Balanta de Plati a Romaniei in Perioada 1990-2007

8/7/2019 Balanta de Plati a Romaniei in Perioada 1990-2007

http://slidepdf.com/reader/full/balanta-de-plati-a-romaniei-in-perioada-1990-2007 1/28

Balanta de Plati a Romaniei in perioada 1990 - 2007

1



Capitolul 1. Balanta de plati – caracteriziare

generala

Balanta de Plati este un document contabil ce prezinta intr-o formascurta registrul tranzactiilor economice duse la capat intre rezidentii unei tari

si cei din restul lumii in timpul unei perioade de timp determinate care este

normal de un an. Vom utiliza aici specificatiile celui de-al Cincilea Manual al

Balantei de Plati elaborat de FMI, care sunt cele utilizate cu mai mare sau mai

putina fidelitate de majoritatea tarilor. Ca exemplu vom utiliza datele

economiei spaniole asa cum au fost elaborate de Banca Spaniei. Tarile

europene urmeaza normele FMI cu unele norme aditionale specifice care

permit elaborarea unei balante de catre Banca Centrala Europeana. BCE

defineste Balanta de Plati ca "statistica ce culege, cu diferentele respective,

tranzactiile transfrontaliere in timpul perioadei la care se refera, lunar,

trimestrial sau anual."

Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si

transferuri.

Balanta de bunuri, numita si de marfuri, foloseste ca sursa de informatii

elementare pentru datele statistice culese si elaborate de Departamentul

Vamal de la Agentia de Stat din administratia Fiscala, desi le elaboreaza din

nou cu ajustarile de rigoare. De exemplu, importurile din Balanta de Plati

trebuie sa apara cu valoare FOB in loc de CIF, dupa cum le elaboreaza

Departamentul Vamal. Preturile FOB (Free On Board) se diferentiaza de

preturile CIF (Cost, Insurance and Freight) pentru ca ultimele includ navlul si

asigurarile. Normal, in elaborarea Balantei de Plati, navlul si asigurarile

trebuie contabilizate ca servicii si nu ca marfuri.

2



Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii,

transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare,

informatice, culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor,

guvernului, regalitatii si veniturilor proprietatii imateriale. In realitate, in

Spania, aproape toata suma serviciilor se datoreaza turismului. Concret,

contul serviciilor din acest an a fost:

In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii

factorilor (munca sau capital) spanioli angajati in exterior, in timp ce platile

sunt veniturile trimise proprietarilor straini de factori de productie (munca sau

capital) angajati in tara noastra. Veniturile din munca sunt remuneratiile

lucratorilor frontalieri, sezonieri sau temporari. Este o rubrica in care

informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa, si pentru ca multe

venituri mici nu se declara, o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara

de origine.

In elaborarea contului de transferuri curente principala dificultate este

sa se faca distinctie intre ce transferuri sunt curente si care sunt de capital.

Ca transferuri curente apar transferurile de emigranti, impozitele, prestatiile

si cotizatiile la Asigurarile sociale, donatiile destinate achizitiei bunurilor de

consum, retributiile personalului ce presteaza servicii in afara, in programe de

intrajutorare, pensii alimentare, mosteniri, premii literare, artistice, stiintifice

si altele, premii ale jocurilor de noroc, cotizatii la asociatiile de binefacere, de

recreere, culturale, stiintifice si sportive, etc.

Contul financiar este impartit in cinci balante: investitii directe, investitii

de portofoliu, investitii financiare, alte investitii si tipuri de rezerve.

3



Investitiile directe sunt cele in care investitorul este ghidat dupa

obiectivul obtinerii unei rentabilitati permanente si influentei in organele

directive ale intreprinderii investitoare.

Investitiile de portofoliu sunt achizitiile de valori negociabile candreprezinta un procentaj mai mic al companiei investitoare. Pragul este stabilit

de FMI in limita lui 10% din capital.

Investitiile financiare includ optiunile, actiunile financiare futures,

warrants, orice actiuni sau valori, cumpararile si vanzarile de devize la

termen, acordurile nivelurilor dobanzilor viitoare (FRA), schimburile financiare

de moneda sau nivelurile dobanzilor si orice alt schimb financiar sau swap,

indici, cotizatii medii sau orice alta clasa de active.

In alte investitii sunt considerate operatiile de imprumuturi comerciale si

financiare.

Contul variatiilor de rezerve ia in considerare miscarile activelor externe

controlate de autoritatile monetare ce se utilizeaza pentru a finanta

dezechilibrele balantei sau pentru interventii pe pietele de schimb.

Soldul total al Balantei de Plati este rezultatul insumarii soldurilor

conturilor curente, ale capitalului, financiare si erorile care s-au putut detecta

in calcule. Soldul va fi intotdeauna, dupa cum am spus mai inainte, zero.

Existenta excedentelor sau deficitelor in vreo sub-balanta este ceva

normal; situatia preocupand cand dezechilibrul este foarte important si cand

se mentine in forma sustinuta in timp. Un dezechilibru permanent indica

existenta problemelor grave ce trebuie rezolvate. Un deficit persistent in

conturile curente obisnuieste sa fie consecinta unei rate de inflatie superioara

celei a tarilor cu care se face comert, ceea ce scumpeste produsele nationale

facand astfel dificile exporturile. Masurile fiscale si monetare folosite au si ele

efectul de a reduce capacitatea de consum a familiilor si deci a cererii lor de

importuri. Stabilirea controalelor directe ale miscarilor capitalurilor si

4



marfurilor sunt o tentatie pentru guvernele cu deficite permanente dar

incurajeaza ineficienta si scaderea productivitatii, reduc cresterea si

prejudiciaza bunastarea tarii pe termen lung si scurt.

In abordarea pentru prima data a temei Balantei de Plati, trebuieclarificat ca toate tranzactiile economice vor determina doua pozitii in

balanta, una in coloana veniturilor si una in cea a platilor, una pentru

valoarea marfurilor, serviciilor si titlurilor de credit care s-au dat, alta pentru

contrapartida in bani, in credite sau in bunuri sau servicii. De aceea suma

celor doua coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi, soldul Balantei de

Plati este intotdeauna nul, balanta este intotdeauna in echilibru. Cand se

vorbeste de deficit si excedent in Balanta de Plati se face referire numai launele din conturile sale sau la sub-balante.

Tranzactiile se ordoneaza in trei mari rubrici: contul curent, contul de

capital si contul financiar.

Capitolul 2 . ANALIZA SI STATISTICA

BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI

ANALIZA STATISTICA A BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI IN

INTERVALUL 1992-2001

Pentru realizarea analizei statistice a balantei de plati externe a Romaniei,

vom considera si calcula in continuare urmatorii indicatori statistici:

• Marimea absoluta a soldului ce poate fi calculat atat pentru contul curentcu toate componentele sale, cat si pentru contul de capital si financiar;

acest indicator se calculeaza ca diferenta intre incasarile si platile aferente

fiecarui post.

5



Contributia fiecarui post la dezechilibrul general este un alt indicator care

ofera o imagine de ansamblu asupra cauzelor dezechilibrului.

Observatie: pentru posturile care nu prezinta date, nu s-a putut calcula rata

de contributie la dezechilibrul general al BPE, deoarece soldurile au semnediferite.Dezechilibrul se datoreaza in cea mai mare parte postului “ bunuri” ,

urmat de “ servicii”.

• Marimea relativa a soldului BPE fata de:

1. produsul intern brut;

2. totalul tranzactiilor;

1. O astfel de marime derivata arata cat reprezinta procentual deficitul

(excedentul) BPE fata de PIB.

Se considera ca un dezechilibru de +sau –2% pana la + sau –5% (al contului

curent) fata de PIB este firesc atata timp cat debalanta nu se

permanentizeaza. Dupa cum se observa din tabelul de mai jos, pentru anii

1992 si 1996 deficitele au depasit –5% din PIB(pentru contul curent)-1992: –

7.9% si 1996: -7.2%, dezechilibrul important si care reclama masuri

concertate din partea Guvernului si BNR pentru a redresa balanta pe termen

scurt. De altfel si in 1993 si 1995 valorile MRS au fost foarte aproape de

pragul de –5%.

Balanta de plãti a fost puternic influentatã, în prima parte a anului 1999, de

scãderea cererii externe, în special a Europei Occidentale, de nivelul ridicat al

serviciului datoriei externe, de accesul dificil la finanþare externã, de

înrãutãþirea climatului investiþional ºi de repatrierea capitalurilor pe termen

scurt. Din luna iulie, revirimentul economiilor occidentale, în special al cererii de

import a acestora, ca urmare a relaxãrii condiþiilor monetare ºi revigorãrii

mediului internaþional, a stimulat si economia româneascã, determinând

progrese în domeniul producþiei si al exportului.

6



Contul curent al balanþei de plãþi a atins în 1999 un deficit de 1 296 milioane

dolari SUA, în scãdere

cu mai mult de jumãtate faþã de 1998, în timp ce absorbþia internã s-a

redus cu 20,6 la sutã.

Raportul dintre consumul final ºi investiþii a rãmas aproape nemodificat,

investiþiile continuând sã

reprezinte sub o cincime din absorbþie, afectând perspectivele de creºtere

economicã ºi de

finanþare a deficitului extern. Dupã ce în 1998 procesul de economisire s-a

accentuat, ca urmare a

influxului mare de investiþii strãine (peste 2 miliarde dolari), reflectat însã

într-un nivel ridicat al

importului (10,9 miliarde dolari SUA) ºi într-un deficit de aproape 3 miliarde

dolari, prioritarã pentru

1999 a fost ajustarea importului. În acest sens, au fost aplicate politici monetare

ºi fiscale ferme încã

din primele luni ale anului, susþinute de politici salariale de limitare a

cererii interne si de

restructurare a industriei, cu impact negativ asupra investiþiilor, dar favorabile

reducerii deficitului de cont curent ºi stimulãrii economisirii.

Reducerea cu 3,1 puncte procentuale a ponderii deficitului comercial în PIB faþã de

1998 a fost determinatã de majorarea mai accentuatã a exportului comparativ cu cea a

importului (cu 5 puncte procentuale, respectiv 1,9 puncte procentuale în PIB), ceea ce s-

a reflectat în creºterea gradului de deschidere a economiei româneºti (53,2 la sutã fatã

de 46,3 la sutã în 1998).

În anul 2001 balanţa de plăţi a României a reflectat atât eforturile pentru consolidarea creşteriieconomice, cât şi transformările nefavorabile din mediul extern, materializate în adâncirea

deficitului comercial şi de cont curent. Îmbunătăţirea performanţelor economice a facilitat însă

finanţarea a mai mult de jumătate din deficitul extern din investiţii directe şi a favorizat accesul pe

pieţele internaţionale de capital.

7



Deficitul contului curent a înregistrat o valoare de 2 317 milioane dolari SUA, care a depăşit-o

cu 70 la sută pe cea din 2000, în timp ce absorbţia internă s-a majorat cu peste 10 la sută,

investiţiile reprezentând componenta cea mia dinamică. Raportul dintre consumul final şi

investiţii a avut o evoluţie pozitivă, iar ponderea investiţiilor în absorbţie a crescut cu 1,9 puncte

procentuale, anticipând perspective de creştere economică şi de finanţare a deficitului extern.

Balanţa comercială (bunuri şi servicii)

În anul 1999, balanþa de bunuri si servicii a înregistrat un deficit de 1 511 milioane

dolari SUA, în scãdere cu 53,9 la sutã faþã de 1998, în principal pe seama reducerii

deficitului balanþei comerciale (bunuri) si al poziþiei transport mãrfuri.

În anul 2001, balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 3 178 milioane dolari SUA,

în creştere cu 64 la sută faţă de 2000, exclusiv pe seama balanţei comerciale (bunuri), ceea ce

arată că o parte însemnată a creşterii consumului intern a fost asigurată din resurse externe.

Balanţa comercială (bunuri)

În anul 2001, deficitul comercial s-a accentuat atât în valoare absolută, cât şi ca pondere în PIB

comparativ cu 2000 (cu 1 285 milioane dolari SUA, respectiv cu 2,9 puncte procentuale), pe

fondul accelerării creşterii economice, care a impus intensificarea importurilor. Deficitulcomercial a însumat 2 969 milioane dolari SUA, în creştere cu 76,3 la sută faţă de anul 2000 şi s-a

acumulat preponderent în trimestrele II (31 la sută) şi IV (40 la sută).

Pe zone geografice, deficitul a fost generat de comerţul cu ţările în tranziţie (60,3 la sută, din care

Federaţia Rusă 34 la sută şi CEFTA 20,6 la sută), cu ţările dezvoltate (29,2 la sută, din care UE 17,2

la sută) şi cu alte ţări (10,5 la sută).

Exportul de produse din industria prelucrătoare s-a majorat cu 9,7 la sută

faţă de 2000, la

majoritatea activităţilor, excepţie făcând industria metalurgică (-12 la

sută), industria de

8



prelucrare a ţiţeiului (-7,4 la sută), industria chimică şi a fibrelor sintetice şi

artificiale (-3,1 la

sută).

Exportul destinat pieţei ţărilor dezvoltate s-a cifrat în 2001 la 8 472,1 milioane dolari SUA, maimare atât ca valoare, cât şi ca pondere în exportul total comparativ cu 2000 (cu 16,2 la sută,

respectiv cu 4,1 puncte procentuale) - tendinţă imprimată de comerţul cu Uniunea Europeană (în

creştere cu 16,6 la sută). Exportul către Uniunea Europeană a reprezentat 67,8 la sută din

exportul total (în creştere cu 4 puncte procentuale faţă de 2000) şi a fost concentrat în proporţie

de peste 84 la sută în cinci ţări: Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Olanda.

ANALIZA STATISTICA A BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI IN

INTERVALUL 2002 - 2007

În anul 2002 balanţa de plăţi a României a reflectat o ameliorare a contului curent - favorizată

de reducerea importului net de bunuri şi servicii şi de intensificarea transferurilor curente nete, pe

fondul consolidării creşterii economice şi al îmbunătăţirii rating-ului de ţară. În aceste condiţii,

finanţarea deficitului de cont curent nu a creat mari dificultăţi - investiţiile directe au acoperit peste 70 la

sută din deficit, cea mai mare parte a influxurilor financiare putând fi alocată creşterii rezervei valutare.

Ameliorarea deficitului de cont curent s-a produs în condiţiile în care absorbţia internă

şi-a continuat evoluţia ascendentă din anul precedent, investiţiile reprezentând şi în anul 2002

componenta cea mai dinamică.

Relaţia de echilibru dintre economisire, investiţii şi soldul contului curent a consemnat pentru

anul 2002 cel mai redus nivel din ultimii doi ani al deficitului de cont curent în PIB (3,3 la sută), datorită

evoluţiei pozitive a celor două componente: rata economisirii care s-a situat la 19,7 la sută (cea mai mare

după 1994) şi rata de investire care a atins 23 la sută (faţă de 22,5 la sută în anul 2001).

În anul 2002, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 1 525 milioane dolari SUA,

cu 31,4 la sută mai mic faţă de anul 2001, evoluţie care s-a reflectat în diminuarea semnificativă, de la 5,5

la sută la 3,3 la sută, a ponderii acestuia în PIB.

Factorii determinanţi ai îmbunătăţirii soldului contului curent au fost majorarea cu 34,4 la sută

9



a transferurilor curente nete, transformarea deficitului serviciilor în excedent şi reducerea cu 12,1 la sută

a deficitului balanţei comerciale. În schimb, deficitul aferent veniturilor a înregistrat o creştere cu

aproximativ două treimi faţă de anul 2001, datorită repatrierii de către nerezidenţi a veniturilor din

investiţii directe şi din investiţii de portofoliu.

În anul 2002, balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 2 602 milioane dolari SUA,

în scădere cu 15,6 la sută faţă de anul precedent, pe fondul accentuării creşterii exportului de bunuri şi

servicii (de la 10,8 la sută în anul 2001 la 20,9 la sută în anul 2002), concomitent cu temperarea

expansiunii importului de bunuri şi servicii (de la 17,5 la sută la 14,1 la sută).

În anul 2002, deficitul comercial a fost de 2 611 milioane dolari SUA, consemnând o

reducere comparativ cu anul 2001, atât în valoare absolută, cât şi ca pondere în PIB (cu 358 milioane

dolari SUA, respectiv cu 1,7 puncte procentuale), pe fondul accelerării exporturilor - stimulate deconsolidarea creşterii economice, de cererea externă de produse minerale şi de produse prelucrate în

sistem lohn (confecţii, tricotaje, încălţăminte), de creşterea specializării intra-ramură (maşini,

echipamente şi mijloace de transport), precum şi de deprecierea în termeni reali (cu 2,9 la sută) a

monedei naţionale în raport cu euro. Deficitul comercial al anului 2002 s-a acumulat, ca şi în anul

precedent, preponderent în trimestrele II şi IV.

Pe zone geografice, deficitul a fost generat de comerţul cu ţările în tranziţie (88,5 la sută, din

care comerţul cu Federaţia Rusă 43,9 la sută, CEFTA 28,8 la sută şi Ucraina 10,7 la sută) şi cu ţările

dezvoltate (14,2 la sută, din care 12,2 la sută din comerţul cu Uniunea Europeană). Din comerţul cu ţările

în curs de dezvoltare a rezultat un excedent de 115,8 milioane dolari SUA.

Gradul de deschidere a economiei româneşti, care a relevat o evoluţie constant

ascendentă în ultimii patru ani, a crescut considerabil, de la 41,4 la sută în anul 1993 la 66,4 la sută în

anul 2002, pe fondul scăderii protecţionismului tarifar şi al reorientării comerţului exterior către

Uniunea Europeană.

Exportul de bunuri a însumat 13 876 milioane dolari SUA, în creştere faţă de anul 2001 cu

21,9 la sută (2 491 milioane dolari SUA), ca urmare a majorării volumului de mărfuri la mai mult

de jumătate. Creşterile de export din ultimii patru ani au mărit contribuţia exportului la realizarea PIB

de la 19,7 la sută în 1998 la 30,3 la sută în 2002. Media lunară realizată la export în anul 2002 a fost

de 1 156,3 milioane dolari SUA, mai mare cu 207,5 milioane dolari SUA faţă de anul precedent.

10



Dintre produsele cu ponderi semnificative în export, cele menţionate în tabelul următor au

înregistrat creşteri.

Importul de bunuri (FOB) a atins în 2002 valoarea de 16 487 milioane dolari SUA (36 la

sută din PIB), în creştere cu 14,9 la sută faţă de anul precedent (2 133 milioane dolari SUA), pefondul consolidării cererii interne, al majorării exportului şi al creşterii preţului internaţional al

ţiţeiului. Surplusul de import s-a realizat preponderent din majorarea volumului de bunuri (ca urmare

a liberalizării importului de bunuri industriale din Uniunea Europeană, a suspendării plăţii taxei pe

valoarea adăugată pentru importul de maşini şi utilaje) şi de materii prime care nu se produc în ţară sau

sunt deficitare. Media lunară realizată la import în anul 2002 a fost de 1 373,9 milioane dolari

SUA, mai mare cu 177,7 milioane dolari SUA faţă de anul precedent. Dintre produsele cu ponderi

semnificative în import.

În anul 2003 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului curent,

pe fondul adâncirii deficitului comercial - ca urmare a expansiunii cererii interne. Cu toate acestea,

finanţarea deficitului de cont curent nu a creat dificultăţi, investiţiile directe şi de portofoliu ale

nerezidenţilor în România acoperind aproximativ 75 la sută din deficit. Absorbţia internă şi-a continuat

evoluţia ascendentă din anii precedenţi, investiţiile reprezentând şi în anul 2003 componenta cea mai

dinamică.

Relaţia de echilibru dintre economisire, investiţii şi soldul contului curent a consemnat pentru

anul 2003 o nouă creştere a ponderii deficitului de cont curent în PIB (5,7 la sută), tendinţă imprimată de

evoluţia negativă a ratei economisirii, care s-a situat cu 1,4 puncte procentuale sub nivelul înregistrat

în anul precedent.

În anul 2003, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 2 877 milioane euro, cu

77,3 la sută mai mare faţă de anul 2002, evoluţie care s-a reflectat în creşterea semnificativă, de la 3,3

la sută la 5,7 la sută, a ponderii acestuia în PIB.

Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o balanţa comercială, ponderea

acesteia în PIB ajungând la 7,9 la sută (cu 2,2 puncte procentuale mai mult decât în anul 2002), pe fondul

expansiunii importului şi al încetinirii ritmului anual de creştere a exportului. La aceasta s-a adăugat

majorarea cu peste o pătrime a deficitului balanţei veniturilor. Efectul negativ al celor două componente

11



asupra contului curent a fost uşor atenuat de evoluţia pozitivă a balanţei serviciilor şi a transferurilor

curente.

Balanţa comercială (bunuri şi servicii)În anul 2003, balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 3 893 milioane euro, în

creştere cu 41,7 la sută faţă de anul precedent, pe fondul accentuării creşterii importului de bunuri şi

servicii (de la 7,8 la sută în anul 2002 la 11,5 la sută în anul 2003), concomitent cu temperarea

exportului de bunuri şi servicii (de la 14,3 la sută la 6,7 la sută).

Balanţa comercială (bunuri)

În anul 2003, deficitul comercial a fost de 3 955 milioane euro, consemnând o majorarecomparativ cu anul 2002, atât în valoare absolută, cât şi ca pondere în PIB (cu 1 203 milioane euro,

respectiv cu 2,2 puncte procentuale), pe fondul accelerării importurilor - stimulate de o serie de

factori: creşterea economică, continuarea procesului de modernizare şi retehnologizare, creşterea

cererii populaţiei pentru bunuri de consum de folosinţă îndelungată (electronice, electrocasnice

şi autoturisme), restrângerea producţiei de cereale - datorită condiţiilor climaterice nefavorabile şi

majorării cererii de produse energetice - pe fondul scăderii producţiei din sectorul hidroenergetic şi

nuclearo-elec-tric. Deficitul comercial al anului 2003 s-a acumulat, ca şi în anul precedent, preponderent în trimestrele II şi IV.

Gradul de deschidere a economiei româneşti, cu o evoluţie constant

ascendentă în ultimii cinci ani, a crescut considerabil, ajungând la 69,9 la sută în anul 2003,

pe fondul scăderii protecţionismului tarifar şi al intensificării integrării României în

circuitul economic mondial.

Exportul de bunuri a însumat 15 614 milioane euro, în creştere faţă de anul2002 cu 6,4 la sută (939 milioane euro), exclusiv din majorarea volumului. Creşterile de

export din ultimii cinci ani au mărit contribuţia exportului la realizarea PIB de la 23,8 la sută

în 1999 la 31 la sută în 2003. Media lunară realizată la export în anul 2003 a fost de 1 301,2

milioane euro, mai mare cu 78,3 milioane euro faţă de anul precedent.

12



Importul de bunuri (FOB) a atins în 2003 valoarea de 19 569 milioane

euro (38,9 la sută din PIB), în creştere cu 12,3 la sută faţă de anul precedent (2 142

milioane euro), exclusiv din majorarea volumului de bunuri, datorită preţurilor

externe mici. Media lunară realizată la import în anul 2003 a fost de 1 630,8 milioane

euro, mai mare cu 178,5 milioane euro faţă de anul precedent.

În anul 2004 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului

curent, pe fondul adâncirii deficitului comercial, ca efect al dublării ritmului anual de creştere a

importurilor şi de accelerare a acestora în raport cu exporturile. Factorii care au stimulat majorarea

cererii interne au fost creşterea veniturilor salariale şi expansiunea creditului neguvernamental. Cu

toate acestea, investiţiile directe au asigurat finanţarea integrală a deficitului de cont curent.

Absorbţia internă a înregistrat în anul 2004 un ritm de 18,1 la sută faţă de anul precedent

(datorită expansiunii rapide a importului de tehnologie şi de resurse energetice), iar raportul dintre

investiţii şi consumul final s-a menţinut la aproximativ 27 la sută.

Relaţia de echilibru dintre economisire, investiţii şi soldul contului curent a consemnat

pentru anul 2004 cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani al deficitului de cont curent (8,7 la

sută), tendinţă imprimată de evoluţia negativă a ratei economisirii, care s-a situat cu 2,4 puncte

procentuale sub nivelul înregistrat în anul 2003.

În anul 2004, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 5 099 milioane euro, mai mare cu

două treimi faţă de anul precedent, evoluţie care s-a reflectat în creşterea semnificativă, de la 6 la sută

la 8,7 la sută, a ponderii acestuia în PIB.

Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o balanţa comercială,

ponderea acesteia în PIB ajungând la 9 la sută (cu 1,2 puncte procentuale mai mult decât în anul

2003), pe fondul accelerării importurilor în trimestrele II şi IV. Accentuarea soldului negativ al

contului curent a mai fost alimentată de creşterea deficitului balanţei veniturilor şi de

transformarea excedentului provenind de la balanţa serviciilor în deficit. Efectul negativ al celor trei

componente asupra contului curent a fost parţial atenuat de evoluţia pozitivă a balanţei transferurilor

curente.

13



Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 2004, balanţa de bunuri şi servicii a

înregistrat un deficit de 5 536 milioane euro, în creştere cu 42,2 la sută faţă de anul precedent, pe fondul

majorării importului de bunuri şi servicii.

Balanţa comercială (bunuri) În anul 2004, deficitul comercial a fost de 5 323 milioane

euro, consemnând o majorare comparativ cu anul precedent, atât în valoare absolută, cât şi ca pondere

în PIB (cu 1 368 milioane euro, res pectiv cu 1,2 puncte procentuale), pe fondul accelerării

importurilor - stimulate în principal de creşterea economică care a condus la majorarea cererii de

bunuri de capital şi de resurse energetice primare şi de extinderea creditului neguvernamental pentru

bunuri de folosinţă îndelungată (inclusiv leasing financiar pentru autoturisme).

Gradul de deschidere a economiei româneşti a crescut semnificativ, ajungând la73,3 la sută în anul 2004, pe fondul eliminării protecţionismului tarifar şi al intensificării integrării

României în circuitul economic mondial.

Exportul de bunuri a însumat 18 935 milioane euro, marcând o creştere substanţială (21,3 la

sută) comparativ cu anul 2003, ca efect al majorării preţurilor externe (la produse metalurgice, produse

petroliere, maşini) şi al modificării structurii bunurilor exportate - în sensul creşterii ponderii

bunurilor intermediare şi al scăderii ponderii bunurilor de consum. Surplusul valoric al exportului

faţă de anul 2003 a fost de 3 321 milioane euro, din care 57,4 la sută s-a datorat creşterii volumului

de mărfuri exportate şi 42,6 la sută influenţelor favorabile ale preţurilor externe. În anul 2004,

media lunară realizată la export s-a apropiat de 1,6 miliarde euro, mărind contribuţia exportului la

realizarea PIB cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul precedent, până la 32,1 la sută.

Importul de bunuri (FOB) a atins în 2004 valoarea de 24 258 milioane euro, în creştere

cu 24 la sută faţă de anul precedent, pe fondul expansiunii cererii interne. Surplusul valoric al

importului faţă de anul 2003 a fost de 4 689 milioane euro, din care 84,2 la sută s-a datorat creşterii

volumului de mărfuri importate şi 15,8 la sută majorării preţurilor externe. Media lunară realizată la

import a fost de 2 miliarde euro şi a majorat ponderea importului în PIB cu 2,6 puncte procentuale

faţă de anul 2003, ajungând la 41,2 la sută..

În anul 2005 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului

14



curent, pe fondul adâncirii deficitului comercial, ca efect al menţinerii ritmului anual de creştere a

importurilor şi de încetinire a exporturilor, în special în zona euro. Menţinerea înclinaţiei spre

consum a populaţiei în anul 2005 a fost asigurată prin importuri, cererea de mărfuri fiind mai mare şi

mai diversificată decât potenţialul sectorului industrial. Cu toate acestea, finanţarea deficitului de cont

curent nu a creat dificultăţi, investiţiile străine directe şi transferurile de capital acoperind

aproximativ 85 la sută din deficit.

Consumul final şi investiţiile au însumat 87,4 miliarde euro, mai mult cu 31,8 la sută faţă de

anul precedent, datorită expansiunii rapide a importului de tehnologie, resurse energetice şi bunuri de

consum de folosinţă îndelungată, iar raportul dintre investiţii şi consumul final s-a menţinut la

aproximativ 26 la sută.

În anul 2005, balanţa de plăţi a României a consemnat adâncirea soldului negativ al contuluicurent cu 35,1 la sută faţă de cel înregistrat în anul precedent, până la nivelul de 6 888 milioane

euro. Ponderea deficitului contului curent în PIB a fost de 8,7 la sută, comparativ cu 8,4 la sută în

anul 2004.

Balanţa comercială (bunuri şi servicii)

În anul 2005, balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 8 155 milioane euro, în

creştere cu 47,3 la sută faţă de anul precedent, pe fondul majorării importului de bunuri şi servicii.

Balanţa comercială (bunuri) În anul 2005, soldul negativ al balanţei comerciale a fost

de 7 806 milioane euro, consemnând o majorare comparativ cu anul precedent, atât în valoare

absolută, cât şi ca pondere în PIB (cu 2 483 milioane euro, respectiv cu 1 punct procentual), ca efect al

temperării dinamicii exportului către zona euro şi în condiţiile menţinerii ratei de creştere a

importului. Dinamica importurilor a fost susţinută de creşterea cererii populaţiei pentru bunuri de

folosinţă îndelungată, de continuarea procesului de modernizare a economiei şi de majorarea

preţurilor internaţionale la ţiţei şi gaze naturale .

Exportul de bunuri a însumat 22 255 milioane euro, în creştere cu 17,5 la sută faţă de

anul 2004, ca efect al temperării cererii din zona euro (cu excepţia exportului de produse

minerale) şi al modificării structurii exporturilor - în favoarea bunurilor cu grad înalt de prelucrare

(bunuri intermediare şi bunuri de capital). Surplusul valoric al exportului a fost comparabil cu cel din

15



anul precedent (3 320 milioane euro) şi a provenit în proporţie de două treimi din creşterea preţurilor

externe (produse petroliere, produse ale industriei chimice, fontă, fier şi oţel) şi de o treime din

majorarea volumului (automobile, produse petroliere, maşini, aparate şi echipamente electrice).

Importul de bunuri a atins 30 061 milioane euro, rata de creştere fiind comparabilă cu cea

din anul 2004 (23,9 la sută), în condiţiile creşterii preţurilor internaţionale (ţiţei, gaze naturale, produse

petroliere, minereuri, produse metalurgice, piei, blănuri) şi ale majorării cererii interne (automobile,

tractoare şi alte vehicule terestre, cazane, turbine, motoare, aparate şi dispozitive mecanice, bumbac,

fire şi ţesături din bumbac, maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat şi de

reprodus sunetul şi imaginea). Surplusul valoric al importului faţă de anul 2004 a fost de 5 803

milioane euro şi a fost determinat de creşterea preţurilor externe, de modificarea structurii importului

şi de majorarea cererii interne pentru bunuri de folosinţă îndelungată. Media lunară realizată la importa fost de 2,5 miliarde euro, mai mare cu 0,5 miliarde euro decât în anul precedent.

În anul 2006 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului curent,

pe fondul adâncirii deficitului comercial, ca efect al temperării dinamicii exportului şi al accelerării

importurilor. Factorii care au stimulat majorarea cererii interne au fost creşterea veniturilor

salariale 16 şi expansiunea rapidă a creditului neguvernamental. Ca tendinţă pozitivă se remarcă

sustenabilitatea ridicată a deficitului de cont curent prin surse autonome de finanţare, influxurile nete de

investiţii străine directe acoperind aproximativ 86 la sută din deficitul de cont curent.

În anul 2006, balanţa de plăţi a României a consemnat adâncirea soldului negativ al contului curen

până la nivelul de 10 156 milioane euro, mai mare cu 47,4 la sută faţă de cel înregistrat în anul

precedent. Ponderea deficitului contului curent în PIB a fost de 10,4 la sută, comparativ cu 8,7 la sută în

anul 2005.

Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 2006, balanţa de bunuri şi servicii a

înregistrat un deficit de 11 755 milioane euro, în creştere cu 44,1 la sută faţă de anul precedent, pe

fondul majorării mai accentuate a importului de bunuri şi servicii.

Balanţa comercială (bunuri) În anul 2006, soldul negativ al balanţei comerciale a fost de

11 759 milioane euro, consemnând o majorare comparativ cu anul precedent, atât în valoare absolută, cât ş

16



ca pondere în PIB (cu 3 953 milioane euro, respectiv cu 2,3 puncte procentuale), pe fondul accelerării

importurilor - stimulate de creşterea economică care a condus la dezvoltarea cererii de bunuri de

capital şi de resurse energetice primare şi de extinderea rapidă a creditului neguvernamental pentru bunur

de folosinţă îndelungată (inclusiv leasing financiar, în principal pentru autoturisme). Adâncirea

deficitului comercial este reflectată şi de reducerea gradului de acoperire a importurilor cu exporturi de la 74

la sută în anul 2005 la 68,7 la sută în anul 2006. Comparativ cu anul 2005, gradul de deschidere a

economiei româneşti s-a redus cu 0,5 puncte procentuale, până la 65,3 la sută.

Evoluţia soldului balanţei comerciale pe cele opt grupe de mărfuri consemnează excedente

la: textile, confecţii, încălţăminte (2 047 milioane euro), metale comune (157 milioane euro) şi deficite la:

maşini, aparate, echipamente şi mijloace de transport (5 678 milioane euro), produse chimice şi plastice (3

063 milioane euro), produse minerale (2 867 milioane euro), produse agroalimentare (1 384 milioane

euro), produse din lemn, hârtie şi alte mărfuri (971 milioane euro).

Exportul de bunuri a însumat 25 850 milioane euro, în creştere cu 16,2 la sută faţă de anul

2005, ca efect al majorării preţurilor externe (la produse petroliere19, maşini, produse metalurgice, produse

chimice, materiale plastice, mobilier), al volumului şi al creşterii exporturilor produselor prelucrate

(bunuri intermediare şi bunuri de capital). Surplusul valoric al exportului a fost de 3 595 milioane

euro, mai mare cu 275 milioane euro faţă de cel înregistrat în anul 2005 şi a provenit atât din

creşterea preţurilor externe (produse petroliere, metalurgice, chimice şi plastice, aluminiu, motoare,

aparate şi dispozitive mecanice, mobilier şi încălţăminte), cât şi din majorarea volumului

(automobile, produse petroliere, maşini, aparate şi echipamente electrice, aluminiu, cupru, produse din

fontă, fier sau oţel, materiale plastice şi articole din plastic). În anul 2006, media lunară realizată la export a

fost de 2,1 miliarde euro, mai mare cu 0,3 miliarde euro decât în anul precedent.

Importul de bunuri a înregistrat 37 609 milioane euro, mai mult cu 25,1 la sută faţăde anul precedent, pe seama majorării cererii interne de bunuri de capital

(automobile, tractoare şi alte

vehicule terestre, aparate şi dispozitive mecanice, maşini, aparate şi

echipamente electrice) şi de produse energetice, precum şi de evoluţia

17



preţurilor materiilor prime20. Surplusul valoric al importului faţă de anul 2005 a

fost de 7 548 milioane euro, mai mare cu 1 745 milioane euro faţă de cel înregistrat în

anul 2005 şi a fost determinat în cea mai mare parte de majorarea volumului fizic al

bunurilor importate. Media lunară realizată la import a fost de 3,1 miliarde euro, mai

mare cu 0,6 miliarde euro decât în anul precedent.

În perioada ianuarie-septembrie 2007 contul curent al balanţei de

plăţi a înregistrat un deficit de 11 801 milioane euro. Influenţa determinantă

asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balanţei comerciale, care a

însumat 12 265 milioane euro, mai mare cu 67 la sută faţă de ianuarie-septembrie

2006.

Deficitul contului curent în perioada ianuarie-septembrie 2007 a fostacoperit în proporţie de 42,5 la sută prin investiţii străine directe, care au

înregistrat 5 013 milioane euro, din care participaţiile la capital şi profitul

reinvestit au reprezentat 50 la sută, iar creditele intra-grup 50 la sută.

Datoria externă pe termen mediu şi lung a înregistrat la 30 septembrie

2007 nivelul de 33 851 milioane euro, în creştere cu 18,9 la sută faţă de 31

decembrie 2006.

Datoria externă publică şi public garantată a înregistrat la 30septembrie 2007 un sold de 10 249 milioane euro şi a reprezentat 30,3 la

sută din datoria externă pe termen mediu şi lung (faţă de 37,7 la sută la 31

decembrie 2006).

Datoria externă negarantată public a însumat 20 938 milioane euro la

30 septembrie 2007, fiind cu 24,8 la sută mai mare decât la 31 decembrie

2006.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 20,5

la sută în perioada ianuarie-septembrie 2007, comparativ cu 20,7 la sută în

anul 2006.

Gradul de acoperire a fost 6,2 luni de import la 30 septembrie 2007, faţă

de 6,4 luni de import la 31 decembrie 2006.

18

http://www.bnro.ro/Ro/Press/R20071116bp.htm#peloc%23peloc








CAPITOLUL 3. Concluzii si previziuni

In perioada analizata , principala caracteristica a sectorului extern o

constituie deficitul balantei.

In 1996, s-a agravat dezechilibrul, deficitul de cont curent fiind cel mai mare

dupa 1990; ponderea acestuia in PIB fiind de 7,2%, comparartiv cu 1,4% in

1994, si 5% in 1995.

Echilibrul cerere-oferta s-a realizat prin cresterea deficitului extern si inflatie,

in conditiile in care oferta interna de bunuri si servicii nu a reusit sa satisfaca

cererea interna in crestere. Acoperirea cererii interne priin contributia sporita

a importului s-a conturat inca din 1995. In 1994, corelatia a fost

pozitiva:cresterea economica s-a realizat in paralel cu scaderea deficitului de

balanta.

Este evident ca pretul cresterii economice din 1995 si 1996 l-aconstituit agravarea dezechilibrului extern, situatie ce atesta vulnerabilitatea

acestui tip de crestere. Vulnerabilitatea cresterii economice deriva si din

faptul ca o asemenea situatie a balantei de plati deterioreaza puternic

credibilitatea Romaniei pe pietele financiare internationale.

19



Deficitul contului curent este in cazul Romaniei structural, deci greu de

eliminat fara incizii serioase in sectoarele generatoare de mari consumuri de

energie si de pierderi, iar creditorii externi nu sunt dispusi sa finanteze

pierderi.

Deficitul este foarte mare dupa standardele in materie; semnalul de alarma

pentru finantatorii externi se declanseaza la deficite de 4-4,5% din PIB, sau de

1/5 din exporturi, mai ales daca finantarea nu este autonoma si deficitul

extern are contrapartida in deficitul fiscal. In plus, nivelul rezervelor valutare

a fost scazut,ca si influxurile de investitii directe de capital.

Reintrarea Romaniei pe pietele internationale de capital a permis

mobilizarea de resurse externe considerabile din surse private , ceea ce a

facut posibila asigurarea fara dificultate a necesarului de finantare externa.

Desi in acest fel, unul din motivele de ingrijorare care au dominat

preocuparile din sectorul extern in anii anteriori ( dificultatea gasirii finantarii

externe ) a fost inlaturat, amploarea deficitului de cont curent, si mai ales

cauzele acestuia accentuate si de politici macroeconomice neadecvate,

raman ini continuare probleme acute.

Debitul contului curent,ajuns la 2571 mil. $ in 1996 ( fata de 1774 mil. $

in 1995) reflecta in primul rand un sold negativ mai mare al balantei

comerciale, datorat cresterii importurilor, si pierderilor moderate din raportul

de schimb ( cu 2,3%). Importul si exportul de marfuri, marcand un deficit

( 2470 mil.$) cu 56,6 % mai mare decat cel inregistrat in 1995,

contribuie( traditional de altfel) cu 96,1 % la deficitul contului curent.

Un comportament asemanator au avut in 1996 serviciile si veniturile

care au marcat deficite mai mari decat in 1995. Daca deteriorarea balantei

veniturilor este un proces normal,data fiind cresterea an de an a serviciului

datoriei externe , evolutia negativa a serviciilor este nesatisfacatoare, mai

ales din perspectiva turismului al carui potential ramane in continuare

nevalorificat corespunzator.

20



Scaderea investitiilor directe de capital ( cu aproximativ 37% in 1996

fata de 1995) a agravat problema balantei de plati si a neutralizat efortul BNR

de a aduce capital. O contributie mai mare au avut in 1996, pentru prima

oara in aceasta perioada, si in mod substantial, imprumuturile sub forma

investitiilor de portofoliu(61,7% din acestea au provenit de piata japoneza

prin lansarea de catre BNR a obligatiunilor Nomura Securities). Celelalte

componente ale contului financiar au manifestat tendinte diferite: activele

nete au inregistrat o imbunatatire a pozitiei fata de 1995 pe seama

imprumuturilor pe termen mediu si lung; pasivele nete totale s-au mentinut in

jurul acelorasi valori; activele de rezerva ale statului administrate de BNR au

crescut de 1,7 ori datorita intrarilor de capital angajate de autoritatea

monetara.

In intervalul analizat, se remarca o inrautatire de la an la an a situatiei

balantei de plati externe a Romaniei cu evidente implicatii asupra bunastarii

populatiei, situatie datorata si adoptarii unor reforme la nivel macroeconomic

neadecvate sau prost aplicate.

Comerţul exterior al României în primele 9 luni ale anului 2006, a prezentat o

serie de caracteristici dintre care amintim următoarele:

• Creşterea nominală a exporturilor a fost de 16,0% iar cea a importurilor de

24,5%.

• Un fenomen îmbucurător este faptul că exporturile de produse ale

industriei construcţiilor de maşini au înregistrat o majorare superioară celei de la

import cu 10 puncte procentuale (40,8% faţă de 30,8%) în condiţiile în care totuşi

România are nevoie de importuri de capital pentru susţinerea dezvoltării

economice.

De fapt, aceasta reprezintă singura grupă de produse unde dinamica

exporturilor o devansează pe cea a importurilor.

•Expansiunea importurilor într-un ritm mai rapid cu 8,5 puncte procentuale

decât

21



cel al exportului, a condus la majorarea deficitului comercial (FOB-CIF) cu

45,6% faţă de deficitul comercial înregistrat în aceeaşi perioadă a anului

anterior.

Exporturile FOB realizate au fost în valoare de 19,1 mld. euro cu o valoare

medie lunară de 2,1 mld. euro, comparativ cu 1,8 mld. euro în primele 9

luni ale anului 2005. Valoarea exporturilor în luna septembrie a fost de 2199,6

mil. euro în creştere cu 6,1% faţă de septembrie 2005.

În ultimele luni exportul de bunuri a înregistrat un trend descrescător, astfel de la o

creştere cu 20,3% în primul semestru, comparativ cu anul anterior, la 9 luni creşterea s-a

încetinit până la 16%.

Presiunea deficitului balantei de plati ar putea readuce cursulla 3,8 lei/euro

Dezechilibrul dintre iesirile si intrarile de bani din Romania, estimat sa

reprezinte 14% din Produsul Intern Brut in acest an, ar putea readuce cursul de

schimb la 3,6-3,8 lei/euro.

Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale (BNR), prefera aducerea

deficitului de cont curent pe o panta de corectie printr-un scenariu mai putin

radical, de soft landing, chiar daca pe viitor nu exlude probabilitatea unei

slabiri a monedei nationale. Pesimismul indus analistilor de valoarea excesiva a

deficitului, de pana la 16,5

miliarde euro in 2007, aduce in prim-plan o corectie a leului pe termen scurt.

In conditiile in care deficitul balantei de plati de anul trecut, cu o pondere

de 10,3% din PIB, s-a finantat aproape autonom, pentru acest an modalitatea

de finantare ridica probleme. Pe de-o parte, gradul de acoperire prin

investitii straine s-a redus pana la un procent estimat de circa 50%, comparativ

cu 91% in 2006, iar pe de alta parte cresterea datoriei externe pe termen scurt

ar putea induce motive de ingrijorare. Nesustenabilitatea dezechilibrului balantei de plati,

alimentat prin deficitul balantei comerciale, care a insumat 10,86 miliarde euro in luna august,

reprezinta un risc nu doar pentru cursul de schimb, ci si pentru inflatie, mai ales ca si veniturile si

22



transporturile inregistreaza solduri negative. Potrivit FMI, o politica fiscala echilibrata ar putea

diminua efectele negative ale dezechilibrelor externe masive.

ANEXE

23



24



25



Cuprinsul

Balanta de plati – caracteriziare generala

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

Analiza si statistica balantei de plati a romaniei . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . 6

26



Concluzii si previziuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Bibliografie

• ANUARUL STATISTIC AL ROMANIEI-1990

• M. BADITA, T. BARON, M. KORKA-STATISTICA PENTRU

AFACERI,EDITURA EFICIENT, BUCURESTI, 1998

27



• RAPORTUL ANUAL 1999 - 2006 AL BNR

• COORDONATOR I. POPA-TRANZACTII COMERCIALE

INTERNATIONALE, EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 2004

• www.bnr.ro

• www.cnp.ro

http://www.bnr.ro/

http://www.bnr.ro/

Date post:	09-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	oanna11
View:	224 times
Download:	0 times

Balanta de Plati a Romaniei in Perioada 1990-2007

Documents