Atelier pentru Sanitari - 2014 - Spitalul raional Cimișlia, Moldova______ MISCARE, MOBILIZARE SI SCHIMBARI DE POZITIA CORPULUI La spital, dar si acasa in familie avem adesea de a face cu situatii in care oamenii zac la pat. Atunci cand avem dureri devine greu si dureros sa te misti sau chiar sa respiri adanc. Insa este foarte important sa continuam sa ne ridicam sau sa ne schimbam regulat pozitia in pat (de exemplu sa ne intoarcem pe o parte sau de pe o parte pe alta) pentru a stimula si in acest fel procesul de insanatosire (vindecare). Asadar trebuie sa incurajam pacientii sa se miste si sa respire adanc, sa-i sustinem si sa le aratam cum trebuie sa faca. In urmatoarele cazuri este nevoie de un anume fel de miscare si de un anume fel de a sta culcat pe pat: - dureri de spate - paralizii - repaus la pat dupa infarct, atac cerebral - repaus total dupa fracturi - dupa operatii - in cazul batranilor cu slabiciuni sau boli In aceste cazuri miscarea si intoarcerea de pe o parte pe alta (pozitionarea bolnavului in pat) au o mare importanta pentru a evita - ranile de decubitus, - pneumoniile (infectiile la plamani) - trombosele (cheaguri de sange in venele de la picioare) - contracturile musculare - constipatia. Ranile de decubitus (escara) Printr-o apasare (presiune) permanenta a pielii in acelasi loc al corpului, vasele de sange din acea regiune vor fi comprimate (strivite), iar tesurile (pielea, muschii si altele) nu se mai pot hrani cum trebuie. Astfel se creaza o rana deschisa (ulceranda) pe pielea si pe tesuturile din acel loc, apoi tesuturile sub presiune mor si se formaza o zona de necroza. Daca vasele de sange dintr-un anumit loc sunt strivite (comprimate) mai mult de 2 ore, tesuturile din acel loc nu mai sunt hranite, iar probabilitatea ca ele sa nu se mai vindece este foarte mare. De aceea este foarte important sa scurtam timpul in care bolavul ramane in aceeasi pozitie = durata presiunii exercitate in acelasi loc si sa reducem intensitatea acestei presiuni. Un risc crescut de aparitie a escarelor se remarca in: - repaus total la pat; - paralizii - reducerea sensibilitatii corpului (alcoolul in cantitati mai mari) - operatii, anestezii - alimentatie insuficienta - persoane foarte slabe (subponderale) sau mai grase (supraponderale) - febra, - fumat, - boli mintale (psihice)

       deplasarea țesuturilor, efectul de „forfecare“                                            parți corporale cu risc crescut de escară            riscul de escară prin presiune   Cand pacientul sta pe scaun sau zace in pat intr-o pozitie gresita, pielea si tesuturile de sub ea sunt intinse (apare o tractiune interna) si astfel creste si mai mult pericolul de producere a ranilor Modalități de reducere a zonelor de presiune

                    Exemplu: Schimbarea treptată a poziției corporale („Întoarcerea în pat“) - culcarea pacientului pe o parte (lateralizare) și susținerea corpului cu perne la nivelul

toracelui și bazinului, cu păstrarea unor spații care permit mișcarea corpului. - Treptat pernele vor fi mișcate într-o parte și în alta. În acest fel se obține o alternare a

zonelor de presiune și se obține și un efect de mișcare. În cele din urmă, pacientul ajunge să fie culcat pe spate.

Material necesar pentru poziționarea pacientului în pat: Perne, prosoape, pături, elemente din material sintetic elastic/poros Măsuri suplimentare: - Îngrijirea pielii: evitarea umedității și a transpirației, combaterea uscăciunii pielii; - Alimentație echilibrată; - Împlicarea și motivarea familiei;

Pneumonia (infectiile la plamani) Pneumonia este o inflamatie acuta sau cronica a tesutului pulmonar, cel mai des produsa de o infectie cu virusuri, bacterii sau chiar ciuperci (micoze). Respiratia superficiala si tusea insuficienta sunt factori de risc foarte mari in imbolnavirea de pneumonie. In unele zone ale plamanului, care nu primesc destul aer se pot acumula mucozitati si secretii bronsice, ceea ce constituie un teren foarte bun pentru inmultirea microbilor. Pacientii cei mai in primejdie sunt cei - cu dureri postoperatorii si cu respiratie superficiala, - cu tuse ineficienta ( prea rara sau superficiala) - cu repaus total la pat, - cu boli de plamani, - fumatorii, - pacientii in stare de inconstienta/coma. O buna ventilatie (aerisire) a plamanilor este foarte importanta pentru a evita aceste complicatii la plamani. O mare influenta in bine o reprezinta mobilizarea precoce a pacientilor (de exemplu sezand la marginea patului). Prin ridicarea la verticala a corpului (sezand sau stand in picioare) se favorizeaza o ventilatie mai buna a tuturor regiunilor din plamani. In plus prin miscarea corpului se pun in miscare si secretiile din plamani, iar prin intermediul reflexului de tuse aceste secretii se vor putea elimina (sputa). Cel mai bine este ca paciantii sa fie inca inainte de operatie invatati cum sa stea intr-o pozitie corecta, cum sa respire adanc si cum sa tuseasca cu folos (eficient)

!!!!!!!

!!!!!!!!!!

!

!

!

!

!

Tromboza: Trombii sunt niste cheaguri de sange care se formeaza in vene si pot bloca circulatia sangelui prin vasul de sange afectat. Daca corpul ramane indelung nemiscat, efectul de pompare pe care l-ar exercita asupra vaselor de sange muschii aflati in miscare este absent. Sangele stagneaza si cheagurile de sange se formeaza cu usurinta. De aceea cea mai buna masura de prevenire a trombozelor este miscarea. Contracturile: Contracturile produc o ingradire a miscarilor articulatiilor si apar printr-o scurtare a muschilor, cartilagiilor si ligamentelor. Aceasta scurtare a muschilor si ligamentelor apare daca pozitia corpului in pat este incorecta. Constipatia: Ramanerea (Zacerea) la pat timp indelungat duce si la incetinirea motilitatii intestinale si la aparitia constipatiei. Miscarea si respiratia abdominala profunda influenteaza in bine motilitatea intestinelor si combat constipatia. Exercitii de respiratie benefice pentru sanatate: -­‐ Respiraîia „pe flancuri“ sau lateralizată: Ingrijitorul aplică ușor ambele mîini pe coastele

inferioare în dreapta și în stînga pieptului. Se cere pacientului ca prin respirații profunde sa „îndeparteze“ (să deplaseze spre lateral) mîinile ingrijitorului.

-­‐ Respirația abdominală. Pacientul iși pune mîinile pe abdomen și încearca să și le deplaseze (ridice) cu ajutorul respirației. El invață astfel să simtă și să controleze propriile mișcări de respirație. Acest exercițiu poate fi făcut și în poziție culcat dorsal

(pe spate). -­‐ Respirație contra unei rezistențe: pacientul încearcă să îndepărteze prin suflare un

obiect ușor ca de exemplu o bucățică de hîrtie. Este important ca pacientul să inspire întîi profund, iar apoi să expire lent și constant.

-­‐ Umflarea unei pungi de plastic. Punga de plastic este mai bună decît un balon,

deoarece în cazul balonului pacienții suflă cu putere, dar este necesar să se sufle cît mai lent și mai prelungit și nu „cît mai tare“.

-­‐ “Baloane în pahar“: pacientul suflă printr-un pai într-un pahar cu apă și încearcă să facă

cît mai multe bule mici de aer.

!"#$%$"&'()'*+$*,"-$.$#'()'*!'/$)&%$."(*/0*.",-'.1$$*230()($*3)*4!'5)6*7777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777*

*4/8$,-'()'*!"#$%$)$*3$&*+)#9&3*9&*/0./'5*.'5)('.*+$*/0./'5*!)*4!'5)******(:40/$()'*;9&*-."/<* ******************($3$/'()'*9&*!$/$"'()*=*'+)#'()'*!)*4/'0&************!"#$%$"&:($*4!)/$'.)>**!"#$%$"&'()'*;9&*-."/<*****!"#$%$"&'()'*/0*!)(&)*.0&1$*******************************!"#$%$"&'()'*.'5)('.:*2;!)*"*!'(5)<6************************************************************************************************************************************************************************!"#$%$"&'()'*?)&5('.:*!'(%$'.:*2*!'(%$'.*;!)*-0(5:<6** *******

!&"5)*!)(4"&'.)>*

*