Aurel Bodiu-Ornamentica Mobilierului Taranesc

5/12/2018 Aurel Bodiu-Ornamentica Mobilierului Taranesc - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aurel-bodiu-ornamentica-mobilierului-taranesc-55a23774b3874 1/63

1 2



3

Aurel Bodiu

ORNAMENTICAMOBILIERULUI ŢĂRĂNESC

ROMÂNESC DINTRANSILVANIA

CLUJ-NAPOCA2006

4

Consiliul Judeţean ClujCentrul Judeţean pentru Conservarea şi PromovareaCulturii Tradiţionale Cluj

Cluj-Napoca 2006

Coperta şi tehnoredactare: Nicolae Nerţan



Cuprins:

Argument 7 I. Condi ţ ia lemnului în arta populară românească 9 II. Mobilierul tradi ţ ional ţă ră nesc 21

III. Ornamentica mobilierului ţă ră nesc şi simbolistica sa 47

1. Consideraţii generale 47

2. Ornamentica mobilierului pictat 52

3. Motive, semne şi simboluri în ornamentica mobilierului

ţărănesc din Transilvania 56Coloana 57

Unghiul 58

Rombul 58

Semnele gemene 59

Cercul 59

Crucea 62

Spirala circulară 64

Spirala unghiulară 65

Pomul vieţii 65

Pomul vieţii şi vasul cu flori 68

Vasul cu flori cu păsări

4. Motive şi simboluri antropomorfe 73

Calul şi călăreţul 75Motivul şarpelui 76

Dinţii de lup 76 5. Motive ornamentale skeomorfe 78

Florica Mar ţ ian

6

IV. Arta decorativă a uneltelor 83 Concluzii 89 Denumiri de ornamente populare 93 Bibliografie 99

Imagini 103















Ornamentica mobilierului ţă ră nesc românesc din Transilvania

19

acesta cunoaştem nivelul de evoluţie a mobilieruluiîn această perioadă şi componenţa lui.

Cu timpul în camera curată apare al doileapat, înlocuind laviţele în unghi. Patul cu ramă apare în locuinţa ţărănească târziu, pe la începutulsecolului al XVIII-lea şi derivă în cele mai multecazuri din laviţă. În Transilvania apare şi patul înaltla care se ajunge cu ajutorul unei bănci aşezate în

faţa patului, iar uneori acestui pat i se adaugă lapartea superioară un schelet de scândură pe carese aşază ţesături cu caracter decorativ, asemeneaunui baldachin. Între paturile aşezate paralel de-alungul pereţilor, se aşază masa înaltă, piesă demobilier neutilizată în interioarele cu paturi depământ. De regulă, locul mesei este în faţa laviţei delângă perete, alteori într-un colţ între pat şi laviţă şi

este încadrată, în mod obişnuit, de două scaune cuspătar.

Un element specific în trecut întregii Transilvanii este „culmea”, o bară de lemn fixată pedouă grinzi ale plafonului, deasupra patului sau în

jurul sobei. Larga răspândire a culmii, precum şifaptul că o găsim la tipurile cele mai arhaice delocuinţă, ne îndreptăţesc să o considerăm un

element de veche tradiţie. Având la început uncaracter practic de uscare şi atârnare a textilelor,cu timpul a obţinut un rol decorativ în cadrulinteriorului.

Încadrarea sistemelor de aranjare a unorpiese de mobilier cu caracter fix în câteva tipuri nutrebuie să ducă la diminuarea rolului pe care-lîndeplineşte mobilierul în cadrul interiorului, atât

Aurel Bodiu

20

în ceea ce priveşte asigurarea unui anumit grad deconfort, cât şi sub aspect estetic. Aşadar, mobilieruldin casa ţărănească îndeplineşte diferenţiat un rolfuncţional, elementele decorative subordonateacestei funcţionalităţi căutând să armonizezecerinţele de confort cu preocuparea pentru frumos.

Spaţiul interiorului este bine dozat, echilibratcu grija permanentă de a constitui ansambluri

unitare. Din cele constatate până acum sedesprinde ideea că cele mai vechi piese de mobiliersunt laviţele simple, confecţionate dintr-o scândură,prezente şi în casele feudalilor. În Transilvania, cutrecerea timpului, acestea sunt înlocuite de băncilungi cu spătar sau ladă dedesubt, care se utilizaupentru păstrat hainele.
































































81

spre roza din centrul crucii creştine.38

Focul estesimbolul jertfei adusă cerului şi zeilor. Se poateconstata aici o anume identitate între „bujorul defoc” şi creanga de aur.

38 Vezi V. Lovinescu, Creanga şi creanga de aur, Editura CarteaRomânească, Bucureşti, 1989, pag. 132.

Aurel Bodiu

82








87

În cadrul uneltelor utilizate în procesul deprelucrare a fibrelor textile, cu bogate şi arhaiceornamente, mai amintim r ă zboiul de ţ esut cu„brâglele” sale împodobite pe toată suprafaţa, cucrestături adânci, oblice, în romburi, iar central cuun motiv solar mare sau cu o cruce, cu tindeiele ceexcelează printr-un decor geometric bogat şiechilibrat. Impresionează şi cornul de vânătoare cuîncrustaţii bogate printre care amintim cadranulsolar, acelaşi motiv pe care l-au folosit cândva peaceste meleaguri şi dacii, motivul mitologic alşarpelui socotit ocrotitorul casei, precum şi tarni ţ ele cu scăriţe din lemn ornamentate aidoma şeilorvoevodale cu motive lineare, şerpuite, cu floristilizate, cu dintele de ferăstrău sau cu creste încruci.

Aurel Bodiu

88






91

populare româneşti. Invariantele axiologice ale arteiţărăneşti care se cer a fi retransmise şi transpuse îninovaţii se manifestă în concepţia ornamentală apaletei cromatice, în proporţii, volume şi se înscriuîn legile decorative nescrise ale artei populareromâneşti: simetrie, ritm, dinamică, alternanţă.Desigur, în cadrul artei tradiţionale se manifestă întimp elemente de inovaţie. Inovaţia constituieelementul nou grefat pe substanţa tradiţiei,potenţialitatea expresivă a tradiţiei, elementul tipic,care, în momentul acceptării sale de cătrecolectivitate va deveni tradiţie.

Noi considerăm că, din punctul de vedere alvalorii estetice, cât şi prin raportare la tradiţie,există două tipuri de inovaţii: progresive şiregresive. Ornamentica florală naturalistă constituieo inovaţie regresivă, adaptările funcţionale de forme

constituie inovaţii progresive, dar supraîncărcareavolumetrică şi contorsionarea constituie inovaţiiregresive. Varietatea cromatică pe suprafeţelepictate constituie inovaţii progresive, dar încă nedecantate valoric în compoziţiile gamelor, avânduneori acorduri false.

În concluzie, dacă tradiţia constituie forţapotenţială a inovaţiei, aceasta, la rândul ei,

constituie elementul permanent creator în viaţa dezi cu zi. Unul din imperativele realizării unorinovaţii îl constituie cunoaşterea, înţelegerea şireferirea creatoare la tradiţie, respectarea ei şiintegrarea în procesul contemporan de creaţie.

Aurel Bodiu

92




93

Denumiri de ornamente popularecercrotiţă roată rotuţă sorivârtej

norirozetă cocârlaspiculbrăduţulbradcetinuţă cruciţă

ujerulcrucibumbuştifrunza de bradramura de bradcaipatru caisteasteluţă vârtelniţă zalezăluţă pupi, pupureipunctlinie

Aurel Bodiu

94

rotuţă tăiată lanţ floarefloră pană peană rujiţă rujifloare şi frunză frunza goronuluicerb şi brazicale şerpuită căliţă ocolită calea rătăcită trandafircalea rătăcită cu pupimăr

ghinghe (ghindă)inimuţă pitişoarestruguri, vrejfloare roată laleatulipă, tulipancăliţă ruptă

floră în ciripmăru cu frunzarujă împupită rujă plină gheorghină pui dinte




95

dinte de lupdoamne, domnucihoramână şi soarepăpuşă croccăpriorulpană rotilată frunză de trifoiroză cununa miresiifrunza ideriipană întoarsă flori îmbucateflori săritefrăguţecoş cu flori

funiefurcă furcă cu roataciutură sf ăditeleochiochiuţ cârlige

câlijel (solar)cumpănă piepteneprescură cârcelcheicârnel

Aurel Bodiu

96

greblă clopoţelţângalău, fuşteifluturipasăreuliucocoş racicoarnele berbeculuicornăţeipăunmelcicerb şi păsăripizar (S)bănuţ pristorniccolţi

colţuriscară scăriţă cârligul ciobanuluibutucroşteie (gărduţ)cheiţă cerbuş

crestăţel, creasta cocoşuluilătiţar (zgardă)păuniţă arborele vieţiişirurişunoirâuri




97

pătrăţelevalpom cu păsăripomuţ răzmuratcoţche (pătrat)şir cu părcanţântă (stea)coada căţeliichişatu bouluicornicoşarcă cu florispicuţuldegetefeţe răsturnate (romburi)tasle (romburi)dinţi (zimţi)vargaşinorulbartenturtacrepen (zig-zag)roata întoarsă roata cu cârligX-uri, cruciş, cherestulscoici

gardină (margine)calea robilordrum pierdutguriţetăbliţeroşuroşeu

Aurel Bodiu

98

roşală ruşală rujală galbănalbastrumnierăunăsăditrozosincavesinsineală mândră mărievişiniunegrunegriuviolet (chimic)bordo (bordon)molângrav (mov)

vânătalbastru-albineţ (bleu)mucedchercheliu (violet)




99

Bibliografie

1. Bănăţeanu, Tancred; Focşa, E., Ornamentul în arta popular ă româneasc ă , Bucureşti, 1963.

2. Bodiu, Aurel, Convergen ţ a universaliilor ,Editura Limes, Cluj-Napoca, 2000.

3. Dunăre, Nicolae, Arta popular ă din Mun ţ ii Apuseni , Editura Meridiane, 1981.

4. Dunăre, Nicolae, Ornamentica tradi ţ ional ă comparat ă , Bucureşti, 1979.

5. Eliade, Mircea, De la Zalmoxis la Gengis-han ,Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,1980.

6. Eliade, Mircea, Istoria ideilor ş i credin ţ elor religioase , 1 – 3, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,Bucureşti, 1981.

8. Haberlandt, A., Volkskunst der Balkanländer ,Wien, 1919.

9. Iorga, Nicolae, Sculptura româneasc ă ,Bucureşti, 1934.

10. Irimie, Cornel; Dumitrescu, Florentina;Paleolog, Andrei, Arta lemnului la români, Bucureşti,1975.

11. Istoria românilor , 1962, vol. I

12. Nistor, Francisc, Arta lemnului în Maramure ş ,Bucureşti, 1980.

13. Oprescu, George, Probleme române ş ti de art ă ţă r ă neasc ă , în „Scrieri despre artă”, Bucureşti,1966.

14. Pârvan, Vasile, Epoca lemnului , în „Getica”,1926.

Aurel Bodiu

100

15. Petrescu, Paul; Stoica, Georgeta, Arta popular ă româneasc ă , Editura Meridiane,Bucureşti, 1981.

16. Petrescu, Paul, Cromatica plastic ă ţă r ă neasc ă , Bucureşti, 1976.

17. Roswith, Capesius, Mobilierul ţă r ă nesc românesc , Cluj, 1974.

18. Stoica, Georgeta, Interiorul locuin ţ ei ţă r ă ne ş ti ,Bucureşti, 1973.

19. Ştef ănescu, Barbu, Mobilier ţă r ă nesc din Cri ş ana , Oradea, 1997.

20. Tzigara, Al.– Samurcaş, Izvoade de crest ă turi ale ţă ranului român , Bucureşti, 1928.

21. Vasilescu, V., Semnele cerului , EdituraArhetip, Bucureşti, 1995.

22. Vulcănescu, Romulus, Mitologie român ă ,Editura Academiei, Bucureşti, 1987.

23. Zderciuc, Boris; Stoica, Georgeta, Crest ă turi în lemn în arta popular ă româneasc ă , Bucureşti,1967.




101

IMAGINI

Aurel Bodiu

102




103

Furci de tors din Munţii Apuseni

Ladă din Şerghiş, jud. Bihor

Aurel Bodiu

104

Ladă din Călăţea, jud. Bihor

Căpătâi de pat din Ineu, jud. Arad




105

Interior ţărănesc din Chişcău, jud. Bihor

Căuc din judeţul Hunedoara

Aurel Bodiu

106

Pieptene de fuioare din Bihor

Căuc din Zlatna, judeţul Alba




107

Podişor din Oaş (Racşa)

Aurel Bodiu

108

Scaun din Ferice, jud. Bihor

O i bili l i ă ă â di T il i A l B di




109

Scaune din Ferice, jud. Bihor

Aurel Bodiu

110

Poliţă sculptată din Vişeu, jud. Maramureş

Dulăpior pictat din Agnita, jud. Sibiu

O ti bili l i ţă ă â di T il i A l B di




111

Detaliu de pe o ladă de zestre de pe Valea Barcăului

Detaliu de pe o ladă de zestre de pe Valea Teuzului, jud. Arad

Aurel Bodiu

112

La dă de zestre de pe valea Teuzului, jud. Arad

Cuier sculptat din Rona de Jos, jud. Maramureş

Ornamentica mobilierului ţărănesc românesc din Transilvania Aurel Bodiu




113

Detaliu de pe o ladă de zestre din Budureasa, jud. Bihor

Cuier din Valea Almaşului, jud. Sălaj

Aurel Bodiu

114

Podişor pictat din Ighiu, jud. Alba (datat 1859)





115

Podişor pictat din Ighiu, jud. Alba (detaliu)

Masă “cu săcrie” din jud. Bihor

Aurel Bodiu

116

Tron pictat de pe Târnava Mare




ţ

117

Podişor din Rupea, jud. Braşov

118

Ladă din Dumitra, jud. Bistriţa-Năsăud

Ladă de zestre din Vârciorog, jud. Bihor

Ornamentica mobilierului ţă ră nesc românesc din Transilvania Aurel Bodiu



ţ

119

Podişor din Rupea, jud. Braşov

120

Dulăpior (coastăn) din Gilău, jud. Cluj




121

Detaliu de pe un coastăn din judeţul Cluj

122

Dulăpior pictat din Budureasa, jud. Bistriţa-Năsăud




123

Detaliu dulăpior pictat din Lechinţa, jud. Bistriţa-Năsăud

Ladă de zestre cu capac plat din Chşcău, jud. Bihor

124

Podişor din Câmpeni, jud. Alba




125

Detaliu de pe ladă din Preoteasa, jud. Sălaj

Cuier din Oaş

Lingurar din Săcel, jud. Maramureş

126

Dulăpior din Huedin, jud. Cluj

Date post:	12-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	ajora1
View:	343 times
Download:	4 times

Aurel Bodiu-Ornamentica Mobilierului Taranesc

Documents