Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Specializarea Economie şi Afaceri Internaţionale

Piaţa mondială a serviciilor IT şi poziționarea României

Coordonator ştiinţific,

Prof. univ. dr. I. Popescu

Studentă,

Balan Claudia Mihaela

Iaşi, 2012

CUPRINS

CUPRINS........................................................................................................................................2

LISTA FIGURILOR......................................................................................................................3

LISTA TABELELOR....................................................................................................................4

INTRODUCERE............................................................................................................................5

CAPITOLUL 1. Dinamica serviciilor IT în SUA, Finlanda şi Singapore.................................6

1.1 Serviciile IT – evoluţie şi structură........................................................................................6

1.2 Schimburile comerciale........................................................................................................12

1.3 Piaţa consumatorilor de servicii IT.......................................................................................14

CAPITOLUL 2. Outsourcing-ul în Uniunea Europeană și România.....................................17

2.1 Cererea de servicii software și IT în UE..............................................................................17

2.1.1 Cererea pentru software.................................................................................................17

2.1.2 Cererea de servicii IT....................................................................................................18

2.2 Outsourcing-ul în Uniunea Europeană și România.............................................................18

CAPITOLUL 3. Piaţa serviciilor IT în România......................................................................24

3.1 Poziţionarea României pe piaţa serviciilor IT......................................................................24

3.2 Principalul furnizor de servicii IT în România: HP..............................................................28

CONCLUZII.................................................................................................................................30

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................31

2

LISTA FIGURILOR

Figura nr. 1.1 Veniturile aferente industriei IT în SUA în perioada 2002 – 2011...........................7

Figura nr. 1.2 Evoluţia veniturilor aferente serviciilor IT în Finlanda în perioada 2007 – 2011.....9

Figura nr. 1.3 Evoluţia veniturilor din industria serviciilor IT în Singapore în perioada 2005 –

2011.....................................................................................................................................................10

Figura nr. 1.4 Dinamica exporturilor în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada 2002 – 2011....11

Figura nr. 1.5 Dinamica importurilor în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada 2002 – 2011. . .12

Figura nr. 1.6 Evoluţia utilizatorilor de internet în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada 2000 –

2009.....................................................................................................................................................14

Figura nr. 1.7 Evoluţia furnizorilor de internet în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada 2000 –

2011.....................................................................................................................................................15

Figura nr. 1.8 Evoluţia utilizatorilor de telefonie mobilă în SUA, Finlanda şi Singapore în

perioada 1997 - 2009...........................................................................................................................15

Figura nr. 2.1 Domeniile principale utilizatoare de ITO în anul 2011...........................................22

Figura nr. 2.2 Topul domeniilor de activitate.................................................................................23

Figura nr. 2.3 Europa Germanică...................................................................................................23

3

LISTA TABELELOR

Tabelul nr. 1.1 Indicele de competitivitate a industriei IT în SUA, Finlanda şi Singapore.............9

Tabelul nr. 2.1 Piaţa de sisteme şi aplicaţii software din Europa, în mil. EUR, 2010:..................18

4

INTRODUCERE

Cuvântul IT provine din limba engleză şi reprezintă prescurtarea termenului

InformationTechnology. IT-ul este reprezentat de o clasă largă de discipline şi domenii legate de

gestionarea calculatoarelor şi prelucrarea bazelor de date.

De obicei tehnologia informaţiei se ocupă cu utilizarea de computere şi software pentru stocarea,

protecția, prelucrarea, transmitere şi recepţionarea informaţiilor. Încă de la inventarea “ENIAC” în

1946 antreprenorii americani au început o adevărată cursă îmbunătățirii calculatorului, atât din punct

de vedere hardware cât şi din punct de vedere software.

Chiar dacă această cursă a început şi s-a derulat în mare parte în SUA, în prezent în cursa

dezvoltării ştiinţei informaticii s-au alăturat şi alte ţări ce pot fi clasificate astfel: ţări cu importanță

majoră în exportul produselor IT, din aceasta clasă făcând parte: SUA, China, Canada, UK,

Germania, Franţa, Belgia, Ţările de Jos, Suedia, Finlanda, Japonia, Elveţia,Australia, Irlanda, Israel

şi India, mare parte din aceste ţări fiind membri OECD; ţări cu industria IT în curs de dezvoltare, din

această clasă făcând parte: Brazilia, Costa Rica,Mexic, Filipine, Malaezia, Sri Lanka, Corea,

Pakistan, România, Bulgaria, Ucraina,Polonia, Cehia, Ungaria, Rusia; ţări slab sau neexportatoare

de IT: Salvador, Iordania, Egipt, Iran, ş.a., majoritatea fiind ţări mici şi slab dezvoltate.

În ultimii ani, se constată o creştere semnificativă a contractelor de tip offshore, care presupun

externalizarea realizării software-ului şi a altor activităţi către terţe părţi din afara graniţelor

naţionale, în special din ţările în curs de dezvoltare, în care media costurilor salariale este scăzută.

În momentul de faţă, cele mai atractive ţări pentru offshoring sunt India, China, Singapore,

Malaezia, Filipine, Thailanda, Hong Kong. Alte zone geografice căutate sunt America Centrală şi

câteva ţări din Africa de Sud. În ultimul timp, un interes din ce în ce mai mare îl prezintă ţările din

Europa de Est, cum ar fi Cehia, Polonia, Ungaria, Rusia, Ucraina, Lituania, Bulgaria, precum şi

România.

În prezent 97% din piaţa românească de IT este axată pe externalizarea serviciilor şi doar 3% pe

produsele cu valoare intelectuală mai mare.

5

CAPITOLUL 1. Dinamica serviciilor IT în SUA, Finlanda şi Singapore

Industria serviciilor IT cuprinde o gamă variată, începând de la servicii de bază precum

consultanţa, externalizarea, mentenanţa şi asistarea prin telefon (call-center) şi până la soluţii

software şi consultanţă adiacentă, soluţii integrate etc. Din aceeaşi categorie fac parte serviciile de

telecomunicaţie şi furnizare internet prin diverse modalităţi (acces broadband, wireless, telefon etc.).

Având în vedere gama variată a serviciilor IT la ora actuală în toate statele lumii, pe parcursul

acestui capitol ne-am axat doar pe ţările aflate în topul celor mai mari jucători de pe această piaţă.

Astfel, conform statisticilor realizate de Business Software Alliance (BSA) la sfârşitul anului 2011,

în topul serviciilor IT se aflau Statele Unite ale Americii, Finlanda şi Singapore.1

1.1 Serviciile IT – evoluţie şi structură

Chiar dacă starea economiei globale rămâne în continuare o provocare din cauza efectelor crizei

şi datoriilor suverane din zona euro, potrivit statisticilor realizate de o serie de organizaţii la nivel

internaţional, cheltuielile cu serviciile din industria IT înregistrează o creştere uşoară de 5,2% la

nivel mondial.2 În acest context, potrivit aceleiaşi surse, principalul factor de creştere a cheltuielilor

IT sunt serviciile de externalizare şi internet wireless.

Având în vedere că serviciile IT oferite variază în fiecare stat nu putem realiza o comparaţie

exactă între acestea în funcţie de tipul şi structura serviciilor oferite, motiv pentru care vom realiza o

analiză comparativă globală a evoluţiei şi structurii în statele vizate, şi anume: SUA, Finlanda şi

Singapore.

Statele Unite ale Americii dispun de cele mai avansate servicii în industria IT. Pe parcursul

ultimilor 10 ani, veniturile industriei IT în SUA au crescut cu 4% anual, reprezentând 551 miliarde

de dolari la sfârşitul lui 2011, în timp ce cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea în industria IT au

crescut cu 6,1%, ajungând la 34,8 miliarde de dolari tot în anul 2011.

În SUA există mai mult de 100.000 de companii care oferă servicii IT, peste 99% dintre acestea

fiind sunt firme mici și mijlocii (adică sub 500 de angajați). Acest total include editori de software,

furnizori de servicii personalizate de programare pe calculator, firme de design și companii care

oferă facilități servicii de asistenţă management. Industria se bazează pe o forță de muncă calificată

1 Rönkkö, M., Peltonen, J., Software Industry Survey 2012, Aalto University, School of Science, 2012,

http://www.softwareindustrysurvey.fi/SlidesFinland2012.pdf, p. 82 Raport Gartner Group, 2012, p. 5

6

și competentă, reprezentată de aproape 2 milioane de oameni, care a continuat să crească în ultimul

deceniu.

Firmele de software din SUA operează pe o piață matură, armonizată și au o reputație pentru

producerea de soluții fiabile și eficiente, care accelerează rapid pe piaţă. Companii internaționale din

industrie au arătat un interes deosebit pentru piața din SUA datorită legilor puternice de protecţie a

drepturile de proprietate intelectuală și a legilor de aplicare. Companiile americane conduc pe

piețele mondiale de software personalizat, fiind ambalate competitive în aproape toate segmentele

de pe piață, cu o cotă de piață relativ stabilă.

International Data Corporation (IDC) estimează că cererea pentru servicii IT în SUA va creşte

mai mult de 5% în 2012. Studiile IDC arată că proiectele de infrastructură sunt priorități pentru

întreprinderile din SUA și interesul este în creștere pentru instrumentele de colaborare, tehnologia

informației verde, cloud computing și aplicații mobile.

Principalele sub-sectoare ale industriei de servicii IT sunt:

Serviciile de cloud computing: veniturile globale din serviciile de cloud-computing vor creşte de

cinci ori mai repede decât cheltuielile cu tehnologia informaţiei, fiind preconizate la valoarea de 55

miliarde de dolari în 2014. Jumătate din cererea pentru astfel de servicii vine de pe piaţa americană,

companiile americane însăşi dominând clasamentul anual al furnizorilor de astfel de servicii.

Software-ul de divertisment: veniturile combinate din software-ul de divertisment pentru

calculator și jocuri video a crescut cu 10 la sută în perioada 2005 – 2009, ajungând la 10,5 mld.

dolari. Subsectorul are angajate mai mult de 120.000 de persoane în mod direct și indirect.

Tehnologia Verde a Informației: piața globală de management al carbonului și servicii conexe

de tehnologie a informației este de așteptat să crească cu mai mult de 40 la sută anual, ajungând la

peste 4,3 miliarde dolari în 2017, potrivit previziunilor de Cercetare Pike. Companiile de IT din

SUA au dezvoltat tehnologii inovatoare pentru a oferi clienților soluții inteligente pentru

managementul energiei și gazelor cu efect de seră.

Tehnologia Informației pentru Sănătate: cunoscut şi sub denumirea de e-sănătate sau de

sănătate 2.0, acest subsector constă într-o serie de produse și servicii care înregistrează şi urmăreşte

în format electronic asistența medicală unui pacient oferind în același timp un tratament îmbunătățit

și diagnosticare. Investițiile semnificative în curs de desfășurare în acest domeniu realizate de către

Guvern și sectorul privat sunt justificate de ținerea pasului cu schimbările demografice profunde,

cum ar fi îmbătrânirea populației. Ariile specifice de interes în acest domeniu sunt: dosarele

medicale, infrastructura, sisteme de stocare și de schimb, servicii conexe profesionale, toate în

format electronic.

7

Figura nr. 1.1 Veniturile aferente industriei IT în SUA în perioada 2002 – 2011

Sursa: Census Service Annual Survey, 2012

* - valorile sunt exprimate în miliarde dolari

Analizând datele reprezentate în figura 1.1 se observă că veniturile aferente serviciilor IT au

devansat pe cele software în perioada luată în calcul. De altfel, veniturile din produsele software au

avut o ascensiune mai lentă faţă de serviciile IT, acestea din urmând generând mai mult decât dublu

faţă de veniturile din produse la sfârşitul anului 2011. Acest fenomen este oarecum justificat nu doar

în SUA, ci la nivelul tuturor statelor lumii, având în vedere că o bună parte a produselor software

vândute beneficiază de servicii de întreţinere şi mentenanţă la o anumită perioadă, fapt care conduce

la creşterea veniturilor din astfel de activităţi.

Comparativ cu SUA, în ultimii ani industria finlandeză a serviciilor IT este într-o continuă

ascensiune, fapt ilustrat şi de indicele de competitivitate a industriei IT. Potrivit statisticilor

realizate de BSA, Finlanda se clasa pe locul 2 după SUA la finele anului 2011. Diferenţa dintre

Finlanda şi SUA este doar de 8,5 puncte, aceeaşi dintre Finlanda şi Japonia care ocupă locul 16 în

clasament. Având în vedere că indexul a fost publicat în toamna anului 2011, el conţine informaţii

colectate în perioada 2006 – 2010. în continuare vom prezenta rezultatele obţinute în cadrul

studiului doar pentru cele trei state aflate în topul clasamentului.

Mai întâi menţionăm că prin indicele de competitivitate a industriei IT sunt avute în vedere 6

dimensiuni: mediul de afaceri, infrastructura IT, capitalul uman, cercetarea şi dezvoltarea IT, mediul

legal şi suport pentru serviciile IT.

8

În tabelul nr. 1.1 prezentăm poziţionarea statelor de pe primele 3 locuri, potrivit indicelui de

competitivitate a industriei IT.

Tabelul nr. 1.1 Indicele de competitivitate a industriei IT în SUA, Finlanda şi Singapore

State TotalMediul de

afaceri

Infrastructură

IT

Capitalul

uman

Cercetare

şi

dezvoltare

IT

Mediu

legal

Suport

servicii IT

SUA 80.5 95.3 76.5 74.1 74.3 92 87.2

Finlanda 72 98.2 71 52.1 67.3 89.5 78.6

Singapore 69.8 91 65.2 51.8 67.2 81.5 82.3

Sursa: http://globalindex11.bsa.org/country-table/

În mediul de afaceri, Finlanda se află diferență de trei puncte la Statele Unite ale Americii, care

deține locul al doilea. Clasamente;e pe această dimensiune se bazează în schimb pe evaluări

subiective realizate de analiști din cadru Intelligence Unit Economist în domeniul politicii de

protecție a investițiilor străine, proprietate privată, reglementările guvernamentale privind înființarea

de noi întreprinderi private, precum și libertatea afacerilor existente de a concura pe piețele interne.

În concluzie, nivelul ridicat al acestei dimensiuni ilustrează faptul că guvernul finlandez face o

treabă bună neamestecându-se în treaba companiilor, protejând astfel proprietatea privată.

În ceea ce priveşte celelalte dimensiuni Finlanda este apreciat ca fiind un promotor al

comunicaţiilor digitale şi mobile, având realizate cheltuieli importante în această direcţie.

Industria serviciilor software în Finlanda se ridică la aproximativ 6 miliarde de euro. Fiind o ţară

de dimensiuni reduse, piaţa serviciilor IT este în principiu cea internaţională şi, în special, online.

Informaţiile referitoare la piaţa finlandeză a serviciilor IT relevă o creştere a gradului de

internaţionalizare a activităţii companiilor din domeniu, mai mult de jumătate din veniturile realizate

fiind de pe urma activităţii pe pieţele internaţionale.

Pentru o ţară cu o piaţă mică de desfacere a serviciilor software, internaţionalizare este adesea

apreciată ca fiind pasul următor pentru expansiune şi creşterea profiturilor. Din acest punct de

vedere putem spune că industria IT din toate cele 3 state supuse spre analiză se comportă oarecum

atipic faţă de celelalte industrii, în sensul că uşurinţa comunicării din mediul online a avut o

influenţă semnificativă în dezvoltarea afacerilor în domeniu.

9

Analizând veniturile obţinute în industria serviciilor IT în Finlanda în perioada 2007 – 2011 (vezi

figura nr. 1.2) se constată că acestea au crescut susţinut, singura descreştere înregistrându-se în anul

2009, pe perioada crizei economico-financiare.

Figura nr. 1.2 Evoluţia veniturilor aferente serviciilor IT în Finlanda în perioada 2007 – 2011

Sursa: www.indexmundi.com/finland/economics/IT services/

* - valorile sunt exprimate în miliarde euro

În Singapore, stat care ocupă locul 3 conform indicelui de competitivitate a industriei IT, un loc

important în economie şi unul din motoarele dezvoltării economice îl ocupă industria IT şi a

serviciilor IT. Astfel conturile acestei industrii înregistrează o medie de 70 de miliarde de euro anual

şi o rată de creştere de 12% pe an. Din totalul înregistrat serviciile IT reprezentau doar 4 – 5

miliarde de euro la nivelul anului 2006 – 2008, în timp ce previziunile pentru 2012 indicau o valoare

totală de 7,4 miliarde de euro.

Potrivit statisticilor oferite de site-ul oficial al guvernului din Singapore, veniturilor obţinute din

industria serviciilor IT în perioada 2005 – 2011 se prezintă astfel:

10

Figura nr. 1.3 Evoluţia veniturilor din industria serviciilor IT în Singapore în perioada 2005 –

2011

Sursa: http://www.singstat.gov.sg/pubn/reference/yos12/statsT-services.pdf

După cum afirmam şi anterior, piaţa serviciilor IT prezintă un trend crescător susţinut,

majoritatea companiilor din Singapore adresându-se, la fel ca şi în cazul Finlandei, pieţelor

internaţionale.

Comparând valoarea industriei serviciilor IT din cele 3 state luate spre analiză se constată că

SUA devansează simţitor celelalte 2 ţări, nu doar din prisma veniturilor realizate, care sunt

substanţial mai mare, dar şi prin poziţia ocupată pe pieţele internaţionale de profil, reputaţia şi

calitatea serviciilor oferite. Cu alte cuvinte, SUA este la ora actuală cel mai important actor pe piaţa

serviciilor de IT, devansând state precum India şi China, care deşi apreciate, mai au de lucrat la

capitolul calitate şi reputaţie a serviciilor sau produselor pentru a fi apreciate ca fiind adversari

serioşi pe această piaţă.

11

1.2 Schimburile comerciale

Schimburile comerciale de pe piaţa serviciilor IT prezintă o specificitate anume în sensul că se

desfăşoară mult mai rapid decât comerţul de bunuri şi servicii tradiţionale, uneori chiar cu decontare

în timp real (prin tranzacţii on-line).

Astfel putem afirma că tocmai aceste caracteristici au condus la intensificarea schimburilor din

această industrie şi la creşterea veniturilor pe care le generează anual într-un timp foarte scurt.

Dat fiind faptul că industria IT înglobează o multitudine de servicii, care pot sau nu fi prezente în

cadrul statelor luate în studiu, am considerat că pentru a asigura comparabilitatea datelor să tratăm

valoarea globală a exporturilor şi importurilor realizate de cele trei state în perioada 2002 – 2011.

Datele au fost culese de pe site-urile oficiale ale Departamentului de Comerţ din SUA

(http://www.census.gov/#), Institutul Naţional de Statistică din Singapore

(http://www.singstat.gov.sg) şi de pe Eurostat – pentru informaţiile referitoare la Finlanda

(http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/themes).

Datele colectate au fost prelucrate în Excel, fiind reprezentate grafic după cum urmează:

Figura nr. 1.4 Dinamica exporturilor în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada 2002 – 2011

Sursa: prelucrările autoarei

Analizând evoluţia exporturilor în cele trei state între anii 2002 – 2011 observăm că pe parcursul

întregii perioade luate în calcul exporturile SUA le-au devansat în general pe cele din Finlanda şi

Singapore.

12

Evoluţia exporturilor în nici una din cele trei ţări nu urmează un anumit trend. Se observă în

schimb că exporturile prezintă rate de creştere constante, cele mai mari fiind înregistrate în anii 2009

– 2011, în ciuda crizei economice care a dominat perioada. De altfel, industria IT a fost poate

singura neafectată de criză pe parcursul perioadei respective, acest fapt dovedindu-se prin ratele de

creştere susţinută ale exporturilor înregistrate în perioada respectivă.

Cea mai mare valoare a exporturilor realizate aparţine SUA, fapt care se justifică prin locul I în

lume în IT deţinut şi în prezent.

Figura nr. 1.5 Dinamica importurilor în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada 2002 – 2011

Sursa: prelucrările autoarei

Evoluţia importurilor în perioada supusă spre analiză este invers proporţională cu cea a

exporturilor în toate cele trei state. Astfel la nivelul anilor 2002 – 2007, valoarea importurilor era

destul de ridicată din 2008 se observă o scădere a acesteia în special în SUA. Dacă în 2002 valoarea

importurilor în SUA a fost de 804 milioane euro, în 2011 acestea ajung să fie doar de 344 milioane

euro, mai puţin de jumătate din valoarea lor iniţială.

Aceste discrepanţe mari nu sunt semnalate şi în Finlanda sau Singapore, importurile diminuându-

se ca valoare la 30-50% în perioada 2002 – 2011.

Observăm că pe măsură ce exporturile au crescut ca valoare, importurile s-au diminuat

corespunzător, fapt care denotă consolidarea poziţiei pe piaţa internaţională a serviciilor IT a celor 3

state, în special a SUA.

13

1.3 Piaţa consumatorilor de servicii IT

În paralel cu progresul tehnologic, interconectivitatea la nivel mondial crește într-un ritm rapid în

zilele noastre. Începând din 2011, la nivel mondial, există peste 2 miliarde utilizatori de Internet

(Internet World Stats 2011) și peste 5.3 miliarde de conturi active de utilizatori de telefonie mobilă

(Mobile World 2011).

Cisco (2011) prezice că până în 2015 vor exista 15 de miliarde de dispozitive conectate la nivel

mondial prin rețele IP. Suntem astfel martorii unei explozii în varietatea de servicii IT, abordarea

nevoilor diverse ale acestui consum acoperind întreaga populaţie a globului.

Unele dintre aceste servicii oferă acces la infrastructură (de exemplu, telefonie fixă și mobilă,

furnizarea de servicii de internet), în timp ce altele sunt servicii cu valoare adăugată (de exemplu,

VoIP, web-hosting etc).3

Conform Gartner (2011), la nivel mondial veniturile previzionate din industria de VoIP vor

ajunge la 21.3 miliarde dolari până în 2015. Industria de telefonie mobilă, cel mai în creștere sector

al telecomunicațiilor, a depășit recent 1100 miliarde dolari în venituri la nivel mondial, din care

aproximativ 900 miliarde de dolari au acoperit serviciile pentru voce și date. (Ahonen 2010, 2011).

În acest context, dată fiind varietatea serviciilor IT oferite consumatorilor, ne vom axa pe

serviciile de Internet şi comunicaţii mobile de date din cele trei state luate în studiu.

Datele privind utilizatorii şi furnizorii de servicii internet au fost culese de pe indexmundi.com,

fiind prelucrate în Excel. Acolo unde nu au existat serii de date, acestea nu au fost trecute.

Figura nr. 1.6 prezintă evoluţia utilizatorilor de servicii Internet în perioada 2000 – 2009,

statisticile variind de la ţară la ţară.

Analizând datele existente observăm că SUA devansează de departe celelalte două state, având în

vedere numărul mare a populaţiei existente.

Dacă ar fi să urmărim evoluţia numărului de utilizatori putem afirma că acesta s-a dublat pe

parcursul perioadei analizate în toate cele 3 ţări. Acest fapt se justifică prin creşterea gradului de

folosire a IT&C dar şi a gamei din ce în ce mai variate a serviciilor.

3 Niculescu, M.F., Shin, H., Whang, S., Underlying Consumer Heterogeneity in Markets for Subscription-Based IT

Services with Network Effects, http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1869168, p. 2

14

Figura nr. 1.6 Evoluţia utilizatorilor de internet în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada

2000 – 2009

Sursa: prelucrările autoarei

În ceea ce priveşte evoluţia furnizorilor de servicii Internet observăm că numărul acestora este

mult mai mare în SUA spre deosebire de Finlanda şi Singapore, ritmul de creştere menţinându-se pe

parcursul întregii perioade analizate.

Figura nr. 1.7 Evoluţia furnizorilor de internet în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada

2000 – 2011

Sursa: prelucrările autoarei

15

Figura nr. 1.8 Evoluţia utilizatorilor de telefonie mobilă în SUA, Finlanda şi Singapore în

perioada 1997 – 2009

Sursa: prelucrările autoarei

Analizând evoluţia utilizatorilor de telefonie mobilă se observă că cel mai mare număr se

înregistrează în SUA, unde, de exemplu, la sfârşitul lui 2009 existau 279 milioane de utilizatori spre

deosebire de Finlanda, cu 8.390.000 utilizatori sau Singapore, cu 7.307.000 utilizatori.

16

CAPITOLUL 2. Outsourcing-ul în Uniunea Europeană și România

2.1 Cererea de servicii software și IT în UE

2.1.1 Cererea pentru software

Piața totală a produselor software din UE sa ridicat la € 76 miliarde de euro în 2010, în creștere

cu 12,9% față de anul 2008. Piața era de așteptat să realizeze o creștere solidă de un procent de 6%

în 2007. Piața este formată din sistemul software de o valoare de 40.5 miliarde în 2010 și aplicații

software de 35.1 miliarde în 2010. Segmentul sistemului software a înregistrat o creștere de 14%

față de anul 2009. 4

În ceea ce priveşte principalii furnizori de sisteme software în “Top 200 furnizori de software”

prezenţi pe piața europeană, furnizorii de software americani sunt omniprezenţi (73 în Top 200, 53

în Top 100, și 8 în Top 10), în special datorită infrastructurii de instrumente software. Celelalte trei

țări mari sunt Germania (12%), Regatul Unit (UK) (5%) și Franța (5%). Poziția Germaniei este

unică, deoarece SAP- lider mondial în aplicații de întreprindere reprezintă 69% din greutatea

Germaniei în Top 200.

Germania a fost cea mai mare piața a produselor software din UE- în 2010, ridicându-se la

aproape 17 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o creștere de 9,2% față de anul 2009,fiind urmată

de Marea Britanie, cu un total de € 15.5 miliarde de euro în 2010, în creștere cu 17,6% față de anul

2009. A treia ţară clasată a fost Franța (12.7 € miliarde de euro în 2010, o creștere de 15,3% față de

2009). Țările cu rata cea mai mare de creștere între 2007 și 2010, au fost Republica Cehă (+40%),

Polonia (+36%) și Slovacia (34%). Preconizările pentru viitor (2010-2012),cu cea mai mare creștere

în piața aplicațiilor vizează Polonia (+30%), Slovacia (24%), Bulgaria (24%) și România (+24%).

4 http://www.ibef.org/industry/informationtechnology.aspx

17

Tabelul nr. 2.1 Piaţa de sisteme şi aplicaţii software din Europa, în mil. EUR, 2010:

Sisteme Aplicaţii

EU total 40,531 35,102

Germany 8,664 8,306

United Kingdom 8,597 7,039

France 7,073 5,655

Netherlands 2,878 2,465

Italy 2,680 2,357

Spain 1,723 799

Switzerland 1,458 1,333

Sweden 1,393 1,425

Belgium/Luxemburg 925 989

Austria 872 722

Sursa: http://www.ibef.org/industry/informationtechnology.aspx

2.1.2 Cererea de servicii IT

Piața totală de servicii IT din UE a fost evaluată la 140 miliarde de euro în 2010, o creștere de

11% față de anul 2007. În general, outsourcing-ul și serviciile administrative vor continua să fie

principalii factori ai pieței de creștere. Această tendință arată diferențe puternice geografice între

Europa de Nord și Europa Centrală sau de Sud . Piața UE de servicii IT este împărțită în servicii

profesionale si servicii de sprijin. 5

2.2 Outsourcing-ul în Uniunea Europeană și România

În ultimele decenii, a avut loc un proces continuu de glisare în economia mondială de la

dezvoltarea bazată pe factori tradiţionali (resurse materiale, muncă şi capital) la una bazată pe

cunoaştere, în care bunurile intangibile precum educaţia, cunoştinţele tehnologice, inovaţiile,

managementul informaţiei devin factorii principali ai creşterii economice, contribuind la

intensificarea productivităţii factorilor tradiţionali de producţie, a căror contribuţie cantitativă devine

secundară.6

5 http://www.innovation.gov.au/industry/informationandcommunicationstechnologies/itiic/Pages/default.aspx

6 http://altabel.wordpress.com/2011/10/31/top-3-software-market-trends-in-it-industry/

18

Combinaţia dintre revoluţia cunoaşterii şi globalizare oferă statelor în curs de dezvoltare o şansă

de progres rapid, prin absorbţia, odată cu investiţiile atrase de forţa de muncă ieftină, a cunoştinţelor

şi tehnologiilor străine, sporind astfel productivitatea internă. Pentru economiile dezvoltate, ce

dispun de capacităţi înalte de cercetare şi tehnologice, strategiile competitive se axează pe efortul de

inovaţie internă ce permite specializarea în produse şi servicii cu valoare adăugată mare, care fac

sustenabil un nivel ridicat al salariilor.

Directorii IT continuă să caute modalităţi de a face economii prin outsourcingul offshore, iar

Everest Research Institute face previziuni cum că aceste economii vor continua să conducă

sourcingul offshore în următorii 30 de ani. În prezent, 73% dintre companiile IT declară că

offshoringul este o parte importantă a strategiei lor de creştere la nivel global, conform studiului

2010 Duke University CIBER/Archstone Consulting. Previziunile Gartner arată că investiţiile

offshore la nivel global vor atinge suma de 50 de miliarde USD anul viitor.

Costurile de muncă şi cele operaţionale din ţări central europene precum Polonia, Ungaria şi

Republica Cehă - opţiuni atractive de outsourcing pentru companiile din Europa de Vest - continuă

să crească, apropiindu-se de nivelul clienţilor lor. Î

De asemenea, în România, Bulgaria şi Ucraina există oportunităţi deosebite de dezvoltare a

serviciilor de outsourcing. Bulgaria însă are o forţă de muncă redusă: doar 800 de bulgari au absolvit

cu diplome tehnice în fiecare an, investiţiile în IT sunt cele mai mici din Europa Centrală şi de Est.

Conform unor experţi în domeniu, România, a luat locul Indiei şi al Chinei în clasamentul celor

mai căutate ţări pentru web development. În faţa marilor destinaţii de outsource, România a bifat o

serie de plusuri care au dus-o pe primele locuri în topul preferinţelor marilor companii, nu numai

pentru dezvoltarea de aplicaţii software, dar şi pentru alte domenii cum ar fi producţia, asamblarea

de componente, call center-uri sau cercetare.

De câţiva ani a fost descoperită de marile companii din Europa de Vest şi din America de Nord,

fapt ce a dus la o creştere exponenţială a proiectelor ce s-au îndreptat spre piaţa de outsource din

România. Un plus în relaţia cu ţările vestice este apropierea orară, făcând mult mai uşoară

comunicarea şi lucrul în timp real.

În domeniul proceselor operaționale, România excelează în serviciul de relaţii cu clienții (unde

există mari competitori, inclusiv din zona geografică apropiată, ca Ungaria, Cehia sau Polonia) şi la

procesarea datelor (unde pe lângă ţările vecine, suntem concuraţi în mod direct şi de către firme din

India sau Brazilia). Există însa un potenţial real de creştere pe subsectoare precum resurse umane,

administrare şi financiar, unde există, de asemenea, expertiza necesară a companiilor româneşti.7

7 http://imap.com/imap/media/resources/HighTechReport_WEB_89B4E29C01817

19

Deşi costurile forţei de muncă continuă să fie factorul conducător din spatele offshoringul,

companiile trebuie să integreze "ecuaţia costuri versus risc", a declarat Ian Marriot, vicepreşedinte

de cercetare la Gartner. Când se face offshore, riscurile comune (precum stabilizarea infrastructurii,

maturizarea proceselor, securitatea) devin din ce în ce mai importante, iar riscurile care nu se

întâlnesc în fiecare zi (precum anticiparea resurselor umane, stabilitatea politică) ies la suprafaţă.

Competiţia în creştere pentru outsourcingul offshore promite o creştere a standardelor la nivel

global, însă mai multe oportunităţi reprezintă şi mai multe riscuri, iar alegerea unei locaţii este o

decizie complexă.

Feedbackul companiilor din străinătate în ceea ce priveşte proiectele realizate în România este

unul pozitiv având ca puncte principale seriozitatea şi calitatea muncii, dar şi preţul. Calitatea

serviciilor de outsourcing se datorează în primul rând calităţii învăţământului, în România existând

aproximativ 100 de universităţi de stat şi particulare care dau anual 30.000 de ingineri, din care

8.000 sunt ingineri IT.

Şi la capitolul limbi străine românii stau foarte bine, pe lângă numărul mare de vorbitori de limba

engleză care este în creştere, ajungând la aproximativ 5 milioane, limba franceză, 4-5 milioane,

italiană, 2 milioane, spaniolă, 1 milion şi germană, 1,5 milioane, oferă un plus în relaţia cu

companiile străine.

Acest lucru duce la o mai mare apropiere de Europa de Vest din punct de vedere lingvistic cât şi

cultural, fapt ce face mai uşoară colaborarea, în comparaţie cu specialiştii din India, China sau

Rusia. Acest gen de apropiere culturală cu ţările din vestul Europei şi America de Nord a dus şi la o

rezolvare a problemelor pe care acestea le aveau la rândul lor cu dezvoltatorii din alte părţi ale

globului.   

Deşi România se află în strânsă concurenţă cu alte ţări din Europa şi Asia pe outsourcing, un real

avantaj în acest gen de competiţie este calitatea resurselor mult mai ridicată decât a celorlalte ţări,

dată de numărul mare de absolvenţi din domeniul IT. În 1986 în România erau circa 3.000 de

absolvenţi ai facultăţilor de profil, iar în prezent sunt 8.000, un număr destul de mare raportat la o

populaţie de 22 de milioane de locuitori. Procentul de absolvenţi IT este mult mai mare decât in

marile ţări dezvoltate cum ar fi SUA.8

Marile ţări dezvoltatoare de software au apelat de foarte mult timp la ţările asiatice pentru

outsourcing, dar pe măsura trecerii timpului, preţurile acestor dezvoltatori de web design şi

programare au început să crească, acest lucru ducând la căutarea de noi variante.

8 http://www.businessvibes.com/blog/industry-insight-software-industry

20

Una dinte cele mai bune s-a dovedit a fi România ai cărei web developeri fac web design şi web

development la standarde înalte pe preţuri chiar mai mult decât accesibile pentru aceştia.

Pe piaţa locală de outsourcing îşi desfăşoară activitatea circa 600 de firme de IT care au ca

angajaţi 12.500 de specialişti în IT, fără a mai lua în calcul şi personalul administrativ. Din totalul

pieţei de outsourcing din Europa Centrală şi de Est, de 1,67 miliarde de euro, 283 de milioane de

euro sunt reprezentate de piaţa din România, aflându-se pe locul doi după Ucraina.

La întrebarea de ce ar trebui să se outsourceze către România sunt foarte multe variante de

răspuns:

preţul mic în comparaţie cu alte ţări din Europa de Sud-Est şi Centrală

seriozitatea

calitatea muncii

pregătirea programatorilor

apropierea de Europa Centrală, de Vest, America de Nord şi Canada din punct de

vedere cultural, orar şi geografic.

forţa de muncă bine educată şi vorbitoare de limbi străine

fus orar şi avantaje de infrastructură

afinităţi culturale

competenţe lingvistice

Cauzele folosirii outsourcing-ului:

Folosirea resurselor interne pentru alte scopuri

Resursele interne sunt indisponibile pentru alte proiecte

Accelerarea beneficiilor modernizării

Proiectul este greu de realizat sau de materializat

Fondurile capitale sunt disponibile pentru mai mult timp

Împărțirea, reducerea riscului

Infuzia de capital

Principalele beneficii din outsourcing:

Acces direct la competenţe specializate şi cunoştinţe necesare pentru un anumit

domeniu.

Posibilitatea de a oferi servicii de calitate clienţilor, cu un cost mult mai mic decât cel

plătit în mod normal.

21

Posibilitatea de a-şi îmbunătăţi imaginea şi de a executa proiecte la nivel global.

Reducerea şi controlul costurilor operaţionale

Outsourcing-ul regiunilor europene:

Țările de Nord

9

Figura nr. 2.1 Domeniile principale utilizatoare de ITO în anul 2011

Sursa: http://www.businessvibes.com/blog/industry-insight-software-industry

9 http://www.businessvibes.com/blog/industry-insight-software-industry

22

Figura nr. 2.2 Topul domeniilor de activitate

Sursa: http://www.businessvibes.com/blog/industry-insight-software-industry

Figura nr. 2.3 Europa Germanică

Sursa: http://www.businessvibes.com/blog/industry-insight-software-industry

23

CAPITOLUL 3. Piaţa serviciilor IT în România

3.1 Poziţionarea României pe piaţa serviciilor IT

Piața mondială a serviciilor IT din Romania a crescut anul trecut cu 48%. Piața de servicii IT din

România a depășit anul trecut 363 mil dolari ( circa 265 mil euro), in creștere cu 48,7 % faţă de anul

precedent. Oficialii companiei de cercetare precizează ca aceasta creștere va continua in ciuda

fluctuațiilor economice mondiale.

Piața serviciilor IT a fost influențata pozitiv in special de proiectele foarte mari din industria

petroliera si a energiei, precum si proiecte de pe segmentele bancare si telecomunicații. Valul de

investiții străine din industria petroliera, telecom sau bancara a dus la o nevoie in creștere de servicii

IT.

Piața românească de servicii IT este dominata de jucători internaționali, care ocupa primele 10

poziții pe acest segment. Cei mai mari jucători din Romania pe nișa de servicii IT au fost in 2010

HP, IBM si S&T, care au deținut împreuna o cota de peste 31% din piața.

Integrarea de sisteme a adus anul trecut cele mai mari venituri pe segmentul de servicii IT

(26,7%), urmata de instalare si suport hardware (15,5%), conform datelor statistice. Compania de

cercetare considera ca aceste doua tipuri de servicii vor domina si in viitor. Aceștia estimează ca

segmentul de servicii IT va continua sa crească de la an la an cu circa 22%. Industria IT din

România cunoaşte o ascensiune constantă, îndreptându-se către stabilitate.

Există totuşi o mare diferenţă între vânzările de pe piaţa internă faţă de exportul produselor IT,

dacă luăm în considerare rata de creştere, aceasta este favorabilă vânzărilor interne. În acelaşi timp,

vânzările de software câştigă teren asupra vânzărilor de echipamente, clienţii fiind din ce în ce mai

interesaţi de proiecte complexe. Piaţa românească de software este dominată de exporturi şi servicii,

realizând un total de 97% din totalul proiectelor, ceea ce înseamnă un volum scăzut al vânzărilor de

licenţe, deci al câştigului pentru cel care produce.

Din cauza unui mix de factori politici, economici şi financiari, dar şi a managementului unor

elemente culturale, economia românească va avea parte de un declin abrupt în piaţa serviciilor de IT

şi software în anul 2012. Un studiu recent condus de Pierre Audion Consultants (PAC) avertizează

că situaţia politică din România nu numai că blochează noi proiecte şi iniţiativele în accelerarea

adopţiei soluţiilor IT în administraţia publică şi centrală, dar creează şi o problemă în luarea

deciziilor.

24

Nimeni sau aproape nimeni din guvern nu este interesat sau doritor să semneze aprobarea unor

proiecte IT, chiar dacă unele dintre ele, din punct de vedere legal, nu mai au nici un motiv să fie

amânate. Conform studiului de piaţă efectuat pe platforma de servicii IT şi de software, studiu

condus de PAC, sectorul public, în care statul are control total în procesul de luare a deciziilor,

generează aproximativ jumătate din vânzările locale de software, servicii şi echipament în sectorul

corporate în România. Eugen Schwab, Managin Director PAC pe Europa de Est, specifică „o

scădere realistică de 15% – 20% în venituri pe acest segment reprezintă un declin de 7% – 10%

pentru întreaga piaţă de IT”.

În sectorul privat, băncile şi companiile de telecomunicaţii au adoptat o abordare conservativă, cu

foarte puţine iniţiative substanţiale în IT şi alte proiecte. Pierderea încrederii în România, declinul

semnificativ în marjele de profit, precum şi imaturitatea consumatorilor locali, au dus la un

dezinteres acut al investitorilor internaţionali care sunt responsabili de majoritatea cheltuielilor în

servicii de IT şi software. Ca rezultat, sectorul IT din România nu a cunoscut nici o îmbunătăţire în

ceea ce priveşte calitatea serviciilor sau adoptarea unor standarde internaţionale la nivel de

tehnologie.

IMM-urile, care au fost motoarele tradiţionale de folosire a uneltelor de informatică, au în

continuare de suferit, pentru al patrulea an consecutiv, din cauza unei profunde lipse de fonduri. În

absenţa altor opţiuni de finanţare, fie fonduri europene sau finanţare de la guvern, IMM-urile din

România continuă să investească puţin şi să se confrunte cu o presiune a preţurilor foarte mare,

având prea puţine stimulente pentru a se concentra pe calitate şi fiind lipsiţi de o viziune

cuprinzătoare de automatizare şi tehnologie. Într-o mare măsură, companii din industrie, comerţ şi

logistică arată o mai mare deschidere de utilizare a instrumentelor IT, în special în contextul de

adoptarea rapidă a standardelor de grup cu privire la control, resursele de management, relaţiile cu

partenerii (furnizori şi clienţi) şi planificarea pe termen mediu a business-ului.

Chiar şi pe aceste verticale, există o tendinţă de fragmentare a proiectelor în IT, presiune pe

preţuri, consolidarea şi optimizarea resurselor umane din IT şi „accidente” precum insolvenţe,

falimente, restricţii sau anulări de activitate sau chiar anularea totală a proiectelor.

Companiile private din sectorul de energie, controlate de multinaţionale, întâlnesc într-o mare

măsură planurile de investiţii, dar comparând cu anii precedenţi, după privatizare volumul

proiectelor şi a planurilor de investiţii a scăzut considerabil.

Din punct de vedere regional (Europa de Est), este important de subliniat ce România face parte

din categoria ţărilor cu perspective negative pentru 2012, fiind cea mai mică şi mai imatură din

25

zonă. Acest lucru va creşte diferenţa dintre România şi ţări precum Polonia, Turcia, Cehia sau

Slovacia.

Totuşi, pe termen mediu (2015 – 2016), creşterea medie pentru piaţa din România se prevede a fi

considerabil mai mare decât cea a celor mai multe ţări dezvoltate din Europa Centrală şi de Est.

Odată ce va avea parte de o recuperare economică serioasă, împreună cu o politică coerentă pentru

sectorul public şi calmarea pieţelor financiare, România este ţara care va atrage cel mai ridicat

interes pentru furnizarea de servicii şi soluţii în IT, precum şi investiţii în tehnologie pe toate

verticalele.

Bucurestiul continua sa atragă cele mai mari investitii din sectorul IT romanesc. Din datele

Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS), intr-un Top 5 al oraselor cu cei mai

multi bani in acest domeniu, dupa capitala, se situeaza in ordine Timisoara, Cluj, Iasi si Brasov.

"Bucurestiul e pe primul loc, aceasta deoarece are o populatie activa mai mare, implicit un numar

mai mare de firme. In plus, are atuul de a fi un puternic centru universitar, deci produce forta de

lucru calificata pentru marile firme din domeniul IT, iar acest lucru constituie un magnet pentru

companiile straine din domeniu, care vin si deschid centre de dezvoltare la noi.

Nume precum IBM, Amazon, Oracle, si-au instalat deja bazele in Bucuresti, anuntand ca

intentioneaza sa investeasca in Romania pentru productia de hard sau soft sute de milioane de euro.

Cele mai importante centre universitare din tara, precum Timisoara sau Iasi au devenit, la randul

lor, in ultimii ani, locatii de referinta pentru firmele internationale de profil. Motivul: costuri de

productie mici, mai reduse chiar decat in Bucuresti. "tin minte ca acum cativa ani toate firmele

straine care au deschis centre in Cehia mergeau direct la Praga. Dar, in timp, au inceput sa se extinda

catre alte orase, precum Ostrava, exact asa cum se intampla acum la noi", spune Gabriel

Mardarasevici, directorul general al Ness Romania.

Astfel, din punctul de vedere al numarului de specialisti de care poate dispune, informaticienii ar

situa Iasiul imediat dupa Bucuresti, deoarece are un potential urias de a "lansa" oameni foarte bine

pregatiti. "Facultatile de profil din Iasi, si anume “Facultatea de Informatica de la Universitatea

Alexandru Ioan Cuza” si cea de “ 10Automatizari si Calculatoare din cadrul Universtatii Tehnice

Gheorghe Asachi”, produc pe banda rulanta, in fiecare an, sute de absolventi, din care, potrivit

reprezentantilor firmelor din IT, cel putin 10% sunt exceptionali.

De altfel, cele doua institutii se afla in primele cinci pozitii intr-un clasament al universitatilor din

tara,. In plus, estul tarii devine atractiv pentru marile companii si si deoarece forta de munca din

Timisoara sau Cluj a fost deja absorbita de companiile care au deschis unitati de lucru aici. "Potrivit

10 http://www.businessvibes.com/blog/industry-insight-software-industry

26

unor studii realizate de ANIS, Timisoara reprezinta o piata inchisa - resursele umane disponibile nu

mai permit localizarea unor companii cu centre de dezvoltare puternice care sa angajeze un numar

mare de specialisti.

Localizarea la Timisoara a centrelor de dezvoltare ale Alcatel si Siemens a absorbit, practic, toate

resursele disponibile. Clujul va fi si el, in scurt timp, in aceeasi situatie, ceea ce lasa Iasiului un loc

bun pe harta destinatiilor IT.

Specialistii spun ca estul tarii, desi cu potential urias, a ramas in urma si pentru ca a avut si are

inca mari probleme in ceea ce priveste oferta de spatii de birouri sau infrastructura rutiera, fapt care

ingreuneaza mult accesul marilor companii IT spre aceasta zona. Cele mai mari salarii din

multinationalele din Romania sunt platite specialistilor IT. Departamentele de IT au cel mai bine

platiti angajati din companiile multinationale prezente in Romania, cu un salariu brut mediu de circa

1.300 de euro, iar pe locurile doi si trei se afla departamentele care se ocupa de finantele

companiilor si de vânzări si marketing. Informaticienii romani isi pun capul la contribuție mai mult

pentru a găsi soluții pentru firmele din străinătate. Astfel, conform datelor furnizate de marile

companii, cea mai mare parte din producția de soft sau hard, mai exact peste 95%, se face pentru

străinătate.

Reprezentanții firmelor de profil spun ca, in ultimii zece ani, sectorul IT a înregistrat un trend

ascendent, dar in ultimii doi-trei ani a fost o creștere explozivă. Una din cauze este si dezvoltarea

produselor de soft pentru telefonia mobila. Mai mult, expansiunea pieței IT e dovedita si prin cifrele

înregistrate in aceasta perioada.

Romania, ca nou stat membru al Uniunii Europene, reprezintă o piața atractiva pentru vânzătorii

de software din Europa, precum si pentru companiile multinaționale interesate de noile oportunitati.

Piața de hardware va rămâne cea mai importanta componenta a pieței IT, ca urmare a cererii

foarte mari pentru calculatoare personale (PC).

Piața serviciilor IT din Romania va continua sa înregistreze o creștere si in 2012, deși încetinita,

in ciuda fluctuațiilor economice mondiale.

Aceasta creștere se datorează interesului manifestat de majoritatea companiilor multinaționale de

a investi in Romania in domeniul IT, pentru ca exista o creștere pe aceasta zona de 20%, lucru care

nu se întâmplă in nici o tara din jurul nostru.

Segmentul IT de la noi a devenit unul din cele mai atractive domenii de investiții pentru

companiile străine, iar segmentul IMM a atras in aceste an peste 40% din investiții.

27

3.2 Principalul furnizor de servicii IT în România: HP

HP continuă să fie furnizorul nr. 1 pe segmentul serverelor Linux, cu o creştere de două ori mai

rapidă decât restul pieţii atât în ceea ce priveşte veniturile, cât şi numărul de unităţi livrate. HP

deţine în al patrulea trimestru o cotă de piaţă de peste 33% în ceea ce priveşte veniturile şi numărul

de unităţi. HP şi-a păstrat poziţia de lider pe segmentul de piaţă al serverelor high-end UNIX(4) în

anul calendaristic 2010. În acelaşi timp, şi-a sporit veniturile şi numărul de unităţi livrate, pentru

segmentul de livrări UNIX(5) de volum, câştigând cotă de piaţă de la competitori.

HP deţine din nou un avans considerabil, cu o cotă de piaţă de 31,3 procente, în privinţa

veniturilor cumulate din servere Windows®, Linux şi UNIX® pentru anul 2010, în condiţiile în

care cele trei sisteme de operare reprezintă peste 97% din totalul serverelor livrate în întreaga lume

şi peste 80% din totalul veniturilor din servere.

HP ocupa prima poziţie în privinţa veniturilor pentru 2010 pe piaţa dispozitivelor de calcul de

înaltă performanţă. Cota de piaţă de 33 de procente pe care o deţine a depăşit de aproape două ori

creşterea înregistrată de segmentul industrial în privinţa veniturilor, care înregistrează o evoluţie de

16,7 procente de la an la an. Aceasta înseamnă că pentru al patrulea an consecutiv HP este lider în

privinţa veniturilor pe piaţa dispozitivelor de calcul de înaltă performanţă.

In România, HP deţine o cotă de piaţă de 41,7% pe întregul an calendaristic 2010, la serverele de

tip x86, în privinţa unităţilor, conform raportului IDC EMEA PC Tracker 2010. Cifrele publicate de

IDC demonstrează că HP continuă să îşi păstreze poziţia dominantă pe piaţa serverelor x86. „Vom

continua să furnizăm soluţii inovatoare pentru întregul nostru portofoliu de servere, oferind clienţilor

o infrastructură IT superioară, care să contribuie la dezvoltarea afacerii şi la reducerea costurilor..11

HP a fost declarat cel mai mare producator de PC-uri din lume in anul 2010, cu o cota de piata de

18,8 % din livrarile globale de unitati PC per an calendaristic, conform studiului realizat de

compania de studii de piata IDC. HP si-a mentinut pozitia de lider in privinta livrarilor de PC-uri la

nivel global, acaparand 19 % din cota de piata. In cel de- al patrulea trimestru calendaristic,

compania a cunoscut o rata de crestere de 23,3 % fata de aceeasi perioada a anului trecut, in raport

cu rata generala de crestere de 15,5 % a pietei de PC-uri din intreaga lume in aceeasi perioada.

In anul calendaristic 2007, HP a imbunatatit designul portofoliului de PC-uri pentru

consumatorii finali sau pentru companiile mici sau mari. Raportul IDC indica faptul ca toti

consumatorii au aratat un interes crescut fata de produsele HP datorita designului lor de inalta clasa

si a tehnologiei de ultima ora. „Vom continua sa lucram pentru a castiga loialitatea clientilor, prin

11 www.anis.ro( Asociatia Nationala a Patronatelor de Software si Servicii din Romania)

28

furnizarea unor inovatii si a unei experiente deosebite, care ne diferentiaza cu adevarat pe piata”, a

declarat Todd Bradley, vice-presedinte executiv in cadrul Personal Systems Group, HP.

Linia de PC-uri de la HP beneficiaza de cele mai cochete designuri si caracteristici din industrie

care permit utilizarea acestora cu usurinta, asa cum este cazul notebook-ului special creat pentru

tineri Artist Edition HP Pavilion si HP Pavilion tx2000 Entertainment, ambele lansate la

inceputul lunii ianuarie 2008. HP isi concentreaza activitatea pe simplificarea utilizarii tehnologiei

pentru toti clientii sai, de la consumatorii individuali pana la cele mai mari organizatii. Cu un

portofoliu ce cuprinde solutii de imprimare, calculatoare personale si infrastructura IT, HP este una

dintre cele mai mari companii IT din lume.

29

CONCLUZII

În România activează aproximativ 4000 de companii în domeniul IT, aceste companii având

aproximativ20000 angajaţi ce au un salariu cuprins între 3.000 – 8.000$ , relativ mic faţa de ţari

precum SUA sau Japonia , ţări in care salariul de bază porneşte de la 40000 $ şi se ridică până la

6500 $.

Calitatea resurselor umane este recunoscută ca fiind unul dintre avantajele competitive ale

României. Dacă în 1986 erau aproximativ 3.000 de absolvenţi de la facultăţile de profil, în prezent

sunt aproximativ 5.000 de absolvenţi, raportat la o populaţie de 23 de milioane,comparativ cu

Statele Unite, unde se înregistrează un număr de 23.000 de absolvenţi, raportat la o populaţie de 290

de milioane. De asemenea, românii au competenţe lingvistice în România fiind 5 milioane de

vorbitori de engleză, 5 milioane de vorbitori de franceză, 1,5 milioane de vorbitori de germană, 2

milioane de vorbitori de italiană şi 1 milion de vorbitori de spaniolă. Cultura europeană,

proximitatea geografică şi un fus orar compatibil cu orarele de lucru, atât pentru Statele Unite şi

Europa de vest, împreună cu costuri mai mici decât în Ungaria, Cehia sau Polonia, reprezintă

avantajele competitive ale României în această industrie.

În concluzie tendinţa actuală a majorităţii firmelor este de a apela la externalizare pentru

minimizarea costurilor de dezvoltare a software-ului şi de atragere a specialiştilor IT înalt calificaţi.

Ca răspuns la problemele ridicate de tendinţele şi competiţia acerbă din domeniul IT,firmele se

orientează către transferarea specialiştilor IT, a facilităţilor şi echipamentelor către terţe părţi cu

localizare în ţările în curs de dezvoltare, în care există un mare potenţial uman şi multiple

oportunităţi.

În acest context, România poate fi una dintre ţările ce poate câştiga„războiul” competitivităţii de

pe piaţa externalizării IT-ului.

30

BIBLIOGRAFIE

1. Census Service Annual Survey, 2012

2. Niculescu, M.F., Shin, H., Whang, S., Underlying Consumer Heterogeneity in Markets for

Subscription-Based IT Services with Network Effects,

http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1869168, p. 2

3. Rönkkö, M., Peltonen, J., Software Industry Survey 2012, Aalto University, School of

Science, 2012, http://www.softwareindustrysurvey.fi/SlidesFinland2012.pdf, p. 8

4. Raport Gartner Group, 2012, p. 5

5. www.anis.ro ( Asociatia Nationala a Patronatelor de Software si Servicii din Romania)

6. www.eito.com ( European Informationa Technology Observatory)

7. http://www.businessvibes.com/blog/industry-insight-software-industry

8. http://imap.com/imap/media/resources/HighTechReport_WEB_89B4E29C01817

9. http://www.softwaretop100.org/the-top-100-software-companies-in-the-us

10. http://altabel.wordpress.com/2011/10/31/top-3-software-market-trends-in-it-industry/

11. http://www.innovation.gov.au/industry/informationandcommunicationstechnologies/itiic/

Pages/default.aspx

12. http://www.ibef.org/industry/informationtechnology.aspx

13. http://altabel.wordpress.com/2011/10/31/top-3-software-market-trends-in-it-industry/

14. http://inspirationfeed.com/articles/business/changing-trends-developments-and-innovations-

in-software-industry/

15. http://globalindex11.bsa.org/country-table/

16. www.indexmundi.com/finland/economics/IT services/

17. http://www.singstat.gov.sg

18. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/themes

19. http://www.ibef.org/industry/informationtechnology.aspx

31