B O R D E R O U A. PIESE SCRISE (1)DATE GENERALE: ţ 2. ţ ă ţ Jud. Suceava/Anexe/Annex A/A… ·...

PR. NR. 44 DIN 2010 FAZA : S.F. Sistem de canalizare si statie de epurare in oras Brosteni , jud. Suceava

S.C. ROLPROIECT S.R.L. IASI 1

B O R D E R O U

A. PIESE SCRISE

(1)DATE GENERALE: 1.denumirea obiectivului de investiţii; 2.amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul); 3.titularul investiţiei; 4.beneficiarul investiţiei; 5.elaboratorul studiului.

(2)INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 1.situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului; 2.descrierea investiţiei: a)concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat; b)scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung): - scenarii propuse (minimum două); - scenariul recomandat de către elaborator; - avantajele scenariului recomandat; c)descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz; 3.date tehnice ale investiţiei: a)zona şi amplasamentul; b)statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat; c)situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan; d)studii de teren: - studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere în sistem de referinţă naţional; - studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări; - alte studii de specialitate necesare, după caz; e)caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare; f)situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:



- necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării; - soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi; g)concluziile evaluării impactului asupra mediului; 4.durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.

(3)COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI 1.valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general; 2.eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.

(4)ANALIZA COST-BENEFICIU: 1.identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă; 2.analiza opţiunilor1); 3.analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu; 4.analiza economică2), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu; 5.analiza de senzitivitate; 6.analiza de risc. _________ 1) Varianta zero (variantă fără investiţie), varianta maximă (variantă cu investiţie maximă), varianta medie (variantă cu investiţie medie); se va preciza varianta selectată. 2) Este obligatorie doar în cazul investiţiilor publice majore.

(5)SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite.

(6)ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI 1.număr de locuri de muncă create în faza de execuţie; 2.număr de locuri de muncă create în faza de operare.

(7)PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI 1.valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) (în preţuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei), din care: - construcţii-montaj (C+M); 2.eşalonarea investiţiei (INV/C+M): - anul I; - anul II 3.durata de realizare (luni);



4.capacităţi (în unităţi fizice şi valorice); 5.alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz.

(8)AVIZE ŞI ACORDURI DE PRINCIPIU 1.avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei; 2.certificatul de urbanism; 3.avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii etc.); 4.acordul de mediu; 5.alte avize şi acorduri de principiu specifice. (9)BREVIAR DE CALCUL 1.date generale; 2.necesarul si cerinta de apa; 3.dimensionarea retelei de canalizare si a statiei de epurare. B. PIESE DESENATE

1 H0 PLAN DE INCADRARE IN ZONA 1 : 5000

2÷52 C1÷C51 PLAN DE SITUATIE 1 : 500

Intocmit, ing. Florin BARAN



1. DATE GENERALE

1) Denumirea obiectivului de investitie

Sistem de de canalizare si statie de epurare in oras Brosteni, Jud. Suceava

2) Amplasament REGIUNEA NORD EST, Oras Brosteni, Jud. Suceava este amplasata in zona de sud a acesteia si se invecineaza cu:

� La nord cu com. Crucea si Ostra � La est cu Jud. Neamt � La sud – vest cu Jud. Harghita � La vest cu com. Panaci

3) Titularul investitiei Oras Brosteni, Jud. Suceava 4) Beneficiarul investitiei Oras Brosteni, Jud. Suceava 5) Elaborator S.C. ROLPROIECT S.R.L IASI

(2)INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 1.situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;

Orasul Brosteni dispune în prezent de un sistem centralizat de canalizare limitat doar la zona de locuinte colective (blocuri de locuinte) si o statie de epurare, ce au fost realizate la nivelul anilor `70 si care in prezent se gasesc intr-o stare avansata de degradare datorata lipsei de investitii si a resurselor financiare de intretinere din ultimii cca 25 de ani, fiind practic inutilizabile. Statia de epurare este in prezent practic nefunctionala din punct de vedere al normelor ecologice in vigoare la nivel national si european, fiind uzata atat din punct de vedere fizic , cat si moral, deversand in emisar (raul Bistrita) ape neepurate. Dezvoltarea gospodariilor individuale a dus la dotarea locuintelor cu instalatii sanitare (avand in vedere ca localitatile Brosteni, Neagra si Lungeni au acces in mare masura la reteaua de apa potabila) insa lipsa canalizarii centralizate a dus la adoptarea de solutii de evacuare a apelor uzate menajere direct în sol , infiltrandu-se în pânza freatică de mică adancime sau direct în sursele de suprafaţă ,cu influenţe nefavorabile asupra :

� calităţii fizico- chimice şi bacteriologice a apei potabile din fântânile existente, � factorilor de mediu solul şi subsolul ,cursuri de apă prin contaminarea acestora

cu reziduurile componente din apele uzate menajere şi influienţe negative asupra surselor de apă potabilă din avalul localităţii

� aerului-materiile organice putrescibile din componenţa apelor uzate menajere dezvoltând substanţe volatile ,urât mirositoare ,în special în timpul verii

� sănătăţii oamenilor prin dezvoltarea germenilor patogeni, a insectelor şi rozătoarelor , purtătoare de boli.

Plecând de la aceste considerente în scopul asigurării :

� condiţiilor de igienă , siguranţă şi confort



� protejării mediului : solul, subsolul, apele, aerul � dezvoltării economico- sociale a zonei

se impune ca o măsură necesară şi oportună, realizarea obiectivului de investiţie "Sistem de canalizare şi staţie de epurare" ,treaptă mecanică şi biologică cu nitrificarea şi denitrificarea nămolului, prin prelucrarea, transportul şi prelucrarea apelor uzate menajere ,aferente localităţilor Brosteni, Lungeni si Neagra, având în prezent o puternică dezvoltare socio- economică şi demografică, un sistem de alimentare cu apă pus în funcţiune în anul 2004, care deserveşte o populaţie de circa 3144 locuitori, la nivelul anului 2005.

Având în vedere precizările Programului vizând protecţia resurselor de apă, sistemele integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare, menţionăm:

� reducerea şi limitarea impactului negativ asupra mediului, cauzat de evacuările de ape uzate urbane si rurale menajere provenite din gospodării si servicii, care rezultă de regulă din metabolismul uman si din activitătile menajere, sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau meteorice şi de ape uzate provenite din industrie;

� efectuarea investitiilor noi necesare lucrărilor de alimentare cu apă, tratare a apei, canalizare, a statiilor de epurare, modernizarea, retehnologizarea si achizitionarea instalatiilor pentru epurarea apelor uzate urbane si rurale, care vor contribui la îmbunătătirea protectiei mediului;

� protejarea populatiei de efectele negative ale apelor uzate asupra sănătătii omului si mediului prin asigurarea de retele de canalizare si statii de epurare si asigurarea alimentării cu apă potabilă curată si sanogenă;

� realizarea obligatiilor pe care România si le-a asumat privind epurarea apelor uzate transpuse în legislatia natională prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările si completările ulterioare;

� asigurarea sursei corespunzătoare de apă pentru alimentarea cu apă potabilă în conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările si completările ulterioare.

2.descrierea investiţiei: a)concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat; Nu este cazul b)scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung): - scenarii propuse (minimum două);



a1) sa nu facem “nimic” ; b1) sa facem “minim” ; c1) sa facem “totul”

S-a exclus din start varianta “a” , analiza facandu-se intre variantele (b) si (c) . In varianta (b) sa facem “minim” s-au analizat , dimensionat si cuantificat numai

acele lucrari din schema de canalizare centralizata a localitatii , constituind de fapt mai mult “reparatii capitale”

In varianta “C” - sa facem “totul” , varianta pe care s-a dezvoltat si studiul de fezabilitate s-au inclus toate lucrarile necesare realizarii sistemului de canalizare, incluzand capacitate , costuri , eficienta , preconizari , perspective , etc .

Situatia economica a orasului Brosteni , judetul Suceava , fosta zona miniera , actualmente dezafectata , a constituit un impact negativ , transformand fosta zona economica dezvoltata intr-o zona defavorizata .

Singura posibilitate de relansare a zonei din punct de vedere al dezvoltarii economice si sociale o reprezinta accesarea unor fonduri structurale in scopul reabilitarii si extinderii sistemelor de alimentare cu apa , canalizare si epurare a apelor uzate , dezvoltarea si reabilitarea retelelor de drumuri , etc .

Scenariul recomandat de către elaborator Având în vedere descrierile celor două scenarii prezentate mai sus, aspectele tehnice,

economice şi funcţionale, recomandăm adoptarea scenariului C. Avantajele scenariului recomandat

Realizarea unui sistem de canalizare independente determină o creştere a valorii investiţiei implicând în mod cert creşterea cheltuielilor de exploatare şi implicit creşterea preţului la mc de apă potabilă astfel încât se recomandă adoptarea scenariului I c)descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz;

1. Alegerea sistemului de canalizare adoptat Canalizarea localităţilor urbane şi rurale se poate realiza în două sisteme :

• UNITAR – cu preluarea în acelaşi colector închis a apelor uzate menajere şi meteorice

• SEPARATIV – cu precuarea separată a apelor uzate menajere şi separat a apelor pluviale

SISTEMUL UNITAR se utilizează de regulă în localităţile în care reţeaua hidrografică

este slab dezvoltată iar utilizarea unor colectoare menajere şi pluviale separate nu se justifică din punct de vedere tehnico- economiv.

SISTEMUL SEPARATIV se utilizează de regulă în localităţile în care reţeaua hidrografică este dezvoltată, pantele terenului sunt mai accentuate şi apele pluviale pot fi dirijate spre emisar prin rigole deschise sau colectoare închise (reţele stradale asfaltate sau betonate care nu au posibilitatea realizării rigolelor ) pe cel mai scurt traseu spre emisar.

Localitatile Lungeni - Brosteni sunt strabatute de DN 17 B, P. Neamt – Vatra Dornei si raul Bistrita, iar localitatea Neagra de DJ 174 Panaci – Brosteni si de paraul Neagra afluent al raului Bistrita.



Primele două localităţi sunt dezvoltate pe partea stanga a drumului national DN 17B (pe partea dreapta este cursul raului Bistrita), iar localitatea Neagra este dezvoltata pe ambele maluri ale paraului Neagra.

Existenţa cartierului de blocuri de locuinte, precum si a strazilor si aleilor betonate existente, coroborat cu pante convenabile ale terenului, justifica utilizarea sitemului separativ, acest tip de sistem eliminand si supradimensionarea statiei de epurare. Apele pluviale se vor canaliza si colecta pe amplasamentul statiei de epurare, de unde vor fi deversate in emisar – raul Bistrita – prin trecerea prealabila a acestora printr-un separator de hidrocarburi, obtinandu-se in acest fel parametrii prevazuti de normele europene privind deversarea apelor in emisari.

2.Descrierea sistemului de canalizare : trasee, pante , materiale După cum se poate vedea în planul de situaţie şi în schema generală a sistemului de

canalizare (denumită de acum înainte etapa I ) din reţeaua de canalizare şi transport a celor trei localităţi s-au rezolvat: colectorul principal de canalizare Brosteni-Lungeni pana la statia de pompare, colectorul aferent localitatii Neagra ce deverseaza in colectorul principal şi o parte din reţeaua stradală a centrului orasului, cu predilecţie in cartierul de blocuri de locuinte colective, unde reteaua existenta se afla intr-o stare avansata de degradare, precum si în zonele cu obiective social –culturale, economice si administrative de pe traseu.

Colectorul principal care străbate cele două localităţi – Brosteni si Lungeni este poziţionat de-a lungul DN 17B, pe partea opusa raului Bistrita şi asigură :

� Curgere gravitaţională cu nivel liber (exceptie la supratraversarile cursurilor de apa Bistrita si Neagra si in 5 zone unde s-a impus corectia cotelor de montaj)

� Pantă de curgere convenabilă � Viteză de autocurăţire a canalizării la pantă minimă � Posibilitatea racordării ulterioare şi a altor reţele de canalizare stradale � Pozarea numai pe terenuri aparţinând domeniului public � Posibilitatea de acces la execuţia lucrărilor

Din calculele hidraulice ale capacităţii de transport ale colectorului, funcţie de panta minimă , gradul de umplere, asigurarea vitezei de autocurăţire de vmin = 0,7 m/s şi vmax = 5 m/s, s-a plecat de la diametrul minim D n 250 mm, acesta asigurand preluarea debitelor de calcul pe intregul traseu, inclusiv colectorul aferent localitatii Neagra, pana la statia de pompare existenta in satul Lungeni in locatia denumita „Cotul Malului”.

Pentru această etapă colectorul de canalizare D n 250 mm va avea căminul de capăt (începere ) în localitatea Brosteni – fostul sat Haraoaia, la circa 1700 m amonte de centrul localitatii, pe DN 17 B (CM1). Colectorul de canalizare îşi urmează traseul de-a lungul drumului DN 17B 159 spre localitatea Lungeni,şi este pozat în partea stanga a drumului in sensul de mers V. Dornei-Poiana Teiului, pe domeniul public. In centrul localitatii Brosteni se racordeaza colectorul satului Neagra prin supratraversarea raului Bistrita pe structura podului de beton existent, sub conducta de alimentare cu apa existenta. Panta mica a terenului (sub 0,7%) a impus corectarea cotelor de montaj prin pomparea apelor uzate, la cote convenabile constructiv si economic.

Colectorul aferent loc. Neagra are acelasi diametru de 250mm, are o lungime de cca 2000m, cu plecare din aval de al doilea pod de beton de peste paraul Neagra si este pozat in general pe partea dinspre zona construita in raport cu drumul judetean DJ 174. Dupa supratraversarea paraului Neagra, pe structura podului existent, pozarea colectorului se



realizeaza in axul drumului judetean. Panta terenului impune executia unor camine de rupere de panta. La supratraversari au fost prevazute bazine de aspiratie pentru pomparea apelor uzate.

Zona blocurilor de locuinte are pante naturale ce permit canalizarea fara corectii de cote, colectoarele noi urmarind dealtfel , in general, traseele canalizarii existente.

Colectorul canalizarii pluviale s-a proiectat pentru centrul localitatii Brosteni, cu zona blocurilor de locuinte si a cladirilor sociale, culturale si administrative. Diametrul a rezultat de 250mm, teava din PVC-KG, cu panta de montaj de 0,7%.

Punctul final al curgerii gravitationale pentru canalizarile menajer si pluvial il constituie statia de pompare existenta, aflata in locatia numita „Cotul Malului”, din Lungeni, identificat prin caminele de canalizare CM 147 si respectiv CP 45. Statia de pompare va fi reabilitata constructiv si tehnic prin inlocuiri de echipamente si instalatii, astfel incat sa asigure pomparea apelor uzate menajere si pluviale, separat, pe un traseu comun, pe partea stanga a drumului national DN 17B in sensul de mers V. Dornei – Poiana Teiului, pana la statia de epurare, respectiv separatorul de hidrocarburi.

Colectoarele principale, conform breviarului de calcul au o capacitate de transport minimă la gradul de umplere a = 0,7 şi pantă piezometrică minimă de 0,5 % =5‰ de Q ef = 28 l/s la D n = 250 mm şi Q ef = 40 l/s la D n = 300 mm ;

Colectoarele de canalizare şi reţelele secundare se vor realiza din tuburi închise din PVC-KG, cu D n 250-300 mm, lungimi 6-12 m/ tub.

Pe traseul colectoarelor s-au prevăzut cămine de vizitare la : � Racordarea abonaţilor (dupa caz) � La distantele maxime prevazute pentru interventie � Schimbarea direcţiei sau a pantei de scurgere � În punctele de descărcare a altor colectoare.

Căminele de canalizare se vor realiza cu : � Radier prefabricat din beton armat cu 2,3,4 racorduri etanşe cu mufe etanşe � Cameră de lucru cu D n = 1000mm, SN = 10,000 N/mp şi înălţime variabilă ,conform

profilului longitudinal H = 1,5m; 2,0m; 2,5m; 3,0m; 3,5m; � Piesă suport prefabricată (carosabilă sau necarosabolă ) din beton armat cu capac şi

ramă din fontă. Racordurile laterale la radierul căminului de vizitare sau în camera de lucru se fac cu

tuburi PVC-KG cu mufe etanşe. La realizarea lucrărilor s-au utilizat numai materiale agrementate conform reglementărilor

naţionale în vigoare şi standardelor naţionale armonizate cu legislaţia UE ,materiale ce sunt în concordanţă cu prevederile HG 776/1997 şi a legii 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate la execuţia lucrărilor.

3. Staţia de epurare : tip, capacitate Epurarea apelor uzate menajere se face printr-o staţie compactă, monobloc, formată

din 2 (două) module ,fiecare având o capacitate de 1000 LES (locuitori echivalenţi standard). În staţia de epurare se realizează procesul de epurare mecanică şi biologică a apelor uzate menajere, nitrificarea şi denitrificarea (îndepărtarea azotului) nămolului, sedimentarea acestuia ,evacuarea apei epurate după dezinfecţia cu lămpi cu ultraviolete şi a nămolului fermentat în exces.



Capacitatea de prelucrare a staţiei de epurare, conform breviarului de calcul anexat, este de :

Q uz zi max= 392,26,0 mc/zi = 6,05 l/s T = 18 ore

Q uz orar max = 26,8 mc/h = 7,44 l/s

Q uz min zi = 123,3,4 mc/zi = 1,90 l/s T = 18 ore

s-a ales o staţie de epurare monobloc, modulată care asigură epurarea mecanică şi biologică cu nitrificarea şi denitrificarea nămolului formată din 2 module de 1000 LES (locuitori echivalenţi standard ) în total 2000 LES, fiecare modul capabil să prelucreze un debit :

� Q modul= 150,0 mc/zi = 1,73 l/s � Q total= 300,0 mc/zi = 3,5 l/s

Noua staţie de epurare s-a amplasat pe amplasamentul statiei existente, ce va fi dezafectata.

4. Descriere funcţională şi tehnologică

Schema tehnologică propusă pentru epurarea mecanică şi biologică a apelor uzate

comunale se compune din următoarele obiecte : Descrierea tehnologiei: 1 Gratar cu autocuratare SCC-VM 400x600/550x3/70º Are rolul de a reduce încarcarea de materii în suspensie din apa uzata. Se monteaza îngropat în cladirea operationala, într-un canal din beton legat de conducta de canalizare. Material: canalul si cadrul gratarului din otel inoxidabil vopsit Cureaua: plastic si otel inoxidabil Latimea canalului 400 mm Adâncimea canalului: 600 mm Evacuare a reziduurilor: într-un recipient de 120 l Distanta dintre bare: 1 mm Putere instalata: 0,12 + 0,12 kW, 400V, 50 Hz 2 Statie de pompare cu acumulare AS – PUMP Dupa gratarul cu autocuratare, apa uzata va curge în statia de pompare si acumulare. Bazinul este din beton, este dotat cu 2 pompe SIGMA GFZU 50, cu debitul maxim de 4,8 l/s, P = 1,1 kW, 380 V, înaltime de pompare 6 m, dispozitiv de ridicare pentru pompe, tevi, fitinguri, debitmetru inductiv, scara. Apa va fi pompata printr-o sita cu curatare rotativa. 3 Treapta biologica a statiei de epurare În treapta biologica a statiei de epurare are loc descompunerea biologica a poluarii organice, proces natural intensificat cu ajutorul oxigenarii apei. Treapta biologica a statiei de epurare este compus din 2 linii de epurare, fiecare pentru câte 500 locuitori echivalenti. Fiecare linie va contine o treapta de denitrificare si una de nitrificare. Treapta de denitrificare va fi dotat cu câte un agitator submersibil APM 1408-0,9, PI 0,88 kW, 400 V, pentru denitrificare. Nitrificarea se va face cu ajutorul unui sistem de aerare AS – ASE, compus din aeratoare cu bule fine A-109 (50 buc. pentru cele 2 linii). Aerul va fi furnizat de 2 suflante de 5,5 kW, 400V, prin conducte din otel inoxidabil.

Etapele de epurare mecano-biologică sunt următoarele :



� Apa uzată după sitare şi desnisipare intră în bazinul de omogenizare şi amestec ,de unde prin intermediul staţiei de pompare ajunge la un dispozitiv de distribuţie în selectorul biologic , iar de aici va intra în modulul principal de epurare, unde are loc procesul de nitrificare-denitrificare şi sedimentare.

� În selectorul biologic şi reactorul principal sunt dispuse panourile de aerare alimentate de compresoare. Aici are loc o insuflare continuă de aer şi o reducere a oxigenului biochimic la 5 zile ,dizolvat în apa epurată prin ntermediul bulelor fine introduse de suflante prin difuzorii prevăzuţi cu membrane poroase, amplasate la partea inferioară a modulelor.

Procesul are loc după principiul BSR cu alimentare continuă ,care prezintă avantajul reducerii dimensiunilor obiectelor.

Un proces constă din : • Nitrificare • Denitrificare • Denitrificare şi sedimentare • Evacuare apă epurată şi nămol în exces

În perioada aerării,bacteriile aerobe realizează nitrificarea descompunând compuşii azotului în azotaţi şi azotiţi,folosind substanţa organică din apa uzată care intră continuu, şi începe procesul de denitrificare.

În procesul de nitrificare bacteriile denitrificate descompun azotaţii şi azotiţii consumând oxigenul O2 şi eliberând azotul N, care se elimină în atmosferă.

Ciclurile de nitrificare-denitrificare sunt continue, în momentul în care s-a terminat procesul de nitrificare-denitrificare,incepând sedimentarea.

Evacuarea apei epurate mecano-biologic se face gravitaţional . Apa este evacuată apa în acelaşi timp cu mişcarea descendentă a nămolului în faza de

sedimentare formându-se o peliculă de nămol care separă apa tratată ce se evacuează de apa uzată care este alimentată continuu.

Evacuarea nămolului în exces se face în perioada sedimentării prin pompare directă spre instalaţia de deshidratare. 4 Decantor secundar: Namolul din apa uzata va fi separat în cele doua decantoare secundare, dimensionate pentru debitul maxim orar. Decantorarele propuse sunt de tip Dortmund, verticale, cu dimensiunile de 3,2 x 3,2 m, dotate cu: pasarela, pompa pentru namolul în exces 0,4 kW, 230 V, H = 3,5 m, Q = 2 l/s, pompa aerlift pentru recircularea namolului, tevi, fitinguri, jgheab de evacuare. 5 Bazin de stocare namol Bazinul de stocare a namolului este dimensionat pentru retinerea si stabilizarea aeroba a namolului în exces timp de 90 de zile. Dupa stabilizare, namolul poate fi transportat la o statie de epurare pentru deshidratare sau poate fi utilizat în agricultura ca si îngrasamânt. Echipamente: sistem de aerare cu bule medii AS – ASE, compus din aeratoare A – 109S, tevi de distributie din otel inoxidabil, fitinguri, vane, pompa de evacuare a supernatantului cu dispozitiv de ridicare. Aerul este furnizat de o suflanta de 2,2kW, 400 V, suprapresiune de 38 kPa, debit de 85 m3/h 6 Masurarea debitului: debitmetru inductiv 7 Tevi, fitinguri, vane, etc. 8 Componente electrice, masurare si regularizare, panou de comanda. Funcţiile de comandă şi deservire a staţiei de epurare sunt :

• Alimentarea cu energie electrica a echipamentelor



• Pornire –oprire curăţătoare grătar funcţie de senzorii de nivel amonte-aval sau de releu de timp

• Pornire –oprire pompe apa uzată, automat, funcţie de senzori de nivel minim şi maxim • Pornire - oprire manuală a compresoarelor care alimentează modulul biologic • Pornire - oprire in ciclul programat automat vană electrică pentru evacuare apă epurată • Pornire-oprire in ciclul programat automat a pompei pentru evacuarea namol

sedimentat. 9 Sistem de dozare pentru reducerea fosforului 10 Pasarela din otel inoxidabil, constructii metalice.

La realizarea lucrărilor s-au utilizat materiale,echipamente, tehnologii şi utilaje agremen tate conform reglementărilor naţionale precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate cu legislaţia UE .

Aceste materiale,echipamente, utilaje sau tehnologii sunt în concordanţă cu prevederile HG 776/1997 şi a legii 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate la execuţia lucrărilor.

Proiectul rezolva transportul şi prelucrarea apelor uzate menajere din reţeaua de canalizare.

Localităţile aparţinătoare orasului Brosteni având sistemul de alimentare cu apă prin captare din pânza freatică de mică adâncime ( captare cu drenuri ) nu rezultă nămoluri (valabil numai la staţiile de tratare din surse de suprafaţă ) .

Din descrierea funcţională şi tehnologică rezultă compatibilitatea cu reglementările de mediu naţionale –Legea 137/1995 precum şi standardelor Uniunii Europene.

Apele epurate la deversare în emisar respectă normele NTPA 001/2002 privind principalii parametri ai apelor epurate la evacuarea în emisar.

Populaţia deservită de sistemul de canalizare şi de staţia de epurare va fi după cum urmează : Brosteni – 2382 locuitori din care 1860 locuitori in blocuri si 522 in locuinte individuale ; Lungeni – 268 locuitori ; Neagra – 494 locuitori . TOTAL = 3144 locuitori , cu prognoza de 3650 locuitori in anul 2020

3.date tehnice ale investiţiei: a)zona şi amplasamentul;

a1) Zona de amplasament Regiunea Nord – Est Judetul Suceava Oras Brosteni Localitatile Brosteni, Lungeni si Neagra Oras Brosteni, Jud. Suceava este amplasata in zona de sud a judetului si se invecineaza :

� La nord cu comuna Crucea si Ostra � La est cu Jud. Neamt � La sud – vest cu Jud. Harghita � La vest cu com. Panaci.



Oras Brosteni cu localitatile Brosteni – Lungeni sunt strabatute de DN 17B P. Neamt – Vatra dornei si raul Bistrita, iar localitatea Neagra de DJ 174 Panaci – Brosteni si de paraul Neagra afluent de dreapta a raului Bistrita . Sistemul de canalizare ce se va realiza este dezvoltat in intravilanul si extravilanul localitatilor Neagra, Lungeni si Brosteni, conform planului Urbanistic General. b)statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;

Colectoarele de canalizare şi reţelele stradale din cele trei localitaţi sunt amplasate de-a lungul tramei stradale pentru a se justifica scopul realizării:

–de prelevare şi transport a apelor uzate menajere de la gospodării, agenţi economici,obiective social culturale pe terenuri aparţinând domeniului public aflate în administrarea Consiliului Local al orasului Brosteni -conform inventarului domeniului public .

Traseul urmăreşte în exclusivitate terenuri aparţinând domeniului public . Suprafaţa de teren ce urmează a fi ocupată definitiv din domeniul public şi temporar pe

durata execuţiei este prezentată în tabelul următor :

Nr. Crt.

Denumirea lucrării

Cantitate

Suprafaţa medie ( mp)

Suprafaţa temporară ( mp)

Suprafaţa definitivă ( mp)

I. LOCALITATATILE BROSTENI + LUNGENI 1. Colectoare de canalizare 8.691 ml 4 mp/ml 34.764 - 2. Cămine de vizitare

(aspiratie) 150 buc 1 mp/ buc - 150

II. LOCALITATEA NEAGRA 1. Colectoare de canalizare 1.939 ml 4 mp/ml 7.756 - 2. Cămine de vizitare 42 buc. 1 mp/ buc - 42 III. STAŢIA DE EPURARE 1. Staţie de epurare (40x40)m Amplasament

existent 3.690 3.690

TOTAL GENERAL 46.210 3.882

c)situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan; Suprafata totala de teren scoasa din circuitul agricol pe durata executiei lucrarilor, reprezinta ST=50.092mp din care temporara Stemp = 46.210mp si definitiv Sd= 3.882mp.

� proiectul de investiţie "Canalizare şi staţie de epurare în localităţile Brosteni, Lungeni şi Neagra – oras Brosteni, judeţul Suceava " se încadrează în Planul Urbanistic General ( PUG ) al orasului Brosteni şi Planului de amenajarea Teritoriului ( PJAT ) al judeţului Suceava.



d)studii de teren: 1) Studii topografice Pentru relizarea sistemului de alimentare cu apa al orasului Brosteni s-au realizat studii topografice Scara 1:500(planuri situatie) pentru sursa, trasee conducte, inmagazinare distributie in sistem de coordonate STEREO ’70. In urmatoarea faza de proiectare aceste studii se vor completa aceste studii se vor completa cu detalii scara 1:200 pentru subtraversarile de parau si DN si supratraversarile de rauri si paraie 2) Studiul geotehnic Clima Judetului Suceava in zona localitatii Brosteni este o clima cu caracter temporat comtinentel, variind in fuctie de treptele de relief. In regiunea muntoasa aferenta localitatilor comunei Brosteni, clima este mai aspra decat in zona Subcarpatica. Temperatura medie anuala +2,0°C in zona muntoasa si +8,5°C in zona subcarpatica. Temperaturile in zona de munte au amplitudini intre +25°C si -27°C cu extreme maxime si minime mult mai ridicate sau scazute. Directia predominanta a vantului este nord – est. Geomorfologic perimetrul in studiu apartine muntilor Bistritei, Masivul Gramtiesu. Aspectul morfologic al regiunii este determinat pe de o parte de activitatea intensa a retelei hidrografice (raurile Negra, Bistrita), iar pe de alta parte de constitutia petrografica a terenului. Terasa inferioara a raului Bistrita si a paraului Neagra de1,0÷3,0m altitudini, are extindere redusa si etse constituita din prundisuri, bolovanisuri si nisipuri grosiere iar terasa de 3 – 5 m altitudine este constituita predominant din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri sau nisipuri argiloase. Acestea sunt terenuri cu capacitate portanta ridicata, terenuri bune de fundare conform STAS 3300/2 – 85, a caror presiune conventionala la sarcini funfamentale este de 250 – 300 KPn. Adancimea maxima de inghet este de (-1,0÷1,10)m fata de CTN conform STAS 6054/1997, iar nivelul panzei freatice apare in mod obisnuit la (2,0 ÷2,5)m fata de CTN dea lungul paraului Negra si la (-3,0÷7,0)m de-a lungul raului Bistrita, terasa inferioara. Seismic amplasamentul se incadreaza in gradul 7(sapte). Conform normativului P100 – 1992 amplasamentul este situat in zona de calcul seismic “E” cu Ks =0,12 si Tc = 0,7 sec. e)caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

1. Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, numărul de niveluri , volumul construit.

Staţia de epurare va cuprinde în prima etapă două module de epurare monobloc cu o capacitate totală de 2000 LES ( 2 x 1000 LES ) capabilă să prelucreze un debit total de



Q uz max zi =300,00 mc/zi ≈ 4,62 l/s reprezentând circa 2860 locuitori fizici ( 1 LES = 1,43 locuitori fizici ) şi este montată într-o construcţie tip parter de formă dreptunghiulară cu dimensiunile ( 10,0 x 8,0 ) m. Caracteristicile construcţiei sunt: - Aria construită Ac = 80,00 mp - Aria desfăşurată Ad = 126,00 mp - Niveluri = parter - Înălţimea utilă Hu = 3,0 m - Volumul construcţiei Vc = 240 mc Bazinul de acumulare şi omogenizare este o construcţie îngropată din beton armat monolit cu volumul V = ( 3,5 x 3,5 x 2,5 ) = 30,60 mc şi Vu = 20 mc 2.Pentru reţele : lungimi ,diametre, materiale condiţii de pozare

Elementele aferente reţelelor sunt prezentate în tabelul de mai jos :

Nr. Crt.

Denumire obiecte

Material Lungimi sau bucăţi TOTAL Observaţii

Brosteni+Lungeni Neagra 1. Colectoare Dn =

250 mm PVC-KG 4.291 1.939 6.230

2. Colectoare Dn = 110 mm

PEHD 4.400 - 4.400

3. Cămine de vizitare Beton armat

150 42 192

Condiţiile de pozare ale principalelor elemente sunt următoarele : a) Colectoarele din PVC-KG

• Se vor poza în terenuri aparţinând domeniului public • Se vor poza sub adâncimea minimă de îngheţ -1,0 m de la generatoarea superioară

faţă de cotă teren natural ( CTN ) • Se vor poza pe un strat de egalizare din nisip sau pietriş, având înălţimea h= 0,7 din

diametrul tubului urmat de pământ existent (cernut ) fără fracţiuni mari ( bolovani, bulgări, material rezultat din alte umpluturi ) încă 0,7 din diametrul conductei, ultimul strat de umplutură este cu material rezultat din săpătură

b) Căminele de vizitare se realizează astfel :

• strat de egalizare pentru radier • radierul din beton armat prefabricat • Cameră de lucru cu D n = 1000mm, SN = 10,000 N/mp şi înălţime variabilă • Racordurile laterale vor fi cu mufă etanşă din PE-HD • Piesă suport prefabricată (carosabilă sau necarosabIlă ) din beton armat cu capac şi

ramă din fontă.

4.Structura constructivă Structura constructivă se referă la 2 elemente : A) construcţia ce adăposteşte staţia de epurare



B) Bazinul de acumulare şi omogenizare A) construcţia ce adăposteşte staţia de epurare Este o construcţie parter de formă dreptunghiulară cu dimensiunile ( 10,0 x 8,0 ) m.

Conform cerinţelor de montaj a utilajelor ,acestea vor fi amplasate într-o cuvă cu dimensiunile în plan ( 5,0 x 5,0 ) m şi adâncimea faţă de pardoseală de 0,80 m. Înălţimea utilă a construcţiei Hu = 3,0 m , Hcoamă =4,30 m.

Structura constructivă este din cadre de beton armat cu stâlpi de dimensiuni 0,3 x 0,4 m şi grinzi cu dimensiunile de 0,25 x 0,40 m pe latura transversală şi 0,25 x 0,40 m pe cea longitudinală.

Structura acoperişului este alcătuită din ferme metalice în două ape, dispuse transversal . Dimensiuni elemenţi ferme:

� talpa superioară şi inferioară din ţeavă pătrată 60 x 5, � montanţi şi diagonale ţeavă pătrată 40 x 4 Sistemul de fundare :fundaţii izolate sub stâlpi de tip bloc şi cuzinet şi grinzi de fundaţie

între stâlpi sub ziduri. Închiderile sunt din zidărie de BCA (35 cm ) La nivelul fundaţiilor în axul A între axele 1-2 se realizează un bazin de sitare cu

dimensiunile în plan orizontal 3,20 x 1,20 m acoperit spre exteriorul clădirii cu plăci din beton prefabricat de 10 cm. grosime.

B) Bazinul de acumulare şi omogenizare Este o construcţie din beton armat monolit cu dimensiunile în plan ( 3,5 x 3,5 ) m şi

înălţimea utilă Hu = 1,70 m , HT =3,5 m. şi Vu =20 mc, VT =42 mc. Pereţii sunt realizaţi din de beton armat monolit C 16/20 cu grosimea de 30 cm, iar radierul

cu grosimea de 40 cm din beton armat monolit C 16/20-P4 aşezat pe un strat de egalizare de beton de 30 cm grosime marca C 8/10.

Planşeul este suprateran şi se impune realizarea unei termohidroizolaţii din vată minerală şi 1p+2c+4b.

Exteriorul cuvei se va hidroizola orizontal şi vertical cu hidroizolaţie de tip Maxeal super.

Alimentare cu energie electrică Alimentare cu energie electrică este asigurata, fiind necesara redimensionarea

racordului pentru noua statie. Instalatiile electrice din aval de contorizare se vor reface in totalitate, cele existente fiind improprii si uzate fizic si moral. Principalele date electromagnetice ce caracterizează tabloul electric al staţiei de epurare sunt : Pi=50Kw; Pa=20Kw;Ic =40A; tensiunea de alimentare 3x380/220 V; frecvenţa= 50 Hz. Circuitele de iluminat interior şi prize se vor executa în cabluri de tip CYY pozate aparent pe elementele de construcţie. Corpurile de iluminat exterior vor avea gradul de protecţie minim IP 65 şi vor fi echipate cu lămpi cu vapori de mercur de 150 W/ bucată. Instalaţia electrică de forţă asigură alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din staţie. Carcasele tablourilor , utilajelor şi alte părţi metalice ce pot fi puse accidental sub tensiune se vor lega la centura interioară din platbandă OL-Zn 25 x 4 mm, care se va racorda în cel puţin 2 puncte la priza de pământ exterioară. Reţele electrice exterioare de joasă tensiune sunt realizate în cablu CYAbY montate în pământ paralel cu conductele de apă la 0.8 m adâncime.



f)situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum: Principalele utilaje de dotare a construcţiilor Staţia de epurare mecano-biologică monobloc,modulată (2 module x 1000 LES) include următoarele utilaje funcţionale cu montaj :

• Instalaţia de sitare plană automată cu compactor 1 buc. • Staţia de pompare ape uzate echipată cu pompe submersibile (1A+1R ) 2 buc • Modulele mecano-biologice incluzând 1 decantor primar, 4 bazine de aerare ,1 decantor secundar lamelar 2 buc • compresoare insuflare aer bazine aerare (1A+1R ) 2 buc • staţie de măsurare automată 1 buc • modul de control şi automatizare care comandă întregul sistem de epurare 1 buc • ventilatoare perete 2 buc • aeroterme încălzire 2 buc

Instalaţii aferente construcţiilor Instalaţiile aferente construcţiilor ce vor deservi staţia de epurare sunt :

• Racordul de alimentare cu apă industrială (potabilă) • Conductă de by-pass a staţiei de epurare pentru avarii • Instalaţii electrice de iluminat, forţă şi automatizare • Instalaţii de încălzire şi ventilaţie • Refacere racord electric şi a alimentarii cu energie electrică

g)concluziile evaluării impactului asupra mediului;

Impactul asupra mediului este unul pozitiv, realizarea sistemului de canalizare va avea următoarele efecte benefice asupra mediului:

• sistemul de canalizare va contribui la ameliorarea factorilor de mediu, ca urmare a evitării infiltraţiilor şi a deversărilor necontrolate de ape uzate menajere în cursuri de suprafaţă şi la suprafaţa solului;

• înfiinţarea reţelei de canalizare coroborată cu staţia de epurare are un impact pozitiv asupra mediului întrucât fenomenul de poluare al apei freatice va fi diminuat/redus; sistemul clasic cu fose septice s-a dovedit a fi precar apărând probleme de poluare care contravin legilor de protecţie a mediului

Prin activitatea specifică, proiectul " Sistem de canalizare si statie de epurare in oras Brosteni , jud. Suceava" va avea un impact favorabil asupra mediului înconjurător, fiind prevăzute lucrări de protecţie şi refacere a terenurilor degradate ce vor contribui la stabilirea unui echilibru natural zonal.



4.durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei. Durata de realizare a investiţiei: " Sistem de canalizare si statie de epurare in oras

Brosteni , jud. Suceava ", se propune a fi de 18 luni şi durata de execuţie a lucrărilor se propune a fi de 12 luni.

ACTIVITATE / LUNA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1. Achiziţii lucrări de proiectare x

2. Elaborare proiect tehnic, detalii de execuţie

x x x

3. Achiziţii de lucrări x x

4. Realizare lucrări x x x x x x x x x x x x

5. Punerea în funcţiune x

(3)COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI 1.valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;

Obiectivul: SISTEM DE CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE IN ORAS BROSTENI

Titular: ORAS BROSTENI, JUDETUL SUCEAVA

Amplasament: JUDEŢUL SUCEAVA, ORAS BROSTENI, LOCALITATILE BROSTENI, LUNGENI SI NEAGRA

DEVIZ GENERAL

Privind cheltuielile necesare realizării: SISTEM DE CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE IN ORAS

BROSTENI ORAS BROSTENI, JUDETUL SUCEAVA

în mii lei/mii EURO la cursul BCE - 4,3126 lei/EURO din data de 21.10.2010

Nr. crt.

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)

Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1. CAPITOLUL 1:

Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1 Obţinerea terenului 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

1.2 Amenajarea terenului 22,7280 5,2701 5,4547 28,1827 6,5350

1.3 Amenajări pentru protecţia mediului 1,9920 0,4619 0,4781 2,4701 0,5728

TOTAL CAPITOL 1 24,720 5,732 5,933 30,653 7,108

2. CAPITOLUL 2:

Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

TOTAL CAPITOL 2 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000



Nr. crt.

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)

Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

3. CAPITOLUL 3:

Capitolul pentru proiectare şi asistenţă tehnică:

3.1 Studii teren 45,3000 10,5041 10,8720 56,1720 13,0251

3.2 Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

3.3 Proiectare şi engineering 225,0000 52,1727 54,0000 279,0000 64,6942

3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie publică 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

3.5 Consultanţă 61,5000 14,2605 14,7600 76,2600 17,6831

3.6 Asistenţă tehnică 43,0000 9,9708 10,3200 53,3200 12,3638

TOTAL CAPITOL 3 374,8000 86,9080 89,9520 464,7520 107,7660

4. CAPITOLUL 4

Cheltuieli pentru investiţia de bază:

4.1 Construcţii şi instalaţii 3.033,2153 703,3380 727,9717 3.761,1870 872,1391

4.2 Montaj utilaj tehnologic 213,8350 49,5838 51,3204 265,1554 59,0047

4.3 Utilaje, echip. tehn. şi funcţionale cu montaj 1.474,5054 341,9064 353,8813 1.828,3867 406,8686

4.4 Utilaje fără montaj şi echip. de transp. 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

4.5 Dotări 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

4.6 Active necorporale 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

TOTAL CAPITOL 4 4.721,5560 1.094,8280 1.133,1730 5.854,7290 1.338,0120

5. CAPITOLUL 5

Alte cheltuieli:

5.1 Organizare de şantier 23,4967 5,4484 5,6392 29,1359 6,7560

5.1.1 Lucrări de construcţii 23,2641 5,3944 5,5834 28,8475 6,6891

5.1.2 Chelt. conexe organizării şantierului 0,2326 0,0539 0,0558 0,2884 0,0669

5.2 Comision, taxe, cote legale, costuri de finanţare 42,7055 9,9025 0,0000 42,7055 9,9025

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 256,0538 59,3734 61,4529 317,5067 73,6230

TOTAL CAPITOL 5 322,2560 74,7240 67,0920 389,3480 90,2820

6. CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare beneficiar

6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

6.2 Probe tehnologice şi teste 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

TOTAL CAPITOL 6 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

TOTAL GENERAL 5.443,3320 1.262,1920 1.296,1498 6.739,4818 1.543,1677

C+M 3.295,0344 764,0482 790,8083 4.085,8427 944,9406



DEVIZ FINANCIAR CAP. 1

Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

Nr. crt. Denumirea capitolelor de cheltuieli

VALOARE (fără TVA)

MII LEI MII EURO

1.1 Obţinerea terenului 0,000 0,000

1.2 Amenajarea terenului 22,7280 5,2701

1.3 Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială 1,9920 0,4619

TOTAL fără TVA 24,7200 5,7320


Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului



MII LEI MII EURO

2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului 0,0000 0,0000



Capitolul pentru proiectare şi asistenţă tehnică:



MII LEI MII EURO

3.1 Studii teren: 45,3000 10,5041

1. Studii topografice 32,3000 7,4897

2. Studii geotehnice 13,0000 3,0144

3.2 Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 0,0000 0,0000

1. Certificat de urbanism 0,0000 0,0000

2. Aviz Inspectorat Protecţie a Mediului 0,0000 0,0000

3. Aviz Romtelecom 0,0000 0,0000

4. Aviz EON 0,0000 0,0000





MII LEI MII EURO

3.3 Proiectare şi engineering 225,0000 52,1727

1. Proiect tehnic+Detalii Tehnice 210,0000 48,6945 2. Verificare proiect tehnic 15,0000 3,4782 3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie publică 0,0000 0,0000

1. Întocmirea documentaţiei de atribuire 0,0000 0,0000

2. Multiplicarea documentaţiei 0,0000 0,0000

3. Corespondenţa, anunţuri 0,0000 0,0000

4. Comisia de evaluare 0,0000 0,0000

3.5 Consultanţă 61,5000 14,2605

1. Servicii consultanţă la elaborarea studiilor de evaluare 0,0000 0,0000

2. Servicii consultanţă ptr managementul investiţiei sau administrare contract de execuţie

61,5000 14,2605

3.6 Asistenţă tehnică 43,0000 9,9708

1. Asistenţă tehnică din partea proiectantului 14,0000 3,2463

2. Supravegherea execuţiei prin inspectori de şantier 29,0000 6,7245

TOTAL fără TVA 374,8000 86,9081


Cheltuieli pentru investiţia de bază:



MII LEI MII EURO

4.1 Construcţii şi instalaţii 3.033,2153 703,3380

1.1. COLECTOARE SI RETELE CANALIZARE 2.601,7468 603,2896

1.2. STATIE POMPARE 185,3491 42,9785 1.3. STATIE EPURARE 246,1195 57,0699

4.2 Montaj utilaj tehnologic 213,8350 49,5838

1.1. COLECTOARE SI RETELE CANALIZARE 3,2530 0,7543

1.2. STATIE POMPARE 1,3750 0,3188 1.3. STATIE EPURARE 209,2070 48,5106

4.3 Utilaje, echip. tehn. şi funcţionale cu montaj 1.474,5054 341,9064

1.1. COLECTOARE SI RETELE CANALIZARE 54,4080 12,6161

1.2. STATIE POMPARE 25,3834 5,8859 1.3. STATIE EPURARE 1.394,7140 323,4044

4.4 Utilaje fără montaj şi echip. de transport 0,0000 0,0000

4.5 Dotări 0,0000 0,0000

4.6 Active necorporale 0,0000 0,0000

TOTAL fără TVA 4.721,5557 1.094,8281




Alte cheltuieli:



MII LEI MII EURO

5.1 Organizare de şantier 23,4967 5,4484

1. Lucrări de construcţii: 23,2641 5,3944

2. Chelt. conexe organizării şantierului 0,2326 0,0539

5.2 Comision, taxe, cote legale, costuri de finanţare 42,7055 9,9025

1. Comisioane, taxe şi cote legale: 42,7055 9,9025

1.1. Cota Inspecţiei pentru controlul calităţii lucrărilor 0,3%x(C+M) 14,2352 3,3008

1.2. Cota pentru autorizare lucrărilor de construcţii 0,1%x(C+M) 4,7451 1,1003

1.3. Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor 0,5%x(C+M) 23,7253 5,5014

1.4. Taxa pentru autorizaţia de construire 1%x(C+M) 0,0000 0,0000

2. Costul creditului 0,0000 0,0000

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 256,0538 59,3734

5,0%x (cap. 1.2.+cap 1.3.+cap. 2+cap. 3+cap. 4) 256,0538 59,3734

TOTAL fără TVA 322,2560 74,7243


Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare beneficiar



MII LEI MII EURO

6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0,0000 0,0000

6.2 Probe tehnologice 0,0000 0,0000




2.eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.



(4)ANALIZA COST-BENEFICIU: 1.identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă; 2.analiza opţiunilor1); 3.analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu; 4.analiza economică2), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu; 5.analiza de senzitivitate; 6.analiza de risc. _________ 1) Varianta zero (variantă fără investiţie), varianta maximă (variantă cu investiţie maximă), varianta medie (variantă cu investiţie medie); se va preciza varianta selectată. 2) Este obligatorie doar în cazul investiţiilor publice majore. 1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă

Identificarea investiţie, în prezent alimentarea cu apă a populaţiei, precum şi a

instituţiilor publice din orasul Brosteni, se realizează integral din fântâni, în sistem necentralizat, apa neîndeplinind în mod corespunzător indicatorii de potabilitate; cantitativ, în ultima perioadă de timp s-au înregistrat deficienţe la nivelul alimentării cu apă a populaţiei (fântâni vechi colmatate, scăderi ale nivelului apei freatice, secetă, etc.).

Pentru asigurarea nevoilor de apă în cantităţi suficiente şi în condiţii igienico-sanitare corespunzătoare pentru populaţia din orasul Brosteni, este necesară investiţia; " Sistem de alimentare cu apa in localitatile Brosteni , Lungeni si Neagra , oras Brosteni , jud. Suceava "

Lucrările necesare realizării obiectivelor de investiţii incluse in proiect au fost evaluate pe baza metodologiei privind elaborarea devizului general pentru investiţii si lucrări de intervenţie, inclusa in Hotărârea Guvernului nr. 1179/2002 privind Structura devizului general.

Valoarea investitiei este:

6.739,4818 mii lei (1.543,1677 mii EURO) din care C + M: 4.085,8427 mii lei ( 944,9406 mii EURO)

valabil la data 21.10.2010, 1 EURO = 4,3126 lei

Definirea obiectivelor. În prezent, orasul Brosteni nu beneficiază de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate. Apele uzate din gospodăriile şi spaţiile comerciale din localitate sunt absorbite din latrinele individuale în sol sau evacuate direct în rigolele de colectare şi scurgere a apelor pluviale spre paraurile din zonă. Această modalitate de evacuare a apelor uzate conduce la infestarea solului şi a pânzei freatice de mică adâncime din vecinătatea zonei populate, precum şi la degradarea calităţii cursurilor de apă de suprafaţă ce traversează zona în aval. Pentru a evita construirea numeroaselor fose septice în intravilanul localităţii care ar constitui de asemenea surse potenţiale de poluare pentru mediul înconjurător sau utilizarea



modalităţilor enumerate anterior este necesară şi oportună construirea unei reţele de colectare a apelor uzate menajere rezultate de la gospodariile populatiei şi a unei staţii de epurare performante care să satisfacă cerinţele de calitate ale apei epurate impuse de Compania Naţională Apele Române S.A. La acestea trebuie adăugată dezvoltarea localităţilor pe plan socio-cultural, ceea ce argumentează încă o dată necesitatea şi oportunitatea investiţiei. Obiectivul investiţiei este realizarea unor facilitaţi durabile care vor asigura servicii integrate de canalizare si epurare ape uzate, in conformitate cu cerinţele legislaţiei in vigoare si la un preţ suportabil pentru consumatorii finali (populaţie). Următoarele obiective specifice vin în susţinerea obiectivului general:

A. Pentru apa uzată 1 - Conformarea cu Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, transpusa in legislaţia romaneasca prin HG 188/2002 care prevede colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate din toate aglomerările cu peste 2 000 locuitori echivalenţi si termenele limita de implementare, in funcţie de mărimea aglomerărilor umane si de caracteristicile receptorilor naturali:

• tratare secundară pentru aglomerări mai mici de 10 000 Le. • tratare terţiară pentru aglomerări cu peste 10000 Le.

2 - Randamentul de epurare al instalaţiilor noi asigura evacuarea în emisar cu îndeplinirea condiţiilor de calitate cerute de NTPA - 001/2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali. B. Impactul de mediu 1. Diminuarea impactului negativ asupra mediului până la reducerea totală, prin diminuarea consumului de resurse, produs de construcţia, funcţionarea şi întreţinerea facilităţilor de furnizare a apei potabile. 2. Eliminarea poluării solului si stratului de apa freatica prin eliminarea evacuării apelor uzate menajere direct in sol sau in apele curgătoare. C. Impactul asupra consumatorului 1. Diminuarea impactului negativ cauzat de calitatea necorespunzatoare a apei prin realizarea sistemului centralizat de furnizare a apei potabile. 2. Creşterea confortului sanitar in gospodarii. 3. îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin eliminarea riscului de contaminare a freaticului si a apelor de suprafaţa. Totalitatea activităţilor necesare pentru serviciul de canalizare si epurare ape uzate cuprinde: Colectarea, transportul si evacuarea apelor uzate de la utilizatori la staţia de epurare; Epurarea apelor uzate si evacuarea apei epurate in emisar; Evacuarea, tratarea si depozitarea nămolurilor si a altor deşeuri similare derivate din activităţile prevăzute mai sus; Perioada de referinţă pentru analiza cost beneficiu este de 25 de ani.



2. Analiza opţiunilor Având in vedere situaţia din momentul de fata din localităţile care vor face obiectul proiectului, se pot lua in calcul următoarele opţiuni: A. Păstrarea situaţiei actuale din orasul Brosteni, situaţie în care majoritatea locuitorilor nu beneficiază de sistem propriu de canalizare şi epurare ape uzate - investiţie zero. B. înfiinţarea sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în orasul Brosteni. Opţiunea A - Păstrarea situaţiei actuale din cele doua localităţi luate în studiu, situaţie în care majoritatea locuitorilor nu beneficiază de sistem propriu de canalizare şi epurare ape uzate -investiţie zero. AVANTAJE Nu necesita investiţie, situaţia ar rămâne aceeaşi. DEZAVANTAJE

� în cazul intemperiilor naturale, inundaţiilor s-ar ajunge la pericolul de creare a unor focare de infecţie;

� Grad crescut de compuşi organici care se infiltrează în pânza freatică, ridicând riscul unor epidemii şi infecţii, cei mai expuşi fiind copiii;

� Păstrarea decalajului dintre România şi U.E., decalaj care se încearcă a fi diminuat odată cu poziţia României de stat membru U.E;

� Imposibilitatea dezvoltării economice a zonei datorita mediului neprielnic investiţiilor străine;

� infiltraţii ale apei menajere in pânza freatica si apele de suprafaţa; � crearea de focare de infecţii datorita sistemului redus de canalizare care sa reducă

infiltraţiile din sol; � poluarea mediului înconjurător; � iminenta unor îmbolnăviri în masa datorita mirosurilor si bacteriilor care se dezvolta in

mediu umed; � punerea in pericol a sănătăţii publice; � distrugerea solului unde s-ar deversa apa menajera, prin instalaţii improvizate si

precare. În concluzie acest scenariu, prin care se urmăreşte păstrarea situaţiei actuale este inadmisibil, datorita dezavantajelor care duc la insatisfacţie si involuţie economica si sociala. Opţiunea B - înfiinţarea sistemului de canalizare a apelor uzate in orasul Brosteni, judetul Suceava. AVANTAJE: 1. scăderea disparitatilor dintre zona de N-E a României si restul regiunilor; 2. scăderea discrepantelor de ordin economic, social, cultural, investitional dintre tara noastră si statele membre U.E; 3. creşterea gradului de igiena a locuitorilor, spatiilor sanitare, educaţionale si instituţiilor publice (primarii, dispensare, scoli); 4. stoparea sau măcar diminuarea migratiei populaţiei din zona preoraseneasca către mediul urban sau alte zone cu nivel de grad sporit al calităţii vieţii; 5. creşterea nivelului investitional si atragerea de noi investitori autohtoni si străini care sa dezvolte zona pe plan financiar si economic;



6. creşterea calităţii vieţii in mediul rural prin alinierea la standardele satisfăcătoare de confort; 7. creşterea veniturilor populaţiei si sporirea contribuţiei la bugetul de stat prin impozite si taxe datorita avântului economic si productivităţii muncii si diminuarea ciclicitatii macroeconomice a zonei. DEZAVANTAJE

� cost investitional ridicat la selectarea opţiunii s-a ţinut cont de următoarele criterii: � Respectarea prevederilor legislaţiei privind etapele de lucru, siguranţa lucrărilor,

sănătatea oamenilor si protecţia mediului. � Selectarea unor soluţii simple si robuste, care intr-o faza ulterioara trebuie sa se poată

dezvolta sau cupla cu alta parte de lucrare similara � Integrarea soluţiilor de alimentare cu apa cu cele prevăzute pentru sistemul de

canalizare; � Considerarea limitei de suportabilitate a tarifului in funcţie de nivelul venitului mediu pe

gospodărie � Corelarea cu strategia de dezvoltare a zonei si aglomerării si cu planul de urbanism

(PUG), cu o etapizare care tine cont de : - posibilitatea realizării unor trame stradale favorabile dezvoltării ulterioare a altor reţele

edilitare (gaze) - posibilitatea amplasării favorabile a lucrărilor edilitare, spatii de amplasare, zone de

protecţie sanitara, zone de extindere, etc, - Epurarea totala sau parţiala a apei uzate, etc la amplasarea facilitaţilor. - Posibilitatea ca lucrările sa fie date in exploatare cat mai repede, parţial sau etapizat

În concluzie, luând in considerare criteriile de selecţie, avantajele si dezavantajele prezentate in analiza opţiunilor a fost selectata pentru investiţie opţiunea B. 3. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost beneficiu; În ceea ce priveşte stabilirea unui tarif al apei epurate, s-a ţinut cont de următoarele aspecte:

- calculul capacităţii de plată al populaţiei - cantitatea de apă preluata - posibilitatea de extindere a arealului de abonaţi.

Influenţele nivelului capabilităţii de plată al populaţiei se regăsesc în cash-flow şi poate fi una din condiţionările primirii finanţării cerute în determinarea capacităţii de plată a populaţiei s-a ţinut cont de trei aspecte esenţiale legate de suportabilitatea tarifului:

- venitul mediu pe familie - acceptul populaţiei de a plătii servicii mai bune - nivelul până la care poate fi crescut tariful pentru a rămâne suportabil.

Sunt de luat în consideraţie 5 elemente care pot influenţa în mod direct nivelul de suportabilitate al tarifului:

- nivelul cultural şi implicaţiile în utilizarea apei - conştientizarea nevoilor de către toţi cei afectaţi de noile politici în domeniul apei şi de

noile proiecte



- considerarea tuturor membrilor societăţii, în special a grupurilor dezavantajate din cauza sărăciei

- încurajarea participării tuturor factorilor interesaţi în dezvoltarea proiectului. Beneficii socio-economice ale proiectului Aceste beneficii socio-economice ale proiectului trebuie percepute şi interpretate în funcţie de impactul lor asupra întregii comunităţi. Ca un rezultat direct putem preciza:

- Creşterea nivelului de trai al populaţiei racordate şi pe viitor a populaţiei învecinate. - Creşterea potenţialului economic al zonei, întrucât din punctul de vedere al

infrastructurii canalizarea menajeră este un factor hotărâtor. Acest aspect se poate concretiza în investiţii directe făcute în localităţile comunei.

Din punctul de vedere al sănătăţii populaţiei se elimină o serie de riscuri de îmbolnăviri şi decese ale populaţiei, riscuri cauzate în principal de fosele septice individuale, fără controlul deversării apelor uzate. De asemenea prin realizarea sistemului centralizat de canalizare a apei uzate menajere se asigură condiţiile necesare extinderii reţelei de canalizare proiectate, astfel încât o pondere cât mai ridicată a întregii populaţii să beneficieze în viitorul apropiat de acest serviciu. Beneficii indirecte pentru economia regională Înfiinţarea sistemului de canalizare creează premisele dezvoltării de noi activităţi economice în regiune sau extinderea celor deja existente ca urmare a asigurării infrastructurii necesare. Din punct de vedere economic aceasta se traduce prin noi locuri de muncă, diminuarea ratei şomajului şi creşterea nivelului de viaţă. Prezenta investiţie este de asemenea benefică pentru activităţile de tipul:

- Agricultură - Zootehnie - Activităţi meşteşugăreşti - Prelucrarea produselor agricole (fapte, carne, etc) - Servicil.

Pe plan social, o potenţială creştere economică se va materializa în primul rând prin creşterea veniturilor pe cap de locuitor, deci implicit asupra suportabilităţii la plată, putându-se astfel demara noi proiecte de infrastructură în zonă, cu efecte multiplicatoare la prezentul proiect. Principalele variabile care influenţează direct sau indirect proiectul de investiţii si care trebuie sa fie analizate pentru a realiza o imagine completa a evoluţiei tarifelor si costurilor de operare sunt:

- evoluţia tarifelor input-urilor - materii prime, materiale consumabile - utilităţi - forţa de munca - combustibili, piese de schimb - asigurări - impozite si taxe - dobânzi credite - brevete, invenţii, patente

- evoluţia tarifelor output-urilor - produsele oferite - serviciile oferite



Evoluţia prezumata a input-urilor utilizate in cadrul proiectului:

- Reactivi si materiale speciale. Costul acestora se previzioneaza a fi in scădere datorita noilor tehnologii de obţinere a lor. Insa pentru a avea o marja de siguranţa in previziunile financiare vom considera costurile acestora ca fiind constante

- Energia electrica. Datorita situaţiei economice regionale si mondiale am prevăzut in bugetele de venituri si cheltuieli o creştere de 2% pe an. Însă menţionam ca fluctuaţiile de preţ la utilităţi afectează in mica măsura procesul de producţie datorita naturii activităţii.

- Forţa de munca. Preţul forţei de munca se preconizează a creste cu pana la 5% pe an. Aceasta previziune s-a luat in calcul la elaborarea prognozelor financiare.

- Chiriile - taxa de concesiune. Investiţia este pe domeniul public, rezulta astfel ca nu se implica astfel de costuri.

- Asigurări - datorita concurentei existente in domeniul asigurarilor se preconizează o scădere a costului cu asigurarea bunurilor și instalaţiilor.

- Impozite si taxe - stabilitatea economica a tarii noastre va duce la reducerea impozitelor plătite de contribuabili.

- Dobânzi si credite - la nivel regional se preconizează o scădere a costului creditului - Pentru următorii 10 ani in cele două localităţi din oras Brosteni se preconizează un

debit mediu de apă uzată de 94,59 mc/zi iar peste 25 de ani debitul mediu va creste la valoarea 126,50 mc/zi.

- Debitul maxim de apă uzată preconizat pentru localităţile luate în studiu în următorii 10 ani este de 127,53 mc/zi iar peste 25 de ani debitul maxim va creste la valoarea 166,83 mc/zi.

Evoluţia prezumata a output-urllor din cadrul proiectului: Investiţia va asigura canalizarea apelor uzate menajere în orasul Brosteni, judeţul Suceava, Dezvoltarea sistemului cat si buna desfăşurare a activităţii este subliniata prin posibilitatea obţinerii unui excedent din activităţile desfăşurate in valoare de 1% - minim si 10% - maxim, necesar pentru activităţile mai sus menţionate.



Prognoza evoluţiei debitului de ape uzate zilnic mediu in sistemul de canalizare al orasului Brosteni

Prognoza evoluţiei debitului de ape uzate zilnic maxim in sistemul de canalizare al orasului Brosteni

Premisele avute in vedere la calculul analizei cost - beneficiu din punct de vedere financiar.



Cerinţele minime pentru asistenta UE prevăd ca toate proiectele trebuie sa fie sustenabile pe durata vieţii economice - va trebui sa existe un flux de venituri suficient ca sa acopere costurile de operare si întreţinere. Costurile totale de operare au fost determinate pe baza costurilor cu energia consumata de componentele sistemelor de canalizare ape uzate si staţii de epurare, costurilor cu materialele si reactivii, costurilor cu reparaţiile si întreţinerea de rutina, costurilor cu salariile, contribuţiile la asigurările sociale de stat, contribuţiile la ajutorul de şomaj, s.a. pentru personalul angajat. Pentru stabilirea unui model de tarif trebuie sa se ia in considerare viabilitatea financiara a clienţilor. Voinţa de plata a consumatorilor variază mult odată cu condiţiile naţionale, comunitare sau ale familiei, si odată cu nivelul si tipul serviciilor implicate. Dacă clienţii răspund prin reducerea sau renunţarea la servicii, prin întârzierea sau refuzul plaţii, prin reclamaţii către oficialităţile publice, sistemele de canalizare ape uzate si staţii de epurare pot fi puse in fata unor dificultăţi majore. Creşterea graduala a tarifelor, introducerea tarifelor bazate pe costuri, planificarea investiţiilor care balansează cerinţele pentru diverse servicii si costurile aferente, utilizarea unui program de protecţie sociala - a familiilor cu venituri mici - pentru plata serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, pot uşura încărcarea financiara a clienţilor. Analiza macro-suportabilitatii se bazează pe nivelul tarifelor care pot fi plătite de gospodăriile situate in zona deservita, cu condiţia ca valoarea facturii pentru serviciile de apa si canalizare pentru o gospodărie de dimensiune medie sa nu depăşească 3% -4% din venitul disponibil al acesteia. Modelul financiar trebuie sa conţină toate elementele de cost, costul de capital si toate costurile asociate pentru operare si întreţinere (detaliile tehnice ale proiectului si evaluarea costurilor investiţiei propuse vor furniza o baza buna pentru valoarea costului de capital ce va fi utilizat in modelul financiar). Toate costurile necesare pentru realizarea proiectului trebuie sa fie incluse (studii de fezabilitate, achiziţionarea terenului, design si studii de inginerie, construcţie, echipament etc.). Aceste costuri trebuie sa fie înregistrate in anul in care apar si pot include costuri (precum achiziţionarea terenului) care nu sunt eligibile pentru finanţare EU. Taxe precum TVA trebuie sa fie incluse doar daca ele sunt nerecuperabile si sunt costuri reale pentru instituţia care realizează investiţia. Veniturile si cheltuielile avute in vedere au fost cele previzionate pe durata de viata a proiectului, adică 25 de ani. Având in vedere sursele de investiţie preconizate (autoritatea locala nu contribuie direct cu resurse financiare) la nivelul investiţiei s-au luat in calcul doar cheltuielile conexe care intervin pe parcursul primului an al investiţiei din partea autorităţii locale, previzionate a fi la suma de 1000 lei aici fiind incluse: • Cheltuieli care intervin cu monitorizarea investiţiei • Cheltuieli cu remunerarea personalului care va implementa proiectul (sarcini suplimentare). Toate aceste cheltuieli vor fi suportate din resursele proprii ale autorităţii locale si vor fi considerate la proiect. Formule de calcul VAN este calculata după următoarea formula de calcul:



r = este rata de actualizare egala cu 5%; FNi= flux de lichidităţi net din anul i; VI = valoarea investiţiei; Determinarea valorii nete actualizate rata 5%

An

Rata

Coef

Costuri Venituri Flux

Total Actualizat Total Actualizat Numerar Actualizat

0 5,00% 1,000 4641679,50 4641679,50 0,00 0,00 -4641679,50 -4641679,50

1 5.0% 0,952 63535,00 60509,52 69818,00 66493,33 6283,00 5983,81

2 5.0% 0,907 66530,00 60344,67 73110,00 66312,93 6580,00 5968,25

3 5.0% 0,864 69667,00 60180,97 76558,00 66133,68 6891,00 5952,70

4 5.0% 0,823 72952,00 60017,79 80167,00 65953,59 7215,00 5935,80

5 5.0% 0,784 76392,00 59855,13 83948,00 65775,45 7556,00 5920,32

6 5.0% 0,746 79994,00 59692,75 87906,00 65596,81 7912,00 5904,06

7 5.0% 0,711 83766,00 59530,93 92051,00 65418,93 8285,00 5887,99

8 5.0% 0,677 87716,00 59369,64 96391,00 65241,22 8675,00 5871,58

9 5.0% 0,645 91852,00 59208,62 100936,00 65064,25 9084,00 5855,63

10 5.0% 0,614 96183,00 59048,02 105696,00 64888,18 9513,00 5840,16

11 5.0% 0,585 99880,00 58397,77 109758,00 64173,23 9878,00 5775,46

12 5.0% 0,557 103718,00 57754,06 113976,00 63466,10 10258,00 5712,04

13 5.0% 0,530 107704,00 57117,73 118356,00 62766,71 10652,00 5648,98

14 5.0% 0,505 111843,00 56488,32 122905,00 62075,38 11062,00 5587,06

15 5.0% 0,481 116142,00 55866,29 127628,00 61391,25 11486,00 5524,96

16 5.0% 0,458 120605,00 55250,54 132533,00 60714,89 11928,00 5464,35

17 5.0% 0,436 125240,00 54641,80 137627,00 60046,20 12387,00 5404,41

18 5.0% 0,416 130053,00 54039,71 142916,00 59384,55 12863,00 5344,84

19 5.0% 0,396 135051,00 53444,27 148408,00 58730,09 13357,00 5285,82

20 5.0% 0,377 140242,00 52855,73 154112,00 58083,19 13870,00 5227,46

21 5.0% 0,359 145631,00 52273,14 160034,00 57442,98 14403,00 5169,85

22 5.0% 0,342 151228,00 51697,27 166185,00 56810,32 14957,00 5113,05

23 5.0% 0,326 157040,00 51127,72 172571,00 56184,17 15531,00 5056,45

24 5.0% 0,310 163075,00 50564,32 179204,00 55565,41 16129,00 5001,09

25 5.0% 0,295 169343,00 50007,46 186091,00 54953,19 16748,00 4945,73

7407061,50 6050963,67 3038885,00 1548666,03 -4368176,50 -4502297,65



Modelul financiar pentru serviciul de canalizare si epurare civila in orasul Brosteni:







Raportul cost-beneficiu pentru toata perioada de referinta a proiectului (25 ani)



Graficul costurilor de canalizare si epurare si a veniturilor pentru următorii 25 de ani



Graficul fluxurilor nete si a fluxurilor cumulate pentru următorii 25 de ani

4. Analiza economică inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă

economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost - beneficiu Nu este cazul - prezenta investiţie nu reprezintă o investie publica majora (costul total nu depăşeşte echivalentul a 50 de milioane de euro). 5. Analiza de senzitivitate Scopul analizei senzitivitatii este de a selecta "variabilele critice" ai parametrilor modelului, care este acela ale cărui variaţii, pozitive sau negative, comparate cu valoarea utilizata ca cea mai buna estimare în cazul de baza, au cel mai mare efect asupra ratei



interne a rentabilităţii sau asupra valorii actuale nete. Criteriile care vor fi adoptate pentru alegerea variabilelor critice diferă în funcţie de proiectul specific si trebuie sa fie corect evaluate caz cu caz. Punctele umatoare ilustrează procedura ce trebuie urmata pentru realizarea analizei senzitivitatii. a) Identificarea tutoror variabilelor utilizate pentru calcularea ieşirilor si intrărilor analizelor economice si financiare, grupîndu-le în categorii omogene, Identificarea variabilelor critice Categorii

Exemple de variabile Parametri ai modelului

Rata actualizării (scontului) Dinamica preţului

Rata inflaţiei, rata de creştere a salariilor reale, preturile energiei, schimbările de preturi ale bunurilor si serviciilor. Date referitoae la cerere

Populaţie, indicele cresteii demogafice, consumul specific, rata îmbolnaviilor, formarea cererii, volumul traficului, mărimea suprafeţei care va fi irigata, volumele pietii pentru o marfa data. Costurile investiţiei

Durata edificării construcţiei (întârzieri în realizare), costul orar al forţei de munca, productivitatea orara, costul terenului, costul transportului, costul betonului armat, distanta fata de chei, costul chiriei, adâncimea puţurilor, viata utila a echipamntului si bunurile manufacturate. Preturi de exploatare

Preţul bunurilor si serviciilor utilizate, ostul orar al personalului, preţul electricităţii, gazului si altor combustibili. Parametri cantitativi pentru

costurile de exploatare

Consumul speific de energie si alte bunuri si serviii, numărul de angajaţi.

Preturile veniturilor

Tarife, preturi de vânzare a produselor, produse ale bunurilor semifabricate.

Parametri cantitativi pentru venituri

Volumul serviciilor furnizate, poductivitatea, numărul de utilizatori, procentajul de penetrare a zonei deservite, penetrarea pietii.

Preturi de înegistrare (costuri si beneficii)

Coeficienţi pentru pregatiea preturilor pietii, valoarea timpului, coatul spitalizării, ostul deceselor evitate, petuile marginale ale bunurilor si serviciilor, valorizarea externalitatilor.



Parametri cantitativi pentru costuri si beneficii

Rata îmbolnăvirilor evitate, mărimea zonei deservite, valoarea adăugata pe hectar irigat, frecventa energiei produse sau materii prime secundare utilizate.

b) Identificarea posibilelor variabile dependente din punct de vedere determinist, care pot duce la creşterea distorsiunii, rezultatelor si la în registrari duble. Este necesar sa se elimine variabilele redundante, alegînd-o pe cea mai semnificativa sau sa se modifie modelul pentru eliminarea dependentelor interne, în concluzie, variabilele luate în considerare trebuie sa fie cât mai mult posibil, variabile independente. c) Este recomandabil sa se efectueze o analiza calitativa a impactului variabilelor pentru a alege pe acelea care au o elasticitate mica sau marginala. Analiza cantitativa ulterioara poate fi limitata la variabilele mai semnificative, verifiîndu-le in cazul în care exista dubii, în plus, ei mai importanţi parametri pentru analiza riscului sunt indicaţi în profilele sectoarelor. Analiza Impactului variabilelor critice Categorii de parametrii

Elasticitate

înalta

Dubioasa

Scăzuta Parametrii model

Rata actualizării

X

Dinamica preţului

Rata inflaţiei

X

Costul orar al forţei de

munca

X

Schimbarea preţului energiei

X

Schimbări în preţul bunurilor si serviciilor

X

Date referitoare la cerere

Consumul specific

x

Rata creşterii demografice

X Costurile investiţiei

Costul orar al forţei de munca

X

d) Avînd alese cele mai semnificative variabile, se poate apoi evalua elasticitatea lor prin efectuarea de calule, care sunt mai uşoare daca avem la dispoziţie un simplu program de calculator pentru a calcula indicii ratei rentabilităţii interne si/sau ai valorii actuale nete. De fiecare data este necesar sa se atribuie o noua valoare (mai mare sau mai mica) pentru fiecare variabila sau sa se recalculeze rata interna a rentabilităţii sau valoarea actuala neta, astfel notîndu-se diferentele (absolute sau în procente) comparate cu cazul de baza. Pentru a testa marjele in care investiţia este eficienta, am luat in calcul următoarele variante: 1. cresc cheltuielile cu un procent de aproximativ 5.0% iar veniturile se menţin constante 2. cresc veniturile cu 5% iar cheltuielile rămân constante



VARIANTA 1: cresc cheltuielile cu un procent de aproximativ 5.0% iar veniturile se menţin constante Anul

Total COSTURI

Total VENITURI

FN

Cheltuieli aleCL

FN CUMULAT

1

66711

69818

3107

1000

2107 2

69857

73110

3253

5360 3

73151

76558

3407

8767 4

76600

80167

3567

12335 5

80212

83948

3736

16070 6

83994

87906

3912

19982 7

87955

92051

4096

24078 8

92102

96391

4289

28368 9

96445

100936

4492

32859 10

100992

105696

4703

37563 11

104874

109758

4884

42447 12

108904

113976

5072

47519 13

113089

118356

5267

52786 14

117435

122905

5469

58255 15

121949

127628

5679

63935 16

126635

132533

5898

69832 17

131502

137627

6124

75957 18

136556

142916

6360

82316 19

141804

148408

6604

88921 20

147254

154112

6858

95779 21

152913

160034

7122

102900 22

158790

166185

7395

110295 23

164892

172571

7679

117975 24

171229

179204

7975

125949 25

177810

186091

8281

134230

Din analiza variantei 1 reiese ca investitia ramane eficienta in cazul in care nivelul cheltuielilor variaza in sensul cresterii intre 0 si 5%. VARIANTA 2: cresc veniturile cu 5% iar cheltuielile rămân constante In aceasta varianta gradul de performanta a investiţiei va creste iar valorile indicatorilor analizaţi vor fi favorabile. Se observa clar ca faptul ca investiţia rămâne viabila atât timp cat raportul intre venituri si cheltuieli rămâne pozitiv. Din analiza variantei l reiese ca investiţia rămâne eficienta in cazul in care nivelul cheltuielilor variază in sensul creşterii intre 0 si 5%. Peste aceste creşteri ale cheltuielilor investiţia nu este eficienta daca nu cresc si veniturile. Cresterea cu peste 5% a cheltuielilor fără creşterea veniturilor va face ca investiţia sa ruleze in deficit fapt ce implica atragerea de fonduri pentru menţinerea ei.



6. Analiza riscului Ipoteze la diferite nivele Fluxul de derulare a proiectului este compus dintr-o gamă largă de activităţi, care se finalizează cu obţinerea unor rezultate necesare atingerii obiectivelor proiectului. Activităţile proiectului au la bază o serie de ipoteze sau prezumţii care trebuiesc în prealabil soluţionate pentru derularea în bune condiţii a proiectului. Ipotezele apar ca factori mai presus de controlul direct al proiectului şi sunt necesare a se defini pentru succesul proiectului. Aceşti factori se definesc pozitiv şi în termeni comensurabili. Incertitudinile apar ca modificări posibile a elementelor proiectului, dar a căror probabilitate de apariţie nu este cunoscută. Ipotezele formulate în legătură cu "Sistemul de canalizare si statie de epurare in oras Brosteni, judetul Suceava" pot fi diferenţiate pe trei faze: 1. faza de pregătire şi elaborare proiect 2. faza de implementare a proiectului şi realizare efectivă a lucrărilor 3. faza de gestionare şi monitorizare a proiectului. Faza de pregătire şi elaborare proiect - resurse umane cu experienţă în implementarea proiectului - performanţa consultantului Elaborarea documentaţiei de finanţare va fi contractată cu o firmă de specialitate în domeniu, iar aportul de resurse umane direct implicat în proiect va fi format din experţi tehnici şi financiari. - asigurarea surselor de finanţare externe - asigurarea surselor de finanţare interne - natura proprietăţii este clarificată. Faza de implementare a proiectului şi realizarea efectivă a lucrărilor - inflaţia este cea pronosticată - creşterea economică este cea previzionată - modificările legislative sunt cele previzibile - armonizarea legislaţiei României cu legislaţia UE - climat normal pe durata realizării fizice a lucrărilor - planul de finanţare va fi respectat - costul celorlalte utilităţi este cel preconizat, ţinându-se cont de potenţialele investiţii şi în

aceste infrastructuri - creşterea demografică este cea estimată - personalul instruit este disponibil - nivelul de suportabilitate al consumatorilor este cel preconizat previziunea asupra cererii de canalizare se confirmă,



Faza de gestionare şi monitorizare a proiectului - management performant al operatorului - practici de muncă eficiente - continuarea dezvoltării strategiei lucrărilor - cresterea încrederii în calitatea serviciilor - creşterea tarifului este justificată de îmbunătăţirea calităţii serviciilor Riscuri şi flexibilitate. Structura riscurilor Riscurile se pot defini ca şi probabilităţi de producere a unor pierderi în proiect. Pentru a proteja rezultatele proiectului de acţiunea riscurilor, se impune parcurgerea următoarelor trei etape: - identificarea riscurilor pe baza surselor de risc - estimarea şi evaluarea riscurilor pe baza matricei impact/ probabilitate - gestionarea riscului şi îmbunătăţirea conceptului proiectului pe baza Graficului de management al riscului Identificarea riscurilor se realizează prin:

- analiza planului de implementare - brainstorming - experienţa specialiştilor şi a echipei de implementare - metode analitice - analiză de sensibilitate (acolo unde este posibil) Se identifică în structura proiectului două mari surse de riscuri şi anume: - risc de realizare a proiectului cu efecte directe asupra implementării proiectului - risc privind beneficiile scontate cu efecte asupra duratei de viaţă a investiţiei Principalele surse de risc sunt considerate: - iscuride de natură tehnică - riscurile de natură financiară - riscurile de natură instituţională În cadrul prezentului proiect, prin metodele mai sus menţionate, au fost identificate următoarele riscuri: 1. Riscuri specifice fazei de realizare aproiectului: Riscuri comerciale şi strategice

- modificări de natură tehnologică - schimbări regim de proprietate asupra utilităţilor Riscuri economice

- creşterea preţului la energie - schimbarea ratelor de schimb - creşterea costului celorlalte utilităţi Riscuri contractuale

- întârzieri în îndeplinirea obligaţiilor contractuale - întârzieri la primirea oferetelor din partea producătorilor de materiale, utilaje,echipamente - forţa majoră.



Riscuri financiare

- lipsa surselor interne/externe de finanţare; - creşterea costurilor pentru investiţia de bază; - majorarea impozitelor; - scăderea disponibilităţii de plată a populaţiei. Riscuri de mediu

- întârzieri ale proceselor de avizare; - răspuns negativ la consultarea comunităţii; - disponibilitatea terenului; - degradarea sau contaminarea terenului în timpul derulării proiectului. Riscuri politice

- retragerea sprijinului politic local - schimbări politice majore - renunţarea la derularea proiectului în urma presiunilor politice sau a reorientării

investiţionale Riscuri sociale

- înşelarea aşteptărilor comunităţii - apariţia grupurilor de presiune

2. Riscuri specifice fazei de implementare a proiectului: Riscuri contractuale

- întârzieri ale procesului de licitaţie - incoerenţa caietelor de sarcini - erori în documentaţia de execuţie - subiectivitate în selectarea contractorului - întârzieri în îndeplinirea obligaţiilor contractuale - întârzieri la furnizarea materialelor şi echipamentelor pe şantier - forţa majoră Riscuri tehnice (construcţie şi exploatare)

- lipsa de personal specializat şi calificat - nerespectarea proiectului şi a documentaţiei de licitaţie - depăşirea costurilor alocate - evaluări geotehnice neadecvate - control defectuos al calităţii - disponibilitatea materialelor şi echipamentelor - nerespectarea condiţiilor de siguranţă şi sănătate - contaminarea mediului înconjurător - disconfortul populaţiei - întârzieri de finalizare Riscuri determinate de factorul uman



- erori de estimare - erori de operare - sabotaj - vandalism Riscuri datorate evenimentelor naturale

- alunecări de teren - incendii - inundaţii Riscuri instituţionale şi organizaţionale:

- management de proiect neadecvat - selecţia neadecvată a subcontractanţilor - lipsa de resurse şi de planificare Riscuri operaţionale şi de sistem:

- probleme de comunicare - estimări greşite ale parametrilor funcţionali - probleme în funcţionarea echipamentelor, utilajelor, legăturilor între sub-sisteme în

perioada de exploatare, principalul risc care poate să apară este legat de capacitatea beneficiarului proiectului de a gestiona (exploata) în mod corespunzător obiectivul de investiţie realizat. Ne referim aici la posibilitatea menţinerii nivelului de performanţă şi a costurilor de exploatare în limitele planificate.

Pentru gestionarea corespunzătoare a riscurilor din exploatare se vor avea în vedere: - instruirea corespunzătoare a personalului de exploatare - încheierea de contracte cu furnizori competitivi - cunoaşterea şi respectarea reglementărilor legislative în domeniu »optimizarea legăturilor

instituţionale Estimarea şi evaluarea riscurilor oferă soluţii în ceea ce priveşte măsurile care trebuie luate pentru gestionarea riscurilor. - Abordarea analizei riscurilor se bazează astfel pe: - estimarea riscului - se determină impactul, mărimea riscului - evaluarea riscului -se determină probabilitatea producerii riscului Abordarea riscurilor pe baza matricei Impact/ Probabilitate Impact Probabilitate

Scăzut Mediu Mare

Scăzută 1 2 3

Medie 2 3 4 Mare 3 4 5



Evaluarea riscurilor: Risc

Evaluare modificări de natură tehnologică

2 schimbări regim de proprietate asupra utilităţilor

3 creşterea preţului la energie

2 schimbarea ratelor de schimb

4 creşterea costului celorlalte utilităţi

2 întârzieri în îndeplinirea obligaţiilor contractuale

4 întârzieri la primirea ofertelor din partea producătorilor de

materiale, utilaje, echipamente

3

forţa majoră

3 probleme neprevăzute ale furnizorilor de

echipamente

2

lipsa surselor interne/externe de finanţare

4 creşterea costurilor pentru investiţia de bază

2 majorarea impozitelor

2 scăderea disponibilităţii de plată a populaţiei

2 întârzieri ale proceselor de avizare

2 răspuns negativ la consultarea populaţiei

3 disponibilitatea terenului

2 degradarea sau contaminarea terenului în timpul derulării

proiectului

2

retragerea sprijinului politic local

3 schimbări politice majore

3 renunţarea la derularea proiectului în urma presiunilor

politice sau a reorientării investiţionale

2

înşelarea aşteptărilor comunităţii

1 apariţia grupurilor de presiune

2 întârzieri ale procesului de licitaţie

3 incoerenţa caietelor de sarcini

3 erori în documentaţia de execuţie

4 subiectivitate în selectarea contractului

2 întârzieri în îndeplinirea obligaţiilor contractuale

4 întârzieri la furnizarea materialelor şi echipamentelor pe

şantier

3

forţa majoră

3 lipsa de personal specializat şi calificat

2 nerespectarea proiectului şi a documentaţiei de licitaţie 3



depăşirea costurilor alocate 1

evaluări geotehnice neadecvate 1

control defectuos al calităţii 3

disponibilitatea materialelor şi echipamentelor 2

nerespectarea condiţiilor de siguranţă şi sănătate 2

contaminarea mediului înconjurător 2

disconfortul populaţiei 2

întârzieri de finalizare 2

erori de estimare 2

erori de operare 2

sabotaj 2

vandalism 2

alunecări de teren 2

incendii 1

inundaţii 1

management de proiect neadecvat 2

retragerea sprijinului acordat de către Consiliul Judeţean 4

selecţia neadecvată a subcontractanţilor 1

lipsa de resurse şi de planificare 1

probleme de comunicare 1

estimări greşite ale parametrilor funcţionali 2

probleme în funcţionarea echipamentelor, utilajelor, legăturilor între sub-sisteme

3

Ca o concluzie generală a evaluării riscurilor, se pot afirma următoarele:

� riscurile care pot apărea în derularea proiectului au în general un impact mare la producere, dar o probabilitate redusă de apariţie şi declanşare

� riscurile majore care pot afecta proiectul sunt riscurile financiare şi economice � probabilitatea de apariţie a riscurilor tehnice a fost puternic contrată prin contractarea

lucrărilor de consultanţă (şi ulterior de execuţie) cu firme de specialitate � probabilitatea de apariţie a riscurilor tehnice a fost puternic contrată prin contractarea

lucrărilor de consultanţă (şi ulterior de execuţie) cu firme de specialitate Gestionarea riscurilor În funcţie de structura riscurilor se vor lua măsurile necesare unei gestionări eficiente şi corecte a riscurilor. Gestionarea riscurilor se realizează pe baza a patru operaţiuni distincte : - planificarea (operaţiune care intra în sarcina beneficiarului şi a consultantului) - monitorizare (operaţiune care intra în sarcina beneficiarului) - alocarea resurselor necesare prevenirii sau înlăturării efectelor riscurilor produse

(operaţiune care intră în sarcina beneficiarului şi alte instituţii financiare sau politice a



căror rol este de sprijinire a proiectului) - control (operaţiune care intră în sarcina beneficiarului) Pentru a determina resursele necesare prevenirii producerii riscurilor de proiect, pentru a realiza o gestionare eficientă a riscurilor se impune realizarea unor analize complexe: - analiza factorilor interesaţi - factorii interesaţi sunt: Oras Brosteni - analiza socială - analiza a fost realizată de către beneficiar în colaborare cu Consiliul

Judeţean Suceava, iar în urma acestei analize s-a determinat gradul de suportabilitate a populaţiei, gradul de implicare civică a cetăţenilor, reacţia socială la obiectivele investiţionale ale proiectului, crearea de noi locuri de muncă,

- analiza instituţională - proiectul poate fi implementat din punct de vedere legislativ, existând la ora actuală un operator zonal pentru gestionarea serviciilor de alimentare cu apă şi

- canalizare - ana!iza tehnică - analiza care în prezent se regăseşte în studiul de fezabilitate şi

furnizează informaţii cu privire la calculul şi dimensionarea sistemului de canalizare, soluţii tehnice necesare în atingerea obiectivelor.

- analiza economică - analiza care se regăseşte tot în studiul de fezabilitate şi furnizează informaţii legate de rentabilitatea proiectului, gradul de acoperire a creditului (dacă este cazul), structura şi evoluţia costurilor şi a tarifelor, în analiza economică s-au luat în considerare costuri pentru fiecare etapă a ciclului de viaţă (planificare, proiectare, construcţie, operare şi întreţinere).

- analiza de mediu - realizată în strânsă legătură cu Agenţia de Protecţie a Mediului furnizează informaţii cu privire la integrarea prezentului proiect în strategia naţională şi regională de mediu, măsuri de respectare a reglementărilor de mediu naţionale şi internaţionale

Toate aceste analize dimensionează soluţii şi implicit obiective, dar acestea la rândul lor sunt însoţite de riscuri. Pentru gestionarea riscurilor se impun, încă din faza de elaborare a proiectului, luarea unor măsuri de prevenire şi protecţie a proiectului: - includerea de cheltuieli neprevăzute în bugetul proiectului, măsură care poate soluţiona

apariţia unor riscuri naturale, tehnice şi chiar financiar - economice (surpări de teren, inundaţii, forţa majoră, erori de execuţie, întârzieri, modificări ale ratei dobânzii, modificări ale cursului valutar, etc)

- includerea în proiect a activităţilor de atenuare a riscurilor - proiecte complementare, susţinute din fonduri locale sau din alte surse, care au ca şi

obiectiv consolidarea rezultatelor prezentului proiect - corelarea strategică a obiectivelor, scopurilor şi rezultatelor proiectului - atenuarea riscurilor pe perioada de implementare printr-o atentă monitorizare - angrenarea factorilor interesaţi în toate etapele de derulare a proiectului. Pentru o mai bună evidenţiere şi urmărire a riscurilor la care proiectul este supus, precum şi pentru o corectă selectare a acţiunilor de gestionare a riscurilor, se va folosi Graficul de Management al Riscului:



Evaluare risc (conform matrice cadru logic)

Management risc (masuri de prevenire ) Probabilitate impact -rating

Inflaţia este mai mare decât cea pronosticată

Aprovizionare ritmică,contracte ferme cu furnizorii

M

Modificările legislative sunt altele decât cele pronosticate

Implicarea Operatorului în dezbateri de legi şi norme legislative, lobby, advocacy

M

Se întârzie armonizarea legislaţiei României cu legislaţia Uniunii Europene

Sprijinirea implementării legislaţiei la nivel local şi regional

L

Condiţiile de mediu îngreunează realizarea fizică a lucrărilor

Reprogramarea activităţilor, corelarea lor cu prognozele INMH

M

Planul de finanţare va fi modificat

Căutarea unor surse alternative

L

Previziunea asupra cererii de apă este mai mică

Găsirea unor surse alternative

H

Evaluare risc (conform matrice cadru logic)

Management risc (masuri de prevenire )

Probabilitate impact -rating

Nivelul de suportabilitate al consumatorilor este depăşit

Informarea, conştientizarea, educarea populaţiei. Reducerea costurilor prin eficientizarea activităţii operatorului

H

Nu există o continuare a dezvoltării strategiei lucrărilor

Refacerea strategiei în concordanţă cu dezvoltarea socio-economică locală şi regională

L

Scăderea încrederii în calitatea serviciilor

Creşterea transparenţei activităţii operatorului, îmbunătăţirea comunicării cu consumatorii

M

Managementul neperformant al operatorului

Program de instruire adecvat pentru top management

M

Legendă : H- RIDICAT, M- MEDIU, L - SCĂZUT Din analiza mai sus menţionată, factorii critici care pot influenţa durabilitatea şi viabilitatea beneficiilor proiectului sunt:

- managementul operatorului de utilităţi ( M ) - suportabilitatea consumatorilor ( H )



- co-interesarea şi implicarea factorilor locali (instituţii, administraţie, asociaţii, oameni politici)

( M ) - transparenţa şi comunicarea între principalii factori locali implicaţi: administraţie,

operator, utilităţi şi populaţie ( L ) - sinergia cu programele locale, regionale şi naţionale ( L ).

(5)SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI

Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/ bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite. Suma

Mii lei Procent din total

Contribuţia financiară totală a aplicantului 0% Contribuţia financiară eligibilă a aplicantului 0%

Contribuţia financiară neeligibilă 0,00 0%

Contribuţia din fonduri publice, solicitată prin prezenta cerere de finanţare

5.469,0895 81,15%

Contribuţia altor Instituţii Europene sau State Membre UE 1.270,3923 18,85%

TOTAL GENERAL 6.739,4818

(6)ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI 1.număr de locuri de muncă create în faza de execuţie; Se estimeaza crearea temporara (max 12 luni) pe durata executiei lucrarilor a unui numar de min 20 locuri de munca: - 6 muncitori calificati : buldozeristi, macaragiu, constructori (dulgheri, fierari, betonisti), instalatori; - 14 muncitori necalificati – deservire. 2.număr de locuri de muncă create în faza de operare. Dupa punerea in functiune a obiectivului si pana la preluarea si exploatarea sistemului de alimentare cu apa de un operator local sau judetean, sistemul va fi deservit de 3 operatori, cotele salariale si taxele fiind incluse in structura pretului de cost.



(7)PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI 1.valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)


valabil la data 21.10.2010, 1 EURO = 4,3126 lei 2.eşalonarea investiţiei (INV/C+M): - anul I;


valabil la data 21.10.2010, 1 EURO = 4,3126 lei 3.durata de realizare: 18 luni 4.capacităţi (în unităţi fizice şi valorice); Colectoare canalizare Dn 200mm Colectoare canalizare Dn 250mm Colectoare canalizare Dn 300mm Staţie de epurare mecano-biologică, monobloc, modulată 2x675 LES Q = 200 mc/zi Alimentare cu energie electrică

• 4.352 ml • 1.496 ml. • 1.250 ml

• 2buc • 0,2 Km

5.alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz.

(8)AVIZE ŞI ACORDURI DE PRINCIPIU 1.avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei; 2.certificatul de urbanism; 3.avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii etc.); 4.acordul de mediu; 5.alte avize şi acorduri de principiu specifice.

INTOCMIT , S.C. ROLPROIECT S.R.L. IASI



(9) BREVIAR DE CALCUL

SISTEM DE CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE IN ORAS BROSTENI , JUDETUL SUCEAVA

1. DATE GENERALE

Breviarul de calcul s-a întocmit în conformitate cu: SR 1343/1-95, STAS 1478/90, STAS 1846/1990, Normativ I 9/1994, Normativ I 22-1999 ,P66-2001, STAS 3051/1991, STAS 10100/1985, SR 8591/1991 şi STAS 9570/1989

Conform temei de proiectare emise de beneficiar, Consiliul Local al orasului Brosteni, din judeţul Suceava, se va studia posibilitatea realizării unui sistem de reţele de canalizare nou pentru satele Brosteni, Lungeni si Neagra si a unei statii de epurare. Emisarul statiei va fi raul Bistrita.

La dimensionarea sistemului s-au avut în vedere următorii parametri :

a) Locuitori Brosteni – 2382 locuitori din care 1860 locuitori in blocuri si 522 in locuinte

individuale ; Lungeni – 268 locuitori ; Neagra – 494 locuitori .

b) Animale Numarul total de animale Ntotal = 689 capete din care :

- bovine – 265 capete ; - cabaline – 14 capete ; - porcine – 240 capete ; - ovine – 170 capete ;

2. NECESARUL ŞI CERINŢA DE APĂ 2.1. Elemente componente

Necesarul de apă potabilă pentru această localitate include următoarele categorii de consumuri:

� Nevoi gospodăreşti- băut, preparare hrană, spălatul rufelor şi al vaselor,spălatul corpului, curăţenia locuinţei, creşterea animalelor mici de pe lângă gospodăriile proprii

� Nevoi publice – unităţi de învăţământ, creşe, dispensare, magazine � Apă pentru acoperirea pierderilor din sistem şi nevoile proprii ale acestuia � Apă necesară combaterii incendiilor.

2.2. Debite caracteristice Debitul zilnic mediu, Qzi med :

Qzi med = [ ]zi/mc)i(qsx)i(Nn

1k

m

1i1000

1 ∑ ∑= =



Debitul zilnic maxim, Qzi max : [ ]zimcxQ KQ zizimed

zi /max =

Debitul orar maxim, Qorar max :

[ ]hmcQk

Qzio

orar /24

max

max

⋅=

Notaţiile din formule au următoarele semnificaţii şi valori : Ni = numărul de utilizatori pe categorii de folosinţă qi = debit specific qi = qg + qp , unde: qg = debit specific nevoi gospodăreşti qp = debit specific nevoi publice

Conform Normativ P66-2001 , Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din mediul rural pct. 3.2. , sistemul de alimentare cu apa se dimensioneaza pentru urmatoarea deservire :

2.3. Locuitori

a) zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate pe strazi reprezinta 60% din populatia localitatilor Brosteni, sat Lungeni si sat Neagra.

30,10/50

7706,0*1284

===

+=

kziqziomlq

locuitorilocN

pg

a

a) zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate in curti, reprezinta 30% din populatia localitatilor Brosteni, sat Lungeni si sat Neagra.

25,10/80

3853,0*1284

===

==

kziqziomlq

locuitorilocN

pg

b

b) c) zone cu gospodarii avand instalatii interioare de alimentare cu apa si canalizare reprezinta 10% din populatia localitatilor Brosteni, sat Lungeni si sat Neagra.

20,1/30/140

1989129)(1860

12910,0*1284

===

=+=

=

kziziomlqziomlq

locuitorilocblocurilocN

locuitoriloc

pg

c

c) necesarul pentru nevoi publice, pentru toate categoriile de locuitori. 20,1/30630 === kziziomlqlocuitoriN spd

2.4. Animale Conform tabel nr. 2 din normativul P66 – 2001 spq =debitele specifice pentru animalele

mijlocii si mari si coeficientul de neuniformitate zilnica zik au valorile prezentate mai jos, functie de fiecare tip. a) Bovine 25,1/60265 === kzizicaplqcapeteN spb

b) Cabaline 30,1/5014 === kzizicaplqcapeteN spc

c) Porcine 20,1/30240 === kzizicaplqcapeteN spp



Debitele necesarului de apa la nivelul anului 2005 vor fi:

a)

slzimcQ

zimc

Q

medzin

medzin

/20,5/13,450

/13,4501000

450130

1000

)720070015900189003381303080038500(

)30*24050*1460*26530*630170*198980*38550*770(1000

1

==

==++++++

=

=++++++=

b)

slzimcQ

zimc

Q

medzin

zin

/32,6/41,546

/41.5461000

546400)864091019875226804057563850050050(

1000

1)7200*2,1

700*3,115900*25,118900*2,1338130*2,130800*25,138500*30,1(1000

1max

==

==++++++=+

++++++=

c)

slhmcQ

PdintabelconfKunde

hmcK

Q

omn

orarn

/94,10/40,39

2001661.73,1

/40,3941,546*24

73,141,546*

24

max

0

0

max

==

−=

===

2.5. Cerinta de apa la nivelului anului 2005: Debitele cerintei de apa se determina la nivelul anului 2005 in conditiile in care:

• sK - reprezinta coeficientul care tine seama de nevoile tehnologice ale

sistemului de alimentare cu apa; %3=sK

• pK - reprezinta coeficientul care tine seama de pierderile tehnice, administrabile

in sistemul de alimentare cu apa %)7(07,1=pK

Relatiile de calcul pentru cerinte de apa sunt: a) )/(** zimcQKKQ medzinsPmedzis =

b) )/(** maxmax zimcQKKQ zinsPzis =

c) )/(** maxmax hmcQKKQ orarnsPorars =

a) slzimcQ

slzimcQ

medzis

medzis

/74,5/10,496

/74,5/0,49613,450*03,1*07,1

==

===

b) slzimcQ

slzimcQ

medzis

zis

/97,6/20,602

/97,6/20,60241,546*03,1*07,1max

==

===

c) slhmcQ

slhmcQ

medzis

orars

/06,12/42,43

/06,12/42,4340,39*03,1*07,1max

==

===



2.6. Debitele caracteristice perioadei de perspectivă 2020 Conform normativului P66 – 2001, cap. 4, para. 4.3 Stabilirea solutiei generale a alimentarii cu apa pentru o localitate sau un grup de localitati se face pe baza unor calcule tehnico – economice urmarin realizarea unor costuri minime de investitii si exploatare pentru o perioada de calcul de minim 10 ani. In aceste conditii se va evalua perspectva dezvoltarii comunitatii pentru o perioada de 15 ani cu o crestere anuala a populatiei de 1% pe an, identica luandu-se in calcul si cresterea numarului de animale.

a) POPULATIA Prognoza cresterii populatiei si a “septelului” se determina cu relatia:

mNN )91(1 += in care : p = 1% an m = 15 ani N = populatia existenta la nivelul anului 2005 N1= populatia prognozata la nivelul anului 2020.

locuitoriN

locuitoriN

3650

3650161,1*3144)01,01(3144

1

15

1

=

==+=

la nivelul anului 2020 numarul prognozat de animale devine: • Bovine = 265*1,161 = 308 capete • Cabaline = 14*1,161 = 17 capete • Porcine = 240*1,161 = 277 capate. Odata cu dezvoltarea localitatii se va modifica si structura utilarii localitatii cu instalatii de

alimentare cu apa si canalizare, dupa cum urmeaza: a) 30% din populatie va fi deservita de cismele amplasate pe strazi, din populatia

localitatilor Brosteni, sat Lungeni si Neagra.

30,10/50

44730,0*161,1*1284

===

==

zipsp

a

Kqziloclq

locuitorilocN

b) 40% din populatie va fi deservita de cismele amplasate in curti din populatia localitatilor Brosteni, sat Lungeni si Neagra.

21,10/80

59640,0*161,1*1284

===

==

zipsp

b

Kqziloclq

locuitorilocN

c) 30% din populatie va fi deservita de instalatii sanitare de apa si canalizare, din populatia localitatilor Brosteni, sat Lungeni si Neagra.

20,130/140

2607

2159161,1*1860

44830,0*161,1*1284

1

===

=

==

==

zipsp

c

c

Kqziloclq

locuitoricTOTAL

locuitorilocN

locuitorilocN

d) Numarul de locuitori ce deservesc institutiile publice 20,1/30730 === zipd KziomlqlocuitoriN

2.7. Necesarul de apă şi cerinţa la nivelul anului 2020 2.7.1.Necesarul de apă Datorita noii structuri a datoriilor cu instalatii de alimentare cu aoa si a numarului crescut al populatiei, mecanismul de apa la nivelul anului 2020 devine:



a)

slzimcQ

zimc

Q

medzin

medzin

/61,6/76,562

/76,5621000

562760)831085018480219004431904768022350(

1000

1

)30*27750*1760*30830*730170*260780*59650*447(1000

1

==

==++++++=

=++++++=

∗

∗

b)

slzimcQ

zimc

Q

zin

zin

/88,7/95.680

/95.6801000

680948

)9972110523100262885318285960029055(1000

1)8310*2,1850*3,1

18480*25,121900*2,1443190*20,147680*25,122350*30,1(1000

1

max

max

==

==

=++++++=++

+++++=

∗

∗

c)

slhmcQ

PpagtabelconfKunde

hmcK

Q

orarn

orarn

/92,12/53,46

2001667.1.64,1

/53,4695,680*24

64,195,680*

24

max

0

0

max

==

−=

===

∗

∗

2.7.2. Cerinţa de apă Debitele cerintei de apa la nivelul anului 2020 se determina prin aplicarea relatiilor de mai sus la necesarul de apa la nivelul anului 2020.

a)slzimcQ

slzimcQ

medzis

medzis

/18,7/22,620

/18,7/22,62076,562*03,1*07,1

==

===

∗

∗

b) slzimcQ

slzimcQ

zis

zis

/64,8/47,750

/64,8/47,75095,680*03,1*07,1

max

max

==

===

∗

∗

c) slzimcQ

slhmcQ

medzis

orars

/24,14/28,51

/24,14/28,5153,46*03,1*07,1max

==

===

∗

∗

3.DIMENSIONAREA REŢELEI DE CANALIZARE ŞI A STAŢIEI DE EPURARE

3.1. Cerinţa de apă aferentă racordurilor la reţeaua de canalizare pentru anul 2020

a).Necesarul de apă

Q*nmax zi = Kzi x Qnzi med = 1,15 x 386,88 = 238,60 mc/zi

Q*nmax zi = 444,91 mc/zi



Q*norarmax = 24

64.1x Q*nmax zi = 30,40 mc/h

Q*norarmax = 30,40 mc/h = 8,44 l/s

b).Cerinţa de apă

Q*smax zi = KP x KS x Q*nmax zi

Q*smax zi = 1,07 x 1,03 x 444,91 = 490,33 mc/zi

Q*smax zi = 490,33 mc/zi= 5,67 l/s

Q*sorarmax = 1,07 x 1,03 x Q*nmax zi = 1,1021 x 30,40 =33,50 mc/h

Q*sorarmax = 33,50 mc/h = 9,30 l/s

3.2. Debite aferente racordurilor la reţeaua de canalizare

Reţeaua de canalizare şi staţia de epurare se dimensionează cu relaţia generală

Quz = 0,8 Q* smax zi

a) Staţia de epurare

Q uz max zi = 0,8 x 490,33 = 392,26 mc/zi = 6,05 l/s T = 18 ore

Quzmax zi = 392,26 mc/zi = 6,05 l/s

Debitul minim zilnic evacuat spre staţia de epurare are valoarea

Quzmin zi = 123,3,00 mc/zi = 1,90 l/s

b) Reţele de transport

Quzorar max = 0,8 Q* s orar max

Q uz orar max = 0,8 x 33,50 = 26,80 mc/h

Q uzorar max = 26,80 mc/h = 7,44 l/s



3.3.Capacitatea maximă de transport a colectoarelor

Capacitatea maximă de transport a celor trei ramuri principale colectoare – Lungeni, Neagra si Brosteni a rezultat conform următoarelor elemente de calcul :

� Diametrul minim impus de STAS 3051-91 pentru sistem separativ Dn250mm; a rezultat un diametru constant Dn 250mm, acesta fiind comun pentru debitul transportat si conditiei de diametru minim cerut de STAS 3051-91;

� Pantele naturale ale terenului din cele trei localităţi au valori cuprinse între 0,5% şi 3%;

� Gradul de umplere impus de acelaşi standard pentru curgere cu nivel liber,conform capitol 2 ,pct. 2.4.5, tabel 2 ,care prevede la Dn ≤450mm a =

Hh = 0,7

� Perspectiva dezvoltării localităţii asigură posibilitatea preluării de debite suplimentare de ape uzate la o pantă minimă de 0,7 % =0,007 de Qef =28 l/s pentru Dn 250 mm, debit determinat din diagramele de debit realizate după formula lui Maning

Q = IDIAR tt

n

2/13/8

32/13/2

4400010

= , unde:

Q = debitul în litri pe secundă

A = aria secţiunii de curgere în mp

R = raza hidraulică în m

D = diametrul interior al conductei m

I = panta liniei piezometrice

n = rugozitatea suprafeţei n = 0,01 a materialului

3.4 Capacitatea staţiei de epurare

Pentru rezolvarea problemei epurării apelor uzate menajere la debitele rezultate pentru etapa I

Q uz zi max= 392,26,0 mc/zi = 6,05 l/s T = 18 ore

Q uz orar max = 26,8 mc/h = 7,44 l/s

Q uz min zi = 123,3,4 mc/zi = 1,90 l/s T = 18 ore

s-a ales o staţie de epurare monobloc, modulată care asigură epurarea mecanică şi biologică cu nitrificarea şi denitrificarea nămolului formată din 2 module de 1000 LES (locuitori echivalenţi standard ) în total 2000 LES, fiecare modul capabil să prelucreze un debit :

� Q modul= 150,0 mc/zi = 1,73 l/s � Q total= 300,0 mc/zi = 3,5 l/s

3.5.Verificarea capacităţii de epurare a staţiei după numărul de locuitori echivalenţi

Capacitatea de epurare în locuitori echivalenţi standard se determină astfel :



� debitul mediu de ape uzate evacuat la reţeaua de canalizare de un locuitor se determină cu relaţia :

racordatilocuitoriNr

ziQuzatQmed

..

max=

ziloclzimc

Qmed ./.1502607

/26,392==

� numărul de locuitori fizici aferenţi unui locuitor echivalent :

LESfizicilocQ

QNf

FIZ

LES 1/.43,1140

200===

Capacitatea staţiei de epurare :

Cst = 2 x 1000 = 2000 LES x 1,43 = 2860 locuitori fizici

.

Cst = 2860 locuitori fizici

Rezultă o capacitate suplimentară a staţiei de :

2860 – 2607 = 253 locuitori fizici ≈ 180 LES

INTOCMIT , S.C. ROLPROIECT S.R.L. IASI

ing. Florin Baran

Date post:	03-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	vannhan
View:	218 times
Download:	1 times

B O R D E R O U A. PIESE SCRISE (1)DATE GENERALE: ţ 2. ţ ă ţ Jud. Suceava/Anexe/Annex A/A… ·...

Documents