CL2008L0050RO0010020.0001_cp 1..1Acest document are doar scop informativ i nu produce efecte juridice. Instituiile Uniunii nu îi asum rspunderea pentru coninutul su. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene i disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în
prezentul document.
din 21 mai 2008
privind calitatea aerului înconjurtor i un aer mai curat pentru Europa
(JO L 152, 11.6.2008, p. 1)
Astfel cum a fost modificat prin:
Jurnalul Oficial
NR. Pagina Data
M1 Directiva (UE) 2015/1480 a Comisiei din 28 august 2015 L 226 4 29.8.2015
rectificat prin:
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 1
DIRECTIVA 2008/50/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A CONSILIULUI
din 21 mai 2008
privind calitatea aerului înconjurtor i un aer mai curat pentru Europa
CAPITOLUL I
DISPOZIII GENERALE
Articolul 1
1. definirea i stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurtor destinate s evite, s previn sau s reduc efectele duntoare asupra sntii umane i a mediului ca întreg;
2. evaluarea calitii aerului înconjurtor în statele membre pe baza unor metode i criterii comune;
3. obinerea de informaii privind calitatea aerului înconjurtor pentru a ajuta la combaterea polurii aerului i a neplcerilor cauzate de aceasta i pentru a monitoriza pe termen lung tendinele i îmbun­ tirile care rezult în urma msurilor luate la nivel naional i comu­ nitar;
4. garantarea faptului c aceste informaii privind calitatea aerului înconjurtor sunt puse la dispoziia publicului;
5. meninerea calitii aerului acolo unde este corespunztoare i îmbu­ ntirea acesteia în alte cazuri;
6. promovarea unei cooperri crescute între statele membre în vederea reducerii polurii aerului.
Articolul 2
În înelesul prezentei directive:
1. „aer înconjurtor” înseamn aerul troposferic, cu excepia locurilor de munc astfel cum sunt definite de Directiva 89/654/CEE ( 1 ), crora li se aplic dispoziiile privind sntatea i sigurana la locul de munc i la care publicul nu are în mod normal acces;
B
( 1 ) Directiva 89/654/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerinele minime de securitate i sntate la locul de munc (JO L 393, 30.12.1989, p. 1). Directiv modificat prin Directiva 2007/30/CE a Parlamentului European i a Consiliului (JO L 165, 27.6.2007, p. 21).
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 3
2. „poluant” înseamn orice substan prezent în aerul înconjurtor i care poate avea efecte duntoare asupra sntii umane i/sau a mediului ca întreg;
3. „nivel” înseamn concentraia unui poluant în aerul înconjurtor sau depunerea acestuia pe suprafee într-o perioad de timp dat;
4. „evaluare” înseamn orice metod folosit pentru a msura, calcula, prognoza sau estima niveluri;
5. „valoare-limit” înseamn un nivel fixat pe baza cunoaterii tiinifice, în scopul de a evita, preveni sau reduce efectele duntoare asupra sntii umane i/sau a mediului ca întreg, care se dorete a fi atins într-o perioad dat i care nu trebuie depit odat atins;
6. „nivel critic” înseamn un nivel fixat pe baza cunoaterii tiinifice, dincolo de care se pot produce efecte adverse pentru anumii receptori, cum ar fi copacii, alte plante sau ecosisteme naturale, dar nu pentru oameni;
7. „marja de toleran” înseamn procentajul din valoarea-limit cu care poate fi depit acea valoare conform condiiilor stabilite în prezenta directiv;
8. „planuri privind calitatea aerului” înseamn planuri care stabilesc msuri pentru a atinge valorile-limit sau valorile-int;
9. „valoare-int” înseamn un nivel fixat cu scopul de a evita, preveni sau reduce efectele duntoare asupra sntii umane i/sau asupra mediului ca întreg, care se dorete a fi atins, în cazul în care este posibil, într-o perioad dat;
10. „prag de alert” înseamn un nivel dincolo de care exist un risc pentru sntatea populaiei în general, la o expunere de scurt durat i la atingerea cruia statele membre trebuie s ia imediat msuri;
11. „prag de informare” înseamn un nivel dincolo de care o expunere de scurt durat prezint un risc pentru sntatea unor categorii ale populaiei cu o sensibilitate deosebit i la atingerea cruia sunt necesare informaii imediate i adecvate;
12. „prag superior de evaluare” înseamn un nivel sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurtor, poate fi folosit o combinaie de msurtori în puncte fixe i tehnici de modelare i/sau msurtori indicative;
13. „prag inferior de evaluare” înseamn un nivel sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurtor, este suficient s se foloseasc numai tehnicile de modelare sau de estimare obiectiv;
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 4
14. „obiectiv pe termen lung” înseamn un nivel care se dorete a fi atins pe termen lung, cu excepia cazurilor când acest lucru nu este realizabil prin msuri proporionale, cu scopul de a furniza o protecie eficace a sntii umane i a mediului;
15. „contribuii din surse naturale” înseamn emisii de poluani care nu rezult direct sau indirect din activiti umane, inclusiv evenimente naturale cum ar fi erupiile vulcanice, activitile seismice, activi­ tile geotermale, focurile de pe terenuri necultivate, vânturile violente, apa de mare vaporizat sau resuspensia în atmosfer ori transportul unor particule naturale provenind din zone deertice;
16. „zon” înseamn o parte a teritoriului unui stat membru delimitat de acesta în scopul evalurii i gestionrii calitii aerului;
17. „aglomerare” înseamn o zon urban care constituie o conurbaie cu o concentrare a populaiei de peste 250 000 de locuitori sau, acolo unde populaia este de 250 000 de locuitori sau mai mic, cu o densitate a populaiei pe km
2 care urmeaz s fie stabilit de ctre statele membre;
18. „PM 10 ” înseamn pulberile în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare astfel cum este definit de metoda de referin pentru prelevarea i msurarea PM 10 , EN 12341, cu un randament de separare de 50 % pentru un diametru aerodinamic de 10 μm;
19. „PM 2,5 ” înseamn pulberile în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare astfel cum este definit de metoda de referin pentru prelevarea i msurarea PM 2,5 , EN 14907 cu un randament de separare de 50 % pentru un diametru aerodinamic de 2,5 μm;
20. „indicatorul mediu de expunere” înseamn un nivel mediu determinat pe baza unor msurtori efectuate în locaiile de fond urbane de pe teritoriul unui stat membru i care reflect expunerea populaiei. Acesta este folosit pentru a calcula valoarea-int naional de reducere a expunerii i obligaia referitoare la concen­ traia de expunere;
21. „obligaia referitoare la concentraia de expunere” înseamn un nivel fixat pe baza indicatorului mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele duntoare asupra sntii umane, care se dorete a fi atins într-o perioad dat;
22. „valoarea-int naional de reducere a expunerii” înseamn reducerea procentual a expunerii medii a populaiei unui stat membru, stabilit pentru anul de referin cu scopul de a reduce efectele duntoare asupra sntii umane, care se dorete a fi atins, acolo unde este posibil, într-o perioad dat;
23. „locaii de fond urbane” înseamn locuri din zonele urbane în care nivelurile sunt reprezentative pentru expunerea populaiei urbane în general;
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 5
24. „oxizi de azot” înseamn suma raportului concentraiilor volumice amestecate (ppbv) de monoxid de azot (oxid nitric) i de dioxid de azot, exprimate în uniti de concentraie masic a dioxidului de azot (μg/m
3 );
25. „msurtori în puncte fixe” înseamn msurtori efectuate în locuri fixe, fie continuu, fie prin prelevri aleatorii de probe pentru a determina nivelurile în conformitate cu obiectivele relevante de calitate a datelor;
26. „msurtori indicative” înseamn msurtori care respect obiective de calitate a datelor mai puin stricte decât cele pentru msurtorile în puncte fixe;
27. „compui organici volatili” (COV) înseamn compuii organici provenii din surse antropice i biotice, alii decât metanul, care pot produce oxidani fotochimici prin reacie cu oxizii de azot în prezena luminii solare;
28. „substane precursoare ale ozonului” înseamn substanele care contribuie la formarea ozonului de la nivelul solului, unele fiind enumerate în anexa X.
Articolul 3
(a) evaluarea calitii aerului înconjurtor;
(b) aprobarea sistemelor de msurare (metode, echipamente, reele i laboratoare);
(c) asigurarea acurateei msurrilor;
(e) coordonarea pe teritoriul lor a eventualelor programe comunitare de asigurare a calitii organizate de Comisie;
(f) cooperarea cu celelalte state membre i cu Comisia.
Dup caz, autoritile i organismele competente se conformeaz preve­ derilor seciunii C din anexa I.
Articolul 4
Stabilirea zonelor i a aglomerrilor
Statele membre stabilesc zone i aglomerri pe întreg teritoriul lor. Evaluarea calitii aerului i gestionarea calitii aerului sunt realizate în toate zonele i aglomerrile.
B
CAPITOLUL II
Evaluarea calitii aerului înconjurtor privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot i oxizii de azot, pulberile în suspensie, plumbul,
benzenul i monoxidul de carbon
Articolul 5
Regimul de evaluare
(1) Pragul superior i cel inferior de evaluare, precizate în seciunea A din anexa II, se aplic la dioxidul de sulf, dioxidul de azot i oxizii de azot, pulberile în suspensie (PM 10 i PM 2,5 ), plumb, benzen i monoxidul de carbon.
Fiecare zon sau aglomerare este clasificat în funcie de aceste praguri de evaluare.
(2) Clasificarea menionat la alineatul (1) se reexamineaz cel puin odat la fiecare cinci ani în conformitate cu procedura prevzut în seciunea B din anexa II.
Cu toate acestea, clasificrile se reexamineaz mai des în cazul unor modificri importante ale activitilor care au efecte asupra concen­ traiilor ambientale de dioxid de sulf, dioxid de azot sau, unde este cazul, oxizi de azot, pulberi în suspensie (PM 10 i PM 2,5 ), plumb, benzen sau monoxid de carbon.
Articolul 6
Criterii de evaluare
(1) Statele membre realizeaz evaluarea calitii aerului înconjurtor cu privire la poluanii menionai la articolul 5 în toate zonele i aglo­ merrile lor, în conformitate cu criteriile prevzute la alineatele (2), (3) i (4) din prezentul articol i în conformitate cu criteriile prevzute în anexa III.
(2) În toate zonele i aglomerrile în care nivelul de poluani menionai la alineatul (1) depete pragul superior de evaluare stabilit pentru acei poluani, evaluarea calitii aerului înconjurtor se face prin msurtori în puncte fixe. Aceste msurtori în puncte fixe pot fi suplimentate cu tehnici de modelare i/sau msurtori indicative pentru a furniza informaii adecvate în legtur cu distribuia spaial a calitii aerului înconjurtor.
(3) În toate zonele i aglomerrile în care nivelul de poluani menionai la alineatul (1) este sub pragul superior de evaluare stabilit pentru acei poluani, evaluarea calitii aerului înconjurtor se poate face prin utilizarea unei combinaii de msurtori în puncte fixe i tehnici de modelare i/sau msurtori indicative.
(4) În toate zonele i aglomerrile în care nivelul de poluani menionai la alineatul (1) este sub pragul inferior de evaluare stabilit pentru acei poluani, tehnicile de modelare sau tehnicile de estimare obiective, sau ambele sunt suficiente pentru evaluarea calitii aerului înconjurtor.
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 7
(5) Pe lâng evalurile menionate la alineatele (2), (3) i (4), se efectueaz msurtori de fond în mediul rural, departe de surse importante de poluare a aerului, în scopul de a furniza, cel puin, informaii privind concentraia masic total i concentraiile chimice de speciaie ale pulberilor în suspensie (PM 2,5 ) pe baza mediilor anuale, msurtori care se efectueaz în urmtoarele condiii:
(a) se instaleaz un punct de prelevare la fiecare 100 000 km 2 ;
(b) fiecare stat membru stabilete cel puin o staie de msurare sau poate stabili, în acord cu statele membre învecinate, una sau mai multe staii de msurare comune, care acoper zonele învecinate respective, pentru a atinge rezoluia spaial necesar;
(c) dac este cazul, monitorizarea este coordonat cu strategia de moni­ torizare i programul de msurare al Programului de cooperare pentru supravegherea i evaluarea transportului pe distane lungi al poluanilor atmosferici în Europa (EMEP);
(d) seciunile A i C din anexa I se aplic în legtur cu obiectivele de calitate a datelor pentru msurrile de concentraie masic a pulberilor în suspensie, iar anexa IV se aplic în întregime.
Statele membre informeaz de asemenea Comisia în legtur cu metodele de msurare folosite la msurarea compoziiei chimice a pulberilor în suspensie (PM 2,5 ).
Articolul 7
Puncte de prelevare
(1) Amplasarea punctelor de prelevare pentru msurarea dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, a pulberilor în suspensie (PM 10 , PM 2,5 ), a plumbului, a benzenului i a monoxidului de carbon din aerul înconjurtor se determin în conformitate cu criteriile enumerate în anexa III.
(2) În fiecare zon sau aglomerare unde msurtorile în puncte fixe sunt singura surs de informare pentru evaluarea calitii aerului, numrul de puncte de prelevare pentru fiecare poluant relevant nu este inferior numrului minim de puncte de prelevare specificat în seciunea A din anexa V.
(3) Cu toate acestea, în zonele i aglomerrile în care informaiile de la punctele de prelevare pentru msurtori în puncte fixe sunt supli­ mentate cu informaii rezultate din tehnici de modelare i/sau msurtori indicative, numrul total de puncte de prelevare precizat în seciunea A din anexa V poate fi redus cu pân la 50 %, dac sunt îndeplinite urmtoarele condiii:
(a) metodele suplimentare furnizeaz informaii suficiente pentru evaluarea calitii aerului cu privire la respectarea valorilor-limit sau pragurile de alert, precum i informaii adecvate pentru public;
(b) numrul de puncte de prelevare care urmeaz a fi instalate i rezoluia spaial a altor tehnici sunt suficiente pentru stabilirea concentraiei poluantului respectiv în conformitate cu obiectivele de calitate a datelor specificate în seciunea A din anexa I i permit rezultatelor evalurii s respecte criteriile specificate în seciunea B din anexa I.
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 8
Pentru evaluarea calitii aerului în ceea ce privete respectarea valo­ rilor-limit, se ine cont de rezultatele provenite de la modelare i/sau de la msurtorile indicative.
(4) Aplicarea în statele membre a criteriilor de selecie a punctelor de prelevare este monitorizat de ctre Comisie pentru a facilita aplicarea armonizat a acestor criterii în întreaga Uniune European.
Articolul 8
Metode de referin pentru msurtori
(1) Statele membre aplic metodele de referin pentru msurtori i criteriile specificate în seciunile A i C din anexa VI.
(2) Alte metode de msurare pot fi utilizate, cu respectarea condiiilor stabilite în seciunea B din anexa VI.
SECIUNEA 2
Articolul 9
Criterii de evaluare
(1) În cazul în care, într-o zon sau o aglomerare, concentraiile de ozon au depit obiectivele pe termen lung specificate în seciunea C din anexa VII în cursul oricruia dintre ultimii cinci ani de msurare, se efectueaz msurtori în puncte fixe.
(2) În cazul în care sunt disponibile date pentru mai puin de cinci ani, statele membre pot s combine, pentru a determina dac obiectivele pe termen lung menionate la alineatul (1) au fost depite în cursul acelor cinci ani, rezultatele campaniilor de msurare de scurt durat desfurate în momente i locuri susceptibile de a fi la cele mai înalte niveluri de poluare cu rezultatele extrase din inventare de emisii i din modelare.
Articolul 10
Puncte de prelevare
(1) Amplasarea punctelor de prelevare pentru msurarea ozonului se determin în conformitate cu criteriile stabilite în anexa VIII.
(2) În fiecare zon sau aglomerare în care msurtorile în puncte fixe constituie singura surs de informare pentru evaluarea calitii aerului, numrul de puncte de prelevare pentru ozon nu trebuie s fie inferior numrului minim de puncte de prelevare specificat în seciunea A din anexa IX.
(3) Cu toate acestea, în zonele i aglomerrile în care informaiile de la punctele de prelevare pentru msurtorile în puncte fixe sunt supli­ mentate cu informaii provenite de la modelare i/sau msurtori indi­ cative, numrul de puncte de prelevare specificat în seciunea A din anexa IX poate fi redus, atunci când sunt respectate urmtoarele condiii:
B
(a) metodele suplimentare furnizeaz informaii suficiente pentru evaluarea calitii aerului în ceea ce privete valorile-int, obiec­ tivele pe termen lung, pragurile de informare i alert;
(b) numrul de puncte de prelevare care urmeaz a fi instalate i rezoluia spaial a altor tehnici sunt suficiente pentru stabilirea concentraiei de ozon în conformitate cu obiectivele de calitate a datelor specificate în seciunea A din anexa I i permit rezultatelor evalurii s respecte criteriile specificate în seciunea B din anexa I;
(c) numrul de puncte de prelevare din fiecare zon sau aglomerare este de cel puin un punct de prelevare la dou milioane de locuitori sau un punct de prelevare la 50 000 km
2 , numrul folosit fiind cel mai mare dintre cele dou, dar nu trebuie s fie mai puin de un punct de prelevare pentru fiecare zon sau aglomerare;
(d) dioxidul de azot este msurat în toate celelalte puncte de prelevare, cu excepia staiilor de fond rural menionate în seciunea A din anexa VIII.
Pentru evaluarea calitii aerului în ceea ce privete valorile-int, se ine cont de rezultatele provenite din modelare i/sau din msurtorile indi­ cative.
(4) Dioxidul de azot este msurat în cel puin 50 % din punctele de prelevare a ozonului prevzute în seciunea A din anexa IX. Msurrile sunt continue, cu excepia staiilor de fond rural menionate în seciunea A din anexa VIII, unde se pot folosi i alte metode de msurare.
(5) În zonele i aglomerrile în care, în cursul fiecrui an din ultimii cinci ani de msurare, concentraiile sunt inferioare obiectivelor pe termen lung, numrul de puncte de prelevare pentru msurtorile în puncte fixe se determin în conformitate cu seciunea B din anexa IX.
(6) Fiecare stat membru se asigur c cel puin un punct de prelevare, care furnizeaz date privind concentraiile de substane precursoare ale ozonului enumerate în anexa X, este instalat i funcioneaz pe teritoriul su. Fiecare stat membru alege numrul i amplasarea staiilor unde se msoar substane precursoare ale ozonului, inând cont de obiectivele i metodele prevzute în anexa X.
Articolul 11
Metode de referin pentru msurtori
(1) Statele membre aplic pentru msurarea ozonului metodele de referin stabilite la punctul 8 în seciunea A din anexa VI. Alte metode de msurare pot fi folosite respectând condiiile prevzute în seciunea B din anexa VI.
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 10
(2) Fiecare stat membru informeaz Comisia în legtur cu metodele pe care le folosete pentru a preleva i msura COV enumerai în anexa X.
CAPITOLUL III
Cerine în cazul în care nivelurile sunt inferioare valorilor-limit
În zonele i aglomerrile în care nivelurile de dioxid de sulf, dioxid de azot, PM 10 , PM 2,5 , plumb, benzen i monoxid de carbon din aerul înconjurtor sunt inferioare valorilor-limit respective precizate în anexele XI i XIV, statele membre menin nivelurile acelor poluani sub valorile-limit i fac eforturi s pstreze cea mai înalt calitate a aerului înconjurtor compatibil cu dezvoltarea durabil.
Articolul 13
Valorile-limit i pragurile de alert pentru protecia sntii umane
(1) Statele membre se asigur c, în ansamblul zonelor i aglome­ rrilor lor, nivelurile de dioxid de sulf, PM 10 , plumb i monoxid de carbon din aerul înconjurtor se situeaz sub valorile-limit prevzute în anexa XI.
În ceea ce privete dioxidul de azot i benzenul, valorile-limit speci­ ficate în anexa XI nu pot fi depite începând cu datele specificate în respectiva anex.
Gradul de respectare a acestor cerine este evaluat în conformitate cu anexa III.
Marjele de toleran prevzute în anexa XI se aplic în conformitate cu articolul 22 alineatul (3) i articolul 23 alineatul (1).
(2) Pragurile de alert pentru concentraiile de dioxid de sulf i dioxid de azot în aerul înconjurtor sunt cele prevzute în seciunea A din anexa XII.
Articolul 14
Niveluri critice
(1) Statele membre asigur conformitatea cu nivelurile critice speci­ ficate în anexa XIII, evaluate în conformitate cu seciunea A din anexa III.
(2) În cazul în care msurtorile în puncte fixe sunt singura surs de informare pentru evaluarea calitii aerului, numrul de puncte de prelevare nu trebuie s fie mai mic decât numrul minim specificat în seciunea C din anexa V. În cazul în care informaiile sunt suplimentate
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 11
de msurtori indicative sau modelare, atunci numrul minim de puncte de prelevare poate fi redus cu pân la 50 %, cu condiia ca evalurile concentraiilor poluantului respectiv s poat fi fcute în conformitate cu obiectivele de calitate a datelor specificate în seciunea A din anexa I.
Articolul 15
Obiectivul naional de reducere a expunerii la PM 2,5 pentru protecia sntii umane
(1) Statele membre iau toate msurile necesare care nu presupun costuri disproporionate pentru a reduce expunerea la PM 2,5 în vederea atingerii obiectivului naional de reducere a expunerii stabilit în seciunea B din anexa XIV, pân în anul precizat în cuprinsul acesteia.
(2) Statele membre se asigur c indicatorul mediu de expunere pentru anul 2015, stabilit în conformitate cu seciunea A din anexa XIV, nu depete obligaia referitoare la concentraia de expunere stabilit la seciunea C din respectiva anex.
(3) Indicatorul mediu de expunere pentru PM 2,5 se estimeaz în conformitate cu seciunea A din anexa XIV.
(4) Fiecare stat membru se asigur, în conformitate cu anexa III, c distribuia i numerotarea punctelor de prelevare pe care se bazeaz calculul indicatorului mediu de expunere pentru PM 2,5 reflect în mod adecvat expunerea general a populaiei. Numrul de puncte de prelevare nu este mai mic decât cel stabilit prin aplicarea seciunii B din anexa V.
Articolul 16
Valoarea-int i valoarea-limit ale PM 2,5 pentru protecia sntii umane
(1) Statele membre iau toate msurile necesare care nu presupun costuri disproporionate pentru a se asigura c nu este depit valoarea-int pentru concentraiile de PM 2,5 din aerul înconjurtor, aa cum este stabilit în seciunea D din anexa XIV, începând cu data specificat de aceasta.
(2) Statele membre se asigur c nivelul concentraiilor de PM 2,5 din aerul înconjurtor nu depete valoarea-limit stabilit în seciunea E din anexa XIV pe ansamblul zonelor i aglomerrilor din cadrul acestora, începând de la data specificat de aceasta. Gradul de respectare a acestei cerine este evaluat în conformitate cu anexa III.
(3) Marja de toleran prevzut în seciunea E din anexa XIV se aplic în conformitate cu articolul 23 alineatul (1).
Articolul 17
Cerinele în zonele i aglomerrile unde concentraiile de ozon depesc valorile-int i obiectivele pe termen lung
(1) Statele membre iau msurile necesare care nu presupun costuri disproporionate pentru a se asigura c valorile-int i obiectivele pe termen lung sunt atinse.
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 12
(2) Pentru zonele i aglomerrile în care o valoare-int este depit, statele membre se asigur c sunt puse în aplicare, pentru a atinge valorile-int, programul pregtit în conformitate cu articolul 6 din Directiva 2001/81/CE i, dac este cazul, un plan privind calitatea aerului, cu excepia cazurilor când acest lucru nu este realizabil prin mijloace care nu implic costuri disproporionate, de la data menionat în seciunea B din anexa VII la prezenta directiv.
(3) Pentru zonele i aglomerrile în care nivelurile de ozon în aerul înconjurtor depesc obiectivele pe termen lung, dar se situeaz sub valorile-int sau sunt egale cu acestea, statele membre pregtesc i pun în aplicare msuri care nu presupun costuri disproporionate cu scopul de a atinge obiectivele pe termen lung. Aceste msuri sunt cel puin conforme cu planurile privind calitatea aerului i cu programul menionat la alineatul (2).
Articolul 18
Cerinele în zonele i aglomerrile unde concentraiile de ozon îndeplinesc obiectivele pe termen lung
În zonele i aglomerrile în care nivelurile de ozon îndeplinesc obiec­ tivele pe termen lung, statele membre, în msura în care factori cum ar fi natura transfrontalier a polurii cu ozon i condiiile meteorologice o permit, menin aceste niveluri sub cele ale obiectivelor pe termen lung i conserv, prin msuri adecvate, cea mai înalt calitate a aerului încon­ jurtor compatibil cu principiile dezvoltrii durabile i un înalt nivel de protecie a mediului i a sntii umane.
Articolul 19
Msuri necesare în cazul în care sunt depite pragurile de informare sau de alert
În cazul în care pragul de informare precizat în anexa XII sau oricare din pragurile de alert stabilite în cadrul acesteia sunt depite, statele membre iau msurile necesare pentru a informa publicul prin inter­ mediul mass-media sau al internetului.
Statele membre transmit Comisiei, în mod provizoriu, informaii privind nivelurile înregistrate i durata perioadelor pe parcursul crora au fost depite pragurile de alert sau de informare.
Articolul 20
Contribuii din surse naturale
(1) Statele membre trimit Comisiei, pentru un anumit an, liste cu zonele i aglomerrile unde depirile valorilor-limit pentru un anumit poluant sunt datorate contribuiilor din surse naturale. Statele membre furnizeaz informaii cu privire la concentraii i surse, precum i cu privire la probele care demonstreaz c depirile pot fi atribuite surselor naturale.
(2) În cazul în care Comisia a fost informat cu privire la o depire care poate fi atribuit surselor naturale în conformitate cu alineatul (1), aceast depire nu este considerat ca o depire în înelesul prezentei directive.
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 13
(3) Comisia public, pân la 11 iunie 2010, ghidurile pentru demons­ trarea i scderea depirilor ce pot fi atribuite surselor naturale.
Articolul 21
Depiri care pot fi atribuite tratrii carosabilului cu nisip sau sare în timp de iarn
(1) Statele membre pot desemna zone sau aglomerri în interiorul crora valorile-limit pentru PM 10 sunt depite în aerul înconjurtor ca efect al resuspensiei particulelor în urma tratrii carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii.
(2) Statele membre trimit Comisiei lista oricror astfel de zone sau aglomerri, împreun cu informaii privind concentraiile i sursele de PM 10 din aceste zone sau aglomerri.
(3) Atunci când transmit informaii Comisiei în conformitate cu articolul 27, statele membre furnizeaz probele necesare pentru a demonstra c orice astfel de depiri se datoreaz resuspensiei parti­ culelor i c au fost luate msuri rezonabile pentru a diminua concen­ traiile.
(4) Fr a aduce atingere articolului 20, în cazul zonelor i aglome­ rrilor menionate la alineatul (1) din prezentul articol, statele membre trebuie s întocmeasc planul privind calitatea aerului prevzut la articolul 23 numai în cazul în care depirile pot fi atribuite altor surse de PM 10 în afara tratrii carosabilului cu nisip sau sare în timp de iarn.
(5) Comisia public pân la 11 iunie 2010 ghidurile privind deter­ minarea contribuiilor datorate resuspensiei particulelor în urma tratrii carosabilului cu nisip sau sare în timp de iarn.
Articolul 22
Prorogarea termenelor de atingere a valorilor-limit i derogarea de la obligaia de a aplica anumite valori-limit
(1) Atunci când, într-o anumit zon sau aglomerare, conformitatea cu valorile-limit pentru dioxid de azot sau benzen nu poate fi atins pân la termenele precizate în anexa XI, un stat membru poate proroga aceste termene pentru acea zon sau aglomerare cu cel mult cinci ani, sub condiia întocmirii unui plan privind calitatea aerului, în confor­ mitate cu articolul 23, pentru zona sau aglomerarea pentru care se aplic prorogarea; acest plan privind calitatea aerului este completat cu informaiile enumerate în seciunea B din anexa XV cu privire la poluanii respectivi i demonstreaz cum se va obine conformitatea cu valorile-limit înaintea expirrii noului termen.
(2) Atunci când, într-o anumit zon sau aglomerare, conformitatea cu valorile-limit pentru PM 10 , astfel cum sunt precizate în anexa XI, nu poate fi atins datorit unor caracteristici de dispersie specifice arealului, condiiilor climatice nefavorabile sau contribuiilor transfrontaliere, un stat membru este exonerat de obligaia de a aplica aceste valori-limit pân la 11 iunie 2011, sub rezerva îndeplinirii condiiilor stabilite la alineatul (1) i cu condiia ca statul membru s demonstreze c au fost luate toate msurile necesare la nivel naional, regional i local pentru respectarea termenelor.
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 14
(3) Atunci când un stat membru aplic alineatul (1) sau (2), se asigur c valoarea-limit pentru fiecare poluant nu este depit cu mai mult decât marja maxim de toleran precizat în anexa XI pentru fiecare dintre poluanii respectivi.
(4) Statele membre notific Comisia atunci când, în opinia lor, alineatele (1) sau (2) sunt aplicabile i comunic acesteia planul privind calitatea aerului menionat la alineatul (1), inclusiv toate infor­ maiile relevante necesare Comisiei, pentru ca aceasta s evalueze dac toate condiiile relevante sunt sau nu îndeplinite. În cadrul evalurii, Comisia ine seama de efectele estimate, prezente i viitoare, asupra calitii aerului înconjurtor din statele membre ale msurilor ce au fost luate de statele membre, precum i de efectele estimate asupra calitii aerului înconjurtor ale actualelor msuri comunitare i ale msurilor ce urmeaz a fi propuse de ctre Comisie.
Atunci când Comisia nu ridic obiecii în termen de nou luni de la primirea notificrii, se consider c sunt îndeplinite condiiile relevante pentru aplicarea alineatului (1) sau (2).
În cazul în care se ridic obiecii, Comisia poate cere statelor membre s modifice sau s furnizeze noi planuri privind calitatea aerului.
CAPITOLUL IV
Planuri privind calitatea aerului
(1) Atunci când, în anumite zone sau aglomerri, nivelul poluanilor în aerul înconjurtor depete orice valoare-limit sau valoare-int, plus marja de toleran pentru fiecare dintre acestea, statele membre se asigur c sunt întocmite planuri pentru aceste zone sau aglomerri pentru respectarea valorii-limit sau valorii-int respective, precizate în anexele XI i XIV.
În eventualitatea unor depiri a acelor valori-limit al cror termen de atingere a expirat deja, planurile privind calitatea aerului stabilesc msurile potrivite, astfel încât perioada de depire s fie cât mai scurt cu putin. Planurile privind calitatea aerului pot include, în plus, msuri specifice vizând protecia grupurilor sensibile ale popu­ laiei, inclusiv copiii.
Aceste planuri privind calitatea aerului includ cel puin informaiile enumerate în seciunea A din anexa XV i pot include msuri în confor­ mitate cu articolul 24. Aceste planuri sunt comunicate de îndat Comisiei, dar în cel mult doi ani de la încheierea primului an în care a fost observat depirea.
În cazul în care trebuie pregtite i puse în aplicare planuri referitoare la mai muli poluani, statele membre pregtesc i pun în aplicare, unde este cazul, planuri integrate privind calitatea aerului, privitoare la toi poluanii respectivi.
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 15
(2) Statele membre asigur, pe cât este posibil, concordana cu alte planuri cerute în temeiul Directivei 2001/80/CE, al Directivei 2001/81/CE sau al Directivei 2002/49/CE pentru a atinge obiectivele de mediu relevante.
Articolul 24
Planuri de aciune pe termen scurt
(1) Atunci când, într-o anumit zon sau aglomerare, exist riscul ca nivelurile poluanilor s depeasc unul sau mai multe dintre pragurile de alert precizate în anexa XII, statele membre întocmesc planuri de aciune care conin msurile ce trebuie luate pe termen scurt pentru a reduce riscul sau durata unei asemenea depiri. În cazul în care riscul se refer la una sau mai multe dintre valorile-limit sau valorile-int precizate în anexele VII, XI i XIV, statele membre pot întocmi asemenea planuri de aciune pe termen scurt, acolo unde este cazul.
Cu toate acestea, în cazul în care exist riscul ca pragul de alert pentru ozon precizat în seciunea B din anexa XII s fie depit, statele membre întocmesc asemenea planuri de aciune pe termen scurt numai atunci când consider c exist un potenial important de a reduce riscul, durata sau gravitatea depirii, avându-se în vedere condiiile geografice, meteorologice i economice naionale proprii. La întocmirea unui asemenea plan de aciune pe termen scurt, statele membre in seama de Decizia 2004/279/CE.
(2) Planurile de aciune pe termen scurt menionate la alineatul (1) pot furniza, în fiecare caz în parte, msuri eficiente de control i, unde este necesar, de suspendare a activitilor care contribuie la riscul ca respectivele valori-limit sau int, sau pragul de alert, s fie depite. Aceste planuri de aciune pot s includ msuri în ceea ce privete circulaia autovehiculelor, lucrrile de construcie, navele aflate la dan, precum i utilizarea instalaiilor sau a produselor industriale i înclzirea locuinelor. Aciuni specifice vizând protecia grupurilor sensibile ale populaiei, inclusiv copiii, pot fi, de asemenea, luate în considerare în cadrul acestor planuri.
(3) Atunci când statele membre au întocmit un plan de aciune pe termen scurt, acestea pun la dispoziia publicului i a organizaiilor interesate, cum ar fi organizaiile de protecie a mediului, cele de protecie a consumatorului, organizaiile care reprezint interesele unor grupuri sensibile ale populaiei, celorlalte organisme relevante în domeniul sntii publice i federaiilor industriale pertinente, atât rezultatele cercetrilor privind fezabilitatea i coninutul planurilor efective de aciune pe termen scurt, cât i informaiile privind punerea în aplicare a acestora.
(4) Pentru prima dat înainte de 11 iunie 2010 i ulterior la intervale regulate, Comisia public exemple de cele mai bune practici pentru elaborarea planurilor de aciune pe termen scurt, inclusiv exemple de cele mai bune practici vizând protecia unor grupuri sensibile ale popu­ laiei, inclusiv copiii.
Articolul 25
Poluarea transfrontalier a aerului
(1) Atunci când orice prag de alert, valoare-limit sau valoare-int la care se adaug orice marj relevant de toleran sau obiectiv pe termen lung sunt depite, datorit unui transport important de
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 16
poluani atmosferici sau de precursori ai acestora, statele membre respective coopereaz i, unde este cazul, stabilesc aciuni comune, cum ar fi pregtirea unor planuri comune sau coordonate privind calitatea aerului, în conformitate cu articolul 23, pentru a îndeprta aceste depiri prin aplicarea unor msuri potrivite i proporionale.
(2) Comisia este invitat s ia parte la orice proces de cooperare de natura celui menionat la alineatul (1) i s îl susin. Unde este cazul, Comisia, inând cont de rapoartele întocmite în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2001/81/CE, analizeaz dac este necesar adoptarea unor msuri suplimentare la nivel comunitar pentru a reduce emisiile de precursori responsabile pentru poluarea transfronta­ lier.
(3) Dup caz, în conformitate cu articolul 24, statele membre pregtesc i pun în aplicare planuri de aciune pe termen scurt, care privesc zonele învecinate din celelalte state membre. Statele membre se asigur c zonele învecinate din alte state membre care au adoptat planuri de aciune pe termen scurt primesc toate informaiile necesare.
(4) În cazul în care pragul de informare sau pragul de alert sunt depite în zone sau aglomerri apropiate de frontierele naionale, se furnizeaz informaii cât mai curând cu putin autoritilor competente din statele membre învecinate respective. Aceste informaii sunt de asemenea puse la dispoziia publicului.
(5) La elaborarea planurilor, prevzute la alineatele (1) i (3), i la informarea publicului, prevzut la alineatul (4), statele membre se vor strdui s coopereze cu rile tere i în special cu rile candidate.
CAPITOLUL V
Articolul 26
Informarea publicului
(1) Statele membre se asigur c atât publicul, cât i organizaiile interesate, cum ar fi organizaiile de protecie a mediului, cele de protecie a consumatorului, organizaiile care reprezint interesele unor grupuri sensibile ale populaiei, celelalte organisme relevante în domeniul sntii i federaiile industriale pertinente sunt informate în mod adecvat i în timp util privind urmtoarele aspecte:
(a) calitatea aerului înconjurtor în conformitate cu anexa XVI;
(b) orice decizii de prorogare în conformitate cu articolul 22 alineatul (1);
(c) orice exceptri în conformitate cu articolul 22 alineatul (2);
(d) planurile privind calitatea aerului, prevzute la articolul 22 alineatul (1) i la articolul 23, precum i programele menionate la articolul 17 alineatul (2).
Informaiile sunt puse la dispoziie gratuit, prin intermediul oricror mijloace media uor accesibile, inclusiv internetul sau alte metode de telecomunicaii i in cont de prevederile Directivei 2007/2/CE.
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 17
(2) Statele membre pun la dispoziia publicului rapoarte anuale privind toi poluanii care intr sub incidena prezentei directive.
Aceste rapoarte prezint pe scurt nivelurile ce depesc valorile-limit, valorile-int, obiectivele pe termen lung, pragurile de informare i cele de alert pentru perioadele relevante de calculare a mediei. Aceste informaii sunt combinate cu o evaluare schematic a efectelor depirilor respective. Aceste rapoarte mai pot include, unde este cazul, informaii suplimentare i evaluri privind protecia pdurilor, precum i informaii privind ali poluani pentru care prezenta directiv conine prevederi de monitorizare, cum ar fi, între altele, anumite substane precursoare ale ozonului nereglementate, enumerate în seciunea B din anexa X.
(3) Statele membre informeaz publicul cu privire la autoritatea sau organismul competent desemnate în legtur cu sarcinile menionate la articolul 3.
Articolul 27
(1) Statele membre se asigur c informaiile privind calitatea aerului înconjurtor sunt puse la dispoziia Comisiei în termenele necesare, stabilite prin msurile de punere în aplicare de la articolul 28 alineatul (2).
(2) În orice împrejurare, în scopul de a evalua nivelul de respectare a valorilor-limit i a nivelurilor critice, precum i cel de atingere a valo­ rilor-int, aceste informaii sunt puse la dispoziia Comisiei în cel mult nou luni de la încheierea fiecrui an i includ:
(a) modificrile aduse în cursul acelui an listei i delimitrii zonelor i aglomerrilor stabilite în conformitate cu articolul 4;
(b) lista zonelor i aglomerrilor în care nivelurile unuia sau ale mai multor poluani depesc valorile-limit plus marjele de toleran, acolo unde este cazul, sau care depesc valorile-int sau nivelurile critice; i pentru aceste zone i aglomerri:
(i) nivelurile evaluate i, dac sunt relevante, datele i perioadele când aceste niveluri au fost observate;
(ii) dac este cazul, o evaluare privind contribuiile surselor naturale sau celor datorate resuspensiei particulelor datorate tratrii caro­ sabilului cu nisip sau sare în timp de iarn asupra nivelurilor evaluate, comunicate Comisiei în conformitate cu articolele 20 i 21.
(3) Alineatele (1) i (2) se aplic informaiilor colectate începând cu cel de al doilea an calendaristic dup intrarea în vigoare a msurilor de punere în aplicare menionate la articolul 28 alineatul (2).
B
Articolul 28
Msuri de punere în aplicare
(1) Msurile destinate s modifice elemente neeseniale ale prezentei directive, i anume anexele I-VI, anexele VIII-X i anexa XV, se adopt în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevzut la articolul 29 alineatul (3).
Cu toate acestea, modificrile pot s nu aib efectul de a modifica, în mod direct sau indirect, oricare dintre urmtoarele aspecte:
(a) valorile-limit, obiectivele de reducere a expunerii, nivelurile critice, valorile-int, pragurile de informare sau alert sau obiectivele pe termen lung precizate în anexa VII i în anexele XI-XIV;
(b) datele pentru conformarea cu oricare din parametrii menionai la litera (a).
(2) În conformitate cu procedura de reglementare menionat la articolul 29 alineatul (2), Comisia stabilete informaiile suplimentare care urmeaz s fie puse la dispoziie de ctre statele membre în confor­ mitate cu articolul 27, precum i calendarul conform cruia urmeaz s fie comunicate aceste informaii.
De asemenea, Comisia identific posibilitile de îmbuntire a modului în care se efectueaz raportarea datelor i schimbul reciproc de informaii i date din reelele i staiile individuale de msurare a polurii aerului înconjurtor din statele membre, în conformitate cu procedura de reglementare menionat la articolul 29 alineatul (2).
(3) Comisia elaboreaz ghiduri pentru acordurile privind stabilirea staiilor comune de msurare menionate la articolul 6 alineatul (5).
(4) Comisia public ghiduri privind demonstrarea echivalenei menionate în seciunea B din anexa VI.
CAPITOLUL VI
Articolul 29
Comitetul
(1) Comisia este asistat de un comitet, „Comitetul pentru calitatea aerului înconjurtor”.
(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplic arti­ colele 5 i 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziiile articolului 8 din aceasta.
Perioada prevzut la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilete la trei luni.
(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplic articolul 5a alineatele (1)-(4) i articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziiile articolului 8 din aceasta.
B
Articolul 30
Sanciuni
Statele membre stabilesc regimul sanciunilor aplicabile în cazul înclcrii dispoziiilor de drept intern adoptate în temeiul prezentei directive i adopt toate msurile necesare pentru a asigura c acestea sunt aplicate. Sanciunile prevzute trebuie s fie eficace, proporionale i cu efect de descurajare.
Articolul 31
Abrogare i dispoziii tranzitorii
(1) Directivele 96/62/CE, 1999/30/CE, 2000/69/CE i 2002/3/CE se abrog la 11 iunie 2010, fr a aduce atingere obligaiilor statelor membre privind termenele pentru transpunerea i punerea în aplicare a acestor directive.
Cu toate acestea, de la 11 iunie 2008 se aplic urmtoarele dispoziii:
(a) în Directiva 96/62/CE, la articolul 12, alineatul (1) se înlocuiete cu urmtorul text:
„(1) Normele de aplicare cu privire la transmiterea informaiilor care trebuie furnizate în conformitate cu articolul 11 se adopt în conformitate cu procedura prevzut la alineatul (3).”;
(b) în Directiva 1999/30/CE, articolul 7 alineatul (7), nota de subsol 1 de la punctul I din anexa VIII i punctul VI din anexa IX se elimin;
(c) în Directiva 2000/69/CE, articolul 5 alineatul (7) i punctul III din anexa VII se elimin;
(d) în Directiva 2002/3/CE, articolul 9 alineatul (5) i punctul II din anexa VIII se elimin.
(2) Sub rezerva alineatului (1) primul paragraf, urmtoarele articole rmân în vigoare:
(a) articolul 5 din Directiva 96/62/CE pân la 31 decembrie 2010;
(b) articolul 11 alineatul (1) din Directiva 96/62/CE i articolul 10 alineatele (1), (2) i (3) din Directiva 2002/3/CE pân la sfâritul celui de-al doilea an calendaristic care urmeaz intrrii în vigoare a msurilor de punere în aplicare prevzute la articolul 28 alineatul (2) din prezenta directiv;
(c) articolul 9 alineatele (3) i (4) din Directiva 1999/30/CE pân la 31 decembrie 2009.
(3) Trimiterile la directivele abrogate se interpreteaz ca fiind trimiteri la prezenta directiv i se citesc în conformitate cu tabelul de coresponden din anexa XVII.
(4) Decizia 97/101/CE se abrog de la sfâritul celui de-al doilea an calendaristic care urmeaz intrrii în vigoare a msurilor de punere în aplicare prevzute la articolul 28 alineatul (2) din prezenta directiv.
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 20
Cu toate acestea, la articolul 7 din Decizia 97/101/CE, se elimin a treia, a patra i a cincea liniu de la 11 iunie 2008.
Articolul 32
Revizuirea
(1) În 2013, Comisia va revizui dispoziiile cu privire la PM 2,5 i, dup caz, la ali poluani, prezentând o propunere Parlamentului European i Consiliului.
În ceea ce privete PM 2,5 , revizuirea se efectueaz cu scopul stabilirii unei obligaii juridice naionale referitoare la reducerea expunerii pentru a înlocui obiectivul naional de reducere a expunerii i pentru a revizui obligaia referitoare la concentraia de expunere, menionate la articolul 15, luând în considerare, printre altele, urmtoarele elemente:
— ultimele informaii tiinifice ale OMS i ale altor organizaii rele­ vante;
— situaia calitii aerului i potenialele de reducere din statele membre;
— revizuirea Directivei 2001/81/CE;
— progresele realizate în punerea în aplicare a msurilor de reducere pentru poluanii atmosferici.
(2) Comisia ine seama de posibilitatea de a adopta o valoare-limit a PM 2,5 mai ambiioas, revizuiete valoarea-limit indicativ a PM 2,5 din a doua etap i examineaz posibilitatea de a confirma sau modifica aceast valoare.
(3) În cadrul revizuirii, Comisia pregtete de asemenea un raport privind experiena i necesitatea monitorizrii PM 10 i PM 2,5 , luând în considerare progresele tehnice în ceea ce privete tehnicile automate de msurare. Dac este cazul, sunt propuse noi metode de referin pentru msurarea PM 10 i PM 2,5 .
Articolul 33
Transpunerea
(1) Statele membre asigur intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege i a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive pân la 11 iunie 2010. Statele membre comunic de îndat Comisiei textul acestor dispoziii.
Atunci când statele membre adopt aceste acte, acestea cuprind o trimitere la prezenta directiv sau sunt însoite de o asemenea trimitere la data publicrii lor oficiale. Statele membre stabilesc moda­ litatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Cu toate acestea, statele membre se asigur c, pân la 1 ianuarie 2009, este stabilit un numr suficient de staii de msurare de fond urban a PM 2,5 necesare pentru calcularea indicatorului mediu de expunere, în conformitate cu seciunea B din anexa V, pentru a respecta termenul i condiiile menionate în seciunea A din anexa XIV.
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 21
(3) Comisiei îi sunt comunicate de ctre statele membre textele prin­ cipalelor dispoziii de drept intern pe care le adopt în domeniul regle­ mentat de prezenta directiv.
Articolul 34
Intrarea în vigoare
Prezenta directiv intr în vigoare la data publicrii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 35
B
ANEXA I
OBIECTIVE DE CALITATE A DATELOR
A. Obiective de calitate a datelor pentru evaluarea calitii aerului încon­ jurtor
Dioxid de sulf, dioxid de azot i oxizi de azot i
monoxid de carbon
plumb
corespunztoare
Msurtori în puncte fixe ( 1 )
Incertitudine 15 % 25 % 25 % 15 %
Captur minim de date 90 % 90 % 90 % 90 % în timpul verii
75 % în timpul iernii
— platforme industriale — 90 % — —
Captur minim de date 90 % 90 % 90 % 90 %
Timpul minim acoperit 14 % ( 4 ) 14 % ( 3 ) 14 % ( 4 ) > 10 % în timpul verii
Incertitudinea modelrii
Medii zilnice 50 % — nedefinit înc —
Medii anuale 30 % 50 % 50 % —
Estimarea obiectiv
Incertitudine 75 % 100 % 100 % 75 %
( 1 ) Statele membre pot efectua msurtori aleatorii în locul msurtorilor continue pentru benzen, plumb i pulberi în suspensie, în cazul în care pot demonstra Comisiei c incertitudinea, inclusiv incertitudinea legat de prelevarea aleatorie de probe, respect obiectivul de calitate de 25 % i c timpul minim acoperit este înc superior timpului minim stabilit pentru msurtori indicative. Prelevarea aleatorie de probe trebuie s fie distribuit uniform pe toat perioada anului pentru a evita obinerea unor rezultate incorecte. Incertitudinea legat de prelevarea aleatorie de probe poate fi determinat prin procedura prevzut în standardul ISO 11222 (2002) „Calitatea aerului – Determinarea incertitudinii mediei temporale a msurtorilor calitii aerului”. În cazul în care se folosesc msurri aleatorii pentru evaluarea cerinelor privind valoarea-limit a PM 10 , trebuie evaluat percentila 90,4 (care trebuie s fie mai mic sau egal cu 50 μg/m
3 ) în locul numrului de depiri, care este puternic influenat de acoperirea de date. ( 2 ) Distribuit pe toat perioada anului pentru a fi reprezentativ pentru diferite condiii de climat i trafic. ( 3 ) Msurarea unei zile pe sptmân, în mod aleatoriu, distribuite uniform pe toat perioada anului, sau opt
sptmâni, distribuite uniform pe toat durata anului. ( 4 ) O msurare aleatorie pe sptmân, distribuite uniform pe toat perioada anului, sau opt sptmâni, distribuite
uniform pe toat durata anului.
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 23
Incertitudinea metodelor de evaluare (exprimat cu un nivel de încredere de 95 %) va fi stabilit în conformitate cu principiile ghidului CEN privind exprimarea incertitudinii la msurare (ENV 13005-1999), metodologia ISO 5725:1994 i ghidul furnizat în raportul CEN „Calitatea aerului – Deter­ minarea incertitudinii în cazul metodelor de referin pentru msurarea aerului înconjurtor” (CR 14377:2002E). Procentajele privind incertitudinea din tabelul de mai sus sunt date pentru msurtorile individuale, mediate pentru perioada considerat de valoarea-limit (sau valoare-int, în cazul ozonului), pentru un nivel de încredere de 95 %. Incertitudinea în cazul msurtorilor în puncte fixe se interpreteaz ca fiind aplicabil în regiunea cu valoarea-limit adecvat (sau valoarea-int, în cazul ozonului).
Incertitudinea în cazul modelrii se definete ca deviaia maxim a nivelurilor de concentraie msurate i calculate pentru 90 % din punctele individuale de monitorizare, pe perioada considerat de valoare-limit (sau valoare-int, în cazul ozonului), fr a lua în considerare ordinea evenimentelor. Incerti­ tudinea în cazul modelrii se interpreteaz ca fiind aplicabil în regiunea cu valoarea-limit corespunztoare (sau valoarea-int, în cazul ozonului). Msurtorile în puncte fixe care trebuie selectate pentru compararea cu rezul­ tatele modelrii sunt reprezentative pentru scara modelului.
Incertitudinea în cazul estimrii obiective se definete ca deviaia maxim a nivelurilor de concentraie msurate i calculate, pe perioada considerat de valoare-limit (sau valoare-int, în cazul ozonului), fr a lua în considerare ordinea evenimentelor.
Cerinele privind captura minim de date i timpul minim acoperit nu includ pierderile de date datorate calibrrii periodice sau întreinerii normale a instrumentelor.
B. Rezultatele evalurii calitii aerului
Pentru zonele sau aglomerrile în cadrul crora se folosesc alte mijloace de evaluare decât msurtorile sau ca singure mijloace de evaluare a calitii aerului, pentru a suplimenta informaiile obinute în urma msurtorii, se furnizeaz de asemenea urmtoarele informaii:
— o descriere a activitilor de evaluare efectuate;
— metodele specifice folosite i descrierile acestora;
— sursele de date i informaii;
— o descriere a rezultatelor, inclusiv incertitudinile i, în special, suprafaa regiunii, sau, dup caz, lungimea de drum din cadrul zonei sau aglo­ merrii în care concentraiile depesc orice valoare-limit, valoare-int sau obiectiv pe termen lung la care se adaug, dac este cazul, marja de toleran, i suprafaa regiunii în care concentraiile depesc pragul superior sau inferior de evaluare;
— populaia potenial expus la niveluri care depesc orice valoare-limit stabilit în vederea protejrii sntii umane.
M1 C. Asigurarea calitii pentru evaluarea calitii aerului înconjurtor:
validarea datelor
1. Pentru a asigura acurateea msurtorilor i conformarea cu obiectivele de calitate a datelor prevzute în seciunea A, autoritile i organismele competente corespunztoare, desemnate în temeiul articolului 3, se asigur c:
(i) toate msurtorile efectuate în legtur cu evaluarea aerului încon­ jurtor în temeiul articolelor 6 i 9 pot fi urmrite în conformitate cu cerinele prevzute în standardul armonizat pentru laboratoarele de încercri i etalonri;
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 24
(ii) instituiile care asigur funcionarea reelelor i a staiilor individuale dispun de un sistem consolidat de asigurare i control al calitii care prevede o întreinere periodic pentru asigurarea acurateei permanente a dispozitivelor de msurare. Sistemul de calitate este revizuit în funcie de necesiti i cel puin o dat la cinci ani de ctre laboratorul naional de referin competent;
(iii) este stabilit o procedur de asigurare a calitii/de control al calitii pentru procesul de colectare i raportare a datelor, iar instituiile desemnate pentru aceast sarcin particip activ la programele conexe de asigurare a calitii la scara Uniunii;
(iv) laboratoarele naionale de referin sunt desemnate de ctre auto­ ritatea sau organismul competent desemnat în temeiul articolului 3 i sunt acreditate pentru metodele de referin menionate în anexa VI, cel puin pentru poluanii ale cror concentraii depesc pragul inferior de evaluare, în conformitate cu standardul armonizat relevant pentru laboratoarele de încercri i etalonri ale crui referine s-au publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în temeiul arti­ colului 2 punctul 9 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 de stabilire a cerinelor de acreditare i de supraveghere a pieei. Aceste laboratoare au în responsabilitatea lor i coordonarea, pe teritoriul statelor membre, a programelor de asigurare a calitii la scara Uniunii care urmeaz s fie organizate de ctre Centrul Comun de Cercetare al Comisiei. De asemenea, laboratoarele coordoneaz la nivel naional utilizarea adecvat a metodelor de referin i demons­ trarea echivalenei metodelor care nu sunt de referin. Laboratoarele naionale de referin care organizeaz comparaii între laboratoare la nivel naional ar trebui s fie acreditate în conformitate cu standardul armonizat relevant i pentru testarea competenei;
(v) laboratoarele naionale de referin particip, cel puin o dat la trei ani, la programele de asigurare a calitii organizate la scara Uniunii de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei. În cazul în care rezul­ tatele acestei participri sunt nesatisfctoare, laboratorul naional trebuie s demonstreze, la urmtoarea participare la comparaia între laboratoare, c a adoptat msuri de remediere satisfctoare i s prezinte Centrului Comun de Cercetare un raport cu privire la acestea;
(vi) laboratoarele naionale de referin sprijin activitile desfurate de reeaua european a laboratoarelor naionale de referin instituit de ctre Comisie.
2. Toate datele raportate în temeiul articolului 27 sunt considerate valabile, cu excepia celor semnalate ca fiind provizorii.
M1
ANEXA II
Determinarea cerinelor pentru evaluarea concentraiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot i oxizi de azot, pulberi în suspensie (PM 10 i PM 2,5 ), plumb, benzen i monoxid de carbon în aerul înconjurtor într-o anumit zon sau
aglomerare
Se aplic urmtoarele praguri superioare i inferioare de evaluare:
1. Dioxid de sulf
Protecia sntii Protecia vegetaiei
Pragul superior de evaluare
60 % din valoarea-limit pentru 24 de ore (75 μg/ m
3 , a nu se depi de mai mult de 3 ori într-un an calendaristic)
60 % din nivelul critic pentru perioada de iarn (12 μg/m
3 )
40 % din valoarea-limit pentru 24 de ore (50 μg/ m
3 , a nu se depi de mai mult de 3 ori într-un an calendaristic)
40 % din nivelul critic pentru perioada de iarn (8 μg/m
3 )
Valoarea-limit anual pentru protecia sntii
umane (NO 2 )
ecosistemelor naturale (NO x )
Pragul superior de evaluare
70 % din valoarea-limit (140 μg/m
3 , a nu se depi mai mult de 18 ori într-un an calendaristic)
80 % din valoarea- limit (32 μg/m
3 ) 80 % din nivelul critic (24 μg/m
3 )
50 % din valoarea-limit (100 μg/m
3 , a nu se depi mai mult de 18 ori într-un an calendaristic)
65 % din nivelul critic (26 μg/m
3 ) 65 % din nivelul critic (19,5 μg/m
3 )
3. Pulberi în suspensie (PM 10 /PM 2,5 )
Media pe 24 de ore PM 10 Media anual PM 10 Media anual PM 2,5 ( 1 )
Pragul superior de evaluare
70 % din valoarea-limit (35 μg/m
3 , a nu se depi mai mult de 35 ori într-un an calendaristic)
70 % din valoarea- limit (28 μg/m
3 ) 70 % din valoarea- limit (17 μg/m
3 )
50 % din valoarea-limit (25 μg/m
3 , a nu se depi mai mult de 35 ori într-un an calendaristic)
50 % din valoarea- limit (20 μg/m
3 ) 50 % din valoarea- limit (12 μg/m
3 )
( 1 ) Pragul superior de evaluare i pragul inferior de evaluare pentru PM 2,5 nu se aplic msurtorilor efectuate pentru evaluarea conformitii cu obiectivul de reducere a expunerii la PM 2,5 pentru protecia sntii umane.
B
4. Plumb
Medie anual
Pragul superior de evaluare 70 % din valoarea-limit (0,35 μg/m 3 )
Pragul inferior de evaluare 50 % din valoarea-limit (0,25 μg/m 3 )
5. Benzen
Medie anual
Pragul superior de evaluare 70 % din valoarea-limit (3,5 μg/m 3 )
Pragul inferior de evaluare 40 % din valoarea-limit (2 μg/m 3 )
6. Monoxid de carbon
Media pe 8 ore
Pragul superior de evaluare 70 % din valoarea-limit (7 μg/m 3 )
Pragul inferior de evaluare 50 % din valoarea-limit (5 μg/m 3 )
B. Determinarea depirilor pragurilor superioare i inferioare de evaluare
Depirile pragurilor superioare i inferioare de evaluare se determin în baza concentraiilor din cei cinci ani anteriori, dac sunt disponibile suficiente date. Se consider c un prag de evaluare a fost depit dac a fost depit în cel puin trei din cei cinci ani anteriori.
Atunci când datele disponibile acoper mai puin de cinci ani, statele membre pot s combine campanii de msurare de scurt durat de-a lungul anului în locuri susceptibile de a fi reprezentative pentru cele mai înalte niveluri de poluare cu rezultatele extrase din inventare de emisii i din modelare pentru a determina depirile pragurilor superioare i inferioare de evaluare.
B
ANEXA III
Evaluarea calitii aerului înconjurtor i amplasarea punctelor de prelevare pentru msurarea concentraiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, pulberi în suspensie (PM 10 i PM
2,5 ), plumb, benzen i monoxid de carbon din aerul înconjurtor
A. Generaliti
Calitatea aerului înconjurtor se evalueaz în toate zonele i aglomerrile în conformitate cu urmtoarele criterii:
1. Calitatea aerului înconjurtor se evalueaz în toate amplasamentele, cu excepia celor enumerate la punctul 2, în conformitate cu criteriile stabilite în seciunile B i C pentru amplasarea punctelor de prelevare pentru msu­ rtorile în puncte fixe. Principiile prevzute în seciunile B i C se aplic de asemenea, în msura în care sunt relevante, identificrii amplasamentelor specifice în care este determinat concentraia poluanilor relevani, atunci când calitatea aerului înconjurtor este evaluat prin msurtori indicative sau prin modelare.
2. Respectarea valorilor-limit stabilite în scopul proteciei sntii umane nu se evalueaz în urmtoarele amplasamente:
(a) toate amplasamentele din zone în care publicul nu are acces i unde nu exist locuine permanente;
(b) în conformitate cu articolul 2 alineatul (1), la sediile fabricilor sau ale instalaiilor industriale în cazul crora se aplic toate prevederile relevante referitoare la sntate i sigurana la locul de munc;
(c) pe osele i drumuri, precum i pe spaiile care separ sensurile de mers ale acestora, cu excepia cazurilor în care pietonii au în mod normal acces la spaiile respective.
B. Amplasarea la macroscar a punctelor de prelevare
1. Protejarea sntii umane
(a) Punctele de prelevare care au ca scop protejarea sntii umane se amplaseaz în aa fel încât s furnizeze date despre urmtoarele:
— arealele din zone i aglomerri unde se formeaz cele mai mari concentraii la care populaia este susceptibil a fi expus în mod direct sau indirect pentru o perioad semnificativ pentru calculul mediei valorii (valorilor)-limit;
— nivelurile din alte areale din zonele i aglomerrile reprezentative pentru nivelul de expunere a populaiei în general.
(b) În general, punctele de prelevare se amplaseaz în aa fel încât s se evite msurarea unor microclimate foarte mici din imediata lor apropiere, ceea ce înseamn c un punct de prelevare trebuie s fie amplasat în aa fel încât aerul prelevat s fie reprezentativ pentru calitatea aerului pentru un segment de strad cu o lungime egal sau mai mare de 100 m în cazul punctelor de prelevare din zonele de trafic rutier i egal sau mai mare de 250 × 250 m în cazul punctelor de prelevare din zonele industriale, dac este posibil.
(c) Staiile de fond urban sunt amplasate astfel încât nivelul lor de poluare s fie influenat de contribuiile integrate provenind din toate sursele din direcia opus vântului. Nivelul de poluare nu ar trebui s fie dominat de o surs unic, cu excepia cazului în care o astfel de situaie este tipic pentru o zon urban mai mare. De regul, punctele de prelevare sunt reprezentative pentru mai muli kilometri ptrai.
(d) Atunci când obiectivul este acela de a evalua nivelurile de fond rural, punctul de prelevare nu trebuie s fie influenat de aglomerrile sau de zonele industriale din vecintatea sa, adic de zonele aflate la o distan mai mic de cinci kilometri.
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 28
(e) Atunci când se evalueaz concentraiile provenind din surse industriale, cel puin unul dintre punctele de prelevare este instalat în direcia vântului în raport cu sursa, în cea mai apropiat zon rezidenial. Atunci când concentraia de fond nu este cunoscut, un punct de prelevare suplimentar este amplasat în direcia predominant a vântului.
(f) În msura posibilului, punctele de prelevare trebuie s fie reprezentative de asemenea pentru locaii similare care nu se afl în imediata lor veci­ ntate.
(g) Se ine cont de necesitatea de a amplasa puncte de prelevare pe insule, atunci când este necesar pentru protejarea sntii umane.
2. Protejarea vegetaiei i a ecosistemelor naturale
Punctele de prelevare care au ca scop protejarea vegetaiei i a ecosistemelor naturale se amplaseaz la o deprtare mai mare de 20 km de aglomerri sau la o distan mai mare de 5 km de alte areale construite, instalaii industriale, autostrzi sau osele principale cu un trafic care depete 50 000 de vehicule pe zi, ceea ce înseamn c punctul de prelevare trebuie s fie amplasat în aa fel încât aerul prelevat s fie reprezentativ pentru calitatea aerului dintr-o zon înconjurtoare de cel puin 1 000 km
2 . Un stat membru poate s dispun ca un punct de prelevare s fie amplasat la o distan mai mic sau s fie reprezentativ pentru calitatea aerului dintr-o arie mai puin extins, din motive care in de condiiile geografice sau de oportunitile de a proteja unele areale cu un grad de vulnerabilitate mai ridicat.
Se ine cont de necesitatea de a evalua calitatea aerului pe insule.
C. Amplasarea la microscar a punctelor de prelevare
Urmtoarele orientri trebuie s fie respectate în msura posibilului:
M1 — orificiul de prelevare trebuie s fie degajat (în general, trebuie s fie liber
pe un arc de cerc de cel puin 270° sau de 180° în cazul punctelor de prelevare la aliniamentul construciei), iar debitul aerului din vecintatea orificiului (situat, în mod normal, la câiva metri distan de cldiri, balcoane, copaci sau de alte obstacole i la cel puin 0,5 m de cea mai apropiat cldire în cazul punctelor de prelevare reprezentative pentru calitatea aerului la aliniamentul construciei) nu trebuie s fie obstrucionat;
— în general, orificiul de prelevare trebuie s fie plasat la o înlime cuprins între 1,5 m (zona de respiraie) i 4 m deasupra solului. Amplasarea la o înlime mai mare poate fi recomandabil dac staia este reprezentativ pentru o arie vast i orice derogare ar trebui s fie susinut de o documentaie exhaustiv;
B — orificiul de prelevare nu se plaseaz în imediata apropiere a surselor
pentru a evita admisia direct de emisii care nu sunt în amestec cu aerul înconjurtor;
— orificiul de evacuare al prelevatorului trebuie s fie plasat în aa fel încât s se evite recircularea aerului evacuat ctre orificiul de admisie;
M1 — pentru toi poluanii, sondele de prelevare a aerului din zonele cu trafic
rutier se amplaseaz la cel puin 25 m de extremitatea interseciilor majore i la cel mult 10 m de bordura trotuarului. Prin „intersecie major” se înelege o intersecie care întrerupe fluxul de trafic i care cauzeaz emisii diferite (emisii de oprire i pornire) fa de restul drumului.
B
Urmtorii factori pot fi luai în considerare de asemenea:
— sursele de interferen;
— sigurana publicului i a operatorilor;
— oportunitatea amplasrii mai multor puncte de prelevare pentru mai muli poluani în acelai loc;
— cerinele urbanistice.
M1 Orice abatere de la criteriile enumerate în prezenta seciune trebuie susinut de o documentaie exhaustiv urmându-se procedurile descrise în seciunea D.
D. Documentarea i revizuirea seleciei siturilor
Autoritile competente responsabile cu evaluarea calitii aerului susin cu o documentaie exhaustiv, în cazul tuturor zonelor i aglomerrilor, proce­ durile de alegere a amplasamentelor i înregistreaz informaii justificative cu privire la conceperea reelei i la alegerea amplasrii pentru toate siturile de monitorizare. Documentaia respectiv include fotografii ale împreju­ rimilor siturilor de monitorizare, orientate pe punctele cardinale, i hri detaliate. În cazul în care într-o zon sau aglomerare sunt utilizate metode suplimentare, documentaia include detalii referitoare la aceste metode i informaii legate de modul în care sunt îndeplinite criteriile prevzute la articolul 7 alineatul (3). Documentaia este actualizat în funcie de necesiti i revizuit cel puin o dat la cinci ani, pentru a se asigura faptul c criteriile de selecie, conceperea reelei i amplasarea siturilor de monitorizare rmân valabile i optime în timp. Documentaia este transmis Comisiei în termen de trei luni de la momentul la care a fost solicitat.
B
ANEXA IV
A. Obiectivele
Obiectivele principale al acestor msurtori sunt garantarea unei informri adecvate cu privire la nivelul de poluare al fondului. Aceast informare este esenial pentru estimarea concentraiilor ridicate din arealele mai poluate (cum ar fi fondul urban, zonele industriale, zonele cu trafic rutier), pentru evaluarea impactului posibil al transportului poluanilor pe distan lung, pentru sprijinirea analizei repartizrii surselor i pentru înelegerea unor poluani specifici, cum ar fi pulberile în suspensie. În plus, aceste informaii sunt eseniale pentru creterea utilizrii modelrii i în zonele urbane.
B. Substanele
Msurarea PM 2,5 trebuie s cuprind cel puin concentraia masic total i concentraiile compuilor adecvai pentru caracterizarea compoziiei sale chimice. Trebuie s se includ cel puin lista speciilor chimice de mai jos.
SO 4 2– Na
C. Amplasarea
Msurtorile ar trebui s se fac în special în arealele de fond rural în conformitate cu prile A, B i C din anexa III.
B
ANEXA V
Criterii de determinare a numerelor minime de puncte de prelevare pentru msurrile în punct fix a concentraiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, pulberi în suspensie (PM 10 i PM 2,5 ), plumb, benzen i
monoxid de carbon în aerul înconjurtor
A. Numrul minim de puncte de prelevare necesare pentru msurtorile în puncte fixe efectuate în scopul evalurii respectrii valorilor-limit pentru protejarea sntii umane i a pragurilor de alert în zonele i aglomerrile în care msurarea în puncte fixe este singura surs de informaii.
1. Surse difuze
(mii)
În cazul în care concentraiile maxime depesc pragul superior de evaluare ( 1 )
În cazul în care concentraiile maxime se situeaz între pragurile superioare i inferioare de evaluare
Poluani cu excepia PM
PM 2,5 )
PM 2,5 )
1 000-1 499 4 6 2 3
1 500-1 999 5 7 2 3
2 000-2 749 6 8 3 4
2 750-3 749 7 10 3 4
3 750-4 749 8 11 3 6
4 750-5 999 9 13 4 6
≥ 6 000 10 15 4 7
( 1 ) Pentru dioxidul de azot, pulberi în suspensie, benzen i monoxidul de carbon: numrul trebuie s includ cel puin o staie de monitorizare de fond urban i o staie de tip trafic pentru aerul din zonele cu trafic rutier, cu condiia s nu creasc astfel numrul punctelor de prelevare. Pentru aceti poluani, într-un stat membru, numrul total de staii de fond urbane prevzut în seciunea A punctul 1 nu trebuie s fie de peste dou ori mai mare sau mai mic decât numrul total de staii de tip trafic prevzut la aceeai liter. Punctele de prelevare care au înregistrat depiri ale valorii-limit pentru PM 10 în ultimii trei ani sunt meninute, dac nu devine necesar o realocare a punctelor datorat unor circumstane excepionale, în special amenajarea teritorial.
( 2 ) În cazul în care concentraiile de PM 2,5 i PM 10 sunt msurate în conformitate cu articolul 8 la aceeai staie de monitorizare, se consider c este vorba de dou staii de prelevare diferite. Numrul total de puncte de prelevare pentru concentraiile de PM 2,5 prevzut la seciunea A punctul 1 nu trebuie s fie de peste dou ori mai mare sau mai mic decât numrul total de puncte de prelevare pentru concentraiile de PM 10 prevzut la aceeai liter, iar numrul de puncte de prelevare pentru concentraiile de PM 2,5 din fondul urban al aglomerrilor i al zonelor urbane trebuie s îndeplineasc cerinele prevzute în seciunea B din anexa V.
2. Surse punctuale
Pentru evaluarea polurii în apropierea surselor punctuale, numrul de puncte de prelevare pentru msurtorile în puncte fixe se calculeaz inându-se seama de densitile de emisii, de schemele probabile de repartiie a polurii în aerul înconjurtor i de expunerea potenial a populaiei.
B. Numrul minim de puncte de prelevare necesare pentru msurtorile în puncte fixe efectuate în scopul evalurii atingerii obiectivului de reducere a expunerii la PM 2,5 pentru protejarea sntii umane
În acest scop, se va folosi un punct de prelevare la fiecare milion de locuitori în aglomerrile i zonele urbane suplimentare cu o populaie mai mare de 100 000 de locuitori. Aceste puncte de prelevare pot s coincid cu punctele de prelevare menionate în seciunea A.
B
02008L0050 — RO — 18.09.2015 — 001.002 — 32
C. Numrul minim de puncte de prelevare necesar pentru msurtorile în puncte fixe efectuate în scopul evalurii respectrii nivelurilor critice pentru protejarea zonelor cu vegetaie altele decât aglomerrile
În cazul în care concentraiile maxime depesc pragurile supe­ rioare de evaluare
În cazul în care concentraiile maxime se situeaz între pragurile superioare i inferioare de evaluare
1 staie la 20 000 km 2 1 staie la 40 000 km
2
În zonele insulare, numrul de puncte de prelevare pentru msurtorile în puncte fixe se calculeaz inându-se seama de schemele probabile de distribuie a polurii în aerul înconjurtor i de expunerea potenial a vege­ taiei.
B
ANEXA VI
Metode de referin pentru evaluarea concentraiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, pulberi în suspensie (PM 10 i PM 2,5 ), plumb,
benzen, monoxid de carbon i ozon
M1 A. Metode de referin pentru evaluarea concentraiilor de dioxid de sulf,
dioxid de azot, oxizi de azot, pulberi în suspensie (PM 10 i PM 2,5 ), plumb, benzen, monoxid de carbon i ozon
1. Metoda de referin pentru msurarea dioxidului de sulf
Metoda de referin pentru msurarea dioxidului de sulf este cea descris în EN 14212:2012 „Aer înconjurtor. Metod standardizat pentru msurarea concentraiei de dioxid de sulf prin fluorescen în ultraviolet”.
2. Metoda de referin pentru msurarea dioxidului de azot i a oxizilor de azot
Metoda de referin pentru msurarea dioxidului de azot i a oxizilor de azot este cea descris în EN 14211:2012 „Aer înconjurtor. Metod standardizat pentru msurarea concentraiei de dioxid de azot i monoxid de azot prin chemiluminescen”.
C1 3. Metoda de referin pentru prelevarea i msurarea plumbului
Metoda de referin pentru prelevarea plumbului este cea descris în seciunea A punctul 4 din prezenta anex. Metoda de referin pentru msurarea plumbului este cea descris în standardul EN 14902:2005 „Metoda standard de msurare a Pb, Cd, As i Ni în fracia PM 10 a parti­ culelor în suspensie”.
M1 4. Metoda de referin pentru prelevarea i msurarea PM 10
Metoda de referin pentru prelevarea i msurarea PM 10 este cea descris în standardul EN 12341:2014 „Aer înconjurtor. Metod standardizat de msurare gravimetric pentru determinarea fraciei masice de PM 10 sau PM 2,5 a particulelor în suspensie”.
5. Metoda de referin pentru prelevarea i msurarea PM 2,5
Metoda de referin pentru prelevarea i msurarea PM 2,5 este cea descris în standardul EN 12341:2014 „Aer înconjurtor. Metod standardizat de msurare gravimetric pentru determinarea fraciei masice de PM 10 sau PM 2,5 a particulelor în suspensie”.
C1 6. Metoda de referin pentru prelevarea i msurarea benzenului
Metoda de referin pentru msurarea benzenului este cea descris în stan­ dardul EN 14662:2005, prile 1, 2 i 3, „Calitatea aerului înconjurtor. Metod standardizat pentru msurarea concentraiei de benzen”.
M1 7. Metoda de referin pentru msurarea monoxidului de carbon
Metoda de referin pentru msurarea monoxidului de carbon este cea descris în standardul EN 14626:2012 „Aer înconjurtor. Metod standar­ dizat pentru msurarea concentraiei de monoxid de carbon prin spec­ troscopie în infrarou nedispersiv”.
8. Metoda de referin pentru msurarea ozonului
Metoda de referin pentru msurarea ozonului este cea descris în standardul EN 14625:2012 „Aer înconjurtor. Metod standardizat pentru msurarea concentraiei de ozon prin fotometrie în ultraviolet”.
B
B. Demonstrarea echivalenei
1. Un stat membru poate folosi orice alt metod dac poate s demonstreze c rezultatele acesteia sunt echivalente cu cele ale oricrei metode prevzute în seciunea A sau, în cazul pulberii în suspensie, orice alt metod, dac poate demonstra c aceasta se aseamn în mare msur cu metoda de referin. În astfel de cazuri, rezultatele obinute prin acea metod trebuie s fie corectate astfel încât s fie echivalente cu rezultatele care ar fi fost obinute prin metoda de referin.
2. Comisia poate s cear statelor membre s pregteasc i s prezinte un raport privind demonstrarea echivalenei în conformitate cu punctul 1.
3. Atunci când evalueaz acceptabilitatea raportului menionat la punctul 2, Comisia va face referire la ghidurile sale privind demonstrarea echivalenei (urmeaz s se publice). Atunci când statele membre au folosit factori inte­ rimari pentru aproximarea echivalenei, acetia sunt confirmai i/sau modi­ ficai în conformitate cu ghidurile Comisiei.
4. Statele membre ar trebui s se asigure c, atunci când este cazul, corecia se aplic de asemenea retroactiv datelor de msurare obinute în trecut, în scopul obinerii unei comparabiliti mai mari a datelor.
C. Standardizarea
Pentru poluanii gazoi, volumul trebuie s fie standardizat la o temperatur de 293 K i o presiune atmosferic de 101,3 kPa. Pentru pulberile în suspensie i substanele care urmeaz s fie analizate din pulberile în suspensie (de exemplu plumbul), volumul de prelevare se raporteaz la condiiile de mediu, în particular la temperatura i la presiunea atmosferic înregistrate la data msurtorilor.
M1 __________
B E. Recunoaterea reciproc a datelor
M1 Pentru a demonstra c echipamentele îndeplinesc cerinele de performan din metodele de referin enumerate în seciunea A din prezenta anex, autoritile i organismele competente desemnate în temeiul articolului 3 accept rapoarte de încercare emise în alte state membre, cu condiia ca laboratoarele de încercri s fie acreditate conform standardului armonizat relevant privind laboratoarele de încercri i etalonri.
Rapoartele de încercare detaliate i toate rezultatele încercrilor sunt puse la dispoziia altor autoriti competente sau a organismelor desemnate ale acestora. Rapoartele de încercare demonstreaz c echipamentele îndeplinesc toate cerinele de performan, inclusiv în cazul în care anumite condiii legate de mediu i de amplasament sunt specifice unui stat membru dat i nu intr în domeniul condiiilor pentru care echipamentul a fost deja testat i certificat de tip într-un alt stat membru.
B
ANEXA VII
VALORILE-INT I OBIECTIVELE PE TERMEN LUNG ÎN CEEA CE PRIVETE OZONUL
A. Definiii i criterii
AOT40 [exprimat în (μg/m 3 ) × ore] înseamn suma diferenelor dintre
concentraiile orare mai mari decât 80 μg/m 3 (= 40 pri pe miliard)
i 80 μg/m 3 în timpul unei perioade date, folosind doar valorile pe 1 h
msurate zilnic între 8:00 i 20:00 ora Europei Centrale (CET).
2. Criterii
Parametru Proporia necesar de date valide
Valorile colectate într-o or 75 % (adic 45 de minute)
Valorile colectate în 8 ore 75 % din valori (adic 6 ore)
Media zilnic maxim pe 8 ore calculat pe baza mediilor orare mobile pe 8 ore
75 % din mediile orare mobile pe 8 ore (adic 18 medii orare pe 8 ore pe zi)
AOT40 90 % din valorile pe 1 or msurate în timpul perioadei definite pentru calcularea valorii AOT40 ( 1 )
Media anual 75 % din valorile pe o or msurate în timpul verii (aprilie-septembrie) i 75 % din valorile msurate în timpul ierni (ianuarie-martie, octombrie- decembrie), msurate separat
Numr de depiri i valori maxime lunare 90 % din valorile mediei zilnice maxime colectate în 8 ore (27 de valori zilnice disponibile pe lun) 90 % din valorile pe 1 or msurate între 8:00 i 20:00 CET
Numr de depiri i valori maxime anuale cinci din ase luni în timpul verii (aprilie-septembrie)
( 1 ) În cazurile în care nu sunt disponibile toate datele msurate posibile, valorile AOT40 sunt calculate cu ajutorul urmtorului factor:
AOT40 estimare = AOT40 msurate × numrul total posibil de ore (*)
numr de valori orare msurate
(*) Este vorba de numrul de ore incluse în perioada prevzut pentru definirea AOT40 (adic între 08:00 i 20:00 CET, de la 1 mai pân la 31 iulie în fiecare an, pentru protecia vegetaiei, i de la 1 aprilie pân la 30 septembrie în fiecare an, pentru protecia pdurilor.
B
B. Valorile-int
Protejarea sntii umane
120 μg/m 3 , valoare
care nu trebuie depit în mai mult de 25 de zile pe an calendaristic, medie calculat pe 3 ani ( 3 )
1 ianuarie 2010
Protejarea vege­ taiei
mai-iulie AOT40 (calculat pe baza valorilor orare) 18 000 μg/m
3 or, medie calculat pe cinci ani ( 3 )
1 ianuarie 2010
( 1 ) Respectarea valorilor-int se evalueaz începând cu aceast dat. Aceasta înseamn c 2010 va fi primul an ale crui date vor fi utilizate pentru a calcula respectarea valorilor în cauz pe urmtorii 3 sau 5 ani, dup caz.
( 2 ) Valoarea maxim zilnic a mediei pe 8 ore este selecionat dup examinarea mediilor mobile pe 8 ore, calculate pe baza datelor orare i actualizate în fiecare or. Fiecare medie pe 8 ore calculat astfel este atribuit zilei care se termin; altfel spus, prima perioad de calculare pentru o anumit zi va fi perioada cuprins între ora 17:00 din ziua anterioar i ora 01:00 în ziua respectiv; ultima perioad de calculare pentru o anumit zi va fi perioada cuprins între orele 16:00 i 24:00 în ziua respectiv
( 3 ) Dac mediile pe trei sau cinci ani nu pot fi determinate pe baza unei serii complete i consecutive de date anuale, datele anuale minime necesare pentru verificarea respectrii valorilor-int vor fi dup cum urmeaz: — pentru valoarea-int privind protejarea sntii umane: date valabile timp de un
an; — pentru valoarea-int privind protejarea vegetaiei: date valabile timp de trei an.
C. Obiectivele pe termen lung
Obiectiv Perioada de calculare a mediei Obiectiv pe termen lung
Data la care obiectivul trebuie
s fie atins
Protejarea sntii umane
Valoarea maxim zilnic a mediei pe 8 ore pe parcursul unui an calendaristic
120 μg/m 3 neprecizat
Protejarea vege­ taiei
mai-iulie AOT40 (calculat pe baza valorilor dintr-o or) 6 000 μg/m
3 h
ANEXA VIII
Criteriile de clasificare i amplasare a punctelor de prelevare pentru evaluarea concentraiilor de ozon
Msurtorilor în puncte fixe li se aplic urmtoarele:
A. Amplasarea la macroscar
Urban Protecia sntii umane:
evaluarea expunerii popu­ laiei urbane la ozon, adic acolo unde densitatea populaiei i concentraiile de ozon sunt relativ ridicate i reprezentative pentru expunerea populaiei în general
Câiva km 2 Departe de influena emisiilor
locale precum traficul, staiile de benzin etc.
spaii aerisite în care pot fi msurate niveluri bine omoge­ nizate;
spaii precum zonele rezideniale i comerciale ale oraelor, parcurilor (departe de arbori), marile bulevarde sau piee cu trafic foarte redus sau inexistent, spaii deschise utilizate în general în amenajrile educative, sportive sau recreative.
Suburban Protecia sntii umane i a vegetaiei:
evaluarea expunerii popu­ laiei i a vegetaiei situate la periferia aglo­ merrilor urbane, acolo unde se observ cele mai ridicate niveluri de ozon, la care pot fi expuse în mod direct sau indirect populaia i vegetaia
Câteva zeci de km
2 La o anumit distan de zonele de emisii maxime, în direcia vântului, urmând direcia sau direciile predominante ale vânturilor i în condiii favo­ rabile formrii ozonului;
în zonele în care populaia, culturile sensibile i ecosis­ temele naturale situate la periferia extrem a unei aglo­ merri sunt expuse la niveluri de ozon ridicate;
în cazul în care este necesar, de asemenea, câteva staii suburbane în direcia opus vântului fa de zona de emisii maxime, cu scopul de a determina nivelurile regionale de fond ale ozonului.
Rurale Proteci