213
ATENEUL DIN BUCURE4TI INTEMEIAT LA 30 IANUARIE ANUARUL ATENEULUI 1930 1 T No.4, STRADA No.4 1931 www.dacoromanica.ro
ATENEULDIN BUCURE4TI
INTEMEIAT LA 30 IANUARIE
ANUARUL
ATENEULUI
1930
1
TNo.4, STRADA No.4
1931
www.dacoromanica.ro
ATENEUL ROMANDIN BUCURETI
INTEMEIAT LA IANUARIE 1865
ANUARUL
ATENEULUIPE
1930
STRA A 4
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ATENEULUI ROMAN
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
COMITETUL ATENEULUI ROMAN
1929 -
Prefedinte : Dr. C. ANGELESCU
ice-Prefedinfi: C. loan, C. Miculescu
Adamescu, Aureliu M. EliescuC. Dragu, Dr. C. Poenaru-Caplescu
G. D. Mirea, Prof. Dr. A. Obregiaai : A. Lupu-Antonescu
Censori : P. Girboviceanu, Th. Alessianu, P. Antonesctt
Censori supleanti : Dr. N. Minovici, M. Mora
ATENEULUI ROMAN
MEMBRI DE ONOARE
Balthasard
Charles
De Martonne Emmanuel
Enescu GeorgeVasile
Inculet Ionlorga NicolaeManiu luliuPop Ciceo
www.dacoromanica.ro
VI
ACTIVI
SECTIUNEA ARTISTICA
Biuroul: Presedinte : G. D.Vice-Presedinte: Petre Antonescu
George Georgescu, Costm Petrescu
1. Alessianu Theodor2. Antonescu Petre3. Banu Constantin4. loan5. Calinescu6. Dinicu Dumitru7. Fonescu8. Georgescu George9. Livescu loan
10. Mavrodi
Biuroul :
Mirea George D.12. Munteanu13. Murnu George14. Nottara Constantin15. Pangratti Ermil16. Petrescu Costin17. Popescu18. Tafrali O.19. Verona Artur O.
SECTIUNEA
Presedinte:
Vice-Presedinte : A. Lupu-Antonescu
Gh.
i. Adamescu GheorgheAntonescu-Lupu Anton
3. Bacaloglu George4.5.6. I3assarabescu loan7. Bratescu-Voinesti loan Al.8. Burileanu Dumitru9. Djuvara Trandafir
10. Eftimiu Victor11. Evolceanu Dumitru12. Gaster Moses13. Octavian14. loan an C.15. Nicolae16. Lapedatu Alexandru17. Moldovanu Corneliu
Adamescu, NestorMEMB RI:
18. Mora Mihail19. Munteanu-Ramnic Dumitru20. Nistor loan21. Papacostea Cezar22. Peretz23. Petala Nicolae General
Petrascu Nicolae25. Rebreanu Liviu26. Rosetti Radu D.27. Sadoveanu Mihail28. Sorbul Mihail29. George30.31. Urechia Nestor32.33. Vasilescu-Vaijan loan
www.dacoromanica.ro
VII
SECTIUNEA SOCIAL-FILOZOFICA
Biuroul: Pre5edinte :Vice-Pre5edinte :
C. Dragu, Eliescu
1. Antonescu Ernanoil2. Arghirescu Gheorghe3. Bdicoianu Constantin4. Bileanu Magnus5. Nicolae6. Bobescu loan 13.7. Gheorghe8. Dissescu Constantin C.9. Dräghicescu Dumitru
10. Djuvara Mircea11. Dragu Gheorghe C.12. Duca loan G.13. Eliescu M.14. Florescu loan Th.
15. GArboviceanu Petre16. loan17. lonescu Bogdan18. Negulescu Demetru19. Negulescu Petre .
20. Oromolu Mihail21. Petrescu-Comnen Nicolae22. Petrovici loan23. Popescu Stelian24. Constantin25. Nicolae N.26. 5tefänescu Marin27. Gheorghe28. Trancu-Ia5i Grigore
SECTIUNEA
Pre5edinte : Dr. Alex. ObregiaVice-Pre5edinte : C. Miculescu
C. Kirifescu, Dr. C. Poenaru-Cplescu
1. Angelescu Constantin Dr.2. Antipa Grigore3. Georgescu Constant4. Gerota Dr.5. Hurmuzescu Dragomir6. Kiritescu Constantin7. Marinescu George Dr.8. Miculescu Constantin9. Minovici Mina Dr.
10. Minovici Nicolae Dr.
MEMBRI:11. Obregia Alexandru Dr.12. Poenaru-Cdplescu C-tin Dr.13. Pompeiu Dumitru14. Popovici-Bâzno5eanu Andreiu15. Emil16. Simionescu Ion17. Sulu Mihail18. Urechia Alceu Dr.19. VAlcovici Victor
www.dacoromanica.ro
VIII
MEMBRII ACTIVI AI ATENEULUI
DECEDATI
Alexianu George (1830-1897)Aman Teodor (1832-1891)Ananescu Dimitrie (1831-1885)Apostolescu Nicolae (1876-1918)Anion Constantin C. (1855-1823)Aurelian Petre S. (1833-1909)
Victor (1858-1926)Bacaloglu Emanoil (1830-1890)Bacaloglu George (t 1879iBengescu Grigore (1824-1881)Bengescu-Dabija G. (1844-1916)Bibescu Nicolae (1820-1888)13oerescu Constantin (1836-1908)Bogdan Ion (1864-1919)13rätianu Ion C. (1821-1891)
Vintilä I. C. (1867-1930)CantacuzinoCantacuzino A. (1829-1898)Caragiale Ion L. (1853 1912)Carp Petre P. (1837-1919)Cernätescu Petre (1825-1892)Cihoschi Stanislas (t 1924)Codrescu loanComsa Dumitru N.
George (1829-1887)Delavrancea B. (1858-1918)Demetriescu Anghel (1847-1903)Diamandi George (1867-1917)Dimitrescu-Iasi Const. (1849-1923)Djuvara Alexandru (1858-1913)Dragomir Ion C. (t 1875)Eliade Pompiliu (1869-1914)Erbiceanu Constantin (1835-1912)Esarcu Constantin (1835-1898)Fälcoianu Ion (t 1869)Felix (1832-1905)Florescu Ion Em. (1819-1893)
IonGhica Dimitrie I. (t 1914)Gore Paul (t 1927)
Grigorescu Nicolae (1838-1907)Hasdeu P. (1836-1907)Hegel VI. (1838-1918)Hepites (t 1922)Holban Ionlatropol, Doctorlonescu Nicolae (1820-1905)
Take (1858-1922)Ionescu-Gion George (1857-1904)Kalinderu (1840-1913)Kalinderu Nicolae (1835-1902)Kiriac Dim. (1866-1928)Kogälniceanu Mihail (1817-1891)Kretulescu Emanoil (t 1908)Kretulescu Nicolae
Alexandru (1841-1897)Lahovari (1835-1905)Laugier Charles (1875-1930)Laurian Dimitrie A. (1846-1906)Lecca Haralamb (1873-1920)Lupascu Alexandru (1834-1902)ManiuManiu Vasile (1824-1901)Manu Grigote N. (t 1903)Marcovici Constantin
Marsillac Ulysse de (1821-1877)Massimu loan C. (1825-1877)
lo Mateiu (1813-1894)Mincu Ion (1852-1912)Missail George (1835-1906)Murgoci George (1872-1925)Muzicescu Gavriil (1847-1903)Negri NicolaeNenitescu ( . . -1930)Nicoleanu Nicolae (1833-1871)Odobescu Alexandru (1834-1895)Oeconomu Ciru (1848-1910)011anescu Dimitrie (1849-1908)Onciul Dimitrie (1856-1923)
www.dacoromanica.ro
Paciurea LeonidaGeorge D. (1858-1903)
Panu George (1848-1910)Petrescu AlexandruPiso Pompiliu (1830-1917)Popovici Nicolae Ath. (t 1908)Porumbaru (Mihaescu) Em. (t 1921)
Constantin (1839-1895)Nicolae Gr. (1838-1894)
Ranetii George (1875-1928)Rosetti Scar lat Graf (1802-1872)
an C. (1842-1907)Seulescu Mihail (1859-1929)Sihleanu (1857-1923)Sion George (1821-1892)Slätineanu AlexandruSperantia Theodor D. (1856 -1929)Stäncescu Constantin I. (1835-1909)
Grigore (1838-1911)
Stephänescu George (1845-1925)Tätärescu Gheorghe (1818-1894)Teodorescu G. Dem. (1849-1900)Teodoru A. (1866-1910)Tocilescu G. (1850-1909)Trásnea Scarlat (1837-1887)Troteanu ConstantinUrechia Vasile A. (1834-1901)Väcärescu Teodor (1842-1913)Vellescu anVericeanu Alexandru (1839-1912)Vitu Alexandru (1858-1902)
Alexandru (1858-1919)Voinescu Eugeniu (1842-1909)Vulturescu GrigoreWachmann Eduard (1836-1908)Xenopol Alexandru (1847-1920)Xenopol Nicolae (1859-1917)Zamftrescu Duiliu (1858-1922).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DAREA DE SEAMA
A
COMITETULUI ATENEULUI ROMAN
PE ANUL 1930
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Charles Laugier, de francezä, comunaCernéle (Jud. la 21 lunie 1875, doctor din1898, a fost medic de plasä, medic primar de judet, a organizatserviciul sanitar al corpului de din care parte adevenit apoi inspector general sanitar Craiova. A fost nu nu-mai un igienist practicant, dar un de pe carepreocupat problemele medicale viata locuitorilor ruralisub diferitele ei aspecte. contra paludismului sifilisului
pentru prevenirea tuberculozei, care a pus o stäruintä neo-aláturi de cercetárile sale asupra medicinei populare.
In privinta aceasta din a vorbit, a scris a format unmuzeu bogat de instrumente intrebuintate medicinadela sate pentru a atrage atentia asupra acestei impor-tante chestiuni.
Presedinte al societatei craiovene «Prietenii Stiintei» (1915),a revista cArhivele Olteniei, (1922) a publicat unstudiu asupra lui Pasteur Contributiune la medicinadin Oltenia (premiata de Academia
Ales membru al Ateneului 1923 a tinut unteresant discurs de receptiune ziva de 27 Mai 1924 despre :cContributia medicinei Etnografie».
Prin moartea sa, in ziva de 16 August 1930,a pierdut un colaborator pretios tinuturile oltene, care aveatoate toate posibilitatile de a servi scopurileInstitutiunii noastre interesele culturei generale
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
I. C. la Florica in anul 1867,a devenit târziu membru al societätei noastre 1923), dar
de aceasta a urmärit cu interes Iucrärile noastre.Ca politic a jucat un rol frunte atât cât
timpul räzboiului pentru intregirea neamului mai ales dupäincheierea epoca reconstituirii statului din punctde vedere economic.
Ca mnmbru al Ateneului a tinut la 28 Februarie 1926, ora6 p. m., o neuitatä confering am väzutce România care de o privire entuziastäasupra marilor fapte din trecutul nostru, a interpretat cäldurápatrioticA consideratii optimiste intâmplärile anilor din
a stabili ascultätorii sái increderea in puterilevii ale poporului românesc menit meargá tot
Decedat subit in ziva de 22 Decembrie, aläsat un mare gol, nu numai in nostru, dar pentru
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Colegi,
In anul 1930 activitatea s'a manifestat primulprin conferinte. S'a continuat a 58-a serie (1929-1930)la 18 Maiu 1930, la Noembrie 1930 a a
59 serie de conferinte (1930-1931), care s'au modul:
Seria a 58-a.12 fanuarie 1930, Pop: Izvoare de inspirafie In poezie.19 loan Peretz: Agonia dreptului.26 Constant Georgescu: Carente noui2 Februarie M. Eliescu: Sfaturi9 Drag. Hurmuzescu: in serviciul omenirei.
16 N. S. Ionescu: Problema din23 Dr. C. Poenaru-Cáplescu: Obiceiul de a fuma.2 Martie » Emil Severin : Viata, boala moartea explicate prin
fenomene coloidale.9 Nasta: Aspecte biologice i sociale ale
problemei tuberculozei.16 D. Burileanu: din (L. Annaeus
23 Horia Poezia noastrd populard.30 Th. Alesseanu : Alexandra Odobescu, pedagog.
6 Aprilie » C. loan: Oameni mari4 Maiu Munteanu-Rämnic: Nationalizarea orafelor noastre.
11 Dr. I. Episoade cnirurgicale.18 - Radu D. Rosetti: Frumusetea.
Seria a 59-a..16 Noembrie 1930, C. loan : Puterea vointei.23 Gr. Trancu-Iasi:30 I. B. Bobescu : cultural al Neneului.7 Decembrie » I. Peretz: Teoria i realitatea social&
14 Ing. C. Tullea: Pe calului-vapor.21 Dr. I. Jianu: Medicina cadrul sociale.
Vezi anexe:
www.dacoromanica.ro
XXII
Pe aceste conferinte organizate de noi, a fost o seriede conferinte organizate de «Universitatea liberá», pentrumemorarea scriitorului Vergiliu Maro, tinute Vinerea laorele 6 p. m.
21 Noembrie 1930, N. I. Herescu : Viata lui Vergiliu.28 D. Burileanu: Viata de la Vergiliu.5 Decembrie » Valaori : Epopeia lui Vergiliu.
19 C. Papacostea: Arta lui Vergiliu.
de aceste cicluri, au mai fost urmàtoarele conferinte:28 Maiu 1930, General Gorski : Progresele aeronauticei.
9 Noembrie » Prof. Dr. Marinescu:Patriei», precedata de un introductiv al D-luiMarin Presed. Asociatieicare a organlzat conferintei.
Decembrie Prof. N. lorga: al corpo-rativ,, conferintä de Confederatia Gene-ralä a Asociatiilor Profesionale.
2 Maurice Bedel: femme moderne et7 Gaston Rageot: jeune fille française et la jeune
fille americaine,, organizatä de societatea.Principele Mircea».
22 Krishnamurti : Cauza primordiald unitatea vigil.
Domnilor Colegi,
Universitatea Ateneului a organizat seria a 9-a deprelegeri, urmátorul program stabilit Adunarea specialáa membrilor Ateneului a profesorilor acestei Universiati, subpresediniia D-lui C. loan, delegat de Comitetul nostru,Rector al Ateneului :
D-I Gr. anonime (13, 20, 27 ; 3, 10bruari
Constant Georgescu : Impozite bugete (17, 24 Februarie).A. Popovici-Bâznoseanu in (15, 22, 29 lanuarie ;
5, 12 ; pasdrilor (3 Martie).D-I Dr. N. Minovici : Alcoolism (10 Martie); flagele ale orne-
nirei (2 Aprilie).D-I C. V. Obedeanu: doctrinelor politice (24, 31
Martie; 7, 9 April(e).D-I luliu Valaori: Cultura (14, 21, 28 lanuarie ; 4 Februar(e).
$tefan C. loan : Din literatura (11, 18, 25 Februar(e).A. Lupu-Antonescu: Femeia (4, 11, 18, 25 Mar-
; 1, 8 April(e).D. Pompeiu: lntroducere la (19 ; 13, 20,
27 Februarie; 6, 13 Martie).
www.dacoromanica.ro
XXIII
Prof. I. Simionescu: Din istoria biologiei (26 Februarie; 5, 12, 19,26 Martie).
D-1 Emil Severin: Fenomene coloidale in de toate zilelerimento (16, 23, 30 lanuarie; 6 Februarie).
D-I Dr. C. Poenaru-Caplescu: Probleme de (20, 27Martie; 3, 10 Aprilie).
D-I C. Stätescu: Prevederea timpului (17, 24, 31 lanuarie).Chr. Musceleanu: Radiatiuni, Materie, Energie (7, 14, 21, 28 Fe-
bruarie; 7, 14 Martie)Adamescu: Problemele ale ortografiei (21,
28 Martie ; 4, 11 Aprilie).Nicolae Bäldnescu : Nationalism internationalism economic (18,
25 Ianuarie; 1, 8. 15, 22 Februarie ; 1, 8 Martie).1. B. Bobescu: Pagini din (15, 22, 29 Martie ; 5
12 Aprilie).(Vezi anexe).
Domnilor Colegi,
In cursul anului 1930 au avut sala noastrá cea mareun destul de de concerte, festivaluri diferiteserbäri.
(Vezi anexe).
de concerte, festivaluri au maitoarele de mare
La 9 Martie, orele 4 p. m., s'a sárbátorit centenarul luiMistral, câte o cuvântare, Adamescu, Horia
Peytavi de Faugres.La 30 Martie, orele 5 p.m., a avut un meeting organizat
de Asoc. Patriei», contra comuniste din Basa-rabia.
La lunie, orele 10 a. m.a avut dedeschidere a congresului general al Soc. Principele Mircea.
La 1 lunie, orele 4 p. m., a avut congresul Soc.peranta».
La 2 Noembrie, orele 5 p. m., a avut comemorarea a2000 ani dela nasterea poetului P. Vergiliu.
La 8 Noembrie, orele 4 p. m., a avut serbarea semi-centenarului Revistei Medicale
Domnilor
In de expozitie au exgus in anul 1930, urmätoriiartisti pictori sculptori.
www.dacoromanica.ro
XXIV
lanuarie, sala No. 1, N. Vermont, pictor.2, D-na Eugenia Filotti-Atanasiu,3, D-1 S. Mützner,
Februarie 1, lonescu-Doru, pictor.2, D-ra Elena Vavylina, pictorá.3, N. Enea, pictor.
Martie 1, pictor.2, D-na M. lonescu-Bacaloglu. pictorä.3, 7. Tan.u-Vulcana, pictor.
Apri lie 1 Alex. sculptor.2, Paul pictor.3, D-na Aurelia Ananescu,
In galeriile de expozitie din subsol 29 lanuarie aavut al Salon Ateneului Român, deschis la 23 Noem-brie 1929.
22 Februarie - 23 Martie a avut expozitiaArtistic».
anexe).
In galeriile de expozitie din subsol s'a 21cembrie al Ill-lea salon al Ateneului Român.
(Vezi anexe).
Octombrie, sala No. 2, D-na Olga Ohotzchi (expozitie deimpleturi).
3, D-ra Elena Popea, pictorä.Noembrie, 1, P. pictor.
2, Alex. Moscu, pictor.. 3, pictor.
Decembrie, 1, Em. pictor.2, Pan loanid, pictor.3, » S. Izer, pictor.
Domnilor
In anul 1930 s'au Adunäri generale: primazia de lunie, orele a. m., a doua ziva de 13cembrie, orele 4 p. m.
(Vezi anexe
Dornuilor
Asupra Bibliotecii Ateneului Român prezentgmtoarea dare de pe acest an:
www.dacoromanica.ro
Personalul. - La inceputul anului lucrau la Bibliotea 8functionari. Prin concedieri demisii acest personal a scäzut
la anului 1930 numai 3 functionari3 oameni de serviciu). S'a lucrat toate zilele, de sär-
bátori, câte 4 ore pe zi (3-7 p. m.).Sporul. - In cursul anului 1930 Biblioteca sporit
lectiile felul urmátor:1) Conform legii s'au prima dela tipografiile din 3164
volume i brosuri, cari au fost Inregistrate de primire pen-cari s'au fäcut fise de crestere. S'au primit deasemenea
meroase publicatiuni periodice (ziare, reviste, buletine, etc.), alaror control inregistrare nu s'a putut face, deckparte, din de personal.
2) Ca anii precedenti, Casa a contribuit lacolectiilor Bibliotecii cu importante opere dé
literaturä, majoritate franceze. S'au prima in 1930 trimisede Casa scoalelor 2.179 volume bro$uri. prof. G. Ada-mescu a däruit 895 vol. reviste diferite (Urechiä: IstoriaRomânilor, Tomul Xenopol: Istoria Românilor, Tom.
Iasi, 1888-1893, etc.).3) Dela anticari s'au cumpärat 367 volume (cärti de drept'
literaturä) cari o colectie de 155 volume din Revue deDeux Mondes pe anii 1869-1895.
S'a primit abonament 41 (37 franceze,2 itaIiene, 2 germane.
Legatul. - In decursul anului s'au legat 1.252 volume.Inventariere eatalogare. - S'au inventar 2.140
opere 3.151 volume (Nr. 6.701-8.840).S'au catalogat definitiv 2.421 opere (Nr. 6001-8421), pentru
cari s'au lucrat:3.844 pentru Catalogul alfabetic al autorilor;2.814 fise pentru catalogul de materii.Pe cele cataloage (alfabetic pe materii),
zervate publicului cetitor sala a Bibliotecii, s'aformarea unui al doilea catalog alfabetic pentru folosinta
functionarilor biuroul unde se face inventarierea catalogarea.In acest scop au fost angajati ore suplimentare 2 functionari,cari au copiat cursul lunei Martie 1930 fisele alfabetice fäcute
atunci de trimiterile pentru traduatori, prefatatori,etc., cari nu deci deck catalogul alfabetic din sala delecturá). Incepând acea operá catalogatáfise fiecare din cele trei cataloage ale Bibliotecii.
In rezumat, la anului 1930, Biblioteca AteneuluiRomân, are:
www.dacoromanica.ro
XXVI
a) Inventariate 8.840 opere 16.045 volume.definitiv, deci putând fi consultate de ceti-
tori, 8.421 opere 15.560 volume, pentru cari s'au lucrattotal 29.867 3 cataloage anume:
1) Catalogul alfabetic al autorilor, pus la dispozitiarilor sala de lecturá, are 10.557 fise.
2) Catalogul pe materii. pus la dispozitia cititorilor salade lecturä, are 9.309 fise.
3) Catalogul alfabetic al autorilor, destinat biurouluitionarilor Bibliotecii, are 10.001.
Clasificarea pe materii se face dupä sistemul zecimalbuintat de Institutul International de Bibliografie din Bruxelles.
Pe sala de lecturá, cuprinzând locuri, Bibliotecadispune de o mai (20 locuri), amenajatá rafuri spe-ciale destinatá exclusiv consultärii publicatiunilor periodicecurs de aparitie. se gäsesc orânduite 41 reviste streineabonate 142 publicatiuni periodice tipärite curs deaparitie.
de cinematograf - ca anul trecut - con-cesionate gAsociatiei pentru Propaganda (A. R. P. A.),au fost administrate de Asociatie, potrivit programuluiei de activitate.
Domnilor Colegi,
Activitatea noasträ s'a manifestat prin conferinteleorganizate de filialele : Giurgiu, Oradea, Ploesti, Fälticeni,Chisinäu, Säveni (Dorohoiu).
(Vezi anexe V).
Comitetul Ateneului
www.dacoromanica.ro
RAPORTUL CENSORILOR
Domnilor Membri,Subsemnatii cenzori, am studiat deamánuntul situatia
a Ateneului pe anul 1930, care e
Nr. Sumele Sumele realizatein anul 1930VENITURI Bug. 1930
1. Concerte, festivaluri,conferinte cu platál .200.000.-2. Expozitii 400.000.-3. Locuri loji la conferintele Ateneului 10.000.-4. Venitul sälilor de cinematograf . . 230.000.-5. Vestiarul 60.000.-6. Cupoane dela Efecte Actiuni . 450.000.-7. la depozite numerar . 40.000.-8. Venitul 10Vo din «C. 5.000.-9. Subventia Casei Regale 5.000.-
10. Ministerului Instructiunii 250.000.-11. Casei pentru
. . . .
Prefecturii Judetului Ilfov 25.000.-13. Venitul fondului Esarcu»14. «V. Constantinescu» 60.000.-15. Koíciu» . . 20.000.-16. Venituri eventuale
electricitatii, apei albustibilului pentru consumatela cinematografele Ateneului,Ateneului de A.R.P.A.,conform contractului de inchirierea
de cinernatograf . .
1.216.500.-430.500.-
6.950.-230.000.-
75.000. 1)2)
39.303.-10.680.-5.000.-
225.000.-
260.000.-
327.772.-59.164.-4.089.-
57.890.-
3.150.000.- 3.241.088.-1) Din Lei 75,000,-, Lei 50.000,- reprezintä garderobei pe 1930,
Lei 25.000.- este prima pentru 1931.2) Nu s'au putut 1930 decât Cupoanele pentru Bog-
dana Ghibeni din jud. Fdlciu (venitul succesiunii Constantinescu,),s'au incasat parte in 1931.
In inträ aproximativ Lei 30.000.- din anului
www.dacoromanica.ro
XXVIII
Fatä cu prevederile bugetului, facute anul 1930au ie5it cu un minus de Lei 12.152.
(Din totalul sumelor preväzute . . . . Lei 3.150.000.-1) Sumele 1930, Lei 2.687.848.-
2)valoarea cupoanelor 450.000.- » 3.137.848.-Lei 12.152.-),
Nr. CHELTUIEL Sumele Surnele realizatein Bug. 1930 1930
1. Lefurile personalului. 700.000.- 608.600.-2. Controlul la spectacole 70.000.- 55.240.-3. Combustibilul pentru . 200.000.- 111.473.4. Electricitate pentru luminat ventilat 550.000.- 261.411.1)5. Apa 40.000.- 45.112.-6. Imbräcämintea 10.000.- 4.000.-7. reparatiunea localului 100.000.- 225.393.-8. Intretinerea reparatiunea mobilie-
rului 70.000.- 48.855.-Asigurarea Palatului Ateneului . 30.000.- 28.351.-
10. Abonamentul la telefon 5.000.- 5.000.-11. lmprimate 150.000.- 64.030.-12. 10.000.- 2.580. -13. Pensia pentru succesiunea «V.
Constantinescu» 4.200.-14. Universitatea Ateneului . . 90.000.- 79.500.-
15 bis. Biblioteca 453.000.- 463.587.-16. Salonul Ateneului (pentru 200.000.- 64.953.2)17. Cheltueli de cancelarie . . 10.000.- 5.102.-18. 18 bis. Cheltueli pentru admini-
strarea fnndului «C. Esarcu» . 295.000.- 220.969.-19. Cheltueli conf. testamentului «V. Con-
stantinescu»20. Diferenta dintre cheltueli venituri
la fondul «Constantin Esarcu» . 50.000.-21. Jetoane de22. Neprevazute 50.000.-
3.148.200.- 2.628.681.-
1) Din aceastä sumä, Lei 161.411.- este restul de platä pe anul 1929'Lei 100.000.- s'a pentru 1930, de pentru acest an(1930), suma de Lei 4I8.504.-.
2) Aceastä s'a pentru din 1929-1930,care se suma de cca. 120.000.- lei, cäldurei,sumä inglobatá in capitolele respective.
www.dacoromanica.ro
XXIX
de prevederile bugetului, plätile anul 1930au iesit minus de Lei 330.055.-.
(Din totalul sumelor prevazute Lei 3.148.200.-sume plätite Lei 2 628.681.-
2) testa-mentare . . . 64.200.-
3) rest depentru electri-citate . . . 418.504.--Lei 3.111.385.-,din care se scade suma de » 293.240. -,
ce depunerilede A. R. P. A. la dministratiaAteneului contul electricitätii,
apei consumate lacinematografele Ateneului
A. R. P. A. Lei 2.818.145.-Lei 330.055.-).
Raportand totalul veniturilor pentru 1930 (Lei 3.137.848.-)la cheltuelile pentru 1930 (Lei 2.818.145.-), un excedentde Lei 319.703.-, la care se mai suma de Lei 260.000.-,care a fi prevázutä buget, a fost anul 1930, deOnor. Administratia Casei pentru Biblioteca
rezultand astfel un excedent general de LeiToate actele justificative veniturile
tuelile din situatiune, le-am gäsit deaceea rugäm sä binevoiti a da Comitetului cuvenita descarcare.
P.Cenzori : Th. Alessianu
P. Antonescu
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ANEXEI
PROCESE-VERBALE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PROCESE-VERBALE
(REZUMATE)
1.
Aclunarea dela 25 Mai 1930, orele a. m.
Neintrunindu-se numärul de membri cerut de statute, s'apentru ziva 1930. orele 111/2 a. m.
2.
dela 1930, orzle a.
Prezideazá C. vice-presedintele Ateneului
Se citeste darea de seamá a Comitetului pentru anul 1929raportul censorilor. Adunarea descárcare Comitetului de
gestiunea sa.Adunarea conformitate cu art. din statutele Ateneului
decide ca urmätorii domni membri, cari mai mult detrei ani au lipsit nemotivat dela toate adunärile generale fieconsiderati demisionati : Virgil Dumitrescu Marin, HolbanMihail, Mandrescu Simion, Minulescu Ion, Rädulescu-Motru C.,Strajan Nicolae Vranceanu P. Dr.
Se bugetul Ateneului pe anul cares'a bugetul Bibliotecii Ateneului al fondului C. Esarcupe anul 1930.
www.dacoromanica.ro
4
Avându-se vedere situatiunea a Ateneului, carecere chiar o reducere a personalului Bibliotecii, se decide ca easä nu fie deschisä publicului acest an.
3.
general dela 13 Decembrie 1930, ora
PrezideaA D-1 Prof. Dr. C. Angelescu, Pre§edintele Ate-neului Român.
Se bugetul Ateneului pentru anul 1931, careintr Bibliotecii fondului C. Esarcu pe anul 1931.
generalä decide ca o de ateneitiroage pe M. S. REGELE CAROL al al României a
primi fie de Onoare al Ateneului Român.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
DISCURSU RI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Discurs finut de D-1 Adamescu, numele Ateneului
la Serbarea pentru Centenarul lui Mistral
d. G. Peytavi de a tinut o conferintà In ziva de 9 Martie1930, orele 4 p. m.
Monsieur cher
Au nom de l'Athénée qui s'associe cettefete, j'ai l'honneur et le plaisir de saluer en vous unécrivains appréciés dans votre pays et dans lemais aussi un des représentants les plus autorisés decette idée de la fraternité franco-roumaine. Vous avezparcourru pays, vous avez remarqué d'un oeilamical nos petits (ou grands) travers, nos querelleslitiques, vous avez taché de pénétrer le fond des idéeset des courants que s'entrechocquent, vous vous étes plu
connaitre non seulement les moeurs etpaysan et du citadin, mais l'esprit, de cevous avez souligné le charme, des villes,
villages, monastres et des vous avezcuté quelques uns problèmes les plus ardents et lesplus ardus de politique intérieure et extérieure etvous avez fait connaitre vos compatriotes, des
que nous nous reconnaissons et hélas, nul n'esthomme ou nation, les qualités grâce aux quelles
vous aurons la possibilité le but nos efforts:un pays d'ordre et de culture dans ce coin si dango-
de l'Europe et de pouvoir contribuer au trésoret liltéraire l'humanité.
Les relations, déja anciennes, entre les Roumains etles Franois, l'influence de la civilisation et la littérature
www.dacoromanica.ro
8
francaise présentent pour l'historien un cas tris int&Nous avons subi, dans le si&les, plu-
sieurs influences: chacune etait et soulenuepar le voisinage, la suprématie de l'organisationligieuse ou par la politique, elle étaitimposée par des forces, pour ainsi dire, exterieures.
Les influences turque, grecque, puis russe,allemande ou hongroise, les provinces, s'expli-
toutes de cette maniére. Tandis que pour l'influencenous n'avons comme explication ni le voisinage,
ni organisation ni la suprematie politique,ou ne trouve pas missions francaises envoyées cheznous pour provoquer ou soutenir des relationsmerciales ou politiques; tout se déroule en pleineet c'est, je crois, ce qui explique la solidité de amourpour la France que vous avez observé dans notre pays.
Permettez-moi maintenant dire quelbues mots surl'objet de cette féte et de démontrer pourquoi une
de Mistral vous touche
auditoria,In literatura Mistral un aparte.
Desi a dialect, nu limba franceza,el este Francezii la lui, M.
a adresat sotiei lui C'est maintenantl'apothéose qui commence. Maillane devient un lieu sacré,ou les générations iront en pélérinage réciter lesimmortels sur la tombe héros..." cuvinte cari se potspune numai despre un poet mare natiuni.Mistral este adevar un mare el a dea
limbi care strlucise prin literaturasa, dar ca familie;a reusit prin aceasta sä fac provincia sa maitoti Francezii, opera lui n'a putut fi ca o ideeregionalista, ea se unitatea sufleluluifrancez.
'Mistral nu este numai poetul Proventei, nu mimaipoetul Frantei este poetul lumii latine:
Sub soarelui!Strugurii fierb vase,
va curge
nu mimai prin opera acestci prin organizatia faimoase a
www.dacoromanica.ro
9
felibrilor, care a unit Franta toate celelaltelatine, care a adunat frumoasele tinuturi ale
reprezentantii literelor dinCe a realizat el in directie a lucrat
vi se va spune toatá competenta de repre-zentant de autorizat al latine. Eudator spun generale ce legáturiavut noi Românii Societatea lui.
Intemeiatä in 1852 consacratá prin aparitia (1889Mireio" a lui Mistral, pe care Lamartine a
lutat-o entuziasm, Societatea tinerilor poeti prozatoriprovensali numele de membrii ei erau
Cuvântul acesta er cu totul necunoscut, el fusesedescoperit de Mistral veche provensaläsensul de Din acest centru cultural s'au pornit
cercetärile, stiintifice asupra limbilor romanice totse termenul din Romania" care
tot teritoriul care se vorbeste o limbárivatä din Prima manifestare latinitate setäreste pentru 1878 vederea ei se concurspentru un imn al gintei latine, care fie premiat
ocazia In acel timp se gäsi la Montpellierun medic Mihail Obedenaru, care devenisecum reprezentant al unei limbi latine mijloculbrilor. El lui Alecsandri instituirea concursului.Poetul nostru Cantecul gintei latine",
Maiu 1878 este i s'a acordatunanimitate. Juriul Francezi (MistralTourtoulon), un Spaniol (Quintana), un Italianun (Obedenaru). Obedenaru a publicat atuncia
o explicatiuni asupra limbii noastre pentruca poatá fi poezia de nu cunosteau
Devenit imnul oficial al felibrigiului, Cântecullatine" fie la ocaziepentru aceasta compozitorul italian Marchetti amuzica pe care o cunoastem totii. Cu acest prilej poezialui Alecsandri a fost limbile: francezä, germaná,
poloná italianä.El n'a putut fie fatá 1878 la incoronarea
poeziei sale, ci 1882 aocazia altui congres a fost o
pentru el natiuneaReuniuni in onoarea lui s'au la Montpellier
banchete, s'au rostit discursuri, s'au
www.dacoromanica.ro
citit poezii, s'au diferite daruri, cari o statue aCalliopei muza epice a elocventei. Atunciforgue i-a spus:
D-ta nu esti pentru noi numai fratele lui Petrarca,Lamartine al lui Mistral, D-ta poetul
Intruparea poetia a unei idei dela careviitorul puterea lumii latine.
sonetul zice oferindu-i statua:
Iat-o, ti-o oferim pe zâna ArnionieiCare a trâmbitat renumele dela MircestiIntreabä-o, dacä vrei. Sângele bun nu poate minti
Alecsandri a vizitat, altui felibru, Bona-parte Wyse, pe Mistral la Mail lane. Scena intâlnirii o
scrisoare ctre sotia sa:
El locueste ca mine lade o necontenit
cabinet bine luminat simplu mobilat ca almen. Cum m'a m'a luat brate ne-amrulat ca frati cari nu demult.
Alecsandri a luat parte, cu rol oficial, la serbriledela Fourcalquier acel prilej, inaugurareaunui prefectul a dispus ca pe placa comemorativá
scris numele lui. Atunci Alecsandri caacestei atentiuni, a compus catren:
Te viaduce, s'aduci acestDin a lumii averi, lumini, noroc
tale arcuri departeSä intruneascä ce desparte.
Fireste, la toate provocrtrile ca adu-nare de poeti, Alecsandri a trebuit s rspundä prin poezii.
ele este una adresatá lui Mistral:
Doi Mistrali lume sunt:Unul$i
Ca o barpA dulce 'nAltul muge
www.dacoromanica.ro
distrugece atinge pe parnânt.
Mistrahil cel dusman
Tot ce cauti unMergi, gräbesteDe
Pe Mistral dela Mailan.
poet de vrei säla soare
VaniitoarePrin Alpiile albästrii
plimbareLin, mare
Printre insule aurii.
aurii", aluzie la de poezii a lui MistralLis
Mistral a fost desigur miscat de asemenea manifestarede iubire, ea rspunde unui sentiment dinfletul surori latine interes.dori mai Acestui sentiment se datoreste poezia
1880, din colectia ce ampomenit care permit v'o citesc traducerea
poet Alexandru
Când sfârsitu-s'a macelul ramas ciolane roaseDe lupi, atunci soareleRisipeste 'n veselie brumele$i 'nverzeste deodatä câmpul deDupä ce ce te 'ngenunchiase,Renäscutu-te-ai din nearnul lui TraianCa un astru ce rasare din eclipse 'Munecoase,Ca o veselitor.
Astäzi rassele latine,tine
A recunoscut-o 'n graiu-ti argintiu de plin;Azi Provansa te iubeste,Sorä te numeste
trimite, Românie, o de mäslin.
www.dacoromanica.ro
12
Prin traducere d. Alecsandru Naumopera tatlui säu. Anton Naum, care, pe românesteim din i poezie dela
le" a dobândit 1882 ca dar o paná aurdobitá briliante de Ateneul dinde Felibrigiul din Gape.
De aici se vede legálurile cudin sudul Frantei de Mistral amicii
se se perpetueazd un simbol al ami-citiei franco-române, mai bine zisRomânia Franta.
Fie-mi permis, terminând, Frantaea: feritá rele, suferintele sunt
ale noastre de bucuriile ei ne bucurâm noi -cu asistenta: Triascá Franta!
www.dacoromanica.ro
ANEXE
CONFERINTE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
A.
SERIA a 58-a (1929 - 1930)
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1.
Izvoarele de inspiratie poezie"Conferinta D-lui Pop, seara zilei de 12 lanuarie 1930
(Rezumat)
Credin(a puterea unui Dumnezeu este obârsia ar-tei inclusiv a poeziei. ne-a dat cele
manifestri ale sufletului omenesc, conceptiaasta ceva sfânt s'a pástrat dealungul veacuri-
astázi nu se va schimbCele mai vechi monumente literare cunoscute
Imnurile apoi cele budiste, Mahabarata Rama-iana, la popoarele indice. Sunt poeme lirico-epiceepisoade fermeadoare de olitate. Din ele se desprinde un ales spirit de umanitate, dedreptate, eroism.
La Ebrei, cu mie de de Hristoscirculau cântece poeme, cari strânse corp, ne-audat cárti ale Vechiului Testament. Poporuleste fäuritorul maretelor epopee omerice, Odisea,
cari se oglindeste toatä viata lui.sentimentul religios ne-a dat teatrul. La baza
tragediei clasice ditirambul, imnul religiosonoarea zeilor.
Din se desprinde mai puternic izvorinspiratie: natura. Treptat, instinctul de cercetare al ade-värului se de minune cu acela al frumosuluk,legându-se prin vesnicul sentiment al
Dela se valoarea literará2
www.dacoromanica.ro
18
a opere cea mai valoareaei moralá.
Inaintarea civilizatiei nu aduce nici opoetice. Cu
pleazá mretia naturii, ca vechi. Minunilenaturii poemele primitive au pentru totminuni. deosebire vechile monumente lite-rare poetii nu ci ceeace cred, ceeacke isimt, márgininclivse latiri, poezia ulterioará este creatoare. Un spirit nou,culativ, cercetätor, explicä impresiile totul.Inspiratia poeticä märeste sentimentse idea, pe care a dat-o instinctul cerce-
deci pe proprii ale artistului sedauge profunzimea de cu lui fire,
toate sentimentele pasiunile lui, devine punctul sprecare se indreaptá atentiunea poetului.
Astfel pe vremea Principatelor noastre,apare Apus Divina Comedie a lui Dante, care e con-cretizarea unei epoce din istoria omenirii. In tea-tru, ce a fost subordonat unei vointe superi-oare, ca tragedia anticá, ajunge peactiunii. Shakespeare ne cele- mai mari fr-mântári ale sufletului
Se naste un nou gen literar: Romanul. Acesta cons-titue cea mai preferitá lecturá, de urmäreste nuatât omul ideal, cât mai ales pe care toatemanifestärile lui individuale societatea.
Literatura se resimte diferite curente;romantismul libertatea conceptie devechea tiranie a a traditiei.
Ca tot ce este omenese, poezia, ca poatealte dar lumea ei superioarä, unde aputerea de inspiratie a
rile ei, pentru a frumosul, adevärulmoral, nu se va
Pentru a mai bine spiritul mai nouliteratura contemporaná, conferentiarul face o expunere a
de a poeziei.Literatura moderná, care se manifesteazä
Apus teren prin noua ei conceptiemeritá o atentiune. Scrutând operele
cari o caracterizeaz6 mai ales studiind critica ce li seface, ne vom pute face o idee despre ceeace
acest curent contemporan.
www.dacoromanica.ro
19
marele spun scriitorul modernvede lumea lndreptându-se spre mecanic; socie-tatea est imensä iar individul o
Civilizatia impune victimelor sale o adevdratávie care omul vrea evadeze, aceastá sensatie deevadare numai literatura. Asadar räsboiu
impuse de de vechile deconvenientele sociale. rästurnare nu e anarhie, cio pentru sensationalului,scriitorul se poate pe cele mai neobisnuite sau maireale terene, special spre viata consideratä anormald,
interesantele curioasele ei fenomene de psihologieomeneascd. cumva acestea apropie saupornografia (cuvântul e al astarul dotat spirit de observatie, face o cercetaretelectuald dezinteresatd. Deci, jos cu
cu care ni se lucruri,sinceritate intelectuald!
Ca formá, nici stilul nici fraza nu mai pot fi ceeacereprezintau mai 'nainte. Locul iea cuvântul, careexprimä sensatii prin brutalitatea lui, acum....:sonoritate; cumva imagini vulgare sauchiar respingátoare, aceasta se chiamä...: pitorese sauexotisrn.
Trebue sä recunoastem scriitori moderni, cumintelectualul Proust, sentimentalul Gide poeti careprezentantii tipici ai acestui curent, dat
opere remarcabile; scriitorii mai avântati,se abat dela eternele principii dice ale artei aduc o
a cele mai curioasemanifestäri morbide. concretizat,
prea aspre imagini.Prin imitatie, acest curent modernist
teren la mai ceeace mai usor deredat, puterile nostri, prezentareasationalului.
iScriitorii români consacrati n'au fost tentati niciatinsi de De unele din.de mai sau mai putin nationale, orimâneti, cari ne obisnuise editarea descot de subt teascuri o carte, care se
cinism, cele mai sfinte conceptii ale artei,temelia asezärii cinstite a societátii noastre.
e dureros faptul acesti scriitori pretuiti pe bazaanterioare, nivelul literaturii, abu
www.dacoromanica.ro
20
de increderea cititorilor. E de cenume de autori nici fragmente din
literaturá a ajuns o vânzare caoricare ca se desface curiozitatea
slabi.Trebue sá facem un front împotriva
a barbariei, care jicneste.
www.dacoromanica.ro
2.
AgoniaConferinta D-lui I. Peretz, tinua in seara de 19 lanuarie 1930.
Intre diferitele ,exercitate mon-dial asupra azi, una din cele mai mportantepoate din cele mai primejdioase este schimbarea men-
zicem juridice omenirei.Este firesc ca. cataclisme sguduie din
creeze ele noui nouime sentimente. Dar ceeste curios este faptul aceste rezultate ale nuconstitue general un progres al omenirei, o ameliorarea sociale o sufleteasch a individu-lui, ci dimpotrivä tocinai o exacerbare a indi-vidualismului, o deslantuire a poftelor, o seteputere de autoritate din partea un dispret alformulelor al normelor obicinuite. S'arprimitiva omutui, prin desecole de de socialä,noui calamitate se de ctuselepuse de Samson, orbit ca
dânsul templul de ale cärei coloane este legat, sprepeirea sale proprii.
apetentä de barba-rie, care este in fondul
redesteptare a instinctelortelor ancestrale cu energia desläntuirea carese in psihologia a multimei intrunite
a fost de observatä ea a dat nastere
www.dacoromanica.ro
22
ciclurilor de evolutiune a omenirei, pe careistorici o preconizeaza o sustin argu-
temeinice.Societätile se totdeauna vzute
timp, ca evolutiuneaceea a individuale. Ca omul ele se se
ajung la culminant de putere dezatiune, decad mai pot aparenteleexterne peste structurala, care mereu secentuiaza, mor, dispar, locul altor
omenesti venite mai care ca ele,urma ciclu de ascensiune decadenta istoriaomenirei.
Luati istoria universala. Civilizatiunile stravechi as-atice, civilizatiunile noului continent, civilizatiunile vechiafricane, prin de glorie culminarea
noaptea secolelor iremediabilul LuatiChina de veacuri; luati India,
de conditiunile climaterice, ascetism deluati Egiptul, Asiria, Chaldeea, Persia slava
vechilor Memfis, Teba o porti,Niniva legendara fermecata Babilona; luati GreciaSparta, nemurire prin vitejia fiilor si Athena
dar totusi cuceritoare prin Inltimea cugetäriia tot frumosuhii; luati cetatea de
lumii, prin princredinta: Roma imperiul mare, sub povaradecrepitudinei sale fastuoase lustruite, mai mult desub loviturile barbarilor luati minunea evuluimediu Byzantul, putregaiu aur;Darnascul rázboinic, Bagdadul minunata Gre-nada amintirile neperitoare ale califilor arabitenebrele luati civilizatiuni
convulsiuni pentru a ne ducezilele noastre, rafinarea civilizatiunii
deaz un de a fortei societateacontimporank de mirajul bogtiilor, seapere care-i temeliilese numele unor formule vane, subcare neputinta cupiditatea, de germenele
distrugatoare ale comunimul
In evolutiune cicluala, omenirea nuCa o dela un vehicul ea se
vârteste jurul sale, dar parcurge timp un
www.dacoromanica.ro
23
drum tot ca o dela un vehicul sineberea drumului parcurs o duce mai departe, patrimoniuintelectual, cultural sau moral, câstigat curs de veacuri.
uneori ca roata, alunecând pe asfaltul curat, nu mainou dela alte-
ori, tot ca ea, se care se prindede ea fire de iarbä, giuvaere nesti-mate ale gândirei alteori, fine, se mocirla
iese slbaticie, de detrebue printr'un curent ca
printeo limpede, ca se curete de ele.drumul necontenit, când va
senilitatea a milioane de de ani, pâmântultor atâtor suferinte, atâtor lupte, dar alpasiuni al atâtor avânturi generoase, altor cuceriri ale omenesc.
Evolutiunea istorica, din acest punct devedere general, este evident ori ce deeste sine de oarece, dacá teoria evolutiuneicicluale se adevereste, ea e necesara. Dar dinpunct de vedere special al popoarelor, oastfel de este o primejdie, hnpotriva trebue
se lupte energia, atunci e de ao face. In interne, sub loviturile din s'a
ce a pulbere imperiul bizantina luptat o mie de se apere rnentie,
ultirnul Paleolog a pe zidurile Constantinopoluluila cetatea. Cu aceiasi energie
apere existenta menirea civilizatoare popoa-rele de azi; mai ales acelea, cari n'au ajuns lamea desvoltärii civilizaloare care contin In ele forteneatinse izvoare rodnice de
decea victorie, care
este aceea care salveze dreptul.dreptul e dreptul e agonie sub
loviturile neincetate ce i le dau, pe setea deputere, abuzul de autoritate, conceptiunea a liber-
funesta eroare a mania interpretärilorsubtile a teoriilor ingenioase, interesele meschine zilnicspeculate mai presus de toate indiferentizmul generalal unei incapabile o
aceea e o se semnalezeprimejdie se dea strigatul de pentru carele cari mai sunt vigoare, ia dreptu-
www.dacoromanica.ro
24
lui mântuindu-1 pe el sä se pe eleomenirea
Am dreptul nu este decât datoria exteriorizatA pricinaacestui s'a ajuns la teoria a fortei-dreptprin inversarea notiunei de fortá. Amdatoria singura putere realá, de oare ce depinde
nostru intern, nu de adin ideea primei datorii: acea a conservári,
care e esenta chiar a vietii, am ajuns la fixarea normelora ceeace limbajul curent se numeste drept, dar fonde pe temeiul noilor principii noilor precepte ale
ca fundament al vietii sociale.Am arätat de asemenea, acest drept-datorie se
naste firesc cáci e o a traiuluifamilial social mai specu-
latiunile filosofice creatiunii unor socieltipe temeiul unor izvorâte din mintile
tätorilor abstracti, ei Platon sau Rousseau,nu pot schimba natura unor raporturi ale vietii care semanifestá prin lucrurilor pe toatá scara organizme-
Am arätat ideile con-ducätoare moderne, Franta vea-cul al XVIII sub influenta aunii, au ajuns sä fie o a prin denaturarca
trebuesc fie uncle revizuite, altele inláturate,cându-se din libertate ceeace este: conditiunea pri-
a vietii, inlocuind egalitatea fraternitateadreptate solidaritate.
Dar putinta de a reveni adevärata araporturilor juridice sociale, la notiune adreptului la justa valoare a principiilor ce stau la baza
moderne, poate mai fiefa(a egalitare a
nu se de toate dreptul, fie chiarconceptiunea lui imperfectá de
Aceastá conceptiune a ideei drept a variat tim-pul veacurilor. Unii au considerat In el numai aparentasa au cäutat determine care e caracteristicaacestei aparente; au pátrundá fondulintim al desprindä principiul moral. Timpde a urmat lupta aceasta ce considerau
ca izvorât din lege cei ce dimpotriválegea este trebue sá expresia dreptului. In
mele vremuri, clela principiul dreptul nu
www.dacoromanica.ro
25
nu are sanctiune, dacá nu este impus, s'a gásitadevärata sa caracteristicd este aceastáimpunerea o s'a dreptuleste idee preconizatá care aavut atât succes când s'au riclicat impotriva eiatâtea popoare au puterea Germaniei in numeleunui principiu mai de drept; acela al Cácinu se poate ca o regulatoare a vietii sociale sá nucuprindá sine un principiu moral, caretoate con§tiintele. Nu se poate fie produsul pur
simplu al vointei celui mai tare nu fie, chiar cândeste putere, inspiratä de con§tiinta
a poporului ideea de dreptate.cerone, Platon care proclamase justitia e armo-nia celor trei ale sufletului legeatrebue fie mijlocul realizärel celui mai mare pelume: al virtutii; distinge drept regulelepuse autoritatea superioark e in adevär drept,
conform con§tiintei de dreptate ceeace e numaio a dreptului, neintemeiatá pe nici o
Cáci, zice el: este drept prin care estesocietatea oamenilor care stabile§te o singurá lege: carelege este ratiunea de porunci de a interzice, pe care
ce o ignoreazá este fie ea este scrisäsau nu e niceri". ce nu se conduce de aceastá
lege superioará a ratiunei stabilirea normelor demoral, vital al dreptului.
Faptui o inichitate, o imoralitate este con-sfintitá prin lege, fie ea obiceiu, vointa
a poporului, din porunca puterii legiuitoare sau dininterpretarea aplicarea puterii judecátore§ti, nucaracterul ei, nu o transformä ceva drept moral.Câci spune Cicerone, drepturile s'ar stabiliprin vointele popoarelor, prin decretele domnitorilor,
judecátorilor, ar fi un drept fidrept ar fi un drept pläsmueti testa-
mente fal§e, acestea ar fi uprobate prin voturile saumultimei". Dar aceasta se ce
face aceasta nu se Ce face, chiarse admite ca Spencer, un Bain un Stuart Mill
filozoficä moderná: dreptuleste un cod de injoctiuni primite dela venit
printeo impunere nutiinta poporului unui ideal moral, el nu poate
multumeascá pe nimeni, dacá nu e intemeiat pe ideea
www.dacoromanica.ro
26
primitivä de dreptate? face se revoltá constiintaimpotriva ideei dreptul este o jucárie sau o
celui mai tare? Ce face intotdeaunas'a legilor sau scutumiare,musetea eterná a dreptului natural a tot puternicialegilor morale? Este existenta fiecare din noi amentului datoriei a acelei pe care Kant omeste un fapt inevitabil", pe care Rousseau o celebreazd
entuziastele cuvinte: Constiintä! Constiintá Instinctdivin, nemuritoare voce; aunei fiinte nestiutoare inteligente li-
judecätor al binelui al care facipe asernenea cu Dumnezeu!" Ea face pe Antigona luiSofocle lui Creon legile nescrise statorniceale zeilor din totdeauna träesc nimeni n'a de undes'au ivit". Ea face pe Socrate pe Hippias,tul, la recunoasterea originei divine acestor normetinctive de care constituesc dreptul universal,dreptul natural al omenirei_ Ea face pe Protagoras
origina a dreptului a sentimentuluidreptátii nedreptátii; pe sofistitatea legiuirii, dreptátii conventionale cu adeväratatate a naturei, desi lovindu-se de lupteitru confundând dreptul natural cu
a instinctului propriei conservárei. Eaface pe Aristotel corecteze a Gor-
combátutd deja de Socrate de Platon aratesuperioritatea dreptului natural, universal jmutabil a-supra legal, variabil. Ea face
pe stoici, precursori ai moralei crestine, asezeizvorul dreptului In naturá dea prin discipolulCicerone. definitia adeväratei lex est ratio summa,insita in natura, quae jubet ea quae facienda sunt.betque contraria". mai aproape timp ea face peMontesquieu declare natural e ratiuneaumaná guverná popoarele"; pe Kantdea ca formulá a dreptulul.: acordul arbitrarului fiecá-
arbitraru,1 celuilalt o lege de liber-tate". pe Cousin din libertate muma dreptului
a datoriei, astfel, pe Schopenhauertercaleze dreptul considerându-1 o parteintegrantd a ei, pe Janet proclame cá natura umanáe fundamentul legea este hotarul".
chiar când germankreprezentant Ihering pune dreptului spiri-
www.dacoromanica.ro
27
tul poporului al epocei ea o face forma pecare o imprumutá acest drept astfel creat precede
vointá legislativä aceasta nu poate s'o"ohne selbst zu Schanden werden". de
evident a pärut lumii romane acest adevär,din epoca clasicä a roman au ajuns
confunde dreptul morala Celsusjus est ars boni et aequi" Ulpian jus derivá delajustitia. limpede ,a pärut lumii bizantine necesi-tatea acordárii legei dreptatea, Basilicalele lui.Leon dreptul dreptatea
urmárind ca cea dea doua pozitivfie expresiunea a a dreptului ideal.
de imperios s'a impus conceptiuneegiuitorilor, discursurile publicate cu
ocaziunea civil Franta membriicomisiunii cu redactarea numeau dreptul:la riason fondée sur la nature meme
proclarnau cá trebue fietul acesta redus regule pozitive, precepte particu-lare. $i pentru a da dreptate lui Savigny,care se ridicase impotriva codificärii dreptului,de un secol juridicá a ajuns la rezultatulcontrariu, dreptul la litera text;morala, proslávind numai logica,aproape din cuvintele dinnarea ele a dispozitiunilor diferitelor articole, regu-lele de drept, Legea scrisk impunerea a luatastfel nou Importanta ei a fácut nu-mai ei i mai dea atentie. S'a väzut atunci ea este
de legislator legislatorul nu setotdeauna principiile dreptului natural de ideilemorale. S'a lege ce mai are la
celui mai tare, nu mai are nici caracte-s'a ajuns la ideea impunerea for-
e adeväratul element al dreptului. Instare se conceptiunea dreptului la izbucnirea
rzboiuluispus a schimbat mentalitatea
juridicá a oamenilor. In realitate multe puncte el n'afäcut deck accentueze o schimbare dejainte adaoge alte amänunte, s'o desvolte, s'o per-fectioneze. dinainte de räzboiu putereagislativá nu mai respecte principiile generale ale drep-
puterea executivá violeze litera mai ales spiri-
www.dacoromanica.ro
28
tul puterea creeze dela sine drep-aláturi impotriva de lege. Nevoile
razboiului, nevoile urmarilor rázboiului au agravata dreptului au sine haosul juridic,
care ne sbatemIncapacitatea puterei legislative, forma ei
de reprezentantä a poporului prin sufragiu universal, afost mai de semnalatä de doctrina francezá.adevár sistemul modern legilor prin adaosurinumeroase are un vitiu iremediabil, pe care lumea
recunoaste: se prin diferitelorcare le compun majoritätii, contraclictatorii, care
distrug coeziunea textelor; in plus competinta lede cele mai multe ori, Erorile, confuziunile
nonsensurile sunt infinit mai numeroase modernecele vechi. Greselile de expresiuni sunt
ventate principiile juridice adesea date la o partenici un motiv. Cine spune aceasta?" un profesor
universitar jurisconsult de frunte: Marcel Planiol.Deci puterea legislativä face legi hibride,
care modificarile partiale introduse pe cale de amenda-mente adesea irispirate de speciale care se batcap cap cu principiile generale ale legii chiar,
cele ale dreptului sine, produc o confuziunelegii chiriilor la noi este tipic
de cunoscut tuturor n'are nevoe de desvoltare. Darnu se opreste aci. Puterea legiuitoare, cum
creazä la noi in chiar aiurea, nu tine nicide legea Constitutia, nici de principiiledreptului. Pentru a impune o lege majoritatilor docileli se in afará de presiunea a solidaritätii departid un simulacru de teorie juridica, multe cazuri
imeori primejdioasa. este teoria, necesitatade exproprieri de minelor, proprietatea nueste un ci o teorie contrarie nunumai principiilor de dar chiar faptelor,
proprietatea mobiliard este unfenomen din traiului carese nu numai la oameni, ci la animale chiarla plante. Inlocuirea acestui printr'o teorieutilitara momentan periculoasa pentru viitor este o
vie a usurintei Jegislatorilor a lipsei de pre-de principii, de seriozitate.
Tot ca mai enumäräm exemple,buesc considerate legislatiunea cea mai a noastrá,
www.dacoromanica.ro
29
stabilirea principiului unei recompense pentrurea unei datorii firesti, principiu la baza impro-prietárirei; stabilirea principiului de räzbunare asupraproprietarilor actuali de pdmânt pe motivul presupusi
ai ar pe vremurifuind-o de proprietatea sa, principiu pus baza aceleiasilegi, stabilirea existä o dreptate decare permite se unii favoarea altora, totprincipiu pus la baza legi: stabilirea principiuluiomnipotentii Statulni asupra patrimoniului cetätenilor, pe
poate micsora ad prin creareavariate biruri; stabilirea Statul poateintre proprietatea averilor particularilor fie
expus la consecintele regulelor privitoare la laesio enor-mis când vrea, cum vrea cât vrea
altele altele!...De a contribuit la acestei men-
timpul lui neprevdzute, urgente,au cerut grabnice, adesea neconforrne dreptului,cáci dreptul rdsboiului e altul dreptul päcei. Deere-tele-legi, necontrolate, a tot putinte, de comode, au
guvernantii dispretul de Aufost cari decretul-lege sau legea a venit numaica o stare de fapt dinainte uneoriprin capriciu sau dea o de legitimitate unei
comise. Nu rechizitortu politicconferintd, ci o constatare a faptelor.De f apt actualmente, mult decât
puterea legiuitoare mai e omâna guvernului oricare fi i e de compe-
de coheziune, lipsitä de principii de drept, lipsitáde
Dar puterea legislativá ignoreazd celeelementare principii de prevalându-se de a tot
puternicia sa o teoreticd autorizare avointei poporului, cari e presupus constituit-osufragiul puterea executivä agraveazä acest räu,
alcdtuite de puterea legislativd,bune sau taci a tendinta
a celui ce are puterea abuzeze de dânsa.de câtre organele administrative, neres-
pectarea de ce sunt datori le aplice, for-o dureroash a sociale contimporane
nu decât semnalarea bor.Dar palladiul legilor palladiul de drept,
www.dacoromanica.ro
30
ar trebui fie la ea arsprijinul hnpotriva teoriilor gresite,
samavolniciilor abuzurilor.Din nefericire la puterea sprijinul
este iluzoriu. Din vitiile legislative semnalatedin reactiunea impotriva interpretärei a
literei legii, acurn vädit imperfectá; dinsine de a de acord prin interpretare
texte contradictorii principiile s'a laputerea cu ideea capoatá substitui puterei legislative crea pe cale de juris-prudentä un nou drept pretorian, vederileimpotriva chiar limpede precis al legii.rarea mobiliare cátre jurispru-
ciuda 'textelor regimuluidotal, e unul din cele mai stralucite exemple ale acesteitendinte. Teoria lui Gény: cá legea trebue fiepretatk cum fácut-o legiuitorul, fi fácut-oin momentul in care se aplick e seducâtoare,dar a exercitat o influentä dezastroasá asupra jurispru-dentii. de 'un text precis, mai sau mai putinbun, mai mult sau 'mai potrivit cu circumstantele,mai mult sau mai putin invechit, dar caz un text
teoria lui Gény, odatá primitá cu entuziasm deterea duce la o infinitate detemeiate pe criteriul fiecäruia, pe ideea proprie ce'si facejudecátorul asupra chip'ului fi redactat legealegiuitorul; la desfiintarea de fapt a legii.un text precis, chiar insuficient, chiar defectuosnenumärate pe arbitrarul fiecäruia,e incontestabil este de preferat.
Aceasta s'a vázut mai ales urma rásboiului.libertatea de a crea dreptul pe cale de interpretare,
o ca valabilá multiplicitatea de criteriisonale, s'a puterea ase conducá de alte preocupâri, principiile de
din competinta sa. S'a väzut cum,aplice legea, rämânând semnaleze apoi puterilor e-
xecutive legiuitoare ei spretare, ea s'a erijat deadreptul reformatoare a legii. S'aväzut s'a inspirat de motive de utilitatesocialk de nationalk de interes al Statului;s'a entuziasmat doctrinele solidaritate, cari-tate, de indreptare a relelor, a admis tot felul denoi teorii, bage de puterea execu-
www.dacoromanica.ro
31
justificarea abuzului nevoe,puterea nu are dreptul violezenimic In lume nici legea, ce e nicidreptul nurnele cäruia vorbeste care singur
autoritatea.aceasta s'a intâmplat mai ales provinciile ro-revenite la patria care alte texte de
sau invechite au mai rämas vreme Invigoare. Aci a procedat nici osubstituinidu-se legiuirilor in le
un drept arbitrar pretextul corectáriilegii ei cu principiile moderne.
Formula dura lex sed nu numai nu e apli-catá de instantelealtá acea a absolutizmului vrernuri: cartel est notre bon plaisir".
Dar atunci interese de interese de natio-nalitate interese de Stat, ori ar prezentaele pentru puterea executivá de influenteazáseninätatea justitiei; parvin turbure exerci-
sacerdotiu reprezentantul putereicriterii sigure principii de drept
nu mai nici adápost se nil-rueste dar odatá el se societatea.
conceptiunea sa superioará de dreptate,de fatá externá a dato-
dreptul frumusetea lui eterná, dreptul puritateaprincipiilor sale, nu trebue atins sub nici un pretext, subnici un Ceeace este etern; constiintei umanenu se pot sub inspiratia ideilor utilitare sauactiunea intereselor, ori de respectabile ar ele.Impotriva acestor zadarnic au luptat de veacuritiraniile. De aceste legi s'au veci toatedreptätile. chiar ele au Infrânte,gerea a pururea mai primejdioasä, mai
temut; cáci ce le-au dramat singurisub picioare präpastia In care eiganizatiile Intemeiate In ciuda impotriva normelor imu
ale preceptelor sacre ale absolute.de aceia, cand puterea legiuitoare nu mai are
principii conduatoare de drept; puterea executivánu mai are respectul manifestatiunilor externe ale drep-
cand puterea judecá rolul se ademe-de preocupári de puri; este o
si se semnaleze starea de fapt consecintele ne-
www.dacoromanica.ro
32
faste ce poate ea tuturor aceloracare awl tuturor acelora care priceptuturor acelora care pot hotäräsc: se temelia
se zidul de apärarenebuniei sangeroase, care vrea cotropeascá sub un des-potism fanatic degradatoare supunere
de astázi; dreptul,scutul Acum e agonie moarede nu i Pentru el, pentru pentrupentru pentru omenirei, salvatidreptul!...".
www.dacoromanica.ro
3.
Curente publicä.Conferinta D-lui Constant Georgescu in seara de 26 lanuarie 1930
(Rezumat)
seara, d. Constant Georgescu desvoltatla Ateneul conferinta analizand curentele noui inviata ce ca o a introducerii
universal.Reforma votului obstesc a fost de regele
Ferdinand primul fetnic Ionpentru bravura pe campul de de
tramil Votul n'a fost cucerit prin bari-cade ca in alte state, ci a fost de alguvernului.
A doua constatare este, s'a introdusmod brusc sufragiul universal, pe statele occi-
s'a la a scrulinului pe listareprezentarea minoritätilor o de peste
50iRatiunea superioará de stat care a determinat
regele Ferdinand pe votulobstesc a fost faptul de a impor-tantei numärului ca factor de a unui neam. Pede parte egalitatea solidaritalea de pe front,mente a condus la nevoia politice timp depace.
trebuia devie o demo-ca fie punct de atractie a populatiunilor din
teritoriile alipite.3
www.dacoromanica.ro
34
ce conferentiarul cc este democratiarostul democratiei consolidarea stat, prin creiareaunei constiinte nationale, se de rostul parlamentu-
care poporul reprezentantiiSufragiul universal este instrumentul prin care po-
porul manifestä vointa sa.nou curent s'a ivit favorul dreptului de vot
al pe care conferentiarul legitim,admis principiul sufragiului universal Feme-ile nu trebue constitue un partid aparte, fe-meile trebue. ca cetdtene, se segrupeze partide ce au program de ordin politic, pede parte partidele nu se pot improvizaUn partid feminist ar complica viata nici
Consecinta introducerii votului universala fost aceea, la era considerat ca o
mai ales din centrele de votare eraude locuinta satenilor, alegerile se in
timp de sauLegea extrem de vointa
alegOtorilor se nu-simai recunoaste vointa sa, rezultatul final al alegerii.Rezultatul scrutinului atari n'are de o
relativd.Roadele sufragiului universal n'au putut fi cele
tate de promotarii reformei.Expticatitmea faptului este nuo educatie a Trebue consecinta
ridicat in primul nivelul alprinteo propaganda constiintaa
Este nevoieconducatoare pentru sa Partidele poli-tice cari revendica puterea trebue se reorganizeze,
tot ce e spirt coterie.Se impune azi de
politic prin care toate fortele politice dinse solidarizeze, problemele ce se pun azi,
s'au dovedit forta unui partid a orn.piklá unirea
acum 70 ani. vechiul a modde se datoreazá disparitiunii spiritului
de partid.
www.dacoromanica.ro
4.
finer!.slui M. seara 2
trecut eram am venit fracde era o mare sarbátoare.
Vorbeam despre TachePrea memoria mare pe care
dusmanii admirá acum; pe care, sunt sigur,perspectiva depártárii va aseza de mai, mari
ai Istoriava putea fixa rolul pe care Tache
nescu lupta pentru Intregirea neamuluí.Anu1 acesta, vedeti; venit, m'au adus altii.
rudele din meu s'au opus,este primejdie pentru mine, sfortarea pe
care trebuie s'o facDar am rezístat; am stäruit pentru ca Doctorul
ridice consemnul. cred DL Doctor nu va ficonstate bolnavul este ceva mai bine
Subiectul Conferintei mele de astäseará.:
SFATURI TINERI
cáci ce vorbeascá deamai La cear expe-
rienta pe care mai n'ar atrage
www.dacoromanica.ro
.36
atentia celor tie se foloseascd de celede cei mai
Dar la care tineri udresezloricari dar la acei cari au fost la
la acei cari desi n'au fost la aude toatá rdsboiului.
La dintre 20 adresez astáseard.adresez la ei vietei
care au fie mai putin laanurnite indemnuri pe care räu voitori hnping
spre pieireacare sunt azi vor fi mâine adeváratä
straje a tärei pot fi mai usor aderneniti caai ai nearnului.
Ei n'au cunoscut viata a ei n'aucunoscut bucuria tineretii. smuls dinviselor pe care le tineretea, pentru a-i arunca
Nu cred fie care nu fi trans-formare de ori vine in contact acest mister carese moartea". duce la copilul,un sot, pänidntul cade pestei se pare ceva se rupe nu mai potmai nici o cu nimeni.
dintre noi fata mormântaltfel de orn. viata ni se pare o vanitate,
viata aparerost
Eu când acum am ochilor cada-vrul unui prieten pe care vitregia soartei l'a S'a
$i ambitii acestTotul s'a sfârsit; un din ce
prezenta acest orn, numaiiatä adevärata putere care viata
Atâta desnädejdie, atât desgust viatao prin prizma
Dar când ani de zile acest contactvezi cázand jurul alegere,
tineri urâti,prosti cad
nici o alegere. pe tine te accastáimagine a mortei care nu alege care nu
Este firesc ca omul, ca generatia care aacest contact intim
www.dacoromanica.ro
37
de idei. Mai ideea de egalitate absolutä, apoiideia ei mimai care au trit de internei singuri au societatea gratie
societate maice deziluzie pentru ei când se
prinde vârtejul ei atunci sunt silitinu egalitatea este temeiul din contrá
cât imaginea räsboiuhii se dinaintea cu atMeama inegalitatea este imaginea vietei.
se totul se transformä; nu este unpunct nu sunt puncte egale.
legeainegalitatea, constiinta se nu ce mai
Dar când seama de interes, de indi-ferenta care este privitá actiunea dela pecare o credeau capitald. Constiinta este mai
sunt scârbiti vid pe eroii de eri arMati curio-zitate; i ar pe cei care au venit mutilati improprii pen-tru priviti ca un fel de necaz.
Ei care credeau au drept la tot suntcând li se disputi bucática de
Spectacolul mortei gândurile,pregáteste pe cei care au contact
moartea cadi mai usor unor sugestiuni ne-sinMoase.
Atât ar ajuns, poate, ca si explic dece adre-sez grije acestor tineri le spui: atenti, nu plecatiurechea la inamicilor care, vorbe fru-
planuri miraculoase cauti si aten-tiunea dela vostru de apiritori ai ai neamu-
de sträjeri ai parte a lumei.Dar. pe cauzi de slibire a constiintei
sdnátoase se mai adaogi una tot de importantd princonsecintele ei dezastroase.
Regimul reprezentativ efectele produse de acestregim asupra a turburat adânc
Regimul reprezentativ, un produs alenglezesti. prin imitatie, a fost introdusurma marei Revolutii Franceze. civilizate vechitraditii se nedumerite acest regimprogresul social sperau
La ca toate inapoiate, adoptarea arcestui regim a fost un salt necunoscut care ne-a zipi-cit complect.
www.dacoromanica.ro
38
Am spus reprezentativacolo a dat rezultate admirabile, Inlesnind o
prop4sire a a
In Anglia regimul astabilind un echilibru care
meste pe Rege, pe pe pe pepopor; fiecare tie drepturile datoriile lui;
limitele drepturi se desvolta viata
au ajuns la acest rezultat prin viata pecare o duce acest popor d aproape 2,000
tara care oviatá destul de ca sá fi ajunsla de distinct.
o parte dince n'a fost
Dar an dininvaAuni cea se nudtuinea, o
de stat care individualitatea poporuluiera respectatá. Náválitoriinu-i neveste, copii,
animale gospoderie domestici caresä-i
Rend pe la distante apreciabile auNormanzii Scandinavii cari dupá cum
am mai au distrus totul au datganizarea proprie.
Fireste regii au sá contraaceste avut de tot concursul
contii al acelora ce depindeau deconti baroni,
s'a cerut bani pentru a asemeneacontii a da acesti bani, au
cerut obtinut diverse putereade aproape 2.000 s'a
aceastá artá a 'drepturilor poporu-lui englez care nu este dar pe care toatá
Rege o 'respectä stintenie, fiindcá,pentru s'au valuri sange.
Pentru ca D-voastrá sá a aceastenglezá trebue sá documente importante carecaracterizeazá o carte decadastru al proprietarilor mai 1.000 de
existentà.
www.dacoromanica.ro
Prin urmare au trecut mai bine de de ani decând Anglia se discuta se stabileau drepturiledatoririle ale poporului; sebileau prin acte investite cu drepturile deproprietate.
Prin urmare de mai bine de 1.000 de ani viatape bine cunoscute bine
stabilite.Desigur regii profite de de pace
prosperitatea a poporului ca din drepturilela care renunte. atunci poporul, gelosde drepturite lui, se arma
aceste drepturi.Caracteristicd, din acest punct d evedere, este lupta
dintre Carol I Cromwell.Regele este prins, condamnat.
Cromwell care era absolut, sefie protectorul nu coroana.
Regii revin firul intrerupt o se pentru caviata se desvolte pe bazele ei
$i s'a regesc nobiliarlar este firesc ca fiecare limitele dreptuluilui nu abuzeze.
Pe continent, Europa au fost alte conditiuni devia* la noi ce vorbim, acum de ani ne
sub protectoratul rusesc, vasali ai Turciei afost ajuns raportul consului rusesc al unui Efenditurcesc pentru domnitorul fie
Nu existam in dreptul public european. laboiu Crimeei la congresul din Paris 1854 desprenoi vorbeau Turcii, vorbeau vorbeau Austriacii.
$i a trebuit Napoleon III, setorul principiilor de ca Prin-cipatele Unite apoi sub garantia celor 7 mariputeri.
Dar ideile aruncate lume de marea revolutie fran-rdscoleau din ce ce mai mult starea lucrurilor din
Europa.Regimul reprezentativ constitutia sunt introduse
peste tot sunt aduse la noi. Patriotii de acum 100 deani, sub imboldul celor ce se petreceau .Europa, for-
cele 4 puncte care devin crezul actiunidela noi.
Entuziasti cele ce se petrecs de erau totul
www.dacoromanica.ro
40
altele, introduc regimul cu sistemulreprezentativ.
un popor care träise sub stápânireaFanariotilor patriarhal; constitu-tional reprezentativ cea mai sinistrá
Regim constitutional sistemul reprezentativ pentrua fi un element de progres trebue aibá la pe ceta-
este cea mai primejdioasávernare stápânitorii nu au nici control.
$i este de admirat Regele Carol clasa supra-nu au abuzat prea de stare de lucru.
Dar. fatal, aceasta delala regimul reprezentativ a produs turbu-
rári adânci in viata româneascä.A trebuit pe aparatul de slujbe
pe organizarea statelor moderne. dacäaceste slujbe, regimul patriarhal se cuveneaboerilor care puteau le cazul
bun aveau nevoe de cinste bun simt; slujbelemoderne cereau noi acumde ani nu nici cursuri gimnaziale; uni-versitatea noastrá dela 1860.
nevoe de s'au dus la boeriioamenii din popor; de cele mai multe ori oamenii din
popor. mai cu nevoia, auziste diplomele; pe când boerii se multumeause acasá cu lustrul tári streine. Sunt
cazuriie acestea care foarte bogatipe vrernurile acelea au plecat la Paris cu câte un de
omul de a ajuns ministru boerului a fostfoarte fericit la bátrânete fostul lui i-a dal o
de judecAtor la unui cunoscutajung milionari, profesori universitari,
firesc se barierele; au plecat oamenii dela mestesugurile slujbe administratie, iarcopii au dat la carte toate le
deschise.care adresez au sosit la acest
banchet t ocmai când locurile eraupeste când cartea care onorurile
toate azi nu-ti un post de sub-comisar de intelectuali titrati.
Generatia la care adresez care trebue fiepävaza este realitate o generatie strivitá de
politice imprejurärile sociale. când
www.dacoromanica.ro
.41
idealurile firesti ale vietei strivite de tristeleeste firesc ca rezistenta constiintelor fie mai
Pe lângá toate acestea ceeace face ca primejdiafie mai mare este forma sub care se pre-
pericolul.Societatea pânä acum s'a desvoltat pe
trei baze: Dumnezeu, proprietateaAceste baze de experienta vietei.
Când cele mai bine dotate aupátrundá infinitul rostul vietei,un la chinuitoarea Intrebare, suntem, deunde venim care e rostul nostru pe pâmânt - de câteori aceste au rezultatula fost kleile filozofice
de acum dar de când se constiinta omeneascápe au descoperit universuleste rezultatul puteri care, prin transformare,produce
Dumnezeuce sine ar fi Nirvana, cum spuneau
spmiea Platon, Dumnezeu cum spu-neau Egyptenii ei toti care la bazátele este indiferent. Nimeni pânä acum n'astabileascä un absolut. Adevalrurile consacratepe care se viatá moderná sunt o
hypotezá.Dar pe s'a creat civilizatie
carevin oameni idei pe care le pretind Inaintate
vor distrugá bazele pe care se gäseste asezatäzatiunea noastrá pentru ca schimb instaleze cea mai
dintrefireste când cer transformári radicale trebue
vinä cu care impresioneze opiniavenit adeváruri zise pe care
legitimeazá transformarea la care tind.Aceste zise adeväruri constituesc adevärate
pentru a neg omul ar fi materiespirit, pentru religiunile dela baza
ca un adevár indiscutabil:totul este materia; este sufletul?, l'a väzut nimeni,nu credem. Dar materia a
Truim vreme care fenomene care par extra-
www.dacoromanica.ro
42
ordinare se produe nu ni le putem Auzicare se la Roma, la nimeni n'a
väzut prin ce se transmit undele care se spun ar producemuzica pe care o auzim.
Dar pentru a evitä ori ce fel de carear fi discutabile, eu am admis cá religiunile suntun produs al mintii omenesti, contact infinitul.
Este o nu este un adevär demonstrabil; darla baza pe care se desvollä
lizatia este Pentru aaerul afirmatiunea pe care o fac este unstiintific absolut, oamenii cu idei seintemeiazä pe urmätorul rationament.
La oamenii credeau este centrulomenirii, c'acest care ar fi fost o farfurieare deasupra 7 ceruri care aveau sä suflelelecelor ridicându-se din se vor
fiinta diviná. dedesubtul erau cele 7sfere care cuprindeau treptele pe care se cei
pentru pe care lecá cele 4 elemente constitutive ale universului
erau focul, apa, aerul pámântul.Slujindu-se de descoperirile care au arätat
este rotund, cá se in jurul axeisale, imprejurul soarelui cu ele cu
sistemul planetar se directie deter-minatá univers; c'acest univers se märeste din cece apare ca un gräunte de nisip avândo fatá de imensitatea care
Pe de altá parte analiza ziselorelemente s'a descoperit ele sunt compusedin mai simple aceste corpuri care sepretindeau ele se desfac alte corpuri
De ad inovatorii au tras consecinte:a) Tot ce au crezut cei vechi despre lume este nea-
aceia ceace construittrebueste dispará;
b) aici vine marea excrocherie care selumea. a ajuns
elementele le din ce dânsiipretind materia este ele-mentul primordial care produce universul.
afirmatiune este o excrocherien'a ajuns la acest stadiu. Ne gásim fazatezelor; admite hypoteza care mai bine
www.dacoromanica.ro
43
Dar repet sunt hypoteze. Ceeste fondul lucrului nimeni poate afirme;iar singurul absolut pe recunosc oamenii,de este totul este relativ
Pe excrocherie, au mai o teoriea zisului materialism istoric.nirei arbitrare ei afirmá la bazamärilor sociale de producere.primitive producerea se prin iar organi-zarea caste mobile producereaservi; societatea moderná, cum o cheamá
conducerea este aristocraticä, caste pro-ducerea prin mâine sustin produ-cerea va fi prin muncitori pe instrumentele de
conducerea o vor acesti
Cu de tratându-seacest tablou, usor se pot prinde sufletele generoaseale tinerilor deplin formate ale semi-doctilor. care vorbesc a
sau se fac realitätile vietei.autata dernocratie americanä a trebuit lupte
arma la 1867 pentru desfiintarea sclaviei.când cea mai mare parte din
omenire dacá nu a maiputin fond.
Intrebati pe nenorocitii de rornâni carepromisitmi au plecat Argentina, Bra-
zilia sau insula Java. convinge usorbloul care imparte omenirea 3 numai nu
fi.Dar oamenii se usor ales când tineri
n'au o desigur acei careideile zise sunt foarte multi
in tara noastrá sunt foarte multi oameni carela viata care au fost prin
României Mari,Dar sunt multi ilurninati, oarneni de credintá
care suficiente de control credtransformarea in atingerea acestui idealcare muncitorul constient organizat ar fi
Tineretul nostru este dator toate deziluziilede care sufletul i-a fost cuprins se fe-
de vânduti interesati iluminati.pe pâmânt este departe de a fi ajuns
www.dacoromanica.ro
44
la punct; sunt popoare mai civilizatemai sAlbatice, ba uncle sunt de estecurios cum se face ideile ar reprezenta
cea mai se la popoa-rele cele mai sAlbatice.
bage de le esteviseze experiente; ne esteimpus de
realitalea este trei avem 3.000.000de care au aspiratiuni centrifuge con-stiinta este departe, de a fi Ca jurulnostru, istorice ne-a creat nurnai dusmani.
mai ales dela de unde venit toate inva-ziunile care au stins acum toate civilizatiile europene,ne pericolul bolsevic. totul pare ne
care a determinat imperiului
V'am spus toate acestea nu ca un profet de neno-rocire care vine afirme pieirea a neamului.
din nenorocire omenirea este mult mai pre-rolul nostru de santineld este mult
mai Sunt sigur ceace nu s'a reusit acum 1500de ani. nu va reusi nici
Pentru noi nu trebue minutprimejdia este apropriatA; singurul rnijloc ca
primejdie devie un este ca noine transformAm de topor.
Contra cu vorbe frurnoasezise generoase adevAruri as zise stiintifice voitinerii opuneti sacrificiul pe care dintrevoi sute de mii pe de onoare dedatoria care o neanr,putere spuneti hydrei careademeneascA: Inapoi pe aici se trece".
Am prirnejdia este mare darvoi o puteti glasul meu este un simpluglas de desteptare, m'ali eu suntmi-am datoria.
acum acei care consiliat nu acei carern'au rugat interesul vor pricepe dece rezistat.
Va pricepe prietenul men care ca menajezes'a oferit el o locul
Ar fi vorbit duios iubita lui; pe care o iubesceu fireste cu mai energie ca
www.dacoromanica.ro
45
nu vá esteprietenul Florescu ar fi vorbit despre sufe-
acesteiva ert Florescu nu i-am cedat pasul; pr
vorba Indeplinirea unci eu sunt foartefericit c'am putut s'o ca sä voispune la care adresez : Taranostru a trecut prin primejdii mai mari; a
datoria. viitorul ei, momentulde de care fäcut priso-sintá datoria la privind primejdia in fatá eu inchei
incredere.
Triasca
www.dacoromanica.ro
5.
Problema minoritatHorConferinta D-lui prof. N. S. Ionescu tinutá in seara de 16 Februarie 1930.
seara s'a in sala Ateneuluid. prof. N. S. din Tg. conferinta
despre ,,Problema din Romania".Conferentiarul prin a aráta cauzele violentii
rniscärii minoritare la noi, timp guvernul le-adat clrepturi peste limita legilor tratatelor.
Trece la partea a chestiuniiminoritätile - dupá international actual - nu
entitäti de drept public, nu suntjuridice ca colectivitate, international cunoscandmimai indivizi minoritari. Deci nu o natiunenoritará, care trateze pe picior de egalitatesau care s stea judecatá el.
Examineazd una câte una minoritare. Inchestia limbei justitie adrnnistratie, Statul
sale tratatulfacilitäti intrebuintarea limbilor minori-
tare fata justitiei.cifre netemieinicia plangerii privitor la
admiterea publice. In 1925, laP. T. T. 1851 (din cari germani) functionaritari, când proportional nunMrul populatiei, ar fi tre-buit fie 1214. In C. F. R. erau 10924 (din cari 2000
www.dacoromanica.ro
47
germani) functionari minoritari, când ar fitrebuit sá fie 6200 etc.
In ce biserica, pentru fie-care credincios ortodox 60 pe când pentru unulMinoritar aproape pentru trebuintelecultului.
aveau 1928: Ungurii (cam 1.200.000) 1971primare (762 de Stat) 106 secundare (31de Stat); aveau 35 secundare 434 primare.
$colile Minoritare din au an,fie necesare.
Aratá cá tratatul nu Ro-sá oricâte confesionale ar vrea minori-
aibá, ci le dea primará limbaceeace Statul le dá.Aratá adeváratul al ajutorului de Stat ce sun-
Devedeste minoritare abuzul ce faceserica evanghelica impozitele pune asupra credin-ciosilor pe care Statul le incaseazá prin orga-
saleIn privinta reformei agrare, dovedeste statistici
oficiale fost mai in vechiul regat, unclemica proprietate ajuns 91. 5 la dintului, pe când Ardeal a 5 la
Araa vinovátia guvernelor, care nu chestiazisei Universitáti
punctele dela Alba Juliaaratá nu validitate juridick neobligând Statul 'Român.
Cred cá trebui sá a se adresapeste realiza revendicärile drepteprin eu noi.
Pentru aceasta nu e o lege a mi-noritätilor, putându-se cadrulgilor tuturor
Datoria guvernelor este: 1) 0 democratizare sinceráa maselor dela 2) românizareadin provinciile alipite prin
industrie 3) propaganda realásuntem cunoseuti.
www.dacoromanica.ro
6.
Obiceiul de a fuma.Conferinta D-lui C. Poenaru Cáplescu in seara de 23 Februarie
(Rezunuit)
Isoriografii sustin obiceiul fumatului existaChina din timpurile apoi Romani fu-mau seara foi de (lactuca) spira-lele de dorul de Primii locuitori aicei fumau foi de plante felurite: foi de trandafir,scoartá de salcie, de poate chiar de
Herodot ne spune Scitii aruncau grnnte depe foc respirau fumul produs.
In acest mod se inspirau se escitau.Tutunul a fost mult [imp crescând
in multe regiuni Americei a fi de vreunanimal.
Locuitorii din acelenu era alimentará dar o pentru di-.ferite leacuri. Tot tutun omorau insectele;
sucul de tutun inveninau sgetile cari ornorauinamic.
De oarece azi spontaneuChina, Persia, Egipt, la Capul de Buna
Australia, nu se pot afirma preciziune careeste locul de In Europa nu a fostdecât descoperirea Americei. ChristofColumb ajunse pentru prima Cuba, trimise
ca exploreze
www.dacoromanica.ro
drum mai multi bárbati femei indigeni carieMe un sul de foi räsucite aprinse la un capát, din
care fumul prin capät. dela oplantä Petun (Tutun).
Pentru locuitorii primitivi Petunul er obiectul vene-ratiuMi atribuiau proprietäti miraculoase.
Mitologia ne Petun zeul mortii, zeul
pläcute cari fu-mului. geniul bun sesupra Petunul se ardea la ceremoniile religioase,
erau transportati sferele divine prin norii defum zeii sunt
Când conducátorii poporului se adunau in camerapentru a decide pacea sau rdsboiul,
fuma din de foi de daFoile de se purtau de
ca amulete. Fete le purtau la cingAtoareca le noroc. Se intrebuinta la
vindecarea multor boale.Numele de Tabac ar fi venit dela Tabago sau
Tabacco din mici.In America de Nord muzeul din Waschington se
gäsesc colectiuni de pipe din morminte vechi, ce-din timpurile preistorice, indigenii
fumau pipe.Se Hernandez Toledo ar fi adus
tutunul Europa peninsula Yucatan. Este maigur lui Columb Spaniolii au adusseminte pe care l'au cultivat tara RomanoPane a pe Fernand Cortez aducáCarol La 1518 Spaniolii au trecut tutunul inPortugalia, pe la 1518-1513 se fuma la acestepopoare.
In Anglia tutunul a fost importat de Walterocazia Virginia. Istoria spune
chiar servitorul lui Walter, intrând dimineatamera ese fumul pe aluat o turnaro in cap, crezând i s'aaprins ceva, deoarece mimai fumând.
Cititoarele gospodine minte ocaziela aceasi odatá tutunul au fost importatiiEuropa cartofii de Francis Drake.
dar douä plante din aceeasi familie, a Solaneelor,Solanum tuberosum) aliment de
4
www.dacoromanica.ro
50
nutritiv, tutunulvitoare despre care Montain a spus: A lede ses victimes, on que le tabac n'est sorti du vieuxmonde. que pour venir tuer l'ancien".
acum fapte curioase istoriculnului: la jumMatea secohilui nu erräspânditä moda fumatului Europa,; se culliv tutun
mimai uncle localitáti fuma putinäTrebuia o suveraná care
o asemenea Aceasta adevár fu Gatherina deMedicis. regina Frantei. Istoria ne spune pe ladomnia lui al Regina regentä, suferea de
de cap atroce rebele oricárui tratament medicalcunoscut la acea
Jean Nicot ambasadorul Frantei la Curteatugaliei, unde tutunul eri cunoscut mai ales formade tabac.
de renumit durerilecap (pour faire distiller les humeurs du cerveau)Nicot Reginei mull
De aceea biografia ei astf el: le futCatherine de Medicis, la royale Marraine de la plantede Nicot.
Tutunul devenise planta a Reginei funumit iarba reginei, iarba medicee, iarba iarbaAmbasadorului iarba tuturor relelor.
Moda de a priza tabac se foarte repededela curteaa Frantei tot atunci apáru ca un corolar ne-cesar moda purtárei tabacherelor scumpe care se pictape fata dinäuntru a capacului figura Inte-legem dar cu bine, cu se deschideades tabachera, cu atM se putea admiratretul dulcineei.
Oamenii fumatul.
problemi a fumatului este va fitotdeauna de actualitate pentru generatiunile de cititoricari se succed, voi arMa pagini notiunilecari un fumitor sau nefumätor e bine si le cunoascá.
Cred ci oamenii culti sunt destul de curiosi aflecari sunt pärerile scriitorilor celebreasupra fumatului.
Se din literatura de atabagismului ci oamenii geniali ca Bacon, Locke, Newton,Kant fumMori, dar trigeau tabac pe nas.
www.dacoromanica.ro
51
Milton Byron fumau, darc marele Napoleon prisa dar nu fuma.
de credinciosul Constant, ameze o splendidA pe care oferise ambasadorul
dar a aruncat-o desgust, zicând unastfel obiceiu nu decât a lumeaexcita pe lenesi".
Göthe H. Haine nu fuman. Maurice de Fleury, unmedic literat a o lucrare declemia din Des effets du tabac stir lasanté des gens de lettres".
Concluzia la care ajunge este fumatul etor inteligenta,
cari am studiat literatura francezd,literare Tomantick realistA, parnasiand
turalistá, shnbolistá, ori chiar caren'are drept scop decât distractia, toate din operelecelor patru maestrii ai literaturii franceze din secolulXIX anume; Victor Hugo. Balzac, Michelet Dumas-Pére.
Ei bine aceste patru genii cari literaturadern, nu fumau.
Erau prea mari geniul ca nevoe deexcitant erau prea energici ca sau
puterea de creatiune literard.asupra tutunului, spunea: nu cred
fie de Autorul operelor Rougonart" J'accuse4, târziu din cauzafumatului abuziv a fost nevoit renunte la
otravá. Se operele urmá aufost superioare.
Dumas a lui Fleury,rele:
Qu'il a rennoncé au tabac a cause des vertiges. Letabac est avec l'alcool le plus redoutable adversaire deintelligence, mais rien n'en détruira l'abus, les imbécilesétant les plus nombreux et le tabac n'ayant rien adétruire en eux. Mais comme ce n'est pas des imbecilesque vous vous tâchez de convaincre lesligents.
Saint Victor, critic abil, fuma mull, dar n'a produsoriginale.
care fuma e considerat ca mediocru.Flaubert greoi trebuia 6-8 ani pen-
www.dacoromanica.ro
52
a termina o operá. La Tentation de Sf. Antoine", aaproape toatá viata.
Villiers de zice ,Eve future": Le tabacchange en
H. obiceiul pasional al fumatului
Jules Barbier era prin oprireaurma unei intoxicatiuni tabagice. Avea ameteli, sincope
perdea memoria. A complect s'atosit. memoria revenit.
Balzac era un adversar al tutunului cáci spu-Le tabac détruit le corp, attaque l'intelligence et
les nations". E natural ca o substantäde-a fie nocivä.de a s'a arta fumalului
cum s'a rdspândit mai vedemale marilor literati poeti asupra
tunului.Victor Hugo spunea: Croyez le tabac est phis
nuisible qu'utile. Il change la pensée en il sub-merge et noie. Malheur au travailleur par l'esprit qui selaisse tomber tout de la dans le
croit qu'il remontera aisément et se dit qu'aprés tout,c'est la méme chose Erreurl pensée est le labeur del'intélligence, la en est la volupté Remplacer lapensée par la c'est confondre un poison avecune nourriture".
Augier, fuma de mult eraintoxicat. Dupá medicilor a fost nevoit abando-neze fumatul
anginá de piept numais'a vindecat. Trebue notat au avut o mare
vointá ca asculte de sfaturile medicilor.Sunt o categorie de autori celebrii a
opere nemuritoare fac deliciul cititorilor; ei bine,beau tot de unii au dus oaltii au ori au murit mizerie.
Alfred de neintrecutul poet, fuma beamult. Cine nu ce a dus ce mizerabil a
Ewen Sue, imitatorul lui Dumas, fuma mult.de fumätor pasionat, ade nebuni.
Baudelaire, ce viatá zbuciumatk ce halucinata de o congestiune cerebralá.
Dupuytren, celebrul chirurg francez, din prima
www.dacoromanica.ro
53
a secolului trecut, spunea asupramatului: de cette habitude parmi lesclasses intelectualles est fort regretable". n'est vrai-ment pas croyable qu'un homme d'education libéraleconsente de delibéré a abaisser ainsi le niveau deson intelligence. qu'an homme Qui gouté l'orgeuil de lacréation littéraire ou aux sublimesjouissances l'esprit l'ignoble plaisir de s'empester etd'empester les autres".
Eminescu, genialul nostru poet, abuza malt de sub-stante ce a marele critic filosofTitu Maiorescu, despre Erninescu: Viata lui era nere-
adesea se numai excitante.abuz de tutun de cafea; nopti petrecute cetirescriere. zile petrecute mâncare apoila vreme neobicinuitd miezul noptii,
alegereDistinsul meu coleg, Dr. P. Zosin documentat
articol asupra lui Emineseu, spuselecoleg al marelui poet: Atmosfera locuintei lui Emi-
nescu era infernald, lui pläcea prea mult cafeauaneagrá când lucra, masina functiona Intrerupere.Mirosul cafelei, al spirtului dela cumul care umplea casa o ceatá de puteaivedea obiectele mai apropiate, alunga pe fiecarecurând dela Eminescu.
Cu toti ce ce nenorocit aavut autorul sublimelor versuri
astki la noi. Un nebun i-a sfärâmat eno
Este foarte Interesantä descrierea pe care ne-muritorul o face asupra psichologieimai ales este originalä, auto-observatiune. ce
marele dramaturg: Cat despre mine, mi-aducfoarte bine aminte din epoca care fumam,mentele care trebuinta de a fuma devenea maitoare. erau cele mai chinuitoare. trebuintd oteam aproape intotdeauna mornentul voiamuit anumite lucruri sd-mi adorm gândirea. Uneori
singur nu nimic, aveam constiintatrebue lucrez, dar mi-era penibild,aprindeam nu
mi se aduc deodatätrebuia duc, având o la
dar prea malt parte cum ora
www.dacoromanica.ro
54
de trecuse, eram foarte in-corectitudine, aprindeam o necazul treceain spiralele
datá când urma unei msi prin tonal cuvintelor mele pe interlocutorul
toate bine seama trebuecetez, totusi aprindeam continuam discutiaviolentä. Când jucam pierdeam mai deck,,suma ce-mi propusesem aprindeam osi jocul.
Oridecâte ori gäseam situatiune saucomiteam vre-o faptä incorectä pe care nu voiam o
aruncam vina pe fumam.Când scriam un roman sau o nu eram
multumit de ceeace scrisesem, toatetrebue las lucrul la o parte, dorinta
de a termina, aprindeam contnuam aAlteori discutam o chestilune, bine seamaatât contradictorul priveam chestiunea din,,puncte opuse de vedere, odatá nu amputut ajunge la o aprindeam osi continuam discutiunea pe aceiasi cale.
departe.
Femeea, idealá,
Nemaiputând insista cadrul unei sumare expuneriasupra marilor literati care fe-
Oh femea!fericire sau de a omenirei, are dreptulmeze. Toate feministele toti partizanii feminismuluivor sustine acest drept femenin. Dar inteligenta
a femeei constitutie, mai delicatá,fiind,mai finá, mai ,friablä, mai debilá la prima
de curând mai multbärbatul. absorbtiei nicotinei
ganism.La noi Muntenia general putine femei.
In cursul räsboiului am Moldovafoarte multe femei o, mai mare pasiune. ,E naturalca fete chiar cele mai
clase sociale pentru motivul laarta a fost
www.dacoromanica.ro
55
Franta de oDecedata a Italiei fuma, ultima a Por-
tugaliei fuma. Frumoasa, BunaMaria
Pe toate- capetele incoronate, ode principese, marquize contese, au fumeazd.
In Orientul apropiat catoate clasele sociale
Unele femei literate fumau, se Georges Sand,cunoscuta lui Alfred de a luiChopin, nu putea scrie nici un cuvânt
Pe ce fumatul tigárilor s'a s'amoda prizatului tabacului pe nas. Când liceu,mi-aduc aminte de regretatul bunul profesor de
purta buzunarul vestei o tabacherdpulbere de tabac, din care mereu pe nas, iarbuzunarul hainei o enormá care la
fiece minut sufla ce strdnuta.De altfel se prizdtorii detabac strdnutau des
aveau totdeauna o gata pice din nas pehaine.
Procurorii lui aveaubrodate, de-picáturile ce regulat
din nas, cursul requizitoriilor.Dar la frumoasele Se zice
femeea care devine sclava bärbatului, atutunului nu rare ori a alcoolului.
In discutiile ce s'ar ivi privire la fumat, care econsiderat ca- un viciu, femeile ar rdspunde:
Quoiqu'en dise Aristote et sa docte cabale,Le tabac est divin, n'est rien qui
E cert mii de sexe segrábesc a imita pe alte rele, obiceiul fumatului.Probabil elevii a mai usor fumând,iar profesionistii ar justfica toti pasiunea de a fuma,
modul eel usor.desigur, poetii de
se literatii scriu mai usor operile literare.Actorii creiazá mai bine rolurile titulare ori secundare,financiarii rotunjesc desigur bugetele ceelaboreazd. Oamenii politici fumând, se laproiecte de-legi umanitare, la club pun la cale maiusor loviturile politice.
Inginerii, arhitectii, matematcianii, fac planuri cal-cule ingenioase; advocatii fac pledoarii mai eloquente
www.dacoromanica.ro
56
mai usor procesele. judecá mai dreptmai cu sentinta
mul desi.sculptorii chiar fumul de tutun
executá mai perfect modelele etc.
Compozitia a (nicotiana tabacum).
Cornpozitia a tutunului a fost pe lainceputul secolului XIX-lea de..., Vauquelin
de Schloesing.Foaia de tutun ca fiintá vie o mare
cantitate de oare corpul nostru 75la sutá Tutunul proaspät, verde, contine la sutá
greutatea totalá.solide are o cornpozitiune complexä:
Potasiu. calciu, magneziu, oxid de fer, de manganezamoniac. Contine acizi minerali, ca acidhidirc. fosforic, sulfuric silcic. Contine un principiu
alcaloid vegetal foarte toxic nurnit: Nicotinaacizi organici: acetic, oxalic, pectic
rezine, cearä nicotianind lângá alteazotate celuloase.
'Aroma fumului de tutun se datoreste unui principiuaromatic numit: Collidina care provine din arderea nico-tinei este foarte toxicá. Prin ardere tutunul uscat pro-duce 20 gr. la cenuse din numeroaseminerale.
Nicotina.
Nicotina (C.20 H.14 Az 2) pare fie demult ca principiu uleios, de oarece carte din Flo-renta datatá 1752 se vorbeste de oleum tabaci care ornoraanimalele in 7 minute.
In Chimia lui Lemery din 1696 se descrie distilatiatutunului producerea oleu toxic.
Tutunul contine o cantitate variabiláTutunurile cultivate la noi
tutunul de lava, Havana Algeria3-5%, Virginia eel mai tare Lot Garonna
www.dacoromanica.ro
57
In Franta tutunul Carporal continecotina.
Ilustrul fiziologist Claude aleau revolutionat medicina, spunea a 27-a lectie
11856 la de France urrnatoarele: Nicotinaeste o care se extrage din
Acest alcaloid este una din cele mai vio-lente cunoscute puse pe car-nea unui aproape instantaneu".
Cu privire la venitul brut al regiei Monopoluritorcari se anual la patru miliarde, la fabricareanului, la consumate la noi se poatecita monografia interesanta publicata 1929 care mi-afost de fostul director al Fabricatiunei, distinsulInginer Marcel Popescu.
Tabaqismul, Boalelede Tutu
Turburarile stomacului, de deetc. sunt cunoscute: dispepsia tabagica.
Mai departe fundul gurei, f aringele e iritat, rosuinflamat la fumatori. Dintii se inegresc.
Faringita e o boalá care aduce clientelecilor boale de
Plämânul
Bronchita enfizemul dilatareacordului lezhmi duc apoi la vascularácu toate consecintele asupra creerului, rinichiului, etc.
la angina de piept (angor pectoris). La Paris deprofesorul Huchard a publicat o lucrare
asupra anginei de piept sclero-tabagica. Este inutil ainsista mai mult lucrare de popularizare asupratabagismului cronic, e destul afirm organismultreg nu numai din punct de vedere fizic, darpsihic.
alcoolul.Cancerul buzei limbei.
Grand fumeur, grand buveur", Tabagismul producelegate dela
www.dacoromanica.ro
58
la efect luând nastere mod inconstient!Noi chirurgii mai privire la efectele fumatu-
lui numitul: le cancer des fumeurs", can-cerul buzei al limbei produs uneori de iritatia
prin care se lipeste pe multede pipa tare care dinti un timploveste buza limba zilnic iritând-oMajoritatea fumátorilor abuzivi sunt stare
mizerie la o etate, ei sunttotii intoxicati cronici.
Organismul nostru e de perfect, se deprindetolereaza multe maltratári de tot suf-
sau altele virtutea unei legi cunoscute subnumele de Mithridatism", se deprinde otravurile.Se regele Pontului Euxin, Mithridate" ame-
va fi a fost de mediculzilnic o cantitate din oträvurile cunoscute laacea modul acesta luând doze progresive deotravuri, se deprinsese ele nu-i nei un räuaparentd. s'ar fi pus mâncare ori
nu ar fi murit. se morfinomaniicari dela sau trei centigrame pe zi, dozade ajung la 10 centigrame, 20-25 centigrame,chiar un gram mai mult! E sigur un maiindelungat, organismul e doborât. Un fabricant de coca-
mânca câte un gram pe zi, pe când un poatemuri intoxicat numai .câteva centigrame hate
de ce un. dela 10 pe zila 30, 50 unii chiar la dar mor repede.
Dar unde când nu se fumeazá? Seziva noaptea, se case particulare,
cafenele, cluburi,scoale pe sau pe ascuns latrine), drumulde fier pe etc. chiarunele teatre.
Fumeaza omul când e vesel, e trist,când munceste face devine
tutunului. Voloasele din con-o o o preocupare con-
de multe ori pierdut pentru procuratutun, chibrituri. oamenii din clasa munci-toare mai este cäci n'au unii pentrupâinea copilului, dar pentru tutun
Plantele toate mor fumul ,tutun, animalele nuse ating de el Instinctul conservare al
www.dacoromanica.ro
59
al Omul singur face din tutun opreocupare, o un
Câti tineri cu mintea nu ar face mai binebanii aruncati fum, cumpere folositoare,se aboneze la o sä-si facá pe o biblio-tecá! Se civile nilitare, fumätorii suntcu inferior e natural sá fie a§a.
Crirninalitatea la bárbat ca la femee dá o mareproportie la o la nefumátori.
sunt aproape fumátori.Prin urmare din toate punctele de vedere
este un mare înrädäcinat omenire.
Mai bine nu !
. 0 a ráspândit moda fumatuhii,de care e un puternic factor de culturä.,
fiintä inteligent, superioard, care pecare trebuie s'o ca s'o iubimadevärat apoi, poate sä suprime in viitor fumatul din
ei.
www.dacoromanica.ro
7.
Viata, boala moarteaexplicate prin fenomene coloidale.
Conferinta D-lui Prof. Emil Siverin, tinutá in seara 24 Februarie
Chiar din care,s'a produs prima increerul omenesc. din care omul a pututprima judecatá, s'a interesat, de origina lumei alesde origina vietei lui pe S'a
ce animalele au apärutla suprafata pämântului.
Antichitatea Egiptenii, Asirienii, ChaldeeniEvreii au explicat felul problemä
proclamate adeseori ca o revelatieau devenit fundamental celor mai religiuni.
Chestiunea genezei privitá numai mijloacele spi-ritului pare usor de rezolval.
Privind la microscop multirnea fiintelor vii, desimple. care furnicá de apá, suntem ade-
ne dacá viata este de greu de creat.urmárind cu complicarea cres-
din organismele elementare la orn; aducema vietei discutie. Un punct de
care a fost bine stabilit ocaziaspontanee, pe care Pasteur nu n'a
o, dar a prezentat'o sensul cädin
A fost nevoe de pentru a fi pe pmânt.Dar când ne gândim nostra pämântesc a
www.dacoromanica.ro
61
fost la - se spune - un glob deun mediu care de materie
er imposibilà; de ce Arrhenius a admisla un moment dat - când de viatá au fostvorabile - au eäzut as nurnitii spori siderali. polenderal spori cari plutesc in eterul ambiant. au
suprafata planteIn nouä a progresului s'a cutat
se lumini pentru explicarea
Cea mai logicá explicare a acestei probleme ar fi aceiacare vietei origink miscarea aculelor solare. miscarea ritmicá a eterului.
Privind astfel chestiunea ne punem acordzele primare nepdtrunse de introducem pro-
vietei general al peViata noastrá pmânteascä cât de accidentatá
de rscolitá ar fi ea, este acel ritm universal,care pare un apanagiu al lumei siderale impasibile. Zivade lucru somnul se reguleazá zileinoptii, lucrul câmpului rânduiala se
ele sezoane; chiar noastrereligioase fixate de calendar, dovedesc legâtura ce
universul fizic moral. In ansamblul viatareproduce sezoanelor. zicem primävara
nu este o simplá metaforá.Dar prin ce serie de transformári,
a eterului, s'a prefácut in energie pe?
O. A. Soarele nostru näscut nebuloash spiralkalte câtev milioane de stele, a luat- zice Pascal Canton" spatiu stare
invârtindu-se iuteli jurula aruncat stropi jurul planeta
noastrá ceilalti sateliti sunt dintre Acesti stropiau rnostenit forma regularitatea miscárei imprimate,
o familie haos, care de miliardede ani.
In familie sunt deja câtiva morti:Luna Mercur, cari au sävârsit evolutiao catastrofá care le viata. Mai sunt bolnavisau muribunzi ca care semne de senilitate, darsunt tineri ca Venus sau vârsta ca Salurg.
ce prnantul nostru, este el adolescent sauaproape de maturitate?
www.dacoromanica.ro
62
Viata unei stele ar fi de o de mii de miliardede In masura vietei omenesti. Soarele nostrilnu are deck mii de miliarde de ar fi
tineretä.care cum am spus este o
turá din el, o främäturä stea, cornparat Luna estetânr, dar comparat Soarele, a deja a se
socoteli bazate pe transformarea ato-milor de de Thoriu atomi de plumb,scoartei pämântesti ar fi de opt miliarde de ani.
Dar data actului de nastere a nu netereseazä deck mornentul aparitiei vietei pámânt.
mai datá la unde ani.
In acest univers neclintit neschimbat, eterntimp spatiu, planeta noastrá - astri care
miscá haos, nu sunt supusi la legea eternitätiinici la cea mai mare parte din infinitului.
este vremelnic casi totpopuleazá suprafata.
De când s'a rupt din soare, n'a se organi-zeze, mai bine.
$i-a inspäimântátoarele violente ale copilärieia tineretei, gazurile, le-a solidificat. a
mântat apoi acei spori siderali ai luinius, punând viata pe suprafata din
din specie specie a ajuns la orn, fructulmai reusit mai - cum rie place cre-dem - al gigantice sfortári cosmice.
Cine ar fi putut ghici chipul pretentia unuitrilobitii sau crustaceii terenurilor paleozoici?
Dar având vedere evolutia vesnicâ acrustacei noi, ca
clela noi la urmasii nostri, timp.Va oare natura confectionä mai bun deck
noi. Este aproape sigur. Bine mai bun, nusensul In care printii actuali dau osteneala ne con-
cä o generatie de genii.Omul care-si este
l'a creiat are, care se credecentrul de greutate al lumii nu este - de creer -deck penultima cea mai putin dintreeste usor de constatat aparitia ornului, natura n'a
creiat forme S'au. renoit de planteanimale. imele au totul, tipul a rämas
www.dacoromanica.ro
S'ar crede suprema sfortare ce-acu noi, i-a ardoarea irnaginatia.
Noi nu ce a aprins soarele primarire a aici, dar momentul, soareles'ar când temperatura s'ar la la
miscare pe pämânt ar incet, totul arIn. rcpaus absolut. ar deveni un cadavru casiLima.
soarele, O. A. acest glob de foc de 324 de orimare dar la 150.000.000 de
departe de el, invedereaza existenta lui, gratieeterului mediul ipotetic, dar indispensabil pentru a
dintre soare noi. Globul de focspatiu lui tensiune, care, ca ori ce
care. a se transmite noi, are nevoe de unmaterial de un mediu elastic. in
mijlocul oceanului, n'ar puteä fi la Arm, nuar fi mediul elastic, apa. Eterul spatiu, este ceiace este
Ocean. El se valuri, unde,acestea aduc energia solará pe sub de
infinit de delicate ale eterului, suburiase a mesei incandescente, precum
mersul. propagarea se fac duph niste legi pre-cise armonice, rigoare matematech a servitde model pentru statornicirea legilor generale alenamicei noastre pe
Viata solare este restrânshlimite fatale: focul
ati O. A. de putin a trebuit pentruca viata fie sau nu pe
grade de temperaturd mai sau maicentimetri cubici de oxigen, de acid carbonic sau
de vapori de plus sau minus, o de aermai greau sau mai usoará, câtiv electroni maimare sau imediat mecanismul vie(ei se o-
viala- puterea ei de adaptare --este localizatä pe de chilo-metri de grosime.
se asfixiazá.vietei ne strânsa
ea. Nimeni nu a atins origina vietei, imediat ceatingem organele intime ale vietei, aceasta eva-
din ele. este rezultatul unui extra-prdinar al unor reacliuni complexe ele, care
www.dacoromanica.ro
64
un de elemente indispensabileasupra vietei, ar fi ce o
de as opticei. Sunt substantetrase din plante uncle zaharuri, esentesitoare, care puse calea luminei, o fac alt drum,o
Este un fel de act voit aceasta, o manifestare avointi din acestor substante.
ceiace le proprietateeste aranjament special al atomilor
Unii vád acest aranjament primanifestare de viatl pe
Prima s'a gratie substantetice active.
Deci viata nu este de cum s'ar párea,nu se impune materiei pe care o ci mate-
ria prin compozitia, prin prin echilibrul ceparticuIele ce alcAtuesc o
ment dat, viata ea. devine astfelse deranjeze sistem dat rânduiala
substantelor ce-1 compun, sauimediat viata este tulburatA, sistemul moare.
Pentru a surprinde secretul vietei esteatingem aranjamentul moleculelor, ceiace este imposibil.
Dar dela la este un stadiutermediar, structura care poate fi accesibil cer-cetrilor
Elementele cele mai fine ale celuleiformate dintr'un considerabil de aglomerdri demolecule câteva mii - aglomerári numite care sunt
substantelor coloidale.o o avem de consi-
arhitecturi. arhitecturd lamicroscop: camerilor, dintre camere,terestrele etc. Aceste sunt celulele propriu zise; al doileao ultramicroscopick corespunde la naturaterialului din care este construit
ciment, tencuiald, etc., sunt subslantele coloidalefine, a arhitecturA, corespunde la fizice
chimice ale materialului Sunt moleculei
Din acest edificiu, singura accesibilà estearhitectura ultramicroscopicd, sunt su.bstantele
Titlul conferintei noastre este: moarlea,explicatä prin fenomene coloidale.
www.dacoromanica.ro
65
O. A. coloid din grec Kollacare cleiu. Pentru noi toti,aspect este de ou, gelatina secoloidale.
numele de coloid s'a extins la majori-a corpilor suprafata fie insufle-
nu.corpii se impart categorii
unii cari pot cristaliz cum este derut, sulful, etc. mai cari nu pot cris-
corpi amorfi, ca: argila,rabil ce compun organele plantelor ale animalelor, etc.
Toti corpi amorfi pot fi socotiti starenu va mai fi vorba de corpi coloidali ci de stare
coloidala. cum corp poate fi stareel poate fi stare Sulful,
unul dintre corpii cari cristalizeaza mai usor, poateia starea coloidald, el devine elastic
casi cauciucul. albusul de ou, prototipul substantelorcoloidale, este bine purificat, poate fi complect diz-zolvat poate avem o conditiede cpetenie a corpilor ca cristaliza, de afi solubili sau dizolvant oarecare.
Un cristal O. A. este starea unui coloid.cristal sale pe care le aranjeaza
o desávarsit. coloid verbeste micleii lui,de mii de molecule.
Un cristal este o minune a naturei, V. Hugo zicecristalii de sunt florite umbrei, de fapt
cristal poate fi socotit ca una dintre cele maiale ritmului universal.
La nodurile unei fine, o regularitalestau materie de o
ritate cum stau boabele pietre scumpe lanodurile unei dantele de pret.
din combinarea acestor ese ofel de cristal, din
aranjamentul celulelor corole chipul florilor.Este un tip cristalografic, un
anatomic.Un cristal O. A. este o intermediard
materia vie, ambele au un punct comun:o
vie sau un cristal unuldintr'un embrion.
5
www.dacoromanica.ro
66
cristatul interventia a-a acestui embrion, nasterea lui ne aduce aminte
problema generatiil or spontanee, noi nuputerile care silesc moleculele segorile formelor geometrice.
Stim cristalul casi fiinta vie sufere o evo-lutie a lua o Casi
vie se o tip,este stirbit sau are lipsuri;
fiintele vii, cristalul lip-
Cristalul are asupra fiintelor vii privilegiul imor-talitätei.
Desagregarea, nimicirea unei vii, este maia cristal.
Un cristal pus este un sistem viu condamnat ladesagregare, nu la nimicire. Bombardarile apei
moleculd, dar, apa incetinit putereaei de bombardare, cristalul a se reorganiza, a-sireface randurile, apare cuforma lui ipecabila. Recristalizeaza.
mutt; stint cazuri cristalele acizisau baze acestia stint ce ne intereseaza noi
aceste cazuri particulele de cristal iau elepovara vietilor, sarcina electrica.
Este acesta until dintre fenomenele cele mai bune,studiate din pe baza lui s'a
prospera.atomul materie, atomul
de electricitate, un atom electrizat, ion,este grecese Insemneaz un un alvietei lui. ei sarcinile lui electrice, care,
natura pot fi positive sau negative.mai fi de au provenit sar-
pe care le atomii din cristali; materiaO. A. nu este electricitatea, con-
ceptie, trebue numai trezitá somnolenta ei,rea este mai simplu a o pune in libertate.
Acest a enuntat 1877 ode un ani, Arrhenius,
mare savant, care a emis ideiaviat prin spori siderali.
Dar un coloid, un corp starede ou pus ap, sau artificial, clorura in
dispar ei pentru ochiul nostru, la
www.dacoromanica.ro
67
microscop se irnediat ultime care s'ase vd as numitii sunt
culele propriu zise ale cristaloizilor.Sunt foarte corpi de pe
care pusi sau disolvant complect,sä dea un singur tot, monofazic,
se zice.Cea mai mare parte de corpi nu se clisolvese
ce nu sunt cristaloizi, se disolvese opresela niste particule dau false, disolutiiloidale, care ultramicroscopul distinge gra-nule. solutie
deosebirea o disolutie adeVáratä unadeosebirea un coloid, este
ultimelor particele de solid,ca prin ajungem la cristaloid.prin aglomerare de molecule la un Ceiace sepoate face, duplicum v'am spus. Albusul de ou, tipultantelor coloidale, a fost purificat mod ideal Sörensen
Loeb cristalizat. tipul substantelorcristaloide, prin fi transformat e-lastic. coloidal.
Nu fi vorba, prin urmare, coloid ci destare coloidalá.
Singura deosebire aceste ar fiultimelor Când diametrul acestor pârticele estemai mare a mia parte dintr'un milirnetru, ele se vádcu ochiul avem cum este cândparticulele sunt coprinse (o zecime din micron) a
mia parte dintr'un milimetru a partedintr'un milimetru avem solutii coloidale, care nu potvedei decât la ultramicroscop sau prin efectul
fine, când diametrul acestor párticele estedecât a milioana parte milimetru, avem
hrtii adevárate, moleculare sau ionice,cazul acizilor bazelor.
Experien(a: Tyndal.Fiintele vii, animalele plantele, sunt mare parte
formate din coloide.Se poate chiar zice, exager, sunt exclusiv
coloidale. Sunt, este adevärat, substante cristali-zabile in vietäti, cum este urea, clorura de aciduloxalic aRele; dar aceste stint produse accesorii.
Sistemul osos, chiar dacä este mare majorilate
www.dacoromanica.ro
mineral, oseina - substanta este acea ceelasticitate.Coloidele care se membrane, prolo-
nuclee, o uniformilate surprinzdoarescara
Duclaux zice Creatorul invii substante de plaslice, n'a
eoloizilor.
coloidelor sunt superioare, dinpunctele de vedere cristaloidelor.
Cristaloizii nedeformabili,prea mari se rup, se Coloizii elastici,
la lovituri. se ode cauciuc se se dar nu se rupe.
corpii vii rigide scheletul, lemnul,dar regiuni nu exclusiv cristaloide, pefosfatul contin oseina coloidala, care le
elasticitate. aceasta dispare caremult mai friabile.
De a coloidelor depindecanismul a functiuni vitale.
Toate alimentele ne vin din celulelorpermeabile pentru cristaloizi, uree, clorurele, nitratii,
vitale, care trebuese treenumai celule decât substante organice cataplasma, amilul, grasimea, care ar dispare, celulas'ar goli.
Ghicoza trece prin membrana inteslinelor dar nuprim ai rinichilor, ar trece pe aici, ar fi incazul boalei numite diabet. Peploande tree prin mem-brana pentru asimilare, dar alb uminoidele ne-lpeptonizate nu. tree. membranele nu ar fi dinsubstante coloidale din cristaloide, nu armai fi la fel. Golurile dintre molecule ar fi ori prea
a unui de ar mai trece,sau ar fi mari, ghips nu ar mai retine
proprietate a coloizilor este sarcina
cum solutiile coloidale, aparente,granule destul mari a fi la ultra-
www.dacoromanica.ro
microscop. distribuite nu sefundul vaselor. desi uncle pot fi din grele
este aurul sau argintul.Care este cauza acestui care se opune gravi-
?Este puterea electrica, este sarcina a gra-
coloidale.Dar care este origina sarcini
coloklale cele mai numeroase cele maistudiate sunt Denu de a face solutii coloidale
Apa nu este niciodata riguros curata ar fide contine urme de aceste sunt
mai sunt mai disociate, maicomplect elernentele ultime,
ioni sunt parte pozitivi, parte negativi,este asemenea
se introduce o granulele eifixeazá unul dintre cele feluri de
toate electrizate laAcest fenomen a fost verificat experimental.Este afará de orce faptul granulele au
la suprafata o electricd fie fie ne-pe care o iau ionii din
Chiar cauzele care produc nu sunt bineelectricitatii la granulelor
este un fapt evident.granule tind se apropie pentru a se
ele la fel se resping, seneputanclu-se uni pentru a o mai mare,
in echilibru stabil, timp intervin cauzestreine, care schimbe acest echilibru.
face ca doi micelifie precipitati unul inpotriva altuia ca o putere
pentru a actiunea repulsivä a sarcinelorelectrice suprafata granulelor, aceste se apropiede mull. coezinnea le apropie definitiv.se contopesc in unul singur.s cum coloizii, in voia sesforma continuu a mai reveni la starea'Granule le cresc progresiv. Se zice se
la masa granulara sesub fulgi. In stare se coloidul afloculat, fenomenul se numeste floculatie. Starea coloi-
este
www.dacoromanica.ro
70
se po4te normal, dar se
lichidul devine prea prea granulelenu se mai pot misc violente exterioare sau
exterioare, alterarea sau distrug stareacoloidal.
Fenomenele comlitionate demodificdrile acestea au un nor-
mal, distrugerea echilibrului aduce boala sau
turburiírilor produse Flocu latie.
Echilibrul vital la animalele superioare este asiguratprin as numitele vagosimpatice. sim-
este un dublu ganglioanepärti vertebrale. 23 perechicreer coccys, dintre care primele 3 perechecreer.
Din acesti ganglioni pornesc.ramificatii de nerviinterne la suprafata Bami-
ficatiile ganglionilor simpatici vase sanguine,comandá vasodilatarea vasoconstrictia.carea muschilor, stomacului aichilor plämânilor ai inimei. Tot eide specie. Oasele chiar a
sub comandaNu existá aproape niciun corpul omenesc
care scape marelui simpatic.acest sistem nervos este perfectá
organism o remarcabilá a rit-mului cardiac, al plâmânilor, al secretiunelorun echilibru minunat toate animale dela
pânä la reproducere..vedem marele vege-
sau mai bine zis, mersul tuturor aparatelorcare compun organismul
Deranjarea sau permanentä acestuisistem conduce mod reflex, modinconstient la deranjarea sau la
In jurul cauzelor dezechilibru sepatologia.
Deranprii trecAtoare a functionarei marelui
www.dacoromanica.ro
71
se datoresc uncle turburdri vremelnice momentane,este hipertermia, paloarea,
Secretiunea exageratd a glandelor, de o exci-tare a diaree.
! Dar mai ales boalele acute au origina inturburdri
Chiar fenomenul mortii este provocat ultima ana-lizá prin marelerea inimei sunt comandate
cum am mai spas, de-patologia
Dar care sunt cauzele materiale psihice care potdesläntui aceste accidentel
circulator a unorsolubile, ori care ar nalura
Acest care are pretentia rezolve ode importantd este deocamdatä o ex-
oplicare. prezentatd de savanti renume, ca: Chevrotier,Couturier, Vigne, Grange, etc.
Acestia pe baza experientelor fäcute la animale, auajuns la concluzii care sunt acord tot ce se
chimiaTrebue, prin urmare, ca se formeze sau
introducd mod accidental, conglomerat de miclei, oinsolubild. Dar aceastá floculatie fie chiar
muschi sau ar puteâ fifixate localizate prin absorbtie, ar da mimai laaccidente locale.
Dintre deranjdrile provocate prin floculatienumai de cele ce prezintá caracter
care cadrul acestei conferinte.poate sediul unei
Sângele este un lichid coloidal, compusmiceli. Miscarea a acestora
torentul circulator este asiguratá printr'o fluklilate sau oviscozitatc acestei stäri.tura este alcalin, când din anumite motive alcalinitatea
acest fapt se resimte functiunile vitaleeste o medicamentare tot de co-care face aciditatea, as
ioni de hidrogen;hidrogen, care reprezintá acidi-
nu ar pute s'ar coagulcum se albusul de ou
'acid.
www.dacoromanica.ro
72
Intre douä limite: alcalinitate sau stare normaláaciditatca sau starea floculatie; se des-
toate fenomenele patologice, singurci a-cauze.
am spus despre se spune despresecretiune glandulard, in care micelii pute
aglutin, ara produsele de excretiune ale microbilor
patogeni, introduse ser de sânge uman,la o coagulare care ajunge repede la
maturitatea finalá. acest caz, seotravä. nu ar fi o reactiune coa-gulare care duce la floculatia finalá.
Chestiunea precipitrei coloidale a sângeluieste cea mai mare importantä in medicind.
Când privirn la microscop o de bulionbacil microbi foarte mobili la inceput, devin aproape
cad sub de floculat, când le adáogim ode ser luat dela un
a fácut aceastá reactiune o sero-care are o capitald.
() este medicina legalárecunoasterea sângelui ornenesc. mácelar este acuzatde asasinat, are pe el pete de care se crede a fisânge omenesc. Pata sânge de 5000 de orivolumul su de apä, este scrul animal, carea prealabil injectat sânge de orn. Dacá patade sânge se coaguleazd serul cu sânge de mace-larul este un asasin.
Sângele mai floculeazä prin as nurnitá
Cu ocazia rsboiului obuz de marepe adApostul de artilerie, -membrul inferiordrept al acestuia este prins sub estefoarte strâns sub dar liber
de de ránire. care putin,el singur indicapuni de eliberare de sub
IntegritaLea tuturor functiunelor precum inteligentacomplecte. Dar degajare, care a durat
ore, devine presiunea scade repedeore moare.
Opinia hirurgienilor este prin s'a produspunctul lovit o traumatic ar fi
toxicemie.Dar cazul acesta in timpul trecut
www.dacoromanica.ro
73
a de ore:, o toxinä ar avuttimpul lucreze a se eliber cel lovit de sub
De altfel, caz analog,membrul de restul corpului, a lost salvat.
In realitate sustin parlizanii floculatiilor aost Coloizii din organul strivit, prin actul
lent al au suferit fenomenul coagulärei,merärei micelelor, - eliberareabrului aproape separat de corp strângerci
därämäturi - au trecut torentul circulator,tocmai cum experientele asupra animalelor, seintroduc corpi cari provoacá prin adsorbtie aglu-tinarea mas.
Deci aici de tot.
Arsuri.
In ce priveste arsurile se pretinde dincorpului ars, din cauza unei
distrusä, produce o otravä careräspândindu-se tot produce oträvirea. Dar careeste toxicä? Nirneni nu a putut'osau identifica. acum s'ar puteâ produce aceste acci-dente oträvuri pe care nu le putem produce prin actiuneatemperaturei asupra organice?
Este mult mai simplu se admitä,dovedeste experimental prin actiunea temperatureinalte, se produce o floculatie membrul sau cor-
ars. floculatia care trecând curentul circulator,produce definitivä.
La se produs insolatie prinräul de mare, prin ametealä sau prin lovituri psihice.
Lovitura iaräsi destule cazuririoase.
Biologia contimporaná prea atentie activi-materiale a organismului, dorneniul
sau a metafizicei.organismul viu este o activitate tot
dc casi ceaCând se când se introduce mod
brusc o sau o altá substantä floculantäcând se un nerv sau un plexus simpatic, agentul
este material.Dar se pot desläntui fenomene patologice prin im-
presii pur psihice.
www.dacoromanica.ro
74
are de una cu individul.
efect prin marelereflexe care se prin acutá, res-
grea, tremurturi, miscarea picioarelor, paloarea,transpiratia rece or chiar sincopâ.
Dar culminant al acestui este.congestia care oechilibrul lichidelor interne.
Aceste deranjiíri de presiuni fac ca lichide diferite,separate prin membrane poroase treacä
de anormal, uncle aRele, amestecânrdu-se. Din acest amestec resultä o floculatie, carecazuri fi - se eliminsau este permanent.
In emotie casi infectie cauza primordialá estevesnic
Onorat auditor, când celulele au ajuns la maturilates'ar atins o perioadá de pauzä, o perioadá
echilibru vital, care celulele se mentin fráa se mai care coloizii dispäruti sunt
cätre De fapt acest echilibru aparenteste desvoltarca
fiziologicä, urmeazá o oprireapoi senescenta.
Maturitatea normalá a coloizilor duce mod fatal ladesvoltare. la maturitatea micelelor, maturitatea nueste deck un mers spre lloculare.
zice floculare zice moarte.flocularea este cunostintelor noastre
actuale - un fenomen permanent inevitabil.Singurul progres real ar fi i se Indepiirteze li-
mita peste cea medie actualá.Studiul complect al coloizilor ar - - cheiaMate de Brown-Sequard
(1869 continua te de Metchnikoff, Pal, Steinachde Scharp America, apoi Voronoff
stint acest sens.ce proprietätile coloizilor, servesc la
plicarea vietei, a aajutorul coloizilor pune
miscarea viata a materiei.Este vorba de
www.dacoromanica.ro
75
brownianA.
Universul vas frápereti, din care nimic nu se poate perde; cáci dinmiliard miliard de ani s'ar fi un atom
sau energie, ar fi avut pâná astzise urm.
Avem un universcare dirije o imper-
o lume care dela.astri la electron, ca inchisoaredin care nu vor evad
pe deoparte a acestui tot carenu se poate misc nici micron el,
acest nu partea tuturor particelelor ce-I
Tot ce vedem, tot ce poate impresion simturile noas-[re, nu miscarea ea inssi nu este
materie amateria ea nu ar fi o cristalizare
a energiei.Un o vie sunt din particele
din goluri golurile mai mari decât particelelemateriale, care sunt a Linde
repaos.vie - special - nu deck en
a dar chiar atunci particelelecare s'a miscarea eternitate.
fiintä vie nu are o bine definitä decât dincauza simturilor noastre limitate, care nu percep oportiune limitata, o portiune
O. A. Soarele nostru- cumnebuloasa ce a canton" in
spatiusi stare semigazoasa, iuteliametitoare jurul sale a stropijurul
Planeta - framaturisoare - au mostenit forma regularitatea im-primate chiar prin formä regularilate pe careo spatiu eternitate.
miscare oprire infinitul mare, arereplica infinitul mic, in electron, ultima expresiea materiei, sulfat ireductibil a tot ce exist.
dup o invizibila este
www.dacoromanica.ro
in jurul unui sâmbure invizibil, tottronul se oprire jurul unuivizibil.
electronul scap vederei noastre nu sedeck prin electricd pe care
putem pune aceastä miscare modMiscarea valurilor se vede depe un
câmpul vederei unui observatortrece un vas, se vede- pe miscarea de inaintarc
o miscare de leginare a cordbiei, de cea.de este invizibile aundelor
sub microscop, punemfirisoare materiale destul de mari pentru a fi lamicroscop destul de pentru a fi expuse loviturilormoleculare ale apei, vom câmpul microscopuluiun dezordonat al pârticele solide.
miscare a browniank amin-Urea botanistului englez Brown, care a descoperit'o1827. descoperirea obiectivelor acromatice.
Ce trebne in(elegemIn scara a observatiilor noastre, toate par-
ticulele unui lichid echilibru ne par imobile.Vuriem acest lichid un object o sferimetal de exemplu, acasta cade vertical fundul vasului,iar oclati acolo numai are posibilitatea se ri-dice prin ea la sunt notiunimiliare nu au valoarea pentru clirnensiunilecare cad scara a observatiunelor noastre.
facem observatietr'o de api si punem grunte dimen-siuni microscopice ele. Vom vede cum firi,soare,
cadi vertical, par de o miscare foartevie perfect dezorclonati. Ele se duc, se sese scoboarä a vr'o clati atitudinea unor corpice ar tinde repaos.
Este miscareadescoperire feerick care la iveali viataa tot ce pare care märturiseste
consacri rniscarea perpetuk nu a preaatentia savantilor timpului. Ea atribuitá unor cauzeaccidentale: trepidatiuni, schimb de temperaturd, influ-
luminei care lumineazâ, natura lichidului, etc.s'au suprimat aceste cauze, s'a schimbat nimic ca-racterul eterne.
www.dacoromanica.ro
77
interiorul celule vii, de unde apa nuse poate se poate agitarea browniand.,zile luni, ani; incluziunele de de
de ani, miscarea este aceiasi ceaprimele inceputuri stabilind astfel o continuitate vie ineternitate.
Dar miscare nu este apei, ori-care ar fi fluidul oricare ar corpul, particulele luiultime sunt aceiasi agitare nestpanitänimic.
In lichide moleculele solide stint bombardale de celecare sunt mobile, aceste neechi-
librandu-se nimic, miscarea este perfectIn gazuri miscarea este mai Molecule le deaer - ne spun cei ce-si petrec viata studiindu-le - se
unui de de aintr in nostri, fiacare de aermersul säu corpusculi vizibili la microscop.
Ca ne dm de puterea dinmiscarea browniand, presupunem miscares'ar produce in dimensiunele scärei umane.
mai formidabilele legi ale gravita-care energie, am de exemplu
cdrämizile cari servesc la constructii, se delao dela o pe care nu o mai putem
urmäri. Nu ar fi vorba aici de o putereaposibilitatea este aceiasi in infinitii ordinea
lucrurile nu se la esteintervine mai mai
formidabili factori hotäratori: timpul sau a patramensiune.
Timpul nu ca el este mai puternicdintre energiile cosmice, un adversar pe care nimeni nul'a
lume cu mai muR, cumai masa este mai mare. Timpul pentru
este foarte nu nici o nepare vertiginos.
Pentru cdrmizi cari contin miliarde miliardemolecule, timpul va fi de miliarde de ori mai
am reveni milioane de secole amgäsi - poate - cdrämizile asezate la ultimul
al clädirii. Nu ar fi prudent, ne bizuim pe concursulbrowniane pentru a deveni proprietari
In miscarea ar fi vorba o miscare per-
www.dacoromanica.ro
a doua specie, de o miscarede care se nu socotealA, dar
asta nu ea miPentru infinitul trebuesc scara
de aceste conditiuni, noastrear
presupunem corpul nostru,dimensiunele obicinuite 1,70-1,75, nu ar unmicron ne-am plimb dimineatA soare peo Vom globuri transparente,
de care s'ar rostogoll pefoaie ca niste enorme de cristal de mii deori mai mari decât noi. unul din acestes'ar turti, s'ar preface lac enorm, care ogrea de otel, ac, la fund ar pluti la
ce idee ne-am face noi despre orizon-talitatca apelor despre puterea gravitatiunei. Am
tratat de care am spune apa repaos areforma glob corpii mai grei apa plutescla
fenomene aceste supuse le legi, pecare le inter-
prin care par fac exceptie dela legeagenerald.
Un definitiv stabilit. Universulimobil este sediul permanente
este legea lui esen(ialä, singura lege a luiinterne
Lucrul este conditionat, existenta materiei esteastfel subordonatA s'ar oprio nu ar fi o ci o nimicire instan-
Nu ar fi nici moarte, moartea reprezintAcev viu.
locul a tot ce a s'ar spA un gol haostimpul el ar tot trecutul
Aceste intuitii fost cuprinse conceptia lui Budadespre lume, care marea a cea maigrandioasA interpretare spiritterie, nefiin(.
s'ar este oconfirmare a conceptiei budiste.
Prin miscare brownianA se primul colt alpeste enigma este prima fereastrA peste
misterului ce ne iar prin mi-vizibili la microscop, stare
www.dacoromanica.ro
ne de evident clespre ciocnirile moleculelor in
Einstein prin teoretice, iar Perrin prinperiente. au arMat realitalea constintii acestor
dacä s'ar preit acest are nicio va-loare activitate timpnu niciun pentru mintea impinslimita ei; trebue márturisim
inceput neantul absolut; ne-arfi i mai greu de conceput.
O. A. De ce omul dezrobit grija preocupä-rilor materiale, a simtit maipresus al celorlalte animale, a conceput frumusetea
dezinteresate.incântatá sau a Naturii,
a consacrat cea mai parte a cugetrii sale pentrua prevedeä. toatábletea märetia lui.
este interesant O. A. revenim la primele di-ale cugetärei omenesti.
pe un sol abia räcit, la suprafataglob de foc, pe un sol convulzii de incretire
miscarea sálbateca a cuprinsului de gräbitumple golurile oceanelor; atmosferáfulgere de rägetul fiarelor sälbatice de tottr'o atmosferá stpânitä de bubuitul vulcanilor for-matie a tunetelor acolo s'a primacugetare omeneascd, care n'a oclipá sä se desvolte.
martiri a celor mai inspäimântátoareceluri. a unor cataclisrne care räul,adevärul minciuna se confundá. In care notiunede milá dreptate dispar präpastiabitia trufia popoarelor sälbatice; mijlocul acestuidezastru sfâsiitor, aceste nopti sinistre, s'a o-mul ridice strAlucitoare aomenesti.
La urma conferintei s'a proectat filmul browniene, executat
www.dacoromanica.ro
8.
Oameni mari România-MicSConferinta d-lui C. tinutá seara de 6 Aprilie 1930.
(Rezumat)
In public foarte numeros conferentiarulcepe prin a descrie starea de lucruri principatele dunä-rene de la domnieima dela 1848. Apoi face o
lumea de azi acea din trecut constatândgresele efectuate pe toate tärâmurile, dovedeste acesteprogrese nu sunt datorite nici nicici oamenilor cari au muncit.
D-1 Joan afirmatiunea riscatá ce s'afäcut nu de mult la noi Intregirea neamului românesceste opera numai a bunului D-zeu, nitându-se se vede celespuse chiar cartea a recomandatapostolului Petru, care-i sä-1 ajute sä nu sePetre, din mâni!" Acest mare adevár este exprimatfoarte bine in proverbul francez: Aide-totet Dien t'aidera".
: noi vechiul am dat grozav din mâni,celor arátate cartea am fácut jertfe
mari nici vindecat modDar, contra acestei afirmári, din fundul
mintelor protesteazá cele deeroi care au udat nobil câmpiile deprotesteazá deasemenea invalizi,schilozi, care o de privatiuni,
www.dacoromanica.ro
81
se mândretc jertfele ce au pentru neamul
care au predominat secolul trecut, ideiaa au realiat, geniului lui
unitatea desi tará181.5 o simplá
la Ion Bratianu, M. Kogálniceanu,Rosetti, Costache Negri, acum in I. C.
acel stejar falnic viguros denu s'ar explica renasterea maiUnitatea Ei au aprut momentele extrem degrele decisive, se impunea o
salvati au pus pentru a urni dincarul destinelor române, ceaa trecutului; mari, carezestrati vointá puternicd,iubire de patrie.
Conferentiarul expune o mare abundentá de amá-nunte au române de pe urmatului de la 1848, divanu-rile Unirea domnia fapte a regeluiCarol, pentru independent5 ridicarea larangul de regat organizarea Statului munca
a de uriasi ai neamului, avndfrunte Ion BrAtianu, care mâna sa
avansa acul de pe cadranul istoriei. El mai seca un enorm curcubeu, pornind de incurajare dinchiar mormântul lui Tudor, luminând puternic faza ceamai din istoria prelungindu-se lainchegarea regatului, puternic
D-1 Joan pe de statcare au ilustrat partea a doua a domniei regelui Carol,
Ion Brátianu mai ales asuprafinanciare de la 1901 numai prin economii
de asupra bugetului, dela Regelui diurneleparlamentarilor la mai urnil functionar. Dea-semenea este frumoasa activitate aSpiru intemeetorul Cooperatiunei organizatorul
de jos, de pacea dela Bucurestidin 1913 când am dobândit despreparticiparea noastrá la intregirei -exprimându-si regretul acum nu s'au ivit poeti
artisti imortalizeze vitejia soldatilor nostriintrarea trupelor române la Budapesta, unde
am salvat Europa de pericolul comunismului.6
www.dacoromanica.ro
82
Conferentiarul, ce gencratiunea de eroidin pe deplin datoria, face uncálduros apel generatiunei de astázi lupte pentrusolidarea Romdniei-Mari: prin pe toate
dreptate, ordine mai ales prin uni-rea Carpatii, am secatMilcovul! (Vii aplauze).
www.dacoromanica.ro
59,-a (1930 1931)
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PutereaConferinta d-lui prof. tefan C. loan, tinutá in seara
de Noembrie 1930.
(Rezumat)
la ora 9, d. prof. C. Joan a a59-a serie de conferinte a Ateneului Român, vorbindfata arhipline, despre: Puterea voinfei.
a exprimat urári cálduroase M. S.Regelui Carol al II-lea, dorindu-I o domnie lungá
pentru prosperitatea patriei.i s'a indreptat apoi la Constantin Exarcu,
dintâi presedinte al Ateneuluk sub ainitiativä s'a ridicat palat al Ateneului.
Sub presedinte d. dr. C. Angeleseu,stitutie rolul de factor de culturá
Intrând miezul conferintei, d. loan aprogresul pe care l-a fäcut omenirea diferitele mani-festäri intelectuale. Prin ornul a pätruns tainele
asupus pe ele, secolul semoate numi mimai al aburului, electricitätii
Aceste cuceriri nu se ci unorvointe omenesti. Omul superior, inzestrat cu geniueste menit lucruri deschidä ori-zonturi necercetate.
Superioritatea acestor oameni se datoreste unor centrinervosi vointá judecatä.
www.dacoromanica.ro
raportul dintre maimulte feluri de oameni superiori: Oamenii tare
stpailorii de popoare: oamenii devointä tare. dar cu juclecatá ce supunoamenii cu dartrinarii, filosofii. Ei nu iau contact direct cu multimea, ci
idei cari, vulgarizate mai potprovoace reactiuni.
In continuare, aratá, forta miste-Xioasä a oamenilor este prestigiulcare seterea misterioasä a lui Isus, Mahomet, Pericle,Napoleon.. conditia a prestigiuhii per-sonal, este succesul. Succesul lui Cesar Galia, i-a asi-gurat acestuia un prestigiu netármurit.
conferentiarul a examinat ideile credintelefundamentale ale diferitelor epoce ale istoriei, legându-lede personalitätile voluntare cele mai proeminente, d-sa astruit asupra ideilor de libertate nationalitate din se-
trecut, când, datoritá unor oarneni de cade pildá Cavour, Italia unitatea
la noi, Ion Kogálniceanu aunoastrá national&
A evocat apoi cu figura marelui Rege Ferdinand',a a legturi ancestrale, a suferitvarul räsboiului, cu credinta nesdruncinatá isbândanoasträ idealului
In fine, d-sa a stäruit asupra postbelicecare se caracterizeazá printr'o lipsä de vointä. Cercetând
ales literaturii, scriitorii tineri,apologia vointei a datoriei celor
tru neamului, se de termeni cari mole-sesc spiritele pe sceptici pesimisti.
E de datoria tuturor, conlucreze la formarea decaractere tari, singurele a se impotrivi alune-crilor pripite de a arât calea cea
care trebue omul deun ideal.
www.dacoromanica.ro
2.
InfäptuitoriConferinta d-lui Gr. L. Trancu la$i. rostitä la Ateneul in seara
de 23 Noembrie 1930.
(Text)
Orizontul este lntunecat.Viscolul s'a asupra plaiurilor noastre.
câmpiile.Drumurile sunt troenite.Cdlátorul la Nu
apuce.Din zäpada prin ghiata rece, câte un
firicel un ghiocel, face drum, anun-himea nu s'a zilelor
deTrárin timpuri grele.Se pePopoarele, ca oamenii, au o vointá
implinirea istorice.Adesea le silesc e
la drumul drept. este ca subt tur-burare trecátoare, gtise§ti stânca puternick blocul
rolul istoric al poporului.ca lati, li se poate spune:
Ihr sucht die Menschen benennen,Und glaubt am Namen sie zu kennen,Wer tiefer sieht, gesteht sich frei,Est ist anommes dabei.
(Goethe)
www.dacoromanica.ro
88
In individ, popor, este nebdnuit,care puterea.
suferinta lui, poporul bucurie.Din durerile trage aspiratie pentru
Nu avea evoc timpurile grele lade usor uitate.
lui Decembrie 1916. Armata noastrá se re-trage dezordine. Pe dintre Roman sol-dati stingheri. pdräsite, tunuri abandonate, muzicanti
Muzicantii acestia trebuaiu cânte triumful,bânda
Sfârsitul lui Decembrie 1916, inceputul 1917.Piata Unirei. Un regiment mergea pen-
tru prima la Cu fanfara frunte, sune-tele marsului et Meuse".
Era rândunica anuntând primävara zilelor cari auurmat.
spuneau: o rândunicd face oOptimist cum sunt, afirmam:
nu face oIn 1917, rnijlocul dezastrului, scriam
ziarul dela Iasi, o serie de articole intitulatetriumfului".
Pregdtirea Triumfului" Limpul aceluiAvearn intuitia zilelor mari pe cari o le nädejdeade mai bine.
Sträbdtusein cu acea puternicdde neinvins: fer i menirea a neamului
(Aplauze prelungite repetate).Parlamentul dela Iasi. In 1918 a fost dat ni
dezbaterilor cea mai mai umilitoare lege.Trebuiau amnestiati trádátorii Românesti. Nu
erau ertati cari au buni cari lucraserdimpotriva puterilor centrale.
Imi aduc aminte: o zi de o tri-stá si urcat la Din adâncultului am spre cer rugdciunea, pe care PoetulCerna o rostise atunci când Rusii shrbátoreau o deani dela Basarabiei:
Doamne-al Duh ce n'are nume,Tu care-ai vrut fim noi pe lume,Nufntoarce dela noi auzul
www.dacoromanica.ro
89
Putini suntem ni-idragostea mare ni-i ca ura,
Dar prea slujim la deIn ziva - aAuzi-ne tu, Doamne-al Indurarii,Incinge nostru indoliat,Revarsa el puterea ta
dintre noi, o Doamne, säO pentru noul
Dumnezeu ne-a ajutat: Goliat s'a prin pia-tra de micul popor romanesc!
Forte le unei trebuesc necontenit indiguite. Mare lefilozof Emerson spunea: aburulnul victime; pricinuia moar-tea. trebuit inventatori, cari abu-rul din dusmanul omenirei prietenul ei, agental civilizatiunei".
Tot fortele poporului la voiarei, pot fi daunátoare, pot aduce pieirea. Organizatedau pregatesc viitorul, succesul.
Colas Breugnon, in viatä toate durerile caripot coplesi un orn. In timp ce mistue averea.,el Moins j'ai, je suis".
Din conjugarea acestor verbe avoir" Ore"filozofie a
Ce nenorocire ar s'ar conjuga aceste verbemod contrariu: plus j'ai, moins je juis"!
Ei bine! Tipul creat de Romain Rolland, Colasgnon, mijlocul dezastrului, fraza care trebuene pe Sourire, ça pas deffrir, et souffrir jamais empeche bon français derire".
In fata nenorocirilor a nua a pe
cari coplesescsala Ateneului nu are marea
ea schimb fresca realizarilor.Aici s'a adunat primul parlament al Mari.Destinul a vrut ca propun
legi ale muncii ale asistentei socialeIn timpurile acelea, nu se nici ce
mnä acest impodenrabil. reprezentat prin mun-sau asistenta
Nu se transee se o
www.dacoromanica.ro
90
vii cari constiinta s'au tre-zit. Indivizii au in massele gene-roase cari topesc cale.
In transee s'a o nouä conceptie vietii,boiul acesta mare, nu a fost ca de odinioara,fapta unor entuziasti izolati.
Un autor francez a o de teatru: Le Tom-beau sous l'arc de triomphe".
Critica piese a pornit dela ideeatoare: a cuvinte mari, pretentioase, caripotriveau räzboaielor de oclinioark Un viteaz se
fruntea câtorva sute sau de oameni, arunca uncuvânt de entuziasmul porneala luptä:
Era ,animatorul".Räzbóiul acesta a fost opera tuturor.
adâncul laboratorii, cancelarii,in in spitale, pretutindeni, multimea a con-tribuit realizarea victoriei adevárate.
ErauPrin cine este simbolizat acela cäruia i se datoreste
triumful rdzboiului? Printr'un erouCe reprezinta eroul necunoscut"? Reprezintá marea
rnultime care a fäcut realizat rázboiul.s'a sträduit, s'a främântat,
a sângerat. Acum trebue primeascá räsplata.In cinstea ei arde flacáraDe aceea arta tiinta s'au democratizat. Ele sunt
inOdinioard arta apanagiul aristocratilor, a
7..arhilor. -
Intr'un castel izolat, fata câtorva favoriti, aveausatisfactia asculte pe artisti.
fie prin concerte publice, fieprin. radio-difuziune, pretutindeni, peste hotarelepeste barierele orasilor, peste inchizáturile caselor, artapátrunde aducând nädejde, cele
modeste, mai indepärtate.
Doamnelor Domnilor,
Vorbesc in seark complectând o trilogie, carea träit totcleauna sufletul a plan arn Mu-rit acum trei ani.
www.dacoromanica.ro
91
vorbit primul an despre Animatori": aceicari puteau, ca din adäncul sufletelor omenesti,
forte nebnuite, necesare operilor mari;Am vorbit apoi despre Creatori": oameni obse-
dati de de o putândoarecare, intentia vointa
De data aceasta vorbesc despre Infdptuitori":despre organizarea fortelor de munca, natura,
masina, capitalul, etc... acestea sunt atâtputernice, autorii indivizii cu Hors
power putere) un tip al lumei moderne,care se Homo Econornicus".
Majestatea sa Maina! individul labänuite.
la toti acei artisti ano-nimi, care au figurile de alenamentele fier, cari n'au pus geniulnumele vanitatea
Au pus mai rar: bucuria a infptui.gândesc la omul colectiv" pe care Be-
cher ni-1 poezia sa: cu mii de picioare:corp!; o de milioane: o un pas!
a fi rabotu' zugrävit de Czapek R. U. R.standardizarea din Babitt a lui Sinclair LewysAceastá Goethe o recunoa-
o apreciazd, atunci când puternica lui intuitie des-problema a
sich das grösste Werk vollende,ein Geist un tansend Hände".
Nu vreau vorbesc despre acest Spirit", despreacest .,Geist", care a format obiectul meleanterioare, dar despre acele Tausend cari tre-bue opera de consolidare, dea noastre.
Opera aceasta se circuitcivilizatiuni. Este o interpreconetizare
a elitelor. la Paris Gioconda,la Dresda Madona Grigorestii suntadmirati de muzeele noastre. Bethoven estenoscut la noi cum este cunoscut Germania Frant.a.
Circuitul intretine vie conlucrarea tuturortelectuale. aeste perrnanentd. De aceia, o capo pentru a fiternationald, trebue fie
Mi-a aminte clipele acestea, despre o carte cu
www.dacoromanica.ro
92
care m'am In timpul razboiului. carte a luiDimitrie Moruzzi.
La 1854-55, poporul cam situ-atie ca la 1916-17.
Boerimea la tarade dusmani.
Moruzzi a atunci Pribegi ocarte care spune:
Tree Domniile nävälirilelitorii trece securea prin de stejari. Trei lucrurinu trec niciodata: locurile, limba, vlaga unui neam.
Dupa stejarul abMut porneste lastarul;apoi ghinda
In fiecare ceas moare un dar se nasctrei locul lui, limba nu numai nu ci se
e.Chiar munti de s'ar izvoarele ar seca,
väile de s'ar umple, tot nu s'ar schimbapentru e din cenuse sânge de
Moldovean".Apa trece, (Ovatii prelungite).Ei bine Doamnelor Domnilor, ce priveste
poporului nostru, nebanuita lui putere de rezistenta dedelicatetea lui, dati voe
povestese o amintire dela pentruca putetiaprecia fondul adâne al sufletului romänese.
Murise un descendent a unei mari familii; strabuniiau fost domni. cu Alfons Dall'orso
ingrijeam de acestinternat la Spitalul Elisabeta. câteva zile
a murit.Domnul Dall'orso s'a dus ingroape. Trebuia
la Biserica Sf. Gheorghe - Modest. Cândconvoiul acesta s'a oprit fata bisericii, s'acisat cortegiul funebru al unui din Lozoveni.
Cortegiul nu avea zece taxabisericii. Atunci Dl. Dall'orso a el
In fata altarului, la judecata acolo undenu mai este diferenta scoborâtorul din domniumili se (acea un boer
Ei bine, rudele táranului, semn depentru cei zece lei plângeau pe boerul alerude s'au obosit la Inmormântare.
Vedeti ce Malt sentiment de delicatete stra-turile adânci ale acestui popor.
www.dacoromanica.ro
93
Deaceia Doamnelor Domnilor, chestiunea careintereseaza pe mine, este de a sub aparentele
acel element care frumuse(eapoporului intereseazà,
de a gäsi care s'a zámislitunor vremi framântare, izbutind creeze oclemnitate, un care are de
o de civilizataUn autor francez vorbea recent despre cea de a
La un moment dat erau fat Frante: abisericii a revolu(iei; Franta lui Silabus, Franta dreptu-rilor ornului.
Intre aceste rivale, a apárut cea de a caremunceste care s'a luptat
a rezistat la Verdun a la Marna :Fran(a de azi.
pe care vreau gäsesc, nu estepoliticianilor, aparentelor a tre-
Vreau puternick granitul ace-lei de a a care a lup-tat la Märästi, Oituz, a vicsitudenele
vitregi, pentru dreptul ladreptul de a se afirma toate tärile de
civilizatie.care a luptat, a rezistat, a a
(Ovatiuni prelungite).Dar pentru ca o träiascd, are nevoe pri-
mul de Soarele roua diminetii sunt deo-potrivä de darnice toate vietätile.
Sunt trunchiuri cari distileaza altele caridau periculoase. Depinde de trunchiu.
Cultura trebue tuturora, sä lumineze pe totideopotriva.
Din nenorocire acest popor care acum zece aniobligat copii la cu arcanul, pus
la refuza copii la toc-mai cum, de care prinde a desub pentru a o de soare, acestui popori se fie sunt des-fiintate, imputinate.
Sunt cari somajului un leacpotriva lui, au anii de In
Germania, una din luate impotrivajului este prelungirea scolaritätii.
www.dacoromanica.ro
94
Din nenorocire, noi avem toate päturilefie prelungitd, este dimpotrivá
ráritä.Un ca are nevoe
stabileascd necontenit legâturi divinToate bucuriile naturii n'au sens, nude muritori.
Raza de nu devine deckatunci când soarbe o privire contemplativd, apusulsoarelui nu este o atunci sepe retina unui ochiu omenesc.
cum ornul ca nu are nevoe de divin,divinul are nevoe de oameni, martori ai puterei sale.
Dar golul acesta divin trebueumplut cu imaginatie, elan, avânt.
cum umple spatiul intermediar certot astfel poezia umple präpastia
joase ale spiritulni, oameni.Pe expresiune a
de mai bine, mai trebue bundtate.Poetul nostru moldovean, Gheorghe Kernbach spune:
de nici un bine,Te miste ori ce suspin,Din câti pe lumea asta,Nu-ti fie sträin.Si chiar de nu iubesti pe oameni,Tot fá-le bine, ori
râzi de fiecare,Dar plânge-i la un pe
Numai Doamnelor Domnilor,ne marea despre care un autor scan-dinav ne vorbeste: foamea de Numai
noul care pärintiibinecuvântarea copiilor bor.
Dar opera aceasta se realizeazA prin prinprin entuziasmul care este supremul efort.
Munca trebue organizatä: o orientarerarionalizare economie.
Zeii mor entuziasmul moare. Pan este mortcând Psihi moare.
Viata valoreazd nimic prin durerea ei,tunci când de extaz, totul trist, intunecat.
www.dacoromanica.ro
95
Trebue avem necontenit noi acea aactiunei care se
avem pliná de soare.Hab Sonne im Herzen, ob's oderMi-aduc aminte de cuvintele pe care Naum
le-a poetului italian Leopardi:
Poetul este sol de bine,El este preotul ales,
nu un sceptic trist rece,Un visátor
Entuziasmul se idealurile sociale, cre-dinta libertatea omeneasch, desvoltare alumii.
Prin actiunea de incurajare a pre§edintelni statelorUnite Hower, s'a ajuns In timpul rAzboiului la verbul:Roowerizare" a ecou e energie arezurnat este: depresiunea, jos panica.
Leit motivul american In de este: Be abuyer not a buy (fiti nu oftati,cumpArati acum).
Vreau ca In zilele de astäzi nu maidoina pe care o Mainte de idealuluinational:
Oh! de trist doina cuvinteCe dor spune cine-o ce durereAscult-o bine cum din muntii no§trii
['n vale,Si spune e vreun cântec mai dulce mai
[de jale.Nu-i glasul unei a
[toare,E neamul nostru ce-§i plânge durerile de care
realizarea noastre,nu mai trebue cântatá astfel. nu mai avem
ne omoare, nu mai avem
N'avem TrAmântári istovitoare. Avem altefrámântAri pentru realizarea trebueun imn al munch, productiune, entuziasmului,
timismului.
www.dacoromanica.ro
96
Azi mimai sterilitatea trebuerealitatea bucurä-te ea. Amor
'Optirnistii au creat lurnea, optmistiiabat din drum piedicile.
Entuziasmul e supremul resort individului,creatoare a natiunilor.
Optimismul sustine actiunile cele maiutile el nádejde
Optimistii au o plan,vád acea cetate care se gáseste la intersectiacasa ta lurnea cealaltá. acelucronie, viseazá mereu la pámânt de vis deseninátate.
Filozofia o moralä de actiune.un dor de bine, o
pentru lui, are minunataacest vis, dacá nu poate
dacá îl coplesesc, atunci când vachide ochii, pe retina va imprimat visul care
oEl astfel sine fericirea întregei lui vieti.
(Aplauze. Ovatiuni).
www.dacoromanica.ro
3.
Rolul Cultural al Ateneului.Conferintá urmatä de muzicá tinutä de D-nul I. B. Bobescu,
30 Noembrie 1930, ora 9 seara.
Doarnnelor Domnilor,
S'ar conferint este o inovatiuneseria Ateneului dar nu este as.
se nu e de nou,din ani ai existentei Ateneului Roman,
fondatorii lui, au adauge adeseori uneiparte
In 1868 mai ales, au avut acele seztori,la partea ori s'a alipit un programartistic. prin executarea special a de
mai acesta cene s'a terminat complect, aici au avut
date cu prilejul inaugurdrei lui,splendoare- cum ateneistul Gion
stilul lui -cu serbrile ce se... dädeau la Venetiaprin secolul al 16-lea, palatele de a lui Fos-carini. recitarea versurilor se in acorduriledivine.
Costantin Esarcu, dintre fondatorii Ateneuluipute adhug, sufletul acestei Institutiuni
1) D-na Popovici-Pretorian D-soarele Popovici au executat la 2piane: La belle de variafiunile lui Saint-Saëns pe o
de2) Violoncelistul Cocea, diferite3) Baritonul Lupescu, liduri motive populare.
7
www.dacoromanica.ro
98
de cultur, Constantin Esarcu, Insun al spre vietei, cruda
ce-1 cuprinsese, sä-i pasii spre oo statiunc salvatoare, celor juru-i:Mh indemnati, s mä la caut nu,bine plec la Beyruth, ascult acolo, mazica dumnezeear
a lui tot dânsul de 1868 a spus:caracterul secolului al 19-lea este ca-
racterul positiv. omul prina materia, a fcut
forteale naturei instrumente sociale, a-i servi la reali-zarea omulstiinta a fácut sä distantele, a spart ist-mul Suez, a a transmis cugetarea prinfirul electric rapiditatea fulgerului;
omul a materia, mi se lalui nu e sclavul conchistei sale.
Un materialism cu mai periculoscht ascunde sub aparente rafinate, civilizatiasecolului nostru i contra lui trebue s ferimregenerarea noastrá social.legand acest temându-se de pericol, credetrebue dea sale o maichtre manifestatiuni ce au in vedere culturaa sufletului omenesc, aceia gseascä arteksi special muzicei, un care sprelucrri ideale cari se adreseze spiritului maiales.
Esarcu er un pasionat al muzicei, fostulPresedinte al Ateneului, de acum mai de PertunSihleanu. fire artist, pianist pe care muzica
prinsese mrejele ei, a fost singura consola-toare chinurilor unei boale, nu mull timp la
seratele artistice organizate pe vremuri laa luat nastere Societatea Filarmonica, mai Con-certele Simfonice, cari au astäzi, pute zice,
fiu desmintit, o anoastre moderne.
dar, am dreptate aceste Conferintede nu sunt cum s'ar o inovatiune,
ci au o mult mai veche.Aceste zise, dati-mi voe tree acum la subiectul
conferintei mele: Rolul Cultural al Ateneului.Tin precizez, dela ce voiu
www.dacoromanica.ro
99
observatide dezideratele personale aleunui nicidecum acelea ale unui
al Ateneului.Ateneul culturalä de initiativä
fie trage acea Societatemutt de la Iasi, de marele natio-
ce-a fost Vasile A.ceanu. ilustrul de Stat, eaneul Ateneului din- Madrid, care
pe vremuri ca pe EmilioCastelar, fie Ateneul de a luat la 1865Bucuresti. din initiativa unei pleiade de mari patriotioameni un lucru e cert: Ateneul a
bazându-se dela infiintare, sprijinul moralvotat al membrilor pe acela al marelui Ate-neul este din cele mai vechi Institutiunide nationala, istorianoastre literare, stiintifice
absolut pe lui, independent trecuta fost dela creare, unde
lentele au putut se unde ideile generoaseputut fi sustinute luminile stiinteide adevarul, binele au fost
unde pururea a curs, cum spunede sfinte".
Programul activitate, dela a pre-toate straturile sociale
sub formele, prin : cercetari, comunicari,cursuri, conferinte, publicatiuni, muzicale,tiuni artistice, intemeeri de bibliotecicolectiuni de pinacoteci, deferitoare la lucrarile scopurile acesteiturale Intretineri de raporturi cudin din cum un detivitate destul de vast.
La intocmirea acestei activitatea culturalaa Ateneului s'a manifestat prin tineri In-cepute in casele lui Beizadea Costache Ghika deCismegiu dreptunghiulara lu-minat de petrol, sala nici pe
nu se asernan in care nevasta rosu pompeian,
aur, decitoare, steme stele multe, a
www.dacoromanica.ro
de atunci, continual, prinpan ziva de
In mai toate manifestatiunile Ateneului, s'a capropaganda se pricepere,
devotament, mai presus de en-färä de care nu nici o
dintre membrii ai Aten2uluicare a luptat multá adevärat entut-
la Ateneului a Palat, devenittemplu al culturei a Constantin Esarcu. a
servit dragoste sfinlenie pe altarul acestui templu,sericá cum V. A. Ureche zidindpropriul suflet Ateneuluirile lui.
lui Esarcu legate de acela al Ate-neului va eternitate destima veneratiunea nu numai a Ateneislilor, ci atutulor lor.
Sä nu se Esarcu a ofst. scutit elde invidia ingratitudinea unora,
ceasta este soarta tuturor acelora ce muncesc cinstitdezinteresat pentru un id2al.
In de desgust, aducea amintede cuvinlele de a lui Voltaire: est grand,il beau, de faire des ingrals", de profundá
repet versurile poetului francez:
Mon est comme mort!tombeau
Le sommeil dort.
Ingratitudinea aceasta, nu schimbat pe Esarcunu dela credinta ce avei
frumosului deceilalti dintre fondatorii acestei cul-
pleiadä oameni dotatio occidentalá, pe care au pus-o serviciulspre bindle ei, Limp, politicaafacerile erau mai putin pe primul plan, ca ziva de
manifestarea lucrurilor frumoasedesvoltarea folositoare, de care lumeaare nevoe.
Continuatorii operei lui Esarcu a1865, putini rmasi astzi cummembri ai Ateneului au avut au, cumEm. Porumbaru, regretatul fost al
www.dacoromanica.ro
101
discursul la 1912 en ocazia banchetuluilui Jean micul merit, a face ca:
a unde viata politicunde luptele partidelor adesea mai mult
seaici la un term
de activitate unde audisparut, unde pasiunile sau potolit, unde s'a unit
confraternitale oa unor oameni ce mai diferite
s'au petrecut trecut, setot astfel se va petrece viitor.
deveniti hainaacest al culturei, colaboratorii unei
opere comune, fructul acelei dorinteferbinti de deosebire
politice.Stat, interese
partid, mai presus de interesedela
a voit interpretul alacestor interese, pentrtt caOrientul European tin de cultur se
asupra dinde
Aceste bi-cullarei nationale",
au de evangheliee perfect credincios a
fi promotorul intense cul-turale, drept primul rând:
la lui, pe la hiceputul perioadei deteptare a avut lupte cu multe
materiale totdeauna i-aulipsit.
A luptat curagiu Invins! In trecuta suportat criticele cele mai multe
ataeurile cebor dc credintá, convins deare de indeplinit aminte zicatoarea:.Numai in copacii fracte, ca
a mers Mainte ctt fruntea sus,mentul membrilor de public decare s'a bucurat.
www.dacoromanica.ro
102
trecut, Doamnelor Domnilor, Ateneul acoordoneze activitatea sa culturald spiritul
timpului aspiratiunile neamului, dacá a trebuit so muncá infptuitä
atuncia cerintele erau mai cumull astázi rolul cultural al Ateneului
nia o importantá covarsitoare.just, cá Ateneul de
privatá a s'a proprii mijloace;dar Ateneul prin diversele luimanifestatiuni culturale, a devenit un factor indispensabilin asemntor Institutiunilorde Stat de o mare importantä: as greuttile luptace duce spre a prin proprii mijloace trebuintele sale
a face devine din zi maigrea. acestei de culturä,devine mai mare.
. Statul, Mecenatii ar fi fi maiInstitutiune de la care foarte de60 mai bine ani de ai ei, s'a
apel necesitäti felurite cereau concursul Ate-neului, pe care totdeauna dezinteresat.
Un idealist ca Esarcu a serviciul acesteisufletul viata lui, moarte i-a
putinul ce el agonisise viatá.Doi, oameni de bine, fund de provincie, s'au
lase ei Ateneului, care luptánevoi. ca ajute - limitele - tineretul
spre a-i drumului viatadar spinoasä.
nu ca locul de Pre-al acestei Institutiuni devie vacant, unanimita-
tea aproape a membrilor Ateneului, prin votu-rile actualul Presedinte D-1Prof. Dr. Angelescu, D-sa, pe atunci, Ministru.al Culturei nationale, a un puternic concurs materialpe. moral, acestei Institutiuni, ce agonisea,
Ateneul reinviind, a reintrat pe calea infloritoare
Prof. Dr. Angelescu, calitatea sa deal Ateneului a desbräcat haina
äsat condus de preocuparea culturalá numaiculturalä, de
S'au reparatiuni Palatului Ateneului,podoabá a Capitalei Mari. S'au
www.dacoromanica.ro
103
creat necesare Bibliotecei Ateneului ce seorganizeazA a fi dispozitia
cum Casa adotal Bibliotech, un mare numár de de
artá, nurnär ce amicul numár de uvrage mai de
Comitele Carol Rosetti acum mai de deräposatul Porumbaru lost Presedinte al Ins-titutiuni. trunsformat, gratie sprijinului acordatde actualul Presedinte, pivnitele Ateneului, ce deveniseräun
grajduri ale lui Augias, din cauza unei indolentenepermise de pe s'au transformat zic, ca prinbagheta magicá a unei zeite din povesti, splendide
de expozitii de cinematograf cultural. Laactivitate s'a alipit
desvoltarea mai a altor manifestári cultu-Universitatea Ateneului special, sprijinitä
concursul pretios unui de profesori Univer-sitari, majoritatea, membri ai Ateneului, atrage zece ani,un public doritor de public care se instrueste,fárá ca fie supus la taxe alte Modul cum
Universitate felul cum zilnic ea sedesvoltä, este o satisfactiune moralá pentru Membri Ate-neului concursul special pentru D-1seclinte al Ateneului, C. Joan, ani-
acesteiCáci acum timpurile grele din trecutul
lui de bejenie, unLa arme! se au trecut, e timpul cred
mereu acela de: la la lala educatie la credinta cele stinte".cuvinte limba româneascä, cari
mosii nostri le-au asociat care la urechi,teptau sufletele iubirea de Patrie detate. Aceste dou stint: Biserica. Douámari Românii datorescnationalä.
Tinda bisericei pe sea pe carte romaneascâ pentru a
pástra inimele sacra scântee românismului.timpul de când credinta se pietatea,
cred mai malt ca oriand, trebue pástratá coalä,
instructie religie, rolul Ateneului este de a
www.dacoromanica.ro
104
mai aceasta dintreconsiderat ca templul nationale.
starea materiala a Ateneului va deveni -- mai infloritoare, veniturile vor creste,
va primi donatiuni, ce lui dece e stanjenit
nele lui va intra pe drunrul adevaratei luiniri de factor portile acestui templu vortea fi deschise larg culturei nationale.
Atunci, talentele, va putea ajute pecei meritosi cu demni de a fi incurajati,creare de burse premii; cred atunci nu se vaputea spune de nechemati, acestal artelor e transformat asociatiune de mosie
de arginti. Expozitiile retrospective felulcelei anul la Ateneu, vor trebui alcdtuite
mai des, pentruca operile marilor nostri aipenelului, ce au fala neamului,tinerii artisti pe drumul al de uncle
ce se prin expozitiile de
artisti ai trecutului poate nu erau preadar pe talent, ei mare grad
tul realitatei dragoste de operilecelebre, ori ar voi le descalifice moderni-
impresionisti cubistii aiCrearea Pinacoteci a Ateneului cuprinzand
stampe, de unde s'arputea expune cele mai bine de 60 copii
celebre ale Italiene, tásate de nemuritor4Esarcu este de necesitate de a fi
de cred ar fi vecheaa fondatori, ca Marea a Ateneului,
acelui spatiu gol de cupola acestei aacelei pe care s'a in mod provizoriu
litere aur: Loc Frescr.Provizoratul acesta tine de prea mult timp.Sunt 40 mai bine de de golul acela
sus, de putin panoul decorativ Incare se episoadele noastreEpopei niitionale, cari corespunzátoare
se rede: durerile, sbuciumul, clipele dede ce veacurilor le-a
simtit neamul romanesc. intrebare pune: pentruce deamar de ani Marea nu s'a Pentru
www.dacoromanica.ro
105
n'a marele artist, genialul Rafael, al pictureisau mai este de
tarei episoadelorNu pot aduc un blam pictorilor nostri, mai
nu pot cred, nu aputin unul, pe care fi fiorul artistic,
la crearea acestei de nationald,nu-1 entuziasmul ce imaginatia faceca se aevea conceptiunilementele visare artisticd. nu degeaba s'a spus,pictura este cea mai expresivd dintre i
prin penelului al culorilortoate conceptiunile spiritului. culorilor, casi
poetii muzicantii, frumusetea unoritnomente, fie ele istorice, fie sociale, ochiilsandu-se fie pe aripele imaginatiei,
felul pot face artisticemomentele ale popor; poporul
a avut poate mai mult altul, pe crudemomente trecutul lui.
visul milenar s'a implinit,ultimul episod s'a nu de ce
decorativ al acestei nu s'arin modul frescelor celebre a Botticeli,ritul palid Puvis de Chavannes,al decorative artistul sau carear duce la bun Marea a Ateneului nuuite aici ceva din poezia a
din poezia aceia, pe care a realizat-o pri-velistea plaiurilor frumoase noastre,sunetul buciumului, al flueruhii, al
mai alesul acesta apregAtim, pe vremuri
Gion cu entuziusmul lui juvenil, o decale rose crini, numai, Le
prea mult deuna din atributiile rolului cultural al Ateneului
este cred prin manifestdrile lui culturale ca limbadatinele nu fie uitate, ci fie respoctate;
ca de muzica nu sena(ionale, suspinele acestea ale caresi-a totdeauna dorul, nu-si farmecul
fie inlocuite de cantecele acele moderne, sgomotoase,importatiuni exotice, ce fac deliciul unor anumite localuri:
se minte exemplul lui Alex andri, marele nostru
www.dacoromanica.ro
106
poet, care a iubit malt poezia cantecele noastre populare.In efectuarea rolului Ateneul
mai caute centrul manifestatiunilor cultu-directive santoase printr'o pro-
culturala binealte culturale din mai acelea
provinciile alipite, pentru asufleleasca a Neamului.
vedere ridicarea nivelului culturalcativ al tineretului, a masse a poporului,
de mari prefaceri sociale aleintregite. nu nicidecum, manifestatiunile cul-turale diverse ce le Infptueste, binelui,adevärului frumosului; predice conferintele,cuvantrile toate lucrarile sale,
toate lucrarile sale natiuneava fi mare puternica, pe instructiunea e-
sufleteasca va fi de simtul moral deiubirea Patrie. Tribuna Ateneului caute
mai mull o nu o de pedantism;tribuna unde se chestiunile instructive,
se desvolte simtul critic mai bunul simt.distinsi ce se unesc caltate de membri
acest templu al culturei pe care politica adeseacaute se apropie, se se
etineze reciproc, politica ce are locul eiPalatul acesta al culturei. aci, fie-care bagebuzunar steguletul personal, diferit, pe cupolaAteneului deasupra tripodului al Pithiei,
nu un singur drapel, drapelul national.este acum, o viatá
menirea Ateneului este de a desvoltamai mutt cum spunea Voltaire,
o intensä emulatiune la lucru,prejudecätile. Activitatea ce de multe ori se
pierde luptele sterile, caute ovitatea acea activitate, care in
patrimoniul inteligentei, al alnalionale.
www.dacoromanica.ro
4.
Doctrina realitateaConferintá de D-1 1. Peretz in seara de 7 Decembrie 1930.
Sunt de secole de filosofii greci ascutimeapätrunzátoare a spiritului au deosebit dreptul na-tural universal imutabil, de legal,
variabil deatuncea omenirea nu a im paschestiune. Nu doará nu ocupat,
nu au nu au nu au dal nu auinterpretari, nu au propus nenumärati
juristi filosofi, dar adevárul pus evidentá numai poate fi acoperit; Incercare de a-1se spre confuziunea autorului ei. La drep-tului se adevär: dreptul
popoarelor este o deosebire.Ramâne se adevär, sedovedeascd superioritalea unuia asupra celuilalt, se
o armonizare, o ele, seastfel calea ce o urmeze legiuilorul pentru a
misiunei sale de organizator,lator al vietii sociale.S'ar spiritului omenese nui-ar fi greu deslege de
pentru bunul mers al - cumam spus - sunt 2500 ani zadarnice au fosttoate incercrile. et adhuc sub judicelis est".
de aceea acuma, când dreptuluiau ajuns la ideea, care revoltá
www.dacoromanica.ro
108
este forta,fesc ideea devoltarea cunostintelor a adus nunumai ruina vechilor teogonii dar credinteireligioase ea peirea criteriilor morale, celemai bane ale constiinteimimele nefiresti s'a dat nechemate
de a dispune pa calepopoarelor s'a ajuns uncle la
busirea civilizatiunii culturii, este cu mai folosilorpoate chiar necesar- examineze pe de o parte
conditianile ideale ale acordului dreptului legal cu dreptulnatural, pe de parte chipul real alactuale, de imperfect de secaute, de va fi trebuincioase pentru
acestei primejdioase ce poate aducesine, usurinta, indiferenta, nepriceperea agoismulce caracterizeazA viata consecintefuneste pentru poporul nostru.
Care fi conditiunile unei legislatiuni, nuideale, dar putin mai apropiateDe sigur acordul dispozitiunilor legii cu preceptele drep-tului natural. acest drept se pe de o partepe principiile de libertate, de dreptate de solidaritate,care toate pe idealspre scopul final al generalindivid parte poate
constiinta lui de multe ori din nenorocire,prin
Cum se poate ajunge la o de legislatiune,principiile.
Libertatea, sens general biologic, facultateaindividului de a se pune de
mai grad aplitudinile energiilesale scopul lui la scopul final, care -cum am spus - este e prin aceasta Ichiar unelement variabil, care nu se poateaceleasi pentru pentru care dimpotrivAtrebue acordat, determinat, dozat chiar preciziune
mare de spre a nu ceeacesau spre a nu lipsi dela trebue.
prea sau prea consecintedezastroase le are libertatea.
www.dacoromanica.ro
109
libertatea, am definit-o,este o conditiune Dar existenta nor-
care este la temelia indi-nu. se poate se
cu insuticienta. Oxjgenul este un elementnecesar vietii. Lipsa lui aduce moartea, insuficienta luiare ea urmare respiratiunea greoaie nepriminirea
intoxicarea mai sau mai a organiz-mului. Dar excesul aduce combustiunea peirea.
vie moare el, dar prinardere
Este pentru constiinta o adaptatiuneatmosfera o adaptare la mediul
libertätii, o asimilare progresivd a principiilorOmul se obicinueste se
Dar zilnie fiefie renuntare. Obiceiu urcarea spreculme sau lunecarea nesimtiteOmul se deprinde dar dinlui pus situatiune
sau bine de cea pe care o avusese, se produceel dezechilibru, schimbarea
e bine. in suflet estese petrece popoare.
ne de firea aLidienilor; se Cresus,chiar pe rug de Cirus, regele pe
schimbe afemeiati misei. incercare vio-de a-i asupri ar fi in ei revolta
telor rezistenta o dulce,desfdtári, in muzica i tunici lungi
putin propice brusce obicinul moliciuneaiubitori de Istoria ne aduce pildá
de cadenta Romanilor, ajunsi ai lumicrezdndu-se luptátorii invincibili
Imbtati orbiti de a tot produs alce numele roman mai mull deck alvirtutilor prdbusindu-se la primele atacuriale unor hoarde barbari azialici. Darexemple nu ne
E nevoe adaptiune la libertateun popor. nu uzeze ea. Desigur, el nu-si
libertate. Numaiare putere Dar nu e un
moral; nu e nici chiar un al inteligentii.
www.dacoromanica.ro
110
Gargantua lua clopotele dela Notre Dame de casä-le pue la sale, putere,
libertate. Dar lui pentrudin nenorocire in räul este de firesc nueste nevoe de ca el se
Dar nu numai vatámarea alluia este consecintanemärginite de aptiluclinea la receptivitatea ei;
poate vátilmarea ba peirea acelui chiar carede ea. normal
numai ce de nu se simte bineatmosfera contaminata a marilor aglomeratiunide oameni. Dar sunt localitäti climalerice, carepiere catev zile. E aerul prea tare pentru el puri-ficarea aduce moarte.
un popor timp de veacuri oeste cu alte
popoare la o activitate nu numai de energie ci deratiune. E firese consume activitatea zäpcealà,o o o risipire de forte, o contra-dictie de imbolduri, ca apoi denereusita tuturor zbuciumärilor de inutilitatea tuturor
la nrimitivä.de paralizie crizalidard, efemera se
depe glie ea joacä razele de soarede moare venirea noptii
ce a lásat germenul generatiunii viitoare, carenou va petrece o subteraná. Dar un popor cese trezeste nu trebue sä mai adoarmä legiuitorul trebue
ingrijascä nu-1 mai somnul, ca nuacesta fie cel de moarte".
Prin urmare, acordarea libertätii, legiuitorul, cabine misiunea sa, trebue procedeze
Dar mai trebue sä maivedere mai trebue sä cunoascá care emum de libertate, la care trebue setimp
Cuvintele au magia ideile sunt multe oriforte; uneori din nenorocire chiar sunt gresite, saupoate sunt gresite. cä e primejdios
vorbesti vorbesc eu de libertate. A fostde divinizata! e as
vorbe late de indignare,ca sacrosanctei celui ce permite
o analizeze - vai! o Dar adevärulare el atractiuni nespus ispititoare rásplätiri ne-
www.dacoromanica.ro
111
Inchipuit de poate aucare luptat au suferit dânsul.este ce este, nu ce am vrea noi entuziasmul
fie. e o conditiune esentialá afárá ea nu e viata este una esenta
ei, dar nu e aceiasi ei manifestatiuni, re-libertatea, una nu poale nu
fie aceiasi exteriorizareaLegiuitorul trebue de
pentru libertate ale pentru care legifereazá;de fericirea prin ridicarea ei
urma trezirei sentimentului demnitateconstiinte prin a ideei respon-
sabile, barbaria bestialitatea pri-dea frâu liber apetiturilor palimelor josnice.
nu mai e nevoe fac apel la amintiri istoriee.Sunt de numeroase oricine are uncledin ele
Deasemenea legiuitorul trebue detutiunile de ale limiteze in granitele
libertatea acordatd. din ele impusede legile naturale ale evolutiunii de impe-rioase ale constiintei nu se poate trece peste ele aaduce o perturbare ordinea socialá.
libertate, care ar distruge familia, acolo unde eas'a o libertate, care ar proprietateacu cea colectiva, acolo unde prima este de secole
nu trebue popor. Cácifamilia ca horda sunt fenomene sociale, care s'auau coexistat s'au impus nu dintr'o superioritateIn anumite timpuri anumite numai
modificarea a circumstantelor, a conceptiunilorpoporului, a nevoilor timpului, se pot din nouuna prin nu impunere calelegislativá de legiuitor. lucru poatcspune de formele de proprietate, care nu sunt preferabileuna In sine, ci ele corespundtimpului locului la un anumit poporepocá.
Ihering a spus-o: Spiritul poporului epoceisunt legii. Läsati poporul nevoia evo-lutiunii, nevoia manifeste ce voeste,
arate la ce stadiu conceptiune libertará a ajuns,ce crede crede el cá este necesar traducetilitera clar a legii
www.dacoromanica.ro
112
bine a poporului. El este mai bun judecätor. Elmerge sigur spre civilizatie, spre Dati-ice vrea cât trebue. dati sau,cazul mai räu se trezese in elatuncea; cazul mai bun, el dispretueste curândcele ce i s'au dat färä care nustie ce nu are ce face ele,indiferent, calea pe care a apucat, lásându-le
celor, cari sub masca a interesuluipentru a dragostei pentru a enluziasmuluipentru progres au harecit favoarea momentaná arului, intrecându-se reforme netrebuincioase denimenea cerute. nu profitori ai igno-rantei sau a poporului trebuesc alcátuite
trecem la al doilea element. Am väzutdreptatea.
Dreptatea este limitarea egoistice incietate prin recunoasterea libertätii Ineste dar, din punct de vedere al legiuitorului deinfrânare al exceselor libertätii, mijlocul de armonizare
diferilelor antagonizrn. dreptateao abstractiune nu o necesitate vitalá, ocalitate a vietii, nu conditiune a ei, reiesepoate vari aplicarea ei dela individ la individ, ci esteuna pentru toti. Specializarea ei, aplicarea ei mimai unorindivizi sau unor clase de indivizi, atrage negatiunea
nimicirea ei. Dreptatea duce la privilegii,de legea XII table formala
celebrá: ,,Privilegia ne irroganto", care a dus la doctrinaunanim recunoscutá a condamnrii legilor personale; drep-tatea de la tirania unei clase, la diviziune
aceleiasi la dezechilibrulla lupte intestine. Legiuitorul este dator
elaborarea legilor sale de aceste adeváruri.Al element este solidaritatea. Sentiment
la slabc din ideea pentru propria con-servare perpetuarea speciei, a luat forme diferite
istorie, evoluând sfera din ce maiajungând In epoca contimporanä fie con-
ca un ideal al omenirii.Solidaritatea a fost la instinctul obscur al
apárärii reciproce prin unirea fortelor Ru-solipedele sälbatece au dat exernplul
acestei gregare, dezarmate deformidabile ale carnivorelor.
www.dacoromanica.ro
ea a luat familialäapoi a mai urmä
sub unor morale da solidaritatereligioasá, de solidarilate
actuate da solidaritateAcestei idei a solidarilätii umana la toate
sociale pe la popoarelelume pe i s'a dal la veacului al
numele fraternitale.Am arátat aiurea este o vorbá
care nu coräspunde unui religios, nici unuiadevär care nu pute fie una dinvisatede oamenii revolutiunii franceze pentru alumea veche. care a peimperiile puternice a schimbat timp secole deori a pämäntului, a fost nu
fie libertatea. Fralernitateape sentiment de afectiune - nu
lucru - dinainte peire.ce tine - din nenorocire - persoanele,
ele este interesul.$i este inlemeiatá interes. Pe interesul
mai legitim, maiacel al
este dar
ar dar conditiunileori formule legislative. Fárá lagease naste shiloadd, neviabilá, germenulpeirci sale. teorie ar o apere este
nefolositoare. Poate poatepoate aprinde chiar racila ei
subzistä edificiul frumosintelectualá retoricd,
gol. menit se din
vedem cum se in.epoca conlimporan se particular
noastrá.Mare le Planiol. profesorul strlucit,
conskleratiune a maial de elaborare a legilor
urma atribuirei sufragiului universala dreptului a ce obtin
8
www.dacoromanica.ro
114
rilor, de obiceiu mai apti maici cei au cultive mai bine cercul
spirit luminat, o somitatea unar aduc mari servicii
lament este oricând de a intr in adunarealegislativä de primul obscur din localita tea unclese face alegerea. primul inconvenient. Al doilea
problemele sociale acuma sunt din In ce mai greledin ce ce mai complicate, cerând deosebite
pricepere; dar fluctuatiunile jocurilorcombinatiunilor politice se introduc chiar la buneamendamente acceptate sub diferite care
economia legii.Aceste critici aduse de Marcel Planoil fran-
ceze se potrivesc tot de bine românesti,agravarea legislative, care tara româneascä aforme acute, ministrii uitând prima linie sunt putere
gloria exercitiulla puterea legiuitoare. la noi se
sub un regim reprezentativ relativ la un poporo civilizatie inferioará celor din
Europei.s'a resimtit acest inconvenient, s'a
cunoscut nevoia unui organ de examinare a legilor cese de coordonare a cele carenu sunt menite fie abrogate de noul legiuitor. Darce poate face Consiliul legislativ se
parca dinadins puterea executivá aceagiuitoare?...
Relevând ca urmare neajunsurile siste-actual de legiferare, procedeaza
autorii legilor.Pe acestia am mari ca-
tegorii: acea a acea a oamenilor practici-.sunt la rândul de feluri: cebun al naturii cred
prescrise de ei umanittiiferinde.
Pentru fondul legiuirii e Fireaomului in special a e indiferetce lege dai. Se va cu Nu intereseazá
dai, ci dai. de-almisiunea
a ce au predecesorii, careapriori dundlor, a dispune
www.dacoromanica.ro
115
tocmai contrariul, convingerea societatea seva transforma azi pe gratie impusein noua legiuire.
nu sunt mai primejdiosi.exemple? la legiuirea sovieticd
dezastrul primejdia utopiilor.Noroc majoritatea elucubratiuni
societätile omenes-ti peanumite rafturi sociale, directive anumitenorme de traiu de desvoltare strict determinate, sepot chiar se nu e pentruvreme. Constiinta popularä se revolt impotriva unorasemenea tentative ele se präbusesc, nutemeiate pe vise provocate de prea mare increderá
sine a autorilor Niciodata versurileunei scurte poezii familiare tuturor pe caredesigur o cunoasteti cu totii nu au avut o maiaplicare este de aceste legi utopice:
ce sepe
moartä, e seurmare poruncilor coprinse in ele seaplica
Dar mai sunt legiuitori practici.Acestia ce vor: ceeaoe pe
Ceeace le mreste puterea, lederenta. Restul e indiferent. Juisori ai puterei, oportuniz-
e legea ei in viitor nu-i preocup.de legiuitori tara ei
sunt periculosi. Noroc se usor des laStatului o ternare binefctoare faceaproape automatic allernarea guvernelor la
ce a dres precedentschimb a stricat.
am gäsit o de legiferare.mai la cauzele care la facerea
gilor nepotrivite, teorii juridice inexacte pernicioasecele pe care le semnal Faguet ca fenomene comune
democratiilor moderne: cultul teama deresponsabilitate? Poate i-ar locul constatárilorsale la noi? Distribuirea demnitätilor politice Stat
organizarea mai toate cele insemnatepolitice, sau mai bine zis sunt considerate ca politice
www.dacoromanica.ro
116
sunt insemnate, laas zisul cult al Din el provine ca corolarteama care nu e stare s In-
o. social, gseascd solutiuneao expue precis al se
teme firesc rspundereaar fi dezastruoasä ci ceeace
ar fi mull mai de ar fi pentru el.De aci acestei prin co-misiuni care studieze prinvocarea a mai multor
mai bun a unor competente a nocempe-tente, care nu se pot pune de acord, chip fatal, deckprin concesiuni asupra chiar alSau. fondul este respectat, prin addogirea
de sub exuberantaabia de se mai tulpina
procedeazil la alchtuirea legilor in vechea Dacia Felixsläpânirea Romei!...
coespundd de legi legea naturald?teoria juridic ele
chiar bun sine, nudevine un când se contrazicere geniul ju-
al poporului, sa obi-dela strdbuni? Desigur da. s'o do-
nu avem câlevNu multe. ar s fie. Cci e
nepotrivite alte legi vigoare, eu spi-ritul dreptului apli,care, ideea pe careface despre drept dreptate. numai, in-tAmplare, care ajung dovedeascd falsitatea vietiinoastre juridice.
primul s ne ocupmcare intro-
conslitutiunii belgiene la noi fireseca forma aplicri de princip4imintea sufletul poporului nostru. Ideea ruperei tre-
odios. de rusine favoare. Crea-rea notti aiurea
pe care - -minterea - o nostri
Nu e de mirare Constitutiun2a nu afost potrivitá pe mentalitatea juridico-sociald aporului nostru, spiritul ei n'a fost
ei n'au fost aplicate, violarea a
www.dacoromanica.ro
117
venit o agreabil ocupatiune puteauacesta un pretext de atacuri in contra
violatorilor din nu apucaserd ocalce sau incetaserá prin forta lucrurilor de a o maidispretul d3 Dar cinemai serios ele? a crezut Naegescu Ventureanu? Poate. $i Dar oameniiOolitici au avut vreodatá cultul institutiunia alciltuirii sociale române? Nu! o totii. con-
este o minciunä.;,legea legilor", care prin definitiune e e
ea mai este drept fie denu corespunde eu necesitätile vietii noastre politicesociale, conceptiunile noastre asupra acestei vieti.
de violarea dispozitiunilor constitutionalene reci, indiferenti, sceptici. Cum s'ar puteceeace nu se prin forta lucrurilor. Cum s'arnimici ceeace nu exist5. deck hârtie? De aci apatia,lipsa de reactiune, descurajarea tuturor avânturilortuturor initiativelor generoase câmpul ariviz-
tuturor tuturor apetiluri.Dar afará de aceasta mai observärn ointelesul al Constitutiunii anumite
falsificandu-se astfel eu viataconstitutionalá. de executivä. Ea seexercitä de Rege prin sii, cari numitirevocati de Suveran. guvernul este reprezentant alSuveranului emanatiune a lui. In fata lui avem reprezen-tanta natiunii, care este Parlamentul. Mersul constitu-
ar fi urmätorul: ca putere executivi, ministriinici o parlamentul, ca legislativ5,reprezentanti ai Regelui lucrând deci
parlamentul la facerea sunt colaboratori ni-Viata politicá jocul partidelor a schimbat
aceastä conceptiune, sunt realitate reprezen-tanti ai parlamentului nu ai Regele se fereste
un ministru, ca provoace o crizá par-lamentará. Regele e constitutional, atunci când
parlament numirealegáturá parlament guvern face impo-
adevärata libera discutiune a legilor propus?.Ministerul e care ultim resort; care sesubstitue fapt parlamentului. Ori e al Regelui, nu alnatiunii. iatä se dela adeviratul
www.dacoromanica.ro
118
toemai când se crede e mai res-p a
aci eroarea curent guvernul poateformat constitutionaliceste din parla-
fi o unsfat de prudentá exercilare .a prerogativelor regale, dar
niciun caz nu e o impunerecite dispozitiuni neapli-
pe când se näscocesc inlangibile, carein Conslitutiune!...
Unde e obligativitatea instructiuniiliberta tea libertatea ecaa
Evident, justificiiri pentru se gsescnu aceasta intereseazd. Cceace prezina
interes nu se enepotriviti eu felul de traiu al nostru.
Cum nu sunt ceaproape saptezeci de ani sunt uz tarit Nouilzeci la
din nu vrea sú codul civil!... Tes-lamentele tot cu moarte se fac; sotul supravie-tuitor tot mosteneste sotul maretot din inzestrat de fie e fie
e copilul tot casa Orin-la orase, nu si tie
cxistenta acestui drept tränesc, ce se aplic inde multe ori impotriva codului civil francez,
la noi. replica la semnalarea acestui inconve-nient este unanimitatea cazurilor: cum a mers
de acumaEi nu! Nu poate meargii. merge astfel
se face din indiferentii, din poate,pot la dectidere nu la peire
popoare.S'a introdus la noi un sistem guvernmânt o
formi administrare a treburilor publice, careroadele folositoare popor
constient o opinie reactioneze lacea mai atingere a publice, la cea mai
a regulelor de corectiludine, la cea maimica nedreptAtire unui membru al societiitii.
putut nu ce a acolo undenu pe nimeni, necoreclitudinii este
o simpaticä unde indignarea estetrecilloare ca roua diminetii, criterii politice sigure
www.dacoromanica.ro
119
nu unde o o plcereo ocupatiune tot minutul multe ori un
traiu.S'au prin legea electorald massele poporului
viala politicd, de a se prin sntateaa poporului atmosfera politicianizmului.
S'a libertalea ingrädire.Rezultatul a fost cangrenarea acestor masse de spiritulrän polilicianizmului, darea elementelor
care nu au nimic de care faceminti nestiutoare sä abuzeze puterea bor. S'a ridicat
o fata primejdiei prin cotaguvernului alegeri. Acum se desfiinteaz cotá.Fireste. juridiceste e rationl; e legal.Toate puterile Statului natiune. S'o lásmspue ce vrea. n'o ce vre?...
In Poloniei existá careliberuri membru al seimului una-nimitatea hotárari. Jurisconsultii justificau
zice ilustrul Zalaszowskv, vreme celegile privesc pe tot trebue aprobate detoti". Dar poetul Kochowsky el: o
fiat a oveto noi pierdem jurisconsul poet,poetul a avut
legea, teoria corespunde celemai cazuri mentalitatearealitatea socialá. Dar corespund dreptatea
aceste legi, care se o rapiditate verti-se potrivesc ele mäcar principiile de drept?
Am o lege fiscal, care dreptul de succe-stabilit codul civil din atáti juristi din
ment. nimeni n'a semnalat anomalia acea sta. Dar aceastan'ar fi legiuitorul fiscal nu s'a multumit
dreptul de succesiune al anumitor rude s-1dea Statului. A fäcut nu nici codul civil: adesfiintat rudenia. Articolul 676 din cod spune rudelemostenesc la al doisprezecelea grad, nu spune
dela acest grad nu mai rude.compunerea familiei. Nu mai sunt rude
la al patrulea. Nepotii veriinu mai sunt rude din porunca Marelui Vistiernic!...
S'a fäcut improprietärirea, mare,operá Poate nu s'ar fi fäcut de
nu erau conditiunile favorabile acestei reforme, pecare le cunoastem totii. Dar ar fi fost
www.dacoromanica.ro
120
mai putin mare mai dreapt, ar fi corespunsformule juridice ar fi o de
dreptate. ar fi fost peInteresul de a se celor putere de pámnl
eri suficient ca legitimeze reforma..Dar s'a ca la rizboiu
apere tara desrobeascd neamul.pentru pentru patriei!... letopiselerilor cercetati arhivele treculului nostru nu o
gisiti as pentru vitejie, da deasáde pentru niciodatal...
consecinta a ci nu s'a datla muncilori ci la ce nu munceau nu 1-au
Cum s'a dat, nu ne intereseaza. Dar dacis'a dat ca recompensd ce au luptat
s'a dat ei au sAngerat, au luptat auNu cumva s'a ficut o aplicare aci a acelei
clasi. care am trebue condamnatálDar as cum s'a dat, ce idei a putut trezi mintea
poporului nostru, proclamaretrebue Ce nu poate facä
si se ce apetituri mercenare?... Nu s'aunostri la aceasta.
Si exemplele? Ar fi atât de multe aratât de dureroase. minunata,
binecuvântath poporul mândru, viteaz,perseverent, care a perpeluat timp de secole
lalinitatea hoardelor ordiilor de toatede toate nu meriti nu dezin-
teresare. Tara, pe Dapontes o numea mai decâtlumea intreagi, cuibul de eroi, cari auei ca. au stropit-o sânge, meriti nu numai
devotament, i se cuvine de tot timpulde tot minutul, de soarta ei, preocuparea de
jertf neprecupetitá pentru märirea gloria ei.aceste sentimente poate va
rmâne in cugetul celor ce-I vor auzi ceva dinde alarmi, mi-am permis semnalez primejdia apliciriizilnice teorii nepotrivite cu realitateaprimejdia ce se tot mai multviata viata primejdia de adu-se ea edificiul al mari, visul tuturormarilor suflete românesti de pe vremuri, culmea depe carenu trebue si se mai coboare niciodata neamul românesc,pe noui la rândul
menirea sa culturala civilizatoare omenire.
www.dacoromanica.ro
5.
Peurma calului-vaporConferinta d-lui C. Tullea.
14 Decembrie la 9 seara,Tullea a la Ateneul Român conferinta titlul demai sus.
D-sa cum productia, special de lacoace. pretului de cost, nu a dus larezultatele dorite
Masinismul pus in miscare cai-va-pori räspânditi pe tot globul, a dus larea unui formidabil la agrcultorilor.
Cauza principalá, D-1 Ing. Tullea o vede faptulindustrialä, pentru a obtine ale pretului
de cost a actioneze asupra mâneilucru muncitoare concedieri, desi economia ce se
felul acesta iluzorie.compunerea pretului de cost
intrá ca posturi dobânda amortismentul,acestora productia n'a actionat nici un fel.
In vremurile acestea de rationalizareamortisment" este mare, tendinta de crestereeconomie prin utilizarea de masinism perfectionatechivalent concedieri de muncitori, deterea respectiva a amortismentului.
Pentru a se actiona posturilorposturi care prin vor aduce
o realá a cost, d-1 Ing. Tullea pro-
www.dacoromanica.ro
122
pune urgenta trecere la o productie concentratá, pe uni-tati mari. In acesta, cele 2 poturi vor fisiderabil va o avietei.
D-sa mai la prima vedere s'arcentrarea ar avea sine elementul coIectiv, ogere a individualismului. documenteazá real-mente e vorba numai a se trece de la o de individua-lism neorganizat dezarmat ca de azi, la un indivi-dualism select armat.
situatia de azi Rusia nu poate neprocure o colectivizareacare se tinde acoto, inseamn transformarea Rusiei
furnizoare de materii prime Europei specialAmericei.
Noi ar trebui imediat tragemconcluzie, nerentabilitatea agrieulturii
facem aceea ce vor face cetelalle cereateletine ale Rusiei: Industrializarea produselor solului.
Real pericol Rusia nu va zivava va (are grije Americaca Germania ca aceasta se de
se de individ.atunci solutie a
problemei este organizarea productiei pe unitti mari,cu controlul energic Statului.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
Cursuri la UniversitateaAteneului.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Discurs de des6liderea cursurilor laUniversktatea
la 13 lanuarie 1930. ora 6 p. m. de D-I tefan C. Joan,Rectorul Universitatii Ateneului.
Doamnelor Domnilor,
Universitatea Ateneului alzecelea an al existentei sale, constatm o deosebitdsatisfactiune rezullatele din ce ce maim.ultumitoare date de munca personalului didactic,
lature a asucces la o necesitale mutt
parte din presk care ne-a onorat laudele ei, ne-an'am Universitätei noastre o organi-
strict inscriptiuniprograme fixe cursuri specialitti examene, bine
la functiuni publice, cipentru acele persoane care sä se
Räspunsul nostru este foarte simplu. Intentiunea Co-mitetului a Universitale,a aceia de a marelui public noi, setos de
o dela inältimea se vulga-rizeze chesliunile literare, artistice, financiare,economice, politice sociale.
$coala care rsboiu singuradistribuitoare de micului numr de privilegiatiai nu mai poate face simtite detoti a se in massele ale populatiuneiRomâniei Mari progresele cuceririle
de omenire, pe tárâmul spiritului peacel material.
mii studenti greu pot pro-Universitätile
www.dacoromanica.ro
oficiale; de sunt tinerii care nu mailocuri licee: fine, ce de mare este aceacategoric de oameni deja maturi care n'au avut fericireade a se la Statului. mai multiacestia cu nesat se ei din binefcerile civilizatiunei, pentru a pute lupt lesne viat.
Acestor categorii de numerosi studenti de toatestele a deschis ales Ateneul acest altar mo-dest de culturá romaneascä, nici o obli-
pentru ei o regulamentare ded-camdatä.
Este posibil ca Universitateaa urma mereu o cale ascendentä in mersul ei,
viitor apropiat cerintelor exprimate de o partea presei, de a cursuri paralele acele ale
de Stat, cu inscriptiuni,diplome. - toate categoriile
de publice din functioneazAcreate conduse de initiativa particularä.
Doamnelor Domnilor, sunt mod deosebit miscat,acum 65 de ani, tot luna
Const. Esarcu a pus bazele Ateneului prin o con-ce a tinut o salá dela Ministerul de Culte
structie, astázi 1930 avern,admirabil transformat sub conducerea d-lui dr. Angelescu
dupä planurile colegului nostru d. arhitect Fonescu,deschis salonul nostru de de
sculpturá, cinematografe culturale, deschidemrile care al zecelea an de existenta,
curând vom inaugura bibliotecd marefrumoasá.
la toate aceste manifestatiuni culturale, maiexpozitiunile permanente de precum
ciclul obisnuit al conferintelor de seara carese tin din Decembre la putem
legea nesträrnutatá a progresului a clomnitei la Ateneu mostenirea ce ne-a
lsat C. Esarcu a fost de nostru Presedintela cea mai mare desvoltare.
Comitetului Ateneului care mi-acinstea de a conducerea
dela crearea ei, declar deschis anul1930 dorim ca rezultatele ce va da fie tot maiciate de marele public, cuvântul distinsului profesord. Trancu-Iasi, pentru prelegerea sa despreSocietätile Anonime.
www.dacoromanica.ro
1.
Societatea AnonimäRezumatul a 5 lectiuni 13, 20, 27 3, Februarie 1930).
are o psihologie specialá: are banulreprezentat printeun lucru concret, prin toate
posibile, conform fie contra unui furtsau contra unei exproprieri.
Când devine actionar, este olargä. de o galantonie care se lasáchiar furat protesteze.
Este cu totul un alt deck atunci, când banullui se afla sub
In de depresiune pe care oeste necesar ca lumea mai amánuntit
Societatile Anonime, mijloacele de control, potrivitetru da searna de eventualele aleaverii lui depuse acolo, pentru a putea ceti bilantul,tând astfel controleze destinatiunea lui.
statistica din 1927, avem cam 2700 Soc ano-nime, reprezentand un capital de 38 miliarde lei. Mai
apoi 1822 de Soc. cooperative, reprezentând un ca-pital de 3 miliarde lei.
Cadrul cooperative, având tot forma deSocietate Anonimá, cooperatia interesatá cru-tarea banului e util pentru cooperatoriacest mecanism. Din nenorocire foarte putini sunaceia care cunosc acest mecanism de covârsitoare impor-
pentru viata comerciala, financiará industriala aAnonime.
www.dacoromanica.ro
128
Azi Anonime, au ajunspricina crizei generale, spiritul de
mie a distrus la oamenii, cari economisind prineconomii, le-au in
uni ale unor Anonime rezultate foartedin pricina unei administratiuni nepreväzMoare.
Acest fenomen se toate straturile sociale.Intelectualul caruia i s'a averea
din pricina relei administratiuni ale unci Soc.pierde un desorientat.
Oamenii de o categorie inferioard, se dedau viciu-rilor, mai având incredere pastrarea economiilor
intreprinderi anonime. La Câmpina, maestrusondor mi-a declarat: Mai bine beau banii, decât
la o banca"..Ce va a situatiune ideia se va
generaliza?Râvnim la capitalurile care putem
pune valoare trii noastre. Menirea acestorcapitaluri este de a formarea capitalurilornationale. Capitalul este economisit,pus serviciul noui produc(uni.
Ce se va când se va convinge-rea, traiul dela o zi la alta este mai comod, priva-tiunea prevederea o nevoie villoare este
inutil.Noi cari avem posibilitatea prevedem aceste feno-
mene sociale, suntem datori atragem atentia asuprastrivirei distrugerii spiritului economie. Este o dato-rie primordialá a desvoltaacest spirit.
Odinioara, acum 30-40 ani, acest spirit dea se defsvolta. Se formase ideia, am
tat independenta pusca, independentao dobândi 'numai
Preocuparea aceasta nu sedirectiune.
La Iasi un a pus bazele unei casede de chibrituri
câtiva colegi, profesori aude economie
treprinderea de modest, a devenit o maresocietate economic, ce zeci de milioane.
Incepuse pe vrcmea o pen-
www.dacoromanica.ro
tru casele de economie depuneri ale Statului, pentrupopulare.
Poporul nostru avea atunci ambitiunea dobandea-o depliná.Cât de departe suntem astázi de ambitiune!Spiritul de economie este pretutindeni
desvoltare; in State le Unite lucrätorii dispun deimense: in Cehoslovacia economiile repre-
cifra economiilor lucrätorilor nostri,90!
Aceste observatiuni generale, privind spiritul denomie, directbuna funclionare a anonime. Dela miculntor 100 lei la Banca popularä, la marele actio-nar, posesor a mii de toatá lumea estede bunul mers al anonime, careuna din caracteristicile ale desvoltd,rii a
Capitaliste.Societatea este unul din
menele cele mai interesante ale evolutiei noastre socialeeconomice. se negociazä la Burs, capitalul
Anonime trece astfel din stä-pânii se in fiece entitateacomercialá care este Societate
ei continuá resimtá trecereacapitalului ei reprezentat actiuni, din
De aceia socotim este o educatie a actio-narului. pentru cä instruindu-1 asupra miei
Anonime, punem la de eventualitäti,cari pot fie fatale.
Cu toaate Societätile Anonime sunt o creatiunegäsim totu dreptul roman intreprinderi
ca de cele pentru incasarea impozi-tului. formate din publicani
In epoca Anonimede publicitate; Codul de impune ca toate socotelile,incheieri de bilanturi, generale, deliberdri aleConsiliilor de Administratie, se la lumina zilei.
Codul de actual din 1887, când a fosttradus italian, cu oarecare
la acea era vigoare Condica PrincipatelorUnite dela 18-10.
In acea condick se prevedeau trei feluri Societäti,ar corespunde astzi: Societtii nume Colectiv,
Societätii Comanditä Societätii Anonime.
www.dacoromanica.ro
130
Societätiilor erau vechilii codulmânese prevedea ca afacerile conduse deglasurile mai de ceiacemajoritätii.
Actul autentic de prin tribunal la for-unei societäti, corespundea Decretul
acest act, se fac statutele societätii, ocare a actului de constituire.
actul moarte al societtii nu se face prinTribunal. la urmá, se inregistreazá
ce clecesul Societiltii este mersul
Dupä o mentalitate a spi-de ridicare intemeiatá pe merit, a
menilor capabili muncá, sodoteal, prevedere cunostinte. cafärä necesard, ajungá mai sus, de multeori fiindu-i o adevratä ascensiune lacare e indrepttit.
Aceasta este concep(ia demiscare a este Soc.
www.dacoromanica.ro
2.
Spicuiri asupra artei.Prelegere tinutä de D-nul 1. B. Bobescu la Universitatea Ateneului
la 22 Martie 1930.
Domnilor,
Academicianul francez Brunetière a pe vre-muri conferinta sa: L'Art et la Morale" spunândcului va fi: plicticos, obscur nu mai putin banal.
Cred nu Brunetiéré, nu pute fibanal, obscur, iar cuvintele spuse erau expre-
sia a gânduluiEu care am strAlucite a lui
netiére, mi-e prelungirea de vorbindespre art fiu adevärat: necomplect, obscur;chiar, m'asi ca nu fiu prea lung, spre nudevenni plicticos, expunerea ce voiu face.
Cc e arta? credeti e usor dai adevrata defini-a artei?
arta: Modul de a face un lucru dupao aceastä teorie, ammuzicantului a poefului, a a chirurguli, etc.,
fiecare face metode in opozitie cunatura, care are creatiunile ei mai mult de
In mod absolut, Arta, cuprinde acele manifesta-ale omului, ce au sentimentul,
spiritul, cu imagina(ia cum ar fi: pica-arhitectura sculptura, tot ceeace, pentru a exist,
www.dacoromanica.ro
132
necesitá interventiunea eu a spiritului. S'a.mai spus Arta e Estetica aplicald, artistul e o
ce treste Imprejurul nostru arta e untesug util ca mestesuguri, bine
fehil ei. Socot, teoria aceasta dino o mare diferintä chiar,
alte manual, devine cumbine spune scriitorul francez Etienne sa:L'Avnir de o la fel intelectualul,
nu are viziunea fie imaginativd, fie perceptivá arei determinate, ce trebue iasá din luerarea sa. Viziuneaaceasta este artistului adevdrat, pentru capoatá produce frumosul". nu tot este:
sculpturd, arhitecturd poezie subtele forme, frumosul.
Toate oare sunt frumoasO?divine, tablourile, edificiile, se pot
considera opere de sunt oribile,poezii lipsite de armonia versului, eMe bucti muzicale ne-pläcute edificii neestetice. atunci, trebueexiste pentru ca o lucrare fiartistick acest caracteristic artei este primul
drumosul". Dar, acum ce este acest zisfrumos" care materia a artei, ce
el? S'ar lucrul nu estetoatä lumea se presupune ce este frumosul.
toate acestea, nu este usor, de ani ani, sechestiunea, mii de volume s'au asupra
subiect, de totusi, nu s'a pututprecizie ce e drumosul". carte
asupra esteticei asupra acestui unceeace a indrituit mai de mult, pe un scriitor german
Julius o carte asupra acestuicontroversat, pe care a intitulat-o: Enigma
mosului".Germanii definesc frumosul" felul Englezii,
Francezii Spencer. mai apoi Taine, daudefinitiuni ce nu se una alta acesteacu cele date de: Baumgarter, Kant, Fichte,Schiller, Lessing, Schopenhauer, Victor Cousin etc.,
aceasta, ne ducem maidepärtat, lumea la definitiile date de clasicii:
etc. atunci o Intrebarese pune: Ce este aceastá stranie notiune a fru-
mosului". care pare la prima vedere de pe
www.dacoromanica.ro
133
care nimeni nu poate odar care bine spune nu a impedicatteticiani de a clädi pe acest frumos",
asupra artei? la dat Julius Mil-cum väzut cartea sa: Enigma frumo-
Englezul Home spune: frumosul? e ceea"de s'ar päre spune
frumos, ce-i frumps, e frumos ce'mi placeHome alti esteliciani, cari ca
transformdm chesliunea ,,frumosului" chestiunede gust; atunci ne isbi de o dificultate dareaunei definitiuni, cci se poate pune intrebarea: Ceeste gustul? mai greu explici ce este uncare place dar nu place alt cuiva; unniaplace un lucru altuia nu? drept cuvânt neputem ce de e estetica, care nupreciz definitiv legile artei, legile acelea, care ooperá sä nu mai poatá fi la discretia frumosului sau agustului?
Arta propriu zisä, nu poate multio numai un object de pläcere, desfätare, arta
o mai mare, cu maiea e organul vital al umanitt2i, care
sentimentului ratiuneide aci -o apropiere artá, oare o
Estelicianul german dis-pe vremuri problemele de artä afirm
eä este o curatá nebunie, moralaartá. El spunea arta ar urma fie eminamente
atunci, uncle opere artistice, unclerile lui Goethe, a lui Shakespeare, nu ar pute
considerate ca opere de artá. Oare Italia, din Secolulal al XVI-lea, perioada mai cumpliteruptiuni. cum sunt de acord s'o spun toti istoricii,
se poate fi consideral ea ca o epoc,care morala mâna fiindc pumnalele
cari intrau adânc piepturile victimelor,ciselatc de un Benvenuto Nu! Artistultorul, nu trebue fie un predicator al
operile opere ce forma nu trebuenici sä desconsidere totul decenta morala.
Pe viziunea artistia necesará artistului ade-marele artist trebue s opera ce
www.dacoromanica.ro
134
personal. as se dece operilecasi a scriitorilor nu sunt la fel. Opera a
lui lo de a lui Rafael, Leonardo Vinci,Rembrant, Rubens, ori Michel-Angelo. dinacesti mari ai lumei au imaginea su-fletului a idealului ce se infeluritelor popoare. Arta italianä, de cea olandezä,cum aceasta la rândul ei se deosebeste de
etc.; rasa nordului, special ceaolandea in artá realismulcând sud reprezintd strlucirea geniului latin.
chiar latini, se dânsii, fie-având o conceptiune descrie
prin ajutorul culorei, al penelului, sau alcondeiului. Un artist italian secolul al redâtotul de marmorá ale unui Foscarini,pe Canal Grande" frumoasa Venetie, cumtimpul nostru, un Puvis Chavannes spre ex. a
redat acele cap'o d'opere murale, din deinSorbona Parisului, sau: La vie de
Sunt sigur ar red, nu mai putinmai de pictorii români,
ai penelului, episoadele de viat de alefaselor istoriei Neamului nostru, ar fiMarea Fresc a Ateneului ce deamar ani ei.
pe acest Mesia care se vasunt de perceptele ilustrului
german Georg Weber, zugrOvireacilor de glorie, a momentelor márete, a stárilor
se ele multá nu fie searbädesuflctite.
Pentru a de acele opere ce auprin splendoarea pentru
a pricepe tablourile lui a lui de Vinci, statueleMichel-Angelo, poemele lui Goethe, Schiller, ori Victor
Hugo, romanele lui Dickens, scrierile lui Byron sau Sha-kespeare. pentru a muzica lui Beethoven sau alui Chopin. trebue o anume pregtire. Nu toat le
la uneori chiar ce au ointelectuald. Cáci arta nu e am o meserie, citransmiterea la oameni a sentiment sau unor
incercate de artist; aceste sentimente nuse nase oamenii, ce nu au anume
www.dacoromanica.ro
135
nu pot fi de acei ce nuafinat, aceia ce duc a muritorilor. Cu
o e mai spiritele stint maimai pornite spre -
- fie Critica tine filosofulcare mediteaza asuprainspirá dela s'o reprezinte opera lui.
S'a spus de unii plastiee, ca im-presioneze mai mult, trebuesc unite ele,in grecia poezia er muzica
acesta nu e absolut nec.?sar, iar Richardunirea tutulor mi se
face drama care este opera aviitorului". In dela Bayreuth, artistWagner efectele uimiloare de decoruri, masi-
muzia, cu extraordinara tiintä de abin tonurile a le face se jocurilefanteziei, a putut artelor, tot mi-raculos. ca acest mare muzicant, la
drept original, fie ca ungeniu poetic,- pentru el
pará lui fanatici,un mai mare un compozitor
mare Beethoven. Exagerarea aceasta a fäcutvon mod glumet:
pun pe Wagmr mai presus de Goethe si deel face bune deed! ale lui Beethoven
muzicale mai ale Giethe".este la dansul, muzica
au fost unite, apoi nu este maiprin desvoltarea picturei, muzicei
aceste pot una decu acelasi succes.
, Catedrala Seni din Roma caarhitectonic, ca s se o
muzica nu ar adäug nimic la frumu-profundilatea a lui Faust" sau a
poezia lui Victor Hugo Comedie a luiDante nu au nevoe de ilustratii, cum Moise a luiAngelo nu ar face o impresie mai dac s'arcânt sau s'ar Simfonia
a lui Beethoven, ar maiar fi cum spune Nordau insotit vorbe.
Pentru a fi nu este nevoeconcentratiunea artelor. Perceptiunea ei, nu se reduce ca
www.dacoromanica.ro
la grup a ocatiune metodic; este maimajoritilti oameni, o dome-
intelectual. Arta ezultatele operilor sale abslracti,
conventionale, absolut de accitainele ei.
Odisea, Olhelo Regelede Taina a lui Leonard9 lui Laocow?,
din Don Juan sau a lui Beethoven,e dúnsa de se pot intelege,public mai mare, acei putini ce
expunerea: sistemului de sauteoria revolutiunilor globului a lui Cuvier un portret allui Velasquez sau Van Dyck, e mai usor inteleso complicata de geometric
pentru a fi arta, nu e nevoe, cumdem, o concentratiune a artelor maipentru a face o adeväratá estede vocaa(iune".
S'a spus de mult, cá: te poet, amte asemenea artist, sunt popoar2., ca
grec antichitate, care un individ, seinclinatiuni artistice. Nimeni antichitate ca
grec. nu a fost mai artist nimeni altul n'a cul-tivat iubit mai artele plastice special scutp-
ca acest popor, care a arta laforma, frumosul, pentru el totul deja
scrierile Homer, e unezeesc.
In Tanagra mai frumos adolescentun miel la lui Mercur; iar frumoasei
Sophocle avu gloria corul adolescentilorlira cu corpul gol
imnul victoriei dansarä jurul trofeelordela Salamina.
grec intelege, insemntateaa nu ne
Grecia artele au fost de cultivate. Mai târziu.timpurile moderne Franta, Anglia, Olandain Italia, unde la Florenta mai ales sub tamilia
ele se poate de Infloritoare. cele maisus expuse risc o intrebare.
Poporul este el un popor
www.dacoromanica.ro
137
tistice se printrece au o propriu zis?
in trecut sau a produs opere denu se poate tara
poporul este o un lipsit deartistic. nu am avut un alde executie felul frescelor lui a-
Tarnaboni, pe care Napoleon I l2-aluat din Italia le-a dus la Luvru, sculpturd n'am
un un faptnetágAduit este c poporul toate furtunileprin care a trecut simtul
Charles Diehl savantul francez bizantinologo romeinease a exist&
artistic e destul de sufletulaceasta nici nici de eri.
Frumusetea vechilor noastre biserici, farmeculnelor monastiri, obiectelor artä, pe caretoate dezastrele strbunii nostri,dovedesc aceasta. La mánstirile:Tismana se admirabile relieve ale veacurilordispdrute, care austeritatea bizantine secu gratia a sec. al 18-lea,pandite prin alte prti, lucrutara scop a cerceta trecutul nostru punctvedere artei. uncle splen-dide exemplare aláturi urmebizantine, se apoi un stil national, mai ales inarta Ornamentele
poporul nostru simte frumosul. Innoastre apare poezia unni suflet artist.
pe care incontestabil le-a in sufletfrumoaselor noastre plaiuri, privite buciumului,
flucrului a doinelor plangâtoare. Cáci,muzica deosebire viata un
Un critic francez despre poporul ro-Acest popor asezat la portilc Orientului,
pe firea vioaie ce latinitatea luifirea a boemului, unite vrajaa muezinului. In dansurile lui, pe vocalizareapetatá infinitä a unei melopei fascinanle, are miscárionduloase alteori isbituri nervoase ce fac tremure
sub sau pe ca ale
www.dacoromanica.ro
138
dervis, ameteala. frariental tara in amintiri
poporul acesta, ce-si pe deo-parte dansul nervos plâcereace simte extazul de a privi stelele noptilor frumoasesenine
Sub stiluluiimaginatiunei creatoare, muzicanti,pic-tori, sculptori, poeti literati, caute
sublime, strile dra-matism sau de cc se in istorianostru au fost te.
aici mai ales, se vor gsindsubiecte vor av2 deculori, uncle palide, a Epopeca nea-
Arta literaturaincontestabil, spre progres. E
dorit, ca caute se emancipeze vorpute mai strine sespre inspiratie a tot ce e mai caracteristic
specific Neamului.In momentele sublime uitare de viziune
creatoare a de pictorulmuzicantut, ca ori-ce artist genere se dea-
supra naturei si o lumesemenilor lui, aceste momente de sbor spre
artistul vedere numaifrumosului.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
V
Activitatea filialelor
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
A
de
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Activitatea filialelor 1930.
1.
Ateneul Român Oradea.
La 6 Martie 1930 s'a o Adunare Genera subd-lui Prof. Bogdan
neului S'a discutat gestiuneas'a dat Comitetului gestiunea materialäla data de mai sus. Conform art. 10 din Statute s'aComitetul biuroul pe un period de 5 ani. admitererea sunt declarati membri activi ai Ateneului-Oradea
C. Petrescu Ercea, Prof. la facultatea drept dinOradea Tiberiu Mosoiu conferentiar la facultate.
In biurou au fost alesiProfesor Bogdan
Vice-Presedinti: Profesor ColonelAtanasie Negulescu.
Eugeniu Sperantia Gh. Sofronie.Casier: Victor G.Censori: Colonel G. Bacaloglu, Valente
Botta.Membrii Comitet suntColonel I.
Andrei CrisanulMakinC. ErceaDr.Dr. MunteanuM.
Popa
www.dacoromanica.ro
144
Lista conferin(elor 1929-1930
1. 13 Noembrie 1929 I. D. Artagioasä
2. 20 Noembrie 1929 D-1 G. Sofronie: Revizuirea,Tra
3. 4 Decembrie 1929 D-1 G. Moralitalea in
4. 22 Decembrie 1929 I. D.torul
5. 22 1930 D-1 Chestiaa dela
Latran".6. 9 Februarie 1930, Al. Andreescu: Fenomenele
generale ale12 Februarie 1930, D-1 G. Cristescu: Apd-
rarea a populatiei civile in contra atacurilorgaze".
8. 23 Februarie 1930, D-1 C. Petrescu Ercea: Chestia
9. 27 Februarie 1930, Colonel G. Bacaloglu: Presa
10. 13 Martie 1930, Augustin Cosma: Munca,plata ei".
11. 23 1930, D-1 Dr. Minea:ale curninteniei".
12. 5 Aprilie 1930, D-1 Tiberiu Doiai Vergiliu
www.dacoromanica.ro
2.
Ateneul Român din Giurgiu.
Comiletul de Diree(ie:
Pascal.general: Savin
Secretar: C.Casier: N. Ticulescu.Censori: Nicolae Ecaterina Navrea.Membrii: N. G. Dumitriu, I. Gbeorgbiu, Mari-
nescu M. Mureseanu, I. Bdoi-Popescu, Dr. A.Con
Administratori: G. Pasre I. Gulian:propune, deliberArii deciziunii
1. A da aprobarea contului de gestiune bilantuluipe 1929.
2. A aprobare bugetului pe 1930.3. A aprob numirea unui al Ateneului, per-
soana D-lui Nidelea Ticulescu, D-lui V. Cochi-nescu, demisionat, D-lui Ticulescu, membrucomisiunea control, sá se numiascá D-1 Marin Toader,avocat.
4. A se numirea unui censor locul vacantprin plecarea din localitate a D-lui D. C. Anastasescu.
5. A aprob se interviná din la Primária Ora-sului Giurgiu, pentru terenul de pentru fon-duri, precum la Prefectura Vlasca.
G. A aprobá tiprirea statutelor deciziunilor adu-generale proceselor-verbale incheiate acum,
cuprinzAndu-se bugetul bilantul.
www.dacoromanica.ro
146
7. A modul de Intrebuintare al bibliotecii Ate-neului cu dela 1 Septembrie 1930.
Lista conferin(elor 26 16 1930la ora 4 p. in.
1. 26 1930, Dr. C.Opera lui Pasteur".
2. 2 Februarie 1930, D-1 Constant Georgescu: SitualiafinanciarA a
3. 9 Februarie 1930, D-1 A. Lupu-Antonescu:progres".
4. 16 Februarie 1930, D-1 Nicolae Viata
5. 23 Februarie 1930, Al. Lapedatu: Ardeleniivechiul regat".
6. 2 1930, D-1 P. GArboviceanu:
7. 9 Martie 1930, D-1 Comandor Ion Na-8. 16 Martie 1930. A. Bassarabescu: Criza
www.dacoromanica.ro
EXE
VI
Programeleconcertelor i serbárilor pe
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PROGRAMELE CONCERTELOR 1 SERBÄR1LOR
date sala de festivitäti a Ateneului Român
cursul anului 1930.
6 lanuarie. Concert simfonic dirijat A. Alessandre-concursul D-nei Voileanu-Nicoaril (piano .
Brahms: Simfonia Nr. 3, Fa major; Bach: Concertulpentru piano orchesträ Re minor"; Sabin Drägoi:Divertisment rustic auditie); Paul Dukas:vräjitor, poem shnfonic.
11 lanuarie. Auditie muzicalil de Ministe-rul Instructiei pentru elevii clase a scoalelordare din Capita G. Breazul explicatiuni despremuzica de camerá. Quartetul de coarde Alex. Theo-dorescu violina I, violina II, Popovici, violaThaler, cello) executá urmátoarele Mozart: Quartetsol major p. 2 cello; Beethoven: Sonata
violiná piano (la piano D-1 I. Filionescu ;Borodine: p. 2 viori, cello; Beethoven:Quartet do minor, op. 15 Nr. 4.
12 lanuarie. Concert simfonic dirijat de I.Otescu. Ceaikowsky: Simfonia Nr. 6 (Pate B.Förster: Tineretea mea, poem simfonie, 4-t, (prima audi-
Glazunow: Primávara, tablou simfonic, op. Dvo-rak: Uvertura Carnavar, op. 92.
Concertele simfonice sunt date cu orchestra
www.dacoromanica.ro
150
15 Recital de pian dat Arthur RubinsteinBach d'Albert: Tocata fuga Fa major";
Carnaval, 9; Chopin: a) Fantaisie-Impromtu,b) preludes, Berceuse, Scherzo (si bemol);Debussy: a) Prelude, b) Mouvement; Poissons d'or;Ravel: Alborada Gracioso; Prokofieff: Suggestion
Albeniz: a) Corpus Christi Sevilla, b) Navarra;lla: Danse rituelle du Feu.
17 Ianuarie. Recital de pian dat de Arthur Rubin-stein ; Cesar Franck: Choral et Fugue; Beetho-ven: Sonata Fa minor" (Appassionata Chopin: a)Impromptu Fa Valse brillante, Mazurka, d)Polonaise; Granados: La jeune fille et le rossignol; Albe-
a) Triana, b) Evocation; Stravinsky: Troisvements de Petrouchka" dédiés Arthur Rubinstein).
18 Auditie de Ministe-pentru elevii ultimei clase a scoalelor secun
concursul orchestrei Filarmonicede A. Alessanclrescu. G. Breazul
catiuni despre Simfonie Mozart: Simfoniami bemol"; Beethoven: a) Shnfonia Nr. 8 fa ma-
or", Egmont.
19 Concert siinfonic dirijat Georgescu,concursul pianistei Marcelle Haendel-Reger:
Concerto grosso, Re minor"; Cesar Franck:uni simfonice pentru piano orchestrá; Rich. Strauss:Burlesca pentru piano Schumann: Simfonia
n minor".
20 Concert Paul Robeson (bas negru) Ne-gro Spintuals songuri americane. La LawrenceBrown. H. I. a) Down Mosses, b) Stood deRibber ob jerdon, c) Ditn't ist Rain?, d) Were You There?,e) Deep f) And By: Avdry Robinson: a) Hail
b) Water Boy; Lavrence Brown: a) Know deLord's Laid Handon me, b) Sometimes I Feel Likea Motherless Child, Din't my Lord Deliver Daniel,d) Gimme Your Hand, e) Nobody Knows The TroubleI've Seen, f) Fit The Battle of Jericho; Rosamont
Stand Still Jordan.
www.dacoromanica.ro
151
24 lanuarie. Festival dat de Municipiului-
26 lanuarie. Concert simfonic dirijat de G. Georgescuconcursul D-rei Madeleine pian . Mozart:
Simfonia mi bemol"; Beethoven: Concertul solmajor" pentru piano orchestrá; Roussel: Suitaorchestrá Fa Albeniz: Triana, poem simfonic
suita Iberia"), prima auditie.
Februarie. Auditie depentru ultimei a secun-
dare Capita G. asupraPoemului simfonic". Orchestra Filarmonica deA. Alessandrescu executáurmtoarele Richarduss: Moarte Paul Dukas:jitor; Tschaikowsky: Uvertura 1812".
2 Concert simfonic dirijat de G.Simfonia Nr. major", solo so-
pranä: D-na Maria Snejina dela OperaVerklaerte Nacht,nocturno pentruorchestra de
Richard Strauss: Din muzica la luibourgeois gentilhomme"; Ravel: La Valse, po-
em
8 Februarie. Festival artistic- muzical folosul Sini-stratilor dela concursul D-Ior: Prof. V. V.Hanes, care a Relatiunile Franco-Românein lumina secolului al Mihail Vulpescu ;
G. Melisanu dela Teatrul National; D-na Costescu Ducadela Opera al quartelului de coarde ReginaMari't" Nattara, viola I, A. Barbu, viola II, I. Mendel-shun, viola III Dräghici, cello. . La Filionescu.
9 Februarie. Concert G. Georgescuconcursul nei (canto al D-lui
Casimir Wilkomirski sacrá,poem simfonic; Simfonia a 3-a (Cântecul
solo sopraná. scherzosimfonic; Maklakiewicz: Concertul pentru violoncelorchestrá: Wieniawsky,: Prima din baletulLalite.
Februarie. Concert extraordinar dirijat
www.dacoromanica.ro
152
de G. Georgeseu concursul (pia-no . Rhnsky Korsaklow: Uvertura La grande Paque ru-sse"; Ceaikowsky: Nr. Si minor" ;
Strawinsky: Capriccio" pentru pianob) L'oiseau de feu", suita de
15 Februarie. de Mini-sterul Instructiei pentru ultimei acundare din G. Breazuldespre ,,Opera Opera D-nelelinescu Stinghe A. Feraru Octav Crstescu,Alex. Lupescu, Gh. Niculescu-Basu dela Opera
diferite bucáti din: Gounod, Thomas, Bizet,Delibes, Rossini, 'Massenet Mozart. La pian 1.
Filionescu.
16 Februarie. shnfonic dirijat derul Igor Strawinsyk. Strawinsky: a) Simfonia in mimol" op 1, b) Feux poem simfonic, op. 4, e)Scherzo fantastique, op. 3, d) Petrouchka".
17 Februarie Concert dat de ElenaCerchez. Debussy: Orefice: Ondine;
Schubert: Impromptu; Gavota; Borodine: AuV. Galilei: Gagliarda (arie pentru
Debussy: La Cathédrale englouite: Scarlatti: TocataBach-Tausig: Tocata fuga Re minor; J. Philipp:
Feux follets; Chopin: Berceuse; Martucci: ScherzoLiszt: Rapsodia a XIII-a.
23 Februarie. ora 11 a.m. Concert simfonic dirijatde G. Georgescu. Mozart: Uvertiura la opera Flautulfermecat"; Beethoven: Simfonia Nr. 3, miroica ; M. G. Andricu: Poem, 15 (prima auditie;ssorskv Ravel: Tablouri dintr'o expozitie (prima audtie .
23 Februarie. ora 31/2 p.m. Concert de 'dat deNora de 7 ani concursul
D-lui Alex. Lupescu (bariton dela Opera MarcDelmas: Castaldi: a) Marche petitsplomb, b) Nani, nani" poupée (dedicateD-rei ;
Mozart: a) Fragment din Les Naces de Figaro", b)din ,,Flautul fermecat"; Petrini: cu variatiuni;
Au monastre; Marcel Tournier: inexecutate la harpá de D-ra D.-Nora-Minilescu;
www.dacoromanica.ro
153
Reisenauer: Morgenlied; Tschaikowsky: Nur wenn dieSehnsucht, executate de Al. Lupescu, la pian U. Pessione;San-Fiorenzo; Idilio (duet de D-na D-rascu ; Haselmans: pentru violoncel
Dima: Curcile; Loewe: dercutate M- Lupescu; Brediceanu: sok) execu-tat de D. Nora
2 Concert dirijat G. Georgescu.Richard Wagner: a) Preludiul la Parsifal", b) Siegfried
c) Preludiul la actul aj din ,,Meistersingervon Narnberg". d) Scena din Walkyriarea lui Wotan-Vraja , cu solo de bas: G. Nicu-lescu e) la Tristan Isolda", f) Marsulfunebru Gotterdämmerung", g) Uverturahäuser".
6 Concert simfonic ordinar (lirijat de Eri -Weber: Uvertura la Freischütz; Rich.
Don poem simfonic, Beethoven: a)Simfonia Nr. 8 Fa major", b) Uvertura Leonora'Nr. 3".
9 ora a.m. Concert dirijatErich Wagner: Uvertura la Der fliedendellaender"; Ceaikowskv: Simfonia Nr. 4 Fa ;
Gretry-Mottl: Suita Joh. Strauss: An schö-nen. blauen Donau.
12 Concert dat D-1 Mex. Theodorescu concursul D-lui A. Messandrescu la pian. G. F.
Sonata Re Sylvio Lazzari: Sonatamajor" op. Gaetano Pugnani: Largo expressivo; Fr.Kreisler: Rondino o de Beethoven Fr.Kreisler: Tambourin Chinois.
13 Concert dat de Municipinl Bucu-Alocutiune de Dem. Dobrescu, Primarul Muni-
cipiului: - Imnul Regal, Diferite cântece populare deN. Oancea Vidu, executate de corul municipiuluicondus de M. Vulpescu; de C.
al Teatrului National; Quartetul coarde Re-gina Maria" executá diferite bucáti: D-1 C. I.cietar de onoare al Teatrului National, diferite
coruri religioase conduse de Dl. M Vulpescu.
www.dacoromanica.ro
154
16 t GilJoh. Chr. Bach: Simfonia Si bemol" (prima audilie ;
Brahms: Variatiuni pe o de Debussy:rea (Trei schite simfonice prima auditie Borodine:
la Igor".
23 Martie. Concert simfonic (festival Beethoven)Beethoven: a) Shnfonia Nr. 1,
Do Simfonia Nr. 9 Re minor", pentru or-cor, concursul D-nelor Eliza
ianu sopranä , Constanta Dobrescu -(altRabega (tenor , G. Folescu (bas , al corului Soc. Car-men" condus de Chirescu.
27 Concert coral dat aC. F. R, dirijat de N.
Ed. Inmul G. Muzicescu: Pre tineN. Eu due, codrul Fr. Abt:'n codru; Mendelsohn: Privighetoarea;
Ardeal; Manon: Bemberg:Arabe; C. Porumbescu: Serenadá; T. Theodorescu: Lu-mea mea; G. Nu-i dreptate; Vida: Peste deal;T. Cülinescu: Mocnasul; N. Oancea: depe Ce-tate; Arii Costinescu
pian Ing. Caravasile ; Vida: Negruta; G. Dima:Severinului; T. Theodorescu: La rächita
N. Oancea: Bordeiasi, bordeiu, bordeiu; G. Muzicescu:Vida: Lugojana.
28 Concert de eontrabas dat Josef Prunner,la pian J. Brahms: Sonata op. 38 mi-nor: S. Bach: Sonata VI, contrabas,solo; C.Saint-Sans: Le Cygue; N. Sokolow: Melodie;Tarantella.
29 Martie. Recital pian dat de D-ra AnisoaraBach-Liszt: Preludiu (A ; Begthoven:
Sonata op. Nr. 3 ; Schumann: Variations sur lenom d'Abegg; Chopin: Fantaisie (A ; Bizet: Im-promptu (fis dur Rachmaninoll: Menuet; Albeniz: El
Milhaud: 3 Saudates du Brasil; Ravel: AlboradaGraciosa; Liszt: a La Tarantella, b) Rapsodia VI.
30 Concert simfonie dirijat G. Georgescuconcursul pianistului Claudio Mondelssohn:
www.dacoromanica.ro
55
Uvertura" Grota lui Figaro (Hebridele Chopin: Con-certu mi minor" piano Albeniz:
tablouri muzicale suita Iberia";Concertul La major" pentru piano orchestra;
Rich. Strauss: Till EulensPiegel, poem simfonic.
5 Aprilie. coral dat de AsociatiaNostru». R. Schumann: C. Saint-Sai'ns:nul R. Schumann: In David:Corul Abt: Feerie'n C. Saint-
J. Faure: a Crucifix, b ImnG. Niculescu: Hristos a D. Dor, dorule;Vorobkievici: Eri azi; D. G. Kiriac: S'a dus cucul; G.
Marando; V. Jianu: Cine'si'n Chirescu: Mama,; Anastasescu: averde S7chinni: Cor
Concert dirijat de Dr. Ernstconcursul pianistei Lubka Kolessa. Weber:
vertura la Oberon' : Brahms: Simfonia No. ,mi98; Concertul pentru
tra mi bemol"; Rich. Strauss: Moarte transfiguratie,poem simfonic.
8 Concert coral dat de Soc. Studentilor inTeologie sub D-lui Clement opescucursul D-lor Folescu, M. VulpescuBeethoven: Imnul Wachman: Pre tine te
Vorobchievici: Tie se cuvine; Ahle: a) Dumne-b La Vavilonului; C. Gastrianu: al meu,;
Deodat Severac: Ma Poupée chérie. Doina Moldove-Cate mori sunt (culegeri populare)
de M. Vulpescu D. Kiriac: Hi, Hai,Hai mur-gule, hai!" Auzit-ai, de Gh. Foie-
Mai tronul (cor ; Beethoven: lume, cee$ti!; C. Porumbescu: Altarul
Gh. $lefanovici diferite populare. Fr. Bazin:Gloria Patriei; B. Anastasescu: a Doina Ciobanului, b)Ciobna$ul; Fr. Bazin: Cor de
Aprilie. Recital de pian dat de D-ra Lubka Kalessa.Bach2Busoni: Concertul Do major"; Cho-pin: a) Sonata Si bemol b) c)
mazurce (Do major La minor), cl) etude,e Valse brillante; Rhapsodia No. 12.
www.dacoromanica.ro
156
Aprilie. Concert de Paste al Soc. Cora leI. concursul D-nei Ev.
al D-lor Foleseu. Oh. Stefanovici UmbertoGh. F. Aleluia din oratoriul Messia";
G. b) Doamne Hristoase.Veniti multime (colinde de Florii . D. G. Kiriac:Invierea (pentru voci de femei J. Haydn: Qui tollis;D. G. Kiriac: din morti a (coruri religioase .
N. Ganea: Du-te dor dorurile; G. Caen: Marioara;Chire.sicu: Mama (Coruri populare . D. G. Kiriac:
cucul se Passereau: E frumos bun;Borgovan: Din Agapia Varatec; G. Cucu: de necaz;
Ivanovici: Valurile Dunrii (Coruri voci mixte .
13 Concert simfonic dirijat de Dr. Ernstcu concursul violoncelistului Arnold Foeldessy
Dvorak: a) Uvertura Carnava', b) Concertulminor" pentru violoncel orchesträ;grosso Si minor" (la pian Dl. E. Kunwald ;ven: Simfonia No. 2 Re major".
27 Aprilie. Concert simfonic dirijat de G. Georgescuconcursul violonistului Szigeti. Simfonia
Re major" ; Ravel: Letombean de Couperin;Brahms: Concertul pentru orchestril Remajor"; Liszt: Les preludes, poem simfonic.
30 Aprilie. Concertul Szigetila pian de Prof. G. Kosa. Sonata Sol major'Bach: Sonata in La minor" violina-solo (Grave-Fuga-Andante-Allegro); Mozart: Concertul Re major' :
Bloch: Nigun diu Baal Shem";sler: Sicilienne et Straminsky:rak-Kreisler: Danse slave; Falla-Kreisler: Dansepagnole.
4 Mai. Concert simfonic muziceiorganizat Societatea Compozitorilor
dirijat de B. Jirak din Praga. V.J. Kricka: Adventus; K. B. Uverturá pentrucomedie de Shakespeare; J. Meditatie asupra cora-
Vence las" pentru quintelt de coarde;Via (variatiuni simfonice).
www.dacoromanica.ro
157
Concert dat D-na Evantia (so-prand). Brahms: Serenada: Grieg: Solveigs Lied;Arie din opera L'Enfant R. Korsakoff: Chan-son Indone din opera Sadko": A. Rubinstein: Ramance;
Gounod: Arie din Faust"; Orangen-A. Thomas: Arie din opera Hamlet";
Chanson espagnole; Kiriac: Necredinciosul, b) Ladei crucea Brailoiu: La o de stejar; Bre-diceanu: a) Vai, bäditä, dragi ne-avem!, b) Hoare fui,floare trecui!, Dragu-mi-i, mândro, la tine!.
II Mai. prime auditieorganizat de Soc. Compozitorilor de G.Georgesen. Victor Gheorghiu: Viziuni dramatice; Alex.Zirra: scherzo- simfonic; Rogalsky: Douá schitesimfonice (Inmormântarea la Pátrunjelul" Paparude");G. Enescu: Simfonia pentruchestrá (solo violoncel: G. Dräghici).
15 Mai. Concert pion dat I. Filioneseu.hude-Prokolieff: Preludiu Schumann: Studii sim--fonice. op. 13; Mussorgsky: 1. Tablouri dintr'o expozitie,2. Promenadd: Reprezintd pe compozitor plimbându-seprin Gnomus: Un strâmbe,b) vechio Serenada unui trubadur,ries: Copii jucându-se,.d) Bydlo: -Car polonez Iras dee Baletul puisorilor f) Samuel GoldenbergSchmuyle: Doi unul bogat altulg) Limoges: Femei piatá, h) Baba Yaga: Dansul vräji-
i) Marea poartá din Kiew; Pater Sebastian:Dolor; Stenger Ch.: Cântec spaniol; Rodrigo J.: Sicilianä;
C. C.: Joe.; Ciortea T.: Mil-haud D.: Tijuca (trist), b') Gavea (vesel); Grainger P.:a) Colonial Song, b) Gardens.
17 Mai. Recital la douä piane dat D-na Popovici-concursul D-relor Popovici, Popo-
povici, Lenuta Seni Jenica Mozart: Sonatamajor"; Reinecke: La belle Griselides Improvisate,;
Schumann: Andante Variatiuni 46; C.Variatiuni pe o Beethoven; A. Sil-
18 Mai. Societatea Ortodoxii Nationalá a Femeilora sarbátorit «Ziva
www.dacoromanica.ro
158
28 Mai. Societatea e pentru protectiacopiilor
31 Mai. Festival dat onoarea D-lui de Saint Aulaire.
3 Iunie.Concertul violonistuluiJean a)Concert No. Si minor", b) Capriciile XVII-XX
Moses Fantasie od) Palpiti.
22 Junie. Festival muzical dat de fostii actualii eleviai Maestrului Eliade. S'au cântat diferite din:Puccini. L. Arditi, Gu,y d'Hardelot, Jossé Serrano, Diaz,Massenet, Leoncavallo, Verdi, Tosti, BachDeodat de Severac.
29 lunie. Bancadin
Julie. Festival omagial M. S. Regelui Carol al II-leaprilejul la de sublocotenent promotiei
1930. Orchestra Filarmonicii Maestru-lui G. Georgescu. Beethoven: Simfonia a 7-a; Ravel: Valse;Tschaikowski: 1812.
21 muzical bisericesc dat Aso-ciatiile Generale a Orto-doxe sub conducerea D-lui Popescu-Pasiirea.I. Popescu- a b)
glas V, Taina glas V, dI.: Fericit glas VIII, de corul
Cântäretilor. Popescu: Voscresna a XI;,,Pre noi cântate corul Preotilor.
Pr. Partenie vorbeste despre Hostal Clerului viataneamului". actul din Viata lade I. Popescu-Pasärea.
2 Noembrie. Concert dirijat G. Georgescua aid dela
. Vivaldi: Concertul orchestrá in LaBrahms: Simfonia No. 3, ,,Fa major", op. 90;Suita No. 2 ,,Do major"; Paul Dukas: Ucenicultor, scherzo simfonic.
www.dacoromanica.ro
9 Noembrie. Concert simfonic dirijat de G. Georgescuconcursul violonistului Chawsson: Sim-
fonia Si Bruch: Concertul in Sol minor'(solo de ; Andricu: Suita extrasá din fee-ria Cenusereasa", (prima auditie ; Ravel: Bolero pentruorchestra mare (prima auditie .
Noembrie. Concertul tenorului Tito Cacci-ni: Amarilli; Les Haendel: Largo;Cesti: La forfaletta,; Schumann: Romance (executat lapian de Federico Longas); Mozart: Don Juan (Il miotesoro); Donizetti: L'Elixir d'amore; Verdi: LuizaCilea: L'Arlesiane (Lamenio di Federico ; Albenizi: Gra-nada; Lonqas: Zapateado (executat la pian de Fr. Lon-gas).; Padilla: Princesita; M. de lla: Jota; Fagliferrr:Mandulinata a Napo le; Chi se ne scordaochiu.
14 Noembrie. Concert de violoncel dat de Georgeacompaniat pian 1. Valentini:
Sonata Mi major"; Bach: Sarabande,Giguedin suita In Re pentru violoncel solo; Bocche-rini: Concertul Si bemol major"; Fauré: un
Dittersdorf: Granados-Cassado:Davidoff: La source.
Concert dirijat de G. George-scu cu concursul violoncelistului Gaspar Cassado. Mozart :a) Serenada Sol major" pentru coarde, 1) Concertpentru violoncel orchestr in Re major"; Rogalski:
schite simfonice; Rich. Strauss: Don Quichotte(prima auditie).
18 Noembrie. violonistului N. Milstein.Corelli-Kreisler: Folia; Sebastian Bach:ludio Glazounoff: Concert La major";Falla: a Asturiana, b) Dans ,.Ein KurzesRimsky-Korssakbff: a) soleil, b Le vol duBourdon; Bloch: Improvizatie Nigun"; Paganini-Auer:Caprice No.
19 Noembrie. violoncelistului Gasparssado. Beethoven: Variatiuni pe o temá din Iuda
de Haendel; Mendelssohn: Sonata Re
www.dacoromanica.ro
58 pentru violoncel piano; Bréval: Sonata (reali-de D. Alexamian '; Rich. Strauss: Rim-
sky-Korsacow: Vol du Sgambatti: Serenata na-politana: Cassado: Requiebros.
20 Noembrie. Concert simfonic al Soc. Simfonice «Mu-de George Pavel. Weber: Uvertura la Oberon;
Zirra: poem simfonic; Beethoven:Simfonia Eroica".
21 Noembrie. Concert de (Jaques Thibaud)pian (Alfred Cortot). Brahms: Sonata La major", op.100; Mozart: Sonata Sol major"; Debussy: Sonata;Cesar Franck: Sonata La".
22 Noembrie. Concertul violonistului N. Milstein.Vita li: Chaconne; Desplanes: Adagio; Tartini; Fuga (ar.
Kreisler); Brahms: Sonata Dohnanyi: Rura-lia; Wagner: Albumblati; Wieniawsky: Polonaise
23 Noembrie. Concert simfonic dirijat de G. George-cu concursul violonistului G.
ven: a) Uvertura la Coriolan", b) Simfonia No. 3,Mi bemol" (Eroica); Mendelssohn: Concertul pentru vio-
Mi minor",; Ravel: Bolero pentruorchestrá mare.
24 Noembrie. Concert de (Jaques Thiband)(Alfred Cortot). Schumann: Sonata La".; Bach:
Sonata La major"; Ravel: Sonata; Beethoven: So-nata op. 47 Kreutzer).
Noembrie. Concert simfonic dirijat de G. George-Weber: Uvertura la Euryanthe"; Brahms: Concer-
tul pentru i 77 Re minor",list: Alex. Theodorescu; Wolf: Serenada Schu-mann: Simfonia Nr. 4 Re minor".
6 Decembrie. Coneertul violonistulni Ce-sar Franck: Sonata La Goldmark: Concertul
minor" op. 28; Beethoven: a) Romanza Sol major'b) Romanza La major", 50; Schubert-Hu-
berman: Marsch, op. 121; Chopin-Huberniann: Vals Miminor" op. posth. la pian. Siegfried Schultze.
www.dacoromanica.ro
161
7 Decembrie. Concert Simfonic dirijat de G.concursul pianistului
certo grosso Re minor"; Chopin: Concertul Miminor" pentru pian CortegiulDivinittilor Imperiale; Beethoven: Simfonia No. 5,Do op. 67.
10 Decembrie. Recital pian dat de Emil Sauer.Bach-Bussoni: Toccata Do major"; Beethoven: So-nata op. 57 (appassionata); Intermezzo op. 118No. Mendelssohn: Scherzo din Visul unei nopti de
Chopin: a) Bolero, 19, b Berceuse,op. 57,c) Impromptu op. 29, d) Nocturna 9 No. 2, Eduda;E. Sauer: a) Nocturna, b de mer (Etuda de
Liszt: a) Réve d'amour, b) Tarantella Venezziae Napoli".
Decembrie. Festival dat ocazia jubileulut30 Nicu Corfescu. Diferite
cutate de D-nele Aurelia Lupescu, Elena Basarab-Steiner,Fausta Dr. Botez Romulus Vrbiescu, Vasile
D. Mihdilescu-Toscani, Algazi, Al. Della Pergola,Octav Cristescu, Miron Mihail Vulpescu, Dem.Basiliu. Al. Lupescu, Ed. Istraty, D. Cutava, Teodorian,Bassi etc. D-na Virginia Corfescu. La piano:D-na Aglae Th. Fuchs.
14 Decembrie. Concert simfonic (festival Wagner)de Elmendorff. Wagner: a) Uvertura la Valsul
FantomV, b) Siegfried-Idyll, Marsul funebru Cre-pusculul zeilor", Preludiul la Lohengrin", Preludiulla Parsifal", f) Preludiul la act. III din Maestrii
din Nürnberg", g) Intrarea zeilor \Valhallah) Uvertura la Tannhäuser".
15 Decembrie. datinelor striimosesti dereprezentate de elevii din
Bucuresti: I. dimineata la Mos-Ajun. II. Nasterea.III. Colindele. IV. Steaua. V. VI. Oratia de
Urárile Sorcova, VIII. Vasilca. IX.emul sau Irozii. X. Incheierea Serbdrii. Corurile suntconduse de P. Radulescu, profesorul de alceului.
16 Decembrie. Concertul pianistului Ernst von
www.dacoromanica.ro
nanyi. Variatiuni Fa minor"; Liszt: Sonata SiBeethoven: Sonata Do op. 2 No. 3;
Dohnanyi: a) Pastorala, b Marsch, ep. 17 No. 1,vana, op. 17 No. 3; Strauss- Dohnanyi:Schatzwalzer.
Decembrie. Soc. Cora lede Niculescu ; piran I. Filionescu. W. H.
Bondarul Floarea; F. David: Corul marinarilor;C. Saint-Saens: Cântece de II. Berlioz: Resur-
J. Faure: Salutaris.; Fr. Hubic: a)b) e Domnul; G. Niculescu: Invierea; G.
fäneseu: Ursita mea; D. lin: Dor, dorule!; G.nescu: I. Bohociu: puiul
Vidu: Ilenuta; G.lele I. Chirescu: le rosie la dbraz; B.
Anastasescu: Amoras; J. Faure: Vinul Frantei.
18 Decembrie. Concert coral dat de Soc.(Cesar sub directia Prof. CesarFranck: Psalmul 150, cor acomp. pian harmonium;C. Tatál nostru;Budis: Cântec de F. A. Gevaert: Sfântul Domn
D. lin: Dor, Popescu: Fata mamei;Alex.Zirra: Frescuri; I. Vida: Nu-mi place; Lo-
F. Mendelssohn: Voi slcii Emil Gheorglziu:Vincent Le chant de la cloche.
19 Decembrie. pianistului Ernest von Doh-nanyi. Beethoven: a) Polonaise Do major" b) Sonataop. 110 bemol major"; Schumann: Kinderszenen, op.
Brahms: a) Rapsodia Sol minor", op. 79 No.b) Intermezzo Mi bemol major", 117 No.Rapsodia op. No. Beeihoven: Sonata-Waldstein.
20 ora 3 p. m. Concursul datinelor noastreorganizat de ziarul
20 Decembrie, ora 9 seara. de Cráciun alSoc. Corale sub comlucerea D-lui I. Chirescuconcursul Ev. Costinescu, Folescu, G.novici Umberto Pessione. D. G. Kiriac: ce vesteminunatá, b Crciun; Timoteiu Popovici: Praznic
M. Noi C. Bräi-
www.dacoromanica.ro
163
a) Seaua sus räsare, b) Iesi Marie Chi-rescu: Nunta din Cana I. Borgovan: Cântec de
G. Cucu: Hai C. lisusImpärat. (Colinde cântece de stea). Diferitecântate de Gh. Folescu. M. Andricu: a) Ce ne pasá
Ne-am gäsit (din feeria Cenuse-G. Renard: Cântec de leagän; Beethoven: Cân-
tecul lui G. Dima: Hai Vidu:G. Cucu: Haz de necaz; A. Adam: Nol (cântec deCráciun).
21 Decembrie, ora 11 a. m. Concert dirijat deKarl Elmendorff cu concursul D-lui Folescu. Beethoven:Uvertura Leonora" No. 3; Petite suite, op. 22(Jeux d'enfants) prima auditie; Rich. Strauss: Moartetransfiguratie, op. 24; Wagner: a) Preludiul la Tristan
Isolda" Moartea Isoldei, b) Scena din Wal-kyria" lui Wotan vraja focului. Wotan.:Gh. Folescu), c) Uvertura la Maqstrii dinNürnberg".
21 Decembrie, ora 4 p. m. Serbare populará da-tini de Cráciun de Asociatia a
23 Decembrie. Sárbätoarea datinilor de Cráciunde Primária llfunicipiului Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
EXE
VII
EXPOZITII
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1.
JURIULSalonului Ateneului
1930
PRE$EDINTELE ATENEULUI ROMAN :
Dr. C. I. ANGELESCU, fost Ministru
PRE$EDINTELE SALONULUI :
D. Mirea, pictor
DELEOATI :
Costin Petrescu, pictorPetre Antonescu, arhitect
CAlinescu, arhitectI. arhitect
Adamescu, profesor
MEMBRII ALESI DE EXPOZANTI :
Const. Isachie, pictorIon lordánescu, sculptor
SECRETARUL SALONULUI :
George Dimitriu, sculptor
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
2.
Serbarea deschiderei Salonului Ateneuluidin anul 1930
21 Dec. avut la orele 11 a. m vernisagiulSalonului al de picturá sculptura al Ateneului
prezenta unui numeros public.C. Ateneului, a ros-
tit o cuvântare deschidere, acestSalon este al treilea dela 1926 afarámoasa interesanta expozitiune retrospectivä 1927,anuntând cursul chiar al acestui an Ateneul
ocaziunea centenarului Aman, va organizao expozitie retrospectivä onoarea marelui nostruartist precurn a acelora din generatiunea sa.
Oratorul termeni entusiasti cu oca-pe strälucitii ateneisti cari cu Esarcu.
omul de de bine de autinut literelor, artelor, reusinda ridica acest important monument de care facecinste neamului.
Pe obisnuite de Durninica searade expozitiunile artistice, actualul comitet sub
rea bunului harnicului d-rul Angelescu a dat oclesvoltare acestui asezámânt, menit
raze calde binefácatoare de pturile celemai adânci ale patriei Intregite: Universitatea Ateneului,Biblioteca, subsolul destinat expozitiunilor artistice cele
cinematografe culturale o pu-
www.dacoromanica.ro
170
artisticatara.
pe artistii care au expus operileStefan loan le spor la lucru un succes maimare.
D-1 sculptor I. d-luiloan i intregului comitet Ateneului numele
pentru toat concursul ce li s'adat, pentru care sunt foarte recunoscatori.
www.dacoromanica.ro
3.
Lista operelor expuse la al Ill-lea Salonal Ateneului
(21 Decembrie 1930 21 lanuarie 1931.
Hans
Grota nasterii lui CristosMormantul unui profet
Din Alpitrdneasc
Alexandreseu-Caramanlnu N.
Don QuichotteSalomeaLa Dame aux CaméliasMadame ButterflyCarmen
Aurelia
struguriCaise
Ardeleanu Coman
Carciumrese
Peisaj
PICTURA
PeisajPeisaj
Aurelia
Portret
Studiu de pomiBaia mare (schita)
Bacaloglu-loneseu MariaMaciPetuniiFlori de
Baludima-Tacian Elena
La lucruTrandafiri galbeni
Barbu FlenaUlciorul verdeTrandafiriMaci deNalbe rozZinia
www.dacoromanica.ro
172
Barzon Margueritesculptorului G. Dimitriu
Spre
Muntii
Vera
Vis de copilFantasie
Dan
CompozitiePeisaj (Paris)
Bl Genua
de alb
Becu SterieCap de expresieMadona
dinVedere din GheorghieniAutoportret
PetuniiCercelusiCoacäze
Bednarik Elena
Bednarik IgnatI3ujori
la mahalade
de piersic
Belizarie Dimitrie
Studiu bizantin
Interior
Biciovski TeodorCap deCap de studiu
Cap de copilAlpii
George
Iconostasul Mânitstirii TismanaIncinta TismanaMânästireaPridvorulPoarta Veche la Ada-Kaleb
Bogdan Lydia
Legenda ränduniciiHodia
Doamna
Bogdanovici MariaPeisaj Baia MarePeisaj Baia
L (Iorgulescu)DesernnAutoportret
Petre
Portretul D-nei D.PeisajPortret (D-ra Gr.) Paula
Burada SeveroPortret verdeIn (nud
peCoasta märiiPeisaj
Burghele
Mânästirea Putnateriorullui Mare
Vedere pe mare. Balcicprpdstios.
Sosea din Balcic
Canisius Richard
Ulitä SibiuLa hämal
Motiv din lcovMotiv din Poplaca
Ciurdea-Steurer MariaD-na Dr. Sfintescu
www.dacoromanica.ro
173
Dr. Ionäsescu
Chiriac Eugenia (Jenny)
Condoiu Virgilveche, Sibiu
Biserica dinCasa veche,
din Sibiude
Constantinescu
NaturaPeisajPeisaj
loan
Ceahläul väzut din Piatra N.Amurg Baia Mare
de Piatra Neamt)Cer noros la pe albia Bis-
tritei
Du-te la elJar särutarea lui"De ce nu vrei Casandro?Unde-a vietuit buniculChipul Fabulistului V. Militaru
Dobrescu Alexandra
Autoportret
Doucet Eugenia
Naturä moartäAutoportret
Maci
Dumitrescu Eugenia
Enea Elvira
Cap de fatä
Studiu
Enea
Feral AlibulaPeisaj
Filotti-Atanasiu Eugenia
MaciVerbineTrandafiri albiInterior de padureInterior de pädure
Frasin JeanAutoportret
cu trei
Füzesséry de Magdalena
Vedere dinmuncitoare
Geiger
leTrandafiriMaci
(Alexandrescu N.Piata din Câmpulung
pesteLurnânMixandre
I. Dumitru
Isusfariseul
Ghcorghita-Saegiu Elena
Peisaj
Ghiata I.
Casä de tarä
Gwnec AuraLucrând
www.dacoromanica.ro
Interior desoare
Hertz Pauline
Leo
Bucovina
LaVineLaAmurg pePândarul
Ortansa
La Conciergerie, ParisLuxembourgRue Saint-SulpiceMontrougeLe Sacré Coeur
Areclia, portretPeisaj
cuTrandafiri
loanid PanApusPeisaj
PlajeBaba Maria
Alexandru
Interior bisericescCap de comisionarPeisaj
lonescu OctavianPeisaj, Baia Mare
Peisaj
Denisic
Piersici struguriMárgäritare
174
TrandafiriRaniuri de cais
Isachie ConstantinPortretul D-nei M. S.
zilele
Lucruri de (ret.)Trandafiri
Ispas loan
PeisajServiciu dePeisaj
moartäPeisaj
Jean
VäduvaIluziileGhicitoareaIepurasiiStruguri mere
Jiquidi
Furtunä
Case
Keber
Naturä moartä
Kimon Loghi
Babä la poarta
Cap de expresieSeara la Biarritz
Ersilia
Autoportretvas verde
cuGutui
www.dacoromanica.ro
175
Morfinomane
Lorman TeodorPortretul D-lui A. M.Studiu de expresie
Manea-Auleb Maria
PepeniFructeLiliacBoules de
Manea
Brodânddin Rucär
NudPeisajLa
Marbe loseNalbä
Aspasie
EstampäEstampä
Mayol Richard
Primule ciclamenOchiul bouluiNaturäNaturäPeisaj
Efect degustare
Mänduleseu
Peisaj (SibiuCap
floräreasä
Mihalcea-Poiana Mihail
Autoportret
Mori
Studiu
Moga Sanda
Moisescu Martha
P.
VitrinäCap de copilCap dePe
fânului
Molda Paul
NudTigänciPrimdvaraChrist
Moscu Alexandru
Täran dinPeisajTigancäConvalescent
Moseu Paula-Adina
OlgutaMarioara
D-lui S. A.
Muller Gustav
veche
Nagel Eduard
In plin aerin soare
Caise
www.dacoromanica.ro
Negrescu Viorica (Vichy)
LegendaNinge
Neylies JeanBivoliteGrup de bivolitePlugariOdihnaPe drum
George
Toamna la PlumbuitaGospodarii (Mangalia)
turcescmoartä
Atelier
Nicolescu Emil
Pe SeneiColtSenaPortretul D-lui S.
Jean
PortretTarani din Bucovina
PeisajPe malul
Olävinariu-Cretu TantziPeisaj iarnäSat tätäresc
Oliva J. MariaStruguriPeisaj
Oleleanu Lilly
M.
Stergarul VeronichiiBatrânäMarinar breton
la ConcarneauCastel (Bretania)
176
Panciu
Nud
Papatriandafil TacheFundaPeisaj ,(Bocuresti)Au toportret
Colonel P. Jinga)In balta Dunärii
din pädureGeamie din BosforApus de toamnäZi de toamnä
Costin
Femeea kimono$coala lui Gheorghe Lazär (Proect)
moarä pe Oltet
Petrescu-Dragoe CostantinCase vechi (Bretania)Peisaj (Bretania)
(Bretania)Portul (Bretania)
HaralambInteriorul Patriarhiei
Piskariov Pavel
CrizantemeToamna
Scheletti AlexandraFlordreasä orientaldMaidanul Spiridon (Iasi)Biserica lui Bucur
MoldovaBiserica Apostoli (Zimnicea)
Popescu JuliaOdoare sfinte
Popp-Ludosanu
Din MangaliaDin MangaliaDin MangaliaDin MangaliaDin Mangalia
www.dacoromanica.ro
Popovici-Lespezl Nicolae
Poroineanu-Stoica Ana
Pralo Addalori
Raicu Gheorghe
a TincaToamnà
I. Vasile
Pekaj aValea-Rosie
Stela
D-nei Alice PompeiMoriTiganca
Rechenberg Lucia
pisica
Romano Coca
Maci
Rudeanu V. Vasile
Trgul (Brasov)
Santocono Angiolina
Garoafe albeMori cais
Trandafiri
Julian
(port)
177
Savopol Traian
aPravaliiPe
N. Eduard
in snare
Colt de masa atelier
George
Peisaj
Oscar
In CismigiuCiresi
udiu
Sechposian Olga
toportret
L iliacrosii
Nud
Stinlescu Alice
Pe vaporuluival
teme lilasPeisajCrizan
Shunda I. Onciu
Magazii Balcic)Cimpoer dobrogean
Simionescu Maria
Soflela Burada Maria
12
www.dacoromanica.ro
Al.
Peisaj de iarnäPeisaj de iarnä
Stnseu Marincea
BrilaOraselul Plevna (Bulgaria)
$telan
Drum cariera
G.
Cap de
MänastireaPe marginea
PeisajPeisajPeisaj
Meurer
Stoica Nieolae
Casaverzuie
Peisaj
Maria
Casa din
La oraTeodorescu-Romanali C.
Mänästirea
178
Interior
Lucia
Cap de
Trajanescu loan
M-rei GovoraM-rei CioclovinaM-rei
Triester Sandu
Naturd
Troleanu
ZiPortret
lacLa lacului
loan
filozofsoare
Constantineseu Margareta
toamnä
Vartanian P.
la
Agapia
Ana
Strada (ParisPe Sena
www.dacoromanica.ro
179
Vermont-Fermo Marguerite
La
Tiganca
Paul
Peisaj
Cräite
Veslovski-Niteseu Vera
Grand-
Angela
Barasky Constantin
C. S.Nud
Br lad loan
StudiuMama
Cap antic
Dimitriu GeorgeChrist
Vldeseu
Fieraria
I3iserica catolicaPeisaj
Cape la din
Vintileseu
din
D-nei E. A.
Leorda V.aeternum
Ceorgeseu
P.
loanCalugar citind
haimanaNud
a
www.dacoromanica.ro
bac
Hertz
a
Leonida GheorgheNodNud
cu
Malinovska Elisabela
Portretul GranigerTors
loan
Stud iu
180
Studiu
Horia
George
Profesor E. J.a
loan
D-lui Prof. StroescuDormindCioban
Severin Alexandru
Porlretul General
Varo-lonescu P.
D-1 Prof. Dr. N.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSULPag.
Membrii Meneului in 1930.Membrii activi ai Ateneului Român deceda¡i. VIIIDarea de a Ateneului Român pe anul 1930 XIRaportul censorilor pe 1930 XXVII
ANEXE
I. Procese-verbale.
1. Adunarea dela 25 Mai 1930 32. Munarea dela lunie 1930 33 Adunarea dela 13 Decembrie 1930 4
II. Discurs.
1. Discurs de d. Adamescu, in numele Ateneului Românla Serbarea pentru Centenarul lui Mistral 7
Con
1. Pop: lzvoarele de inspiratie in (rezumat) . . . 172. I. Peretz: Agonia dreptului 21
3. Constant Georgescu: Curente in publia (rezumat) 334. M. Eliescu: 355. N. S. Ionescu: Problema in (rezumat) . 466. C. Poenaru-CAplescu: Obiceiul de a fuma (rezumat) 487. Emil Severin: Viata, boala moartea 608. C. loan: Oameni mari in Romänia-Micä (rezumat).. . 80
www.dacoromanica.ro
182
Pag.
Seria 59-a (1930-1931).
1. an C. loan: Puterea vointei (rezumat) 852. Gr. L. Trancu-lasi: InfAptuitori (text) 873. B. I3obescu: Rolul Cultural al Ateneului 974. Peretz: Doctrina juridicá realitatea 107
5. Oh. C. Tullea: Pe urma calului-vapor (rezumat) 121
Cursuri la Ateneului.
stefan C. loan: de deschiderea cursurilor latatea Ateneului .
2. Societatea (Rezumatul a 5 lectiuni, 13, 20, 27 Ianuarie3, 10 Februarie 1930).
3. B. Spicuiri asupra
125
127131
V. Activitatea filialelor in 1930.
A. Däri de
1. Ateneul din Oradea 1432. Ateneul din Giurgiu . 145
VI. Concerte serbäri.
Programele concertelor serbärilor in anul 1930 149
VII. Expozi .
1. Juriul Salonului Ateneului 167
2. Serbarea deschiderei Salonului Ateneului din 1930. . 1693. Lista operelor expuse la al Ill-lea Salon al Ateneului 171
www.dacoromanica.ro
