Ayurveda Despre Alimentele

7/30/2019 Ayurveda Despre Alimentele

1/45

Ayurveda despre Alimentele Incompatibile

Ayurveda este stiinta medicala indiana traditionala, aplicata, probata, testata si autentificata de celputin 5.000 de ani. Ea ne surprinde spunand ca anumite alimente nu se prea impaca atunci cand seintalnesc la noi in stomac. Adica cum nu se impaca? Ca doar tot ce intra in stomac (si este comestibilsi potrivit consumului) este digerat, iar resturile sunt evacuate, nu? Cum altfel? Acestea ar fi catevaintrebari pe care si le pune orice om care toata viata a mancat asa cum a fost educat de familie sisocietate.

Daca v-ati simtit vreodata rau dupa o masa normala, asa cum o serveste in mod obisnuit atata lume,in care ati mancat asa cum trebuie, ca la mama acasa, adica trei feluri de mancare de dimensiunidecente: supa, felul principal si desert, probabil ca v-ati mirat ce nu v-a picat bine si de ce va doarestomacul sau aveti arsuri. Se prea poate, de asemenea, sa fiti atat de obisnuiti cu acest fel de a vahrani incat nici nu va mai dati seama ca ceva nu este bine si ca se poate si altfel.

Cel mai adesea simptomele neplacute de dupa masa nu sunt neaparat asociate cu vreo boala. Pur sisimplu va simtiti rau, balonati, ingreunati, somnorosi, aveti arsuri pe gat sau simtiti ca mancarea v-apicat greu. Si de aceea s-au inventat atatea pastile care sa mascheze aciditatea si efectele neplacute

ale mancatului (defectuos).

De aceea Nutritia ca stiinta moderna a cunoscut un boom spectaculos in ultimile decenii in Occident.Rafturile farmaciilor sunt pline de tot felul de pilule si capsule care sa ajute digestia. Este neplacutsa umbli mereu cu Trifermentul la tine si sa te simti ca un om bolnav din cauza ca iei mereu pastile.Ca sa nu mai vorbim de costuri, pentru ca odata ca incepi sa consumi asemenea pilule e usor sa deviidependent de ele si chiar intri in panica daca le-ai uitat acasa

In Ayurveda insa lucrurile sunt foarte clare si simple. Pentru toate aceste suferinte culinare exista oexplicatie si mai ales o cauza bine cunoscuta. Daca simtiti arsuri dupa masa inseamna ca ati deranjatPitta din voi mancand prea picant, prea multe muraturi sau prea gras. Daca v-ati balonat inseamna

caVata din intestine s-a suparat din cauza ca ati mancat prea uscat sau nu ati adaugat condimentelenecesare care contracareaza balonarea. Daca dupa masa va simtiti congestionati si vi se infundanasul inseamna ca ati exagerat cu cantitatea de branzeturi sau dulciuri si ati dezechilibrat Kapha. Sitot asa. Ayurveda are raspuns la toate. Important este sa ne informam ca sa aflam ce obiceiurialimentare trebuiesc evitate pentru a nu mai experimenta respectivele simptome neplacute.

Astfel, in Ayurveda exista o lista de alimente considerate incompatibile datorita faptului ca fiecareare un anumit tip de digestie, diferit, iar cand acele alimente se intalnesc la aceeasi masa rezultatuleste o stare de indispozitie si sentimentul ca ceva nu v-a picat bine.
http://bucatarieindiana.files.wordpress.com/2012/08/alimente-incompatibile-rosiicastraveti.jpg


2/45

Iata mai jos o mica lista de combinatii nepotrivite:

Lapte Banane Surpriza!!!

LaptePaine cudrojdie

Cum era programul ala pentru copii: Corn si lapte parca.

Iaurt Banane Cine s-ar fi gandit

Iaurt Branza

Iaurt Fructe acreIaurt cu capsuni, mure, afine, coacaze sunt pline

supermarketurile de ele!!!

Oua BranzaAsta e deja ceva clasic la noi Obligatoriu tot romanu a crescut

cu asa ceva.

Oua CartofiCine n-a mancat o omleta sau putina maioneza alaturi de niste

cartofi prajiti/fierti/piure???

Oua Lapte Hai puisor, bea-ti laptele dupa omleta/oua fierte, ca e sanatos

Rosii Castraveti Atat de mult consumata si populara salata de rosii cu castraveti

Rosii Lamaie Prin definitie la orice salata se pune lamaie. Si cum multe salatecontin rosii

Rosii IaurtApropo la salata cu de toate la care se mai stoarce si un pic de

lamaie, ca sa fie mai sanatos

Castraveti Lamaie


3/45

Castraveti Iaurt Salata Tztatziki anyone?

Castraveti Cartofi

Vinete Iaurt

Vinete Castraveti Apropo la salata de vinete servita cu castraveti alaturi

Cartofi Iaurt

Lista aceasta nu este exhaustiva. Am dat doar cateva exemple din cele cu care ne intalnim in modfrecvent la masa noastra. Insa ea va poate ajuta sa va dati seama ce anume nu ati facut bine panaacum. Iar cand veti incepe sa experimentati cautand sa evitati aceste combinatii, veti vedea ca o partedin problemele digestive pe care credeati ca le aveti dispar ca prin farmec.

Dar iata ca tot Ayurveda vine si spune ca da, e drept ca anumite alimente nu se potrivesc, insa ele potfi ajutate sa se potriveasca folosind anumite condimente in anumite conditii. Sa luam exemplulCastraveti Iaurt. Ca sa le impacati si sa le convingeti ca de fapt ele se inteleg foarte bine, trebuie sale consumati imbracate in diferite condimente ca in cazulRaitelor cu Castraveti.

Insa exista si combinatii la care nu este nimic de facut/corectat pentru ca ele sunt pur si simplu

incompatibile la noi in stomac: fasole + branzeturi, rosii + lamaie, oua + lapte, etc.

Potrivit lui Vasant Lad, medic si specialist in Ayurveda, recunoscut in intreaga lume, proastacombinare a alimentelor duce la malnutritie (da, chiar daca mancati sanatos cat pentru doi!),intoxicatii si inabilitatea nutrientilor esentiali de a patrunde la nivele profunde ale organismuluipentru a hrani celulele. Combinarea inadecvata a alimentelor poate cauza indigestie, fermentatie,putrefactie si formare excesiva de gaze intestinale. Un alt fenomen foarte frecvent intalnit e acela defoame la nivel celular in care organismul nu se simte hranit desi mancati diverse lucruri mai toataziua si luati in dimensiuni. Rezultatul e ca va simtiti obositi, fara energie, fara chef si nervosi.

Daca aceaste experiente sunt frecvente in viata voastra, ele pot duce la boli serioase. De ce? Pentru caatunci cand consumam alimente nepotrivite intre ele se perturba functionarea normala a foculuidigestiv precum si echilibrul dintreDoshas(Vata, Pitta, Kapha) prezente in diferite proportii lafiecare om (veziTestulde determinare a acestor proportii).
http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/raita-sosuri-salate-cu-iaurt/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/raita-sosuri-salate-cu-iaurt/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/raita-sosuri-salate-cu-iaurt/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/cele-trei-doshas-vata-pitta-si-kapha/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/cele-trei-doshas-vata-pitta-si-kapha/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/cele-trei-doshas-vata-pitta-si-kapha/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/test-pentru-analiza-tipologiei-ayurvedice/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/test-pentru-analiza-tipologiei-ayurvedice/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/test-pentru-analiza-tipologiei-ayurvedice/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/test-pentru-analiza-tipologiei-ayurvedice/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/cele-trei-doshas-vata-pitta-si-kapha/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/raita-sosuri-salate-cu-iaurt/


4/45

Un exemplu pe care Dr. Lad il da este cel al combinatiei dintre Banane si Lapte. El afirma ca acestminunat milk-shake diminueaza focul digestiv (Agni) si modifica flora intestinala, determinandformarea de toxine si cauzand congestia sinusurilor, raceli, tuse, alergii, iritatii si urticarie.

Persoanele cu un foc digestiv puternic pornesc din start cu un avantaj pentru ca ele pot digeraaproape orice fel de combinatie, indiferent cat de prost inspirata ar fi ea. Insa formarea unui obicei

din a consuma combinatii inadecvate poate sa aduca si aceste persoane la medic.

Ayurveda vine insa si sa ofere solutii care sa contracareze o masa din alimente prost combinatepentru ca se stie prea bine ca omul este adeseori inconstient si isi face rau singur, cu mana lui. Deaceea in Ayurveda se pune accentul pe condimente si apoi pe bauturi speciale pentru dupa masa (veziChaisiMint Chai), care sa faciliteze digestia. Si nu e vorba aici de digestia asa cum o intelegem (saumai bine zis cum n-o intelegem noi), ci e vorba de o digestie la nivele mai profunde, adevaratadigestie. Insa despre digestie voi mai publica mici articole separate pentru ca este un subiect foarteinteresant si mult mai complex decat s-ar putea crede.

In traditia Ayurvedica rolul hranei nu este doar acela de a alimenta corpul fizic, ci ea influenteaza simintea si constiinta. De aceea, este important sa acordam putin mai multa atentie felului in care ne

hranim. Pentru cei care doresc sa aprofundeze lista incompatibilitatilor, gasitiaiciun tabel maicomplet de combinatii de evitat.

Cum se obtine iaurt in casa
http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/bauturi/chai/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/bauturi/chai/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/bauturi/mint-chai-ceai-de-menta-cu-lapte-si-condimente/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/bauturi/mint-chai-ceai-de-menta-cu-lapte-si-condimente/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/bauturi/mint-chai-ceai-de-menta-cu-lapte-si-condimente/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/tabel-cu-alimente-considerate-incompatibile-in-ayurveda/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/tabel-cu-alimente-considerate-incompatibile-in-ayurveda/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/tabel-cu-alimente-considerate-incompatibile-in-ayurveda/http://bucatarieindiana.files.wordpress.com/2012/08/alimente-incompatibile-bananelapte.jpghttp://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/tabel-cu-alimente-considerate-incompatibile-in-ayurveda/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/bauturi/mint-chai-ceai-de-menta-cu-lapte-si-condimente/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/bauturi/chai/


5/45

Fooooaaarte simplu! Exista mai multe modalitati de obtinere a iaurtului, care folosesc culturi debacterii speciale si/sau diferite aparate etc. Insa aceasta este metoda cea mai simpla pe care am gasit-o si aplicat-o si de care sunt multumita pentru ca nu-mi ia prea mult timp si rezultatul e super.

CUM SE FACE

Cumparati 1 litru de lapte de la tarani (nu am incercat cu lapte de la supermarket). Puneti jumatatedin el intr-un vas de 1 litru (bine ar fi ca vasul sa aiba capac). Puneti restul la fiert. Dupa ce l-ati fiert,lasati-l sa se racoreasca de la sine, nu la frigider. Cand inca mai e usor caldut, turnati-l peste laptelenefiert.

Lasati-l sa stea la loc cald cam 2 ore (vara, pe masa din bucatarie sau oriunde este cald ca afara) sau4-5 ore (iarna). Dupa acest interval ar trebui sa observati ca laptele s-a prins binisor, deci aveti iaurt!Iarna ar fi mai indicat sa-l tineti pe calorifer cele 4-5 ore de la inceput, invelit intr-un prosop gros.

Functie de cat de gras e laptele, iaurtul va fi mai inchegat, mai gros, sau mai subtire. Gustul lui dulcesi racoritor este foarte apreciat si de aceea este des consumat de indieni: ca si bautura dupa masa incombinatie cu mirodenii (Lassi), in sosuri, in mancaruri sau chiar simplu, la finele mesei.
http://bucatarieindiana.files.wordpress.com/2011/09/iaurt-de-casa.jpg


6/45

OBSERVATIA 1: M-am mai interesat pe la altii si am inteles ca toate incercarile de a face iaurt incasa folosind lapte UHT au esuat lamentabil.

OBSERVATIA 2: Alta metoda: Daca aveti deja un iaurt bun, de casa, puteti pune 1 litru de lapte dela tarani la fiert, apoi il lasati sa se racoreasca de la sine, iar cand e inca caldut puneti 1 lingura deiaurt in el amestecand bine. Lasati-l sa stea la loc cald, intocmai ca mai sus, si aveti iaurt.

Test pentru analiza tipologiei Ayurvedice

Pentru a va determina propria constitutie individuala este nevoie sa va analizati cat mai bine si cu catmai multa sinceritate. Cautati sa nu va inchipuiti trasaturi pe care v-ati dori sa le aveti, ci urmariti sava observati exact asa cum sunteti. Nu sunteti la nici un fel de examen; daca dati un raspuns sau altulnu urcati sau coborati in nici un fel de clasament; nu este o competitie: cine are raspunsurile cele mai

bune. Este doar un examen de sinceritate in urma caruia veti afla ce Dosha predomina la dvs.

Iata aici un tabel care sa va ajute sa va dati seama ce Dosha predomina la dvs. Notati pe o hartieraspunsurile, iar apoi adunati-le pe toate cele pentru Vata, separat pe cele pentru Pitta si separat pecele pentru Kapha.

Cand raspundeti la intrebari, ganditi-va ce anume a predominat in cea mai mare parte a vietii dvs, nuce anume este dominant in prezent. Selectati descrierea care va caracterizeaza cel mai bine ingeneral.

Daca la vreuna din intrebari observati ca au existat mari variatiuni in diferite perioade ale vietii dvs,selectati Vata, chiar daca raspunsul pentru Vata nu descrie perfect felul in care sunteti acum. Deexemplu, daca ati avut mari fluctuatii in greutate pe tot parcursul vietii, de asa natura incat uneori atiavut mult peste si alteori mult sub greutatea normala, ar trebui sa selectati raspunsul pentru Vata,chiar daca in prezent ati depasit greutatea normala.
http://bucatarieindiana.files.wordpress.com/2011/09/iaurt-de-casa_.jpg


7/45

Daca intalniti intrebari unde considerati ca aveti caracteristici din doua Doshas, selectati initialambele raspunsuri. Daca la vreuna din intrebari credeti ca va incadrati la toate celei trei rapunsuri,selectati doar doua care va caracterizeaza cel mai bine. Ulterior, dupa ce ati raspuns la toatecategoriile, reveniti asupra acelor intrebari si incercati sa selectati un singur raspuns. Daca vreunadin intrebari vi se pare neobisnuita si nu stiti sa raspundeti deloc, treceti peste ea si ignorati-o.

Raspundeti la intrebari luand in calcul tendintele din intreaga dvs viata pentru a afla cePrakritiaveti, iar pentru a afla ceVikruti aveti in momentul de fata, raspundeti la aceleasi intrebarigandindu-va numai la ultimile doua luni din viata. Faceti apoi comparatia si vedeti daca existadiferente intre cele doua. Daca da, atunci ar fi bine sa vedeti ce puteti modifica in stilul de viata.

Prezint aici o lista de trasaturi pe care am cautat sa o fac cat mai completa, mai clara si maicuprinzatoare, pentru ca rezultatul final sa fie cat se poate de realist. Am compilat si tradusinformatia din cartile a doi experti in Ayurveda, maestru (Vasant Lad) si discipol (Robert Svoboda),ambii de renume international, precum si din cursurile profesorului meu de Ayurveda, Dr. Sumit

Ashok Kesarkar, Ph.D. Acest test este doar orientativ, tipologia precisa putand fi detectata numai decatre un medic Ayurveda foarte priceput si cu o experienta vasta, in cursul unei consultatii personale,in functie de multe alte indicii si criterii.

Totusi, testul de mai jos este foarte bun pentru a va ajuta sa va faceti o impresie generala despretipologia de care apartineti. Important e sa aveti destula rabdare si foarte multa sinceritate. Eventual,solicitati asistenta unei rude sau a unui prieten apropiat care va stie foarte bine si de multa vreme,pentru a va ajuta sa dati raspunsurile cele mai potrivite.

Dupa ce ati facut testul o data, intorceti-va la el peste cateva zile si re-evaluati respunsurile. Vetidescoperi ca parerea initiala pe care ati avut-o despre dvs nu era chiar cea reala. Acest lucru estenormal. Perceptia noastra asupra realitatii se modifica in functie de starea de sanatate, de stareaemotionala, etc. Faceti din nou testul si comparati rezultatetele cu cele de data trecuta. Cautati sa vahraniti respectand indicatiile pentru Dosha predominanta si veti vedea transformari.

STRUCTURA CORPULUI

VATA Fie foarte inalti, fie neobisnuit de scunzi, oase micute sau grele, corp subtire,desirat, slab, solduri inguste, deviatie de coloana (scolioza etc)

PITTA Structura medie, solduri medii, bine proportionati, echilibrati, inaltime medie

KAPHA Structura medie si lata, scunzi si indesati, structura osoasa echilibrata, soldurilate, masivitate, musculosi, puternici, bine proportionati

GREUTATEA CORPORALA
http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/un-pic-de-ayurveda/un-pic-de-ayurveda/putintel-despre-doshas/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/un-pic-de-ayurveda/un-pic-de-ayurveda/putintel-despre-doshas/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/un-pic-de-ayurveda/un-pic-de-ayurveda/putintel-despre-doshas/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/un-pic-de-ayurveda/un-pic-de-ayurveda/putintel-despre-doshas/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/un-pic-de-ayurveda/un-pic-de-ayurveda/putintel-despre-doshas/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/un-pic-de-ayurveda/un-pic-de-ayurveda/putintel-despre-doshas/


8/45

VATA Mica, slab, se ingrasa greu sau deloc, piele si os, mari variatii in greutatechiar si fara dieta, depune grasime pe abdomen daca se hraneste defectuos

PITTA Medie, cu fluctuatii minore, se ingrasa sau slabeste destul de usor, depune

grasime in mod egal peste tot pe corp

KAPHA Mare, necesita efort fizic regulat, se ingrasa usor, mai ales in partea inferioaraa corpului (fese si coapse), slabeste cu dificultate

FATA SI FRUNTEA

VATA Mica si neregulata, ingusta

PITTA Medie

KAPHA Mare, larga, lata, atragatoare

PIELEA

Pielea depinde mult de rasa din care faceti parte. Un nordic ce pare intunecat pentru ai lui, tot va ficu mult mai deschis la culoare decat cel mai alb african. De aceea, cand selectati raspunsul laaceasta categorie, comparati-va cu membrii aceleasi rase, ai aceleiasi familii.

VATA Inchisa la culoare, se bronzeaza bine, foarte usor si nu se arde, adora caldurasi nu se mai satura de Soare, piele rece, subtire, uscata peste tot sau cea uscataalterneaza cu uleioasa in anumite zone, se crapa usor, aspra, pielea formeazausor bataturi, intunecata, putine alunite si riduri

PITTA Deschisa la culoare, fina, delicata, uleioasa, calda, rozie sau cuprie, nu sebronzeaza decat greu dar se arde sau formeaza pistrui, poate suferi de alergii

de la Soare, piele iritabila, predispusa la cosuri, eruptii si inflamatii,numeroase alunite, tendinta de a face riduri de timpuriu, se imbujoreaza usor

KAPHA Groasa, iubeste Soarele si nu se arde decat dupa expunere prea indelungata, sebronzeaza uniform si bine dupa o expunere moderata la Soare, piele usoruleioasa, fina, racoroasa dar nu rece, arareori sufera de maini si picioare recica Vata, alba, palida, doua-trei alunite si foarte putini pistrui, nu e predispusa


9/45

la boli de piele

TRANSPIRATIA

VATA Arareori transpira, doar pe fond nervos sau dupa efort foarte intens; nu aumiros corporal

PITTA Transpira excesiv; transpiratie rau mirositoare

KAPHA Transpiratie normala; pielea are o usoara aroma de ulei

PARUL (de pe cap)

VATA Cret, uscat dar si uleios in diferite zone de pe cap, varfurile se despica, incalcit,incurcat, subtire, aspru, matreata, adesea lipsit de stralucire, se rupe usor,inchis la culoare (brunet)

PITTA Drept, subtire, fin, putin (rar), uneori gras, chelesc prematur, caruntiprematur, blond, roscat

KAPHA Usor ondulat natural, gros, des, luxuriant, stralucitor, gras, castaniu sauciocolatiu

PARUL DE PE CORP

VATA Putin, neregulat

PITTA Moderat, deschis la culoare

KAPHA Abundent, gros, tonalitate inchisa

INCHEIETURILE


10/45

VATA Proeminente, osoase, fac zgomot de pocnituri atunci cand se misca

PITTA Imbracate in carne

KAPHA Puternice, bine definite, compacte, solide, bine unse

ABDOMENUL

VATA Slab

PITTA Mediu

KAPHA Mare, obez

PIEPTUL

VATA Umeri ingusti, piept slab, coaste vizibile

PITTA Umeri normal de lati, piept normal

KAPHA Umeri lati, masivitate, piept musculos, puternic

DINTII

VATA Protuberanti, mari, sau foarte mici, sparti, de un alb mat, spatiu intre ei,neregulati, inegali, sensibili la rece si dulce, maxilar fie prea mare fie prea mic,gingii retrase

PITTA Marime medie, egali, bine insirati, predispusi la carii, galbui, gingii sensibile,placa dentara (tartru)


11/45

KAPHA Mari, sanatosi, albi, puternici, egali, stralucitori, care rareori necesitatratament, gingii puternice

BUZELE

VATA Uscate, subtiri, crapate, decolorate, tonalitate inchisa

PITTA Lucioase, medii, buze rosii sau cuprii

KAPHA Pline, umede, carnoase, groase, fine, moi

LIMBA SI GURA

VATA Limba uscata, cu pete inchise la culoare, adesea incarcata cu un strat subtirede culoare gri sau gri-roziu, gust astringent sau amar in gura dimineata latrezire

PITTA Limba subtire, ocazional incarcata cu un strat de culoare galbena, oranj saurosu, uneori atat de iritata incat poate sangera, gura predispusa la afte, gustacru sau metalic in gura dimineata la trezire

KAPHA Limba groasa, curata, arareori incarcata, dar cand este, stratul este gros,albicios sau alb-verzui, gust dulceag gretos sau dulce-acrisor dimineata latrezire

NASUL

VATA Forma neregulata, stramb, coroiat, acvilin, sept deviat, mai mereu rece mai

ales cand e frig

PITTA Lung, ascutit, varful rosu, cald

KAPHA Scurt, rotund, varf rotund, carnos


12/45

OCHII

VATA Mici, adanciti in orbite, uscati, activi, nelinistiti, agitati, neobisnuit deapropiati sau departati intre ei, albul ochilor are o nuanta gri sau albastruieusoara, culori: negri, castaniu foarte inchis ca de ciocolata amaruie, gri, violet,

albastru-gri, ochi ceacari (de culori diferite), culori neobisnuite in general,gene rare

PITTA Dimensiuni medii, stralucitori, patrunzatori, radianti de energie, sensibili lalumina, se inrosesc usor, iritati, firisoare rosii pe albul ochilor, culori:deschise, caprui, albastri electric, albastru deschis sau verzi, gene ascutite

KAPHA Mari, umezi, frumosi, atragatori, calmi, emana iubire, tendinta spremancarime, culori: uneori albastri dar mai adesea ciocolata cu lapte, gene dese

MAINILE

VATA Brate neobisnuit de lungi sau de scurte, degete lungi si subtiri, eventualstrambe, vene proeminente, rasucite si incurcate

PITTA Degete normal de lungi, vene mai putin proeminente ca la Vata dar totvizibile, de culoare verzulie

KAPHA Brate puternice, scurte, degete scurte si patrate, vene adanc ascunse sub piele,greu de observat

UNGHIILE

VATA Uscate, aspre, casante, crapate, se rup cu usurinta, difera in marime si formauna de alta, neregulate, cu depresiuni sau ridicaturi, usor albastrii sau gri,obiceiul de a-si roade unghiile

PITTA Fine, puternice, ascutite, flexibile, bine formate, rozii, lucioase

KAPHA Groase, pale sau albe, mari, lungi, fine, simetrice, regulate


13/45

DIGESTIA

VATA Neregulata, uneori buna, alteori foarte slaba

PITTA Digestie puternica, foarte buna

KAPHA Digestie slaba

ABILITATEA DE A SUPORTA FOAMEA

VATA Neregulata, foame excesiva intr-o zi urmata de dezinteres pentru hrana a douazi, se simt ametiti sau lesinati daca nu servesc cate ceva intre mese, nu suportapostul strict, nu suporta perioadele lungi de deprivare de hrana

PITTA Foarte slaba, devin irascibili si taiosi daca nu primesc de mancare atunci candle este foame, arareori le place sa posteasca

KAPHA Pot suporta chiar o zi intreaga fara sa manance doar cu apa sau sucuri defructe - fara sa simta vreun disconfort

SETEA

VATA Neregulata, cand deloc cand foarte mare

PITTA Le este sete foarte des, consuma multe lichide

KAPHA Arareori le este sete; consuma putine lichide

CANTITATEA DE HRANA CONSUMATA

VATA Mereu nerabdatori sa manance insa nu pot manca cat de mult si-ar dori, sesimt plini dupa mai putin decat ar fi vrut, uneori suporta zile in sir fara sa


14/45

manance iar in altele mananca foarte mult

PITTA Mereu gata sa manance ceva; consumatori de cantitati mari de hrana

KAPHA Dorinta moderata de a manca, cantitate normala de hrana, predispozitiespre bulimie pe fond emotional

PREFERINTA PENTRU GUSTURI

VATA Dulce, acru, sarat

PITTA Dulce, amar, astringent

KAPHA Picant, astringent, amar

ENERGIA SI MICUL DEJUN

VATA Nu functioneaza eficient daca sar peste micul dejun pentru ca pe la 10amdevin somnorosi intrucat le scade nivelul de zahar din sange; intrucat au

observat ca ard rapid hrana consumata incearca sa compenseze servind unmic dejun copios, insa cei mai multi se simt bine cu un mic dejun usor urmatde un pranz mai devreme; tind sa se bazeze pe cafea sau ceai ca sa se trezeascadimineata insa acestea ii secatuiesc de energie ulterior

PITTA Capabili sa sara peste micul dejun daca e nevoie in special daca au un scop pecare doresc sa-l atinga, insa pana la pranz devin nervosi si irascibili si nu secalmeaza decat dupa ce mananca; le plac stimulantii si beau cafea sau ceai atatdimineata cat si la amiaza pentru a-si mentine nivelul ridicat de consum alenergiei

KAPHA Se simt foarte bine cu un mic dejun usor precum un fruct, adesea le faceplacere sa sara cu totul peste micul dejun fara sa se simta perturbati; nu setulbura nici daca pierd si pranzul; in mod normal, nu se simt atrasi destimulanti, dar savureaza cu placere o cana de cafea sau ceai dimineata pentruca ii ajuta sa se mobilizeze


15/45

HRANA PREFERATA ESTE

VATA Calda spre fierbinte

PITTA Rece

KAPHA Moderat de calda

EVACUAREA INTESTINELOR

Pentru a raspunde la aceasta categorie, trebuie sa stiti ca in Ayurveda se considera ca cei ce nu ies latoaleta cel putin o data pe zi in mod regulat, fara ajutorul laxativelor, sunt considerati constipati.

Cazul in care aveti scaune moi de trei ori pe zi sau mai des se numeste diaree. Normal ar fi sa avetiscaun o data sau de doua ori pe zi fara ajutorul laxativelor.

VATA Sufera de constipatie uneori intreaga viata, tendinta spre scaune tari si inchisela culoare, gaze frecvente si balonare; exista persoane Vata careexperimenteaza variatii: perioade de constipatie care alterneaza cu perioadede diaree; au nevoie de laxative foarte puternice

PITTA Arareori constipati, de obicei scaune frecvente si regulate; scaune galbui sibine formate, iar uneori moi si care dau senzatia de arsura mai ales dupa ce au

mancat ceva picant; culoarea galben sau oranj intens a scaunelor indica unexces de Pitta in corp; laptele, stafidele, smochinele sau curmalele au adeseoriefect de laxativ pentru Pitta

KAPHA Au iesiri regulate, o data pe zi; uneori au eliminari lente; scaune bine formatedar arareori tari; cand sunt constipati raspund la laxative medii ca putere

MENSTRUATIA

VATA Menstre neregulate, uneori trec cateva luni fara menstruatie mai ales daca facmult efort sau exercitii fizice prea multe sau slabesc prea tare; intervalul dintredoua menstre e adesea mai mare de o luna; pierd putin sange; pot existacheaguri de sange; sangele e de obicei inchis la culoare; chiar inainte deinceperea sangerarii se constipa si au crampe severe uneori constipatiaalterneaza cu diaree; abdomenul e tensionat si rigid; crampele femeilor Vatasunt in general mai intense decat ale celorlaltor femei; anxietate pre-menstruala, somn intrerupt, tensiune nervoasa, schimbari de stare, senzatia


16/45

de aerian

PITTA Cicluri regulate; sangerari mai indelungate si mai abundente decat Vata;intervalul dintre doua menstre poate fi mai scurt de 4 saptamani; sangele este

adesea fierbinte, de un rosu intens stralucitor, dar cand exista undezechilibru Pitta in corp sangele poate avea o tenta albastruie, galbuie sauneagra; scaune moi in timpul si imediat inainte de declansarea menstrei;sufera de crampe de intensitate medie; Pitta dezechilibrata creeazairitabilitate, pofte intense pentru anumite mancaruri, aparitia de alergii alepielii sau izbucniri ale acneei, dureri de cap (migrene)

KAPHA Menstre regulate, fara probleme; cantitate medie de sange; sange oarecumdeschis la culoare; Kapha dezechilibrata poate da mucus in sangele menstrual;crampe usoare, suportabile, nu intense; dezechilibrul lui Kapha da casimptome pre-menstruale: retentie de apa, balonare, inflamarea sanilor,mancarimi vaginale, digestie slaba, letargie

PREFERINTA PENTRU UN TIP DE CLIMA

VATA Iubesc caldura tot timpul anului; Soarele ii invioreaza; isi pierd din energie intimpul iernii cand se infofolesc folosind orice sursa externa de caldura; corpulproduce foarte putina caldura

PITTA Prefera climatul temperat; clima fierbinte este intolerabila pentru ei; produc

multa caldura interna; iubesc sa doarma cu geamul deschis chiar si iarna;tipologiile mixte de Pitta (Vata-Pitta sau Vata-Kapha) nu considera caldurachiar atat de intolerabila dar de obicei prefera climatul rece

KAPHA Sunt suficient de stabili incat sa nu fie prea tare perturbati de temperaturiextreme, dar daca sunt interogati constant, adesea vor marturisi ca preferaclima calda si ca nu prea le place umiditatea

FORTA FIZICA SI REZISTENTA

VATA Desi sunt activi si agitati, au vitalitate scazuta; exercitiile fizice energice iiobosesc repede si le provoaca foame; adesea fac excese si se epuizeaza prinhiperactivitate fiind convinsi ca mai mult inseamna mai bine; le place sa-sirisipeasca energia atunci cand o au; pot deveni dependenti de exercitiilefizice energice pentru ca acestea ii calmeaza temporar, ii face fericiti si simtnu ii mai doare nimic; tonusul muscular e scazut; coordonare musculara


17/45

slaba

PITTA Suporta bine exercitiile fizice energice atata timp cat nu ii supra-incalzesc; leeste foame si sete dupa ce fac miscare; sunt prin natura lor competitivi si

pasionali si adesea refuza sa-si recunoasca limitele; tonus si coordonaremusculara medii

KAPHA Tonus muscular excelent; foarte bine coordonati muscular; sunt cei maicapabili sa suporte exercitii fizice intense numai ca de multe ori nu prea suntinteresati de ele; daca sunt motivati sa faca miscare in mod regulat le va fifoarte benefic pentru ca se vor simti bine; arareori le este foame sau setedupa miscare

SEXUALITATEA

VATA Se gandesc mult la sex si uneori fanteziile lor sunt atat de satisfacatoare incatisi pierd interesul pentru actul fizic; atunci cand totusi sunt interesati departea fizica, devin intensi; pasiunea li se trezeste rapid si ajunge iute lamaxim; apetitul lor sexual variaza (ca toate celelalte lucruri) de la o zi la altadesi multi cad prada complacerii excesive in activitatea sexuala ceea ce ii ducela epuizare; fertilitate scazuta

PITTA Au ample dorinte sexuale; stiu ce vor si cand vor; indiferent ca dorinta lor emare sau mica, stiu sa isi echilibreze dorinta cu implinirea ei; daca satisfacerea

sexuala este intarziata sau zadarnicita se enerveaza; feritilitate medie

KAPHA Au o dorinta constanta si de obicei se bucura de actul sexual fara sa fie in modspecial fascinati de el; odata ce sexualitatea le capteaza atentia, apetitul li seintensifica foarte mult; sunt greu de trezit insa raman pasionali multa vreme;fertilitate excelenta

SOMNUL

VATA Dorm ca iepurii; se intorc pe toate partile; le este dificil sa adoarma sau setrezesc de mai multe ori pe timpul noptii; calitatea somnului poate varia multde la o noapte la alta; in unele nopti, mai ales daca sunt epuizati, au un somnadanc si prelungit si este aproape imposibil sa-i trezesti; in rest, au somnagitat, intrerupt si sunt usor perturbati de orice zgomot; adesea, indiferent catde mult si de adanc au dormit, se trezesc dimineata simtindu-se obositi;somnambulismul si vorbitul in somn sunt semne ale lui Vata; de asemenea,


18/45

cei care scrasnesc din dinti in timpul somnului sunt tot Vata

PITTA Adorm cu usurinta; au somn usor; se trezesc vioi; chiar daca se trezesc petimpul noptii pot adormi imediat la loc; cel mai adesea au un somn odihnitor;

pot suporta foarte usor sa doarma multe nopti la rand doar cateva ore fara sase simta afectati; se mai intampla sa nu poata dormi din cauza focusului preamare asupra muncii si activitatii lor

KAPHA Adorm rapid; dorm bustean; se trezesc odihniti si vioi; daca li se permite,dorm bucurosi ore in sir; foarte rar au probleme cu somnul

VISELE

VATA Viseaza mult si isi uita visele cu usurinta; dimineata la trezire stiu ca au visatdar isi amintesc doar fragmente; uneori au perioade de aparenta lipsa de visecare alterneaza cu nopti in sir de vise intense; vise active; mintea lor continuasa consume energie chiar si atunci cand dorm desi ar trebui sa seodihneasca;vise in care zboara, ascensioneaza, se misca/deplaseaza sau in caresunt urmariti de cineva sunt vise tipice pentru Vata

PITTA De obicei isi amintesc ce viseaza; vise pasionale sau intense ce adesea implicalumina, caldura sau alta forma de energie; vise violente; sunt cei cecontroleaza situatiile din vis: de exemplu daca e vorba de o urmarire, ei suntcei ce urmaresc pe cineva; vise ce implica vanzare si cumparare, transfer de

bani; de obicei viseaza in culori

KAPHA Au vise foarte calme, linistite, lipsite de evenimente, pline de pace; nu se preachinuie sa-si aminteasca visele calme ci mai degraba isi amintesc visele carepoarta intensitate emotionala; vise romantice, cu lacuri, helestee

VOCEA

VATA Vorbesc sacadat, ca si cum nu ar sti sa-si sincronizeze respiratia cu vorbirea;ragusesc usor; daca isi forteaza vocea, devin muti cateva zile; vorbesc repede,adesea cu o tonalitate ascutita la sfarsitul frazei, iritanta; se abat adesea de lasubiect; de obicei extrem de vorbareti; pot vorbi despre orice tema in fataoricarui auditoriu, chiar daca e vorba numai de o pisica, de plante sau de unzid; vorbesc de dragul vorbitului; iubesc sa vorbeasca pentru ca in acest fel isiconsuma energia; conversatia cu ei seamana cu niste monologuri; daca doioameni de tip Vata se intalnesc, pot petrece ore in sir conversand; isi folosesc


19/45

vocea in exces; sunt capabili sa inceapa o conversatie cu oricine; balbaitul esteo caracteristica Vata; vorbesc atat de repede incat sar peste cuvinte

PITTA De obicei sunt foarte concisi si la subiect; foarte focalizati pe ce spun; stiu

mesajul pe care doresc sa-l transmita, raspunsul pe care doresc sa-l obtina sicantitatea de energie ce trebuie investita pentru a obtine rezultatul pe care si-ldoresc; din vocea Pitta transpare nerabdarea si intensitatea; voceporuncitoare; o soapta de tip Pitta poate fi clar auzita in capatul celalalt alcamerei; daca doi indivizi Pitta incep o discutie, aceasta se transforma intr-ointrecere a vointelor, intr-o dezbatere aprinsa; adesea oamenii Pitta au limbiascutite si vorbesc repede; pot porni o conversatie cu oricine pare suficientde interesant; voce dura, provocatoare

KAPHA Vorbesc incet, atent, fara sa exprime prea multe; informatia trebuie extrasa cuclestele de la ei; initiaza o conversatie numai daca au ceva important de spus;energie si intensitate scazuta in voce; voci sonore si melodioase, placute, dulci;

este o placere sa-i asculti atunci cand ii poti determina sa vorbeasca; douapersoane Kapha pot sta vis--vis unul de celalalt ore in sir fara sa spuna nimicdecat cateva fraze de complezenta; taciturni innascuti; vorbire lenta,rezonanta; voce clara

MERSUL

VATA Foarte rapid, miscari bruste

PITTA Normal, focalizat, hotarat

KAPHA Lent, calm, constant

EMOTIILE

VATA Anxietate, frica, stari de nesiguranta si insecuritate, dovedesc multa

flexibilitate, se adapteaza usor, iubesc schimbarea

PITTA Manie, irascibilitate, pasionalitate, intensitate, gelozie, ura, hotarare, izbucniri


20/45

KAPHA Calmi, lacomi, atasati, evita confruntarile, automultumire, puternic dezinteresfata de schimbare, sensibilitate emotionala, spera ca ignorand o situatieneplacuta aceasta se va rezolva de la sine sau va disparea, sunt greu de starnitdar odata starniti experimenteaza stari puternice de manie sau frica,sentimentele le sunt usor de ranit

PERSONALITATEA

VATA Hipersensibili, incordati, tensionati, reactioneaza rapid la schimbarile dinmediul lor, exceptional de schimbatori, se opun oricarei rutine in viata lor,urasc regularitatea, mintea lor activa le cere stimulare continua, pot fi sufletulpetrecerii daca au energie insa se consuma rapid, uneori vor companie alteori

vor sa fie singuri, isi fac prieteni cu usurinta dar prieteniile lor nu dureaza,sunt hiperadaptabili, flexibili, haotici, aerieni, le e dificil sa se concentrezeasupra unui singur lucru, nu duc la bun sfarsit ceea ce incep, nu sunt stabili

sau constanti, schimba usor taberele, sunt plini de idei, entuziasti

PITTA Intensi si plin de forta in tot ce fac, sunt dedicati aspectelor practice ale vietii,cand le este posibil sunt dominatori, sunt plini de curaj, cred in fairplay, dacaau o stare buna emana exuberanta, cand sunt maniosi pot fi cruzi si nemilosi,isi fac usor prieteni mai ales daca simt ca acei prieteni le pot fi de folos cumva,de obicei sunt extrem de inteligenti si nu au rabdare cu cei care nu sunt la fel,au o aroganta innascuta, pot fi intolerabili, pot fi egoisti, foarte incapatanati,pot cadea in fanatism si raman fixati pe ideile lor fanatice atat timp catconsidera ca asta le este de folos, sunt lideri

KAPHA Predominant calmi, linistiti, tacuti, stabili, seriosi, iubesc placerile caminuluisi vietii de familie, sunt rabdatori, modesti, au forta morala, pot fi pasivi,atasati, posesivi si lacomi, au o personalitate stabila, nu au agilitate sauacuitate mentala, studiaza fiecare idee cu atentie inainte sa devina adeptul ei,odata ce au hotarat asupra cursului unei actiuni merg pe el cu incapatanare, isifac prieteni greu, cu timpul, dupa perioade de deliberare, insa prieteniile lordureaza, sunt cel mai putin motivati de auto-dezvoltare, nu sunt bunifanatici,insa credinta lor in orice ar crede ei este stabila si de nezdruncinat, sunt maicompasivi decat ceilalti

INTERESE/HOBBY

VATA Calatoriile, iubesc sa calatoreasca de placere


21/45

PITTA Sporturile, politica

KAPHA Relaxarea, florile, natura, gradinaritul, jocurile pe calculator

ATITUDINEA FATA DE PROBLEME SI DIFICULTATI

VATA Se ingrijoreaza, emana instabilitate si nesiguranta

PITTA Se enerveaza, sunt usor de scos din sarite

KAPHA Sunt plini de pace, senini, calmi

MODUL DE EXPRESIE SI PERCEPTIE

VATA Cel mai adesea gandesc in cuvinte, chiar si atunci cand vizualizeaza sau traiescceva; folosesc cuvintele pentru a-i ajuta sa lege firul gandurilor; au un simtacut al auzului, atat de acut incat sunetele puternice sau disonante le pot facerau fizic; primul lucru pe care si-l amintesc (legat de un eveniment trecut) suntsunetele precum strigatul pescarusilor sau vuietul marii

PITTA Sunt orientati vizual si vizualizeaza aproape orice lucru la care se gandesc; nuau nici o problema in a crea imagini inchipuite; mai intai vor cauta sa vadaceea ce gandesc; folosesc imaginile pentru a lega cuvintele si emotiile intre ele;au tendinta sa-si aminteasca in primul rand imagini

KAPHA Adesea gandesc cu emotiile lor si simt legatura dintre cuvinte si forme;emotiile influenteaza adesea gandirea Kapha; isi amintesc cu usurinta senzatiiprecum caldura Soarelui sau picaturile de apa de pe corp dupa ce au iesit dinmare; pot corela aceste senzatii tactile cu felul in care se simteau emotionalin acel moment

MINTEA

VATA Iute, adaptabila, buni teoreticieni, nu le e frica sa abordeze idei vechi in felurinoi, tendinta de a trece repede de la o idee la alta, le este dificil sa isi puna


22/45

ideile in practica

PITTA Patrunzatoare, critica, planuiesc metodic si eficient, le place sa implementezeideile noi ale indivizilor Vata, le place sa puna in practica idei

KAPHA Lenta, letargica, sunt buni manageri, sunt inflexibili si se opun schimbarii

PUTEREA DE INTELEGERE

VATA Foarte rapid, fac conexiuni rapide in minte

PITTA Rapida, mare

KAPHA Lenta, grei de cap

MEMORIA

VATA De obicei isi amintesc cu usurinta dar uita repede, daca sunt enervati erup ca osticla de Cola agitata si apoi deschisa, izbucnesc usor proiectandu-si energia in

manie si la fel de repede se intorc la normal cand atentia le este furata dealtceva, in scurt timp uita de ce s-au maniat daca nu e cineva sa lereaminteasca; memorie fluctuanta: buna pe termen scurt si slaba pe termenlung

PITTA De obicei isi amintesc cu usurinta si uita cu dificultate, daca explodeaza defurie continua sa pufneasca indignati multa multa vreme, isi propun chiar sanu uite sa ramana furiosi cat mai mult timp; memorie foarte buna

KAPHA Trebuie sa li se repete de mai multe ori un lucru inainte sa le intre in cap dar

odata ce le-a intrat nu mai uita toata viata, sunt asemenea elefantilor: nu uitaniciodata, sunt greu de iritat insa odata porniti nu uita niciodata o ofensa;memorie slaba dar cea pe termen lung este buna

FINANCIAR


23/45

VATA Nu au responsabilitate financiara innascuta, cheltuiesc banii cu mare usurintaimediat ce le intra in maini, sunt predispusi la cheltuieli bazate pe impulsulmomentului risipind banii pe lucruri de care nu au nevoie cu adevarat, pentruei banii sunt ceva ce trebuie cheltuit

PITTA Planifica si isi calculeaza cu intelepciune cheltuielile, cheltuiesc cu cap, nu leeste teama nici sa cheltuie bani nici sa reziste impulsului de a cheltui,cheltuiesc pentru a-si vedea proiectele inaintand, tind sa se simta superioricelor ce nu pot sa aiba un asemenea auto-control

KAPHA Intotdeauna au bani albi stransi pentru zile negre, pot deveni chiar zgarciti,uneori se complac in a risipi pe fond emotional, insa de obicei considera ca

banii sunt facuti sa fie acumulati

Numarati raspunsurile pentru fiecare Dosha. In mod normal va predomina una sau doua. Cititidespre Dosha predominanta la pagina cuRezultatele testului.

Rezultatele Testului

Dupa ce ati raspuns la intrebarile Testului, numarati raspunsurile pentruVata, Pitta si Kaphaseparat. In mod normal vor predomina una sau doua Doshas. Acestea indica Prakriti-ul dvs. Decidaca ati numarat V11P16K3, atunci aveti o constitutie predominant Pitta si secundarVata, adica oconstitutie duala, si trebuie sa cititi despre tipologiaVata-Pitta.

Iata mai jos rezumatul pentru cele 6 tipuri constitutionale:Vata pur, Pitta pur, Kapha pur,Vata-Pitta, Pitta-Kapha siVata-Kapha. Textele sunt preluate din cartea lui Dr. Robert E. Svoboda,Prakriti-Your Ayurvedic Constitutionsi sunt traduse de mine. Sper sa va fie de folos ca sa va

intelegeti cat mai bine.

VATA

Persoanele care apartin de aceasta tipologie sunt de obicei subtiri si nu reusesc sa se ingrase decatdaca mananca in mod constant mult mai mult decat normal, ceea ce s-ar putea sa si faca pentru ca iiajuta sa se stabilizeze si sa aiba mai multa energie disponibila pentru urmatoarea tura de activitati.
http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/rezultatele-testului/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/rezultatele-testului/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/rezultatele-testului/http://bucatarieindiana.files.wordpress.com/2011/10/ganesha.jpghttp://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/rezultatele-testului/


24/45

Evident, daca mananca alimente de tip junk-food oricine se poate ingrasa destul de rapid, inclusivpersoanele Vata.

De obicei au umeri si solduri inguste, iar incheieturile lor scot adesea sunete ca niste pocnituri atuncicand se misca. Au tendinta sa fie agitati; agitatia, ca si obezitatea, se mosteneste din familie.

PersoaneleVata sunt uscate. De obicei, pielea li se crapa usor si sunt predispusi la bataturi. Parultinde sa fie aspru, uscat si cret. OameniiVata sufera de frig si adesea se plang de circulatie perifericaproasta. Pielea lor este de obicei racoroasa sau rece la atingere. Transpira putin si iubesc sa stea laSoare.

Au o pofta de mancare variabila si atractia lor spre agitatie tinde sa-i impinga spre adoptarea unorobiceiuri alimentare neregulate care le inrautateste abilitatea de a digera. De obicei, fie sufera, fie ausuferit de constipatie cronica, din cauza astringentei lor innascute. Le plac mancarurile zemoase,uleioase, fierbinti insa au tendinta sa treaca in extreme in ce priveste hrana, fie facand exces de

budinci cu multa branza si mancaruri grele, greu de digerat, fie respingand orice fel de mancarurigrele, fie alternand intre exces si respingere.

Sunt predipusi la fluctuatii rapide ale nivelului energetic, energia lor manifestandu-se in rafale sauexplozii. Adesea incearca ca isi mentina energia cu ajutorul unor stimulanti puternici precumcafeaua, in loc sa admita in interiorul lor ca sunt obositi si au nevoie de odihna. Epuizarea urmeazainevitabil perioadelor de activitate frenetica, numai ca s-ar putea ca oameniiVata sa nu isi poatarecunoaste oboseala pana ce aceasta nu ii forteaza sa se odihneasca.

PersoaneleVata au adesea dificultati cu somnul. S-ar putea sa aiba probleme fie sa adoarma, fie sadoarma, sau ocolesc insomnia mentinand un asemenea nivel ridicat de epuizare incat oricand isi dau

voie sa isi acorde ceva odihna, dorm de parca ar fi cazut morti. TipologiaVata resimte durerea maiintens decat alte tipologii, iar sunetele puternice sunt de asemenea mai greu tolerate de ei; se pare ca

sistemul lor nervos are mai putina izolatie decat la ceilalti. ImpulsulVata innascut de a evitadurerea se poate manifesta sub forma de frica.Vata iubeste masajul cu ulei pentru ca ii ajuta sa secalmeze si sa-si linisteasca sistemul nervos hiperactiv, ceea ce reduce senzitivitatea lor nervoasa si,deci, durerea (fizica sau mentala).

OameniiVata duc vieti dezordonate pentru ca le vine foarte greu sa isi creeze o rutina. Gustul amarcare este prezent in structura lor ii face vesnic interesati de studierea propriei persoane si deinteractiunea cu mediul. Daca inconstanta si schimbarea caracterizeaza majoritatea lucrurilor pecare le faceti, atunci aveti o predominantaVata.

PITTA

Oamenii Pitta pur au o predominanta in ei a Picantului, ceea ce ii face sa fie intensi, incinsi siirascibili. De obicei au o inaltime medie, statura si rezistenta medii. De obicei au o piele deschisa laculoare, care se inroseste rapid cand e expusa la Soare, dupa sport, si cand se imbujoreaza. Se ardusor cand stau la Soare si de obicei sunt plini de pistrui si alunite. Parul tinde sa fie lins si deschis laculoare. Toti cei al caror par este roscat natural, sunt macar partial Pitta.


25/45

Persoanele Pitta transpira usor din cauza caldurii pe care o stocheaza in interior. Nivelele ridicateale gusturilor acru si sarat din ei le asigura o pofta de mancare mereu buna. Intensitatea focului dinei ii face sa le placa mancarea si confruntarile; daca pierd o masa, s-ar putea sa consume unoarecare trecator neavizat, cu mania lor acumulata. Le place orice fel de hrana si de obicei o digera

bine. Au o tendinta spre diaree si sunt arareori constipati.

Focul puternic al oamenilor Pitta le face si mintea ascutita. Ei tind sa devina rapid nerabdatori inpreajma indivizilor mai lenti sau mai putin focalizati ca ei. Persoanele din aceasta tipologie dorm

bine de obicei pentru asa considera ca este potrivit, insa daca devin obsedati de munca lor s-ar puteasa petreaca cateva nopti albe. Sunt la fel de competitivi si intensi in tot ce fac, ca e munca sau joaca,iar gustul picant predominant la ei ii face sa se enerveze cu usurinta, chiar daca in exterior nu semanifesta.

KAPHA

Individul Kapha tipic este bine inchegat, un tip atletic atunci cand face suficienta miscare si care seingrasa numai uitandu-se la mancare atunci cand neglijeaza sportul. Majoritatea oamenilor Kapha

raman sanatosi atunci cand fac destule exercitii fizice si nu mananca prea mult. Gustul dulce este laputere in ei si de aceea nu resimt cu adevarat foamea intensa fizica pe care o simt tipologiileVata siPitta, insa pot deveni atasati de mancare ca mijloc de implinire emotionala. Oamenii Kapha dorm

bine si au tendinta de a dormi prea mult.

In general, persoanele Kapha nu simt nevoia aceleiasi agitatii si stimulari pe care indiviziiVata siPitta le iubesc, nici macar din contactul sexual, desi odata ce sunt starniti, gusturile acru si saratdevin mai predominante in ei si le trezesc apetitul. Oamenii Kapha sunt stabili, intrucatva lenti sitind sa fie multumiti de sine. Atasamentul lor fata de o situatie stabila, agreabila ii determina peacesti indivizi sa se opuna schimbarii si ii poate detemina sa devina lacomi, incapatanati sauconservatori. Persoanele Kapha au nevoie de motivatie si stimulare in acelasi fel in care oamenii

Vata necesita echilibru si relaxare, iar Pitta provocare.

CONSTITUTIILE DUALE

Persoanele a caror constitutie reflecta influenta unei singure Dosha sunt cu adevarat norocoase dinperspectiva faptului ca odata ce ajung sa se cunoasca, stiu intotdeauna cum vor reactiona la anumitistimuli. Oamenii cu constituii duale Vata-Pitta, Pitta-Kapha siVata-Kapha au personalitaticare sunt mereu oarecum multiple: in anumite conditii va predomina o Dosha, iar in altele cealaltaDosha va prelua controlul. Coeziunea personalitatii care ii caracterizeaza pe indivizii purVata, Pittasau Kapha este mai dificil de atins de aceia dintre noi care avem personalitati duale pentru ca noi nestraduim sa echilibram chemarile a doua principii foarte diferite. Majoritatea oamenilor au oconstitutie duala.

VATA-PITTA

OameniiVata-Pitta au in general circulatia proasta si dragostea fata de caldura caracteristica luiVata, insa natura lor Pitta le limiteaza clar abilitatea de a suporta caldura. Pitta din ei ii determinasa le placa sa manance, iarVata se asigura ca au probleme sa digere mesele copioase.


26/45

Multe din caracteristicile unuiVata-Pitta prezinta o combinatie a luiVata cu Pitta; multi dintre eiau parul ondulat natural, cauzat de o combinatie dintre parul cret dat deVata si parul lins dat dePitta. Totusi, prea adesea influentele luiVata alterneaza cu ale lui Pitta la individulVata-Pitta.

Atunci cand o asemenea persoana este dezechilibrata, frica va alterna cu adesea cu mania, ca reactiela stres. Aceasta poate conduce la un comportament despotic si plin de bruschete. Cand aspectul dePitta simte nevoia sa comande, prezentaVata creeaza neincredere in sine in legatura cu abilitatea

individului de a conduce. Acest compromis interior poate avea drept rezultat tendinta de a dominapersoane mai slabe ca el.

UnVata-Pitta echilibrat, sanatos, combina abilitateaVata de gandire originala cu priceperea Pittain aplicarea unei teorii.Vata si Pitta au in comun usurinta si intensitatea ca si calitati. Canalizareaadecvata a acestei intensitati necesita stapanirea usurinteipentru o dezvoltare de sine intensiva.

Altfel, tendintaVata spre dependenta de controlul durerii si predilectia lui Pitta pentru dependentade intensitate amplificata, va trage individulVata-Pitta catre stari si mai profunde de dependentadecat o pot faceVata sau Pitta separat. TipologiileVata-Pitta au nevoie cel mai mult de stabilitate.

Au nevoie sa fie trase in jos de greutatea caracteristica lui Kapha, factorul cu cea mai mica influentain personalitatea lor. Pentru ei, gustul dulce este cel mai important de cultivat.

PITTA-KAPHA

Constitutia Pitta-Kapha se adapteaza cel mai bine la confuzia, dezordinea si schimbarile constantece caracterizeaza lumea de astazi. Multi dintre cei ce ating succesul in toate sferele vietii sunt Pitta-Kapha, care combina stabilitatea Kapha cu adaptabilitatea Pitta. Metabolismul activPittaechilibreaza fizicul Kapha puternic pentru a conferi o sanatate fizica buna, iar mania Pitta este binetemperata de preocuparea Kapha de a sustine un bun echilibru mental. Desi indivizii de tip Pitta-Kapha prefera de obicei climatul temperat, pot indura cu usurinta extreme de caldura sau frig. Leplac exercitiile fizice viguroase si profita de pe urma lor, si la fel e si cu sexul.

Partea intunecata a individului Pitta-Kapha provine din trasatura comuna de uleios sau umed

caracteristica atat lui Pitta cat si lui Kapha. Usurinta cu care ei ating succesul in lume marestearoganta si increderea prea mare in sine ale lui Pitta si multumirea infatuata de sine caracteristicalui Kapha. Aceste emotii pot izola total si eficient personalitatea Pitta-Kapha fata de toaterealitatile, in afara de cea pe care ei aleg sa o perceapa. Iar calitatea de uleios se adauga acestuiefect pentru ca un Pitta-Kaphava naviga printre critici ca gasca prin apa si va accepta numailaudele. Aceasta atitudine poate face viata cu un Pitta-Kapha de succes foarte dificila. Intrucat

Vata este minimizata in ei de la natura, Pitta-Kapha au nevoie de uscaciunea introspectiei saudisciplinei spirituale precum si de iregularitatea expunerii la situatii neprevazute pentru acontrabalansa increderea prea mare in sine. Cele mai bune gusturi de cultivat pentru ei sunt amar siastringent.

VATA-KAPHA

Vata si Kapha sunt unite in raceala lor. Desi nu sufera fizic la fel de intens din cauza frigului, asacum o face tipulVata pur, din cauza puterii si izolatiei date de Kapha, au totusi o nevoie emotionaladubla de caldura. Au tendinta sa fie inalti si reflecta trasaturile Pitta in felul in care sunt claditiprecum si in majoritatea celorlaltor trasaturi fizice. Lipsa de caldura pe care o resimt se manifesta deobicei la nivel fizic sub forma unor perturbari digestive precum constipatia si a bolilor respiratorii cuproductie mare de mucus.


27/45

PersoaneleVata-Kapha sunt de obicei plini de zel in tot ce fac si adesea exagereaza, neglijand saaplice si cumpatarea. Ei pot fi cand usori, deschisi, aerieni, cand profunzi si secretosi. Naturilediametral opuse ale luiVata si Kapha si absenta unui foc puternic Pitta duc la dificultati foartemari in integrarea unui personalitati. Ei trebuie sa fie atenti in special la a trage concluzii fara oinvestigare preliminara adecvata. Natura profund emotionala a lui Kapha amestecata cu naturahiper-dinamica, cand sus cand jos, a luiVata, are grija ca loviturile emotionale pe care le primesc sa

patrunda adanc si sa devina traume in individulVata-Kapha. PersoaneleVata-Kapha, care aunevoie de caldura mai mult decat orice altceva, ar trebui sa foloseasca mai mult gusturile tari (acru,sarat si picant) decat pe cele reci (dulce, amar si astringent) in dieta lor.

Tabel cu Alimente considerate Incompatibile in Ayurveda

In completareaarticoluluicare prezinta ideea de incompatibilitati alimentare in viziunea Ayurvedei,iata aici o lista mai completa insa nu exhaustiva cu alimente incompatibile intre ele deci alimentepe care nu ar trebui sa le consumati la aceeasi masa.

Unele din aceste alimente pot fi convinse sa se impace daca sunt gatite cu condimente, iar altele nuse potrivesc nicicum. Acest blog va ofera numeroase exemple practice deRetetepentru a va ajuta sa

intelegeti cum anume pot fi facute unele din aceste alimente sa devina compatibile.

Sfatul meu ar fi sa nu va puneti mainile in cap gandindu-va ca mai toate mesele voastre sunt pline deasemenea combinatii. Este bine sa luati cunostinta si treptat sa incercati sa inlaturatiincompatibilitatile din alimentatie. Nu faceti schimbari bruste ci gradate, insa cautati ca odata facuteacele schimbari sa le respectati.

Incepeti cu una din combinatiile pe care le faceti in prezent crezand ca sunt foarte sanatoase si lacare ati putea renunta cu usurinta. Sa zicem Milk-shake de banane (sau de capsuni). Oricine poatetrai fara aceasta bautura mai ales ca este ceva relativ nou, de import, preluat de la englezi sauamericani. Sa zicem ca erati obisnuiti sa il consumati in fiecare dimineata, in loc de mic dejun. La o

saptamana sau o luna dupa ce ati renuntat la el, pregatiti-l din nou si incercati sa fiti atenti in ce felva influenteaza digestia si sa simtiti ce se petrece in stomac/intestine. Reactia imediata aorganismului este cea de balonare si senzatia ca va ramane in stomac prea mult, ingreunandu-va,chiar daca e doar un lichid.

Deci faceti mai intai schimbari mici, care nu cer un foarte mare efort de vointa.
http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/ayurveda-despre-alimentele-incompatibile/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/ayurveda-despre-alimentele-incompatibile/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/ayurveda-despre-alimentele-incompatibile/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/http://bucatarieindiana.files.wordpress.com/2012/08/alimente-incompatibile-ouacartofi.jpghttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/ayurveda-despre-alimentele-incompatibile/


28/45

Facand asemenea experiente va veti convinge singuri cum stau lucrurile si in ce fel se schimba stareavoastra de sanatate.

lapte

banane

pepene

iaurt

fructe acre

kitcheri

paine cu drojdie

cirese

pepene

cereale

carbohidrati

branza

alimente prajite

oua

lapte

iaurt

carbohidrati

banane

chai (ceai cu lapte)

lapte

oua

curmale

kaki = persimmon = sharon

miere ghee (in proportii egale)

cereale

ridichilapte

banane

stafide

solanacee (cartofi, rosii, iaurt


29/45

vinete, ardei grasi,gogosari, chilli)

lapte

pepene

castraveti

iaurt

lapte

fructe acre, dar si fructe in general

banane

pepene

bauturi fierbinti (inclusiv cafea si ceai)

mango

branza

carbohidrati

oua

solanacee (cartofi, rosii, vinete, ardeigrasi, gogosari, chilli)

oua

lapte

cartofi

iaurt

branza

pepene

banane

fructe in general

leguminoase (fasole, linte, naut, mazareuscata, soia)

kitcheri

mango

iaurt

branza

castraveti

porumb banane

curmale


30/45

stafide

lamaie

iaurt

lapte

castraveti

rosii

leguminoase (fasole, linte,naut, mazare uscata, soia)

fructe

branza

oua

lapte

iaurt

fructe orice alte alimente de mancat separat

cereale fructe

tapioca

bauturi fierbinti

mango

branza

iaurt

carbohidrati

tapioca

fructe in general

banane in special

mango in special

leguminoase (fasole, linte, naut, mazareuscata, soia)

stafide

jaggery (indulcitor indian)

Iata o lista de carbohidrati conform Wikipedia:

- cereale: orez, grau, porumb, orz, hrisca, mei, sorg, secara

- radacinoase: cartofi, cartofi dulci, cassava, yam


31/45

- leguminoase: fasole fava, linte, mazare, naut

- banane

- kuzu (kudzu)

- castane

Dintre preparatele care contin multi carbohidrati:

- paine

- clatite

- fulgi de cereale

- paste fainoase: taitei, spaghette, fidea etc

- porridge

- tortillas

Gulab Jamun varianta 1


32/45

Gulab Jamun! Atatea cereri si rugaminti am primit de a prezenta o reteta cu acest desert incatpana la urma m-am decis sa va vin in intampinare cu mai multe variante. Aceasta este prima, ceamai simpla si rapida.

Exista mai multe posibilitati de a le realiza, unele rapide altele indelungate, insa toate sunt foartebune.

Gulab Jamun este celebru in intreaga lume, nu doar in India. Este un desert regal, de sarbatoare, sieste pregatit in India cu ocazia nuntilor si diferitelor festivaluri, atat hinduse, cat si musulmane.

Pe scurt, este vorba de niste bilute formate dintr-un fel de branza, prajite la foc mic si apoi insiropatepe indelete intr-un sirop cu aroma de trandafiri. De aici vine prima parte a numelui, cea de Gulab,adica trandafir in limba persana. Partea a doua, deJamun, provine de la numele unui fruct indiancare seamana destul de bine ca forma si dimensiuni cu aceste bile dulci.

Gulab Jamun este cunoscut si in Nepal sub denumirea deLalmohan, precum si in Sri Lanka,

Bangladesh si Pakistan. In plus, in antichitate, i-a mers faima pana in Imperiul Otoman, ramanandun desert preferat si in Turcia actuala.

In ce priveste gustuln-am cu ce sa-l compar. Unii compara Gulab Jamun cu niste gogosi, insa miecomparatia mi se pare la fel de nerelevanta ca si cum as compara un armasar cu o martzoaga, sau unhotel de 7 stele cu o pensiune de 2 margarete. Nu pot decat sa va spun ca fiecare muscatura este orasplata a simturilor si ca numai scriind despre ele imi ploua in gura. Sotul meu are o adevarata

poveste de iubire (care se pare ca dateaza din alte vieti ) cu aceste Gulab Jamuns si m-ainformat pe un ton hotarat ca dupa aceasta experienta nu mai vrea sau auda de torturi de ciocolataori prajituri cu crema occidentale

adaptare dupa:Lola Elise

timp de preparare: 35-40 min

rezulta aproximativ 25-30 bucati

INGREDIENTE

Pentru Jamuns:

1 cana lapte praf (fara zahar adaugat, neindulcit)

cana faina

1/8 lingurita bicarbonat alimentar

3 lingurite unt moale
http://lola-elise.com/recipes/gulab-jamun-recipehttp://lola-elise.com/recipes/gulab-jamun-recipehttp://lola-elise.com/recipes/gulab-jamun-recipehttp://lola-elise.com/recipes/gulab-jamun-recipe


33/45

cana lapte (sau apa) la temperatura camerei

Pentru Sirop:

2 cani apa

maxim 1 cana zahar (puteti folosi si cana daca doriti mai putin dulce)

2-3 linguri zeama de lamaie

3 pastai cardamon (intregi)

1 lingurita apa de trandafiri

cateva fire de sofran

optional

METODA

Amestecati laptele praf cu faina si bicarbonatul. Apoi adaugati untul si amestecati bine de tot.Turnati laptele/apa si formati un aluat fin si moale, dar lipicios. Lasati-l sa stea cateva minute,acoperit cu o bucata umezita de hartie prosop.

Intre timp pregatiti siropul: puneti zaharul cu apa, zeama de lamaie si pastaile de cardamon pe foc.In momentul in care siropul incepe sa fiarba, dati focul la mic.

Pregatiti separat un vas pentru prajit, cu suficient de mult ulei asa incat Jamuns sa pluteasca in voie.Nu-l puneti pe foc inca.

Mai luati 1 minut la framantat aluatul. Ciupiti bucatele mici din el, mai mici decat o nuca. Puneti cateo bucatica in palma stanga si presati bine cu palma dreapta. Fara sa eliberati presiunea, incepeti sarotiti palmele una fata de alta, si cu miscari circulare eliberati incet presiunea rotind incontinuu, asaincat sa rezulte o biluta uniforma, frumoasa, fara crapaturi. Formati asemenea bilute cu toate

bucatelele de aluat.


34/45

Puneti uleiul pe foc foarte mic mic mic de tot. Temperatura perfecta pentru a praji Jamuns este unpic mai dificil de dibuit la inceput, insa dupa prima experienta va fi foarte usor. Ideea este sa prajitiJamuns pe incet, in cam 6 minute, rastimp in care sa se maroneasca incetisor. In felul acesta seprajesc uniform, atat la exterior cat si la interior. Daca devin maronii din primul minut de prajire,atunci cu siguranta aveti un ulei mult prea fierbinte, iar Jamuns vor fi tari si nefacute in interior.

Sfatul meu e sa testati cu bilute micute facute din resturi de aluat, pe care sa le lansati in ulei. Ele nutrebuie sa se ridice imediat la suprafata, ci cam dupa 15-20 secunde. Cel mai important indiciu esteculoarea. Daca aceste mini-bilute se maronesc rapid, sigur trebuie sa mai racoriti uleiul.

Puneti la prajit cam o treime de bile odata in functie de cat de larg este vasul cu ulei asa incat safie suficient de mult loc ca Jamuns sa pluteasca in voie si sa puteti umbla cu spatula prin uleiamestecandu-l mereu. Trebuie sa stati mereu langa ele si sa le tot foitzi prin ulei asa incat sa seprajeasca uniform pe toate partile. Desi suna putin cam a pierdere de timp, sa stiti ca este chiaramuzanta operatiunea asta


35/45

Jamuns se vor umfla frumusel chiar din primele momente in care le puneti in ulei. Nu se vor dubla indimensiuni.

Dupa ce s-au maronit binisor, le scoateti din ulei, le scurgeti bine si le puneti pe o farfurie, pe obucata de hartie prosop, ca sa se scurga orice exces de ulei.


36/45

In principiu ele nu absorb ulei prea mult, daca sunt bine facute, asa ca nu le tineti pe hartie decat 1minut, dupa care le puneti in sirop. Inainte sa le puneti in sirop nu uitati sa turnati si apa detrandafiri si sa puneti sofranul.

Faceti la fel cu toate transele de Jamuns: le prajitit, le scoateti pe hartie-prosop, le puneti in sirop.Inchideti flacara de sub oala cu sirop, puneti capacul si lasati Jamuns sa absoarba dulceata siaromele prin toti porii, timp de 10-15 minute, rastimp in care se maresc din nou, asa incat la final vorfi cel putin duble fata de dimensiunile originale.

Gulab Jamuns se servesc cu 1 lingura de sirop sau fara, calde sau reci.


37/45

OBSERVATIA 1: Atunci cand faceti aluatul, nu uitati ca laptele praf fiind foarte uscat, cere maimult lichid decat ne-am putea imagina, asa ca nu ezitati sa folositi un pic mai mult lapte/apa. Insachiar daca observati ca, dupa ce a stat cateva minute acoperit, aluatul s-a cam uscat si nu mai estemoale ci intzepenit, puteti adauga in continuare putina apa si framanta fara sa mai trebuiasca sa-llasati din nou sa stea.

OBSERVATIA 2: Motivul pentru care se recomanda sa se foloseasca zeama de lamaie este pentruca nu avem nevoie de un sirop care sa se inchege, ci de unul foarte lichid. Asa ca, chiar daca il tinetipe foc mai mult timp, pana pregatiti Jamuns, el nu se ingroasa. In plus, zeama de lamaie maialbeste putin siropul atunci cand folositi zahar din trestie, cum am folosit eu.

Din punct de vedere Ayurvedic: Acesta este un dulce minunat pentru tipologiileVata si Pittacu conditia sa folositi zahar brut din trestie de zahar, NU zahar alb. Pentru Pitta e mai bine dacaservesc Gulab Jamuns racorite bine, mai ales vara. Din pacate persoanele Kapha nu prea au voiesa se infrupte din ele decat rar si cate o bucatica, maxim doua

click aici pentru a va afla Tipologia Ayurvedica

SHARE THIS:

inShare0 Email Print

LIKE THIS:Like
http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/test-pentru-analiza-tipologiei-ayurvedice/http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/test-pentru-analiza-tipologiei-ayurvedice/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?share=email&nb=1http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?share=email&nb=1http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#printhttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#printhttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?like=1&source=post_flair&_wpnonce=39eb77acf0http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?like=1&source=post_flair&_wpnonce=39eb77acf0http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?like=1&source=post_flair&_wpnonce=39eb77acf0http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#printhttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?share=email&nb=1http://bucatarieindiana.wordpress.com/un-pic-de-ayurveda/test-pentru-analiza-tipologiei-ayurvedice/


38/45

Be the first to like this.

3 RESPONSES TO GULAB JAMUN VARIANTA 1

1. jurnalulanei|18 November 2012 at 1:57 PM|Reply

multumesc de reteta de cand voiam eu asa ceva. am o intrebare: pot oare sa folosesc fructuoza in loc

de zahar? caci noi avem ani de zile de can nu mai folosim zahar multam fain

cloudpearl|18 November 2012 at 2:10 PM|Reply

Cu placere. Mai urmeaza si altele. Eu nu folosesc fructoza asa ca nu pot decat sa-mi dau cu parereaintr-un mod neavizat. Practic, singurul pas la care e nevoie de zahar este siropul. In masura in carecrezi ca se poate face pe foc un sirop din apa cu fructozade ce nu?

2. Simona|22 November 2012 at 11:14 AM|Reply

Ahhh!! Ce deliciu! Mii de multumiri pt. reteta!!! Nu stiam ca sunt mai multe variante, abia astept sa

le fac si pe celelalte!

Despre inmuierea leguminoaselor si migdalelor

Am recomandat in mai multe randuri, la mai multe retete, sa puneti la inmuiat leguminoasele saumigdalele. Acesta este un procedeu pe careAyurveda il sustine din motive bine intemeiate.Inmuierea reduce uscaciunea excesiva, calmand elementul aer (Vata) din alimente si marind

elementul apa. Primul avantaj al eliminarii excesului deVata (uscaciune) este ca alimentulrespectiv, odata gatit, va forma mai putine gaze in intestine. In plus, umiditatea astfel acumulatasustineAgni(focul digestiv) care va digera mult mai bine hrana, permitand ca nutrientii sa fie maiusor accesibili la nivel celular. Acest lucru face ca organismul sa se simta mai bine hranit pe toatenivelele si prin urmare va veti simti mai bine, mai puternici si mai sanatosi.

Aceasta practica benefica de inmuiere este folosita pentru fasolea uscata, linte, naut, mazare uscata,soia, migdale, fructe uscate si unele seminte. Cel mai adesea se recomanda ca inmuierea sa fie facuta
http://gravatar.com/jurnalulaneihttp://gravatar.com/jurnalulaneihttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#comment-502http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#comment-502http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#comment-502http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?replytocom=502#respondhttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?replytocom=502#respondhttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?replytocom=502#respondhttp://bucatarieindiana.wordpress.com/http://bucatarieindiana.wordpress.com/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#comment-503http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#comment-503http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#comment-503http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?replytocom=503#respondhttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?replytocom=503#respondhttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?replytocom=503#respondhttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#comment-509http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#comment-509http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#comment-509http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?replytocom=509#respondhttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?replytocom=509#respondhttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?replytocom=509#respondhttp://bucatarieindiana.files.wordpress.com/2012/07/masoor-dal-dupa.jpghttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?replytocom=509#respondhttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#comment-509http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?replytocom=503#respondhttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#comment-503http://bucatarieindiana.wordpress.com/http://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/?replytocom=502#respondhttp://bucatarieindiana.wordpress.com/retete/dulciuri/gulab-jamun-varianta-1/#comment-502http://gravatar.com/jurnalulanei


39/45

de seara, peste noapte, pentru a doua zi dimineata. Veti observa ca boabele respective isi vor marivolumul dublandu-se in dimensiuni sau poate chiar mai mult.

Procedeul este foarte simplu: nu trebuie decat sa turnati suficienta apa peste respectivele boabe de

linte/naut/migdale etc asa incat sa fie acoperite bine. Puneti un capac deasupra si lasati panadimineata. Unii recomanda sa fie folosita apa la temperatura camerei, altii apa usor incalzita.Indiferent de temperatura apei folosite, oricum este bine. A doua zi scurgeti apa respectiva si clatitileguminoasele in cateva ape, apoi puteti trece la gatit. Daca ati pus la inmuiat migdale, scurgeti apa,presati usor fiecare migdala in parte si veti observa ca samburele iese foarte usor din coaja.

Daca s-a intamplat sa uitati sa puneti de seara la inmuiat, nu-i nimic, este ok si daca puneti dis dedimineata timp de cateva ore sau minim 20 minute. Oricat de putin timp stau lintea sau nautul etc lainmuiat, este cu mult mai bine decat deloc. In cazul leguminoaselor, veti observa insa ca ele fierb cumult mai bine si mai repede daca le lasati la inmuiat de seara pana a doua zi. Asa stau lucrurile cunautul. Exista tipuri de naut cu bobul micut cat o boaba de ienibahar (si acesta poate sta mai putin lainmuiat) sau cu bobul mare (cat o aluna) care trebuie tinut cat mai mult la inmuiat pentru ca altfel

fierbe foarte greu, chiar si la oala cu presiune.

Terapia cu semine

Retetele magice ale vindectorilor de odinioar

Consumate crude, seminele fructelor i legumelor sunt adevrate medicamente naturiste.

Statisticile spun c romnii ronie mai multe semine dect americanii, considerai cei mai mari consumatori

de popocorn. Ne plac seminele, mai ales cele de floarea-soarelui i de dovleac. Nu numai la meciuri de

fotbal sau cnd vrem s ne lsm de fumat. Seminele legumelor i fructelor i-au gsit o ntrebuinare la

romni mult mai valoroas: leac pentru diferite afeciuni. Seminele fceau parte din reetele magice ale

vindectorilor de odinioar, iar azi snt ingrediente pentru cele mai eficiente preparate naturiste. Consumate

crude, au efectul cel mai puternic.

Micile uzine de medicamente

Pe vremuri, ranii le considerau pstrtoarele vieii, adevr demonstrat i de medicina modern care a

descoperit c, nainte s se transforme n plante verzi, seminele conin energii uriae i substane benefice

pentru organism. Terapia cu semine nu presupuneconsumul exclusiv al seminelor, ci n combinaie cu un

regim sntos bazat pe legume i fructe. Pentru a fi eficiente terapeutic, seminele se mnnc neprjite,
http://bucatarieindiana.files.wordpress.com/2012/07/masoor-dal-dupa-inmuiere.jpghttp://bucatarieindiana.files.wordpress.com/2012/07/masoor-dal-inainte.jpghttp://bucatarieindiana.files.wordpress.com/2012/07/masoor-dal-dupa-inmuiere.jpghttp://bucatarieindiana.files.wordpress.com/2012/07/masoor-dal-inainte.jpg


40/45

deoarece prin preparare termic, cea mai mare parte a proprietilor lor vindectoare este distrus. Din

semine se pot prepara i remedii sub form de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii.

Mai trebuie tiut c seminele, dei par uscate i moarte, snt organisme vii, bogate n nutrieni. De aceea,

consumul seminelor ntre mese, n locul gustrilor, pe lng rolul extrem de benefic, i satur. Nu ntmpltor

terapia cu semine este inclus n regimurile dietetice.

Semine de dovleac pentru inimDietologii din Japonia pun seminele de dovleac (bostan) pe primul loc n tabelul produselor alimentare,

deoarece ele conin 36-52% grsimi, vitamine, microelemente i, mai ales, zinc.

Snt recomandate n lupta cu prostatita, constipaia i balonarea. Snt diuretice, ntresc muchiul cardiac i

rinichii, ajut la creterea prului, elimin metalele grele din organism. Pentru tratarea acestor afeciuni, se

prepar laptele de bostan dintr-un pahar de semine pisate ntr-un vas de lut i trei pahare de ap clocotit.

Se strecoar, se stoarce bine terciul i se bea lichidul obinut de trei ori pe zi, cte 1/2 de pahar, nainte de

mas.

n caz de limbrici (viermi intestinali), se prepar un amestec din 30 g de semine crude de bostan, cu pieli

verde, 50-60 ml de ap i o linguri de miere de albine. Se ia pe nemncate, cte o linguri, timp de o or,

pn se epuizeaz toat doza, apoi se face o clism.

n cosmetic, seminele de dovleac mprospteaz tenul. Seminele crude se piseaz bine, se amestec cu

ap clocotit (1:10) i se fierb pn se obine o past omogen care se aplicape fa pentru 15-20 minute.

Specialitii n medicin naturist ncurajeaz consumul seminelor de dovleac, care desfund vasele de

snge, regleaz colesterolul i stimuleaz activitatea rinichilor, dar au i rol adjuvant n cancer, leucemie,

scleroz sau diverse boli greu vindecabile. Se mai recomand n alimentaia persoanelor cu boli hepatice,

cardiovasculare, femeilor nsrcinate i copiilor.

Susanul previne osteoporoza

Seminele de susan conin vitaminele A, B, C, E. Pentru ntrirea i curirea organismului, se consum cte

15-20 g de pulbere preparat din semine, cu puin ap, de trei ori pe zi, cu 10-15 minute nainte de mas.

Arsurile se trateaz cu un terci din semine de susan rnite i ap. Se schimb pansamentele de 2-3 ori pe zi,

pn la vindecare. Susanul poate nlocui sarea. Se amestec 5 linguri de semine de susan, cu 3 linguri

semine de in i o lingur de sare de mare, prjit n prealabil ntr-o tigaie uscat. Amestecul se pstreaz

ntr-un borcan nchis bine. Seminele de susan conin i proteine, cu 50% mai mult dect se afl n carne.

Snt foarte bogate n calciu i nlocuiesc cu succes laptele. Consumul de susan previne osteoporoza.

Seminele au o mare valoare energetic, aduc un aport nsemnat n afeciunile de nutriie, snt laxative,

emoliente, antitumorale i ajut la detoxifierea ficatului i a rinichilor, ntresc sistemul imunitar, cresc

fertilitatea i snt afrodisiace.

Seminele de susan snt o surs bun de seleniu, magneziu i fosfor, avnd un coninut sczut de colesterol

i sodiu.

Semine de mrar pentru glaucom

n medicina tradiional, seminele de mrar i-au ctigat reputaia de leac extrem de eficient n mai multe

afeciuni. Pentru hipertensiune i insuficien coronarian cronic, se opresc n 500 ml ap clocotit 2linguri de semine de mrar pisate i se infuzeaz ntr-un termos timp de o or. Se strecoar i se beau cte

100 ml lichid cu 30 minute nainte de mas, de 3-4 ori pe zi. Leacul este bun i pentru artroz i mbuntirea

digestiei.

n caz de insomnie, 5 linguri de semine de mrar pisate se amestec cu 500 ml vin rou tare, se pun pe foc

mic 10 minute, se infuzeaz o or i se strecoar. Se beau cte 1-2 linguri, cu 30 minute nainte de culcare.

Glaucom: peste o linguri semine de mrar rnite, se toarn 250 ml ap clocotit, se ine la infuzat o or.

Se consum cte 50 ml, de patru ori pe zi, nainte de mas, timp de 21 de zile. Dup o pauz de 10 zile,


41/45

tratamentul se repet. n caz de bronit i rceal, se recomand s se mnnce zilnic cte o linguri de

pulbere din semine de mrar amestecat n ceai sau ap cald. Le putei amesteca i cu cartofi fieri sau le

putei presra pe o felie de pine.

Ceaiul din semine de mrar rezolv i incontinena urinar. Pulberea i tinctura extras din seminele de

mrar snt un stimulent i un reglator hormonal foarte puternic. Din seminele de mrar se obine un ulei cu

care se maseaz snii, pentru a deveni mai mari i mai fermi.Expectorant din semine de in

Seminele de in snt folosite la combaterea constipaiei i a inflamaiilor tubului digestiv i cilor urinare.

Extern, fina din semine de in are proprieti antiseptice i calmante. Cataplasma din fin de ini mueel

(pri egale) ajut la maturarea abceselor i furunculelor, iar n amestec cu mierea ajut la vindecarea rnilor.

Pentru conjuctivit: o linguri de semine de in se infuzeaz 15 minute n 50 ml ap clocotit. Apoi se

piseaz pn ce apare un mucilagiu. Se strecoar i se folosete pentru splarea ochilor, de 2-3 ori pe zi.

Urciorul trece dac se nclzesc pe o tigaie uscat semine de in, se leag ntr-o batist i se aplic pe locul

bolnav pentru 5-7 minute. Un expectorant bun se obine din 1/2 linguri de semine de in rnite, care se

agit 15 minute, n 150 ml ap. Se strecoar i se beau cte 2 linguri de 3-4 ori pe zi pentru tratarea bronitei.

Extractul din semine de in este utilizat n inflamaiile i hipertrofia prostatei. Scade senzaia imperioas de a

urina i cantitatea de urin acumulat n vezic. Un alt avantaj const n faptul c mpiedic creterea

celulelor prostatei, contribuind la vindecarea cancerului de colon i a prostatei, la tratamentul

arterosclerozei, mpiedicnd formarea cheagurilor de snge.

"Bomboanele agricole" combat nicotina

Seminele de floarea-soarelui, cele mai populare semine consumate la noi, au multiple ntrebuinri n

medicina naturist. Snt un remediu de baz n combaterea bolilor de rinichi, de bil i circulatorii.

De asemenea, se folosesc n cure pentru tratarea sterilitii i impotenei vasculare i hormonale. Uleiul

obinut prin presare la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea afeciunilor

gingiilor, tratarea bolilor respiratorii ale cilor superioare. Se ia o gur de ulei n fiecare diminea, pe

nemncate, i se suge vreme de 10 minute, apoi, lichidul plin de microbi, se scuip i se cltete gura

insistent.

Seminele de floarea-soarelui conin o cantitate substanial de acid linoleic, care reduce depozitele de

colesterol din pereii arterelor. Snt bogate n vitamina E, un antioxidant care previne apariia bolilor de inim.

Snt recomandate mai ales femeilor gravide i copiilor, pentru coninutul ridicat de vitamine B. Seminele de

floarea-soarelui au darul de a reduce pofta de nicotin, iar infuziile fortific vasele de snge i nervii,

amortiznd impactul renunrii la tutun.

Seminele care nlocuiesc insulina

Schinduful este o plant ierboas ale crei semine trateaz diabetul de tip insulinodependent. Se face o cur

de 12 luni cu infuzie de schinduf, din care se beau cte 2-3 cni pe zi. Schinduful este un hipoglicemiant

puternic n timp, care va necesita reducerea gradat a dozelor de insulin. Pentru valori crescute ale

colesterolului, se ia cte o linguri de pulbere de patru ori pe zi, naintea meselor principale. Intervine n

metabolismul lipidelor, reducnd aa-numitul colesterol ru, protejnd sistemul cardiovascular de apariiaischemiei cardiace.

Seminele sporesc secreia lactat i mbuntesc starea de sntate a mamei. Dou lingurie de pulbere

amestecat cu miere, luate cu o or nainte de mas, vindec anorexia. Infuzia de schinduf e de ajutor

femeilor aflate la menopauz, prevenind eliminrile masive de calciu i ajutnd la pstrarea forei musculare.

Mai vindec i sterilitatea, dar are i efecte antiinflamatoare asupra intestinului. Cataplasma cu semine de

schinduf ajut la terapia ulcerelor varicoase, eczemelor cu mncrimi.

n cosmetic, ntrete unghiile i prul, iar pe femeile prea slabe le ajut s-i rotunjeasc formele, fr a


42/45

crete esutul adipos.

SAMBURI DE STRUGURE

Uleiul de samburi de struguri contine cantitati insemnate de vitamina E si vitamina F, precum si unele minerale: zinc,

cupru, seleniu. Dar, mai presus de toate, contine asa-numitele procianidine (prescurtat Opc), care sunt un agent anti-

imbatranire de 50 de ori mai puternic decat vitamina E si de 20 de ori mai puternic decat vitamina C. Mai contine

substante care ajuta la mentinerea sanatatii vaselor de sange si a inimii, care catalizeaza actiunea unor vitamine

Uleiul presat la rece din samburi de struguri il gasim in prezent in marile supermarketuri, in raioanele cu uleiuri de

import.

Intern, acest ulei se administreaza in primul rand prin alimentatie, fiind un excelent adaos in salate, in sosuri, in

diferitele feluri de mancare, ce nu presupun prepararea la foc. Este absolut necesar sa evitam prajirea sau fierberea

acestui ulei, pentru ca incalzirea la peste 50 de grade Celsius duce la alterarea proprietatilor terapeutice. Doza zilnica

de ulei este de 25-45 de grame, adica 2-4 linguri pe zi, care se pot consuma ca atare, sau in hrana.

Extern este folosit ca solutie de masaj pentru piele, pe care o hraneste, previne uscarea sa, ajuta la mentinerea

tineretii si a elasticitatii naturale.

Uleiul de struguri - o pavaza impotriva bolii corp,

Folosirea constanta a uleiului de samburi de struguri in salate, care vor fi consumate zilnic, este suficienta pentru

evitarea unor boli vasculare, cum ar fi arterioscleroza, fragilitatea vasculara sau arterita. Aceasta pentru ca uleiul de

struguri contine substante (asa-numitele grasimi nesaturate) care ajuta la mentinerea tineretii si elasticitatii vasculare,

precum si substante care impiedica procesele degenerative ale vaselor de sange.

Bolile de inima - Se consuma zilnic doua linguri din acest ulei, care este recomandat in mod special persoanelor

care au avut sau au o dieta cu multa carne si preparate din carne, cu prajeli sau alte grasimi "rele", cum ar fi cele din

margarina sau din uleiurile rafinate. Acest ulei previne ischemia cardiaca, precum si tulburari circulatorii cum ar fi

hipertensiunea si tensiunea arteriala oscilanta.

Tumorile benigne - Studii de data recenta arata ca anumite substante continute in samburii de struguri impiedica

dezvoltarea unor formatiuni tumorale benigne, cum ar fi chisturile ovariene, fibroamele uterine, adenoamele si

adenofibroamele mamare. Femeile cu asemenea predispozitii ar fi bine sa faca de 4-6 ori pe an cure de cate 28 de

zile in care sa consume ulei de samburi de struguri, cate 20-30 de ml zilnic.

Infectiile diverse - Substantele active din acest ulei actioneaza ca stimulent imunitar pe mai multe cai: catalizeaza

actiunea vitaminei C in organism, favorizeaza producerea de celule imunocompetente si le activeaza pe cele

existente. Mai ales in perioadele reci ale anului, cand sistemul natural de aparare al organismului este cel mai

incercat, se recomanda consumarea uleiului de samburi de struguri, minimum 30 de grame zilnic.

Alzheimer- La persoanele din zonele in care se consuma deja acest ulei de cateva decenii (Franta si Italia) s-a

observat, pe langa reducerea ratei bolilor cardiovasculare, o mult mai buna functionare a sistemului nervos. Se pare

ca substantele antioxidante din samburii de struguri sunt foarte eficiente in oprirea proceselor degenerative ce

afecteaza creierul la persoanele in varsta. Studiile pentru izolarea unei substante active care sa previna aceasta

cumplita boala sunt in plina desfasurare, insa pana atunci, un lucru este sigur: consumul de ulei de seminte de

struguri este printre cele mai bune antidoturi impotriva Alzh

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	gabriel-nedelcu
View:	307 times
Download:	17 times

Ayurveda Despre Alimentele

Documents