+ All Categories
Home > Documents > Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

Date post: 06-Dec-2015
Category:
Upload: marianaluca
View: 20 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
Atentate La Viata Ei de Martin Crimp
39
MARTIN CRIMP Atentate la viaţa ei 17 scenarii pentru teatru În româneşte de Marian Popescu 2004 1. Toate mesajele au fost şterse 2. Tragedie a dragostei şi a ideologiei 3. Credinţă în noi înşine 4. Chiriaşul 5. Aparatul te iubeşte 6. Mami şi tati 7. Noua Anny 8. Particule fizice 9. Ameninţarea terorismului internaţional™ (marcă înregistrată) 10.Amuzant într-un fel 11.Fără titlu (100 de cuvinte) 12.Ciudat! 13.Jungfrau (Asociere de cuvinte) 14.Vecina 15.Declaraţia 16.Pornó 17.Îngheţat în prealabil Acesta este un text pentru o trupă de actori a cărei compoziţia trebuie să reflecte compoziţia lumii de dincolo de teatru Fie ca fiecare scenariu în cuvinte – dialogul – să se desfacă în faţa unei lumi distincte – un plan – care expune cel mai bine ironia sa. O linie (-) la începutul rîndului indică schimbarea celui care vorbeşte. Dacă nu există nici o linie după o pauză, înseamnă că vorbeşte acelaşi personaj. O bară (/) marchează momentul de întrerupere cînd se suprapune alt vorbitor. 1
Transcript
Page 1: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

MARTIN CRIMP

Atentate la viaţa ei17 scenarii pentru teatru

În româneşte de Marian Popescu2004

1. Toate mesajele au fost şterse2. Tragedie a dragostei şi a ideologiei3. Credinţă în noi înşine4. Chiriaşul 5. Aparatul te iubeşte6. Mami şi tati7. Noua Anny 8. Particule fizice 9. Ameninţarea terorismului internaţional™ (marcă înregistrată)10.Amuzant într-un fel11.Fără titlu (100 de cuvinte)12.Ciudat!13.Jungfrau (Asociere de cuvinte)14.Vecina15.Declaraţia16.Pornó17.Îngheţat în prealabil

Acesta este un text pentru o trupă de actori a cărei compoziţia trebuie să reflecte compoziţia lumii de dincolo de teatru

Fie ca fiecare scenariu în cuvinte – dialogul – să se desfacă în faţa unei lumi distincte – un plan – care expune cel mai bine ironia sa.

O linie (-) la începutul rîndului indică schimbarea celui care vorbeşte. Dacă nu există nici o linie după o pauză, înseamnă că vorbeşte acelaşi personaj.

O bară (/) marchează momentul de întrerupere cînd se suprapune alt vorbitor.

1

Page 2: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

1. TOATE MESAJELE AU FOST ŞTERSE

bip

- Anne. (pauză) Io sînt. (pauză) Sun din Viena. (pauză) Nu, iartă-mă,…din Praga. (pauză) E Praga. (pauză) Sînt foarte sigur că e Praga. Mă rog, uite …(răsuflă) Anne…(răsuflă) vreau să-mi cer scuze. (răsuflă) Îmi dau seama cît rău ţi-am făcut, draga mea scumpă, şi …(răsuflă). A. Auzi, auzi, sună pe linia cealaltă. Anne, chiar trebuie – îmi pare rău – dar chiar trebuie să răspund. Te sun eu din nou.

‘ Luni 8.53 a.m.’

bip

- Anne. Bună, auzi, n-am decît un minut. Eşti acolo? Nu ? Bine. Uite. Asta e. Ce vorbeam ? Ţi-aduci aminte ? Ce zici de-asta, ce zici de, ce-ai zice de, dacă să zicem, numai să zicem …că copacii au nume? Da? Chiar aşa – copacii. Crezi că – ştiu io – crezi c-am înnebunit. Dar hai să zicem doar o secundă vrei că copacii au nume. Şi-atunci dacă, ce-ar fi dacă, dacă…ăsta e fost copacul ei. La naiba. Iartă-mă. Uite, trebuie să merg la avion. Dar gîndeşte-te la asta. Copacii au nume. Şi unul e al ei. Trebuie să fug.

‘Luni 8.53 a.m.’

bip

- (se vorbeşte în cehă, de exemplu) Ştii cine sînt. Laşi mecanismul într-o camionetă în spatele clădirii. Camioneta o iei de la Barry. Barry o să te sune pentru detalii.

‘Luni 11.51 a.m.’

bip

- … Ăă. Alo? E Mami…

‘Luni 1.05 p.m.’

bip

- Alo, aici e Sally de la Coopers. Vreau numai să vă anunţ că maşina este în magazin şi o puteţi ridica. Mulţumesc.

‘ Luni 1.06 p.m.’

bip

- Ştim unde stai javra dracului. De fapt, eşti moartă deja. Pentru ce-ai făcut în mă-ta. Nu uităm noi. (pauză) O să-ţi doreşti să nu te fi născut.

‘Luni 1.32 p.m.’

2

Page 3: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

bip

- …Anne? Alo? E tot mami. (pauză) Am primit ilustrata. (pauză) E drăguţă. (pauză) Şi fotografia. Eşti chiar tu ? (pauză) Mă bucur că ţi-ai făcut prieteni şi toate alea. (pauză) Anne, problema e că nu mai avem bani să-ţi trimitem. Am vorbit cu taică-tu, şi el zice că nu, deloc.

- (Auzim în fundal vocea unui bărbat: ‘Nici un bănuţ. Să fie clar’. Mami îi răspunde: ‘ O să-i spun, o să-i spun’. Apoi din nou la telefon.)

Îmi pare rău, dragă Anne, dar nu mai avem cum să-ţi trimitem.(Din nou vocea bărbatului: ‘Dacă nu-i spui aşa, să fiu al naibii dacă nu-i spun eu’)Uite, trebuie să-nchid acum, dragă. Tati te-mbrăţişează. Da? Doamne-ajută.

‘Luni 2.20 p.m.’

bip

- Anne? M-auzi? Ridică telefonul, Annie. (pauză) Bine…E zece şi un sfert aici la noi în Minnesota şi vrem numai să-ţi spunem că ne gîndim la tine şi ne rugăm pentru tine, Annie. Şi te iubim foarte mult.

‘Luni 4.13. p.m.’

bip

- Anne? Grozav. E emoţionant. E momentul. E dureros. E haios. E sexi. E foarte serios. E amuzant. E lămuritor. E abscons. E-ntuneric. Hai să ne vedem. Sună-mă.

‘Luni 10.21 p.m.’

bip

- Anne. Bună seara. Hai să-ţi spun ce-o să-ţi fac. Mai întîi o să-mi sugi pula. Pe-urmă o să te fut în cur. Cu o sticlă spartă. Şi-asta-i numai începutul. Domnişoară pizdulice.

‘Luni 10.30 p.m.’

bip

- Anne?Răspunde. (pauză) Ştiu că eşti acolo. (pauză) N-are rost să te-ascunzi, Anne. Să te-ascunzi de cine? (pauză) De lume ? Să te-ascunzi de lume, Anne? Haida-de. Maturizează-te, Anne, maturizează-te şi răspunde.(pauză)Asta ce mai e ? Un strigăt de ajutor? Să nu-mi spui c-ăsta e un strigăt de ajutor. Şi ce-ar trebui să fac eu cu strigătul tău de ajutor? Ăă? (pauză)Şi dacă zaci acolo, Anne, moartă deja?Ăă?Ăsta-i scenariul pe care trebuie să mi-l imaginez?Scenariul unui cadavru putrezind lîngă aparat?(Un rîs anemic. Pauză)

3

Page 4: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

Şi mai ce, larvele muştelor care ascultă mesajale tale?Sau dacă blocul tău a fost distrus.Sau dacă oraşul tău a fost distrus.Aeroporturile şi magazinele de încălţăminte. Teatrele şi cafenelele luminate la modă cu halogen care au răsărit din depozitele dezafectate lîngă canalele părăsite. Ăă?(răs anemic) Deci numai larvele insectelor mai ascultă mesajele tale. Ascultîndu-mă pe mine, Anne, în timp ce ele îţi scobesc cadavrul.(pauză)Devin morbid, Anne.Cred c-ar trebui să ridici telefonul şi să mă facă să rîd, să mă faci să rîd cum făceai tu, Anne.Ştiu că eşti acolo.Anne, ştiu că eşti acolo. Şi ştiu că dacă am răbdare, o să-mi răspunzi.(pauză)O să-mi răspunzi, nu-i aşa Anne.

‘Marţi 12.19 a.m.’

Acesta a fost ultimul dumneavoastră mesaj. Ca să salvaţi mesajele apăsaţi unu.(pauză)

Toate mesajele au fost şterse.

2. TRAGEDIE A DRAGOSTEI ŞI A IDEOLOGIEI

- Vară. Un rîu. Europa. Astea-s ingredientele de bază.- Şi un rîu care curge.- Un rîu, exact, curgînd printr-un mare oraş european şi o pereche la malul apei. Astea-s

ingredientele de bază.- Femeia?- Tînără şi frumoasă, fireşte.- Bărbatul?- Mai în vîrstă, îngîndurat, sensibil, firesc.- Un bărbat sensibil firesc dar în acelaşi timp un bărbat puternic şi autoritar care ştie că asta

nu e bine.- Amîndoi ştiu că asta nu e bine.- Amîndoi ştiu că asta nu e bine dar nu /mai au ce face. Exact.- Fac dragoste în apartamentul bărbatului.- Ce fac?- Fac dragoste. Dragoste în apartamentul bărbatului. Un apartament luxos, desigur, cu vedere

panoramică a oraşului. Astea sînt/ingredientele de bază.- Vedere panoramică a oraşului. Geometria schimbătoare a acoperişurilor. Luminatoarele şi

coşurile ciudate. Şi dincolo de antenele TV sînt monumentele de cultură: Domul din Florenţa şi arcul de la Défense, Columna lui Nelson şi Poarta Brandenburg/ ca să spunem numai patru.

- Femeia strigă. Părul ei auriu se revarsă peste marginea patului. Zgîrie rama patului. Încheieturile mîinilor i se albesc. Apar lacrimi/în ochii ei.

- Apartamentul e frumos mobilat.- Păi fireşte că apartamentul trebuia să fie frumos mobilat. Fireşte că are tavane înalte şi

ferestre mari şi că datează probabil de la sfîrşitul secolului nouăsprezece cînd creşterea pieţei imobiliare a coincis cu aspiraţiile burgheziei liberale de a crea ansambluri arhitectonice

4

Page 5: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

monumentale şi mă gîndesc aici în mod special la Ringstrasse din Viena care i-a produs o impresie puternică tînărului Adolf Hitler cînd stătea el într-o dimineaţă/în faţa Operei.

- Sau la Paris unul din marile/ bulevarde.- Sau la Paris unul din marile, exact/bulevarde.- Şi între timp, cum spuneai, părul ei auriu se revarsă ca atare peste marginea patului. Ea

zgîrie rama. Încheieturile i se albesc şi ochii i se măresc, cînd el-- Să zicem că mîrîie.- Mîrăie?- Să zicem că mîrîie, da, dar în mod sensibil. Să zicem că e mîrîitul unui bărbat atractiv

puternic şi autoritar, nu e ca grohăitul de porc al unui mecanic stînd pe spate într-un spaţiu strîmt încercînd să desfacă un şurub cu o cheie nepotrivită.

- Nu, deloc.- Nu, deloc, ci mîrîitul de maestru al unui bărbat care ia micul dejun pe un continent şi prînzul

pe altul, care zboară la clasa întîi cu şervete de olandă şi o listă completă de vinuri.- Acest tip de bărbat.- Acest tip de mîrîit.- Acest tip de lumină.- Ce tip de lumină?- Tipul de lumină care se revarsă înăuntru. Se revarsă înăuntru prin ferestrele mari

transformînd trupurile lor într-un fel de masă aurie.- O masă contorsionată.- Lumina, masa aurie, acestea sînt/ingredientele de bază.- Dar acum pe faţa ei apare o expresie.- O ce?- O expresie.- O îndoială.- O expresie de îndoială, da, bun, apare pe faţa lui Anne.- Tocmai acum.- Tocmai acum cînd/ pasiunea ei e intensă.- Tocmai acum cînd pasiunea ei e intensă un fel de umbră îi apare pe faţă.- O umbră premonitoare.- Premonitoare?- O umbră premonitoare, da, îi apare pe faţă.- Aşa se numeşte asta?- Aşa se numeşte ce?

Pauză.- Păi, bine, sigur, premonitor/ aşa se numeşte.- Mai tîrziu. Noapte.- Luminile oraşului noaptea. Şiraguri de lumină suspendate ca stelele dealungul cheiurilor şi a

podurilor. Ciudate lumini roşii de avertisment mate care pulsează deasupra blocurilor înalte şi releelor de televiziune. Bărbatul la telefon. Cu vocea scăzută. Cu privirea îngîndurată.

- Anne se trezeşte în patul solid din lemn de nuc aude vocea lui bărbătească scăzută din camera de alături. Splendidul ceas Ludovic al paisprezecelea de lîngă ea bate ora trei printr-un micuţ păstor gol care bate un micuţ clopoţel ţinut în colţii unui lup smălţuit, fără îndoială o trimitere la un vechi mit foarte cunoscut nobilimii franceze din secolul al şaptesprezecelea dar azi şters definitiv din conştiinţa omenirii.

- Ding ding ding.

Pauză.

- 3 a.m. Anne se trezeşte. Aude o voce. Îşi aprinde o ţigare. Apare în uşă. Dialog.- Cine-a fost, spune ea.- Nimeni, spune el.

5

Page 6: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- Cine dracu-a fost, spune ea. Sfîrşitul dialogului.- Şi acum ea se enervează – exact: sfîrşitul dialogului – şi acum ea se enervează. Se enervează

pentru că ştie clar cine a fost.- Patronii lui politici/l-au sunat.- Patronii lui politici, aşa e, l-au sunat. Aşa cum l-au sunat mereu. Chiar acei patroni politici

pe care îi urăşte din tot sufletul ei. Chiar acei bărbaţi şi acele femei pe care ea, Anne, în idealismul ei tineresc îi face responsabili pentru injustiţia definitivă a acestei lumi.

- Acei lideri care în opinia ei naivă şi pasionată au distrus tot ce preţuieşte ea în numele (a) al afacerilor şi (b) al neamestecului.

- În numele (a) al raţionalizării şi (b) al întreprinderii- În numele (a) al aşa numitului individualism şi (b) al aşa zisei opţiuni.- Ingredientele de bază cu alte cuvinte ale unei întregi tragedii.- O întreagă, exact, tragedie se desfăşoară sub ochii noştri în Paris, Praga, Veneţia sau Berlin

ca să numim numai patru, în timp ce luna, mare şi portocalie, se ridică deasupra domurilor renascentiste, palatelor baroce, grădinilor zoologice şi staţiilor de cale ferată din secolul nouăsprezece şi lespezile moderniste ale caselor sociale care exemplifică dictonul forma urmează funcţia.

- Forma urmează funcţia.- Această întreagă tragedie/ a dragostei.- Această întreagă tragedie a ideologiei şi a dragostei.- Ea-şi stinge ţigara.- Ea începe să strige.- Ea începe să-l lovească cu pumnii.- Ea începe să-l muşte cu dinţii.- Ea începe să-l lovească cu picioarele ei albe şi goale.- Ea loveşte şi loveşte/şi loveşte.- Ea loveşte şi loveşte. Şi splendidul ceas care a supravieţuit după două revoluţii şi trei secole

e făcut bucăţi pe parchetul plăcut şi foarte lustruit în timp ce ea loveşte muşcă şi bate.- Micuţul păstor şi micuţul clopoţel dispar amîndoi – asta e destul de frumoasă – dispar pentru

totdeauna sub/patul din lemn de nuc.- Pînă ce ea-şi recapătă respiraţia. Hai să zicem că ea, nu-i aşa, se opreşte în acest moment ca

să răsufle.- Femeia?- Femeia, Anne, da, se opreşte ca să răsufle.

Pauză.- Şi el ?- Îşi pleacă capul.- Da.- Se uită la ea.- Da.- Îi ia de lacrimi plină/faţa ei în mîini.- Îi ia faţa plină de lacrimi a lui Anne în mîini ca pe un potir preţios.- Sau ca pe o minge de rugby.- Ca pe un potir preţios de argint sau cum spui ca pe o minge de rugby înainte de un eseu el îi

ia în mîini înlăcrimata faţă furioasă a lui Anne.- El o iubeşte încă.- Cu toate deosebirile ideologice între ei- aşa e – el o iubeşte încă. Cuvîntare.- Odată, Anne, o să înţelegi lumea mea. Odată, Anne, o să înţelegi că trebuie să plăteşti un

preţ pentru orice, că trebuie să plăteşti chiar pentru idealurile tale. Sfîrşitul cuvîntării. La care el îi dă părul umed de pe buze la o parte şi o sărută. Acestea sînt/ingredientele de bază.

- O sărută şi o aşează înapoi pe pat. Sau ea pe el. Mai bine-aşa: ea îl aşează pe el înapoi pe pat aşa e de agitată, aşa e apetitul ei sexual, atît de inabilă e ea ca să distingă între bine şi rău în toiul acestei pasiuni devastatoare din apartamentul cu tavan înalt cu patul solid din lemn

6

Page 7: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

de nuc, parchetul lustruit, un pian mare de Pleyel circa 1923 fără el ar trebui poate să notăm că nu se văd nici un fel de măsuri de protecţie împotriva sarcinii în cazul lui Anne sau şi în cazul fie al transmisiei unor boli inclusiv a aşa numitului virus ‘SIDA’ mai corect cunoscut sub numele virusul imuno-deficitar la oameni sau/pe scurt HIV.

- Portretul unei tinere fete al cărei desen s-a crezut că e de David dar e acum atribuit contemporanei sale Constance Charpentier, şi o scrumieră triunghiulară galbenă cu inscripţia ‘Ricard’ conţinînd trei mucuri de ţigări şi o cantitate de scrum fin gri.

Pauză.

- O mare tragedie cu alte cuvinte/ a dragostei.- O mare – exact – tragedie a ideologiei/şi dragostei.- Acestea sînt ingredientele de bază.

3. CREDINŢĂ ÎN NOI ÎNŞINE

Tăcere.- Întregul ei trecut e aici în faţa ei. E scris acolo ca o istorie. Istoria familiei ei. Istoria

pămîntului însuşi – acest pămînt pe care familia ei a trăit de generaţii întregi.

Tăcere.- E o vale.- E o vale – da – adîncă între dealuri.- E o vale adîncă între dealuri unde tradiţiile au rămas de generaţii. Şi există şi pomi.- Fiecare copil care s-a născut în această vale are un pom plantat în numele său. De fapt e-un

fel de ceremonie.- Una formală – exact – o ceremonie.- Un fel de ceremonie formală are loc în sat. Şi generaţii după generaţii această ceremonie

formală a numirii are loc la naşterea fiecărui copil.- Pomii cu alte cuvinte au nume.- Au nume la fel cum şi locuitorii au nume. Există persoana, există pomul. E femeia Anya, şi

e şi pomul Anya.- Pomii au nume şi aşa au şi firele, firele de iarbă. Pentru că viaţa e atît de preţioasă, viaţa o

simţi atît, lucrurile sînt atît de vii, atît de sacre, că pînă şi firele de iarbă au nume. E ceva pe care noi abia îl înţelegem.

- Noi abia înţelegem această viaţă sacră, acest sens al deplinătăţii e dincolo de înţelegerea noastră, acest sens al uimirii ne face umili.

- Dar acum, distrugerea.Tăcere.

- Ce?- Distrugerea. Armonia generaţiilor/ a fost distrusă.- Exact. Această lume închisă, sigură a fost sfărîmată-n bucăţi.- Armonia generaţiilor a fost distrusă. Femeile au fost violate. Copilaşii au fost spintecaţi.- Femeile au fost violate, şi apoi spintecate. Bărbaţii s-au hăcuit unii pe alţii.- Fratele şi-a omorît fratele.- Vărul şi-a omorît vărul. Fratele şi-a violat sora.- Fratele şi-a violat – da – sora, şi-acum cîinii apucă resturile.- Petrolul care odinioară făcea să meargă tractoarele şi genera curent pentru vechile

televizioare alb-negru e folosit să dea foc oamenilor.- Da.- La început să dea foc celor vii, şi acum, din motive de sănătate, să ardă cadavrele.

7

Page 8: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- Oameni vii puşi să ardă. Vaporii reci ai petrolului şi apoi izbucnirea fierbinte a flăcării. Oameni arzînd care aleargă în flăcări printre pomii care le poartă numele, pîrjolind frunzele, chircindu-se pe firele de iarbă, în timp ce soldaţii se uită rîzînd.

- Soldaţii rîd deşi aceştia sînt verii lor, proprii lor părinţi, ai lor/mamele şi taţii lor.- Să-şi ardă proprii părinţi în livada sacră. Să-i ardă de vii şi să rîdă.- Sau să-i îngroape de vii. Să-i îngroape de vii pînă la gît în pămîntul roditor, şi-apoi să le

despice capetele cu sabia. Au şi-un nume pentru asta.- ‘Floarea.’- Se numeşte, aşa e, ‘floarea’.

Tăcere.

Şi totul e-acolo pe faţa ei.- Ce?- Totul. Totul i-acolo pe faţa ei.- Pe faţa Anyei. Nu e nevoie de cuvinte. Ea e dincolo de cuvinte. Gura ei, gura ei de fapt tremură dar nu scoate un cuvînt.- Inadecvarea cuvintelor.- Groaznica, da, inadecvare a cuvintelor cînd ea stă lîngă un pom acoperită de petale delicate albe.- Un prun.- Un prun acoperit de petale delicate albe moment în care…- Da.- ….moment în care ne dăm seama că acesta e pomul ei.- Acesta e propriul ei pom, pomul Anyei.- Pomul Anyei, sădit cînd? acum patruzeci? cincizeci de ani de ziua naşterii ei. Groapa săpată de tatăl ei, rădăcinile aranjate de mama ei şi udat şi vegheat de familia care e acum moartă.- Propriul ei pom.- Aerul miroase încă a petrol.- E primăvară.Tăcere.

- Panorama întregii văi.- Întreaga vale adîncă primăvara.- Pomii. Iarba.- O albină caută într-o corolă.- Şi acum ea vorbeşte.- Da. Pentru că trebuie. Pentru că vorbele ţîşnesc cînd ea stă lîngă pomul ei.- Pomul îi dă putere, puterea de a / vorbi.- Ea arată spre nişte lemne carbonizate. Asta, spune ea, a fost casa mea. Copiii mei s-au

ascuns sub pat. Pe ei i-au omorît primii. Mai întîi pe băiat. Apoi pe fată. I-au dat foc părului fetiţei mele. Nici acum nu ştiu de ce i-au dat foc părului fetiţei mele. Trosnea ca o grămadă de crengi.

- Apoi ea se frînge.- Cine? Anya?- Ţipă. Se frînge şi-şi zgîrie obrajii ca în / într-o veche tragedie.- Nu cred. Nu cred că Anya ţipă. Nu cred că se frînge şi-şi zgîrie obrajii ca într-o veche

tragedie. Cred că ochii ei ard. Cred că înaintează spre aparat şi începe să blesteme.Mama voastră de căcănari ucigaşi, spune ea. ‘R-aţi ai dracu’ de labagii ticăloşi. Nenorociţii dracului de ucigaşi de copii. Scuip pe mormintele voastre şi pe mormintele mamelor şi taţilor voştri şi blestemaţi să fie toţi urmaşii voştri.

- Ea e furioasă.- E foarte furioasă.

Tăcere.

8

Page 9: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

E foarte furioasă, dar are dreptul să fie.- Ea are – foarte evident – dreptul să fie furioasă. Totul distrus. Un mod de viaţă distrus. O relaţie / cu natura distrusă.- Şi de aceea compătimim.- Fireşte că o compătimim.- Nu numai că o compătimim, dar şi împărtăşim. Împărtăşim pentru că…- Da.- …pentru că valea Anyei este şi valea noastră. Pomii Anyei sînt şi pomii noştri. Familia Anyei este familia căreia noi cu toţii îi aparţinem.- Deci este ceva universal / fireşte.- E ceva universal în care recunoaştem, în care în mod ciudat ne recunoaştem pe noi înşine. Lumea noastră. Durerea noastră.- Mînia noastră.- Ceva universal care în mod ciudat…ce? ce? ce?- Care în mod ciudat redă.- Care în mod ciudat ne redă – aşa cred – da – credinţa în noi înşine.

4. CHIRIAŞUL

- Ea e genul de persoană care crede în mesajele de la recepţie.- ‘Vă mulţumim pentru comandă’.- Niciodată nu încalcă regulile…- Niciodată.- ….sau să vorbească cu şoferul.

Pauză.- Cînd soseşte o scrisoare adresată ‘Chiriaşului’, ea face mai întîi…- Ce? Un ceai?- Da. Apoi se aşează la masa de la bucătărie ca s-o deschidă. O deschide şi o citeşte cu atenţie

de parcă ar fi o scrisoare de la propriul ei fiu care trăieşte acum în America.- De fapt în Canada.- Ea e genul de persoană care crede că numerele norocoase au fost / trase…- Toronto.- …special pentru ea. Ceea ce, într-un fel, aşa e. Şi dacă răspunde în zece zile, primeşte un

cadou-surpriză. / Toronto ? Da?- Nu e un cadou-surpriză, nu. Ea bifează un pătrăţel, ea bifează un pătrăţel alegîndu-şi

cadoul pe care vrea să-l primească: poate un ceas cu radio portabil, un aparat de fotografiat sau un set de / şurubelniţe miniaturale.

- Un set de şurubelniţe miniaturale sau o cameră de mînă.- Ea e nefumătoare.

Tăcere.- E sigur nefumătoare. Deşi cred că e corect să spunem că din cînd în cînd cere cîte o ţigare

de la alţii.- Exact. La petreceri.

5. CAMERA TE IUBEŞTE

Camera te iubeşteCamera te iubeşte

Camera te iubeşte

Trebuie să compătimim

9

Page 10: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

Trebuie să împărtăşim Trebuie să publicităm Trebuie să realizăm In loc sa simulam Sa fim autentici Si cu noi identici

Trebuie să simţimCă ceea ce vedem e realNu e numai interpretaree dincolode interpretareNoi vorbim de realitateNoi vorbim de-umanitateNoi vorbim de un plan de a trece In clara totalitateşi in suprema sigura tridimensionalitateTRIDIMENSIONALITATEA tot ceea ce Anne poate fiA TOT CEEA CE ANNE POATE FI

Ce este Hecuba pentru el sau el pentru Hecuba ?O superstea

O SUPERSTEA /Dracu’ sa te ia / pe dracu’ sa te ia

Camera te iubeşte Camera te iubeşte Camera te iubeşte

Trebuie să inventam Trebuie să improvizăm Trebuie să sintetizăm Trebuie să publicităm că Noi sîntem autentici Si cu noi identici

Noi trebuie să căutăm Cel mai sexi scenariu Nu e numai literatura E natura pura E pura literatura Noi vorbim de actualitate Noi vorbim de contemporaneitate Noi spunem că vrem să fim COPLESITI de clara cantitate DA, DE CLARA CANTITATE a tot ceea ce Anne poate fi A TOT CEEA CE ANNE POATE FI

Ce e Hecuba pentru ea sau ea pentru Hecuba ? O superstea ( O superstea? Pe dracu’ să te ia)

Camera te iubeşte

10

Page 11: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

Camera te iubeşte Camera camera Camera camera Camera camera CAMERA TE IUBEŞTE

6. MAMI si TATI

- Nu e prima ei încercare.- N-ar trebui să fie prima. A mai încercat şi alte dăţi. Chiar înainte să plece de-acasă / a mai

încercat, nu-i aşa ?- Ea a mai încercat şi alte dăţi dealungul vieţii.- Trăim prin alte timpuri. Trăim prin aceste chinuitoare alte timpuri.

Tăcere.

- Ne uităm la fotografii, nu-i aşa ? - Ne uităm la multe fotografii.- Le privim atît de aproape, atît de aproape că poţi să vezi şi punctuleţele. E

punctuleţe – chiar şi zîmbetul ei.caraghios, nu, cum la un moment dat orice se transformă în aceste mici

- E un zîmbet fericit. E un zîmbet fericit destul de autentic.- O, da, e-autentic fericit / zîmbetul, da.- Pentru că nimeni n-o forţează, nimeni n-o forţează să zîmbească, nu-i aşa ?- Nimeni n-o forţează să facă nimic. Ideea că Annie, micuţa Annie e forţată să facă ceva e

ridicolă, ca să fim cinstiţi.- Fără-ndoială.

Tăcere. Pe tăcere:

‘ Ea se bucură să fie gazda acestor petreceri pentru că îi place să întîlnească oameni.

Ea te prezintă întotdeauna celorlalţi oaspeţi asigurîndu-se că fiecare se simte nemaipomenit.’

- Absolut – şi asta trebuie să fie foarte clar – absolut nici vorbă ca ea să facă ceva ce nu / vrea să facă.

- Orice la un moment dat se transformă în aceste mici punctuleţe – ochii, părul, zîmbetul.- Zîmbete din toate părţile lumii.- Oameni din toate părţile lumii. Oameni din toate părţile lumii fotografiaţi cu Annie. Zîmbind

cu Annie. Personaje care cred că apar şi / dispar din viaţa ei.- Şi apoi dispar din nou.- Şi apoi – da - dispar pur şi simplu din nou.- De fapt, unele sînt porno.- Porno ? Haide. Chiar aşa.- Destul de pornografice, de fapt, unele din / aceste fotografii.- Cu greu le poţi spune pornografice, sînt numai dezlănţuite. Exact dezlănţuirea pe care o poţi

aştepta de la o fată care zîmbeşte mereu, care rîde mereu, mereu în mişcare, mereu întîlnindu-se cu cineva, despărţindu-se de cineva, mereu într-o sală de aşteptare sau o staţie de autobuz sau aşteptînd bagajele într-un aeroport sau dormind pe culoarul unui / tren.

- Întotdeauna pe marginea unei şosele undeva cu sacul acela roşu al ei. Undeva în Africa, să zicem, cu sacul acela roşu de pînză pe care l-a primit de la Mami şi Tati cînd a făcut şaisprezece ani. Undeva în America de Sud.

11

Page 12: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- Undeva în Europa cu acel mare / sac roşu.- Europa, Africa, America de Sud, spune orice. Brazilia.- Cuba. Brazilia. România. / Nigeria.- România. Cuba. Florida. Australia.- Aşa. Australia. Noua Zeelandă. Insulele / Filipine.- Maroc. Algeria. Tunisia. Deşertul Sahara.- Deşertul Kalahari, sub vîrfurile Himalaiei.- Sub vîrfurile Alpilor.- Aşa – şi asta cum îi zice – Podiş.- Podiş. Mereu undeva sub nişte vîrfuri cu sacul ei mare şi roşu.- Pentru că, s-o recunoaştem, ei îi pasă.- Desigur că îi pasă. Putem vedea că îi pasă. N-ai decît să te uiţi la ea în aceste fotografii, de

pildă, felul în care se amestecă cu săracii. Nu-i e frică în aceste fotografii să se amestece cu săracii.

- Imagini cu ea în mahalale împreună cu oameni zîmbitoride-acolo .- Imagini cu ea pe înălţimi cu oameni zîmbitoride-acolo .- Imagini cu ea – exact – cu oameni de-acolo zîmbitori al căror pămînt s-a surpat, pur şi

simplu şters – fîşt! – de vînt.- Şi pe gropile de gunoi.- Imagini cu Annie pe gropile de gunoi lîngă oameni zîmbitori care de fapt trăiesc acolo,

trăind de fapt acolo la gropi/ cu copiii lor.- Familii întregi de ţigani sau ce-or fi, par să, par să trăiască, chiar aşa, acolo la gropi.- E clar că nu e vorba – şi în asta constă diferenţa faţă de încercările ei anterioare – e clar că

nu e vorba de un strigăt de ajutor.- E destul de limpede că ea / s-a hotărît.- Nu e un strigăt de ajutor. E foarte important să stabilim asta, nu crezi, de la început. E

foarte important să stabilim că nimeni n-ar fi putut s-o ajute / în acel moment.- Nimeni n-ar fi putut s-o ajute – nici Mama ei – nici Tatăl ei – şi în mod sigur nimeni dintre

aşa numiţii ei / prieteni.- N-ar fi / vrut să fie ajutată.- Ajutorul ar fi fost ultimul lucru pe care l-ar fi vrut.

Tăcere. Pe tăcere:

‘ Ei îi place să petreacă mult timp cu invitaţii,şi are sentimentul unei mari satisfacţii

cînd fiecare se simte bine.Ea spune că se îmbrăţişează de multe ori în staţie

cînd e vremea plecării, cu excursioniştifăcînd cu mîna şi strîgînd

“ pe data viitoare” din fereastra trenului.

Rîs pe toată durata următorului pasaj:- Ce lucruri ciudate zice…- Unele chestii ciudate pe care le spune lui Mami şi Tati cînd era copil: “ Mă simt ca un

ecran”.- “Mă simt ca un ecran”.- Zace acolo, nu-i aşa, cu tubul în braţul ei slab, arătînd groaznic de palidă, de fapt mai albă ca

/ perna.- “ ca un ecran de televizor,” spune, “ unde totul văzut din faţă pare real şi viu, dar din spate e

numai praf şi cîteva cabluri.”- “Praf şi cîteva cabluri.” Imaginaţia ei…- Ea spune că ea nu e un personaj real, nu unul ca acelea pe care le vezi într-o carte sau la

TV, ci lipsa unui personaj, absenţa o numeşte ea, nu-i aşa, a unui personaj.

12

Page 13: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- Absenţa unui personaj, ce-o mai însemna şi asta…- Apoi vrea să fie o teroristă, nu-i aşa ?- Exact. Într-o seară vine la bucătărie cu ochii ei mari şi curaţi şi le spune lui Mami şi Tati că

vrea să se facă teroristă.- Expresiile de pe feţele lor…- Ea vrea să aibe cămăruţa ei şi o armă şi o listă cu nume.- “Ţintele.”- Lista – exact – a aşa numitelor ţinte şi fotografiile lor. Vrea să omoare unul pe săptămînă şi

apoi să se întoarcă în cămăruţa ei şi să bea un ceai Earl Grey.- Exact – trebuie neapărat Earl Grey – şi neapărat unul pe săptămînă.- Săracii Mami şi Tati sînt / îngroziţi.- Ei pur şi simplu nu ştiu ce să facă.- N-au cumpărat ceai Earl Grey / în viaţa lor.- Ei i-ar plăcea să acţioneze ca un automat, nu-i aşa.- Să acţioneze? I-ar plăcea să fie un automat. Cîteodată stă zile dearîndul, zile întregi zicînd

că e un televizor / sau o maşină.- O maşină sau un televizor, un pistol automat sau o maşină de cusut.

Tăcere. Pe tăcere:

“ Ea e o excelentă gazdă pentru singuratici,şi îi place să ia oamenii

în plimbări cu ghizi.”

- Maşină de cusut…Ce-i mai trece prin cap…- Şi-apoi fireşte a zbughit-o prin lume. O clipă e Africa, alta e America de Sud sau Europa.- Undeva în Europa.- Europa, Africa, America de Sud, spune orice. Brazilia.- Cuba. Brazilia. România. / Nigeria.- România. Cuba. Florida. Australia.- Aşa. Australia. Noua Zeelandă. Insulele / Filipine.- Maroc. Algeria. Tunisia. Deşertul Sahara.- Deşertul Kalahari. Înălţimile Himalaiei.- Înălţimile Alpilor.- Aşa – şi asta cum îi zice – - Piemont.- Piemont, Piemont, Piemont, sigur că da. Da. Mereu nişte înălţimi undeva cu sacul acela al ei

mare şi roşu.- Şi părul la fel. Nu uita acelaşi păr curgînd / pe spate pînă la mijloc.- Acelaşi păr curgînd pe spate pînă la mijloc la patruzeci de ani aşa cum îl avea şi la douăzeci

– ca o fată tînără încă, nu-i aşa, cum e în unele din / aceste imagini.- Chiar şi la patruzeci ea arată încă şi se îmbracă ca o fată tînără jumătate din vîrsta ei.- Dar ce e de fapt convingător e că sacul e plin de pietre.- Fascinant e, aşa e, că se dovedeşte că sacul e plin de / pietre.- Pietrele sînt pentru a o trage-n jos oricît de mult s-ar bate, şi mînerele sacului sînt legate de

încheieturile mîinilor ei.- Nici pomeneală cu alte cuvinte de un / strigăt de ajutor.- Cu alte cuvinte, a pus la cale toate astea, să învingă, ştia că va învinge, dar ştia şi că sacul o

va tîrî în jos orice-ar face. Aşa că nu e vorba în nici un moment de vreo încercare eşuată. Nu e vorba în nici un moment de altcineva capabil să intervină – nici Mami nici Tati fireşte.

- Sigur că nici Mami nici Tati – şi sigur nici unul din acei aşa zişi prieteni ai ei.- Dacă le pozi spune / prieteni.- Păi în mod sigur nu le poţi spune prieteni.

Tăcere. Pe tăcere:‘ Ei îi place să ia ore de întreţinere,

13

Page 14: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

de teatru, şi să participe în spectacole animate.

Ea e şi membră a clubului local de hoinăreli.’

- Iar noi am fi tentaţi să credem – nu-i aşa – că sacul poate era mereu plin de pietre. De fapt din momentul în care a plecat de-acasă, din casa lui Mami şi Tati chiar de ziua ei la 16 ani. Nu-i aşa ?

Pauză. Păi nu-i aşa ?

- Nu-i aşa ce ?- Tentaţi. Tentaţi să credem că poate sacul era întotdeauna plin cu pietre din chiar acea primă

zi. Din momentul în care i-a părăsit pe Mami şi Tati, a închis poarta casei lui Mami şi Tati şi a luat autobuzul. Că sacul ei roşu din fotografii e plin de pietre. Că în camioane şi trenuri şi catîrii pe care i-a luat ca să urce pe munţi – şi în gropile de gunoi şi mahalale şi înălţimi şi pieţe pietruite din Renaştere, sacul e plin de pietre. Şi în taberele de refugiaţi unde pozează la cererea lor alături de muribunzi uscaţi tot aşa cum pozează se pare fără să protesteze lîngă piscinele olimpice ale miliardarilor burtoşi, sacul e plin de pietre. Şi la sosirea bagajelor în aeroporturi. Mai ales la bagaje la ora 2 dimineaţa aşteptînd cu alţi călători de pe alte meridiane şi zone de război ca mecansimul să pornească şi bagajele să apară prin cortina neagră de cauciuc pe banda neagră de cauciuc – rucsacuri şi valize din piele, samsonite-uri şi cutii sigilate de carton – sacul, sacul ăla al ei roşu plin de pietre.

- Nu putem fi siguri.- Păi sigur că nu putem fi siguri. Dar din ce ştim despre ea, din ce am văzut cu ea, nu e /

imposibil.- Nu putem fi siguri că sacul e plin de pietre. Poate fi plin de haine vechi, droguri…/ orice.- De ce nu ? De ce nu putem fi siguri ? de ce nu putem zice odată pentru totdeauna că sacul e

plin de pietre, şi că pietrele explică zîmbetul.- Pietrele, e-adevărat. Ar explica zîmbetul.- În mod sigur pietrele ar putea explica zîmbetul din cîte am văzut. Pentru că mai există şi o

parte amuzantă.- O ce ?- O parte. O parte amuzantă.- A, da. Sigur că e şi o parte amuzantă.

Tăcere. Pe tăcere:‘ Anne simte că uneori există o problemă

cu acest cuvînt “singuri”, că e greşit înţeles.Ea ar vrea să sublinieze că aceste vacanţe

nu sînt ocazii de peţit, ci aduc ca să fie împreună oameni deschişi în ocazii informale

şi prieteneşti,lasîndu-i să se bucure de o vacanţă împreună,

şi să se despartă ca prieteni.’

7. NOUA ANNY

Fiecare replică e spusă mai întîi într-o limbă africană sau est-europeană. Urmează imediat traducerea.

14

Page 15: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- [replica]- Maşina şerpuieşte de-a lungul Mediteranei.

- [replica] - Ia curbele strîns printre pitoreştile sate de la deal.

- [replica]- Soarele licăreşte pe corpul aerodinamic.

- [replica] - Corpul aerodinamic al noii Anny.

- [replica]- O vedem pe noua Anny şerpuind printre acoperişurile din ţiglă roşie de la Mediterana.

- [replica]- Repede.

- [replica]- Lin.

- [replica]- Liberă.

- [replica]- Acum realizăm că acest Anny e model standard cu ferestre acţionate electric.

- [replica]- Acum realizăm că acest Anny e modelul standard cu airbag pentru şofer şi pentru pasager.

- [replica]- Acum realizăm că tot ce alţi fabricanţi oferă separat…

- [replica]- ….există în modelul standard la Anny.

- [replica]- Aer condiţionat.

- [replica]- Blocaj automat.

- [replica]- Şi un telefon mobil.

- [replica]- Realizăm că copiii noştri sînt în siguranţă în spatele noii Anny la fel ca adulţii relaxaţi şi încrezători la volan.

- [replica]- Fericiţi.

- [replica]

15

Page 16: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- În siguranţă.

- [replica]- Stăpîni.

- [replica]- Anny pluteşte peste albele coaste ale lumii la fel de uşor cum parchează în faţa magazinelor luminate cu halogen ale marilor oraşe.

- [replica]- Cînd ajungem la destinaţie cu Anny…

- [replica]- ….vom fi întotdeauna îmbrăţişaţi de bărbaţi şi femei care arată bine.

- [replica]- Nu vom fi trădaţi.

- [replica]- Torturaţi.

- [replica]- Sau împuşcaţi.

- [replica]- Anny cea de doi litri scoate un kilometraj excelent în oraş…

- [replica]- ….şi e disponibilă şi ca diesel.

- [replica]- Ca dovadă a grijii noastre crescute pentru un mediu mai curat, mai verde…

- [replica]- …nu există ţigani jegoşi în Anny.

- [replica]- Nici în Anny şi nici în peisajele pline de soare prin care merge Anny.

- [replica]- Cine e cu Anny nu minte, nu înşeală sau fură.

- [replica]- Ticăloşi mizerabili.

- [replica]- Gangsteri.

- [replica]- Nenorociţi.

- [replica]- Nu există loc în Anny pentru rasele degenerate…

16

Page 17: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- [replica]- …pentru cei deficienţi mental…

- [replica]- ….sau defecţi fizic.

- [replica]- Fără ţigani, arabi, evrei, turci, kurzi, negri sau alte scursuri umane.

- [replica]- Aflăm că nu trebuie garanţi.

- [replica]- Dar grăbiţi-vă.

- [replica]- Pentru că oferta e limitată.

- [replica]- Anny traversează Podul Brooklyn.

- [replica]- Anny traversează Sahara.

- [replica]- Anny lasă urme prin viile Bordeaux.

- [replica]- Anny lasă urme în zori prin satele Africii de Nord…

[replica]- Repede.

- [replica]- Lin.

- [replica]- Liberă.

- [replica]- Repede.

- [replica]- Lin.

- [replica]- Liberă.

- [replica]

17

Page 18: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- …unde femeile acoperite cu văl nu pot decît să zărească cu uimire vopseaua imaculat protejată de praf garantată cinci ani.

- [replica] - Nimeni nu o încarcă pe Anny cu explozibil pentru a urmări un scop politic.

- [replica]- Nimeni nu violează sau ucide o femeie în Anny înainte de a-i arunca trupul la un semafor

împreună cu conţinutul scrumierei.

- [replica]- Nimeni nu e scos afară din Anny de o mulţime furioasă.

- [replica]- Pelvisul nici unui copil nu e vreodată zdrobit de vreo tamponare accidentală cu noua Anny.

- [replica]- Bancheta din spate nu e niciodată alunecoasă din cauza spermei.

- [replica]- Alunecoasă din cauza sîngelui.

- [replica]- Alunecoasă din cauza berii.

- [replica]- Alunecoasă din cauza scuipatului.

- [replica]- Sau lipicioasă din cauza ciocolatei.

- [replica]- Ciocolată umplută. Mmmm.

Mic insert:

- [frază]- Preţurile includ TVA, numerele de înmatriculare, livrarea şi şase luni asigurare.

- [frază]- Pachetul financiar depind de client.

- [frază]- Fumatul poate dăuna sarcinii.

- [frază]- Casa ta e în pericol dacă nu faci un împrumut pentru renovări.

18

Page 19: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

8. PARTICULE FIZICE

- Uite ce e: ea are un fel de scrumieră. Una din acelea înalte, cu picior. Cum găseşti în holul unui hotel ieftin, unul dintre acele hoteluri unde stai cîteva ore într-o după amiază în timpul săptămînii într-un oraş străin cu un bărbat pe care / abia l-ai cunoscut.

- Cu un bărbat pe care n-o să-l mai vezi niciodată.- Cu un bărbat – exact – pe care abia l-ai cunoscut şi nu mai ai intenţia să-l mai vezi din nou.

Aşa e scrumiera asta, cu vasul ei din crom şi piciorul cromat şi aura de sex neprotejat întîmplător într-o cameră de hotel ieftin.

- Ea vorbeşte deasemenea cinci limbi şi cu ajutorul acceleratorului CERN de la Geneva a descoperit o nouă particulă elementară care va purta numele ei şi va schimba complet modul în care privim universul.

9. AMENINŢAREA TERORISMULUI INTERNAŢIONAL™

- Pare că nu-i pasă. Ea nu are conştiinţă. Nu se căieşte. Spune, ‘Nu / recunosc autoritatea dumneavoastră.’

- ‘Nu recunosc autoritatea dumneavoastră.’ Ce anume vrea să spună cu asta? Cine crede ea că este ? Chiar îşi imaginează că nu trebuie să dea socoteală pentru vieţile pe care le-a distrus ? Chiar îşi imaginează că există ceva care să justifice actele ei de violenţă absurdă făcute la întîmplare ? În ochii ei nu e nimic care să arate vreo urmă / de sentiment omenesc.

- Nici o urmă – exact – de sentiment omenesc sau de ruşine. Să fie ea acelaşi copil, e-acelaşi copil care purta odinioară o rochie din pînză roz şi o pălărie de pai şi care se ducea cu fete de doctori, dentişti, prezentatori TV şi întreprinzători la şcoala de pe deal cu firma de alamă lustruită şi profesoarele în rochii sobre de stofă ecosez ? Să fie ea acelaşi copil care avea păpuşa Barbie Fantezie ™, Ken Fantezie ™ şi toate acesoriile: pantalonaşii micuţi-mititei şi săndăluţele micuţe-mititele ? Casa, calul, şi Barbie ™ avea / chiar maşinuţa ei ?

- Să fie aceeaşi micuţă Anne care îşi punea toţi micuţii-mititeii ei pantofiori ordonat pe rînduri şi toate micuţele-mititelele ei păpuşele pe rînduri şi mai mult se ruga lui Doamne™ în fiecare seară / fără nici un fel de glumă.

- Care se ruga lui Dumnezeu™ Doamne ™ ocroteşte-o pe mami, Doamne ™ ocroteşte-l pe Tati, Doamne ™ ocroteşte-l pe motanul Wiggy, Doamne ™ ocroteşte-i pe toţi fără nici un fel de glumă ci mai degrabă cu încrederea sinceră că poate invoca acolo în genunchi şi în pijama ei cu Minnie Mouse ™ binecuvîntarea Tatălui, a Fiului / şi a Sfîntului Duh.

- Amin.- Care făcea în pat seară de seară pînă cînd părinţii ei nedormiţi au dus-o la doctorul acela cu

grămada aia de reviste care cu un zîmbet îi dădea pantalonii jos pe canapeaua aceea de piele rece şi spunea, ‘Ei, ia să vedem Anne, / da?’

- Aceeaşi Anne care se întorcea de la spital cu o cutie de lemn conţinînd o sonerie ca acelea de pus lîngă pat, două bucăţi pătrate de metal subţire şi mai multe / fire negre ?

- Aceeaşi Anne care se scula apoi în nopţile următoare la sunetul oribilei sonerii în oribilele / cearceafuri ude ?

- Aceeaşi Anne care acum – ce face? – stă aici ?Stă aici în faţa unor femei şi bărbaţi gravi cu martori şi probe în saci de plastic sigilaţi – paşapoarte false şi bucăţi de carne omenească – care stă aici şi refuză / să recunoască autoritatea lor ?

19

Page 20: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- Bucăţi de carne omenească, paşapoarte false, liste de nume, urme de explozibil, înregistrări de telefoane, înregistrări video de la bănci şi centre comerciale şi bancomate. Rapoarte psihiatrice care confirmă (a) că e inteligentă şi (b) că e sănătoasă. ‘Ea s-a apucat de treabă’, spun ei, ‘cu detaşarea teribilă a unui artist.’ Martorii izbucnesc / în lacrimi.

- Martorii izbucnesc în lacrimi cînd înregistrările video de la bănci şi centre comerciale o arată pe Anne ca pe oricare altul văzîndu-şi de treabă sub supraveghere constantă, pînă cînd la douăzeci de minute după ce-a plecat, vitrina unui magazin de încălţăminte explodează într-o tăcere absolută şi micile fragmente cenuşii care zboară prin aer într-o tăcere absolută cu micuţii-mititeii pantofiori sînt fiinţe omeneşti reale amestecate cu sticlă. Nimeni nu poate afla / care a fost motivul ei.

- Nimeni nu poate afla motivul lui Anne.- Trăieşte singură ?- Trăieşte singură.- Lucrează singură ?- Lucrează singură.- Se culcă singură ?- Se pare că da.- Ucide / singură ? Mănîncă..?- Ea trăieşte lucrează doarme ucide şi mănîncă de una singură. De fapt, înregistrările

telefoanelor constau numai în comenzi de mîncare adusă în camerele închiriate care dau spre marile străzi ale suburbiilor metropolei – o pizza mare, pîine cu aromă de usturoi şi un litru jumătate de Pepsi dietetic ™ totul pentru numai nouă lire / şi nouăzeci şi nouă.

- Telefoane despre care s-a crezut la început că sînt / mesaje în cod.- Telefoane despre care la început, aşa este, s-a crezut că sînt mesaje în cod dar care sînt

simple comenzi de mîncare adusă în cameră de băieţi pe motorete şi / plătite cu bani gheaţă.- Este chiar aceeaşi micuţă Anne care vede acum martori izbucnind în lacrimi ? Care vede

acum ofiţeri cu experienţă de ambe sexe dîndu-şi avizul despre transpiraţii nocturne, impotenţă, amenoree, tremurul mîinilor şi imaginile cu capetele oamenilor explodînd ca într-o mişcare cu încetinitorul şi teribilele hohote de plîns la înmormîntarea unor fragmente de copil reapărînd ca un fel de care e cuvîntul ?

- O halucinaţie auditivă ?- Da. Pentru care cer acum / să fie despăgubiţi.- Aceeaşi Anne care se trezea cînd suna soneria şi privea umbrele castanilor mişcîndu-se pe

peretele dormitorului ei în / pijamaua ei udă ?- Aceeaşi Anne care asambla mecanisme cu ceas şi detonatoare cu mercur în circuite integrate

cu gura plină de / pizza ?- Care a reprezentat modul / unei generaţii.- Care a apărut de două ori pe coperta / revistei Vogue ™.- Care a vîndut drepturile pentru film pentru două milioane jumătate / de dolari americani.- Care a studiat în amănunţime procedurile de operare a bagajelor şi a memorat orarele

principalelor curse internaţionale / de avioane.- Care era citez o singuratică / am încheiat citatul.- Care ascultă citez fără nici o expresie am încheiat citatul descrierea citez crimei am încheiat

citatul după citez crimă am încheiat citatul după citez crimă am încheiat citatul pe care le-a comis.

10. AMUZANT ÎNTR-UN FEL

- E-ntr-un fel amuzant şi-n altfel trist.

20

Page 21: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

Cred că e cam amar.Cred că e unul din lucrurile acelea dulciamărui, un fel de rîs cu plîns.După atîta vreme, după atîţia ani, el se-ntoarce la maică-sa.Şi la început ştii e ca ‘ Cine sînteţi?’Şi-apoi momentul cînd îţi dai seama: ‘O, Doamne, e chiar fiul meu.’

Şi se îmbrăţişează chiar acolo înbucătărie şi ştii ce emoţionant e.Adică e atît de emoţionant să vezi că el a găsit acel, acea putere, să-şi ierte mama.Că i-a iertat alcoolismul.Că i-a iertat ieşirile cu alţi bărbaţi.Că i-a iertat faptul că i-a distrus tatălui său încrederea în el însuşi şi l-a împins la sinucidere.Şi amîndoi într-un fel plîng şi rîd şi plîng din nou în acelaşi timp şi în aceeaşi bucătărie unde stătea el şi vedea certurile groaznice ale părinţilor săi. Tatăl său în lacrimi golind băutura ei în chiuvetă la zece dimineaţa în timp ce ea ţipă că dacă el era bărbat cu adevărat cu puţin respect pentru sine ea nu ajungea să-şi bea minţile, nu-i aşa. Şi mai sînt şi acele mici zgîrieturi în masă pe care şi-aduce aminte că le făcea neştiut cu o furculiţă. Şi îţi dai seama, ştii, de această continuitate a lucrurilor, de dulce-amarul lucrurilor.

Şi apoi el spune, ‘Bună, mamă, am o surpriză pentru tine.’ Şi mama izbucneşte într-un fel cu ochii mari şi spune, ‘Ce supriză?’Şi el spune, ‘ Priveşte pe fereastră, mamă.’Şi-acolo e camioneta asta prăfuită cu doi copilaşi micuţi în spate care privesc ţintă. Privesc ţintă în aparat.Şi ea nu-şi poate crede ochilor că ăştia sînt chiar proprii ei nepoţi.Şi-apoi el spune, ‘ Mamă vreau s-o cunoşti pe Annie.’

Şi-ăsta e momentul în care femeia aceasta Annie iese din maşină şi ea e destul de înaltă, solidă cu privirea asta clară a ochilor albaştri care te atinge chiar în inimă, şi e – păi cred că e visul oricărui bărbat de cum ar trebui să fie o femeie bună, şi ca visul oricărei mame de cum ar trebui să fie soţia pe care ar alege-o pentru fiul ei.

Şi-apoi vom afla cum el şi cu Annie şi copiii şi-au început această nouă ce ? Păi, viaţă. Şi-au făcut această nouă, da, viaţă, departe de oraş. Trăind din ce dă pămîntul. Crescînd orătănii. Punînd capcane. Sfredelind pămîntul ca să caute apă curată. Educîndu-şi proprii copii. În credinţa că Omul e liber în faţa lui Dumnezeu să-şi croiască destinul propriu şi să ia tot ce trebuie ca să-şi apere familia.

Şi la prînz – care e de fapt o salată de pui cu maioneză – aflăm că el este de fapt comandantul unui întreg grup de indivizi ca el care s-au înarmat nu pentru că sînt setoşi de sînge, dar din necesitate pentru că e război. îRăzboi?’ întreabă mama. ‘Cum adică, război?’

Aşa că Annie trebuie să-i explice că ei nu cred în impozite sau bunăstare sau rahaturi d-astea. Că războiul e împotriva guvernului care ia pîinea de la gura muncitorului şi o dă pornografilor şi celor ce susţin avortul în lumea asta. Este un război împotriva poponarilor dumnezeu să-i ierte.Este un război împotriva traficanţilor de droguri şi a negrilor.Este un război împotriva conspiraţiei evreilor şi a încercărilor lor de rescrie istoria.Este o cruciadă împotriva imaginilor degenerate care pretind că sînt artă.Este un război împotriva tuturor acelora care negă dreptul de a avea arme.

Şi are Annie flacăra asta interioară.

21

Page 22: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

E ca, oau!, e dintr-o bucată, e dintr-o bucată, e dintr-o bucată în toată confuzia şi pălăvrăgeala asta a vieţilor noastre şi a vremii noastre şi a găsit ea exact chiar ce ?Lucrul cred.Lucrul acesta, ceva absolut.E ca şi cum – hei – Annie a găsit acest lucru, această cheie, da, lucrul-cheie, acest secret, această siguranţă şi simplitate, acest lucru simplu şi tainic pe care toţi îl căutăm în viaţă şi care e, cred, adevărul.

Da. Şi e într-un fel emoţionant să vezi cît de atent este el cu copii.Cum el este acela care le taie bucăţile de pui şi le şterge gura cu şerveţelul de hîrtie – imaginea, ştii, a acestui tip solid în haine de camuflaj făcînd toate treburile astea casnice.Pentru că familia este în centrul a toate, cred.

Şi unul dintre copii micuţii-mititei îşi ia ochii din farfurie şi spune, ‘Tati, ea de ce plînge?’Şi-aşa e.Mama lui plînge.Cum stă ea aşa la masa familiei lor uitîndu-se la această familie pe care nu ştia c-o are – fiul ei şi tînăra lui soţie, copii lor sănătoşi şi inocenţi cu întreaga lor viaţă înainte – ea, într-adevăr plînge în hohote ca un copilaş micuţ.

Şi Annie îi aranjează părul băiatului – care e tăiat scurt, foarte scurt, ştii – ca al unui tînăr soldat – şi spune, ‘Pentru că e atît de fericită, băiete. Pentru că e atît de fericită.’

11. FĂRĂ TITLU ( 100 DE CUVINTE )

- Ceea ce vedem aici sînt diferite obiecte în legătură cu încercările artistei de a se sinucide în ultimele luni. De exemplu: sticluţe de medicamente, foi de internare în spital, fotografii cu bărbaţi depistaţi pozitiv cu virusul HIV şi cu care a avut relaţii sexuale intenţionat neprotejate, bucăţi de sticlă spartă…

- Scrisori de adio.- …da, şi pereţii galeriei au fost desigur tapetaţi cu multele ei scrisori de adio. În afară de

fotografii mai există şi înregistrări video destul de neplăcute, trebuie să spun, chiar cu tentativele ei.

- Ei nu ştiu cum sînt alţii, dar după ce-am văzut cîteva minute toate astea mi-am zis că mai bine reuşea din prima.

Tăcere. Pe tăcere:cap

verdeapă

a cîntamarte

mltvs

aplătifreastră

pietenosmasă

a întrebarece

curenta dansa

22

Page 23: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

satlac

bolnavaa găti

- Eu cred că ăsta este un comentariu frivol de neiertat faţă de ceea ce e clar o operă de referinţă. E emoţionantă. E de actualitate. E amuzantă. E bolnavă. E sexi. E foarte serioasă. E distractivă. E luminoasă. E obscură. E foarte personală şi în acelaşi timp ridică întrebări esenţiale despre lumea în care trăim.

- Ce mă fascinează e modul ei de a folosi mixajele. Cred că e de o mare sensibilitate aici în combinarea materialelor: piele şi sticlă, sînge şi hîrtie, vaselină şi oţel, fapt care evocă în privitor aproape o / reacţie viscerală.

- Mi-e teamă că ceea ce vedem aici nu e decît pur narcisism. Şi cred c-ar trebui să ne punem întrebarea, cum e cu putinţă să accepţi un astfel de exhibiţionism indigest drept operă de artă?...

- Da, chiar asta, ea chiar asta încearcă, să pună punctul pe ‘i’. Unde sînt limitele ? Ce este acceptabil ?...

- …pentru că e pură / autocompătimire.

- …Unde se sfîrşeşte – la modul propriu – ‘viaţa’ în acest caz şi unde începe ‘opera’ ?

- Cu tot respectul dar eu cred că ea ar considera întrega chestiune a lui ‘a pune punctul pe i’ ridicol de învechită. Dacă e vorba de vreun punct e sigur punctul că punctul pus nu este punctul şi niciodată n-a fost punctul acela. E sigur punctul a cărui căutare n-are puncte şi întreaga chestie a exerciţiului ăsta – de ex. aceste

atentate la propria ei viaţă – punctează asta. Mă face să mă gîndesc la proverbul chinezesc:locul cel mai întunecos e întotdeauna sub lampă.

Tăcere. Pe tăcere:

CernealăFurioasă

AcA înnotaCălătorieAlbastru

LampăA păcătui

PîineBogatCopac

A înţepaMilă

GalbenMunteA muri

SareNou

ObiceiA te ruga

23

Page 24: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- Ce ?- Cel mai întunecos loc. E / chinezesc.- De ce nu învaţă oamenii să desenze ? De ce nu învaţă oamenii să picteze ? Studenţii ar trebui

să fie învăţaţi abilităţi nu idei.Pentru că ceea ce vedem aici este opera unei fete care în mod clar n-ar fi trebuit admisă la o şcoală de artă ci la un spital de boli mentale.

- Tăcere. Pe tăcere:

BaniStupid

CaietA dispreţui

DegetDrag

PasăreA cădea

CarteIncorectBroască

A se despărţiFoame

AlbCopil

A fi atentCreion

TristPană

A se căsători

- Ce ?- Spital de boli mentale. Un loc unde ea ar putea / fi tratată.- E, trebuie să spun că mi se pare o observaţie extraordinară pe care nu m-aşteptam s-o aud în

afara unui sediu de poliţie…- Ooo, te rog…- …şi care – nu, regret, regret, asta trebuie spus – care apare ca o încercare de a

reinstaura conceptul de Entartete Kunst. ..- Of prostii. Ce absurdă / reacţie exagerată.- …aşa numita ‘artă degenerată’ interzisă – prostii ? Nu cred – interzisă de nazişti. Adică

ascultă-te ce spui, spui că acestei artiste n-ar trebui să i se permită să creeze opere de artă ci în schimb ar trebui forţată să urmeze un tratament psihiatric.

- Eu nu vreau să spun decît că această săracă fată…- ‘Această săracă fată.’- …această săracă fată, da, are nevoie de ajutor – şi nu am cum bine ştii sugerat niciodată că

ar trebui / ‘forţată’.- Are nevoie de ajutor ? A da ? După părerea cui ? Părerea lui Goebbels ? sau poate părerea

lui Iosif Vissarionovici Stalin? Nu cumva Anne anticipează teribilele consecinţe ale acestei păreri şi ne întreabă ce înseamnă de fapt ‘ajutor’ ? Nu spune ea, ‘ Nu vreau ajutorul vostru ‘? Nu spune ea, ‘ Ajutorul vostru mă oprimă?’ Nu spune ea că singurul mod de a evita să fii o victimă a structurilor patriarhale ale capitalismului de la sfîrşitul secolului douăzeci, e să devii propria ei victimă?

Nu ăsta e sensul acestor atentate la viaţa ei ?

- Propria ei victimă? – extraordinar.

24

Page 25: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- Ei hai, ăsta e un mod cam precar de a gîndi.

Tăcere. Pe tăcere:

CasăDragăSticlă

A se certaBlanăMare

MorcovA picta

ParteVechiFloareA bateCutie

SălbaticFamilieA spăla

VacăPrietenFericire

Minciună

- Ei, eu cred că cu toate ideile pe care le putem avea, am căzut cu toţii de acord că este o operă de referinţă. E emoţionantă. E de actualitate. E dureroasă. E amuzantă. E bolnavă. E sexi./E foarte serioasă. E distractivă. E criptică. E obscură. E foarte personală şi în acelaşi timp ridică întrebări esenţiale despre lumea în care trăim.

- (pe ton ‘sexi’) Ăsta chiar e un mod precar de a judeca. Propria ei victimă? Dacă ea chiar încearcă – aşa cum se pare – să se omoare, atunci fireşte că prezenţa noastră aici ne face să părem voaieurişti. Dar dacă, pe de altă parte, ea joacă teatru, atunci toată povestea e un spectacol cinic şi de două ori mai dezgustător.

- Dar de ce nu ? De ce să nu fie / ‘un spectacol’ ?- Exact – asta devine un fel de / teatru.- E teatru – chiar aşa – într-o lume unde teatrul însuşi a murit. În loc de convenţiile demodate

ale dialogului şi ale aşa-numitelor personaje mişcîndu-se greoi spre jenantele deznodămînturi ale teatrului, Anne ne prezintă un dialog pur al obiectelor: piele şi sticlă, cremă şi oţel, sînge, salivă şi ciocolată. Ea ne prezintă nu altceva decît spectacolul propriei ei existenţe, pornografia radicală – dacă pot folosi acest cuvînt răsfolosit – a propriului ei, distrus şi abuzat – aproape ca al lui Isus- corp.

- Un obiect, cu alte cuvinte. Un obiect religios.- Un obiect, da. Dar nu obiectul altora, ci obiectul ei însăşi. Acesta e scenariul pe care / ea ni-

l prezintă.- Dar fireşte că am mai văzut toate astea. N-am mai văzut noi asta în aşa numitul ‘radicalism’

al anilor şaizeci-şaptezeci?Tăcere. Pe tăcere:

Mod de afiÎngustFrate

A se temeBarză

Fals

25

Page 26: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

AnxietateA sărutaMireasă

PurUşă

A alegeFîn

MulţumitRidicol

A dormiLună

FrumosFemeie

Abuz

- Am văzut – poate. Dar nu din nou, nu acum, n-am văzut asta în contextul unei lumi post-radicale, post-umane unde gesturile radicalismului capătă un sens nou într-o societate unde gestul radical e pur şi simplu încă o formă de divertisment, adică încă un produs – în acest caz o operă de artă – de / consumat.

- Teatrul nu are nimic de-a face cu asta şi-mi displace profund insinuarea că sînt un fel de nazist.

12. CIUDAT!

- Ea merge într-un Cadillac model 1956 departe de oraşul bombardat …- NUMELE!- … cînd ajunge la un punct de control luminat de cauciucuri în flăcări unde e întrebată –

exact – cum o cheamă.- CIUDAT !- Destul de ciudat, ea nu răspunde la această solicitare rezonabilă, dar în schimb începe o

întreagă tiradă plină de cuvinte murdare. ‘Futu-vă…de nenorociţi’, spune. ‘Labagii…nenorociţi…’.

- LIMBAJUL!- ‘Ucigaşi ticăloşi …’- LIMBAJUL !- ‘Mă cac pe mormintele voastre şi ale mamelor şi taţilor voştri…’- IDENTITATEA !- ‘…şi blestem pe urmaşii voştri.’ Şi cînd e întrebată încă odată – chiar aşa – cine e, tace.- TĂCEREA !

Linişte.- CE ?

Linişte.- CE ?- Şi-apoi mormăie ceva despre grădina ei şi despre pruni şi fîntînile secate ale oraşului. Despre

– ce-i asta? - apa pe care o punea la-ncălzit în sticle de plastic ca să nu facă rău plantelor. Mormăie ceva despre …

- MAI TARE !- …mormăie ceva despre – chiar aşa: vorbeşte mai tare, tîrfă – ceva despre penuria de curent,

nopţile petrecute în beznă şi stricarea cărnii îngheţate. Despre femei zăngănind capacele cratiţelor pe străzi ca-ntr-un fel de lamentare…

- NUMELE !

26

Page 27: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- … despre arderea bibliotecilor pline de cărţi şi manuscrise de nerecuperat şi despre pîinea rîncedă aruncată din spatele camioanelor şi iar şi iar despre pruni şi florile albe…

- ÎN TIMP CE !- … şi despre mirosul resturilor umane şi de cafea în timp ce – exact. În timp ce – mulţumesc

– soldaţii au înconjurat-o pe femeia asta fără nume, cu părul lung cărunt amestecat cu sînge şi Cadillacul roşu luminat de grămada de cauciucuri arzînd şi-o întreabă unde dracu’, unde dracu’ pe futu’i lumea asta binefutuicuvîntată cred ea că se duce ?

Tăcere.- CE ?

Tăcere.- CE ?- ‘Aeroport’.- MAI TARE !- ‘La aeroport. Mă duc cu copilul meu la aeroport. Nu trebuie să strigaţi la mine. Sînt o

femeie cu studii – nu vreo ţărancă de pe cîmp care vine la oraş ca să cureţe veceurile celor bogaţi. Am un paşaport şi un cont în bancă în dolari şi-mi duc copilul la aeroport.’

- CIUDAT !- ‘Acum lăsaţi-mă să plec.’ Însă, da, aşa cum spui, în mod ciudat nu se vede nici un copil.

Copil ? Ce copil? Iar femeile cu paşaport nu arată aşa. Femeile cu dolari nu arată aşa. Părul lor e lucrat profesionist în saloane cu lumină artificială, nu cu sînge omenesc. Ele nu conduc Cadillacuri zobite, ele au gipuri japoneze cu roată de rezervă pe care n-o vor folosi niciodată lipită de uşa din spate. Ia să facem lumină, nu, să ne uităm în spate ca să vedem despre ce vorbeşte asta.

- COPIL ? CE COPIL ?- Ia să luminăm aici – ce copil – exact – şi să vedem noi despre ce vorbeşte asta, ce vrea să

spună cu ‘copilul’ ăsta, această femeie fără nume cu părul cărunt şi cu faţa asta urîtă ciupită de vărsat. Şi dacă tot vorbim de cum arată, de ce n-o fi şi ea mai plăcută ? De ce n-o fi şi ea mai simpatică ? De ce n-o avea şi ea ceva mai mulţi dinţi ? De ce nu s-o apleca şi ea ca să-i vedem şi noi curu’ ? De ce n-o izbucni ea în lacrimi ca să ne facă s-o consolăm în loc să stea să se uite ţintă aşa şi să scuipe.

- CIUDAT !- Deci – cum? – da – pardon – cum spui e ciudat că lumina torţei arată pe locurile din spate

ale maşinii numai două pungi negre lucioase legate fiecare la cap şi nici un fel de copil.- COPIL ? CE COPIL ?- Şi-acum bîiguie ceva despre…- MAI TARE !- … ceva despre un leagăn în grădină, ceva despre fetiţa ei, micuţa ei Anne, micuţa ei Anuşca.

Ceva – cum? Mai tare – ceva despre Anuşca ei ‘ care e în pungi’ şi despre nevoia ei, urgentă, să ducă aceste pungi la aeroport cu educaţia ei şi contul ei în dolari şi să cumpere biletele de avion.

Nu-şi dă seama că aeroportul este închis ?N-a auzit că pista a fost bombardată ?N-a văzut rachetele ghidate care-au sfărîmat cimentul ca pe pietre-aruncate într-un bazin ?

- CIUDAT ! - Nu simte ea căldura degajată de kerosenul ars al avioanelor ? Nu. Cum spui, e ciudat că ea pare să creadă că aeroportul funcţionează normal. Ciudat că ea pare să creadă că plajele albe şi oraşele cosmopolite ale lumii se află la cîteva ore de zbor.

- CIUDAT !- Ciudat că această femeie fără nume pare să-şi imagineze că încă poate să folosească un cont

bancar cu un card de plastic şi să zboare la clasa întîia cu micuţa Anne, cu Anuşca, departe de bătaia armelor, către un oraş plin de galerii de artă, lămpi cu halogen, caffé-uri încîntătoare şi magazine de pantofi prezentabile.

- CIUDAT !

27

Page 28: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

Tăcere.- CIUDAT !

Tăcere. - CIUDAT !

Tăcere.

13. JUNGFRAU ( ASOCIERE DE CUVINTE)

- Ea are nouăsprezece ani, un păr lung împletit în şuviţe lucioase de culoarea mahonului şi poartă un ceas cronometru de argint.

El are o barbă subţire, o familie şi o listă de o sută de cuvinte.El spune: ‘Anna, te iubesc.’Ea spune: ‘ Dar tu eşti însurat, Karl?’El îi ia mîna şi începe să-i sugă degetele ei fără inele pînă la capăt.Ea spune: M-am plimbat azi pentru prima oară la rîu, pe cărarea aia pustie ce merge paralel cu Promenadenstrasse. Era ceva grozav să priveşti printre ramurile acelor copaci mari şi vechi care se aplecau aproape pînă-n apa curgătoare.’

Tăcere.

14. VECINA

de revazut, pentru a face rimele

Ea e vecina Ea-ţi creşte-adrenalina Ea e pricina Războiului troian.

E ca o regină Ea face artă E refugiată Cu-o căruţă şi-un cal.

E-un star în filme porno Un asasin şi-o maşină UN ASASIN ŞI-O MAŞINĂ!

E-un pericol terorist Are trei copii Fumează ţigări proaste Şi ia Ecstasy.

E-o femme fatale E tăişul de cuţit E dată naibii E Viaţa Inteligentă.

E candidat prezidenţial

28

Page 29: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

Al oricărui mic stat războinic ORICARE MIC STAT RĂZBOINIC!

Se duce iarna-n sud Colecţionează antichităţi Are gura mare Dar nu vorbeşte niciodată.

I s-a dat o cazma La marginea pădurii Să-şi sape singură groapa De către-un om mascat.

Conduce un tanc Peste nou-născuţi În timp ce-şi alege banca Care oferă dobînzi atractive.

Ea bombardează din avion Ea are bani Genunchi albi ascuţiţi CE ? GENUNCHI ASCUŢIŢI ? Da. Genunchi ascuţiţi Şi vorbeşte fluent japoneza.

O-shigoto wa nan desu ka ? Oku-san wa imasu ka ? OKU-SA WA IMASU KA ?

E bronzată artificial E grăsimea din tigaie E filmul din cutie E băţul din roată.

Ea e cea ce fuge Cînd începe să se tragă.

Ea e fata cu planul Ea e băiatul cu bărbatul Ea e crăpătura cu femme Ea e bărbatul cu camionu’.

Ea e-un fan serios de fotbal Cu o concentrare slabă CONCENTRARE SLABĂ !

Ea e prădătorul Ea e zeul războiului E fatala pasiune

Ea e fata ea e fata Ea e fata ea e fata Ea e fata ea e fata

29

Page 30: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

EA E VECINA!

15 DECLARAŢIA

Tăcere.- Spui că merge cu bicicleta pe orice vreme ?- Pe orice vreme. Aşa e.

Tăcere.- Şi poartă pălărie.- Da. Poartă pălărie.- Pe care, după cum declari, şi-a împletit-o singură.- Aşa cred.

Tăcere.- Ea pune răsaduri de roşii în…- Cutii de margarină.- Cutii de margarină.- Aşa e.

Tăcere. Sau de iaurt…

- Pahare de iaurt.- Da.- Înţeleg.

Tăcere.

De ce crezi că face asta ?- Ce ? Să pună răsaduri de roşii ?- Da.

Tăcere.- Pentru fêtes. (sărbători, în fr.)- Pentru ce ?- Fêtes. Le vinde la fêtes.- Fireşte. Şi probabil că le ia la fêtes cu bicicleta.- Da.- Pe orice vreme.- Da.- Într-o cutie de carton.- Da.- De ce crezi că face ea toate astea ? De ce crezi că ia toate chestiile-astea, răsadurile-astea de

roşii în pahare de iaurt, de ce crezi că le ia pe bicicleta ei într-o cutie de carton la fêtes pe orice vreme ?

Tăcere lungă. Ai afirmat citez că împărţea patul cînd era copil cu doi sau trei fraţi surori mai mici am încheiat citatul. Îţi menţii declaraţia ?

- Da.- De ce ?- Pentru că aşa făcea.- ‚Pentru că aşa făcea.’- Pentru că aşa făcea, da. Pentru că erau săraci. Pentru că nu aveau nimic.- O altă lume, nu ?

Tăcere.

30

Page 31: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

Semnează aici.- Ce ?- Da. Semnează că ai citit declaraţia şi că corespunde.

Tăcere.Ce, nu corespunde ?

- Dac-aş avea ceva de scris …Apare un stilou, cu capacul scos. Hărtia e semnată şi dată înapoi. Tăcere. Asta-i tot ?

- Pentru moment da. Mulţumesc.Tăcere.Mulţumesc foarte mult.Tăcere.

16 PORNÓ

Vorbitoarea principală este o femeie foarte tînără. În timp ce vorbeşte, cuvintele ei sînt traduse neutru într-o limbă africană, sud-americană sau est-europeană.

- Mai are toată viaţa înainte.- [traducere] : ha tutta la vita davanti a lei.- Poate să aibe şaptesprezece sau optsprezece ani…- [traducere] : potrebbe essere sedici o dicciasette anni- ….dar ideal e să fie mai tînără…- [traducere] : ma sarebbe ideale che fosse piu giovane.- …paisprezece sau şi mai mică.- [traducere] : quatordici o meno.- E foarte foarte important să înţelegem că e stăpînă pe ea.- [traducere] : e importantissimo che capiamo che e padrona della situazione.- E stăpînă pe orice s-ar întîmpla.- [traducere] : e pardona su qualunce cosa sucesse.- Chiar cînd e ceva violent sau periculos.- [traducere] : anche quando si tratasse di qualcosa violento e pericoloso.- Ceea ce nu e cazul.- [traducere] : qui non e il caso.- ( rîs slab) Fireşte.- [traducere] : naturalmente.- (rîs slab) Fireşte că nu e o poveste ca să vorbim de…- [traducere] : naturalmente che non e una storia, per poter parlare di…- …personaje.- [traducere] : … personaggi- Desigur nu în sens convenţional.- [traducere] : certo non in modo convenzionale. - Dar asta nu vrea să însemne că nu ai nevoie de o abilitate.- [traducere] : ma questo non vuol’ dire che non sia bisogno di una abillita. - Din moment ce încă mai avem nevoie să simţim că tot ce vedem e real.- [traducere] : dal momento che abbiamo sempre bisogna di sentire che tutto che

vediamo e reale.- Nu e numai interpretare.

31

Page 32: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- [traducere] : non e solo questione di interpretazione. - De fapt e ceva mult mai precis decît interpretarea – din simplul motiv că se întîmplă cu

adevărat.- [traducere] anzi, e qualcosa piu preciso che l’interpretazione- per la semplice ragione

che succede d’avvero.O pauză. Ea pare să fi uitat ce să spună şi se uită să i se sufle replica.- Da ? si?- (I se suflă) Îi place ce face. Le piace quello che sta facendo.- Ce ? che?- ( i se suflă mai tare) Îi place ce face..- Îi place ce face. [traducere] : Le piace quello che sta facendo

- E tînără în formă şi fericită cu trupul ei.- [traducere]: e ancora in gamba ed e contenta del suo corpo.- Cum îşi foloseşte trupul e decizia ei.- [traducere] : e la sua decisione come lo uso.- Porno-ul n-o împiedică să ducă o viaţă normală.- [traducere – în traducere ‘Porno’ ar trebui accentuat: ‘Pornó’.]: il Porno non la

impedisce di menare una vita normale.- Are un prieten…- [traducere] : ha una ragazzo - …şi toate obiceiurile normale ale unei fete de vîrsta ei.- [traducere]:….e tutte le usanze normali per una ragazza della sua eta.- (rîs slab) Haine.- Băieţi.- [traducere] : vestiti. Ragazzi.- Machiaj. Lucruri la care ţine.- [traducere] : trucco. Cose a qualli ci tene.- Muzică. - [traducere] : musica- Diferenţa e că…- [traducere] : la diferenza e…- …Porno îi dă un fel de securitate şi independenţă pe care multe femei i le-ar invidia.- [traducere] : Il Porno le da un tipo di sicurita e independeza che potrebbe essere

invidiato da tante donne.- Porno…- [traducere]: Porno- ….e un mod de a prelua controlul.- [traducere]: e un tipo di assumere il controllo.- Porno…- [traducere] : Porno- … e de fapt inversul a ceea ce pare.- [traducere]: e l’inverso di quello che sembra.- Pentru că mai degrabă decît să consume imagini…- [traducere]: perche piutosto che consumere delle immagini…- …ea le produce.- [traducere]: lui la produce.- Pentru ea, asta e una din frumuseţile Pornoului.- [traducere]: e questa una delle bellezze del Porno , per lei.

Iarăşi o pauză. Ea pare să fi uitat ce să spună: dar asta implică o durere care nu trebuie să se vadă. Se uită după ajutor.

- Da ? si?- ( I se suflă) Ea nu e insensibilă la lumina de noapte. Lei non e insensibile alla luce del della

notte.

32

Page 33: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- Ce ? che?- ( i se suflă mai tare) Ea nu e insensibilă / la lumina nopţii. non e insensibile alla luce del

della notte.- Ea nu e insensibilă la lumina nopţii cînd atinge vîrfurile pinilor cu un portocaliu strălucitor.- [traducere]: lei non e insensibile alla luce della notte quando tocca le punte dei pini.- Ea are o viaţă a ei.- [traducere]: lei ha una sua vita.- Ea răspunde sensibil lumii.- [traducere]: lei risponde con sensitivita al mondo.- De fapt scenariul fetiţei drogate şi nesimţitoare…- [traducere]: il copione della ragazzina drogata e insensibile…- ….umilită…- [traducere]: umiliata- ….şi apoi fotografiată sau filmată fără ştiinţa ei…- [traducere]: e poi fotografata o filmata senza che lei se ne acorgiasse…- ….e o caricatură grotescă.- [traducere] :

Iarăşi o pauză. Ea se uită din nou după ajutor.- Da ? si?- (I se suflă) I se dă totul. Le vienne dato tutto- Ce ? che?- (I se suflă mai tare) I se dă tot ce are nevoie.- Tutto quello che bisogna.

Pauză.- Nu pot. - [traducerea lui ‘nu pot’] Non posso

Pauză.- Nu pot.- [traducerea lui ‘nu pot’] Non posso

Ea întoarce spatele. Confuzie momentană. Apoi îi ia locul alt vorbitor. De fapt, restul trupei a apărut probabil şi poate citi replicile care urmează, în timp ce prima fată bea un pahar cu apă şi îşi revine; încă odată nu trebuie să fie clar dacă are trac sau suferă cu adevărat.

Traducătorul rămîne impasibil.

- I se dă tot ce are nevoie. Chiar şi educaţie.- [traducere] le vienne dato tutto che ha bisogno. Persino una educazione.- La douăzecişi unu de ani o aşteaptă încă tot ce e mai bun în viaţă…- [traducere]: Ha ventuno anni e l’aspetta ancora tuto che e meglio nella vita- …şi va avea bani în bancă din Porno.- [traducere]: e avra soldi in tasca grazie al Porno.- Nu are toată lumea un aşa început în viaţă.- [traducere] : non tuti cominciano la vita cosi.- Sau şansele ei.- [traducere]: o hanno la sua fortuna.- Desigur. - [traducere] : certo

Tînăra femeie începe treptat să li se alăture din nou, ceilalţi dîndu-i replica.

- Ar putea de exemplu să se facă model…- [traducere] : potrebbe per esempio diventare modello.- …o personalitate TV… - [traducere]: o una personalita tivu.

33

Page 34: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- ….să-şi conducă propria firmă de publicitate sau să călătorească prin lume.- [traducere]: di dirigere la propria ditta di publicita o viaggare il mondo.- Ar putea să picteze…- [traducere] : potrebbe dipingere…- …să facă înot…- [traducere]: …o nuotare…- …sau să-şi ia diploma în inginerie chimică.- [traducere]: laurearsi in ingineria chimica.

Totul cu un elan ce creşte.- Anne ar putea schimba lumea…- [traducere]: Anne potrebbe cambiare il mondo….- …să pună capăt suferinţelor animalelor…- [traducere]: o mettere fine alle sofferenze degli animali….- …să pună capăt suferinţei oamenilor…- [traducere]: o mettere fine alle sofferenze degli uomini- … şi să înveţe să zboare cu elicopterele.- [traducere]: imparare a guidare gli elicopteri.

Începe o melodie pasionată gipsy la vioară.- Anne va distribui în mod echitabil resursele planetei pentru tot globul…- [traducere]: Anne distribuera in modo uguale le resorsi della planeta per tutta la

gente…- …va ridica din ţărînă feţele nevoiaşilor…- [traducere]…allevera dall terra I visi dei poveri.…- ….în timp ce va garanta că nu afectează privilegiile clasei de mijloc.- [traducere]…mentre guarantira che questo non affetera I privileggi della clase

mediane.- Va populariza teoria psihanalitică…- [traducere]…fara populare la teoria psicanalitica….- …. Prin a demonstra bazele comportamentului uman…- [traducere]: …tramoite la dimostrazione delle basi dell comportamento umano.- ….într-o serie de articole săptămînale.- [traducere]…in una seria di articoli setimanali.

Muzica creşte în intensitate.- Annne a văzut lumea din spaţiu…- [traducere]: Anne ha visto il mondo dal cosmos.- …culmile munţilor…- [traducere]: le cime delle montagna…- … suprafeţele de cobalt ale rîurilor.- [traducere]: le soperfice di cobalto dei fiumi.- A excavat morminte…- [traducere]; a scavato sepolcri- …şi a ridicat craniile sfărîmate ale morţilor.- [traducere]: e ha levato I crani rotti dei morti.- A difuzat informaţia prin fibră optică…- [traducere]: a diffondito l’informazione fra la fibre ottica.- …. şi a dansat cu particulele de lumină.- [traducere]: e ha ballato con I particoli di luce.

34

Page 35: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- Anne a udat străzile Bucureştiului…

- [traducere] … şi a ascultat inima fătului.

- [traducere] - S-a topit împreună cu gheţarii…- [traducere] - …şi s-a revărsat în rodnicele delte.- [traducere] - Ea personal a semnat de primirea

unei beri de import.- [traducere] - A cumpărat o pagină întreagă de

ziar…- [traducere] - … ca să publice o întreagă scuză

fără rezerve.- [traducere] - A exterminat ţigani…- [traducere] - …şi a cumpărat o mlădiţă de iarbă

neagră.- [traducere] - S-a urcat pe o cruce ca să moară…- [traducere] - …sculîndu-se din morţi a treia zi…- [traducere] - …şi-a lăsat barbă…- [traducere] - ….şi a intrat triumfal în Mecca.- [traducere] - Anne ne va salva de neliniştea

secolului nostru…- [traducere] - …şi va vesti o epocă în care

spiritualul şi materialul…- [traducere] - …comercialul şi vulgarul…- [traducere] - …unda şi particula…- [traducere] - ….vor fi în sfîrşit reconciliate !- [traducere]

- Anne vă va arăta acum poziţia în caz de aterizare forţată… - [traducere] - ….pe care trebuie s-o urmaţi cînd vi se va spune…[traducere]

- Capul aplecat.- [traducere] - Genunchii strînşi şi ridicaţi.- [traducere] - Dacă e nevoie de oxigen…- [traducere] - …măştile de oxigen vor cădea automat.- [traducere] - Puneţi-vă masca pe figură.- [traducere] - Nu fumaţi în timp ce funcţionează oxigenul.- [traducere] - Vă rugăm asiguraţi-vă că centura de siguranţă e

strînsă…- [traducere] - ….şi că măsuţa este pusă la loc…- [traducere] - …şi că scaunul dumneavoastră e în poziţia ridicat.- [traducere] - Pe durata zborului…- [traducere] - …o să vă prezentăm o gamă de produse duty-

free.- [traducere] - Anne ne va salva de neliniştea secolului nostru…- [traducere] - …şi va vesti o epocă în care spiritualul şi

materialul…- [traducere] - …comercialul şi vulgarul…- [traducere] - …unda şi particula…- [traducere] - ….vor fi în sfîrşit reconciliate !- [traducere]

17. ÎNGHEŢAT ÎN PREALABIL

35

Page 36: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- Bun, deci ea are destule pe cap acum. Lucrurile au...- Da, aşa e.- ...lucrurile au ce ? Lucrurile s-au schimbat pentru ea în ultimii ani.- Da, exact aşa e.- Adică poţi să vezi – să fim cinstiţi: poţi să vezi că ceva a murit.- Ceva ce ?- A murit. Ceva / a murit.- Simte că n-a reuşit.- Exact. Îşi dă seama că munca ei e un eşec.- Dar şi personal – munca, sigur – dar şi personal îşi dă seama că ceva în ea a murit.- Şi a..?- Ce ?- Şi a murit ?- Ce să moară ?- Lucrul ăsta, aşa zisa chestie din ea.- Care aşa zisa chestie ?- Lucru’ăla, aia, aia, aia,, lucru’ăla / din ea.- În cazul ei, da, să zicem că a murit. Să spunem că tot ce-a muncit ea o viaţă – întreaga ei viaţă

– a murit. (rîs) Să spunem că viaţa ei de pînă acum a fost ce? ce? ce ? ca o…- Carte ?- Ca o carte, ca un...- Fir ?- Ca o carte, ca un fir, ca o...- Barcă ?- Ca o barcă. Să spunem că toată viaţa ei – da, foarte bine – de pînă acum a fost ca o barcă, ca o

bărcuţă...- Purtată.- ...purtată fericit de apa unui lac. Dar acum ea simte apa...- Intrînd prin crăpături ?- Furişîndu-se.- Furişîndu-se unde ?- În inima ei distrusă.

Rîsete.- În inima ei – sigur – da- absolut – sfărîmată. Ea simte apa lacului furişîndu-se în /inima ei

sfărîmată.- Munca ei lăsată. Casa ei lăsată de copiii ei.- Ea însăşi lăsată de soţul ei. Unde este el acum ?- Paris ? Praga ? / Viena ? Berlin ?- Paris ? Praga ? Sex ? Nu are el jumătate din vîrsta ei într-un oraş cu palate renascentiste şi /

domuri baroce ? Împlinindu-şi vreo fantezie adolescentină în timp ce ea încearcă să-şi refacă viaţa ?

- Dar ea n-a avut niciodată un soţ.- N-a avut ce ?- N-a avut vreun soţ. N-a crezut niciodată în căsătorie.- Bine. Poate că n-a crezut, dar totuşi a avut un soţ.

Rîsete.- Paul.- Cine ?- Paul.

36

Page 37: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- Paul ? Paul n-a fost soţul ei.Rîsete.

- Atunci el cine-a fost ?- Nu ştiu. A fost aşa un fel de, un fel de, un fel de…/ persoană.- Ca fumatul.- Ce ? Exact. Da. Ca fumatul ţigărilor.

Tăcere.- Că tot a venit vorba, ştii că ea încă mai păstrează scrumiera aceea cu picior ?- A venit ce ?- Vorba. Tot a venit vorba.- Ei nu.- Ba da. Tot o mai ia cu ea dintr-o / cameră în alta.- E-un obiect oribil.- Nu e un obiect oribil.

- E ca una din holul unui hotel ieftin, unul dintre acele hoteluri unde stai cîteva ore într-o după amiază în timpul săptămînii într-un oraş străin cu un bărbat pe care / abia l-ai cunoscut.

- Cu un bărbat pe care n-o să-l mai vezi niciodată.

- Cu un bărbat – exact – pe care abia l-ai cunoscut şi nu mai ai intenţia să-l mai vezi din nou. Aşa e scrumiera asta, cu vasul ei din crom şi piciorul cromat şi aura de sex neprotejat întîmplător într-o camere de hotel ieftin. O scuipătoare ? Ce-i asta ?

- Da. E ca un scuipător. Sau care- i lucrul celălalt?

- Ce lucru e ăsta ?

- Obiectul. Cuvîntul. Celălalt cuvînt.

- Care ? Pentru scuipător ?

- Umezitoare ?

- Nu. Nu asta, dar la fel.Pauză.

- Scuipător ?- Scuipător. Asta e. E ca un scuipător.

- Un lucru. Un lucru în care scuipi.- Ea nu scuipă. Ce tot vorbeşti ? Ea nu se căsătoreşte. Ea nu are copii. Şi cu siguranţă / ea nu

scuipă.- Dar nimeni nu zice că scuipă.- Atunci de ce are ea un lucru de scuipat ?- Ea n-are un lucru de scuipat, are un lucru care / seamănă cu unul de scuipat.- În caul ăsta, ce-i un umezitor ?- Umezitor e-n spaniolă. Ca matador.- Conchistador.- E o cutie unde-ţi / ţii trabucurile.- E o cutie – aşa e – unde îţi ţii trabucurile.

Tăcere.- Şi. Ce ? Ea nu mai munceşte ?- Ba munceşte.- A muncit.- Poate munci.- Va munci.

37

Page 38: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

- Nu va mai munci.- Ce ?- Nu va mai munci.- Dar are calităţi.- O, da, ea are calităţi dar oricare-ar fi ele, par nepotrivite pentru lumea în care trăieşte. Orice ar

face, pare nepotrivit cu lumea în care trăieşte. Tot ce poate face e să se plimbe în jurul scrumierei şi să dea jos la-ntîmplare cărţi din rafturi.

- Stai să ghicesc: clasici.- Exact – clasicii pe care ar fi trebuit să-i citească ca studentă cu douăzeci sau treizeci de ani în

urmă.- Şi ca şi-acum douăzeci sau treizeci de ani nu trece mai departe de prefeţe.

Rîsete.- Părţile pe care le-a subliniat tremurat…- Părţile-acelea – exact – pe care le-a subliniat pentru că a crezut c-aveau un ce ? Un sens ?- Sau i s-au predat.- Sau ce ?- Predat. Nu neapărat gîndit, dar predat. Predate aveau / ceva sens.- Bine, predat, gîndit, mă rog, fapt e că ea mai degrabă a răsfoit.- Bine, vrei să spui că răsfoitul e ceva mai potrivit cu lumea / în care trăieşte ?- Exact asta am vrut să spun: ea le frunzăreşte. Ea citeşte mai degrabă o parte a lucrurilor. O

parte a unei reţete. O parte a unei scrisori. O parte a unui / articol.- O parte a unei reţete. O parte a unei scrisori de răspuns la o scrisoare pe care n-a citit-o

niciodată despre un articol pe care l-a ratat.- Ce articol a fost ăla ?- L-a ratat.- L-a ratat – bun – dar tot ne putem închipui ce ar fi putut rata.- Chestia aia despre actor.- Chestia aia despre politician.- Chestia aia despre somonul proaspăt.- Chestia aia despre asasin. Cum a înjunghiat-o în total de 37 de ori pe mama copilului în timp ce

acesta dormea.- Şi era propriul său copil.- Nu, nu era propriul său copil. Dar copilul său era acolo.- Şi-a adus copilul ca să privească.- Şi-a adus copilul – aşa e – ca să privească cum o omora pe mama altui copil.

→ Ce chestie a fost aia ? Somonul ?DaAcum să vedem cum defineşti cuvîntul ‘proaspăt’. Ce înseamnă de fapt cuvîntul ‘proaspăt’ într-o expresie ca ‘somon proaspăt’.Adică vrei să zici c-ar putea însemna ‘îngheţat în prealabil’ ?Exact.A făcut ce ?

- Şi-a adus propriul copil. Şi-a adus propriul copil în pijama ca să-l vadă ce face. Cum o înjunghie. Da.

38

Page 39: Atentate La Viata Ei de Martin Crimp

Tăcere.- Şi-ar putea ?- Ar putea ce ?- Să însemne ‘îngheţat în prealabil’ ?

Tăcere.

39


Recommended