Atitudinea Este Totul - Jeff Keller

7/17/2019 Atitudinea Este Totul - Jeff Keller

http://slidepdf.com/reader/full/atitudinea-este-totul-jeff-keller-568fe8d774692 1/352

JEFF KELLERATITUDINEA ESTETOTUL JEFF KELLER este orator şi scriitorde mare succes in ariadezvoltrii !ersonale" Este#ondator şi !reşedinte al AttitudeisEverything, Inc.

$rezentrile lui motiva%ionale&articolele& 'uletinele in#ormativeşi !ro(ramele video au ins!iratmii deoameni din intrea(a lume s)şidezvolte !ersonalitatea" JEFF KELLERATITUDINEA ESTETOTUL

Această carte ii este dedicată soţieimele,Dolores, pentru că a crezut in mine şim-aincurajat să imi urmez visele.*ul%umiri /



Lui Dumnezeu, pentru indrumarea taiubitoareşi pentru multele binecuvantări pecare mi le-aidat.Mamei mele şi tatălui meu, Fredaşi Leo Keller,pentru dragostea şi sprijinul vostru şipentrucodul etic pe care mi l-ai insu!at, caremi-a "ostde atata "olos in viaă.Fratelui meu, Marc Keller, pentru că m-aisprijinit cu entuziasm in munca mea.Lui #teve $rice, Kat%erinei &lover şiintregiiec%ipe de la '()' $ublis%ing pentrupro"esionalismul vostru, pentrutalentul şisprijinul nepreuit in pregătirea acesteicări. (umi-am imaginat niciodată că unasemenea volumde muncă poate * atat de distractiv+$rietenului meu, im Donovan, pentru



că m-aiprezentat celor de la '()' $ublis%ing şipentruincurajările şi s"aturile tale.Kat%leenei egan, pentru că a creat unlogoatat de atrăgător pentru Atitudineaeste totul.Este vor'a des!re edi%ia ori(inalin lim'a en(lez"Membrilor (ational #peaersssociation0sociaia (aională a 1ratorilor2, caremi-auo"erit cu atata generozitatecunoştinele şie3periena lor şi m-au ajutat să imidezvoltabilităile de orator şi de scriitor.

)uturor clienilor companiei mele,titude is4ver5t%ing, 'nc., pentru colaborareavoastră şipentru incurajările e3traordinareo"erite de-a



lungul anilor. #untei toi ca o "amiliepentrumine.Acest lo(o nu a #ost !reluat inactuala traducere" (N.red.)INTRODU+ERE NOA$TEA +ARE *I)AS+,I*-AT .IATAr ' Cea mai mare descoperire ageneraţiei meleeste * aceea că finţele umane işi pot scim!aviaţa modifcăndu-şi atitudinilementale./ILLIA* JA*ESm absolvit "acultatea de drept in 6789şi măgandeam că voi * avocat pentru totrestulvieii mele. in de*nitiv, era ceea imidoream să"ac incă din adolescenă.La inceput, lucrurile s-au des"ăşurat



con"ormplanului. După ce am invăat intens ovarăintreagă, am reuşit la e3amenul deadmitere in:arou şi am devenit avocat stagiar in(e; <or.=iaa mea personală era de asemeneainascensiune. La inceputul anului 6786,m-amcăsătorit cu Dolores, o colegă de"acultate. =iaamea urma să *e plină de succes şi de"ericire.#au cel puin aşa credeam eu.Dar după caiva ani in care ampracticatavocatura, mi-am dat seama că nueram deloc"ericit.Desigur că erau unele aspecte alevieii deavocat care imi plăceau. Mă bucuramcă reuşeam



să ajut oamenii să işi rezolve litigiile,in special

Jatunci cand puteam să scurtez agoniacauzată deprocedurile legale indelungate.

)otuşi, imi displăceau nenumărateaspecte alepro"esiei mele > şi acest lucru păreasă imidiminueze vitaATITUDINEA 8 ESTE TOTULlitatea. )eancuri intregi de acteplictisitoare şimoiuni de inregistrat. intarziericonstante şiamanări. (u era un "apt neobişnuit caun processă *e amanat şi de zece ori.imi era (roaz s mer( la servicium continuat să muncesc din greu,dar eramdin ce in ce mai nemulumit de muncamea de



avocat. 4ram "rustrat şi e3trem deabătut. #incervorbind, nu imi plăcea viaa mea şi nuvedeamnicio modalitate ca lucrurile să seimbunătăească.i avut vreodată un loc de muncă lacareaproape tot timpul să-i *e groază sămergi > incare să simi zilnic ?greutatea intregiilumi@ peumerii tăiA4i bine, eu aşa mă simeam. 4ramliteralmentecopleşit... şi su"eream, *zic şi psi%ic.$ăream multmai varstă decat eram. incepusem săammigrene tot timpul, iar durerile destomac erauconstante. intrucat mă temeam să nuamprobleme grave de sănătate, am mersla caiva



doctori, care mi-au recomandatnenumărateanalize. Fiecare analiză a avut acelaşirezultat >din punct de vedere *zic, eram per"ectsănătos.Bnul dintre doctori mi-a spus să iauMaalo3pentru a-mi calma durerile de stomac.Moralmente, eram la pămant. (imicdin viaamea nu avea sens. cest zbuciumcotidian ain!uenat in acelaşi timp şi "elul incare arătam.Deşi nu implinisem incă C9 de ani,arătam deparcă aş * avut 9+La inceputul anului 678E, la puinăvreme dupăce implinisem C9 de ani, eram completepuizat.intr-o seară, in timp ce stăteam singurinsu"rageria mea, mi-am dat seama că



ceva trebuiasă se sc%imbe. (eştiind ce anumetrebuia să "ac,mi-am spus pur şi simplu cu voce tare"#re!uie ca viaţa mea să reprezintemai mult decat atat... tre!uie să e$iste maimult decat su%erinţă şi ne%ericire.&

ATITUDINEA 69 ESTE TOTULA0utorul vine de unde nu teaşte!%iMai tarziu in aceeaşi seară, mă uitamlatelevizor in su"ragerie. 4ra in jur de ora6noaptea şi soia mea, Dolores, seculcase deja.4u insă eram atat de deprimat, că nuputeamsă dorm. m ?butonat@ pe mai multecanale,incercand să-mi găsesc o preocupare.Dintretoate programele, am ales o



prezentare a unuiprodus.in mod obişnuit, aş * sc%imbat canalulintr-o"raciune de secundă, dar, dintr-unoarecaremotiv, am ascultat.$rodusul comercializat se numea?:ancaMintală@ şi era prezentat de actriaFlorenceGenderson din "aimosul serial rad( unc.?:anca Mintală@ era un curs pentruacasă, caree3plica "aptul că tot ceea ce obinemin viaă sebazează pe convingerile noastresubconştiente.La momentul respectiv, eram atat dedisperat, incat m-am %otărat să incercşiaceastă soluie. Mi-am scos cartea decredit şiam comandat programul.



cea noapte petrecută in su"ragerie areprezentat momentul de cotitură alvieii mele.1 zi sau două mai tarziu, cand i-amcomunicat spăşit lui Dolores ce"ăcusem, ea a"ost e3trem de surprinsă.?i "ăcut tu astaA@ m-a intrebat uimită.(uera vorba că se opunea acesteiac%iziii, dar i sapărut o decizie cu totul surprinzătoare,pentrucă nu eram eu genul de persoană caresăcumpere ceva din impuls... şi, maimult decatatat, in urma uneireHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH

HHHHHHHHHHHH clame de la televizor+Iateva zile mai tarziu amprimit acasă ?:anca Mintală@.4ram "ascinat şi entuziasmatde acest program şi am



inceput să invă)u eşti ceeace gandeşti căeşti. Dar EŞTIceea cegandeştiATITUDINEA 6J ESTE TOTULcum gandurile in!uenează caii- DR)NOR*AN .IN+ENTta tea vieii pe care o1 2 trăim. inainte$EALEde acest moment, nu auzisem ast"elde ideiniciodată. Din păcate, acesta nu esteun subiectcare să-i *e predat la şcoală+$rogramul ?:anca Mintală@ m-aindemnat săcaut alte resurse motivaionale. minceput săcitesc cări scrise de (apoleon Gill, 1gMandino,(orman =incent $eale şi obert#c%uller. Deasemenea, am inceput să citesc :iblia



curegularitate. in plus, ascultam cuaviditatecasetele audio inspiratoare ale lui igiglar,4arl (ig%tingale şi muli alii. Măsimeam ca opersoană care rătăcise prin deşert zileintregicu gatul uscat... şi brusc găsise osursă de apă+(u pot a*rma că viaa mea s-asc%imbat cutotul peste noapte, pentru că nu aşa s-aintamplat. )otuşi, din momentul incare aminceput să-mi sc%imb atitudineanegativă intrunapozitivă, am obinut rezultateimportante.Mă simeam mai bine. veam maimultăenergie. i am inceput să ating eluripe care nu



le-aş * atins inainte... şi totul se datorasc%imbării mele de atitudine+ $otspune acumcu mandrie că atunci cand suntintrebat cai aniam... şi răspund , mi se spuneinvariabil ?Dararătai mult mai tanăr+@#otul depinde de atitudine.

De la meseria de avocat la aceeade orator motivationalINTRODU+ERE 6Cm continuat programulde+ă -ţi studiu individual in timpulliber,su!estimezi in vreme ce lucram cunormă inniciodată

putereaagă ca avocat. &andireapozidea te scim!a. tivă mă auta enorm la ?serviciu, ) D sim "eHaHmHH H , H " H J HHHHHHdar pasiunea pe care oA+KSON -RO/N& JR" L

HHHHHHHHHHHHHHHHHH pentru ?%obb5 -uRl



&m& R3e u1 depăşeacu mult implicarea emoională pe careoinvesteam in propria muncă şi visamla ziua incare imi voi putea părăsi postul.in 6787, după patru ani in care amstudiatintens atitudinea şi conceptelemotivational, amacceptat să susin o serie de seminariieducaionale pentru aduli, in timpulserilor, laun liceu local. 4ram plătit cu C9 dedolari pentru*ecare curs de două ore. Iu sigurană,aceastăsumă nu reprezenta genul deremuneraie caresă imi permită să imi abandonezserviciul+$e cand stăteam in "aa clasei inainteaprimului seminar, mă simeamingrozit. 'nimaimi bătea cu putere şi transpiram. m



reuşit cugreu să imi adun curajul şi să-mi susincursul.Iursanilor le-a plăcut "oarte multprezentarea,iar eu m-am insu!eit prezentandmaterialulcare imi revoluionase viaa... şi careaveaputerea să "acă acelaşi lucru şi pentrualii+ram pe drumul cel !un.Iu timpul, ta3ele pe care lepercepeampentru seminarii au crescut uşor şi in6779 mam%otărat să imi abandonez cariera deavocatpentru o perioadă de caiva ani. (u a"ost o6 ATITUDINEA ESTE TOTUL%otărare uşoară. #tudiasem patru anila colegiuşi trei ani la "acultatea de drept pentrua-mi



obine licena in drept. Mai mult, imipetrecusem zece ani din viaăpracticandavocatura. După ce ai investit atat demult intropro"esie, nu este deloc uşor să renunila ea.in plus, un alt aspect pe care nu ilputeamneglija era cel *nanciar. Ia avocat, incaiva aniurma să caştig 699 999 de dolari şi celpuin totatat pentru tot restul perioadei in careaş *pro"esat.Luarea unei 4otrariDeşi incepusem să caştig mai mult dinnoulmeu ?%obb5@, mi-am dat seama călansareapropriei mele a"aceri va implicac%eltuieliconsiderabile. Din "ericire, eu şiDolores



economisisem nişte bani de-a lungulanilor.$entru a-mi suplimenta veniturile, aminceputsă vand o linie de produse cu logo-ulmeu unic?titudinea este totul@. i totuşi baniiaveau săconstituie o problemă majoră... celpuin lainceputul a"acerii, iar eu nu puteam săevitaceastă piedică.>>>>>>>- Iu toate acestea, eramomen-

Atitudinea pozitivă tul să continui ceeaceincepu- este paşaportul sem. #imeamcă totulmă im- nostru pentru pinge să renunlapro"esia de un maine mai !un. avocatşi să măocup de noua ANONI*mea NOPQRP-Mă simeam



revigo- HHHHHHHH rat şi plin de viaă de *ecaredatăcand trebuia să vorbesc in "aa unuiauditoriusau să scriu un eseu motivational.4ram convinsINTRODU+ERE 6Ecă aceasta era menirea mea.şa că am realizat o tranziie treptată> lainceput am lucrat patru zile pesăptămană caavocat, apoi trei zile pe săptămană...apoi doardouă zile pe săptămană... pană cand,in 677J,am inceput să lucrez doar ca scriitor şioratormotivational.Iredei-mă, mama mea nu a "ost delocincantată atunci cand i-am spus cărenunasemsă practic dreptul pentru a vorbidespre



atitudine. in de*nitiv, această meserienu o"erăacelaşi prestigiu ca a spune ?Fiul meueavocat+@ATITUDINEA 6S ESTE TOTULDar atunci cand iei o %otărareimportantă inviaă te con"runi cu toate acesteaspecte.

)rebuie să "aci "aă "aptului că uniioameni iivor dezaproba %otărarea. m invăat,deasemenea, că uneori este necesar săreINTRODU+ERE 6Tnuni la unele lucruri şi să "aci caivapaşiinapoi pentru a putea inainta intr-odirecienouă. 1 parte din preul pe care atrebuit să ilplătesc 6-a reprezentat renunarea labanii,



prestigiul şi sigurana carierei mele deavocat.După un timp, văzand că "ac progreseremarcabile şi că imi place cuadevărat ceea ce"ac, mama mea şi-a sc%imbat părereaşi ainceput să mă sprijine in noua meacarieră.De ce ii spun toate aceste amănuntedespretranziia din cariera meaA 'ntenia meanu estesă te impresionez cu ceea ce am "ăcut.Iredemă,evoluia carierei mele a "ost insoită dega"e şi greşeli care nu au "ost delocpuine.ii impărtăşesc povestea mea pentrucăvreau să a!i cat de mult mi s-asc%imbat viaa> şi numai in bine > din momentul incare miamsc%imbat atitudinea.



)oul curs al vieţii mele este o dovadăvie a%aptului că, intr-adevăr, atitudinea estetotul+e 'ene5cii v va aduce aceastcarteinainte de a intra direct in miezulproblemei,vreau să ii mai dezvălui catevaganduriaceastă carte te poate ajuta, indi"erentde "elulin care gandeşti acum > pozitiv saunegativ.Dacă eşti o persoană negativistă, nudispera.$oi "olosi aceste concepte pentru a-idezvolta68 ATITUDINEA ESTE TOTULşi menine atitudinea pozitivă... şipentru aajunge la rezultate incredibile.Dacă eşti deja o persoană cu o gandirepozitivă, poi "olosi aceste principiipentru a



atinge culmi şi mai inalte alesuccesului şiimplinirii personale.INTRODU+ERE 67/andeşte,acţionează şivor!eşte cuentuziasm şi veiatrage rezultate

pozitive. *I+,AELLE-OEUFMi-am petrecut mai mult de 6 anistudiindcauzele pentru care unii oamenireuşesc, intimp ce alii obin doar rezultatedezamăgitoare.m citit cateva sute de cări şi mii dearticoledespre atitudine şi succes. m ascultatcel puinJ 999 de ore de programe audio. inplus, amintervievat "oarte multe persoane curezultate



remarcabile pentru a descoperi caresunt?secretele succeselor@ lor.insă cel mai important lucru pe care l-am"ăcut a "ost acela că am aplicat euinsumiabsolut *ecare strategie de succesdescrisă inaceastă carte. şadar, e3perienaproprie mi-ademonstrat că aceste idei au intr-adevăr e"ect> şi că au puterea de a-i trans"ormacuadevărat viaa+

)e rog să nu mă inelegi greşit. (upretind căsunt un e3pert in acest domeniu. (icipedeparte. Iontinui să invă şi să imiimbunătăesc cunoştinele in *ecarezi.tiu din proprie e3perienă ceinseamnă să ai



o atitudine negativă, pentru că amavut o ast"elde atitudine in primii C9 de ani deviaă. tiu şice senzaii incerci atunci cand teindoieşti detine şi de abilităile tale, pentru că şieu am"ăcut acelaşi lucru timp de C9 de ani.

)oatesc%imbările bene*ce pe care le-amtrăit au "ostrezultatul aplicării principiilor desprecare veiciti in această carte.6andeşte""" .or'eşte""" Ac%ioneazceastă carte este impărită in treipări şi*ecare parte cuprinde o serie de lecii.Dacă veiJ9 ATITUDINEA ESTE TOTULavea nevoie să-i consolidezicunoştinele intr-oanumită arie, vei putea să te intorci lalecia



respectivă şi să o reciteşti.in $artea ', ?0ădăcinile succesului sea1ă inminte&, ne vom concentra asupraputeriiatitudinii şi asupra convingerii că iipoi modeladestinul. =ei invăa că succesuldepinde inprimul rand de "elul in care &(D4)'.INTRODU+ERE J6INTRODU+EREin $artea U, ?2ii atent la ce spui&, nevomconcentra pe modul in care=1:4)'... cumanume se re!ectă atitudinea inpropriilecuvinte... şi cum poi "olosi limbajulpozitivpentru a-i atinge scopurile.in $artea 6U, "Divinitatea ii ajută pecei careacţionează&, ne vom ocupa de ultimeleaspecte



ale călătoriei noastre. I%iar dacăgandeştipozitiv... şi vorbeşti pozitiv... nu ii veiindeplinivisele pană cand nu vei IV'1(. (upoi să nu"aci nimic concret şi să aştepi casuccesul săvină de la sine. in această seciune,vei invăacare sunt paşii pe care trebuie să iiurmezipentru ca visele tale să devinărealitate.tunci cand &(D4)', =1:4)' şiIV'1(4' intr-un "el care te ajută săai succes,ii "oloseşti energia in cel mai bunmod... şi eştipe drumul cel bun către obinereaunorrezultate e3traordinare.4şti pe cale să incepi o călătorie careii vaaduce mai mult succes şi mai multă



"ericiredecat ai visat vreodată, aşa că etimpul săincepem...JJ ATITUDINEA ESTE TOTUL67$)4 'ădăcinile succesuluise a!ă in minte+uccesul este o stare mentală. Dacăiţi doreştisă ai succes, tre!uie să incepi să tegandeşti latine insuţi ca la o persoană de succes.DR" JO7+E -ROT,ERSINTRODU+ERE JCLE+8IA NR"ATITUDINEA ESTE FEREASTRA TA+9TRELU*E33ste mai !ine să te menţii curat şistrălucitor4tu eşti %ereastra prin care tre!uie săvezi lumea.6EOR6E -ERNARD S,A/



ra ora unu după-amiaza şi #arei ii era"oame.Lucrase cu spor cateva ore la birou şise%otărase să ia o gustare la o ca"eneadinapropiere.Iateva minute mai tarziu, a intrat inca"enea#am. i el era in pauza de masă. #ams-a aşezat lao masă a!ată la caiva metri de #ara.in acea după-amiază pe #ara şi pe#am i-aservit aceeaşi c%elneriă. Fiecare clienta aşteptatcam la "el de mult pană candc%elneriă a luatcomanda. Fiecare dintre eişi-a primit masa in jurulaceleiaşi ore. Fiecăruia i-a"ost servită mancare binegătită, %rănitoare. i *ecarea aşteptat apro3imativ la "elde mult pană cand



c%elneriă le-a inmanat notade plată.Dar aici asemănările se s"arşesc.

Atitudineareprezintă o

putere secretă,care%uncţionează56 de ore pe zi,spre !inele saurăul cuiva.ANONI*4#ara intrase in ca"enea zambind,păşind vesel şicu o perspectivă pozitivă asupra lumii.ATITUDINEA ESTE FEREASTRA TA+9TRE LU*E JEcest lucru era evident pentru toatălumea.Limbajul trupului şi atitudinea ei iire!ectauoptimismul. #ara a luat o masădelicioasă, asc%imbat cateva cuvinte plăcute cu



c%elneriă şi saintors la serviciu cu bateriile incărcate.$e de altă parte, #am intrase incruntatinca"enea. răta de parcă ar * mancatmurăturitoată dimineaa. $ărea copleşit şiincordat.Limbajul trupului său spunea ?(u teapropia+@ #-asupărat că nu i-a "ost luată comandaimediat. #-adeclarat nemulumit de timpul prealung, necesarpentru a-i * servită masa. #-a plans decalitateamancării şi a "ost "urios că nu şi-aprimit notaimediat.De ce au avut #ara şi #am e3perieneatat dedi"erite in ca"eneaA du-i aminte că*ecare a "osttratat e3act in acelaşi "el. Ioncluziaeste



următoarea #ara vede lumea prinprisma uneiatitudini pozitive. #am vede lumeaprin prismaunei atitudini negative.O de5ni%ie a atitudinii /&andeşte-te că atitudinea ta este un*ltrumintal prin care percepi lumea. Filtrulprin careunii oameni văd lumea este optimist0acestepersoane văd jumătatea plină apa%arului2, pecand *ltrul altora este negativ 0acestepersoanevăd jumătatea goală a pa%arului2. =ăvoi dacateva e3emple pentru a ilustradi"erena dintre oatitudine pozitivă şi una negativă.$ersoana cu o atitudine negativăgandeşte ?(B$1)@.$ersoana cu o atitudine pozitivă



gandeşte?$1)@.$ersoana cu o atitudine negativăstăruie asupraproblemelor.$ersoana cu o atitudine pozitivă seconcentrează asupra soluiilor.$ersoana cu o atitudine negativă legăseştecelorlali nenumărate de"ecte.$ersoana cu o atitudine pozitivă cautăaspectele pozitive ale celorlali.$ersoana cu o atitudine negativă seconcentrează pe ceea ce ii lipseşte.$ersoana cu o atitudine pozitivă esterecunoscătoare pentru lucrurile cucare a "ostinzestrată.$ersoana cu o atitudine negativă vedelimitările.$ersoana cu o atitudine pozitivă vedeposibilităile.ş putea să continui la nes"arşit cuacest "elde e3emple, dar sunt convins că ai



inelesdespre ce este vorba. Iand vorbescdespreatitudine in "aa unui auditoriu, adesea"olosescimagini. cestea sunt utile pentru căoameniiineleg şi rein mai bine ceea ce spun.Deaceea, voi "olosi această metodă şiacum

Atitudinea este %ereastra ta cătrelume.Fiecare !orneşte ladrum cu o #ereastrmintal curat#ă analizăm puin motivele pentrucare ama*rmat că atitudinea este "ereastra tacătrelume. (oi toi pornim in viaă cu oatitudineATITUDINEA ESTE FEREASTRA TA+9TRE LU*E JTbună, alt"el spus, cu o "ereastră



mintală curată.$entru a inelege acest lucru, estesu*cient săpriveşti copiii mici. ad şi c%icotesc tottimpul.u o dispoziie veselă. Le>>>>>W>> place săe3ploreze lucruri noi. )u intotdeauna&andeşte-te la atitudinea poţi controla

unuicopil care invaă să meargă.imprejurările. Ie"ace el atunci cand se impie- Dar iţi

poţi dică şicadeA ii voi spune ce nu controla

propriile "ace.(u se incruntă şi nici nu in- ganduri.vinuieştecovorul. (u işi acuză I%arles$opplestone mama sautatăl pentru că l-ar *

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH HHHHHHHHHH indrumat greşit. (u renună. 1%, nu+ambeşte, se



ridică din nou şi incearcă incă o dată.i incă odată. Iontinuă să incerce săptămani larand, cu oatitudine pozitivă, pană cand reuşeşte+Fereastralui este curată ca lacrima şi simte căpoate cucerilumea.Dar, după cum bine ştii, e3istămomente inviaă cand "ereastra ta se umple demurdărie. iiată ce se intamplăFerestrele noastre se murdăresc dincauzacriticilor pe care le primim de la părinişipro"esori.Ferestrele noastre se pătează dincauzaridiculizării la care ne supun colegii.Ferestrele noastre se mazgălesc dincauzarespingerilor.



Ferestrele noastre se manjesc dincauzadezamăgirilor.Ferestrele noastre se intunecă dincauzaindoielilor.$roblema este că murdăria continuă săseadune şi, din păcate, mult prea mulioameni nu"ac nimic in această privină. 4i işicontinuă viaaavand "erestrele murdare. işi pierdentuziasmul.Devin "rustrai şi deprimai. i, cel maitragic,renună la visele lor > şi asta seintamplă numaipentru că nu şi-au curăat "ereastraatitudinii.cesta este drumul pe care il urmameu.Fereastra mea era murdară atuncicand eramavocat. i cu cat petreceam mai mult



timp in acelmediu, cu atat mai murdară devenea"ereastramea. (u vedeam nicio oportunitate.Ium aş *pututA Fereastra mea era pătată cunoroiulnegativităii.S!al)%i #ereastra:Dar apoi am descoperit, cu ajutorulbunuluiDumnezeu, că singurul lucru pe caretrebuia să il"ac era să imi cură "ereastra+ )rebuiasă imisc%imb atitudinea pentru a puteavedea din noulumea in mod clar. DupăATITUDINEA ESTE FEREASTRA TA+9TRE LU*E J7ce am indepărtat murdăria de pe"ereastră, mis-a in"ăişat o lume complet nouă.Frustrarea şideprimarea au dispărut. m devenit



mult maiincrezător. 4ra pentru primă dată dupămuli anicand puteam vedea posibilităilee3traordinare pecare viaa avea să mi le o"ere.i am reuşit să imi sc%imb cariera şi sădes"ăşoro muncă de care eram pasionat. inde*nitiv,scopul principal al pro"esiei mele deacum este săajut oamenii să işi spele "erestrele >să işiimbunătăească atitudinea+inelegi motivele pentru care ii spuncăatitudinea este "ereastra ta cătrelumeA $oi săanalizezi cum anume atitudineaa"ectează "elul incare priveşti totul in viaăA i, maiimportant decatatat, incepi să vezi acele domenii incare "ereastra



ta trebuie spălatăATu iti controlezi atitudinea r 4ste de datoria ta să ii păstrezi"ereastracurată. Desigur, eu te pot incuraja.43istă şi altepersoane care te pot incuraja. Dar, incele dinurmă, nimeni altcineva nu poatecurăa "ereastrain locul tău.Ieea ce trebuie să inelegi este că aiintotdeaunaposibilitatea de a alege. $oi lăsapetele să seadune pe "ereastră şi să priveşti viaaprintr-ungeam murdar. Dar o asemeneaabordare işi areconsecinele ei şi, din păcate, nu suntdelocplăcute. =ei trece prin viaă ca opersoanănegativistă şi "rustrată. =ei * ne"ericit.=ei realiza



numai o mică parte din lucrurile decare eşticapabil.Dar e3istă şi o altă cale > mai bună.Iand tevei %otări să "oloseşti buretele şi să iicurei"ereastra, viaa se va sc%imba,devenind mailuminoasă şi mai insorită. =ei * maisănătos şi mai"ericit. =ei incepe să ii stabi-ATITUDINEA ESTE FEREASTRA TA+9TRE LU*E C67ucrurilenu sunt !unesau rele insine,gandireanoastră le%ace să feast%el/ILLIA* S,AKES$EARE'eşti eluri ambiioase... şi, treptat, levei indeplini.



=isele tale vor prinde viaă din nou+incă te mai indoieşti că ai intr-adevărputereade a-i sc%imba atitudineaA $oate eştitentat să-ispui ?eX, ie ii vine uşor să spui asta.titudineata nu ar * atat de bună dacă ai aveaproblemelemele.@Desigur, i s-au intamplat lucruriingrozitoare. isu"erit mult sau poate că treci c%iaracum printr-operioadă di*cilă. Dar cred că aiputerea să-i alegiatitudinea, c%iar şi in cele mai di*cileimprejurări.(u spun că este uşor. Dar alegerea iiaparine,aceasta este realitatea.=ă voi povesti acum despre opersoanăindreptăită să vorbească despreatitudine.



(umele său este dr. =itor Franl şi ainduratiadul pe pămant > a reuşit nu numaisăsupravieuiască... dar şi să inspiremilioane deoameni. =itor Franl a su"erit aniingrozitori caprizonier in lagărele naziste ale morii.> #u"erina lui a "ostampli*cată8 persoană %ericită de "aptul că rudelesale >mama, nu este aceea a1ată tatăl,"ratele şisoia > au murit in intr-o anumitălagăre sau au"ost ucise in came- situaţie, ci mai reledegazare. Franl şi ceilali degra!ă ceacare

prizonieri au indurat "oamea, "ri- are oanumităgul şi violena zi după zi. 1areatitudine



CJ ATITUDINEA ESTE TOTULpoate o persoană să işicontroleze,U6, DO/NS atitudinea intr-o ast"elde situa-

HHHHHHHH tieA 'ată ce a*rmă dr. Franl inlegătură cu importana atitudinii incartea sa demare succes 9an's +earc %or 9eaning :8mul incăutarea sensului;< " =nui om i se

poate lua totul,in a%ară de un singur lucru< cea maiimportantădintre li!ertăţile omeneşti > aceea dea-şi alegeatitudinea in orice imprejurări, de a-şialege calea....Deşi condiţii cum ar f lipsasomnului, ranainsufcientă şi o mulţime de a!uzurimintale te pot conduce la ideea că prizonierii erauo!ligaţi să



reacţioneze intr-un anume %el, după oanalizăatentă devine clar %aptul că %elul de

persoană incare s-a trans%ormat deţinutul erarezultatul uneidecizii interioare, şi nu doar alin1uenţelor e$ercitate de lagăr?'

Dacă doctorul Franl şi ceilaliprizonieri aureuşit să aleagă ce atitudine să aibă in"aaacestor su"erine de nedescris, cinesuntem noi săsusinem că nu putem să ne controlămatitudinileAşa cum spunea Gug% Do;ns ?1

persoană%ericită nu este aceea a1ată intr-oanumităsituaţie, ci mai degra!ă cea care are oanumităatitudine & ceastă a*rmaie este, "ărăindoială,



percutantă şi plină de adevăr.in *nal, tu şi numai tu ii poi controlaatitudinea.Atitudinea şi succesul#ă presupunem că ii speli "ereastra şiiiconstruieşti o atitudine pozitivă.ambeşti. 4ştiATITUDINEA ESTE FEREASTRA TA+9TRE LU*E CCacasă şi ii dezvoli gandirea pozitivă.4ste oaresu*cient pentru ca tu să ai succes şisă reuşeşti săii indeplineşti cele mai ascunse viseA(u, cusigurană nu este... pentru că succesulinseamnămai mult decat să ai o atitudineminunată.$entru a-i ma3imiza potenialul şi a-iatingescopurile, este necesar să aplicianumite principiide succes testate in timp şi care au



ajutatmilioane de oameni să obină rezultatee3traordinare. =estea bună este că voraveaacelaşi e"ect şi asupra ta+ii voi prezenta aceste principii desucces, pascu pas, in decursul următoarelor 66lecii. =eiinvăa cum să ii in"runi temerile, cumsădepăşeşti situaiile potrivnice, cum să"oloseştiputerea angajamentului şi multe,multe altele. =eideveni in"ormat, dar mai ales, inspirat,ast"el incatsă poi incepe să trăieşti aşa cum i-aidoritintotdeauna.$robabil că incă te mai intrebi careestelegătura dintre principiile succesului şiatitudine.C ATITUDINEA ESTE TOTUL



ATITUDINEA ESTE TOTUL4ste simplu această legătură este

)1)LY+ 'atăde ce spun că atitudinea este totul2ără o atitudine pozitivă, nu vei puteaactivacelelalte principii. #uccesul tău in viaăincepe şise termină cu atitudinea pe care o ai.(umai atunci cand ii vei curăa"ereastraatitudinii celelalte principii alesuccesului ii vorputea lumina viaa. tunci cand"ereastra ta estemurdară, doar o parte in*mă a luminiipe care oemană aceste principii va puteapătrunde prin ea,iar succesul tău va * limitat sau c%iarblocat.Dar atunci cand vei invăa să ii menii"ereastraatitudinii curată, lumina ii va inundaviaa, iar tu



vei putea "olosi aceste principii ce-icon"eră "orăpentru a caştiga mai muli bani,pentru a avearelaii aducătoare de satis"acii, pentrua-i atingeintregul potenial şi pentru a-idezvoltaclarviziunea spirituală.tunci cand combini atitudineapozitivă cucelelalte principii ale succesului, deviide neoprit+ATITUDINEA ESTE FEREASTRA TA+9TRE LU*E CEC9LE+8IA NR" *I ESTI UN *A6NETU*AN; :N

? 2ie crezi că poţi, fe crezi că nu > aidreptate @ = ,ENR7 FORD J

are este c%eia succesuluiA De ce uniioamenireuşesc, in timp ce alii eşueazăA



4arl (ig%tingale, marele scriitor, oratorşiom de televiziune de succes, a vorbitdespreaceastă problemă in "aimosul săumesajinregistrat Cel mai ciudat secret. inacestprogram, el a identi*cat c%eiasuccesului indoar şapte cuvinte. Desigur, a detaliataceastăidee, dar baza secretului său constă indoarşapte cuvinte.i dori să a!i aceste cuvinte, nu-i aşaAinainte de a a!a c%eia succesului, s-arputeasă *i surprins a!and că aceleaşi şaptecuvintesunt şi c%eia insuccesului+ 'ată-leDE.ENI* +EEA +E +REDE* +9.O* DE.ENI"in mod intuitiv inelegi despre ce estevorbaA



in cercetările lui asupra acestuisubiect,J(ig%tingale a descoperit că toi mariiscriitori,*lozo* şi conducători spirituali au "ostde acordcu "aptul că gandurile ne in!ueneazăaciunile. 'ată observaiile a catorvamariganditori asupra acestui subiect. @L;<=AWM;TRTI;L II B* 6 ZZ(apoleon Gill a spus ?Mm- răneşte-ţiminteatea poate să o!ţină ceea ce concepeşicrede&E>TI UN *A6NET U*AN CTcu gandurimari. -ENJA*INDISRAELI:iblia conine nenumărate trimiteri lare!ecie, printre care"După credinţa voastră, fe vouă.&0Matei 7,



5; "8mul este cum gandeşte el ininima lui.&0$ilde2 "De poţi crede, toate sunt cu

putinţăcelui ce crede.& 0Marcu , 5E;alp% [aldo 4merson a a*rmat "=nom esteceea ce gandeşte toată ziua&obert Iollier a declarat ")u e$istănimic pe

pămant pe care să nu il poţi avea >odată ce aiacceptat in mintea ta %aptul că il poţiavea.&i, in *nal, iată bine cunoscutelecuvinte alelui Genr5 Ford, care a a*rmat "2iecrezi că poţi,fe crezi că nu > ai dreptate&+um #unc%ioneaz acest !rinci!iu#ă e3aminăm acest concept maideparte >DE.ENI* +EEA +E +REDE* +9.O* DE.ENI" 'ată cum"uncionează. Dacă te gandeşti



constant la unanumit scop, te vei indrepta pas cupas spreatingerea lui. #ă spunem că un anumitbărbat0pe care il vom numi Fred2 crede căeste capabilsă caştige C9 999 de dolari pe an.semeni unuimagnet uman, Fred va atrage aceleoportunităide angajare care il vor ajuta să sedeplaseze inaceastă direcie. Fred işi va atingescopul de acaştiga C9 999 de dolari pe an atatavreme catse gandeşte la aceasta.Dar dacă Fred ar incepe să gandeascăast"el?ş dori să caştig mai muli banipentru aacoperi c%eltuielile crescande ale"amiliei mele.=reau să caştig E9 999 de dolari.@ =or



creşteJveniturile lui FredADepinde. Iat de puternică esteconvingerealui Fred că poate caştiga E9 999 dedolariA 4steposibil ca Fred să dorească să caştigeE9 999de dolari, dar să nu creadă că esteintr-adevărcapabil să primească această sumă. inacestcaz, Fred nu işi va atinge scopul de acaştiga E9999 de dolari. Dacă, pe de altă parte,Fred segandeşte incontinuu la cum ar puteasă obinăacest venit mai mare... şi crede inabilităile luide a-şi atinge acest scop, el va reuşi,intradevăr,să işi mărească veniturile pană la E9999 de dolari.



După cum este de aşteptat, acestconcept nueste limitat la scopuri băneşti. #ăpresupunemcă acumulezi 7E de puncte pe terenulde gol" c%iar in acest moment. Dacă te veiconcentrasă-i micşorezi scorul la 8E... şi dacăvei credecu adevărat că eşti capabil să "aciacest lucru...vei incepe să te mişti in direciaatingerii scopului.$oate că vei lua lecii. $oate că veie3ersamai mult. Dar, intr-un *nal, ii veimicşorascorul şi ii vei atinge obiectivul.6andurile dominanteiti in?uen%eaz decisiv ziua / /'deea că devenim ceea ce credem căvomdeveni a "ost e3primată şi ca Lege a&andului



Dominant. ceasta inseamnă că in*ecaredintre noi e3istă o putere care nepropulseazăin direcia gandurilor noastredominanteactuale.Iuvantul-c%eie este DO*INANT" (ute poiaştepta să ai rezultate pozitive atuncicand iiE>TI UN *A6NET U*AN C7petreci doar 69 secunde pe zi gandindpozitiv...şi consacri celelalte 6S ore deactivitategandurilor negative+ceasta este concluzia. &andireapozitivă indoze mici nu produce rezultatepozitive. celaşilucru se intamplă şi in cazul dietelor.4ste ca şicum ai incerca să slăbeşti mancand unmic



dejun sănătos, cu puine calorii... şiapoi aiconsuma mai multe prăjituri şiing%eate incursul zilei+ La "el se intamplă şi incazule3erciiilor *zice > nu poi să "acisport vreocateva minute O DAT9 pe săptămanăşi să teaştepi să *i in "ormă.r trebui să priveşti gandirea pozitivăinacelaşi "el. in doze reduse, ea nuasigurărezolvarea pro!lemelor . r trebui săincepi să iicontrolezi activitatea mintală şi săgandeştipozitiv in *ecare zi, pană cand acestmod degandire devine un obicei. du-iaminte, acestatrebuie să devină tiparul dominant degandire.



cordă-i cateva momente pentru a-ianalizagandurile dominante in s"erele celemaiimportante ale vieii, ii sunt acesteganduri deajutor... sau te impiedică să-i realizezidorineleASc4im'area atitudinii !oate ducela a#aceri !ro5ta'ile in domeniulimo'iliar=ă voi impărtăşi acum un e3emplupersonalpentru a demonstra putereagandurilor noastre.Jin anii 'FG şi la inceputul anilor W89, amobservatcă oamenii din zona in care locuiam0Long'sland, (e; <or2 obineau muli baniac%iziionand case pe care ulterior leinc%iriau.=aloarea caselor creştea considerabilin *ecare



an. Desigur, *ecare dintre ei trebuia sărezolveproblemele inerente legate de c%irii şic%iriaşi,dar c%iar şi in aceste condiii, pro*tulpe care ilobineau aceşti investitori era uriaş+>>>>>>> M-am tot gandit că artrebuii pot deoarece să cumpăr şi eu niştecasepentru cred că pot. a incepe oinvestiiesimilară. )o- .ER6ILIU TU>I; NU am"ăcut niciun pasinaceastă direcie, pentru căam continuat să mă indoiesc de mineinsumi.&andirea mea era dominată de toateaspectelecare ar * putut să meargă rău. intr-uncuvant,atitudinea mea era... jalnică. vandaceastă



atitudine negativă, este oare demirare că nuam "ăcut niciodată primul pasA

)otuşi, după ce am inceput să citesccări şisă ascult casete despre putereaatitudinii şi aconvingerii, m-am %otărat să imisc%imbatitudinea despre investiiile indomeniulimobiliar. in vara anului 678S, m-am%otărat capană la s"arşitul acelui an să investescin douăcase. De această dată, eram %otăratsă nupermit gandurilor negative să mi se"urişeze inminte.

)imp de şase luni, mi-am canalizatgandurileasupra unui singur lucru > săinvestesc in douăcase. imi notam in scris acest scop de



cateva oriE>TI UN *A6NET U*AN 6pe zi şi mă gandeam deseori la el.Iredeam cutoată *ina mea că pană la s"arşitulanului voi *proprietarul celor două case. #eara şila s"arşitulsăptămanii mergeam cu ageniiimobiliari săvizionez case. m vizitat peste 699 decase şim-am in"ormat asupra altor catevasute.in toamna anului 678S, am investitintr-oproprietate. .. #entimentul de implinire> dat de"aptul că reuşisem să realizez un lucrupe carenu imi permisesem să il "ac maiinainte > eraincredibil. Dar trebuia să continuipentru a-miindeplini elul. i pe J7 decembrie, cu



doar douăzile inainte de s"arşitul anului, mi-amatinsscopul şi am cumpărat cea de-a douacasă.Dacă mă gandesc la motivele pentrucare in678S am reuşit să cumpăr cele douăproprietăi,in vreme ce in anii anteriori nu?putusem@,răspunsul este evident. in 678S, amcrezut căpot să "ac acel lucru. m avut oatitudinepozitivă de neclintit, care m-apropulsat cătreatingerea scopului.ceastă e3perienă a "ost e3trem devaloroasă pentru mine. De "apt, a "ostnepreuită... pentru că m-a invăat căii poiatinge scopul atunci cand crezi in tineinsui şiii concentrezi gandurile asupra



aspectelorpozitive.Atitudine versus ac%iunem vorbit mult despre importanagandirii şiJpoate că vă intrebai cand anumeintervineacţiunea in acest proces. 4steadevărat că nupoi obine rezultate "ără să acionezi,dartrebuie să recunoaştem "aptul căgandul

precedă acţiunea. m "ost tot timpulconştientde aciunile pe care urma să leintreprindpentru a investi in aceste proprietăi >trebuiasă contactez agenii imobiliari, săvizitezproprietăile, să citesc anunurile dinziare şi aşamai departe. i totuşi, nu am "ăcut



primul pasatata timp cat am avut o atitudinenegativă.'mediat ce mi-am sc%imbat atitudinea,am avutputerea să acionez... şi am simit cănimic numă va mai impiedica să imi realizezplanurile+De aceea, un sistem de convingeripozitivreprezintă punctul de start pentruatingereaoricărui el. tunci cand convingereatadominantă este aceea că poţi să iiatingiscopul, incepi să acionezi in direciaindepliniriiacestuia.+ircumstan%ele re?ect la ce te)ai(andit

)rebuie să ii asumi această realitatepropriile convingeri te-au condus acolounde



eşti astăzi şi modul in care vei gandide acuminainte te va conduce e3act acolounde veiajunge in viitor.in realitate, rezultatele obinute infecaredomeniu al vieii tale re!ectăgandurile cele maiascunse in legătură cu tine insui.&andeşte-tela aspectul *nanciar. Ie convingeri aiin acestdomeniuA )e gandeşti tot timpul la"aptul că nuE>TI UN *A6NET U*AN Cai su*cieni baniA Iontinuă să tegandeşti laasta 0lipsa banilor2 şi vei impiedica!u3ul monetarsă ajungă la tine.e!ectează, de asemenea, la relaiilepe carele ai. Irezand că nu merii prea mult,vei atrage



prieteni şi parteneri care nu te vorpreui preamult. #unt convins că ai cel puin ocunoştinăcare se intalneşte doar cu persoane?nepotrivite@. De "apt, ultimele J7 depersoanecu care s-a intalnit au "ost nepotrivitepentruea. Irezi că este doar o simplăcoincidenăA inniciun caz+ ceastă persoană areanumiteconvingeri adanc inrădăcinate, care odetermină să atragă acest gen deoameni inviaa sa.Fie că este vorba despre domeniul*nanciar,relaional sau pro"esional, un lucrueste certDacă gandurile tale nu se vor scim!a, nicirezultatele pe care le vei o!ţine nu sevor



scim!a.Sc4im')%i modul de a (andi:Din "ericire, am o veste bună pentrutine.$1V' să ii sc%imbi gandurile şi, ast"el,săsc%imbi rezultatele+ ii voi arăta cumanumetrebuie să procedezi. $entru inceput,trebuie sădevii conştient de tot ce ii spui ieinsui in*ecare zi. Fiecare dintre noi are o voceinterioară\ cu alte cuvinte, vorbim cunoi inşine+Din păcate, de prea multe ori ceea cenespunem este de natură negativistă,critică saune limitează. $oate că i se intamplăsăJgandeşti ?(u pot să "ac asta@ sau?intotdeaunastric totul.@ ceste ganduri acionează



impotrivata. r trebui, in sc%imb, să ii repei că

poţi şi căii vei atinge scopul.După cum vom discuta mai>>>>>>>>pe larg in $artea a 'l-a, este de

Adevărul desprenoi asemenea important să devii ilreprezintăceea ce conştient de cuvintele pe carelecredem in adancul "oloseşti "recvent.Dee3emplu, su1etului despre te puisingur intr-olumină ne- mi ]^ plăcută sau vorbeştidespre lu- H R I 1 " " ORISONS/ETT *ARDEN crun pe care aveanu le-ai putea

HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH HHHHHHHHHH E>TI UN *A6NET U*AN Esau obine niciodatăA Mintea ta aude*ecare



cuvant pe care il rosteşti > şi, ast"el,vei atrageca un magnet evenimente şicircumstane carevor corespunde convingerilor taledominante.şadar, asigură-te că "oloseşti cuvintepozitivedespre tine insui şi despre scopuriletale.Re!eti%ia este c4eiaBrmătorii doi paşi te vor ajuta să deviiopersoană pozitivă şi să obiirezultatele pe carele doreşti.$ASUL 6. Iiteşte in *ecare ziliteraturămotivational, care să iiimbunătăeascăstarea de spirit. cordă-i 6E-C9 deminute incursul dimineii in acest scop\ este, deasemenea, o idee bună să "aci acelaşilucru şi



inainte de a te culca. 43istă mii decări motivaionaleşi de articole dintre care poi alege.Iiteşte orice i se pare interesant >:ibliasau alte materiale pe teme spiritualesau,poate, biogra*i care te inspiră. =ei găsioselecie corespunzătoare de cări desuccesla seciunea de psi%ologie şi literaturădedezvoltare personală a oricăreibiblioteci saulibrării\ este, aşadar, o idee bună sărăs"oieştimaterialele care e3istă in ast"el delocuri.$ASUL J. scultă in *ecare zi casetemotivaionale. $oi asculta acestecasete inmaşină, in timp ce mergi undeva,acasă sauin timpul e3erciiilor *zice. I%eia este



repetiia. tunci cand asculi acestemesajetot timpul, ele devin o parte din tine >şiS ATITUDINEA ESTE TOTULincepi să le aplici pentru a-iimbunătăi viaa.Iasetele te vor ajuta să te gandeştizilnic laatitudinea ta şi la alte principii alesuccesului.Iasetele nu sunt, desigur, un substitutpentruA+8IUNE" Doar de tine depinde să"oloseştiaceste idei+şadar, dacă citeşti cevapozitiv şi asculi casetemotivaionale in *ecare zi,vei observa o di"erenămajoră in viaa ta. ii potspune din e3perienă căaceste te%nici "uncioneazădacă eşti disciplinat şi nurenuni la ele.



Lecia pe care am invăatoeu este următoarea#c%imbă-i modulde a gandi şiii vei sc%imbaviaa+ Heideveni ceea cegandeşti.)ici o persoanănu işi depăşeştecele maiindrăzneţeaşteptări dacănu incepe cuaşteptăriindrăzneţe. RAL$,+,ARELLNu s!era s ai succes imediatinainte de a trage concluzia, aş dori săclari*ccateva aspecte in legătura cu gandireapozitivăşi cu puterea gandurilor noastre. inprimul rand,gandirea pozitivă nu inseamnă că ii



vei atingeE>TI UN *A6NET U*AN Tscopurile peste noapte. (u te poiaştepta caincepand să te gandeşti la cum poiobine maimuli bani, a doua zi dimineaă săgăseşti unteanc de dolari langă pat. in niciuncaz. #uccesulnecesită e"ort, angajament şi răbdare.in al doilea rand, gandirea pozitivă nuinseamnă că nu vei mai aveaprobleme. Iredemă,vei avea de depăşit multe obstacole.

)otuşi,dacă vei continua să crezi in tineinsui, săacionezi şi să *i consecvent, veidepăşi acesteobstacole.(u uita, tu te indrepi constant indireciagandurilor tale dominante. )ot ceea ceobii in



viaă decurge din gandurile şiconvingerile pecare le ai. &andirea negativă dănaştere larezultate negative... şi gandireapozitivăproduce rezultate pozitive. Menine-icurată "ereastraatitudinii, ast"el incat gandurilepozitivesă poată să-şi imprăştie razele cuuşurină.8 ATITUDINEA ESTE TOTULATITUDINEA ESTE TOTUL$ur şi simplu este lipsit de sens să aigandurinegative. .. in a"ară de cazul in caredoreşti săobii rezultate negative. i ştiu că nudoreştisă se intample asta.Deci, de acum inainte, alege-igandurile cumare atenie şi "oloseşte acestprincipiu



important pentru a obine rezultate"antastice+E>TI UN *A6NET U*AN 79LE+8IA NR" @I*A6INEA9)TI +ALEA +9TRESU++ES: /С Inainte de a putea realiza un lucru,tre!uiesă-l vezi clar.ALEB *ORRISONntr-un recent interviu televizat,cantăreaaIeline Dion a "ost intrebată dacă avisat, incăde la inceputul carierei, că intr-o zi vavindemilioane de discuri şi va "ace turnee,cantand in"aa a zeci de mii de persoane in*ecaresăptămană. Iantăreaa a răspuns cănu a "ostluată prin surprindere de acestelucruri, intrucat



şi le imaginase pe toate incă de lavarsta de Eani+ (u se lăuda şi a muncit din greupentru*ecare părticică din reuşita ei. Ieea ceadeprins incă de la o varstă "ragedă a"ostabilitatea de a se "olosi de putereaimaginilorintense, vii... de a-şi imagina vedetacare doreasă devină.#portivii de renume mondial işi"olosesc şi eiputerea imaginaiei pentru a-şi intipăriin minte e$act modalitatea de a obineper"ormana. Fie că este vorba de unpatinator care e3ecută o săritură'di*cilă, de un tenis- man care reuşeşteun as,lăsandu-şi adversarul "ără replică saude un

jucător de gol" care trimite mingea



lung şi c%iarpe poriunea de teren cu iarbă, mulicompetitoride var" işi vizualizează reuşiteleinaintede a le obine in lumea ?reală@.I*A6INEA9)8I +ALEA +9TRESU++ES: E6

)otuşi, vizualizarea nu este rezervatănumaicantăreilor, atleilor sau vedetelor decinema.De "apt, este o metodă pe care şi tu ai%olosit-oincă din copilărie pentru a creaimprejurărilepropriei viei.Dă-mi voie să-i e3plic mai e3act la ceanumemă re"er. =izualizarea este descrisăadesea ca?*lme ale vieii@, ?tablouri interioare@sau?imagini@. (oi toi adunăm in minteanumite



imagini despre tipul de relaii pe carelemerităm, despre gradul de succes pecare ilvom obine la serviciu, despre măsurain careposedăm abilităi de lider sau despresuma debani pe care o vom caştiga şi acumulaşi aşamai departe.Filmele mintale din co!ilrieDe unde vin aceste imaginiA 4i bine,incepemsă ne "ormăm aceste ?*lme mintale@devremein viaă. Dacă pe vremea cand eramtineri am"ost criticai sau am simit că nusuntemvaloroşi, noi am inregistrat acesteevenimente0şi sentimentele asociate lor2 sub"orma>>>>>->>-- unor imagini in



mintea noastră.Imaginaţia Din cauză că ne oprimdeseori laeste mai importantă aceste imagini0atatconştient, cat decat cunoaşterea. şiinconştient2, avem tendina deAL-ERT EINSTEIN a creasituaii care să corespundă imaginilordejae3istente.De e3emplu, este posibil să menii oimaginevie a momentului in care ai "ostcriticat de unpro"esor in şcoala generală. )e-aisimit umilit in"aa intregii clase. Mai tarziu, cand ai"ost tentatsă ii spui părerea la şcoală sau in "aaunuigrup, te-ai abinut şi ai tăcut... aducan-du-iaminte in tot acest timp 0c%iar dacănumai la



nivel subconştient2 cat de dureros a"ost să *icriticat. 'maginea aceasta i-a rămas inminte şiare o in!uenă importantă asupraaciunilor taledin prezent.Din ne"ericire, cei mai muli dintre noinu şiauactualizat sau revizuit *lmele dincopilărie şidin acest motiv obinem in continuarerezultatein"erioare celor pe care le-am puteaobine dacăne-am "olosi intregul potenial. =ă voiprezentain continuare unele te%nici care vă vorajuta să"olosii puterea vizualizării pentru a văimbogăipractic *ecare aspect al vieii.Asum)%i res!onsa'ilitatea !entru!ro!riile 35lmeC:(u toate imaginile mintale s-au "ormat



incopilărie. &enerăm in mod constant*lmemintale, bazate pe relaiile noastre, pee3perienele legate de carieră şi pealteevenimente. 'ndi"erent care este sursaimaginilor mintale, e3istă un aspect pecarevreau să il subliniez )u > şi numai tu> deiicontrolul asupra propriilor ?*lme@.#ă incercăm un mic e3periment.&andeşte-tela un cornet de ing%eată umplut cuing%eatata pre"erată. Ireează acest gand oanumităimagine in mintea taA #unt convins căda.&andeşte-te acum la un ele"ant. $oisă ilveziA #c%imbă culoarea ele"antului inroz. intr-o"raciune de secundă, ai creat



imaginea unuiI*A6INEA9)8I +ALEA +9TRESU++ES: ECele"ant roz. $oi să te intorci laimagineacornetului de ing%eatăA Desigur căpoi.inelegi la ce mă re"erA )u deiicontrolulasupra imaginilor care i se "ormeazăin minte.

)otuşi, atunci cand nu %otărăşti in modconştient ce imagini să *e activate,mintea tava căuta in ?ar%ive@ şi va rula din nou*lme sau*şiere vec%i din biblioteca ta mintală.Sc4im' semni5ca%ia 5lmelorvec4i: r (u ii este de niciun ajutor să negi oe3perienă trecută, indi"erent cat dedureroasăa "ost sau cat de mult te-a dezamăgit.(u poi,de e3emplu, să sc%imbi "aptul că ai



"ost criticatde pro"esor. $e de altă parte, poţisc%imbainterpretarea evenimentului.$robabil că atunci cand ai "ost criticat,interpretarea pe care ai dat-o acesteie3periene a "ost ?(u sunt su*cientde bun@sau ?$ărerile mele nu valoreazănimic.@ Deşiaceasta a "ost interpretarea unui copil,se poateca tu să o * purtat, in mod nepotrivit,cu tinede-a lungul vieii de adult. )otuşi,astăzi poialege in mod conştient să vezi situaiadi"erit >de e3emplu, poi să consideri căpro"esorul nu a"ost de acord cu tine, dar că opinia luinu vizainteligena ta sau valoarea ta capersoană++reeaz ima(ini noi:



$utem să creăm noi *lme mintale de*ecaredată cand alegem să "acem acestlucru. 'aratunci cand dezvoltăm noi imagini,care neevocă sentimente şi senzaii puternice0şi neconcentrăm asupra lor2, aciunilenoastre vorsprijini aceste noi imagini+ şadar,primul paseste acela de a crea imaginearezultatului dorit.#untem limitai numai de propriaimaginaie.După cum ştii, cei mai muli oamenisuntingrozii cand trebuie să vorbească inpublic.Fiecare sondaj e"ectuat in ultimii anidemonstrează că vorbitul in publicreprezintăcea mai mare temere a oamenilor,aceasta *ind



mai puternică c%iar decat "rica demoarte+ Dinacest motiv, care credei că suntimaginile cucare oamenii asociază vorbitul inpublic atuncicand sunt nevoii să ină un discursA 4iseimaginează stand nervoşi in "aapublicului. #aupoate işi inc%ipuie că nu işi maiamintesc ceeace doresc să spună. Dacă acesteimagini suntproiectate constant pe ecranul tăumintal, poi *sigur că nu vei avea prea mult succesca orator+I*A6INEA9)8I +ALEA +9TRESU++ES: EE'maginează-i acum că susii oprezentare şieşti plin de incredere. $ublicul căruia iteadresezi ii soarbe *ecare cuvant.



răi "oartebine. Discursul tău este curgător. #puiopoveste amuzantă şi publicul rade. Las"arşit,primeşti aplauze călduroase, iar apoioameniivin să te "elicite. inelegi in ce "elaceste imaginimintale te pot ajuta să devii un oratormai bunA

)rebuie totuşi să admii "aptul căacesteimagini din mintea ta nu se vormaterializapeste noapte. Dar dacă vei * răbdătorşiperseverent in a te concentra asupraacestorimagini mintale, vei incepe automat săacioneziintr-un mod care să-i sprijine viziunea.Ima(ineaz)%i drumul ctrevanzride succes:



Dacă eşti implicat in domeniulvanzărilor deproduse sau de servicii, este vital să teimaginezi reuşind in mod constant. incazul incare nu obii rezultatele pe care ledoreşti, esteevident că imaginile pe care i le-aiproiectat nureprezintă vanzări reuşite, ci vanzărimediocresau dezamăgitoare.&andeşte-te c%iar acum la o intalnireviitoarecu un potenial client. Ium iiimagineziintalnireaA 4şti increzător şiconvingătorA43plicarea bene*ciilor produsului pecare il o"erieste entuziastăA 4ste potenialul clientreceptivşi interesat de ceea ce spuiA $oi să iiimaginezi"oarte clar rezultatul pozitiv al intalnirii



voastreAdu-i aminte căeşti produ->>>>>>>I*A6INEA9)8I +ALEA +9TRESU++ES: ETcătorul, regizorul, scenaristul, Doar noideţinem directorul de lumini,designerulcontrolul asupra imaginilor carene ocupămintea. JEFFKELLERcostumelor şi directorul dedistribuie al propriilor tale*lme mintale. )u eştirăspunzător pentrurezultatul *nal+ tunci candrepei mintal toate imaginilecurezultate pozitive, netezeşti calea spresucces a propriei cariere in vanzări.Desigur, dacă in imaginile pe care levizualizezi, potenialul client iirespinge ideile



sau nu este interesat de prezentareata,succesul pe care il vei obine in urmae"orturilortale de a vinde va * limitat. =ei atrageacelepersoane > şi acele situaii > cecorespundimaginilor tale negative.Relaeaz)te si #oloseste)tisim%urile: / / / /Iare este cea mai bună metodă pecare opoi "olosi atunci cand te concentreziasupranoilor imaginiA #-a demonstrat cămintea estemult mai receptivă la vizualizare candsuntemcalmi şi nu ne gandim la mai multelucrurisimultan. şadar, aşază-te intr-unscaun con"ortabilacasă, inc%ide oc%ii şi "ă catevae3erciii



de respiraie şi de rela3are şi pentru a-i golimintea. cum dezvoltă imagini careimplică catmai multe simuri. Iu cat imaginilevizualizatevor include mai multe aspecte, sunete,mirosuri, gusturi şi senzaii tactile, cuatat e"ortultău va avea o putere mai mare de atrans"orma viziunea in realitate.> > > @ ' a t ă un e3emplu. #ăpresupu- Hizualizarea că ai visatintotdeauna să aieste arta de a vedea propria casă pe oplajă dinIarai- lucruri invizi!ile be- %naginează-i casa cunuane

pentru ceilalţi. de alb Q de culoarea ? W=ezi palmierii ver zpii,e crasricei is. ein- JONAT,AN S/IFT & " & 7 /doaiesub briza "uşoară.Miroaseaerul sărat. #imte nisipul



cald sub picioare. #imte razele soareluicare iimangaie "aa. )u-i aşa că acesta este

paradisulJ )oate acestea pot * ale tale dacă veicontinua să vizualizezi aceastăimagine şi vei"ace tot ce este necesar pentru a reuşiaceasta+du-i aminte şi de "aptul că acesteimaginiasociate cu emoţii puternice au oputere şi maimare\ de aceea, este bine să adaugiviziuniitale şi sentimente pozitive. Dee3emplu, atuncicand ii vizualizezi slujba ideală,combinăimaginile mintale vii şi senzaiile *zicecusentimentele de mandrie şi satis"aciepe carele vei avea atunci cand vei lucra pepoziia



respectivă.(u * preocupat de calitatea imaginilorpecare i le imaginezi la inceput. Bnelepersoanepot crea imagini viu colorate, in timpce altelenu pot să işi imagineze decat imaginiinceoşate. De asemenea, este posibilca lainceput să incerci doar un anumesentiment ,"ără să ai o imagine clară.in orice caz, nu trebuie să teingrijorezi. Fătoate acestea cat de bine poi şi nu tecomparacu altcineva. Iu timpul imaginile talevor devenimai clare. +ecretul este să petreci

zilnic catevaminute derulanău-ţi in minte acesteflme noi.Scrie un cec !entru tine:Irearea imaginilor despre rezultate



e3celente> şi derularea lor in minte > este unprocedeu"oarte puternic. Dar mai e3istă şi o altăte%nicăI*A6INEA9)8I +ALEA +9TRESU++ES: E7pe care o poi "olosi pentru a-iaccelerasuccesul. ii poi crea un sprijin vizualcare să teindrepte către ceea ce ii doreşti.in 6779, cand era incă puin cunoscut,comicul im Iarre5 a scris pentru elinsuşi uncec de zece milioane de dolari pentru?serviciilede actorie prestate@. )ermenul acestuicec eraiua ecunoştinei 677E. Iarre5 ae3plicat căproblema principală nu o constituiaubanii. 4lştia că, dacă ar * caştigat atat demult, ar *



lucrat cu cei mai buni pro"esionişti lacel maibun *lm.Iarre5 a caştigat apro3imative 899999 dedolari pentru rolurile din *lmele AceHentura şi9asca. poi, la s"arşitul anului 677, a"ost plătitcu şapte milioane de dolari pentrurolul său din#ăntălăul şi gogomanul in 677E, acaştigat şimai multe milioane, iar acum esteplătit cu J9de milioane de dolari pe *lm+43erciiul cu ?cecul la termen@ al lui

imIarre5 e3empli*că intr-un modrelevant "aptulcă puterea subconştientuluiactualizează unscop in care s-au investit sentimente şiconvingeri adanci. Dacă te vei gandi lapropriul



scop şi vei crea imaginile mintalecorespunzătoare,vei contribui activ la obinereasuccesuluipe care i-6 doreşti. )otuşi, atunci cand"oloseştişi o reprezentare tangibilă a scopuluitău 0cumeste cecul2, şansele tale de succescrescconsiderabil+(u v-am povestit acest caz numaipentru căeste o poveste interesantă, legată de

imIarre5. ceeaşi te%nică poate"unciona şipentru voi+De ce să nu "oloseşti unul dintrepropriilececuri c%iar acum şi să datezitermenul deincasare de azi in trei ani sau in cinciani,menionand pe el suma pe care



doreşti să ocaştigi pentru ?serviciile prestate@Asigu- ră-tecă te uii la cec cel puin o dată pe zi...şi credecu tărie că te indrepi in direciaatingeriiscopului.+um s o'%ii slu0'a !e care odoreşti$oi "olosi multe alte obiecte sausimbolurivizuale, nu numai cecuri. =ă voiprezenta acumpovestea unui prieten de-al meu, pecare il vomnumi obert ones. obert a "ostnominalizat departidul in care este inscris pentru acandida la"uncia de judecător in cadrulurmătoareloralegeri.I*A6INEA9)8I +ALEA +9TRESU++ES: S6



Deşi şansele lui obert de a caştigaaceastă"uncie 0şi de a-şi indeplini visul de adeveni

judecător2 sunt "oarte mari, el esteincă puinnervos... iar indoielile i se tot strecoarăin minte.'-am sugerat lui obert să scrie demană unecuson, pe care să noteze JUDE+9TORUL RO-ERT JONES şi să il pună intr-un loc undesă-6 poatăvedea in *ecare zi 0de e3emplu, pemăsua denoapte sau pe oglinda de la baie2. '-amrecomandat să scrie aceste cuvinte şipe o%artie pe care să o poarte in porto"el.Bitandu-se zilnic la aceste cu- >>->>>>->vinte, obert işi condiionează Dacă

poţi avea



mintea să se vadă pe sine ca ju- unvis,inseamnă decător. =a incepe să segandească-l poţi realiza. că la cum va purta robaneagră. /ALT DISNE7 =a vedea oamenii ridicandu-sedin bănci la intrarea lui in sala de

judecată. $emăsură ce aceste imagini devin totmaiputernice, obert va intreprinde aceleaciunicare să trans"orme aceste imagini inrealitate.işi va "ace o campanie mai activă. #eva asiguracă partidul său "ace tot ceea ce esteposibil casă ii convingă pe alegători să voteze iniualegerilor.$robabil că obert şi-ar * putut creaimaginivizuale puternice şi "ără "olosirea



acestui semn,I*A6INEA9)8I +ALEA +9TRESU++ES: SJdar cu sigurană ajutorul vizual i-a datmaimultă "oră+ #emnul ii aduce amintelui obertsă vizualizeze imagini de succes şi săsegandească la viitoarea lui carieră de

judecător.Desigur, nu e3istă garanii că aceastămetodă va "unciona pentru obert >sau că va"unciona intotdeauna pentru tine.Dar, odatăce o vei incerca pe cont propriu, veidescoperică este un sprijin "oarte puternic, carete poateajuta să obii ceea ce ii doreşti+Iare este poziia pe care doreşti să oobiiADirector de vanzări... şe" dedepartament...



avocat... posesor al propriei a"aceriA'ndi"erentcare este aceasta, creează-i un ajutorvizual şimintea te va impulsiona să trans"ormiaceastădorină in realitate.Func%ioneaz in am'ele sensuri r Fii "oarte atent cand "oloseşti semnevizualecare ii aduc aminte de ceva. Bniioameni"olosesc ajutoare negative şi aceastapoateavea consecine "oarte serioase.utocolantelereprezintă un prim e3emplu.cum caiva ani, in timp ceconduceam, amobservat un autocolant pe maşina din"aa mea.$e el era notat "Am multe datorii şide aceeamerg la serviciu.@ m revăzut acestautocolant



de multe ori in ultimii ani.$opularitatea lui e"oarte mare. 4ste oare doar o glumăino"ensivăA&reşit+ cest mesaj nu este niciamuzant, niciino"ensiv. Iand lipeşti aşa ceva pemaşina ta, iiprogramezi mintea să te determine sărămaiindatorat+&andeşte-te la o persoană care işipune unautocolant pe maşină. #ă presupunemcănumele ei este lice, in *ecaredimineaă candiese pe uşă să inceapă o nouă zi, licevedea*rmaia ?am datorii@. Iand pleacă delaserviciu, se intoarce la maşină şi vede?amdatorii@. st"el, ideea că datoreazăbani ii



pătrunde in subconştient. isi va creaimaginimintale asociate cu datoriile băneşti.i dacă iiaduci aminte de Lecia nr. J, veiinelege călice va atrage mereu situaia la caresegandeşte cel mai mult. in acest caz, vacontinuasă atragă din ce in ce mai multedatorii.Dacă o vei intreba pe lice de ce nuareniciodată su*cieni bani, va spune căareg%inion. De "apt, lice nu acordăateniegandurilor care ii vin in minte. cestautocolant?ino"ensiv@ de astăzi devine realitateademaine.lice reprezintă e3emplul per"ect depersoană care işi murdăreşte şi mai



mult"ereastra atitudinii, care este dejapătată. Dacăatitudinea este totul, atunci atitudineapredominantă a lui lice este ?#unt undatornic+@ Iu oI*A6INEA9)8I +ALEA +9TRESU++ES:E6ast"el de atitudine, ce crezi că ii vaaduceviitorul > prosperitate... sau şi maimultedatoriiAIunoaştem amandoi răspunsul laaceastăintrebare.I*A6INEA9)8I +ALEA +9TRESU++ES: SLumini""" camer""" motor

Vi-ai insuşit acum cateva sugestii cuajutorulcărora ii poi crea propriile *lmemintale şi poibene*cia de ele. Vine minte, dacă nu



vei preluacontrolul, creandu-i propriile *lme, veicontinuasă le derulezi pe cele vec%i. Dacă*lmele vec%iii sunt de "olos, este minunat. Dardacă ii"ranează evoluia in vreun "el, incepec%iar deastăzi să ii "oloseşti putereaincredibilă a miniipentru a-i vizualiza drumul cătremarelesucces+LE+8IA NR"IA)8I UN AN6AJA*ENT""" SI .EI*UTA*UN8II DIN LO+:)u pot să spun ce este această

putere4 tot ceştiu este că ea e$istă şi că%uncţionează numaiatuncicand o persoană se a1ă in acea starede spirit in



care ştie e$act ce işi doreşte şi este%ermotărată să nu renunţe panăcand nu găseşte ce caută.ALEBANDER 6RA,A* -ELLredeam că ştiu ce inseamnăangajament şiperseverenă. +ă te străduieşti dingreu. +ă%aci nenumărate incercări. )otuşi, nuam inelescu adevărat semni*caia acestorconcepte panăcand nu am citit o carte intitulată #e=ltimate+ecret #o /etting A!solutel( ver(ting KouLant :+ecretul %undamental pentru ao!ţinea!solut tot ce iţi doreşti; de MieGernaci.ngajamentul este esena +ecretului%undamental. Ion"orm autorului,secretulpentru a obine ce ii doreşti este



disponi!ilitatea de a %ace tot ce estenecesar pentru a-i indeplini obiectivul. cum,inainte sătragei deja concluzii, permitei-mi săspun căe3presia ?tot ce este necesar@ nu sere"eră laaciunile ilegale, lipsite de etică sau lacele careI

Jaduc prejudicii altor persoane.şadar, ce anume ineleg eu prin?disponibilitate@A ceasta este oatitudinemină potrivit căreiaDacă tre!uie să %ac M paşi pentru a-miatinge scopul, voi %ace aceşti M paşi4IA)8I UN AN6AJA*ENT"" STDacă tre!uie să %ac MM de paşi pentrua-miatinge scopul, voi %ace aceşti MM de

paşi4Dacă tre!uie să %ac NMM de paşi pentru



a-miatinge scopul, voi %ace aceşti NMM de

paşi.

Desigur, la inceput, de regulă, nu ştiie3actcai paşi vor * necesari pentru a-iatingescopul. ceasta nu are "oarte multăimportană.$entru a reuşi, trebuie doar să-i ieiangajamentul că vei "ace tot ce va *necesar,indi"erent de numărul de paşi pe careva trebuisă ii "aci.Dar care este legătura cuperseverenaAciunea perseverentă este o urmare*rească aangajamentului > ceea ce inseamnăcă inaintede a persevera ca să-i atingi inta,trebuie intaisă-i iei un angajament in acest sens.1dată ce



te-ai angajat să ii atingi scopul, veiaciona cu o%otărare de neclintit pană cand veiatinge rezultatuldorit.3*a(iaC an(a0amentuluiIand ii iei un angajament şi eştidispus să"aci tot ce este necesar, incepi săatragipersoanele şi circumstanele necesarepentru aiatinge scopul. De e3emplu, odată ceteangajezi să devii, să spunem, un autordesucces, se poate să cunoşti ?dinintamplare@ unagent literar sau să ?descoperi@ unprogram deteleviziune care o"eră s"aturilegate de acest subiect.(u inseamnă că acesteresurse nu e3istau şi inainte.Doar că mintea ta nu a "ost



%ortul işi primeşte pedeplin răsplatanumai atuncicand persoanarespectivăre%uză sărenunţe.NA$OLEON ,ILLniciodată preocupată să le găsească,inmomentul in care ii iei unangajament, ii creezio imagine mintală despre cum ar *dacă aiobine ceea ce ii doreşti. poi, minteata incepesă "uncioneze ca un magnet şi săatragă eveniIA)8I UN AN6AJA*ENT"" S7mente şi circumstane care te vorajuta să iitrans"ormi imaginea in realitate. 4steimportantsă *i conştient de "aptul că acest



proces nu vaaduce rezultate peste noapte\ trebuiesă *iactiv şi să "oloseşti oportunităile pemăsură ceapar.Magia care ia naştere din angajamentnu a"ost niciodată mai elocvent şi maie3actdescrisă ca in următoarele cuvintecare iiaparin lui [.G. Murra5"Oană in momentul in care o persoanăseangajează la ceva, aceasta ezită şie$istăintotdeauna posi!ilitatea să renunţe,%apt intotdeauna inefcient. #oateiniţiativele :şiactele creative; respectă un adevăr %undamental, a cărui ignorare duce ladistrugerea unor idei şi planuri %oarte!une4 in



momentul in care cineva işi ia unangajament,Divinitatea acţionează in acel sens.

Apar multe lucruri care il ajută, lucruricarealt%el nu s-ar f intamplat. in urmaacesteidecizii, are loc un intreg şir deevenimente,aducandu-i in cale nenumărateincidente neprevăzute,intalniri şi asistenţă materială, desprecare nimeni nu şi-ar f putut imaginacă ii vor veni in ajutor

Uşile se vor desc4ide'ată acum o altăcaracteristică miraculoasă aDe "apt, atunci cand aidisponibilitatea de a "ace totce este necesar pentru areuşi, paşii ?coreci@ ii vor *dezvăluii treptat. =ei intalnipersoane pe care nuplănuiseşi niciodată să le



intalneşti. Bşile i se vordesc%ide inCu untalent o!işnuit şio

perseverenţăe$traordinarăorice lucru

poate f atins.SIR T,O*AS -UBTONputerii angajamentului nu ştii de lainceputcum ii vei atinge scopul. Desigur, iiva * multmai bine dacă vei avea un plan deatac, dar nueste esenial ca *ecare pas să *eplănuit dinainte.IA)8I UN AN6AJA*ENT"" T6mod neaşteptat. Vi se va părea cănorocul iisurade\ de "apt, tu insui vei * creataceste



evenimente pozitive prin "aptul că i-ailuat unangajament şi, ast"el, i-ai educatmintea să lecaute.ii voi da un e3emplu despre cum mi s-adesc%is mie o uşă in mod neaşteptat.in 6787,am inceput să scriu articolemotivational.invăasem despre puterea uneiatitudini pozitiveşi despre alte principii ale succesului şimăangajasem să impart aceste in"ormaiicu altepersoane, care ar * putut bene*cia depe urmalor. Dar nu ştiam cum să incep. #ă imitrimitarticolele la ziare... la reviste... să scriuo carteA$rimul lucru pe care l-am "ăcut a "ostsă trimit



un articol la un buletin local, destinatpersoanelor implicate in programe deinstruireşi de resurse umane. cel articol a "ostpublicatin vara anului 6779. Iateva luni maitarziu, amprimit un tele"on de la un domn alcărui numeera #tuart Kamen, un scriitor ce lucrape contpropriu, scriind şi el buletine pentrudiversea"aceri. #tuart mi-a spus că imi văzusearticolulin casa unui bun prieten de-al său şică "usese"oarte impresionat.poi m-a intrebat ?)e-ai ganditvreodată săscrii un buletinA@ #incer să *u, nu măgandisemniciodată să imi public propriul meubuletin. mstabilit o intalnire, la care #tuart mi-a



e3plicatcum puteam lucra impreună pentru apublica unbuletin din care mii de oameni ar *putut a!adespre aceste concepte de dezvoltarepersonală.1 lună mai tarziu, a "ost publicatprimulnumăr al buletinului Atitudinea estetotul. mcontinuat această activitate mai multde nouăani şi am in!uenat vieile a sute demii deoameni icu aceste in"ormaii+Ium de s-au intamplat toate acesteaAM-amangajat să impărtăşesc aceste principiişicelorlali. m avut o atitudine pozitivă.minceput să scriu. 'ar apoi, #tuartKamen, unnecunoscut, a intrat in viaa mea >



cineva carea ştiut cum să imi trans"orme visul inrealitate.ceasta este magia angajamentului+Un avertismentinainte de a vă entuziasma prea multgandindu-vă cat de uşor vă puteiatingescopurile, aş dori să "ormulez unavertisment.I%iar şi atunci cand te-ai angajat săatingi unscop, nu toate lucrurile vor * mereuroz in caleata. =iaa te va supune la incercăripentru averi*ca cat de devotat eşti atingeriiobiectivului.=or apărea obstacole. =ei "ace greşeli,vei su"eridezamăgiri şi vei avea eşecuri\ uneledintre elevor * c%iar "oarte grave şi vei * tentatsă iiabandonezi scopul.



in ast"el de momente, este importantsăurmezi cuvintele inelepte ale lui[instonI%urc%ill, care a spus "+ă nu renunţiniciodată&#au s"atul lui ames . Iorbett "Deviicampiondacă mai lupţi incă o rundă. Candcircumstanţelesunt difcile, mai luptă incă o rundă.&Dacă i-ai luat angajamentul de aindeplini unscop, poţi depăşi in"rangeriletemporare... şi vei

trium"a+IA)8I UN AN6AJA*ENT"" TCAn(a0amentul scriitoruluiam'i%ios are rezultatecum caiva ani, revista AmericanLa( apublicat un interviu "ascinant cuscriitorul desucces David :aldacci. :aldacci esteautorul



romanelor A!solute OoPer :Outereaa!solută;,#otal Control :Controlul total; şi #eLinner :Caştigătorul;, care s-au bucurat de unsuccesenorm. u "ost vandute milioane dee3emplaredin aceste cări.

)otuşi, :aldacci nu a cunoscutsuccesulbrusc. #uccesele şi reuşitele sale*nanciare au"ost rezultatul "aptului că s-a angajattotal indezvoltarea talentului său de scriitor.Ia şimine, :aldacci a "ost avocat. inceputFacultatea de Drept in 678C şi, lavremearespectivă, nu avea nicio intenie sădevinăscriitor. $ur şi simplu, ii plăcea săscrie.La inceput, :aldacci ştia că nu are



abilităile necesare pentru 8 persoanăscris.De aceea, şi-a luat angajaangajată

mentul de a deprinde arta de a estemaivaloroasă scrie. in primii cinci ani, nu aterdecat NGGminat niciunul din proiectele pe de

persoane care le incepuse. in *ecarezi, lucaresun" era la dezvoltarea personajelor, a doar

jnteresate.intrigii si a altor te%nici de bază ; H " " 1 " *AR7 +RO/LE7 alesensului.La vremea respectivă, practicaavocatura, şiavea o soie şi doi copii mici. Iand maigăseatimp pentru scrisA :aldacci lucra lascrierile salein *ecare seară de la ora 69 pană la Jdimineaa. 'ată ce inseamnă să te



angajezi să"aci tot ceea ce este necesar+ 4l adeclarat căscrisul i se părea o ocupaie plăcută, şinu ocorvoadă. (u vreau să sugerez că artrebui săstai treaz toată noaptea pentru a-iindepliniscopurile > tura de lucru de la 69seara la Jdimineaa cu sigurană nu"uncionează in cazulmeu şi s-ar putea să nu "uncionezenici pentrutine+După zece ani in care a continuat săscrie,:aldacci a terminat cateva nuvele şicatevascenarii de *lm. =anzările salecumulate ERO"(u primise decat "oarte multerespingeri dinpartea editorilor.



in 677S, e"orturile lui :alacci au "ostrăsplătite... şi incă din plin+ primitmilioane dedolari ca drepturi de autor pentruopera saliterară şi ecranizarea acesteia, cutitlul

A!solute OoPer , un t%riller de maresucces.=edeta *lmului a "ost Ilint 4ast;ood.ceasta este puterea unui om angajat.IA)8I UN AN6AJA*ENT"" TEA re#uzat s renun%e /m invăat multe despre magiaangajamentului de la prietenul meu,

err5&ladstone. in 678S, err5 şi-a desc%ispropriaa"acere, merican o5al rts, vanzandlucruride colecie. Bn an mai tarziu, s-a%otărat să sea3eze pe vanzarea produselor deanimaie. obinut licene de la [arner :rot%ers,



Ganna:arbera şi de la alte studiouri maimici. Dar şi-adat seama că pentru a-şi măria"acerea, trebuiasă vandă produse marca Disne5.

)imp de trei ani, a trimisscrisori şi a sunat la sediul Disne5,solicitandpermisiunea de a vinde cu aceastămarcă. De*ecare dată, a primit de la Disne5acelaşirăspuns (B.Dar asta nu 6-a oprit pe err5. continuat săii contacteze pe directorii de la Disne5.Bnul dintreei nu a mai vrut să audă de err5, aşacă i-aspus, pe un ton care amintea de ăuldin2rumoasa adormită, de regina cea readin Al!ăca Qăpada şi de Iruela De =il din NGN



dalmaţieni in acelaşi timp ?(u veiobineniciodată o licenă Disne5+@1are era vremea să renuneA err5 nuacrezut asta. i-a păstrat atitudineaoptimistă inciuda acestor respingeri. continuatsă ii sunepe directorii de la Disne5. 'ntr-o zi, unuldintreaceştia a spus, sperand să scape de

err5 o datăpentru totdeauna ?4i bine, singureledouă locuriin care am putea să o"erimposibilitatea de a e3puneproduse Disne5 sunt *e Minnesota, *eMassac%usetts.@"acerea lui err5 era in (e; <or şi nuişidorea să desc%idă o altă a"acere intr-un locindepărtat. $oi să g%iceşti ce a "ăcut

err5A



zburat la :oston a doua zi.IA)8I UN AN6AJA*ENT"" TTRecompensele pe crele primesc cei cre

persevere!"dep"#esc cumult durerecre tre$uies" preced"victori.TED EN6STRO*i pană la s"arşitul zilei a semnat uncontract deleasing pentru o locaie pe strada(e;bur5 din:oston+L-a sunat pe directorul de la Disne5 săiicomunice că avea o locaie inMassac%usetts.mandoi s-au amuzat copios. poi,directorul i-aspus lui err5 ?Dacă ai avut curajul să



mergi la:oston a doua zi şi să incepi o a"acerein acestecondiii, trebuie să "aci parte dinprogramulDisne5.@ $este cateva săptămani, err5a inauguratlocaia din :oston, prezentandproduseDisne5.După un an, lui err5 i s-a acordatpermisiunea de a vinde produseDisne5 şi inmagazinul său din (e; <or. in acestmoment,

err5 colaborează cu Disne5 de 69 ani.=anzărilesale au atins milioane de dolari şi estecel maimare comerciant de artă de animaieDisne5 dinlume+4l şi-a demonstrat in acest "elangajamentul...şi că şi-a păstrat atitudinea pozitivă in



po*darespingerilor+ 4l a "ost %otărat săobinăcontractul cu Disne5 indi"erent dee"orturile pecare a trebuit să le "acă. Dacă il intrebipe err5,el ii va spune imediat că atitudineaeste totul

IA)8I UN AN6AJA*ENT"" T8Indi#erent cat de mult tim! va 5necesar1 altă poveste pe care vreau să vi-oimpărtăşesc este cea a lui :enjaminoll, carelocuieşte in (e;port :eac%, Iali"ornia.in 6779,la varsta de ST de ani, oll a absolvitFacultateade Drept. 4vident, inainte de a puteasă practiceavocatura, a trebuit să *e admis in:arou.La prima sa incercare de a luae3amenul a



eşuat. La a doua incercare a eşuat. ia eşuat şia treia oară... a patra oară... a cinceaoară... aşasea oară... a şaptea oară... a optaoară... anoua oară... a zecea oară... aunsprezeceaoară... a douăsprezecea oară... şi atreisprezecea oară.vand in vedere că e3amenul deadmitere in:arou poate * susinut doar de douăori pe an,cand a eşuat pentru a treisprezeceaoară, ollavea TC de ani. Muli alii ar *renunat, dar nuşi :enjamin oll+ susinut e3amenul a paisprezeceaoară... şia reuşit+ in 677T, la varsta de T deani, lui olli-a "ost acordat dreptul de a practicaavocatura



in statul Iali"ornia. 4l a "ost, intr-adevăr,angajat... şi dispus să "acă tot ce a "ostnecesarpentru a reuşi. oll a povestit maiapoi?)rebuia să trec acest e3amen, dar nuştiamdacă voi trăi su*cient pentru a reuşi.i amreuşit+@Ie vă spune această poveste despreimportana atitudiniiA Iei mai mulioameni nicimăcar nu s-ar gandi să inceapăFacultatea deDrept după ce au implinit S9 de ani.

)otuşi,acest om nu numai că s-a inscris laFacultateade Drept, dar a "ost dispus să işipetreacătimpul studiind şase ani dupăabsolvirea"acultăii pentru a trece e3amenul de



admiterein :arou.Bau+ $ovestea lui :enjamin oll este,pur şisimplu, o altă dovadă a "aptului căatitudineaeste totulEste vremea s i%i iei unan(a0ament#ă presupunem acum că ai un scop inminte.Brmătoarea intrebare pe care ar trebuisă i-opui este ?#unt dispus să "ac orice estenecesarpentru a-mi atinge scopulA@ Dacărăspunsul tăueste ?ş "ace orice, cu e3cepia...@,atunci,sincer vorbind, nu eşti devotat acestuiscop.i dacă nu eşti devotat scopuluirespectiv,probabil că vei * oprit din drum şi nuii vei



atinge obiectivul. De e3emplu, mulioameniincep o nouă a"acere cu următoareaabordare?ii voi acorda şase luni să prospere.Dacă nu seintamplă aşa, după şase luni voirenuna.@ceasta nu este o atitudine careconduce cătresucces.Ie s-ar * intamplat cu scriitorul David:aldacci dacă ar * spus ?=oi incercasă scriuvreme de un an... şi dacă nu voi puteavindenimic, voi renuna@A r * ra-IA)8I UN AN6AJA*ENT"" 89IA)8I UN AN6AJA*ENT"tat ocazia de a "ace ceea ce ii plăcea...n-ar mai* avut independenă *nanciară... şi nuşi-ar mai* trăit visul+(u ii sugerez nicidecum să porneşti la



drum"ără vreun plan şi să speri la tot cepoate * maibine. Desigur că ar trebui să ii *3eziunprogram, termene-limi- tă şi bugete,ast"el incatsă ai reuşite cat mai curand posibil.Daradevărul este că, in po*da celor maiatenteplanuri, nu ştii cat de mult ii va luapană candii vei atinge scopul... şi nu poiprevedea toateobstacolele pe care le vei intalni incale.De aici incolo, angajamentul este celcare iisepară pe caştigători de aceia carepierd.$ersoanele angajate vor continua şivor izbuti,indi"erent de cat e"ort vor depune. =oraccepta



"aptul că uneori poate să dureze maimult decatau crezut iniial. ceia care nu au unangajamentputernic işi vor părăsi ?nava@ atuncicand lucrurile o vor lua razna.cum, că ai invăat despre putereaangajamentului, este timpul să şi apliciacestprincipiu. şadar, stabileş- te-i unscop, pecare doreşti din tot su!etul să il atingi.'a-iangajamentul de a "ace orice estenecesar

pentru a-i indeplini acest scop. incepesăavansezi in direcia implinirii lui şi *igata săobservi şi să "oloseşti toateoportunităile pecare le vei intalni. poi urmăreşte-6 cuperseverenăşi *i pregătit să reuşeşti+S6



LE+8IA NR"TRANSFOR*9)TI $RO-LE*ELEIN O$ORTUNIT9TI: /8rice situaţie ne%avora!ilă poartă insine sămanţa unui !enefciuecivalent,dacă nu ciar mai mare.NA$OLEON ,ILLare este reacia ta imediată atuncicand tecon"runi cu probleme sau cu eşecuriADacăeşti asemenea celor mai muli oameni,primultău impuls este să te plangi. ?De ce atrebuit sămi se intample asta tocmai mieA Ievoi "aceacumA $lanurile mele au "ostdistruse+@ceastă reacie este normală. )otuşi,odatăce primul moment de dezamăgire atrecut,trebuie să "aci o alegere. $oi să te



adanceşti insu"erină şi să te gandeşti la aspectelenegativeale situaiei sau poi descoperibene*ciul saulecia pe care i-o o"eră problemarespectivă.$robabil că vei trece printr-o perioadădenesigurană sau de zbatere, dar e3istăintotdeauna un revers al acesteisituaii. De"apt, deseori, o ?problemă@ nu este oproblemă.Ooate f ciar o oportunitate. Dee3emplu, oproblemă ii poate indica o modi*carepe care oIpoi "ace pentru a imbunătăi anumitecondiiidin viaa ta. Fără problema respectivă,poate cănu ai * intreprins niciodată aceaaciune



pozitivă.De e3emplu, probabil că ştii sau aiauzitdespre cel puin o persoană care şi-apierdutserviciul şi a inceput ulterior propriaa"acere desucces. ceastă persoană ii va spunecă dacănu ar * "ost concediată, nu ar * iniiatniciodatărespectiva a"acere. Ieea ce a părutiniial odi*cultate s-a trans"ormat intr-ooportunitatevaloroasă.&andeşte-te şi la perioada in care eraiabsolut convins că o anumită slujbăeraper"ectă pentru tine\ interviul pe careilsusinuseşi "usese "oarte reuşit, iar tuaşteptaicu nerăbdare să ii *e o"erit postul.

)otuşi,



această o"ertă nu i-a mai "ost "ăcută,iar postula "ost ocupat de altcineva. i "ostdevastat+Iateva zile sau luni mai tarziu ai primito altăo"ertă de lucru şi i-ai dat seama căprimavariantă "usese mai puin avantajoasădecatcea de mai tarziu. espingerea iniialăs-a dovedit,de "apt, o binecuvantare. Bn alte3emplueste cel legat de tranzacionarea unei?case devis@, care nu se materializează... doarpentru a* inlocuită de o variantă mult maibună.6sirea 'ene5ciuluiiarul )eP KorR #imes a publicat uneseu >?re tumoarea pe creier vreun sensA@> scris



de o "emeie de 9 de ani, numită#%aron, carespunea că avea o tumoare "oarte mareinspatele oc%iului stang. 1peraia pentruTRANSFOR*9)8I $RO-LE*ELE INOroRTUNITA8I: 8Cinlăturarea tumorii a durat şase ore.Din "ericire,era benignă. ii poi imagina că cinevapoate săconsidere că această in"ricoşătoaresituaie osursă de oportunităiA Dacă e să-i dămcrezarelui #%aron, in această situaie e3istămulteaspecte pozitive.#%aron a "ost adanc mişcată derevărsareade ajutor şi sprijin din parteacomunităii pentruea şi "amilia ei in timpul acestei crize.cestepersoane au pregătit cina pentru soul



său şipentru copiii lor in tot acest timp, deşicele maimulte dintre ele erau doar cunoştine,iarprietenii s-au ocupat de curăenie.#%aron aa!at ast"el despre capacitateaoamenilor de a *buni şi de a-şi ajuta semenii la nevoie.După ce a "ost con"runtată cu"ragilitateapropriei viei, #%aron a*rmă acum că adobandito atitudine pozitivă şi că estenerăbdătoare săşiindeplinească scopurile pe care şi le-a*3at intimp ce se a!a in spital. De asemenea,relaiacu "ratele şi cu sora ei a devenit maiapropiată,mai importantă. #%aron povesteşteacum cănenorocirea prin care a trecut a ajutat-



o să vadăcat de bună poate * viaa. 43perienadi*cilă pecare a depă- şit-o a determinat-o să-şipreuiască mai mult viaa şi i-a insu!atdorinade a trăi mai intens.De la tra(edie la trium# Drumul către succes este adeseapavat cugreutăi. ntreprenorul Dave :runo văpoatecon*rma acest lucru. in anii W89, :runoa muncitdin greu şi a ajuns director naional devanzărial unei companii de ec%ipamentemedicale. 4l,soia lui, Marlene, şi cei trei copii ai lorlocuiauintr-o casă "rumoasă din suburbiileoraşuluiMil;auee. $ărea că lucrurile mergbine.Dar, in 678, :runo şi-a



pier- )u poţi avea dut serviciul. in plus,catevaluni diamante mai tarziu, cand incă nuavea un%ără să treci loc de muncă,indreptandu-se prinsituaţii difcile, spre casă in timpulnopii, ma-*AR7 +ASE şina lui Dave :runo aderapat şi sa"ăcut zob. su"erit traumatisme grave>plămani blocai, coaste rupte, rupturăde splinăşi *cat distrus\ inima ii era "oarteslăbită.TRANSFOR*9)8I $RO-LE*ELE INOroRTUNITA8I: 8EDoctorii nu ştiau dacă va supravieui.:runoinsuşi a crezut că va muri. După ce astatconectat la aparatele ce-6 menineauin viaătimp de trei zile, şi-a revenit in mod



miraculos.:runo a simit atunci că i-a "ost o"erităo a douaşansă.in timp ce se re"ăcea in spital, ainceput să segandească la ce şi-ar dori să "acă maideparte,inainte de accident, colectase citatemotivaionale o lungă perioadă detimp.invăase de tanăr că citatele au oputeree3traordinară pentru că mama luiavea obiceiulsă aşeze bileelele cu citate in diverselocuristrategice din casă şi pe "rigider.ceste citate iiridicaseră intotdeauna moralul şi ilg%idaseră.:runo şi-a dat seama brusc ce anumeişidorea să "acă. =oia să inceapă oa"acere prin



care să le poată impărtăşi acestecitate şi altorapentru a-i inspira. Dar nu ştia cumanume săinceapă.După ce a ieşit din spital, :runo a maiprimito veste neplăcută. Din cauza costurilormedicaleuriaşe şi a incapacităii sale de amunci, a "ostnevoit să se declare "alit. 4l şi "amiliasa şi-aupierdut casa şi s-au mutat intr-unapartament"oarte mic.i totuşi, :runo nu a renunat la viselesale. continuat ceea ce işi propusese şi şi-apăstratatitudinea pozitivă şi %otărarea denestrămutat.in decursul următorilor ani, a participatlacursuri de mareting şi de tipărire. 4ra



permanent in căutarea unei modalităide a-şi"ace cunoscute citatele.intr-o zi, lui :runo i-a venit brusc oidee işi vatipări citatele pe cările de credit. inaceeaşiseară, uitandu-se la televizor, a văzutreclamaunei companii de cări de credit la?gold [email protected]*9)8I $RO-LE*ELE INOroRTUNITA8I: 8T7ucrurile care ne

produc su%erinţăne educă. -ENJA*INFRANKLINIu atat mai bine, s-a gandit el.

)ipărireacitatelor pe gold crd%urile metalicele dădeaoamenilor posibilitatea să le ia cu eioriunde sarduce. :runo a creat apoi serii de citatepe



diverse teme, precum atitudine,leaders%ip,perseverenă şi curaj. Le-a intitulat?#ucces&old [email protected] cinci ani de la e3ternarea sa dinspital,:runo a vandut primele &ucces 'old rds. isunt "ericit să vă spun că pană in acestmomentel a vandut mai mult de două milioanedinaceste carduri.Dave :runo a trans"ormat ast"ele3perienatragică a accidentului intr-un trium" incredibil.Dezm(irile in a#aceri!ot 5 'inecuvantride(4izate(u aş vrea să crezi că acest principiuestevalabil doar in cazul tragediilor, pentrucă este



complet greşit. ş vrea să vă maiprezint une3emplu din lumea a"acerilor, unulcare mi-aintărit convingerea că acest conceptestevalabil. in luna martie a anului 6776,după ceam intreprins o cercetare amănunită,am alescompania care să-mi inscripionezetricourile culogo-ul meu Atitudineeste totul.Las"arşitul lui iunie, am inceputo campanie publicitară localăşi naională pentru aDrumul careducespre culmilemăreţiei este

plin deo!stacole. SENE+Apromova aceste tricouri. 1 problemă



gravă mi-a"ost semnalată la inceputul lunii iulie.in loc săonoreze o comandă in două săptămani0dupăcum promisese iniial2, compania cucarecolaboram nu işi indeplinise acestangajamentde mai bine de cinci săptămani. Iumacestlucru mi se părea inacceptabil, m-am%otăratsă-mi găsesc un alt colaborator.TRANSFOR*9)8I $RO-LE*ELE INOroRTUNITA8I: 87Dar eu deja imi stabilisem preul şitermenelede livrare pe baza inelegerii cu primacompanie. Mă con"runtam cu o

pro!lemămajoră. Ie s-ar * intamplat dacă nu aşmai *găsit o altă companie cu ajutorulcăreia să pot



livra produse de aceeaşi calitate la unpresimilarAin loc să devin depresiv şi să imiblestemnorocul, am inceput imediat să caut unnoucolaborator, mai !un. După osăptămană, amreuşit să il găsesc. #pre deosebire deprimacompanie, care livra comenzile intr-unintervalde două pană la cinci săptămani,aceasta işionora angajamentul intr-un interval dedouăpană la patru zile. u trecut opt ani deatunci,iar eu incă mai colaborez cu această*rmă.Faptul că am incetat colaborareainiială s-adovedit cel mai bun lucru care mi s-aintamplat+



:ineineles că la vremea respectivă nueram deaceeaşi părere, dar am sperat tottimpul că voiputea trans"orma această aparentă?situaieneplăcută@ intr-un avantaj. i aşa s-a şiintamplat. 43perienele de acest "el m-auinvăat că atunci cand o uşă seinc%ide, e3istăintotdeauna una mai utilă careaşteaptă să *edesc%isă.Sc4im'area cariereieste determinat de #rustrare$rima sc%imbare a carierei mele esteun alte3emplu despre "elul in careproblemele şidi*cultăile aduc ulterior bene*cii. (uam "ostinteresat de materialele de dezvoltarepersonală pană cand nu am adunatani intregi



de nemulumire după absolvireaFacultăii deDrept. m descoperit aceste principiinumaiintr-un moment ne"ast al vieii mele.cum sunt conştient de "aptul că toateproblemele prin care am trecut au"ost, de "apt,reale binecuvantări+cum pot să ineleg destul de binecum anumeevenimentele din viaa mea m-au?pregătit@pentru ceea ce urma. trebuit săindur operioadă di*cilă şi să *u ne"ericit şi sătrecprintr-o perioadă ne"astă pentru aputeainelege puterea atitudinii pozitive.e De aceea, atunci cand oper-+ituaţiile soană imi spune că estedescurane%avora!ile

jată sau este evident "aptul că



are ne descoperă o atitudine negativă,ştiue3act potenţialul ascuns. cum sesimte. mtrecut şi eu JEFF KELLER prin asta+$erioadaplină de pro->>>>>>> vocări pe care amparcurs-o m-ainvăat nenumărate lucruri deosebitdeimportante pentru mine, iar acuminteracionezmult mai bine cu cei care participă laprezentările mele şi citesc lucrările pecare leampublicat.devărul este că dacă nu aş * devenitdin cein ce mai nemulumit de munca meaca avocat,nu m-aş * gandit niciodată in modconcret la osc%imbare de carieră. Dacă i-aş * datcarierei



mele nota T, aş * continuat să practicTRANSFOR*9)8I $RO-LE*ELE INOroRTUNITA8I: 76avocatura. (umai pentru că i-am datatuncinota -E, am "ost motivat să "ac osc%imbaremajoră+Iand cineva mă intreabă de ce mi-amsc%imbat cariera, ii răspund "ărăezitare 3$REA*ULT9 DUREREC *zică,emoională şi spirituală.ceastă durere, care era prea intensăpentru ao putea ignora, m-a "orat să iau o%otărare şisă mă indrept intr-o altă direcie. =iaameaeste acum de nota 69... şi seimbunăeşte in*ecare zi+#ă ne intoarcem acum spre viaa ta.$oi sate gandeşti la vreo situaie in care o



e3perienăcare părea negativă s-a doveditpozitivăA$oate că ai "ost concediat... şi aiobinut apoiun serviciu mai bun. #au poate că aiavut oproblemă de sănătate, care te-adeterminat săii sc%imbi obiceiurile alimentare şi săincepi să"aci e3erciii *zice in mod regulat.nalizează cuatenie di*cultăile şi problemele pecare le-aiin"runtat > şi identi*că bene*ciile şileciileobinute din aceste e3periene.spectelepozitive e3istă... dacă le caui++um ne a0ut situa%iilene#avora'ile#ă analizăm acum şapte "eluri in carene potajuta situaiile ne"avorabile.



6.+ituaţiile ne%avora!ile ne o%eră o altă perspectivă. După ce i-ai revenitdintr-oboală gravă, probleme precum o panădecauciuc sau un acoperiş prin care sein*ltrează apa nu mai par atat degrave.$oi să te ridici deasupra micilorneplăceriale vieii de zi cu zi şi să ii canalizeziatenia asupra lucrurilor cu adevăratimportante din viaă.J.+ituaţiile ne%avora!ile ne invaţă săfmrecunoscători. $roblemele şidi*cultăile, inspecial cele care implică pierderi şiprivaiuni, te ajută să apreciezi maimultdiverse aspecte ale propriei viei.1ricat debanal ar părea, este adevărat > deobiceinu apreciezi un lucru pană cand nu l-ai



pierdut. bia atunci cand nu ai apăcaldă iidai seama cat de importantă este ea.Doarcand te imbolnăveşti ajunge să-i *edragăsănătatea. $ersoanele ineleptecontinuă săstăruie asupra binecuvantărilor, c%iarşiTRANSFOR*9)8I $RO-LE*ELE INOroRTUNITA8I: 7Cdupă ce perioada de pierderi sau deprivaiunia trecut. du-i aminte, te indrepiintotdeauna in direcia gandurilordominante\ de aceea, dacă teconcentreziasupra aspectelor pentru care trebuiesă *irecunoscător, vei atrage şi mai multelucruri pozitive in viaa ta.C.+ituaţiile ne%avora!ile ne descoperă

potenţialul ascuns. După ce aisupravieuit



unei incercări di*cile sauai depăşit un obstacol, devii mult maiputernicdin punct de vedere emoional. =iaate-atestat şi ai trecut testul cu brio. poi,cand vaapărea următorul obstacol, vei * multmaibine pregătit pentru abordarea lui.$roblemeleşi provocările aduc la lumină ce estemai bunin noi > ne descoperim abilităi desprecarenu ştiam că le avem. Muli dintre noinu şi-ar *descoperit niciodată aceste talentedacă viaanu le-ar * scos in cale acestedi*cultăi.#ituaiile ne"avorabile ii dezvăluiepropriileputeri şi capacităi şi te ajută să iidezvoli şi



mai mult aceste calităi..+ituaţiile ne%avora!ile neincurajează să%acem scim!ări şi să acţionăm.Multoroameni le este mai uşor să urmezemodelelede aciune vec%i, cunoscute, "ără aine contde cat de dureroase sau deplictisitoare audevenit vieile lor. desea, numai ocriză sauo serie de di*cultăi ii motiveazăsu*cient casă "acă sc%imbări. $roblemelereprezintă demulte ori modalitatea prin care viaateatenionează că nu eşti pe drumul celbun şi7 atitudinea este totultrebuie să iei măsuri.E.+ituaţiile ne%avora!ile ne o%eră lecţiivaloroase. &andeşte-te la e3emplul



uneia"aceri eşuate intreprinzătorul poateinvăalucruri care il "ac să reuşeascăspectaculos cuurmătoarea a"acere.S.+ituaţiile ne%avora!ile descid uşinoi. Dupăinc%eierea unei relaii, găseşti o altacare săii aducă mai multe satis"acii. ii pierzislujbaşi ii găseşti o alta mai bună. in acestecazuri,?problema@ nu reprezintă deloc oproblemă, cimai degrabă o oportunitate mascată.1 uşădin viaa ta s-a inc%is, dar o alta maibunăaşteaptă să *e desc%isă.T. +ituaţiile ne%avora!ile ne clădescincrederea şi respectul de sine. Iandiiaduni tot curajul şi %otărarea pentru a



depăşi un obstacol, te simi competentşidevii mai increzător. #imi că eştivaloros,iar aceste sentimente pozitive te vorajutain activităile pe care le veiintreprinde.indrea!t)%i aten%ia ctreas!ectele!ozitive:

)e vei con"runta, desigur, cunenumărateprobleme şi situaii ne"avorabile de-alungulvieii. (u ii sugerez ca atunci candtreci printr-otragedie să ii negi emoiile şi să re"uzisăaccepi realitatea. Ieea ce ii sugerez,de %apt,

este să nu consideri imediat că oriceproblemăcu care te con"runi reprezintă otragedie şi să



te gandeşti "oarte bine la cat de multteavantajează noua situaie. Bneori nuvei reuşiTRANSFOR*9)8I $RO-LE*ELE INOroRTUNITA8I: 7Esă identi*ci imediat bene*ciul pe careil veiobine din această nouă postură... darel e$istă.i intotdeauna posibilitatea de aalege. iipoi vedea problemele ca avand unimpactnegativ asupra vieii tale şi poi sădeviidescurajat şi depresiv. )e asigur căaceastăabordare nu va "ace decat săinrăutăească lucrurile.#au poi considera că *ecaree3perienăaparent negativă din viaa ta este, inrealitate, ooportunitate... ceva din care poi



invăa... cevacare te poate ajuta să te dezvoli. Fiecă eşti deacord sau nu cu spusele mele,problemele pecare le ai te ajută, nu te distrug+şadar, data viitoare cand te veicon"runta cuo problemă sau vei su"eri un eşec, nutedescuraja şi nu renuna. (u lăsaproblemele săii intunece "ereastra atitudinii pentrutotdeauna. #pală-i "ereastra murdară.După ceva mai trece timpul, s-ar putea săconstai căvezi c%iar mai bine decat inainte+minteşte-imereu de cuvintele lui (apoleon Gill?1ricesituaie ne"avo-7S atitudinea este totulATITUDINEA ESTE TOTULrabilă poartă in sine sămana unui



bene*ciuec%ivalent, dacă nu c%iar mai mare/Wintreabă-te mereu ce ai invăat dine3perienele tale şi străduieşte-te săiicanalizezi atenia asupra evoluiei talecapersoană. 'n situaiile de criză,incearcă mereusă ii menii atitudinea optimistă şimintea desc%isă> pentru că acesta este mediul careii vapermite să descoperi bene*cii insituaiiledi*cile.TJ$)4 a ''-aFii atent la ce spui+

Atunci cand iţi repeţi sufcient demult o idee, ea va incepe să fe o

parte din tine. _` ,O$KINSLE+8IA NR" 6 +U.INTELE I8I+ROIES+ +ALEA



Cuvintele pe care le alegi in modconsecvent iţi vor modela destinul.ANT,ON7 RO--INSand te-ai gandit ultima dată cuatenie la cuvintele pe care le"oloseşti in *ecare ziA Iat de atent leselecteziA$robabil că te gandeşti ?eX, de ceacorzi atata atenie cuvintelorA Iepoate * atat de importantA@ ăspunsuleste simplu. Iuvintele tale au oputere incredibilă. 4le ii pot construiun viitor luminos, ii pot distrugeoportunităile sau te pot ajuta să iiImenii situaia actuală. Iuvintele iiconsolidează convingerile... iarconvingerileii creează realitatea.&andeşte-te la acest proces ca laun joc de domino care arată ast"el6ANDURI )G +U.INTE )G+ON.IN6ERI A+8IUNIREULTATE'ată cum "uncionează acest proces



6ANDUL lui )om este ?(u sunt preabun in domeniul vanzărilor.@ #ă nuuităm că acest gand ii apare "recventlui )om. #-a gandit adesea la asta,poate c%iar de sute sau mii de ori indecursul vieii sale+poi, )om incepe să "olosească+U.INTE care sprijină acest gand. Lespune prietenilor şi colegilor ?(u voireuşi niciodată să am rezultate bunein vanzări@ sau ?Brăsc să dautele"oane potenialilor clieni.@ )omrepetăaceste "raze la nes"arşit... indiscuiile cu el insuşi şi cu ceilali.t Ia urmare, iisunt intăriteCuvintele sunt, +ON.IN6ERILE şiabia inacest desigur moment realitateaincepe să *e cel mai puternic

in!uenată de ceea ce crede el. drog%olosit )ot ceea ce obii in viaă derivăde omenire. din convingerile pe carele ai. in RUD7ARD KI$LIN6 e3emplul



nostru, )om işi dezvoltă convingerea că nu vaavea succes in domeniul vanzărilor şi că nu vacaştiga muli bani. ceastă idee i seintipăreşte in minte.Iare poate * urmarea acesteiconvingeriA $entru că )om nu crede inabilităile sale de agent de vanzări,A+8IUNILE pe care le intreprinde sunt*e sumare, *e neproductive. (u "acelucrurile necesare pentru a reuşi invanzări.De aceea, după cum era de aşteptat,

)om obine REULTATE "oarteproaste.i pentru ca lucrurile să seinrăutăească şi mai mult, gandurilelui )om sunt mai negativiste... işirepetă şi mai multe cuvinte negative...işi consolidează convingerilenegative... şi obine rezultate şi maiproaste. 4ste un cerc vicios+Desigur, acest intreg proces ar *putut avea un s"arşit "ericit dacă )om



ar * selectat 6ANDURI pozitive... şi şile-ar * consolidat prin +U.INTEpozitive.st"el, şi-ar * intărit +ON.IN6EREAcă vaavea succes. Drept urmare, ar *intreprins A+8IUNI con"orme cu aceaconvingere... si ar * obtinutREULTATEe3celente.Ieea ce incerc să vă comunic estesă nu subestimai rolul +U.INTELORinacest proces. $ersoanele care se%rănesc numai cu cuvinte negativesimt destinate să aibă o atitudinenegativă. 4ste, de "apt, o relaieobişnuităcauză-e"ect. 4ste imposibil să"oloseşti mereu cuvinte negative şi săte aştepi să ai rezultate "oarte bune.i asta se intamplă deoarece cuvintelenegative ii vor intări mereuconvingerile negative > şi vorconduce, in *nal, la rezultate



negative.De ce nu vrei s)%i re!arnimic in casHIand vine vorba să repar ceva princasă, sunt un om prierdut. =rei săinlocuiesc un robinet sau să reparceva la toaletăA ş avea şanse maimari să ajung pe var"ul muntelui4verest. Dulg%erie sau *re electriceA(u am nici cea mai vagă idee. =rei săştii care este ?călcaiul lui %ile@ incazul meuA 4ste vorba despre aceleinstruciuni care ii e3plică cum anumesă asamblezi ceva ce tocmai ai scosdintr-o cutie. tii la ce mă re"er > laacele broşuri in alb şi negru cutrimiteri la ?'maginea 69@ care iiarată 0sau pretind că ii arată+2intregul mecanism şi cum seasamblează toate pările componente.ceste instruciuni au asupra meae"ectul pe care-6 avea riptonitulasupra lui #uperman+ Dacă ii aduciaminte vec%ile *lme cu #uperman,personajul negativ incerca să il



impuşte pe #uperman, iar gloanelericoşau din pieptul său "ără a-6 răni.

)otuşi, e3ista o substană impotrivacăreia #uperman nu se putea apăra >riptonitul. tunci cand personajulnegativ inea in mană o bucată deriptonit, #uperman se clătina şiincepea să işi piardă puterile.şa mi se intamplă şi mie cand vădo pagină cu instruciuni > mi seinmoaie genunc%ii şi imi pierd puterile.tiu că nu-mi este de niciun"olos să mă uit la ele.(u le voi inelege niciodată. şa că lasdeoparte instruciunile şi aştept săvină Dolores ca să imi e3plice cum să"ac. $entru ea, este !oare la urec%e.Ium s-a ajuns la astaA (u pretindcă sunt cel mai iste tip din lume, darmă consider destul de inteligent. 1areimi lipseşte mie vreo genăresponsabilă cu talentul de a reparalucruri prin casă, pe care ali oameni oauA (u, nu este vorba de asta.ăspunsul este evident. in timpul



ultimilor 9 de ani, mi-am spusincontinuu ?(u sunt bun la lucrurilemecanice@ sau ?(u pot repara nimic.@i, aşa cum era de aşteptat, după 9de ani in care am "olosit cuvintenegative,mi-am intărit convingerea că nupot să "ac ast"el de lucruri.inelegi cum am ajuns in aceastăsituaie ne*ind atent la cuvintele pecare le-am "olositA devărul este că aşputea să reuşesc, intr-un *nal, să-misc%imb această tendină dacă aşincepe să "olosesc cuvinte pozitive inlegătură cu abilităile mele de "acereparaii.Este util s analizezicuvintele oamenilor destiint / /cum caiva ani, am citit un articoldespre Kent Iullers, un om de ştiinăcare conducea Departamentul decercetări al (# legat de proiectul'nteligenei 43traterestre. Iullers, careavea un doctorat in *zică, >>>



d e z v o l t a un so%tPare care căutaCuvintele dezvăluie semnale radio cear * indicatstarea de spirit , prezena altor"orme de viaă in caracterulunivers.#i dispo!i*i #eamănă puincu &tr Tre+,vor!itorului. nui Dar nu te lăsaindus in $LUTAR, eroare, c%iar estevorba despre O cercetarete%nică avansată.i totuşi, Iullers trebuia sădepăşească o provocare de ordin *zic.ş vrea să vă relatez cum anume odescrie el. #e re"eră la problema lui ca*ind ?un mic necaz@ şi ?oinconvenienă minoră@. Iare esteprovocarea de ordin *zic pe careIullers trebuie să o depăşeascăA #ă*e artritaA #au migrenele ocazionaleAKent Iullers este orb. intr-adevăr...este orb. (u este oare incredibil "aptulcă cineva poate să descrie orbirea careprezentand ?un mic necaz@ şi ?o



inconvenienă minoră@AFolosind aceste cuvinte, KentIullers dobandeşte puterea de arealiza lucruri măree. (u permitelimitărilor să il oprească şi, drepturmare, reuşeşte să le depăşească şisă aibă rezultate mult mai bune decatcei care văd.Iu ce obstacole te con"runi tu c%iaracumA 'magi- nează-i ce putere aidobandi dacă le-ai putea considera?inconveniene minore@, şi nu barierede netrecut.S s!un""" sau s nu s!unin timp ce vorbesc despreimportana "olosirii limbajului pozitiv inatingerea scopurilor, unii dintre voipot intreba ?#ă "olosesc acestecuvinte pozitive numai in conversaiilecu mine insumi sau şi in discuiile cuceilaliA@ #-ar putea să te temi de"aptul că impărtăşin- du-le celorlaliscopurile tale, ei ar putea să işiimaginezecă aspiri prea sus > sau c%iar să



radă de tine.$ermite-mi să ii o"er catevaindicaii in acest sens, deşi e bine săinelegi că nu e3istă reguli cu valoarede adevăr necondiionat şi că ar trebuisă aplici sugestiile care "uncioneazăcel mai bine in cazul tău.$entru inceput, atunci cand vorbeşticu tine insui "oloseşte limbajul pozitivcat mai des posibil. După părereamea, cu cat mai mult, cu atat maibine. La urma urmei, vorbeşti cu tineinsui, aşa că nu e cazul să te temi căceilali i-ar putea auzi comentariile.#ecretul este acela că auzind acestein"ormaii pozitive iarăşi şi iarăşi... elese inrădăcinează adanc in mintea ta. le impărtăşi celorlali propriile talescopuri este o problemă mult maidelicată. Bn lucru important pe carelaminvăat este acesta +ă nu vor!eştiniciodată despre scopurile tale cu

persoanele negativiste. )ot ce "ac eleeste să ii argumenteze şi să ii



prezinte motivele pentru care nu veiavea succes. Iine are nevoie de aşacevaA Deseori, aceste ?cucuvele@ "acprea puin sau mai nimic in viaa lor.(u au scopuri şi nici visuri şi nu vor caaltcineva să reuşească.

)otuşi, e3istă cazuri in care poţio!ţine bene*cii im- părtăşindu-lecelorlali scopurile tale. Mai intai,asigu- ră-te că vorbeşti cu cineva careare o atitudine pozitivă şi ii sprijinăe"orturile. cesta este genul depersoană care ar * e3trem deincantată dacă i-ai atinge scopul... şiar "ace tot ce depinde de ea pentru ate ajuta. $oi avea un prieten sau uncoleg care să se potrivească acestuirol > sau c%iar unii membri ai "amiliei.poi, este la "el de important să-iimpărtăşeşti scopurile acelora carelucrează alături de tine pentruobinereaunui rezultat. De e3emplu, dacăun director de vanzări doreşte săcrească vanzările in următorul an cu



J9, el ar trebui să prezinte acestobiectiv tuturor oamenilor din ec%ipasa. st"el, *ecare poate contribui laindeplinirea lui.Deşi te incurajez să "oloseşti cuvinepozitive, care să te propulseze indirecia propriilor obiective, nu iisugerezsă ignori obstacolele pe care leaiputea intalni sau să re"uzi săprimeşti %eed!acR de la ali oameni.inainte de a-i stabili un scop, trebuiesă te pregăteşti pentru ceea ce arputea apărea pe parcurs. 4u, personal,pre"er să discut aceste aspecte cucineva care are o atitudine pozitivă...o persoană al cărei eed$c+ includesoluii creative la di*cultăile care sepot ivi.in plus, imi voi discuta planurilenumai cu persoane cali*cate să imio"ere o opinie inteligentă, legată desubiectul respectiv. Dacă te gandeştisă ii incepi propria a"acere, nu areniciun sens să te consuli cu unc%iul



4lmer, in special dacă unc%iul 4lmereste o persoană negativistă şi a lucratpentru altcineva intreaga sa viaă. Ieştie el despre cum este să ai propriaa"acereA ii va o"eri o intreagă listă demotive pentru care să (B incepi oa"acere pe cont propriu. După micadiscuie cu unc%iul 4lmer, vei incepesă ai dubii. (u ai nevoie de acest gende ajutor++uvintele şi asumarears!underiiMai e3istă şi un alt motiv pentrucare s-ar putea ca in unele cazuri săte %otărăşti să ii impărtăşeşti scopulaltcuiva. 4ste vorba de asumarearăspunderii. Iu alte cuvinte, dacă lespun celorlali că voi "ace ceva, atuncic%iar trebuie să merg inainte şi să "acce am promis+ &andeşte-te la aceastăabordare ca la ?distrugerea punilorde retragere@.=reau să te asigur că eu, unul, nucred in ?distrugerea punilor@ candeste vorba despre relaii personale



sau de a"aceri. Dar uneori, singuramodalitate de a inainta in viată si dea-ti atinge un..' ' . < S T . .scop am8baimioesn iieste să iianuleziLv or ! j es cW care toate căile deretragere. . . .. " U , , A despre . . . tot timpul ceasta poate * o strategie ...t rr . ..l$ !anilo %r. V . lipsa toarte utilă. 'iputem spune unui rprieten că intenionăm să mer- nu vor ajungegem la sala de gimnastică de trei sălstran8ăorisăptămana asta, ştiind că, la JEFFKELLER s"arşitul săptămanii, acestprieten ne va intreba dacă am ajuns lasală de trei ori sau nu+Bn e3emplu şi mai elocvent esteacela al oratorului motivational igiglar. cesta s-a %otărat să ină o



cură de slăbire şi să işi reducăgreutatea de la 696 g la 8J,E g. intot acest timp, el scria cartea +ee Kou

At #e #op :)e vedem pe var%;.in carte, iglar a inclusangajamentul că va slăbi pană la 8J,Eg. ceasta se intampla cu 69 luniinainte de trimiterea cării in tipar. iapoi a comandat un tiraj de JE 999 dee3emplare+ #ă ne amintim că lamomentul in care iglar scria acestecuvinte, cantărea 696 g. i-a riscatcredibilitatea "aă de JE 999 depersoane+*rmand că va ajunge săcantărească 8J,E g, iglar ştia cătrebuie să slăbească 68,E g pană lapublicarea cării. i a reuşit+Foloseşte această strategie selectivşi numai in cazul acelor eluri "oarteimportante pentru tine şi pentru careintenionezi, intr-adevăr, să depuitoate e"orturile necesare. 4ste riscantAIu sigurană. Dar este şi o modalitatee3celentă de a te motiva+



+uvintele si emo%iile / /in cartea sa de succes Descoperă%orţa din tine, nt%on5 obbins dedicăun intreg capitol "elului in carevocabularulpropriu ne a"ectează emoiile,A!rut la +urtea .ec4e$u'lis4in(&-ucureşti& " (N. red.)

convingerile şi e*cacitatea in viaă. (usunt de acord cu toate opiniile luiobbins, dar cred că observaiile luidespre puterea cuvintelor suntcorecte. obbins este pro"undconştient de impactul pe care il auunele cuvinte asupra stării noastreemoionale.#ă presupunem, de e3emplu, >>>că cineva te-a minit. $oi reac- Alegecuvinteiona spunand că eşti ?W"urios@ Care tevor indrepta sau ?supărat@. Dar dacă"oloseşti n jrectia cuvinte precum?"urios@, ?livid@W , - W * a - 7 W



sau ?msacnoi paut r ,i lsotr at raelae .*zică şi com- rportamentul i se vor sc%imba JEFFKELLERradical. )ensiunea arterială va>>>>>>>creşte. Faa i se va inroşi. )e vei simitensionat.$e de altă parte, ce se intamplădacă evaluezi situaia ca *ind?supărătoare@ sau spui că eşti ?iritat@Aceste cuvinte micşoreazăconsiderabil intensitatea emoională.obbins e3plică "aptul că, de "apt,dacă spui că eşti ?iritat@, este "oarteprobabil să izbucneşti in ras şi sădistrugi complet ciclul emoionalnegativ. =ei * mult mai rela3at.obbins o"eră şi alte e3empledespre cum poi să micşoreziintensitatea emoiilor negative.'maginează-i, de e3emplu, căinlocuieşti propoziia ?m "ost distrus@cu propoziia ?m "ost tras [email protected] că "oloseşti ?$re"er@ in loc de



?Brăsc@. Desigur, poi să alegiintenionatcuvinte care să ii măreascăintensitatea emoiilor pozitive. in locsă spui ?#unt %otărat@, de ce să nuspui ?#unt de neoprit+@ De ce să nudeclari că te simi ?"enomenal@ sau?minunat@ in loc de ?bine@Ast"el de cuvinte savuroase,insu!eitoare ii imbunătăescsemni*cativ starea de spirit şi iiin!uenează puternic pe cei din jur.Iand %otărăşti in mod conştient să"oloseşti asemenea cuvinte, alegi, de"apt, să sc%imbi drumul pe care veimerge. Ieilali ii vor răspunde, larandul lor, alt"el şi, in acelaşi timp, iivei sc%imba percepia despre tineinsui.O !rivire mai atent asu!racuvintelor tale#ă analizăm un moment viaa ta.43istă domenii in legătură cu care ai"olosit e3presiile ?(u pot@, ?(u suntbun la...@ sau ?4ste imposibil@A Iu toii



cunoaştem persoane care "ac ast"el dea*rmaii)u pot să desenez.)u sunt !un la matematică.)u imi aduc aminte numele.imi este imposi!il să "ac bani in"elul ăsta.tunci cand "aci ast"el decomentarii in *ecare zi a vieii taletimp de 69, J9 sau C9 de ani, iiprogramezi mintea să eşueze+ #otulse rezumă la atitudine. Fiecare dintreaceste e3emple re!ectă o atitudinenegativă. i dacă priveşti lumeaprintr-o "ereastră murdară, vei ajungesă "oloseşti un limbaj negativist... şivei avea rezultate care te vordezamăgi.Din "ericire, ii poi controlacuvintele, ceea ce inseamnă că aiabilitatea de a-i construi un sistem deconvingeri pozitive... şi de a obinerezultatele pe care le doreşti. $rimulpas este să *i conştient. #ă e3aminămacum e3presiile pe care le "oloseşti in



mod constant in patru domeniiimportante ale vieii tale > relaiile,*nanele, cariera şi sănătatea.-. Rel*iile1bişnuieşti să "aci a*rmaii precum?)oi bărbaii buni 0sau toate "emeilebune2 sunt luai 0luate2+@ sau ?1ameniise "olosesc mereu de mine@A Dacă tea!i in această situaie, e"ectiv teprogramezi să ai relaii ne"ericite.Mintea ta aude *ecare cuvant pe careil pronuni şi se pregăteşte să iidovedească "aptul că ai dreptate.e"eritor la e3emplul nostru de maisus, mintea ta te va determina săatragi numai acele persoane care tevor dezamăgi sau vor pro*ta de tine.sta ii doreştiA Dacă nu, atunci numai repeta asemenea a*rmaiinegative şi mintea nu se va maiconcentra asupra acestor aspecte+J.inn*eleIe cuvinte "oloseşti de obiceipentru a-i descrie situaia *nanciarăactuală şi planurile pentru perioada



următoareA 43presiile de genul?intotdeauna am datorii@, ?4conomiaeste dezastruoasă@ sau ?(imeni nucumpără@ acionează impotriva ta.4ste mult mai bine să alegi un limbajcare să con*rme prosperitatea sauvremurile prielnice din punct devedere *nanciar. Desigur, nu veiobine o avere "oarte mare la doarcateva zile după momentul in care iaisc%imbat modul de vorbire. insăcondiiile materiale se pot sc%imbadoar dup" ce i s-au modi*catconvingerile. sanarea limbajului esteun prim pas e3trem de important+La urma urmei, oamenii bogai nuau ajuns aşa plangandu-se că suntsăraci. 'ar oamenii care vorbescmereu despre lipsa banilor nu strangde obicei prea muli.C.rier"

Dacă te-aş intreba despreproiectele tale pro"esionale pentruurmătorii cinci sau zece ani, ce airăspundeA Fii sincer. =ei spune că



lucrurile vor rămane probabil aşa cumsunt acumA #au vei descrie o poziiemai inaltă, cu mai multe provocări, cumai multe responsabilităi şi curecompense *nanciare maigeneroaseA Dacă vei răspunde ?(uştiu in ce direcie se indreaptă carieramea@, şansele de sc%imbare nu suntprea mari. Limbajul pe care il "oloseştire!ectă lipsa ta de viziune şi dedirecie. Dacă, pe de altă parte, ai unscop clar pe care il poi e3primadestul de des :şi %aci asta; > c%iar şinumai "aă de tine insui > ai şanse"oarte mari de a-i atinge scopul.celaşi lucru, desigur, este valabil şidacă ai propria ta a"acere. Foloseştiun limbaj care indică o evoluie"avorabilăa a"acerii taleA #au vorbeştimereu despre cat de di*cil este săinainteziA. &"n"tteFără indoială, cuvintele noastre auun impact pro"und asupra propriei



sănătăi. De e3emplu, imaginează-ică stăm, impreună cu caiva prieteni,la masă şi consumăm ceea ce pare să*e o masă delicioasă şi sănătoasă.poi, două ore mai tarziu, te sun şi iispun că *ecare persoană care amancat impreună cu noi a ajuns laspitaldin cauza unei to3iin"eciialimentare+ #ă presupunem că,inainte de a te suna eu, tu te simeai"oarte bine. Ium ai reaciona la auzulunei ast"el de in"ormaiiA$robabil că te-ai ine cu mainele deburtă, ai deveni palid şi te-ai simi"oarte rău. De ceA Deoarece cuvintelemele te-au determinat să crezi ceva,iar corpul tău a reacionat inconsecină. i * avut aceeaşi reacie*zică şi dacă aş * "ăcut o glumăproastă şi aş * minit de la cap lacoadă+ Iorpul tău reacionează lacuvintele pe care le spunei tu şiceilali oameni. Din acest motiv, nueste bine să repei la nes"arşit că ai ?o



durere cronică de spate care nu ii vatrece niciodată@ sau că ?răceşti gravde trei sau patru ori in fecare [email protected]ăcand aceste a*rmaii, nu "aci decatsă ii instruieşti corpul să mani"estedurere şi boală+

)e rog să nu mă inelegi greşit. (uii sugerez să-i negi durerea sauboala sau să crezi că te poi insănătoşiindi"erent de boală, dar cu siguranănu vei caştiga nimic 0ba dimpotrivă2dacă vei continua să "oloseşti cuvintece sugează su"erina şi lipsa unuiremediu.+U.INTELE I8I +ROIES+ +ALEAAi de ales4i bine, te-ai gandit la cuvintele pecare le "oloseşti in aceste patrudomenii ale vieii taleA Iand repetămconstant anumite "raze, este ca şi cumin creierul nostru s-ar "orma un ?ş[email protected]ăm să repetăm in minteacelaşi re"ren dintotdeauna, ca un discstricat. $roblema este că de *ecaredată cand ii spui aceste cuvinte nu



"aci decat să adanceşti şanul, reluandin gand aceleaşi vec%i mituri, intărindaceleaşi convingeri vec%i... obinandaceleaşi vec%i rezultate.

)rebuie să recunoşti că deşi ai spusunele lucruri in trecut, nu ai niciunmotiv să continui să le repei "ărădiscernămant. I%iar dacă pentru a-isc%imba limbajul va * nevoie să adopio anume disciplină şi supraveg%ere, vamerita e"ortul+ şadar, de acuminainte, trebuie să alegi in modconştient cuvintele care te vordirecionaspre implinirea scopurilortale. oagă-i un prieten să ii atragăatenia cand greşeşti.(u uita, numai de tine depinde săvorbeşti ast"el incat să te indrepicătre ceea ce ii doreşti in viaă. Deaceea, "oloseşte cuvinte potrivite cudrumul pe care ii doreşti să mergi...8Tacionează in con"ormitate cu acestedirecii... şi priveşte-te pornind in acea



direcie e3traordinară+LE+8IA NR" +E *AI FA+IH

Qiua evoluează in %uncţie de direcţia incare semişcă colţurile gurii tale.ANONI*ăspunsul nostru la intrebarea ?Ie mai"aciA@pare un lucru lipsit de importană. Darnoitrebuie să răspundem la aceastăintrebare decel puin zece ori pe zi, şi poate c%iarde E9 deori pe zi. şadar, nu este c%iar unlucruneimportant. eprezintă o parteimportantă aconversaiilor noastre zilnice.Iand cineva te intreabă ?Ie mai"aciA@, cerăspunziA De obicei, răspunzi doar incatevacuvinte. i totuşi, acest scurt răspunsspune



"oarte multe despre tine şi despreatitudinea ta.De "apt, acest răspuns c%iar ii poatemodelaatitudinea.m observat că răspunsurile laintrebarea?Ie mai "aciA@ pot * impărite in treicategoriinegative, mediocre şi pozitive. #ăanalizămacum aceste trei categorii şi catevadintrerăspunsurile obişnuite pentru *ecaredintre ele.Rs!unsuri ne(ativeăspunsurile negative la intrebarea?Ie mai"aciA@ includ "raze de genul?&roaznic.@?#unt obosit.@?#e putea şi mai bine.@?#lavă Domnului că e vineri.@?#unt mai bătran cu o zi şi mai sărac



cu opara.@?(u mă intreba.@Iand cineva răspunde ?(u măintreba@, ştiucă situaia va deveni neplăcută.$ersoanarespectivă va incepe să se plangă dediverseaspecte şi mă va "ace să regret că amintrebato?Ie mai "aciA@ii deplang cu adevărat pe cei care au oabordare de genul ?#lavă Domnui că evineri.@&andeşte-te la ce işi spun in sinea lor> ?Luni,mari, miercuri şi joi sunt zile cumplitein *ecaresăptămană.@ $entru aceşti oameni,patrucincimi din săptămana lor de lucrureprezintă operioadă ingrozitoare+ cincea zi,vinerea, este



?suportabilă@ doar pentru că ştiu căurmeazădouă zile libere+ 4ste oare acesta unmod incare să trăieştiA incepi să inelegi "elulin careaceste e3presii negative ii pot otrăviatitudinea... şi au capacitatea să tragăinapoi şialte persoaneARs!unsurile mediocreIei din această categorie se a!ă pe otreaptăsuperioară celor din grupulnegativiştilor, dar arputea să işi imbunătăească atitudineaconsiderabil. 'ată cateva dintrelucrurile pe carele spun?#imt bine.@?(u prea rău.@?r putea * şi mai rău.@6E8 atitudinea este totul?Ia de obicei.@?incerc să rezist.@



?:ine.@ Vi-ai dori să petreci mai mult timpimpreunăcu o persoană care e de părere căviaa ?nu eprea rea@A 4ste oare acesta genul depersoanăcu care ai vrea să inc%ei o a"acereAIand"olosim ast"el de cuvinte, ne diminuămenergia.ii poi imagina oare o persoană caresă spună?r putea * şi mai rău@ şi să aibă, inacelaşitimp, o inută dreaptă... şi multentuziasmADesigur că nu. ceşti oameni par sănu * dormitde două zile.devărul este că oamenii care "olosesccuvinte mediocre vor avea o atitudinemediocră... şi vor obine rezultatemediocre. iştiu că nu asta ii doreşti+



Rs!unsuri !ozitive43istă, totuşi, şi o abordare pozitivă.4a leaparine oamenilor entuziaşti, carespun?&rozav.@?Fantastic.@?Minunat.@?43celent.@?#uper.@?#unt in culmea "ericirii.@?(ici că s-ar putea maibine.@Ieicare "olosesc cuvinte pozitivepăşesc cu mai multăincredere şi tu insui te simiceva mai bine pentrusimplul "apt că te a!i inpreajma lor. Fii sincer. Iumte-ai simit cand ai citit lista6S9 atitudinea este totul

Qam!etulreprezintă ometodă



necostisitoare dea im!unătăţi %elulin care arăţi.

ANONI*cu răspunsuri pozitiveA (u ştiu cereacie aiavut tu, dar eu m-am simit mai plinde energiedupă ce am citit-o. ceştia suntoamenii pe careaştept cu nerăbdare să ii intalnescastăzi.ceştia sunt cei care vor ajungeprobabil săcolaboreze cu mine.De ce nu citeşti incă o dată lista curăspunsuri negative şi pe cea curăspunsurimediocreA Iiteşte-le cu voce tare.Ium te "acsă te simiA Deprimat, cu sigurană+Dacă aş putea să aleg, aş pre"era sămă a!uin preajma oamenilor cu o atitudinepozitivă şi



plini de viaă... spre deosebire deaceia caresunt negativişti şi apatici. 43istă ovec%e zicalăcare spune că *ecare dintre noiluminează ocameră > unii atunci cand intră... iar alţiiatunci cand ies )u vrei să *i opersoană careluminează camera atunci cand intră+Iat despre mine, atunci cand cinevamăintreabă ?Ie mai "aciA@, de obiceirăspund?/rozavX cest răspuns proiectează oatitudinepozitivă asupra celeilalte persoane şipe măsurăce il repet mă simt din ce in ce maigrozav+Altur)te (ru!ului !ozitiv:i avut ocazia să revezi catevarăspunsuritipice pentru *ecare categorie>



negative,mediocre şi pozitive. )u pe care dintreele le"oloseşti cel mai desA Ie răspunsuri"olosescprietenii şi persoanele din "amilia taADacă te a!i printre cei care daurăspunsurinegative sau mediocre, ii sugerez săincerciimediat să ii revi- zuieşti replicile şi sătealături grupului pozitiv. Motivele suntevidente.Iand eşti intrebat ?Ie mai "aciA@ şispui?&roaznic@ sau ?(u prea rău@,*ziologia ii estea"ectată negativ. i tendina să-i laşiumerii şicapul in jos, avand o in"ăişareabătută.Ie crezi că se intamplă cu emoiiletaleA )e6SJ atitudinea este totul



simi mai bine după ce ai spus că iimergeingrozitor A Desigur că nu. )e simic%iar şi mainăpăstuit, pentru că gandurile şicuvintelenegative generează sentimentenegative şi,intr-un *nal, rezultate negative.(umai de tine depinde să-i sc%imbiacestmod de a reaciona. I%iar dacăcircumstaneledin viaa ta te indreptăesc să spui căii mergeingrozitor > poate că nu s-a *nalizat oa"acerepe care contai sau poate că copilul aluat noteproaste la şcoală > atitudinea tamo%orată nuva imbunătăi cu nimic situaia. inplus,răspunsul tău negativ sau mediocruare un



e"ect neplăcut şi asupra celorlali\ eise simtdescurajai prin simplul "apt că se a!ăinpreajma ta şi ascultă cuvintele talepesimiste.Formeaz)%i un o'icei nou:Dacă toate aceste consecine negativesuntrezultatul cuvintelor tale, de cecontinui să le"oloseştiA Mai mult ca sigur, din cauzăcă nu aiştiut pană acum că, a!at in aceastăsituaie,poi să alegi. in loc de asta, tecon"ormezi unuiobicei pe care i l-ai "ormat cu ani inurmă... unobicei care nu ii mai este de "olos.in cele din urmă,cuvintele noastre reprezintă o pro"eiecare işidetermină singură implinirea > dacăvei spune



că ?)otul este ingrozitor@, mintea ta va* atrasăde acei oameni şi de acelecircumstane invirtutea cărora a*rmaia să devinăadevărată.Dacă, pe de altă parte, ii vei spune inmodrepetat că viaa ta este ?Minunată+@,mintea va incepesă te propulseze intr-odirecie pozitivă.&andeşte-te, de e3emplu,la ce se intamplă atuncicand răspunzi că ii merge6S atitudinea este totul+pune-ţi că eşti!ine, că toatesunt in regulă cutine şi Dumnezeuiţi va auzicuvintele şi le vatrans%ormain realitate. ELLA/,EELER /IL+OB



?43celent+@ sau ?&rozav+@ in timp cerosteştiaceste cuvinte, starea ta *zică incepesă *e inacord cu limbajul optimist. Vinuta taeste maidreaptă. Ieilali oameni se simt atraşideenergia şi devitalitatea ta. elaiile personale şipro"esionale se imbunătăesc. 1arevordispărea ca prin "armec toateproblemele taleA(u, dar ai pus in mişcare un principiue3trem deimportant in viaţă o!ţinem ce neaşteptăm săo!ţinem.ii pot spune din proprie e3perienă căacestaeste unul dintre acele lucruri mărunteale vieii,care au o importană uriaşă. cum 6Eani, cand



mă intreba cineva ?Ie mai "aciA@,obişnuiam săspun aproape "ără energie ceva degenul?cceptabil@ cu "oarte puină energie.Ie"ăceam, ast"elA Mă programam să amrelaii?acceptabile@ cu ceilali. Măprogramam să amun succes ?acceptabil@. Măprogramam să am oatitudine ?acceptabilă@... şi o viaă?acceptabilă@.Dar apoi am invăat, slavă Domnului,că nutrebuie să mă mulumesc cu o viaă?acceptabilă@+ şa că am urcatrăspunsul cucateva trepte şi am inceput să spun?&rozav+@m spus-o cu energie. La inceput,eram puinstanjenit. Iateva persoane m-au privitde parcă



m-aş * purtat ciudat. Dar după osăptămană, ainceput să *e ceva *resc. i am "ostuimit cămă simeam atat de bine şi că oameniieraumult mai interesai să vorbească cumine.Irede-mă, acestea nu sunt lucruricomplicate. (u ai nevoie de talent, debani saude un aspect plăcut pentru a avea oatitudinedeosebită. $ur şi simplu, trebuie să teobişnuieşti să "oloseşti un răspunspozitiv,energic şi vei obine aceleaşi rezultateincredibile ca şi mine+6SS atitudinea este totul>i dac nu m simt (rozavHIand susin o prezentare şi-irecomandauditoriului să răspundă pozitiv laintrebarea?Ie mai "aciA@, intotdeauna se găseşte



cinevacare să vină la mine după aceea şi săspună ?idacă nu mă simt grozavA (uvreau să imi mint prietenii şi colegii,spunandulecă totul merge "oarte bine, cand de"apt nueste aşa/W(u mă inelegei greşit. preciez"oarte multintegritatea... şi a*rmarea adevărului.

)otuşi,nu cred că in acest caz este vorbadespre aspune adevărul. #ă vă e3plic de ce.> > > > # ă presupunem, pentrumo- 8

zi innorată ment, că #all5 este obosită.Iand nuse potriveşte cineva de la serviciu ointreabă cuo dispoziţie ,/Ie mai "aciA@, ea vrea sărăsveselă.pundă cinstit şi spune ?#unt



obo-/ILLIA* ART,UR /ARD sită@-'ată ce se va tampla. #all5 işiva intări convingerea că esteobosită. #e va simi şi mai obosită.$robabil căişi va lăsa umerii in jos şi va o"ta. =aavea o zineplăcută şi neproductivă la serviciu.Ie se intamplă oare cu persoana carei-a pusaceastă intrebare lui #all5A $robabil căacumregretă. cea persoană se simte şi eamai rău.in de*nitiv, atunci cand o persoană iispune catde obosită este, te simi mai bineA 'nniciun caz.4ste su*cient să auzi cuvantul ?obosit@şi incepisă căşti. şadar, #all5 a devenit şi maideprimată şi i-a stricat dispoziia şicolegului ei.#all5 merge acasă după această ziingrozitoare şi este deja epuizată. #e



prăbuşeşte in scaunul ei pre"erat şidesc%ide6S8 atitudinea este totulziarul ca să vadă numerelecaştigătoare la loterie.işi scoate biletul din porto"el şidescoperă căare biletul caştigător. )ocmai a caştigat69milioane de dolari+Ie crezi că va "ace #all5A (u uita, estee$tremde obosită.tim amandoi că #all5 va sări dinscaun, vaipa şi se vz agita. i putea crede căeste intimpul orei de gimnastică aerobică.:ineineles,va incepe să dea tele"oane pentru a-şianuna"amilia şi prietenii. =a * plină deenergie şiprobabil că va sărbători toatănoaptea... şi va



plănui ce să "acă cu banii+şteaptă un moment. Iu zecesecunde maiinainte, această "emeie era epuizată.cum areenergia unei ma- jorete de 6E ani,căreia tocmaii s-a spus că va "ace parte din ec%ipademajorete. Ie i s-a intamplat in acele69 secundeast"el incat cineva să devină dintr-opersoanăe3trem de obosită... una e3uberantăA luatvitamina :6JA '-a aruncat cineva ogăleată cuapă rece in capA)u. #rans%ormarea ei a %ost inintregimementală

(u incerc să diminuez senzaiile pecare letrăia #all5. 1boseala ei era reală, darnu era



atat *zică, cat mintală. şadar, oare#all5spunea adevărul a*rmand că esteobosităA De"apt, aceste lucruri nu prea aulegătură cuadevărul. 4ste vorba de aspectulasupra căruia#all5 alege să se concentreze. #-arputeaconcentra asupra senzaiei deoboseală.ceasta era o variantă. $e de altăparte, s-ar *putut gandi la numeroaselebinecuvantări dince mai #aciH 6S7viaa ei şi s-ar * putut simi e3trem denorocoasă şi energică.Felul in care ne simim este de multeori oc%estiune subiectivă. Iand ne spunemcăsuntem obosii, ne simim obosii.Iand ne



spunem că ne simim grozav, nesimim plini deenergie. După cum ii aduci aminte dinLecianr. J, devenim ceea ce credem că vomdeveni.Rs!unde cu entuziasm:incearcă acest e3periment timp de olună.Iand cineva te va intreba ?Ie mai"aciA@, *e căeste vorba despre un coleg sau desprevanzătoarea de la magazin, răspundecuenergie şi entuziasm că te simi?&rozav+@ sau?Fantastic+@ #pune acest lucruzambind şi cu ostrălucire in oc%i. (u contează dacă tesimţiintr-adevăr grozav in acel moment.plică pur şisimplu principiul "acţionează ca şicum...@. Iualte cuvinte, dacă vrei să ai o atitudine



pozitivă,acionează ca şi cum ai avea-o şi,6T9 atitudinea este totulATITUDINEA ESTE TOTULin curand, vei descoperi că ai devenit,intradevăr,aşa cum i-ai dorit+(u te ingrijora dacă la inceput te veisimistanjenit cand vei spune acestecuvinte.Iontinuă şi vei reuşi să ii insuşeştiacest "el dea *. =ei observa curand că te simi maibine...că ceilali vor să se a!e in preajmata... şi că veiobine rezultate pozitive.propo, Ce mai %aciJDeja te aud spunand &--1---=+ce mai #aciH 6T67SLE+8IA NR" M NU TE *AI TOT$LAN6E:Oro!lemele, ca şi copiii, cresc d!ct" /e



răneşti.LAD7 ,OLLANDum te simi cand cineva işi descarcătoateproblemele şi plangerile in "aa taA (uedeloc un lucru stimulativ saurevigorant, nu-iaşaA devărul este că nimănui nu-iplace să sea!e in preajma cuiva care se plangemereu, cue3cepia, poate, a altor persoane carese plangşi ele mereu.Fiecare dintre noi se plange la unmomentsau altul, intrebarea importantă estecat dedes te plangiA in cazul in care teintrebi dacă telamentezi e3cesiv, intrea- bă-iprietenii, rudelesau colegii. 4i ii vor spune e3act.Iand spun ?lamentare@, nu iau in



considerarecazurile in care ii discui problemele şiincercisă găseşti soluii. ceastă atitudineesteconstructivă şi lăudabilă. i nu măre"er la acelesituaii in care ii impărtăşeştie3perienele deviaă 0inclusiv dezamăgirile2 in "aaprietenilorIsau a rudelor pentru a-i pune la curentcu celemai noi evenimente din viaa ta. inde*nitiv, ane impărtăşi e3perienele şi a ne ajutaunii pealii sunt trăsături umane.nu te mai tot !lan(e: 6TCNimeni nu vrea s auddes!re !ro'lemele şidurerile tale$oate cu ajutorul catorva e3emple iivei "ace



o idee mai e3actă despre genul delamentarepăguboasă. Bna dintre cele mai"recvente temeale plangerilor o reprezintă boala. inaceastăcategorie intră comentariile precum?Mă doarecumplit spatele@ sau ?m o durere decap [email protected] mai neplăcut este atunci candunele persoane incep să işi descrieamănunitsituaia 0precum ?veam o scurgerede culoareverde...@2. i nu i se strică intreaga ziatuncicand cineva ii spune că ii e greaăA#ă *m cinstii. Iu ce tepoteste unacid care%ace găuriin %ericire.EARL NI6,TIN6ALE



(u suntdoctor\ du-te la doctor dacă aio problemă medicală. i maiimportant, de ce imi spui mieastaA $oate că ii doreşti să *icompătimit, dar nu reuşeştidecat să mă "aci şi pe mine sămă simtprost şi să ii accentuezi su"erina.Dacă veicontinua să vorbeşti despre durere şidiscon"ort,acestea nu se vor diminua, cidimpotrivă\ inplus, ii vei incuraja pe cei din jur săcaute uşa.

Autocompătimirea ajuta eu dacă tedoarestomaculAIand vine vorba despre plangerilegate deboli, de obicei, işi arată c%ipulrespingător

pricipiul escaladării. 4l "uncioneazăast"el. ii



povesteşti unui prieten c%inurile pecare le-aiindurat in timpul gripei. $rietenul tăuteintrerupe şi ii spune ?#-o crezi tu că a"ost atatde rău. Iand am "ost bolnav de gripă,am avuttemperatură 9 de grade şi a trebuitsă ajungde urgenă la spital. m "ost aproapedemoarte.@ #au, dacă ii vei spune cuivacă tedoare spatele sau piciorul, numărăcatesecunde ii va lua pană cand vasc%imbasubiectul şi va vorbi despre propriile-idureri despate sau de picioare\ veinu te mai tot !lan(e: 6TEvedea că nu vor * "oarte multe. Ieicare seplang adoră acest joc > durerea lor



esteintotdeauna mai mare decat a ta.Nu in(dui s !lou la !arada ta:1 altă temă pre"erată a plangerilorestevremea. incepe să plouă şi oameniispun ?Ie zimizerabilă+@ De ce puină umezealădin cer ar"ace o zi să *e ingrozitoareA Iandcineva imiadresează o ast"el de remarcă, iirăspund ?4steo zi ploioasă, dar e minunată/@ $rinasociereaploii cu o ?zi ingrozitoare@, teprogramezi săreacionezi negativ. in plus, plangeriletale nuvor sc%imba vremea. 4ste pur şisimplu inutil săte superi in legătură cu lucruri asupracărora nuai nicio putere şi care nu au un impactdeosebit



asupra vieii tale.in *ne, e3istă şi lamentările mai puingrave,precum ?I%elnerul nu a venit să imi iacomandaşi au trecut deja cinci minute@ sau?:iroul lui

o%n are o "ereastră mai mare decat amea.@=iaa ne scoate in cale prea multeprovocăridi*cile pentru a ne mai pierde timpulcu ast"elde lucruri copilăreşti. in plus, atuncicand teplangi de lucruri neimportante, iidezvălui inacelaşi timp şi o latură a proprieipersonalităi.Dacă aş * şe"ul tău sau un membru alec%ipeitale, m-aş gandi serios la "elul in careai puteareaciona in cazul in care ne-amcon"runta cu o



problemă realăEl avea toate motivele s se!lan(De curand, mă a!am in biroul meu şimă6TS atitudinea este totulgandeam la diverse lucruri care numergeau aşacum mi-aş * dorit. 4rau probleme deserviciuobişnuite > rezultatele nu apăreauatat derepede pe cat imi doream. i trebuiesămărturisesc că incepusem să măplang.nu te mai tot !lan(e: 6TTpoi a intrat in biroul meu $edro.$edro are in

jur de J9 de ani şi a venit in aceastăară acumşase ani, din Gonduras. Lucreazăpentru ocompanie care se ocupă de curăeniacaselor şi



a birourilor. i mai vorbim despreatitudineapozitivă+ $edro este unul dintreoamenii cu ceamai accentuată atitudine pozitivă pecare l-amintalnit > mereu zambitor şi binedispus.in acea zi, l-am intrebat pe $edrodespreuraganul Mitc% şi despre e"ectul pecare 6-aavut asupra inutului său natal.ambetul i-adispărut repede de pe "aă. Mi-apovestit despredezastrul pe care 6-a produs uraganul.Mii deoameni au murit şi mai mult de unmilion depersoane au rămas "ără adăpost.$edro mi-a spus că mama, tatăl şi"ratele luiincă mai locuiau in Gonduras, iar el nuştia dacă



mai erau in viaă sau nu. (u aveaniciun mijlocprin care să ii contacteze, intrucattoate liniiletele"onice din acea zonă "useserădistruse.$edro mi-a spus că se gandea la"amilia sa in*ecare zi.$oi să ii imaginezi ce cumplit trebuiesă *esă nu ştii dacă "amilia ta mai este inviaăA$edro a inceput apoi să imipovesteascădespre tot ce "ăcea pentru a-i ajuta peoameniidin Gonduras. #trangea bani, %aine şialtelucruri indispensabile. juta activorganizaiilede sprijin. in loc să se plangă de toateacestea,el "ăcea tot ce putea pentru a le alinasu"erina



celor a"ectai.6T8 atitudinea este totulDupă ce am vorbit cu $edro, aminceput săimi dau seama căproblemele mele erauminore... şi că sunt un omnorocos+ (u m-am maiplans din acel moment.nu te mai tot !lan(e: 6T7+ecretul %ericiriieste să-ţi aduni!inecuvantările,in vreme cealţii işi numărănecazurile./ILLIA* $ENNMi-am adunat energia şi am avut oatitudinemult mai bună pană la s"arşitul zilei.Iateva săptămani mai tarziu, l-amintalnit dinnou pe $edro. Da, avea zambetul luide



invingător dintotdeauna şi o atitudinee3celentă. =estea bună era că toimembrii"amiliei sale erau in viaă. =esteaproastă era căin urma inundaiilor pierduseră tot ceavuseserăşi locuiau intr-un adăpost. pa curatăerae3trem de rară. :olile se răspandeaurapid. 4unu pot nici măcar să imi imaginez cumar * săpierd tot ce am şi să incep de la zero,in specialin aceste condiii di*cile. )u poiA(u e nicio indoială, $edro ar aveatoatemotivele să se plangă de g%inionul"amiliei sale.Dar nu o "ace. işi dă seama că a seplange arinsemna doar o groaznică pierdere detimp şienergie. ii mulumesc, $edro, pentru



că ne-aiadus aminte tuturor că nu lamentărilereprezintărăspunsul la provocările vieii.$riveşte lucrurile in !ers!ectiv:Mai e3istă o lecie valoroasă pe care oputeminvăa de la $edro cat de importanteste să-ipăstrezi perspectiva de ansambluasupralucrurilor. De-a lungul anilor, amobservat căacelora care se plang le lipseşteperspectiva şiau tendina să e3agereze proporiaproblemelorlor.$ersoanele optimiste... persoanele cuoatitudine e3celentă... sunt inclinate săaibă unsim al lucrurilor cu adevăratimportante inviaă.



689 atitudinea este totul1rice dicionar de*neşte perspectivaca *ind?capacitatea de a sesiza corectarelaionare dinnu te mai tot !lan(e: 6860e1ecteazăla!inecuvantările prezente,acelea dincare orice omare din !elşug4nu lanecazuriletrecute, aceleadin care oriceom a avut măcar o parte.+,ARLES DI+KENStre lucruri sau relativa lor importană@.&andeşte-te la persoanele pe care lecunoşti. icumva vreun prieten care şi-a ieşit dinsărite



pentru că a avut o pană de cauciucAIunoştipersoane care şi-au răcit relaiile curudeleapropiate din cauza modului in care au"ostaşezate la o nuntăA 4ste evident căaceştioameni nu mai pot sesiza ?importanarelativă@a lucrurilor+Ired că putem să invăăm cu toii olecieimportantă de la 4ddie icenbacer,care aplutit in derivă pe o plută de salvaretimp de J6de zile, pierdut "ără sperană in $aci*c.Dupăaceastă incercare, icenbacer aspus ?Dacăaveţi atata apă proaspătă cată doriţisă !eţi şiatata mancare cată vreţi să mancaţi,ar tre!ui



să nu vă plangeţi niciodată de nimic.&ş vrea să vă impărtăşesc catevadintrelucrurile pentru care sunt eurecunoscător6.#unt sănătos.J.Dolores este sănătoasă.C.vem propria noastră casă..vem su*cientă mancare şi apă debăut.E.Locuim in #tatele Bnite şi suntemliberi.S.imi place munca pe care o "ac.T.$ot să călătoresc şi să intalnescoameni"ascinani.8.m muli prieteni loiali.7.elaia mea cu Dumnezeu imi dăputere.ceastă listă conine doar o partedintrelucrurile cu care mă simtbinecuvantat. Dar ştiice mi se intamplăA I%iar şi cu toateaceste



68J atitudinea este totullucruri minunate, mi se mai intamplăuneori săconsider că unele mi se cuvin+ Dar aminvăatsă redescopăr imediat acestebinecuvantări...iar acest "apt imi imbunătăeşteatitudinea şimă readuce la conduita cuvenită.nu te mai tot !lan(e: 68Cşadar, care sunt lucrurile de care te-ai plansin ultima vremeA #unt ele intr-adevărc%estiuni?de viaă şi de moarte@A Data viitoarecand eştitentat să te tanguieşti in legătură cuproblemele tale, ia un pi3 şi o "oaie de%artie şiincepe să notezi toate motivele pentrucare tesimi recunoscător+4ste, cu sigurană, mult mai binedecat să te



plangi+Fii o surs de vesti 'une: /(u ii sugerez să te rela3ezi şi să ignoritoateproblemele din viaa ta. )otuşi, decatsă teplangi, este mult mai bine să iiconcentreziatenia şi energia asupra acelor paşipe care iipoi intreprinde pentru a-i rezolvasau, celpuin, a-i ameliora problema. #ăpresupunemcă te simi ceva mai obosit in ultimavreme. 'nloc să le spui tuturor cat de ingrozitorte simi,"ă un e"ort să "aci mişcare intr-unmod maiconstant sau să te culci mai devreme.+ă recapitulăm< $langerile tea"ecteazănegativ in trei moduri. 'n primul rand,nimeni nu



vrea să audă veşti negative despresănătatea tasau despre alte probleme. 'n al doilearand,plangerile ii măresc discon"ortul şidurerea.şadar, de ce să te gandeşti mereu laaceleamintiri negative, dureroaseA 'n altreilea rand,plangandu-te tot timpul nu vei reuşinimic şivei * distras de la aciunileconstructive pe carele-ai putea intreprinde pentru a-iimbunătăisituaia.#e spune că 79 dintre oameni nu vorsăa!sentKATE ,AL.ERSON68 atitudinea este totulaudă de problemele tale... iar ceilali69 >>->>>@ sunt bucuroşi că te con"runi



cu Dacă eşticu totul ele+ Iu toii putem să neplangema!sor!it de tine mai puin. =ă propunca deacum insuţi, eşti caminainte să ne "acem o "avoare, atatnouă, cat şicelorlali, şi să purtăm conversaii maivesele.nu te mai tot !lan(e: 68EATITUDINEA ESTE TOTUL4ste o adevărată bucurie să ai in jurpersoanecare nu se plang prea mult 0şi carevorbesc

pozitiv;. Gotărăş- te-te să te alăturiacestuigrup, iar oamenii nu vor mai traversastradacand vor vedea că te apropii+69$)4 a '''-aDivinitatea ii ajutăpe cei care



acionează)imic nu se intamplă de la sine. Ceeace-ţi doreşti va veni la tine atuncicandvei inţelege că tu eşti acela caretre!uiesă determine lucrurile să-ţi răsară incale, prin propria-ţi străduinţă.-EN STEINLE+8IA NR"ASO+IA9)TE +U $ERSOANE$OITI.E:8 oglindă re1ectă imaginea unui om,insăgenul de prieteni pe care şi-i alegere1ectă cum este el cu adevărat. :iblia, Oilden timpul liceului, Mie a petrecut"oartemult timp cu un grup de prieteni dincartier. Ion"orm spuselor lui Mie,acestora le plăcea să stea, pur şisimplu,in "aa porii şi să urmărească maşinilecare treceau. (u aveau nici scopuri,



nicivisuri. 4rau intotdeauna negativişti.De *ecare dată cand Mie sugera ca eisă incerce ceva nou, ceilali ildescurajau.ii spuneau despre orice lucru că ?4steprostesc@ sau ?(u este cool@. Mie işipetrecea timpul cu ei pentru a putea"aceparte in continuare din grup.La colegiu, Mie a intalnit incontinuareoameni negativişti. Dar a intalnit şioameni pozitivi... care voiau săinvee...'care voiau să aibă reuşite. Mie s-a%otărăt să işi petreacă timpul cuoameniipozitivi. proape imediat, a inceput săsesimtă mult mai bine cu el insuşi. i-aconstruit o atitudine pozitivă. inceputsă işi stabilească scopuri.



Mie are acum propria lui companie deproducie video, care se bucură desucces şi o "amilie minunată, işiindeplineşte, unul cate unul, *ecarescoppe care şi6-a propus. Iand l-am intrebat ce s-aintamplat cu prietenii săi din liceu, mi-arăspuns ?Locuiesc in continuare inacelaşi cartier. #unt in continuarenegativişti. i in continuare nu "acnimiccu vieile lor+@Mie a adăugat ?)u aş f ajunsniciodată acolo unde sunt acum dacăaşf continuat să imi petrec timpul cu ei.

Aşf %ost şi acum la colţul magazinului,

jucand pin!all.&

$ovestea lui Mie este o dovadăelocventă despre in!uena pe care oe3ercită ceilali asupra vieilor noastre.Bneori ne obişnuim să petrecem



timpulcu anumii oameni şi nu ne gandimatunci la consecine.i auzit vreodată e3presia ?+pune-micu cine te aduni ca să-ţi spun cineeşti&Jceastă zicală este "oarte ineleaptă.

)eaigandit vreodată la "elul in care acestprincipiu i-a in!uenat şi modelatviaaA&andeşte-te la perioada copilăriei şiadolescenei tale. ii aduci aminte catdepreocupai erau părinii tăi in legăturăcuprietenii cu care ieşeai in oraşA Mamasau tata voiau să ne cunoascăprietenii şisă a!e diverse amănunte despre ei.DeceA $entru că părinii noştri ştiau căvom* in!uenai "oarte mult de prieteniinoştri... că vom avea tendina de a



imprumuta o parte dintre obiceiurilelor...şi că probabil vom "ace ceea ce "ac şiei.$ărinii noştri aveau dreptate să *eingrijorai. i sunt convins că, dacă aicopii, şi tu eşti "oarte atent la prieteniipecare şi-i aleg din cauza impactului pecare aceşti tineri il vor avea asupracopiilor tăi.$ersoane toice şi !ersoane'ene5cein literatura de astăzi, se "olosesce3presiile ?persoane to$ice@ şi?persoane!enefce@. şa cum este de aşteptat,persoanele to3ice sunt cele care segandesc intotdeauna la aspectelenegative. Dicionarele de*nesccuvantul?to3ic@ ca *ind ?otrăvitor@\ persoaneleto3ice işi varsă continuu otravaverbală.in contrast, de*niia din dicionar a



cuvantului ?bene*c@ este ?a ajuta lacreşterea a...@ $ersoanele bene*cesuntpozitive şi te sprijină. ii sc%imbă inbinestarea de spirit şi sunt o companie"oarteplăcută.1amenii to3ici vor incerca mereu să tecoboare la nivelul lor. )e impovăreazăcutoa- >>>>>>>te lucrurile pe care nu le poi "aceDevenimşi cu toate lucrurile imposibile. parte aceea ce )e plictisesc cu remarcinegative m %nconjoari despreeconomia indeclin, despreANONI*problemele din viaa lor, despre

HHHHHHHHHHHHHHHH problemele cu care te vei con->>"runta in curand şi despre



perspectivelesumbre ale viitorului. Dacă eştinorocos,este posibil să ii vorbească şi despredurerile şi a"eciunile lor.După ce le asculi pe aceste persoaneto3ice, te simi epuizat şi "ără energie.1ratorul motivational Les :ro;n lenumeşte pe aceste persoane?Bcigătoriide vise@. $si%ologul ac Ian*eld ledescrie ca *ind ?vampirii energiei@pentrucă ii secătuiesc toată energia pozitivădin tine. !andu-te impreună cu oast"elde persoană, ai simit vreodată cum iilua energiaA Ired că *ecare dintre noiae3perimentat această situaie demulteori. Bn lucru este sigur dacă ii veipetrece timpul cu persoane to3ice,mesajele lor negative te vor pune lapămant.



$e de altă parte, cum te simi candeştiin preajma unor persoane pozitive,entuziaste, gata să te sprijineA 4ştiplinde energie şi inspirat. 1amenii pozitivisunt, intr-adevăr, uimitori. rată deparcăar avea o energie pozitivă celumineazăincăperea. Iand eşti langă ei, iiinsuşeştiaceastă atitudine, te simi maiputernic şiii urmăreşti propriile scopuri cu maimultă tenacitate.Iand mă gandesc la persoanepozitive,imi apare imediat in "aa oc%ilorimagineaprietenului meu, o%nLisicic%. De *ecare dată cand vorbesccu

o%n, mă simt pregătit să cuceresclumea. o%n este pur şi simplu cea mai



optimistă persoană pe care ai putea-ointalni vreodată.imi place să cred că şi eu sunt opersoană optimistă. $e o scară de la 6la69,69 *ind valoarea cea mai ridicată,miaşda probabil 7,E. Lui o%n Lisicic% i-aşda 6+ 4l este cu adevărat special.4steintotdeauna optimist, intotdeaunaentuziast. i ii ajută e3traordinar demultpe toi cei care il intalnesc. titudinealuiii inspiră pe oameni să realizeze lucrurimăree+inelegi cum i se poate imbunătăiatitudinea, avand un prieten ca o%nA+antecele stu!ide de la radio#unt sigur că i s-a intamplat şi ie demulte ori. uzi un cantec la radio şi iispui ?Ie cantec ridicol.@ in cursulaceleiaşi zile, mai auzi incă o datăcantecul. in următoarea zi, auzi



canteculde mai multe ori. $e măsură cecanteculurcă in topuri, nu reuşeşti să mai scapide el. =reo săptămană il auzi decatevaori zi de zi. >>>>> poi se intamplăceva incre- Orietenii dibil. 4şti latine acasă şi diniţivor e$tinde tr-odată incepi să"redonezi canviziuneatecu* ace3a' 3acă te&aJint Zre6! af Q c%iar atunci ce crezi sauiţ di ev sopr roem coar ni- 4 . Y . v 3 .,tecul acela, visunmlei.-ai spune ?.4.s"te' i.n @- 7 r i igl r"orezidtoor-. tuncide ceANONI* neziA devărul este căatunci@ @ cand auzi ceva tottimpul, păstrezi acel lucru permanentinminte.i ştii "oarte bine că odată ce canteculişi pierde din popularitate... şi nu mai



este di"uzat atat de "recvent la radio...vei tinde să te gandeşti la el 0şi să il"redonezi2 mult mai rar. ceastă lecieeste e3trem de importantă.Mintea tinde să se gandească la ceeace ise repetă neincetat" Din păcate,minteanu "ace deosebirea intre mesajele carene sunt utile şi cele care ne dăunează.Dacă vom auzi un lucru su*cient dedes,vom avea tendina de a-6 crede... şide aaciona in con"ormitate cu el. şa cumuncantec repetat de multe ori ne "ace sănegandim la el, gandurile "recventedespresucces ne vor determina să ne gandimlasucces+şadar, dacă ne vom umple mintea cumesaje pozitive, vom deveni persoane



pozitive şi ne vom indrepta cu maimultcuraj către indeplinirea scopurilornoastre. Iu cat primim mai multemesajepozitive, cu atat e mai bine. Dar deundele putem obineA 1 metodă este aceeade a citi cări de dezvoltare personală.Felicitări... pentru că e3act asta "aciacum+ in plus, putem asculta casetemotivaionale şi să ne petrecem catmaimult timp impreună cu oamenipozitivi.Teoria 'ureteluim invăat mult despre atitudine şidespre cat de important este să *uinconjurat de oameni pozitivi de laprietenul meu, &len ?#moe5@ #tover.#moe5 a lucrat in domeniul vanzărilordin industria "unerară timp de E deani.Deşi această activitate poate păreamorbidă, #moe5 este un generator de



sentimente pozitive+ Mă simt grozavde3FumtorulC" N" trd.)

deloc cu aceştioameni.#ună dur, nu-i aşaA in de*nitiv, ceeaceii sugerez este să ii limitezi sau c%iarsărenuni la legătura cu prieteni "oartevec%i. Iand le spun asta oamenilor laseminariilemele, intotdeauna cineva ridicămana şi imi spune că sunt rece saunepăsător. $ersoana respectivă spunede*ecare dată cand vorbesc cu el latele"on.#moe5 mi-a e3plicat că *ineleumane sunt precum bureii noi?absorbim@ tot ce ne spun persoaneledin

jurul nostru. şadar, dacă ne petrecemtimpul cu o persoană negativistă, iivom



absorbi negativitatea şi aceasta ne vaa"ecta atitudinea. Desigur, şi opusulacestei situaii este adevărat. Iand nepetrecem timpul alături de persoanepozitive, absorbim energie pozitivă. (eobicei ?(u ar trebui să ne ajutămprietenii negativişti in loc să-iabandonămA@simim mai bine... şi avem rezultatemaibune.L-am intrebat odată pe #moe5 ?Ie"aci atunci cand stai de vorbă cu opersoană negativistăA@Mi-a răspuns ?$lec cat mai repede delangă acea persoană. ii spun ceva degenul Mi-a părut bine să te văd,I%arlie şi mă indrept spre altcineva.@poi l-am intrebat ?i avut vreodatăvreun prieten negativistA@Mi-a răspuns ?(u prea mult timp.@:ravo, #moe5+Evalueaz)%i !rieteniile:4ste e3trem de important să iievaluezi din cand in cand relaiile de



prietenie, c%iar şi pe cele mai vec%i.Irede-mă, acest aspect nu este unulminor. Iei care ii ocupă timpul au unimpact important asupra celei maipreioase averi > mintea ta

je inconjuri de prieteni nega- 8arelucruriledin tivişti şi ii petreci cu ei o parte jur teajută să ai importantă a timpului tăuhRPA succes > sau te Dacă da, te voiruga să te gan- trag inapoiJ deşti laposibilitatea de a-i pe- /" +LE*ENTSTONE TRE+Emai k $ sau c%iar4şti liber să "aci orice crezi că este maibine şi *ecare situaie trebuieanalizatăluand in considerare datele sale unice.

)otuşi, am descoperit că, in cele maimulte cazuri, "aptul că ii petrecitimpulcu aceşti prieteni ne- gativişti nu iiajută> şi nu te ajută nici pe tine+ Fiecare



arede pierdut, pentru că majoritateapersoanelor negativiste nu vor să sesc%imbe. 4i vor doar ca cineva să leasculte lamentările.Dacă ii doreşti să ii petreci timpul cuprieteni nega- tivişti, ar * bine să teintrebi ?De ce aleg să *u in preajmaacestor oameniA@ Ionştient sauinconştient, se poate să alegi să rămaiinurmă şi să "aci mai puin decat eşticapabil.propo, cred că este un lucrue3traordinar să incerci să ajui pecinevasă işi in"rangă negativitatea. Dar dacăaiincercat acest lucru timp de caivaani...şi nu ai ajuns nicăieri... poate că ar *cazul să mergi mai departe+=reau să clari*c un aspect important.(u consider că oamenii negativiştisunt



mai puin valoroşi decat ali oameni.#pun că "aptul de a-i petrece timpulcuoameni negativişti are anumiteconsecine. Iare sunt acesteaA =ei *maipuin "ericit şi vei avea mai puinsuccesdecat ai putea avea.Rude toiceIe "aci in cazul in care ai rude to3iceAceastă problemă este e3trem dedelicată. ii sugerez să nu le intorcispatele membrilor "amiliei. Legăturilede"amilie sunt preioase şi cred cătrebuiesă "aci tot ce depinde de tine pentru amenine relaii de "amilie armonioase.I%iar şi aşa, ii recomand să iicontrolezi relaiile cu rudele to3icepentrua reduce impactul pe care il au asuprata.(u ii abandonezi şi nici nu re"uzi să



vorbeşti cu ei, dar e bine să iţi limiteziinteraciunea cu asemenea rude.De e3emplu, dacă ai rude negativiste,ii sugerez să nu le suni de cateva oripezi dacă ştii că te vor deprima sau iivorcritica *ecare mişcare. Ie bene*ciu aiputea obine din astaA #untembombardai oricum cu destulănegativitate > este su*cient sădesc%iziradioul sau televizorul sau să citeşti unziar. vem oare nevoie ca pană şirudelenoastre să ne aducă veşti negativeA(ucred+'ată şi o altă sugestie care va"uncionala "el de bine, indi"erent dacă stai devorbă cu un prieten sau cu o rudă.tuncicand discuia se indreaptă spre unsubiect negativ, rezistă tentaiei de a o



acuza pe persoana respectivă denegativism. De regulă, o asemeneareacie va inrăutăi lucrurile. Maidegrabăg%idează delicat conversaia către otemăpozitivă.

Vine minte că nu ii cer să ii renegirudele sau să te sustragi de laindatoririle"amiliale. )rebuie doar să ii limitezicontactul cu rudele negativiste pentruanu * coborat la nivelul lor+$ersoanele !ozitive de laserviciuin *ecare organizaie lucrează caivaoameni negativişti. i uneori trebuiesăinteracionezi şi să lucrezi alături de ei.Dar nu ii petrece prea mult timp cuaceşti pro"ei ai tristeii şi ai proasteidispoziii.De e3emplu, dacă iei masa "recvent cuoameni negativişti, nu mai lua masa



cuei+ )ot ce "ac ei este să ii umpleminteacu negativitate. (u ii vei putea "olosipotenialulma3im dacă le vei permiteacestor oameni să işi verse bagajulemoional negativ in mintea ta. (uestenecesar să *i nepoliticos sau să le spuitoate acestea. r trebui să găseşti ovariantă diplomatică de a te distanadeacest grup ?otră[email protected] sc%imb, acionează. Fii proactiv.Mănancă la propriul birou... invită unclient la pranz... sau aşază-te lao altă masă in cantină. Fă tot ce estenecesar pentru ca pranzul să *e oe3perienă pozitivă.$oi să *i sigur că persoanele pozitivesunt bine venite in orice organizaie...iarpersoanele negativiste işi pericliteazăşansele de a avansa. $roblema



angajailornegativişti a devenit "oarte spinoasăin ultima perioadă\ am primit decurandprin poştă o broşură care promova unseminar de o zi intitulat ?Cum săconcediezi in mod legal angajaţii careauo pro!lemă de atitudine?&

Iomunitatea de a"aceri şi-a dat seamacă, atunci cand este vorba despreproductivitatea la locul de muncă,atitudinea este totullAle(e)%i !rietenii cu (ri0:m spus-o incă de la inceputul acestuicapitol > ?#pune-mi cu cine te adunicasă-i spun cine eşti.@ Dacă ii doreşti cuadevărat să primeşti o mărire desalariusau să *i promovat... să ai succes indes"ăşurarea propriei a"aceri... sau sădevii un om mai bun, atunci trebuie săincepi să te asociezi cu persoane carete



pot ajuta să progresezi.$e măsură ce te vei asocia cupersoane bene*ce, te vei simi maibinecu tine insui şi ii veirecăpăta energia necesară Orietenii!uni sunt un izvor desănătate.

DR" IR/INSARASONpentru a-i atinge scopurile. =ei deveniopersoană cu atitudine mai optimistă >genul de persoană impreună cu caretoată lumea işi doreşte să *e. Iandvacredeam că este important să teasociezicu persoane pozitive şi să ii limitezirelaiile cu cele negative. cum credcăacest lucru este esenţial dacă iidoreştisă realizezi cat mai multe şi să *i unom



"ericit. şadar, in- conjoară-te depersoane pozitive, bene*ce > ele tevorajuta să urci pe scara succesului.INFRUNT9)TI TE*ERILE SIDE.OLT9)TE:* /2ă acel lucru de care iţieste %rică şi %rica va piericu siguranţă.RAL$, /ALDO E*ERSONn timp ce il ascultam pe oratorulmotivational&il 4agles, nu ştiam că o singurăpropoziieurma să imi sc%imbe viaa.&il 4agles a susinut o prezentaree3traordinară in acea zi. vea multelucrurivaloroase de spus. Dar o anumită"rază, unadevărat giuvaier, ieşea in evidenă.'ată ce aspus



"Dacă doreşti să ai succes, tre!uie săfidispus să te simţi stanjenit.&

(u voi uita niciodată aceste cuvinte.'ar &il aavut dreptate pe deplin. $entru a-iatingeobiectivele şi a-i atinge potenialulma3im,trebuie să * dispus să te simistanjenit > să"aci lucruri de care i-e teamă. şa iiveidezvolta potenialul+#ună atat de simplu, nu-i aşaA itotuşi, ceL4IV' (. '[' Z"ac cei mai muli oameni atunci candsecon"runtă cu o situaie in"ricoşătoaresau cu oactivitate nouăA #e retrag din cauza"ricii. (uacionează. tiu asta... pentru că şi eu



am "ăcutacelaşi lucru in primii C9 de ani dinviaă. i potsă ii spun "ără să ezit că este ostrategie sortităeşecului.J6S atitudinea este totulrată-mi o persoană de succes şi iivoi arătao persoană care dă piept cu temerilesale şiacionează+S ne analizm temerile

Vi-a "ost vreodată "rică sau ai "ostingrijoratinainte de a incepe o activitate nouăsauprovocatoareA )e-a oprit vreodată "ricasăacioneziA #unt convins că ai "ostparalizat de"rică intr-un moment sau altul din viaata. tiucă eu am "ost. 4ste un lucru absolut*resc.



Fiecare persoană are un prag al "riciidi"erit.Ieea ce o inspăimantă de moarte pe oanumităpersoană poate avea un impactminimal asupraaltcuiva. De e3emplu, pentru unii, avorbi inpublic sau a incepe o a"acere nouăeste unmotiv de panică. ltora le poate * "ricăsă cearăindicaii... sau să invite pe cineva inoraş.'ndi"erent cat de prosteşti sau detriviale i separ temerile tale, acest capitol ii estededicat.Iand vorbesc despre "rică, nu mă re"erlariscurile *zice, in urma cărora te poirăni sau iipot pune sănătatea in pericol, cum ar*scu"undările de pe stancile din



capulco sau!ungee jumping-ul. Mă ingrozesc toateacestelucruri şi nu intenionez să le incerc.Mă re"er laacele provocări care te impiedică săinaintezidin punct de vedere personal şipro"esional.cestea sunt lucrurile care teingrozesc, dardespre care ştii că ii sunt necesarepentru aobine ce ii doreşti de la viaă.L4IV' (. '[ona de con#ortIand eşti cuprins de "rică şi nelinişte,i seintamplă ast"el deoarece ai ieşit din

zona ta decon%ort. #ă acordămJ68 atitudinea este totul)u tre!uie să iţife %rică de nimicin viaţă. #re!uie



numai săinţelegi. PQ +URIEpuin timp acestui concept şi moduluiin careel ii in!uenează succesul şidezvoltareapropriului potenial.Fiecare dintre noi are o zonă decon"ort, ozonă a comportamentului care ne este"amiliarăşi in care ne simim con"ortabil şi insigurană.&andeşte-te la zona ta de con"ort ca*indinteriorul unui cerc. 0ingrozit2I 0uşor temător2ctivităile şi situaiile din interiorulcerculuisunt nepericuloase şi "amiliare. #imtactivităide rutină, care "ac parte din viaa tade *ecarezi > simt lucrurile pe care le poi "ace



"ără sătranspiri. in această categorie intrăconversaiilecu prietenii sau cu colegii şicompletarea a tot"elul de %artii la serviciu.

)otuşi, uneori eşti con"runtat cue3perienesau cu provocări a!ate in a%ara zoneitale decon"ort. cestea sunt reprezentate de?@-uriledin *gura de mai sus. Iu cat un ?@este maideparte de cerc, cu atat ii va * mai"rică săparticipi la acea activitate.Iand eşti con"runtat cu ceva din a"arazoneitale de con"ort, devii imediat nervos.$almele iitranspiră şi inima ii bate mai tare.incepi să teL4IV' (. '[intrebi



?=oi reuşi să mă descurcA@?=or rade ceilali de mineA@?Ie vor spune rudele şi prietenii meiA@Iand te uii la diagrama de mai sus,cereprezintă pentru tine ?@-ulA Iu altecuvinte, ceteamă te impiedică să ajungi la nivelulurmătorde succes sau de implinire din viaataA4ste vorba de teama de a abordaclieni noiA4ste vorba de teama de a-i sc%imbacarieraA4ste vorba de teama de a-i dezvoltanoiabilităiA4ste vorba de teama de a tereintoarce laşcoalăA4ste vorba de teama de a le spunecelorlalila ce te gandeştiA4ste vorba de teama de a vorbi in



publicA1rice ar reprezenta acel ?@ pentrutine, *icinstit şi recunoaşte. 4u cred că mii,dacă nuc%iar milioane de oameni se tem e3actdeacelaşi lucru ca şi tine+ #ă analizămacum de ceanume se tem cel mai mult oamenii.+ele mai des intalnite temeriin timpul celor mai multe prezentări pecarele susin, le o"er persoanelor dinaudienă "oi de%artie şi le rog să noteze, anonim,temerile careii impiedică să se dezvolte din punctde vederepro"esional şi personal. poi strangaceste "oi şile citesc cu voce tare.Ie crezi că scriu oamenii pe acele "oiAin celemai multe cazuri, indi"erent de



pro"esia sau dezona din care provine auditoriul,oamenii daumereau aceleaşi răspunsuri. cesteasuntcateva dintre cele mai des intalnitetemeri peJJ9 atitudinea este totulcare şi le identi*că6.+ă vor!ească in pu!lic sau săsusţină

prezentări. in *ecare grup, aceastăteamăeste intotdeauna cea mai pregnantă.Iei maimuli oameni sunt ingrozii săvorbească in"aa altor oameni.J.+ă audă cuvantul ")=& sau să le ferespinse ideile. cest răspuns este"recventprintre cei care lucrează in domeniulvanzărilor, in special printre aceia caredautele"oane unor persoane necunoscute.



C.+ă işi scim!e serviciul sau să işiinceapă

propria a%acere. De-a lungul anilor, amobservat că din ce in ce mai mulioamenimenionează această teamă. 43istă"oartemuli angajai nemulumii in mericazilelornoastre şi ei işi doresc un mediu delucrumai plin de satis"acii... dar se tem să"acăceva in legătură cu asta+.+ă le dea managerilor saudirectorilor "veştinegative& :ce nu vor managerii şidirectoriisă audă;. ceastă teamă se e3plică delasine.E.+ă vor!ească cu persoane din poziţiiierarice superioare. Muli angajai noidintr-o companie şi c%iar managerisunt



ingrozii să vorbească cu directorii. 4iezităsă vorbească c%iar şi despre lucrurilipsitede importană cu preşedintele sau cudirectorul e3ecutiv al organizaiei, de"ricăsă nu spună lucruri stupide.S.+ă ai!ă eşecuri. ceştia sunt cei carenu vorL4IV' (. '[incerca ceva nou de "rică să nueşueze.0=om vorbi despre acest lucru mai pelargin Lecia nr. 66.24i bine, te surprinde vreuna dintretemerilede pe listăA ii este "rică de vreunadintre acestesituaiiA Vi-a "ostA devărul este cămajoritateacopleşitoare a oamenilor a avut acestetemeri laun moment dat in viaă.



'ar dacă tu ai alte temeri, care nu sea!ă peaceastă listă, nu te ingrijora. 4şti maiputernicdecat oricare dintre temerile tale... şi

poţi să ledepăşeşti+3-ene5ciulC de a intoarce s!atele!ro!riilor temeriIand sunt con"runtai cu unevenimentingrijorător, cei mai muli oameni seretragpentru a evita teama şi neliniştea. 4uaşaprocedam. intorcandu-le spatele, teeliberezi deteama şi de neliniştea rezultate dincontinuarearespectivei activităi. De e3emplu,dacă cinevate roagă să "aci o prezentare in cadrulcompaniei şi tu re"uzi, vei evita nopiledenesomn, in care te-ai * ingrijorat in



legătură cuprezentarea... şi nervozitatea pe careai *e3perimentat-o in zilele de dinainteaprezentării.De "apt, am descoperit că retrăgandu-te, obiiun singur bene*ciu > evitarea pentrumomenta an3ietăii.&andeşte-te la asta un moment. $oisă aducica e3emplu şi alte bene*cii pe care leobinoamenii atunci cand re"uză să secon"runte cupropriile temeriA m adresat aceastăintrebarela mii de persoane şi nimeni nu a găsitunJJJ atitudinea este totulbene*ciu in plus. 43plicaia estesimplă > numai e3istă alt bene*ciu+$re%ul !e care il !lteşti



cum vreau să te gandeşti la preul pecare ilplăteşti pentru că te retragi din "aatemerilorcare ii impiedică dezvoltarea. 'ată ceseintamplă0espectul de sine scade.#e simţi lipsit de putere şi %rustrat.iţi sa!otezi succesul.Duci o viaţă plictisitoare, lipsită deevenimente.Merită să plăteşti acest pre ca să eviipetermen scurt teama şi nelinişteaA Ieimai mulidintre noi sunt dispuşi să plăteascăacest prescump, numai pentru a evitadiscon"ortultemporar şi posibila ridiculizare dinparteacelorlali.Irede-mă că este o reacie completlipsită de



logică+ $e termen lung, retragerea nueste ceamai bună abordare a problemei. (u veiaveaniciodată succes pe deplin şi nici nu iiveidezvolta capacităile la nivelul ma3imdacă nuvei * dispus să te con"runi cu temeriletale.L4IV' (. '[Strate(ia mea din liceuin liceu, eram timid şi nu aveam opărereprea bună despre mine. Dar nu am"ostniciodată respins cand am invitat pecineva la ointalnire. Dacă te-ai uita acum la mine,probabilcă te-ai gandi ?(u arată rău, dar cusiguranănu este )om Iruise.@#trategia mea era simplă. )u invitamniciodată pe cineva la o intalnire. (u



intenionam să-i permit cuiva să mărespingă. ice am realizatA Mă simeam ingrozitor.tiam cănu aveam su*cientă incredere in mine.Măsimeam lipsit de putere şi, după cumii poiimagina, nu aveam o agendă socialăplină. imisabotam propriul succes+$entru că am re"uzat sămiin"runt teama, am "ost ignorat, in timpceaproape toi prietenii şi colegii meimergeau laintalniri. Ium crezi că mă simeamA/roaznic,aşa cum te aşteptai. in caz că teintrebi, ii potrăspunde că am avut cateva intalniriin aceaperioadă a vieii mele, dar numai dupăce mi learanjaseră alte persoane. (u



intenionam să-ipermit nimănui să-mi spună ?(B@. De"apt, imispuneam ?(B@ c%iar eu.inelegi acum că strategia mea de aintoarcespatele propriilor mele temeri a"uncionatimpotriva meaA 4ste adevărat că vreocatevadintre persoanele pe care le-aş *invitat in oraşpoate că ar * spus ?(B@. Dar ştiicevaA (u aş *murit din cauza asta+ ş * putut invitapealtcineva... şi pe altcineva... şi intr-un*nalrăspunsul pe care l-aş * primit ar *"ost [email protected] atitudinea este totulbia in timpul colegiului am inceput să?iaulecii@ despre cum să mă con"runt cuaceastă



teamă de respinCel care-şi

pierde averea pierde mult4 celcare pierde un

prieten pierde şimai mult4 dar cel care-şi

pierde curajul pierde tot. *I6UELDE +ER.ANTESL4IV' (. '[gere. incetul cu incetul, mi-am caştigatmaimultă incredere in mine. 'ar laFacultatea deDrept am avut norocul să o intalnescpe Dolores> şi suntem căsătorii de 68 ani+O via% nou(u sunt deloc di"erit "aă de tine. mşi eutemerile mele, aşa cum ai şi tu. Darştii ce vădcand mă uit in urmă, la primii C9 de



ani dinviaa meaA =ăd o persoană care aavut unoarecare succes ca avocat. Dar maivăd şi opersoană timidă, nesigură, speriată şistangace.

Vi se pare că această persoanăcorespundemodelului de orator motivationalAIeea ce mi-a sc%imbat viaa... şi aimbunătăit-o de un milion de ori...este "aptulcă am invăat să imi in"runt temerile şisăacionez. După ani de "rustrări şidezamăgiri,mi-am dat seama că dacă măascundeam detemeri, nu ajungeam nicăieri şi nu aş *ajunsniciodată nicăieri.Iu sigurană că nu mi-aş * in"runtattemeriledacă nu mi-aş * dezvoltat mai intai o



atitudinepozitivă. titudinea de tipul ?pot să "acasta@mi-a o"erit impulsul necesar pentru aaciona.tunci cand crezi că poi să "aci ceva,ai curajulsă mergi inainte, in ciuda temerilor.inarmat cu o atitudine minunată, am%otăratsă particip activ la propria mea viaă şisă imie3plorez potenialul, deşi mi-erateamă. I%iarde la inceput m-am simit mult maibine inpielea mea. imi asumasem controlulasuprapropriei viei şi mi se desc%ideau tot"elul deJJS atitudinea este totuloportunităi.incepi să inelegi ce recompensee3traordinare poi primi atunci candeşti dispus



să-i dezvoli o atitudine pozitivă şi să-i in"runitemerileA$riveşte situa%ia dintr)un altun(4i:Dacă aş putea să ii indic o modalitatede a tecon"runta cu situaiile neplăcute "ărăsă *iincercat de teamă sau nelinişte, ai *e3taziat şimi-ai rămane recunoscător pentrutotdeauna,nu-i aşaA imi pare rău, dar nu e3istă oast"el desoluie miraculoasă. (u pot să iiinlătur temerilecu o bag%etă magică.Ium alt"el ii poi aduna curajul să "acitoateacele lucruri de care te temi, dar careii suntnecesare pentru succes şi dezvoltareAData viitoare cand te vei con"runta cuo



situaie de care ii este teamă, iisugerez să oabordezi in mod di"erit. Iei mai mulioameniincep să se gandească ?(u voi reuşisă "ac bineacest lucru şi ceilali vor rade de minesau măvor respinge.@ #e bloc%ează cand segandesc lacat de bine se vor prezenta. Din cauzaacestortemeri, se %otărăsc să se retragă. Deşieste binesă abordezi situaia cu o atitudinepozitivă şi săte pregăteşti cat de bine poi, nu tepreocupae$cesiv de rezultat.Consideră-te imediat un invingător atuncicand %aci primul păs şi intreprinzi acellucru decare te temi. intr-adevăr. 4şti uninvingător



pentru simplul "apt că ai intrat inarenă şiparticipi, indi"erent de rezultat.L4IV' (. '[+um s inaintezi c4iar si atunci % cand iti este team#ă presupunem că ii este "rică săvorbeşti inpublic, dar ii in"runi teama şi iiprezentarea.Din momentul in care te ridici şivorbeşti in "aaauditoriului, eşti un invingător. $oatecăgenunc%ii şi vocea ii tremură. (u arenicioimportană. Vi-ai in"runtat teama şi aiacceptatprovocarea. Merii să primeşti"elicitări. $robabilcă respectul pentru tine insui vacreşte şi te veisimi inveselit.(u vei * considerat cel mai bun oratordin



lume la prima ta incercare. i ce dacăA#ă *mrealişti. (u te poi aştepta să *i unoratordesăvarşit in timpul primei taleprezentări. i *un jucător de tenis remarcabil dupăprimapartidăA #au un bun inotător de cum aiintrat inapăA Dezvoltarea oricărei abilităi ceretimp.imi amintesc primul meu discursmotivational. #e intampla in 6788... şiprestaiamea nu a "ost remarcabilă+ m inutun discursliber in "aa unui grup de ageni devanzări dindomeniul imobiliar şi, mărturisescsincer, eramingrozit. (u puteam să-mi desprindoc%ii de penotiele pe care le aveam. Din "ericire,coninutul prezentării mele era



consistent şiauditoriul a reacionat bine. Dar amavut peparcurs un drum lung pană să măconsider unorator bun.La a doua prezentare a "ost puin maibine.După apro3imativ cinci prezentări, aminceputsă mă uit din ce in ce mai puin penotie... şi sădezvolt o relaie mai stransă cuauditoriul.cum, după 66 ani, sunt un oratorpro"esionist,JJ8 atitudinea este totulcare vorbeşte in "aa a mii de oameniin *ecarean pe tot cuprinsul #tatelor Bnite.Dar să nu uităm că totul a inceput cu opersoană speriată, care a inut oprezentareprea puin impresionantă in 6788.Ea si)a urmat visul /



=reau să ii spun acum povestea unei"emeicare ştie multe despre depăşirea zoneidecon"ort. (umele ei este Dottie:urman\ timp deCJ de ani\ ea a "ost pro"esoară delimba englezăla un liceu din (e; <or. )otuşi, incăde candavea 69 ani, işi dorise să lucreze insoP!usiness. Dar nu s-a gandit niciodatăserios la oast"el de carieră şi a ales, in sc%imb,siguranapro"esoratului, cu bene*ciile şi salariilepreabine precizate.L4IV' (. '[in timp ce lucra ca pro"esoară, Dottie ainceput să scrie cantece şi să leinterpreteze.4ra doar un o!!(, dar a ajutat-o să işimenină



visul. poi, la s"arşitul anilor W89,Dottie s-a%otărat. =a renuna la slujba depro"esoară şi işiva urma noua carieră de cantăreaă. invaraanului 6788 şi-a prezentat demisia.tunci ainceput să se simtă terorizată. 4ra atatdesperiată să se aventureze innecunoscut, incatşi-a retras demisia şi a revenit ininvăămant.Dar ceva dinlăuntrul luiDottie nu a lăsat ca visul ei să moară.Dupăşase luni, in luna ianuarie a anului6787, şi-ain"runtat teamaincisoarea %ricii [ s@a retras dininvăămant. Lavremea respectivă, Dottie avea pesteE9 de ani+in 677J, Dottie şi-a creat şi şi-a



prezentat propriulspectacol. #pectacolul erabazat pe temerile ei de a-şi părăsislujba sigurăde pro"esoară pentru a se aventura insoP!usiness.in primăvara anului 6778, Dottie, careimplinise deja S9 de ani, şi-a publicatminunatulID, ?#unt indrăgostită de calculatorulmeu@, ocolecie de cantece pline de umor şideinspiraie. 4a a interpretat, deasemenea,aceste cantece intr-un cabaret in (e;

<or incadrul unei reviste muzicale şicontinuă să işiprezinte programele de cantece şipoveştiJC9 atitudinea este totuloriginalein teatre şi cabarete... pentru



organizaii dinintreaga ară.Dottie ar * prima care să admită "aptulcătranziia din viaa ei pro"esională a "ostplină deprovocări şi eşecuri. meritat oareADottiespune că nu a "ost ?niciodată atat de"ericită caacum@.:ravo, Dottie, pentru că i-ai in"runtattemerile... şi pentru că ne-ai inspirat şipe noi săne urmăm visurile+in#runta)%i temerile şidezvolt)te:JC6+inguramodalitat e de ascăpa deesteacţiunea. JOET7E



Ac%ioneaz !ur şi sim!lu:alp% [aldo 4merson ne-a o"eritcatevas"aturi simple\ dacă le vei urma, ele iipottrans"orma viaa. 4l a spus "2ă acellucru decare iţi este %rică şi %rica va pieri cusiguranţă.@tiu că acest s"at este de bun-sim,dar anumitoroameni le este prea "rică să acioneze.duiaminte de cuvintele mele de maidevreme,despre preul pe care trebuie să ilplăteşti candte laşi dominat de temeri.in cele din urmă, să "ugi de propriiletemerieste o strategie sortită eşecului. ii vaaducenumai "rustrare şi ne"ericire. ii spunasta dinproprie e3perienă.



(u este nimic rău in a-i * "rică.1amenilor desucces le este "rică. Di"erena este căoameniide succes acionează şi merg inaintein ciudatemerilor. $ot să garantez că nu esteintotdeauna uşor. Dar te vei simiintotdeaunamai bine după ce ii vei in"runtatemerile.in timpul ultimilor 6 ani, am avutocazia săcălătoresc pe tot cuprinsul #tatelorBnite şi ina"ara ării... şi să vorbesc cu mii depersoane. intot acest timp nu am intalnit nicimăcar osingură persoană care să işi * in"runtattemerile... să * acionat... şi să *regretat. (icimăcar una+ Dar am intalnit multepersoane caresă-mi spună cat de mult regretă că s-



au retrasdin "aa temerilor şi şi-au lăsat visurilesămoară.şa cum spune deseori prietenul meu:ureGedges ")u f unul dintre aceia carele permiteregretelor să ia locul visurilor.&

JCJ atitudinea este totulşadar,e3tinde-te. 'n"runtă-i temerile şi *idispus să iimăreşti zona de con"ort. ?Muşc%iul@curajuluipoate * dezvoltat la "el ca oricare altmuşc%i >prin e3erciiu. 'ar atunci cand veiintreprinde oactivitate in a"ara zonei tale de con"ortin#runta)%i temerile şidezvolt)te:JCC

A%ugi de propriile temeri



este o strategiesortită eşecului. JEFF KELLERATITUDINEA ESTE TOTULde cateva ori, ştii ce se va intamplaAceeaşiactivitate devine parte integrantă azonei talede con"ort+Mai e3istă o recompensă atunci candeştidispus să ii e3tinzi zona de con"ort.'nvingandui"rica şi acionand in anumite domeniiale vieiitale, vei deveni mai increzător şi inprivina altoraspecte. 4ste adevărat+ $e măsură cedevin unorator mai bun, devin şi un vanzătormai bun...un om de a"aceri mai bun... unascultător maibun... şi lista poate continua lanes"arşit.



$oi să incerci să priveşti problema dintoateung%iurile posibile. Dar nu ii veidezvoltaabilităile pană la potenialul ma3imdacă nu vei* dispus să te simi necon"ortabil.=iaa nu iirăsplăteşte pe cei care re"uză să see3punădi*cultăilor şi provocărilor. 4steimportant să teaşezi in postura de caştigător >aceasta inseamnăsă acionezi in po*da "ricii.in"runtă-i temerile... şi vei reuşi să-idezvolipotenialul şi să ai parte de viaainteresantă şiimplinită pe care o merii+ 4ste o%otărare pecare nu o vei regreta niciodată+JC atitudinea este totul6J8IESI IN LU*E SI



E>UEA9:/ / //

? şecul este singura oportunitate pentru a o lua I de la capăt intr-unmod mai inteligent.. ,ENR7 FORDa nu reuşise să işi plătească datoriilede pecartea de credit de 5T de ani.

A1ată in căutarea unui serviciu, s-amutat de5M de ori.

A %ost concediată de N\ ori. A lucrat timp de 5T de ani pană săreuşeascăsă o!ţină un salariu anual de 55 GGGde dolari.=neori se rănea cu resturi şi dormeainmaşină.

$robabil că te intrebi ?Dacă aceastăcarteeste despre succes, de ce trăncăneştiintruna



despre această "emeie care a avutatat demulte eşecuriA@ii voi spune de ce. $ersoana care aavutnumai ?eşecuri@ şi pe care am descris-o mai suseste, de "apt, #all5 ess5 ap%ael,gazda unuiL4IV' (. M.Lcunoscut s%o; )=. in po*da tuturornereuşitelor, ea a re"uzat să renune lavisul eidin copilărie de a "ace carieră inteleviziune. "ost dispusă să aibă eşecuri... şi altenoieşecuri... pană cand a reuşit. #all5

ess5ap%ael a caştigat milioane de dolarişi sebucură de o carieră indelungată şiplină desucces in televiziune. i totul s-a



intamplatpentru că a continuat să aibă oatitudineminunată, in ciuda anilor de eşecuri.La ince!utIum se poate ca cineva ca #all5 ess5ap%ael să indure JS de ani de eşecurişi săcontinue să meargă inainteA Dacă tegandeşti lapropria copilărie, cred că ii vei aduceaminte căşi tu ai i-ai revenit in mod uimitordupănenumărate eşecuri.'i aduci aminte de vremea cand aiinvăat sămergi pe bicicletăA $robabil că ai avutla inceputşi cele două roi de ec%ilibrare. biadupă ceacestea au "ost indepărtate a devenitmai di*cilsă ii menii ec%ilibrul. )e-ai străduit săstai



drept, poate ai şi căzut de cateva ori şite-ailovit. La momentul respectiv invăai olecieimportantă despre eşecuri.$robabil că in timp ce e3ersai, imuldintrepărini mergea alături de tine şi iispunea ce să"aci, te incuraja şi te prindea cand iipierdeaiec%ilibrul. Vi-era "rică... dar erai şientuziasmat+şteptai cu nerăbdare momentul candvei reuşisă mergi singur. i perseverat şi, intr-un *nal,ai reuşit să mergi pe bicicletă.Ie anume a contribuit la succesul tăuin aJCS atitudinea este totulinvăa să mergi pe bicicletăA 4ibine, perserverenţa şi repetiţia,desigur. i *e3ersat indi"erent cat de mult ar *



durat+ )e-aajutat şi "aptul că erai entuziasmat deceea ceii pro- puseseşi să obii. (u trebuie săsubestimăm nici impactul incurajării.i ştiutmereu că părinii tăi sunt alături detine şi tesprijină să ai succes.La varsta de S ani, cand ai invăat sămergipe bicicletă, erai optimist... incantat...şinerăbdător să in"runi provocarea.şteptai cunerăbdare să mai incerci o dată. tiaică veireuşi in *nal.Dar toate acestea s-au intamplatdemult.Ieri şi astzi#ă analizăm acum "elul in careabordează ceimai muli aduli dezvoltarea unor noiabilităi. i



spune că sunt optimişti... incantai... şinerăbdători să in"runte provocareaAtimamandoi că răspunsul la aceastăintrebare este?(B@.#ă prespunem că le-am cerut>>>>>>unor aduli să invee să opereze+uccesulcu un nou program pentru com- vinedin eşecputer sau să işi sc%imbe poziia dupăeşec, incompanie. Ium ar reaciona %ără să-ţi

pierzicei mai muli dintre eiAentuziasmulr incerca să evite această /INSTON+,UR+,ILLsarcină.#-ar lamenta.r găsi motivaii pentru care nu artrebui să"acă acele lucruri.





măsură ce amcrescut, am inceput să percepem?căderile@ cape un lucru negativ, in loc săinelegem că erauo parte esenială a procesului de a neatingescopurile.După cum am arătat in Lecia nr. 69,poate *incomod să incerci ceva nou, uneoric%iarinspăimantător. Dar dacă nu te vei maiconcentra asupra scopului, ci ii veicanalizaatenia asupra "elului in care te percepceilali,ii vei "ace un mare deserviciu. $entrua-idezvolta o nouă aptitudine sau pentrua-iatinge un obiectiv trebuie să *iangajat şi să "acitot ce este necesar pentru a ajungeacolo unde



ii doreşti, c%iar dacă asta presupuneşi săprimeşti un %eed!acR negativ sau sămai cazidin cand in cand.1amenii de succes au invăat să?eşueze@ pedrumul spre dobandirea succesului.Deşiprobabil că nu le plac ?eşecurile@, eirecunosccă acestea reprezintă o partenecesară aJC8 atitudinea este totuldrumului către victorie. inde*nitiv, pentru a deveni e3pert intr-undomeniu ai nevoie de timp, e"ort şidisciplină...şi de disponibilitatea de a persevera,in po*dadi*cultăilor care pot apărea.Aceste eşecuri valoreaz milioanededolari



#ă luăm e3emplul unui jucătorpro"esionist debaseball. in ziua de astăzi, jucătorulcarereuşeşte C lovituri din NG incercări estein topulpro"esiei sale şi caştigă catevamilioane dedolari pe an. sta inseamnă o rată aeşecurilorde T9+ i "anii Y critică "ără indoialăcandratează. >>->>>>> $entru că totvorbeamdespreCea mai mare baseball, a "ost oadevărată plăgreşeală

pe care cere să il urmăresc pe Mar o poate %ace cineva Mc&;ire de laec%ipa #t.Louis este să ii fe %rică Iardinals,pentru că aavut T9 desă greşească. lovituri reuşite insezonul 6778.



EL-ERT ,U--ARD 4ste 6666 2ucătore3traordinar. Dar ştiaică Mar Mc&;ire a ratatde 6EE de ori in 6778A 'n total,Mc&;ire a avutET de lovituri reuşite de-a lungulintregii salecariere, dar a şiratat de 6 JE7 de ori. sta inseamnăca a avutde aproape trei ori mai multe ratăridecatreuşite+Dacă te-aş intreba care este numeleceluimai bun jucător de basc%et din toatetimpurile,la cine te-ai gandiA :ănuiesc că ceimai mulidintre voi s-au gandit imediat laMic%ael ordan.L4IV' (. M.Li eu tot cu el votez. ş dori să ii maiprezint ostatistică > procentul de reuşită al lui



Mic%ael ordan este de E9. Iu alte cuvinte, jumătatedin incercările sale au "ost ?rată[email protected] principiu nu se limitează lasporturi. #eştie că atat vedetelor din soP!usiness, cat şipersonalităilor din mass-media eşeculnu leeste străin. Muli actori investesc 69sau 6E anidin viaa lor pană să obină un rol carelelansează cariera, iar pană la acelmoment suntre"uzai de sute de ori. i c%iar şi dupăce auobinut un anume succes, se maiintamplă ca*lmele lor să nu realizeze veniturispectaculoase.in noaptea in care a absolvit colegiul,

err5#ein"eld şi-a prezentat primul moment



comicintr-un club din (e; <or. "ost uneşec total.Iand a "ost rugat să descrie momentulrespectiv, #ein"eld a spus ? "ostingrozitor. msimit că mă prăbuşesc.@ Dar nu arenunat. continuat să lucreze in cluburi decomedienoaptea. $rimii cinci ani au "ost e3tremdedi*cili. i apoi a "ost invitat să apară in?)%e

)onig%t #%o;@ cu o%nn5 Iarson in6786. avutun succes "enomenal... şi ast"el ainceputpovestea carierei lui de un succesincredibil.Iu alte cuvinte, toi cei despre care i-amvorbit mai devreme au ineles căsuccesuldepinde, intr-o mare măsură, de



perseverenă.De aceea, dacă incerci continuu, dacătedezvoli continuu şi dacă iiimbunătăeştirezultatele pe parcurs, vei aveasucces. )rebuiedoar să incerci cat mai multe lovituri...să mergiJ9 atitudinea este totulla su*ciente interviuri... săvizitezi un număr su*cient de clienipoteniali.Nedescura0a%i de eşec=reau să ii povestesc despre doibărbai careau scris o carte ce conine o coleciedepovestiri motivaionale. 4i au crezutcă va duraapro3imativ trei luni pană cand vorinc%eia uncontract cu un editor.$rimul editor la care au apelat a spus?(B@.



l doilea editor a spus ?([email protected] treilea editor a spus ?([email protected]ătorii C9 de editori au spus ?([email protected]ă ce au primit CC de re"uzuri intr-operioadă de trei ani, ce crezi că au"ăcutA utrimis cartea unui alt editor.l treizeci şi patrulea editor a [email protected] singur ?D@ > după CC de?eşecuri@ >este cel care a lansat cartea de maresucces+upă de pui pentru su1et, scrisă şicompilată de

ac Ian*eld şi de Mar =ictor Gansen.Dacă aiintrat in vreo librărie in ultimii cinciani, suntsigur că ai văzut cartea. 4ste "oarteposibil ca tusă * citit deja una dintre cările dincolecia?#upă de pui@.#-au vandut peste C9 de milioane de



e3emplare din colecia ?#upă de puipentrusu!et@+ i totul doar pentru că acIan*eld şiMar =ictor Gansen au avut %otărareade a eşuade nenumărate ori... şi de a continuapană laobinerea reuşitei.Ie anume i-a motivat pe ac Ian*eldşi Mar=ictor Gansen să continue după CC deeşecuriAtitudinea lor+ Dacă ar * avut atitudininegative,L4IV' (. M.Lar * renunat după ce au "ost respinşiprima saua doua oară şi ar * pierdut ocazia de aobinevenituri "abuloase. insă ei şi-au păstratatitudinea pozitivă eşec după eşec.JJ atitudinea este totulLa ce "oloseşte o atitudine bunăA incazul lor,



*ecare a obinut pană acum peste 69milioane...şi incă mai numără+Succesul nu se o'%ine !estenoa!te1 altă persoană care a indurat muliani deinsuccese este cunoscutul om de radious%Lim- baug%. ni intregi, inainte de a dalovitura,us% Limbaug% a lucrat in diverselocuri, undeera plătit prost şi ridiculizat. După 6Jani deradio, a "ost nevoit să se retragă. in67T7, apărăsit industria radio şi şi-a petrecuturmătoriicinci ani, ingrozitori, lucrand ca agentdevanzări, deşi nu era o slujbă care să isepotrivească. in 678C s-a intors in radio,iar restul



este istorie, după cum bine ştii.şadar, atunci cand te gandeşti cumareatenie, nu e$istă "eşecuri@, e3istănumairezultate, unele mai pline de succesdecataltele. Dacă eşuezi o dată, nuinseamnă că aiajuns la capătul drumului şi că nu maiesteposibil să ai succes. #ingura dată candsuccesuleste imposibil este atunci candrenuni.enunarea este de*nitivă. Darincercărilecontinue pot * trans"ormate in succesdacă suntinsoite de devotament şi de grijă.S nu renun%i niciodat: /La inceputul anilor W79,proprietarul unei companiidin =est ne-a sunat pentrua se interesa de



programele, produsele şiL4IV' (. M.L+uccesul pare sădepindă in maremăsură de

propria tarezistenţă dupăce toţi ceilalţi aurenunţat. /ILLIA*FEAT,ERpublicaiile noastre. m vorbit cu el latele"on şii-am trimis imediat in"ormaiile pe caremi leJ atitudinea este totulsolicitase. Iand l-am sunatsă discutăm, mi-a spus că se gandeşteşi că nua luat incă o %otărare.La inceput, sunam in *ecaresăptămană.(icio vanzare. poi am sunat o datăpe lună.(icio vanzare. )imp de caiva ani, amcontinuat



să il sun pe acest domn. ii trimiteamtrimestrialbuletinul nostru şi !uturaşi. i tot ceam obinuta "ost eşec după eşec.Dar in primăvara anului 6778, unreprezentant al companiei a sunat labiroulnostru şi am "ost angajat să prezint unprogrammotivational la una dintre intalnirile devanzări.Iand l-am intalnit pe proprietar,acesta mi-aspus ?M-a impresionat perseverenadumneavoastră.Iineva de la biroul dumneavoastră acontinuat să mă sune ani de zile... nuarenunat.@După ani de aşteptare, a "ost grozavsă inc%eiacea colaborare+intre'ri)c4eieDacă nu o!ţii rezultatele pe care le



doreştisau ai devenit descurajat din cauzaeşecurilor,

pune-ţi aceste trei intre!ări<6.8are am un program nerealistJ$oate că teaştepi să ?sari peste etape@ şi să aiunmare succes imediat. #uccesul seobine,de obicei, urmand treaptă cu treaptă.i nuştii niciodată cat de mult ii va luapană veiajunge la nivelul următor. şadar, *irăbdătorcu tine insui şi rezistă tentaiei de aicompara progresele cu ale celorlali+=eiavansa mai repede decat unii şi maiincetL4IV' (. M.Ldecat alii. $ăstrea- ză-i atitudineapozitivă... acionează... "ăimbunătăiri... şi



rezultatele vor veni.J.+unt cu adevărat o persoanăangajatăJ iidoreşti din tot su!etul să atingi acelscopA4ste esenial să *i dispus să "aci oriceva fnecesar şi să nu te gandeştisă renuni inainte de a-i atingeobiectivul.4ste, desigur, mult mai uşor să-ipăstreziangajamentul atunci cand iţi placeceea ce"aci. De aceea, urmăreşte acelescopuricare te pasionează şi nu te gandi sărenuni.C.+u%ăr de prea multe in1uenţe >>>descurajatoareJ ezultatele Ai vreanegativepot * "rustrante. să iţi %urnizez Deaceea,avem nevoie să o %ormulăne inconjurăm de persoane a



succesuluiJste care ne sprijină şi cred in e3tremde i noi. Dacă ii petreci impreunăcu persoa ntiem cpaurle D u. !, le,ar*z ră -ti " r ăactau tde eşecuri. tecritică sau care arv u A"oarte puin in propria lor )%omas W[atsonviaă, energia şi entuzias->>>>>>>>mul tău vor * secătuite. De aceea,este bine,să-idezvoli o reea de cunoştine care săteincurajezeşi să te g%ideze spre succes..+unt pregătit să reuşescJ in oriceincercare,succesul necesită o pregătire intensă.incerci să invei tot ce se poate desprecumsă ii atingi scopulA ceasta inseamnăsăciteşti cări, să audiezi casete, să



participila cursuri şi să construieşti relaii cuJS atitudinea este totulpersoane de succes dindomeniu. #-ar putea să *e necesar săiigăseşti un mentor sau un antrenorcare sălucreze cu tine individual. $ersoaneledesucces işi şle"uiesc intotdeaunaabilităile.Iei care obin rezultate negative "acmereuacelaşi lucru, "ără să "acă ajustărilenecesare. şadar, lasă-te [email protected]ă "aptul că mai ai incă deinvăat şigăseşte-i resurse să te menii in cursăşi sămergi mai departe.E.+unt intr-adevăr dispus să eşuezJ

)rebuiesă *i conştient de "aptul că eşecul esteinevitabil. inainte de



a reuşi, vei * invins. in adanculsu!etului,ştim că cele mai valoroase lecii provindineşecuri. 4şecul este esenial pentrudezvoltare. $riveşte eşecul cu multădesc%idere şi consideră-6 o parte*rească adrumului către reuşită. st"el, eşeculişi vapierde puterea asupra ta. devăruleste căatunci cand nu ii mai este teamă căveieşua, te a!i deja pe drumul cătresucces.intampină eşecul ca pe o componentădeneocolit, insă vitală in procesul deatingerea scopurilor tale.+um s trans#ormi eşecul insucces /4şecurile sunt e3periene care iiindică ce



imbunătăiri trebuie să "aci. #ă nuincerciniciodată să te ascunzi de eşecuri,pentru căaceastă abordare ii va garanta "aptulcă nu iivei asuma niciun risc... şi vei reuşi"oarte puinelucruri. :everl5 #ills a a*rmat odată"Ooţi să fiL4IV' (. M.Ldezamăgit dacă eşuezi, dar eşti

pierdut dacănu incerci.&(u, nu vei reuşi să inc%ei fecare

vanzare. inu vei obine bani din fecareinvestiie. =iaaeste o serie de caştiguri şi pierderi,c%iar şipentru o persoană de succes,invingătorii ştiucă in viaă mai intai te tarăşti şi abiaapoi mergişi că trebuie să mergi inainte de a



alerga. Iu*ecare nou el pe care i l-ai stabilit veie3perimenta un alt set de eşecuri.(umai detine depinde să consideri acestedezamăgiri *eprobleme temporare şi provocări cetrebuiedepăşite, *e obstacole insurmontabile.Dacă ii propui să invei din *ecarein"rangere şi să continui să teconcentreziasupra rezultatului *nal pe caredoreşti să ilobii, eşecul te va conduce in *nalcătre succes+J8 atitudinea este totulSTA-ILIREA RE8ELEI DE+UNOSTINTE/ / /Ooţi o!ţine tot ce iţi doreşti in viaţădacă ii veiajuta pe alţii să o!ţină ceea ce işidoresc.I6 I6LAR



HHHHHHHHHHHHHHHHHH ] upă ce l-am intalnit pe scriitorul #tuKamenin toamna anului 6779, s-a declanşat oincredibilă reacie in lan, cu un impactpetermen lung asupra a"acerii mele. #ăvăpovestesc ce s-a intamplat.in 677J, #tu participa la scriereabuletinuluiDe la idee la !ani. La sugestia lui #tu,in buletina "ost introdusă o pagină despre mine> şidespre cum am devenit din avocatoratormotivational. in acelaşitimp, am inc%eiat uncontract cu acest buletinpentru a-mi vinde produsele

Atitudinea este totulprin intermediul lor. u "ostvandute mii de obiecte.:uletinul De la idee la



!ani a inceput deL4IV' (.DDacă vei f o

persoană pozitivă şientuziastă,oamenii vor dori să-şi

petreacătimpul cutine. JEFF KELLERasemenea să editeze cateva dintrearticolelemele. Drept urmare, am primittele"oane de lacititorii lor şi impreună cu aceştia amstabilit săsusin prezentări.De asemenea, am primit o scrisoarede la unuldintre colaboratorii acestui buletin, imDonovan,JE9 atitudinea este totul



ce locuia pe atunci la (e; <or. mdevenitbuni prieteni. im m-a recomandatediturii '()'$ublis%ing q esource :oos, editorulcării pecare o ii acum in mană. propo, şi ima scrisdouă cări de dezvoltare personalăand!ooR #o A appier 7i%e :9anual pentru ^viaţă mai%ericită; şi #is Is Kour 7i%e4 )ot ADress0eearsal :Aceasta este viaţa ta, nu orepetiţiecu costume;.i toate aceste lucruri minunate s-auintamplat pentru că am intrat inreeaua decunoştine a lui #tu... şi apoi in reeauacelor dela De la idee la !ani... şi apoi in aceeaa lui imDonovan. $uterea reelelor interumane



estee3traordinară+Dacă ai avea de ales, nu i-ar plăceasăreuşeşti mai devreme decat maitarziuA 4i bine,stabilirea reelei de cunoştine este omodalitatede a-i micşora e"orturile şi de a-iacceleraritmul obinerii rezultatelor. in de*nitiv,cu cat iivei construi relaii mai solide, cu atatvei aveaoportunităi mai mari de a atingesuccesul.-ene5ciile re%elei de cunoştin%e / //Deşi cu sigurană succesul incepe cutine, elatinge nivelurile cele mai inalte caurmare aasocierilor şi relaiilor cu ali oameni.#impluspus, nu poi reuşi de unul singur.



'ată de ce este atat de importantăstabilireaunei reţele de cunoştinţe. $rintrescopurileacestei lecii se numără şi de*nireaacesteiL4IV' (.reele > aceasta reprezintădezvoltarearelaţionării cu alţi oameni in !enefciulam!elor

părţi.in domeniul cerilor, st$ilireunei re*ele de cuno#tin*e reurm"torele vnt/e0

fduce noi clieni sau conduce la noia"aceri.f#poreşte oportunităile de angajare.fjută la găsirea persoanelor potrivitepentru ocuparea unor posturi-c%eie.fFurnizează in"ormaii şi resurevaloroase.fjută la rezolvarea problemelor.in ser personl", it" ce i*i

pote



duce st$ilire unei re*ele decuno#tin*e0fii lărgeşte cercul de cunoştine, prinstabilirea de noi prietenii.f)e ajută să cunoşti oameni de di"ertieetnii,culturi sau ideologii.fii "urnizează in"ormaii valoroase şiresurse.fIontribuie la dezvoltarea taspirituală.cum, că ştim cum ne ajută stabilireauneireele de cunoştine, intrebarea estece putem"ace pentru a spori e*cacitateaacesteiaA ii voiprezenta 6S te%nici, pe care eu leconsiderproductive. $entru a simpli*calucrurile, le-amorganizat in patru categorii separate,darinrudite 62 atitudine şi aciune\ J2recomandări\



C2 comunicare\ şi 2 aciuni ulterioare.ATITUDINE SI A+8IUNE r /6.Creează-ţi o atitudine de invingător .IandJEJ atitudinea este totulvine vorba de reeaua de cunoştine,atitudinea este totul Dacă eşti opersoanăoptimistă şi entuziastă, oamenii vordori săişi petreacă timpul cu tine. =or dori săteajute. Dacă eşti o persoană negativistăşiposomorată, oamenii te vor evita şivor ezitasă te recomande prietenilor şi colegilorlor.J.Oarticipă activ la activitatea unor grupurişi organizaţii. #tabilirea e*cientă auneireele şi construirea de relaiiinseamnă maimult decat plata cotizaiilor, inscrierea



numelui intr-un repertoriu sau a "aceact deprezenă la intalniri. )rebuie sădemonstrezică ii vei rezerva timp şi vei depunee"ortpentru a contribui la activitateagrupului. Iepoi "aceA $entru inceput, te poi o"erivoluntar sau poi să devii membru alcomitetului director intr-o organizaie.Ieilali membri te vor respecta candvorvedea că eşti dispus să munceşti. =ora!a,de asemenea, cat de bine te descurcicu oamenii,ce caracter ai, ce valori şi, in s"arşit,dar nu in ultimul rand, despreatitudinea ta+#ă ne intoarcem pentru puin timp la#tuKamen. vrut să işi creeze contacte incadrul ageniilor de publicitate, aşa că,in





acelmoment se datora oamenilor pe care iiintalnise la Ilubul $ublicitarilor dinLong'sland, "apt care demonstrează căoameniipot obine rezultate intr-un timp scurtdacăişi stabilesc o reea e*cientă decunoştine.C. +0H_#-I O CI7A7`I din reţeauata. -iservi pe ceilali este un aspect crucialpentrua construi şi a bene*cia de pe urmaproprieireele+ in loc să te intrebi ?Dar eu ceobin deaiciA@, ar trebui să te intrebiintotdeauna?Ium i-aş putea servi pe ceilaliA@Dacă vei * perceput >>>>>>>>ca o persoană disperată sau 8!ţincare doreşte mai mult ?săceea ce-şidoresc



ia@, decat ?să dea@, nu veinu aceiacare iau,mai găsi oameni dispuşi săci aceiacare dau.te ajute. #ă "aci tot ce poiEU6ENE-EN6E pentruceilali este cea maibună modalitate de a "ace ast"el incat!u3ullucrurilor bune să se intoarcă la tine.Ium ii poi servi pe ceilali din reeauataAincepe prin a le trimite persoanepentru a"acerisau poteniali clieni. in plus, atuncicand veziun articol sau o altă in"ormaie care-arputeainteresa pe cineva din reea, transmiteJE atitudinea este totulmaterialul acelei persoane.Iand mă gandesc la persoane carerelaionează e*cient, primul numecare imi vinein minte este Mar Le:lanc. Mar "ace



prezentări pentru proprietarii dea"aceri caredoresc să işi dezvolte a"acerile şipentru ageniide vanzări care vor să vandă maimulteproduse şi servicii. L-am recomandatpe Marmultor persoane. De ceA 4ste talentatşi segandeşte in primul rand la nevoileclientului\ maincurajat şi pe mine la un moment datşi m-aajutat să imi pun pe picioare a"acerea.Mar m-a pus in legătură cu persoanedinreeaua lui, care pot să mă ajute.Distribuiemateriale de-ale mele la prezentărilelui. Mareste una din acele persoane careo"eră... şio"eră... şi o"eră. 'ată de ce vor oameniisă il



ajute pe Mar > şi acesta este deasemeneaunul dintre motivele pentru carea"acerea lui sedezvoltă+:iblia spune ?Dă şi i se va da.@cesta-iadevărul+RE+O*AND9RI. Dacă-i recomanzi cuiva o altă

persoană,asigură-te că cel trimis de tine vamenţionacă tu eşti persoana carea %ăcut recomandarea. Fii "oartee3plicit. #ăpresupunem că il vei trimite pe o%n#mit% ladesignerul tău, ane ones. i putea săii spuilui o%n ?Dă-i un tele"on lui ane şispune-i, terog, că te-am trimis eu.@ in unelecazuri, poiL4IV' (.



să o suni c%iar tu pe ane şi să ii spuicăurmează să o contacteze o%n #mit%.poi,data următoare cand o intalneşti pe

ane sauvorbeşti cu ea, aminteşte-i să ointrebi dacă acontactat-o o%n şi ce s-a intamplat.=rei ca

ane să *e conştientă de "aptul căincerci să oajui să işi dezvolte a"acerea.E.2ii selectiv. )u %ă recomandări latoatecunoştinţele. espectă timpul celor dinreeaua ta. )rimiand persoane?necali*cate@la cineva, acest lucru se va re!ectanegativasupra ta. intreabă-te dacă o persoanăanumepoate * intr-adevăr valoroasă pentruunpartener din reeaua ta. Vine minte că



ceamai importantă este calitatea, nucantitateacelor pe care ii creditezi.+O*UNI+ARES.2ii un !un ascultător. i vorbitvreodată cu opersoană care a tot vorbit despre ea şidesprea"acerea ei > "ără să intrebe nimicdespretineA Iu toii am intalnit oameni degenul ?eu,eu, eu@ > şi sunt ultimii pe care vreisă-i ajui.şadar, in conversaii, canalizează-iateniaasupra celuilalt. Lasă-i să vorbeascădesprecarierele şi interesele lor. in sc%imb,vei *perceput ca o persoană grijulie, atentăşiinteligentă. =a veni şi vremea cand osă



vorbeşti despre tine. Desigur, aceastaestemetoda lui Dale Iarnegie... dar"uncionează+T. +ună-i pe oameni din cand incand doar pentru că iţi pasă. Cel mairepedeIum te simi cand te sună şi cel mai!ine poţiJES atitudinea este totulcineva şi ii spune ?)ocmai reuşiajutandu-imă gandeam la tine şi mă pe b săreuşească. intrebam ce mai "aciA@ #unt(A$OLEN,ILL convins că te simi e3celent+

HHHHHHHHH i dacă se intamplă aşa, de ce să nudămast"el de tele"oane mai desA 'a-iobiceiul cadin cand in cand să-i suni pe cei dinreeauata doar ca să-i intrebi ce mai "ac şi să-i



asiguride sprijinul şi incurajările tale. I%iaraşa+#ună-i doar pentru că ii pasă > şipentru căşi ie ii place să *i tratat ast"el.De *ecare dată cand vine lunadecembrie,pun mana pe tele"on şi ii sun pe uniiclieni cucare nu am mai vorbit de multăvreme. Mulidintre aceştia nu au mai "ăcut niciocomandăla *rma mea de muli ani. ii sun doarpentrucă vreau să *u prietenos. (u incerc săle vandnimic. preciez colaborarea noastrădin trecutşi vreau doar să ştiu ce mai "ac,personal şipro"esional. Dacă in urma acestortele"oanevoi inc%eia un nou contract, atunci va



*grozav. Dacă in urma acestortele"oane nu voiinc%eia un nou contract, tot grozav va*. ndupă an, in urma acestor tele"oaneobincolaborări. Iineva va spune ?)rebuiesăcomand mai multe ace de cravată cuinscripia Atitudinea este totul@ sau?Iompania noastră va avea o intalniredevanzări peste şase luni şi vor să susiioprezentare.@ =ă rog să inelegei căaceastanu inseamnă manipulare sau că"olosesc vreoaltă tactică de vanzări. (u mă aşteptlacolaborări in urma acestor tele"oane.$ur şiL4IV' (.simplu imi pasă de ce se intamplă cu



ei.Iontractul este doar un produs derivatal"aptului că intru din nou in legătură cuei.8.2oloseşte-te de ocaziile zilnice de aintalnioameni. $oi să stabileşti contactee3celenteaproape in orice loc > la centrul desănătatesau la coadă la supermaret. (u poisă ştiiniciodată de unde se va ivi o nouărelaieimportantă.Iand merg la sala de sport la s"arşitulsăptămanii, intotdeauna port un tricoucuinscripia ?titudinea este totul@. 4steomodalitate e3celentă de a spargeg%eaa, iaroamenii vor veni la mine şi vor vorbidespre



atitudine. imi o"eră ocazia să a!ulucruridespre ei şi să le spun desprecompania mea.7.#ratează pe oricine cape o persoanăimportantă > nu doar pe aceia cu"in1uenţă@. (u * snob. $ersoana pecare ointalneşti 0*e că este sau nu şe%ul;

poateavea un prieten sau o rudă care poatebene*cia de produsul sau de serviciultău.şadar, atunci cand vorbeşti cu cinevala opetrecere sau la o intalnire, o"eră-iaceleipersoane intreaga ta atenie.i promite-mi, te rog, că nu vei * unuldintreacei oameni care se uită de jur-imprejur insperana că va găsi ?oameni maiimportani@cu care să vorbească. sta c%iar mă



innebuneşte. =orbeşti cu cineva şi vezicătrage cu coada oc%iului la o persoanădintruncol > pe care o crede mai importantădecat tine+ şa că nu te mai ascultă...şiincepe brusc o conversaie cu cealaltăJE8 atitudinea este totulpersoană. #ă nu "aci asta+ )ratează*ecarepersoană pe care o intalneşti cudemnitate şirespect.69. 7a intruniri şi seminarii, %ă-ţi unscop din aintalni di%eriţi oameni. (u sta cuacelaşi grupla *ecare intrunire. Deşi este grozav săstaide vorbă şi cu prietenii, ii va * multmai"olositor dacă vei "ace e"ortul de acunoaşteoameni noi. in 677, eram in



[as%ingtonD.I., la convenia anuală a (ational#peaersssociation. La pranz, in loc să stau cucaivaprieteni, m-am aşezat la o masă lacare nucunoşteam pe nimeni. La acea masăse a!aşi o doamnă, oan :urge, şi am inceputsădiscutăm. Iompania ei, 1ceD5namics,organiza programe e3celente detraining

pentru pro"esioniştii din administraie.mdescoperit că şi oan credea cu tărie in"aptulcă atitudinea este totul+ 'ar in timpulultimilorcinci ani c%iar comandase ace decravată cuinscripia ?titudinea este totul@ şi ledistribuise participanilor la



programele salede training. in plus, oan imi prezentaadesealucrările in cadrul programelor ei, "aptcegenerase un !u3 de mii de dolaripentrua"acerea mea. i mai important, oanmi-adevenit o prietenă e3traordinară. #unte3trem de bucuros că nu am stat lamasă cuprietenii mei in ziua respectivă, pentrucă aş* ratat o ocazie e3traordinară+66.2ii dispus să-ţi depăşeşti zona decon%ort . Dee3emplu, dacă simi imboldul să i tepreziniL4IV' (.cuiva, $REINT9)TE: i putea săezii,gandindu-te că persoana respectivăeste preaimportantă sau prea ocupată ca să



vorbeascăcu tine. I%iar dacă eşti nervos,"orează-te sămergi inainte şi să "aci cunoştină cuea. )evei simi mult mai bine pe măsură ceva trecetimpul.JS9 atitudinea este totul6J.Cere ceea ce-ţi doreşti. jutandu-ipe ceilali,i-ai caştigat dreptul să solicii sprijin.(u *timid. tata vreme cat i-ai dat silinasă-iserveşti pe cei din reeaua ta, vor *mai multdecat doritori să-i intoarcă "avoarea.A+8IUNI ULTERIOARE /6C.#rimite-i rapid un mesaj acelei

persoane cucare te%i intalnit pentru prima oară.#ăpresupunem că ai participat la o cinăşi ai



cunoscut o persoană nouă. )rimite-i unscurtmesaj cat de curand posibil,spunandu-i catde mult te-a bucurat "aptul că v-aicunoscutşi că ai stat de vorbă. 'nclude şi cevadinmaterialele tale şi poate şi in"ormaiicare sarputea să o intereseze 0precum numeleunei reviste de a"aceri şi modalitateadeabonare2, intreab-o dacă mai poi să"aciceva pentru ea. i grijă să ii trimiimesajul in6\ de ore de la intalnire, ast"el incatsă ilprimească atata vreme cat incă areproaspătă imaginea ta in minte.6. Acordă recunoaştere prezentărilor sauarticolelor deose!ite. Dacă asculi oprezentare interesantă sau citeşti un



articolbun, trimite-i un mesaj oratorului sauscriitorului şi spune-i cat de mult i-aplăcutsau ai invăat in urma aceleie3periene. 1persoană din o sută işi va "ace timppentruasta > *i tu aceea+(u spun că oratorii şi scriitorii suntpersoanespeciale, care trebuie venerate.4lementulimportant e acela că oratorii şiscriitorii audezvoltat de cele mai multe ori o reeaJS6 atitudinea este totulimensă de cunoştine, dintr-o arie"oartelargă de domenii > o reea in care aiputeaintra şi tu+6E.1e cte ori i*i este trimiscinev su

prime#ti dierite mterile cre i*i



sunt de /utor, trimiteINT2T1EA3NAo not" de mul*umire su d" unteleon pentru -ţi6S.e4prim recuno#tin*. Brmeazăaceastă sugestie doar dacă vrei să-i*etrimise şi alte persoane sau materiale.Dacă nu cunoşti persoana respectivădestul de bine, este puin probabil caea săte mai ajute in viitor.6S. Trimite elicit"ri #i scrisori.Dacă opersoană din reeaua ta estepromovată, primeşteun premiu sau sărbătoreşte ceva 0depildă, ziua căsătoriei sau ziua denaştere a unuicopil2, scrie-i o "elicitare scurtă.Fiecăruia dintrenoi ii place să i se acorderecunoaştere, deşi"oarte puini oameni işi găsesc timp să



"acăasta. rătandu-i preocuparea in acest"el, nupoi decat să te "aci remarcat. 4ste deasemenea "oarte potrivit să trimii oscrisoarede condoleane sau un darcomemorativ atuncicand moare un membru al "amiliei.+onstruirea !ro!riei re%ele decunoştin%e#ugestiile pe care i le-am o"erit maisus suntdoar var"ul aisbergului. r trebui săpoi săaduni şi tu o mulime de idei noi inaceastăprivină. IumA Ducan- du-te labibliotecă sau lalibrărie, unde vei putea vedea catecărie3celente e3istă in acest domeniu\acolo ii veinota ce "ac ceilali oameni in legăturăcu asta şi



vei adapta ideile lor in aşa "el incat săte ajute.

Vine minte că reelele se "ormează intimp şică rezultatele importantenu apar, de obicei, imediat.şa că *i răbdător+Ionstruieşte-i o bazăJSC atitudinea este totul#ratează cudemnitate şirespect orice

persoană pe careo intalneşti. JEFFKELLERsolidă de relaii şi continuă să i lemultiplici şisă le intăreşti. =a trebui să investeştimultinainte de a putea să culegi roadelee"orturilortale.ATITUDINEA ESTE TOTUL=n aspect fnal important< Iapacitateade a-i



crea o reea de cunoştine nureprezintă unsubstitut al propriului pro"esionalism indomeniul tău. #-ar putea să *i uncomunicatore3celent, dar dacă nu eşti talentat inceea ce"aci > şi nu evoluezi permanent >e"orturiletale nu vor genera decat rezultatedezamăgitoare.i acum, mergi drept inainte+ lege-icatevadintre te%nicile de mai sus şi aplică-lec%iaracum. pucă-te de treabă, serveşte-icunoştinele şi dezvoltă-i reeaua. ivei avea oadevărată ?armată@, care va munci casă teajute să reuşeşti+JSE atitudinea este totul6E9+ON+LUIES+,I*-9)8I ATITUDINEA



>I I8I .EI S+,I*-A.IATA:Dacă vrei să-ţi scim!i condiţia,incepe prin a gandi di%erit.NOR*AN .IN+ENT $EALENT noiem!rie N\. 9anila,2ilipine.

)ocmai am terminat de susinut oprezentare in "aa unui grup depersoane din mai mult de J9 de ări.Ie privilegiu incredibil+ eci deoameni din auditoriu au venit lamine să se prezinte şi să imimulumească pentru că am venit laManila să le impărtăşesc acesteprincipii care le pot sc%imba viaa.

)oată lumea ieşise din sală şi eumă pregăteam să imi adun lucrurile.Dintr-un motiv oarecare, m-am opritun moment. M-am uitat la acea salăgoală... care se a!a la 6C 999 deilometri de casa mea. i a trebuitsă mă ciupesc... ca să mă asigur cănu visez.Mi-a apărut in minte o imagine



din 678E, cand stăteam in propriamisu"ragerie, deprimat şinegativist, imi uram slujba deavocat şi nu aveam nici cea maimică idee despre cum aş * putut săsc%imb ceva. cum, in toamnaanului 6778, eram in Filipine,susinand un seminar motivationalpentru oameni din toată lumea+ Mamintrebat ?Ium de mi s-aintamplat aşa cevaA@ăspunsul mi-a apărut puternic şiclar. 9i-am scim!at atitudinea.concluzie JST=edei, atunci cand ii sc%imbiatitudinea, sar scantei+ )e simi maienergic. incepi să vezi noiposibilităi, incepi să acionezi. 1biirezultate e3traordinare. De aceeaspun că atunci cand iţi scim!iatitudinea, iţi scim!i viaţa.

)e-aş amăgi dacă i-aş spune căultimii 6 ani din viaa mea auconstat numai in succese. (ici pedeparte. m avut partea mea de



probleme, eşecuri şi obstacole de-alungul acestei călătorii. Darprincipiile succesului din aceastăcarte sunt cele care m-au indrumatşi mi-au dat curajul şi tăria de amerge mai departe.sumă-i controlul asupra proprieiviei+

)e "elicit că i-ai găsit timp săciteşti această carte. cest "aptdemonstrează că eşti intr-adevărinteresat să ii dezvoli potenialulincredibil pe care il ai. )otuşi, citireaacestei cări reprezintă doar primulpas către viaa pe care i-o doreşti.Iand te vei concentra asupra acestoridei şi vei aciona pentru a lepune in aplicare, vei * pe cale sărealizezi o breşă stimulatoare inviaa ta.#e poate să *văzut statisticile con"orm căroranumai E din populaie atinge unnivel ridicat de succes. 1are de ceADupă 6 ani de cercetări, sunt



convins că e3plicaia este simplă#unt "oarte puţine persoanelecare aplică zilnic principiile succesuluiprezentate in această carte.#unt "oarte puine persoanelecare işi menin atitudinea pozitivă,recunoscand că gandurile lor se vortrans"orma in realitate.#unt "oarte puine persoanelecare sunt atente la cuvintele pe carele "olosesc, recunoscand "aptul căast"elconcluzie JS7

Acţionea ză ca şicum ţi-ar fimposi!ilsă dai greş.DOROT,EA -RANDEişi programează mintea pentrusucces, mediocritate sau eşec.#unt "oarte puine persoanelecare au curajul să-şi in"runtetemerile, pentru că intr-adevăr,



numai ast"el işi vor dezvoltapotenialul > "ăcand acele lucruri decare se tem.#unt "oarte puine persoanelecare caută razele argintii in *ecarenor intunecat.i sunt "oarte puine persoanelecare işi iau un angajament, ilurmează păstrandu-şi atitudineapozitivă... şi au perseverena sămeargă pană la capăt.

)e provoc să *i una dintre acestepuine persoane.i potenialul de a deveni multmai mult decat ai visat vreodată.inăuntrul tău deii măreia... iaratitudinea ta este c%eia pentru ascoate la lumină acest potenial.#c%imbandu-mi atitudinea, mi-amsc%imbat viaa. i dacă o atitudinee3celentă a putut să "acă miracolein viaa mea, atunci le poate "ace şipentru tine+ş vrea să ii impărtăşesc acestecuvinte scrise de dr. I%arles



#;indoll, care surprinde intocmaiesena atitudinii > şi "elul in care eadomină direcia in care se indreaptăvieile noastreCu cat trăiesc mai mult,cu atat imi dau mai !ineseama de impactulatitudinii asupra vieţii.Oentru mine, atitudineaeste mai importantădecat %aptele. ste maiimportantă decat trecutul,decat educaţia, decat !anii, decat circumstanţele, decat eşecurile, decat succesele, decat ceea cecred, spun sau %ac ceilalţioameni. ste maiimportantă decat %elul incare arăţi, decat talentelesau aptitudinile pe care leai. Ooate construi saudistruge o companie... o!iserică... o casă.



0emarca!il este %aptul că putem alege zilnic ceatitudine vom adopta inacea zi. )u ne putemconcluzie JT6ATITUDINEA ESTE TOTULscim!a trecutul... nu putem scim!a%aptul că oamenii vor acţiona intr-unanumit %el. )u putem scim!ainevita!ilul +ingurul lucru pe care il

putem %ace este să cantăm pesingura strună pe care o avem,, şiaceasta este propria atitudine.+unt convins că numai NG din viaţăreprezintă ceea ce mi se intamplă,restul de G reprezentand modul incare reacţionez. 7a %el se intamplă şicu tine... Acelaşi lucru este vala!il şi

pentru tine... suntem la comanda propriilor noastre Atitudini.#unt semni*cative aceste cuvinte, nu-iaşaAFă ceea ce ii sugerează I%arles#;indoll şi?cantă pe singura strună pe care o ai@



>propria ATITUDINE"cum este momentul să-i asumicontrolulasupra propriei atitudini. 4 timpul săincepi să"aci miracole in viaa ta.Mergi inainte > crede in tine. icurajul şiperseverena să-i urmezi visurile. i,mai multdecat orice, să nu uii niciodată că...

Atitudineaeste totulFie ca Dumnezeu să te binecuvantezede-alungul călătoriei tale.6E+u!rins*ul%umiri " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " "" " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " " "" " MIntroducereNoa!tea care mi)a sc4im'at



via%a """""""""""""""""$ A R T E A I Rdcinile succesuluise a? inminteLE+8IA NR" Atitudinea este #ereastra ta ctrelume """""""""LE+8IA NR" Eşti un ma(netuman""""""""""""""""""""""""""""""""""""LE+8IA NR" Ima(ineaz)%i calea ctresucces: """""""""""""""""LE+8IA NR" Ia)%i un an(a0ament""" şi vei mutamun%ii din loc:""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""VLE+8IA NR" VTrans#orm)%i !ro'lemele ino!ortunit%i: " W+U$RINS$ A R T E A AII)A Fii atent la ces!ui:LE+8IA NR" W



Iuvintele ii croiesccalea.............................TELE+8IA NR" XIe mai"aciA ..................................................88LE+8IA NR" Y(u te mai totplange+ ...................................7T$ A R T E A A III)A Divinitatea iia0ut !e ceicare ac%ioneazLE+8IA NR" Msociază-te cu persoanepozitive+ ..............69TLE+8IA NR" in"runtă-i temerile şi dezvoltă-te+ ..............66SLE+8IA NR" 'eşi in lume şieşuează+...............................6J7LE+8IA NR" #tabilirea reelei decunoştine ..................6C7Concluzie

Date post:	08-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	annie
View:	92 times
Download:	2 times

Atitudinea Este Totul - Jeff Keller

Documents