55
Atelier de lucru privind SISTEMUL ELECTORAL Facilitatori: Mette Bakken & Adrian Sorescu Chișinău – 7 aprilie 2017
Atelier de lucru privind
SISTEMUL ELECTORAL
Facilitatori: Mette Bakken & Adrian Sorescu
Chișinău – 7 aprilie 2017
Ordinea de zi
1. Introducere în teoria sistemelor electorale2. Sisteme majoritare3. Sisteme cu reprezentare proporțională4. Compararea sistemelor5. Sisteme mixte6. Criterii pentru alegerea sistemului electoral7. Care este CEL MAI BUN sistem electoral pentru
Moldova...?8. Reforma sistemului electoral
Sesiunea 1
PREZENTAREA STRUCTURII SISTEMULUI
ELECTORAL
Definiţie – ce este un sistem electoral?
Sistemele electorale sunt instrumente practice prin care noțiuni precum consimțământ și reprezentare sunt
transpuse în realitate...
Bogdanor 1983
...într-un sistem electoral, voturile exprimate sunt transpuse în mandate
câştigate în urma unei alegeri
Acea parte a legislaţiei și a reglementărilor electoraleunde este stabilit modul în care partidele și candidaţii
sunt aleși drept reprezentanți în cadrul unui organ.
IDEA 2009
Principalele componente ale structurii sistemului electoral
FORMULA ELECTORALĂ1
MAGNITUDINEACIRCUMSCRIPŢIEI
3
STRUCTURA VOTULUI2
De ce este sistemul electoral atât de important?
Sistemele electorale reprezintă, probabil, cel mai puternic instrument disponibil pentru ingineria
instituțională, care are consecinţe pe termen lung pentru sistemele de partid, componența
legislativului și durabilitatea aranjamentelor democratice
Transpunând în mandate în cadrul legislativului voturile exprimate în urma unor alegeri generale, prin alegerea sistemului electoral se poate determina, în
mod eficient, cine este ales și care partid câștigă puterea.
Familiile sistemului electoral
Sistemele electorale din întreaga lume
Sesiunea 2
SISTEME MAJORITARE
Sisteme majoritare
%
Sistemele majoritare – Definiție
„Majoritar” – indică metoda prin care, într-o circumscripție electorală, fie un candidat, fie o listă de candidați, cărora li s-au acordat cele mai multe voturi, cu sau fără majoritate absolută, este declarat(ă) câștigător.
Sistemele majoritare
Pot fi:
• Sisteme cu majoritate simplă – câștigătorul este cel care primește cele mai multe voturi, fără să fie nevoie de mai mult de 50% din acestea.
• Sisteme cu majoritate absolută – un candidat (sau o listă) are nevoie de cel puțin 50%+1 din voturi pentru a câștiga.
Sistemele majoritare
Sistemul majorității simple mai este numit, în limba engleză, și „First Past The Post” (inspirat dinexpresiile folosite în cursele de cai).Exemplu:Să presupunem că avem 100 de voturi• Candidatul A – 30 de voturi• Candidatul B – 45 de voturi – câștigătorul• Candidatul C – 25 de voturiAcest sistem este folosit în Marea Britanie (nu și în Irlanda de Nord), SUA, Canada și în alte țări care au fost colonii britanice, cum ar fi Ghana, India, Kenya etc.
Sisteme majoritare
Sistemul cu majoritate absolută
Exemplu:
Să presupunem că avem 100 de voturi
• Candidatul A – 30 de voturi
• Candidatul B – 45 de voturi
• Candidatul C – 25 de voturi
Nici un candidat nu are majoritate absolută, astfel încât se organizează un al doilea, tur cu participarea primilor doi clasați în primul (sau cu participarea candidaților care au depășit un anumit prag în primul tur, așa cum e în Franța.
• Candidate A – 52 votes – the winner
• Candidate B – 48 votes
Sistemele majoritare
Fenomenul “Gerrymandering”
Sistemele majoritare
Sistemele majoritare mai pot fi calsificate după tipul de circumscripție în care au loc alegerile:
• În circumscripțiile electorale uninominale
• În circumscripțiile electorale plurinominale:
- Candidaturi individuale: fiecare alegător are atâtea voturi câți candidați trebuie aleși („Votul în bloc”). Sunt declarați aleși candidații clasați pe primele locuri.
- Liste de partid; fiecare alegător are un singur vot pentru o singură listă de partid; lista care obține cele mai multe voturi ia toate mandatele.
Sistemele majoritare
La rândul său, votul în circumscripție electorală uninominală poate să fie clasificat și astfel:
• un alegător – un singur candidat votat
• un alegător – doi (sau mai mulți) candidaţi votați prin clasificarea lor în buletinul de vot. Se mai numeşte „Vot alternativ”.
Sistemele majoritare
Votul alternativ – se evită al doilea tur pentru a decide câștigătorul. Iată de ce mai este numit și „Ranked Choice Voting”.
Fiecare alegător are un vot, dar decât să pună un „X” în dreptul candidatului, el pune cifra „1” pentru opțiunea nr. 1, cifra „2” pentru opțiunea nr. 2 și tot așa.
Candidaţii sunt aleşi direct dacă cel puţin jumătate dintre alegători i-au votat drept preferința nr. 1.
Dacă nu se distribuie toate mandatele, candidatul care a pierdut (cel cu cele mai puține voturi drept preferința nr. 1) este eliminat, iar voturile lui trec la preferința nr. 2 marcată în buletinele de vot.
Acest proces continuă până când un candidat are jumătate dintre voturi și este ales.
Sesiunea 3
REPREZENTAREA PROPORȚIONALĂ
Reprezentarea proporțională
Reprezentarea proporțională - Definiție
FormulaReprezentare proporțională
Magnitudinea circumscripției Circumscripții plurinominale
Structura votului Centrat pe partid (*) # de voturi: 1
Reprezentare proporțională pe liste de partid
În cadrul sistemului proporțional cu liste de partid, fiecare partid prezintă o listă de candidați electoratului din fiecare circumscripţie electorală plurinominală.
Alegătorii votează pentru un partid, iar partidele primesc mandate în mod proporţional cu procentajul de voturi obținute în circumscripţia electorală.
Candidaţii câștigători sunt selectaţi de pe liste, în ordinea în care apar pe ele.
Reprezentare proporțională pe liste de partid
FormulaReprezentare
proporțională
Magnitudinea circumscripției Plurinominală
Structura votului Centrat pe partid # de voturi: 1
Listă închisă
Listă deschisă
Mică
Medie
Cea mai mare medie
Cel mai mare rest
Mare
Voluntar Obligatoriu
Buletine de vot în cadrul sitemului proporțional cu liste de partid
România
Africa de Sud
Buletine de vot în cadrul sistemului proporțional cu liste de partid
Letonia
Suedia
Buletine de vot în cadrul sistemului proporțional cu liste de partid
Finlanda
Olanda
Vot unic transferabil
Este un sistem preferențial în care alegătorul ierarhizează, notând cu 1, 2, 3..., candidaţii într-o circumscripţie plurinominală.
Candidaturile sunt individuale (nu pe liste) și preferințele unui alegător pot cuprinde candidați ai mai multor partide.
Numărul de voturi necesare pentru a câștiga un mandat se determină printr-o cotă.
Cine obține “cota” (cu preferința “1”) este declarat ales.
Dacă mai sunt mandate de atribuit, se redistribuie voturile excedentare ale candidaților aleși și toate voturile candidatului cu cel mai mic număr de voturi cu preferință nr. 1, până la distribuirea tuturor mandatelor.
Vot unic transferabil
FormulaProporțional – cel mai mare rest
Magnitudinea circumscripției Circumscripții plurinominale
Structura votului Centrat pe candidat/vot preferențial # de voturi: 1
Exemplu de buletin de vot
Ireland
Malta
Sesiunea 4
COMPARAREA SISTEMELOR
Partidul C1 C2 C3 C4 C5 Total %Majori-tate simplă
RP pe listă
A 3.000 2.600 2.551 2.560 100 10.802 43% 4 2
B 2.000 2.400 2.449 2.440 4.900 14.198 57% 1 3
Total 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 25.000 100% 5 5
În țara “Niciundia” există 25,000 de alegători în 5 circumscripții electorale. La alegeri participă două partide.
Scenariul 1: Rezultatele alegerilor din Țara Niciundia
Partid C1 C2 C3 C4 C5 Total % Majoritate simplă
RP pe listă
A 2.000 2.000 2.000 200 50 6.250 25% 3 1
B 500 500 500 3750 500 5.750 23% 1 1
C 500 250 750 1000 3000 5500 22% 1 1
D 1.000 500 1.700 25 1.025 4.250 17% 1
E 1.000 1.750 50 25 425 3.250 13% 1
5.000 5.000 5.000 5,000 5.000 25.000 100% 5 5
La următoarele alegeri, numărul concurenților electorali a crescut până la 5 partide politice.
Scenariul 2: Rezultatele alegerilor din Țara Niciundia
Sesiunea 5
SISTEME ELECTORALE MIXTE
Sisteme mixte
Sistemele mixte
Sistemele mixte combină elemente ale diferitor sisteme electorale, de obicei elemente ale sistemului majoritar și ale sistemului RP pe liste de partid, astfel încât fiecare alegător are la dispoziţie 2 voturi: • unul se acordă unui candidat și • unul se acordă unei liste de partid.
În general, astfel de sisteme combină caracteristicile unui sistem majoritar cu cele ale unui sistem proporțional.
Pe de altă parte, se poate spune că, în unele cazuri,pur și simplu combină defectele acestor sisteme.
Sistemele mixte
Pot fi:
• Sisteme mixt proporționale – se combină rezultatele celor două tipuri de alegeri, iar procesul de distribuire a mandatelor pentru candidații de pe listă depinde de:- numărul de voturi acumulte de lista de partid- rezultatele în circumscripțiile uninominale (vot majoritar)
• Sisteme mixte „paralele” – cele două tipuri de alegeri sunt detașate și distincte și nu depind una de alta la distribuirea mandatelor.
Sistemele mixte
Sistemul mixt cu reprezentare proporțională – exemplu
Total de 10 mandate = 5 candidați pe liste
+ 5 în circumscripții uninominale Lista de partid
1. Cand. A2. Cand. B3. Cand. C4. Cand. D5. Cand. E
Nr. de voturi pentru lista de partid în circumscripția plurinominală
Nr. de voturi pentru candidaţii din circumscripțiile uninominale
Candidatul 1
Candidatul 2
Candidatul 3
Candidatul 4
Candidatul 5VL MTOTAL
VC MC
ML= MTOTAL - MC
VL
VC
ML
MC
Sistemele mixte
Mixt paralel – exemplu
Total de 10 mandate = 5 candidați pe liste + 5 în circumscripții uninominale Lista de partid
1. Cand. A2. Cand. B3. Cand. C4. Cand. D5. Cand. E
Nr. de voturi pentru lista de partid în circumscripția plurinominală
Nr. de voturi pentru candidaţii din circumscripțiile uninominale
Candidatul 1
Candidatul 2
Candidatul 3
Candidatul 4
Candidatul 5VL MLISTĂ
VC MC
MTOTAL = ML + MC
VL
VC
ML
MC
Sistemele mixte
Dacă în cadrul sistemului mixt cu reprezentare proporțională se obţin, în general, rezultate proporţionale,
în sistemul mixt paralel se pot obține rezultate neproporţionale.
Sistemele mixte
Sistemele mixte cu reprezentare proporțională se întâlnesc în Germania (prima țară în care au fost folosite) și Ungaria.
Sistemele mixte paralele se întâlnesc în Federația Rusă și în alte țări din fosta Uniune Sovietică, cum ar fi Georgia, Lituania și Ucraina.
Sesiunea 6
CRITERII PENTRU ALEGEREA SISTEMULUI ELECTORAL
Criterii pentru structura sistemului electoral
1. Asigurarea reprezentării alegătorilor
2. Asigurarea accesibilității și a relevanței alegerilor (în sensul că acestea trebuie să producă efecte
3. Asigurarea condițiilor pentru conciliere
4. Facilitarea formării unor guverne stabile și eficiente
5. Tragerea la răspundere a guvernelor
6. Tragerea la răspundere a reprezentanților individuali
7. Încurajarea partidelor politice
8. Promovarea opoziției și a controlului parlamentar
9. Asigurarea durabilității procesului electoral
10.Luarea în considerare a obligaţiilor internaţionale
Obligaţii internaţionale
Nu există prevederi legale referitoare la sistemul electoral preferat – însă se recunoaște în general că un sistem electoral trebuie să contribuie la:
- reprezentarea echitabilă a tuturor cetăţenilor- egalitatea între bărbați și femei- asigurarea drepturilor minorităților- asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități etc.
Echitatea de gen
Obligaţii internaţionale
Complexitate și costuri
Sesiunea 7
CARE ESTE CEL MAI BUN SISTEM ELECTORAL PENTRU MOLDOVA...?
CEL MAI BUN
NICI UN SISTEM ELECTORAL NU ESTE PERFECT...
... ÎNSĂ CARE ESTE CEL MAI BUN SISTEM ELECTORAL PENTRU ȚARA
NOASTRĂ?
CEL MAI BUN
http://www.idea.int/data-tools/tools/best-election-system-test
Best Electoral Systems Test(Test „Cel mai bun sistem electoral”)
Sesiunea 8
REFORMA SISTEMULUI ELECTORAL
De ce este reforma electorală atât de dificilă?
POLITICTEHNIC
OPERAȚIONAL
De ce are loc reforma electorală?
Această reformă este cea mai bună pentru viitorul
democraţiei noastre!
… și va aduce beneficii pentru partidul nostru
și/sau pentru mine personal...
LEGISLAȚIE
Plan de acțiuni, priorităţi și
termene
Cercetare și capacitate
Elaborarea/revizuirea/ prezentarea propunerilor către Guvern/Parlament
Operaționalizarea reformelor
Informarea/ educarea părţilor interesate
Realizarea reformelor
Evaluarea post-electorală a impactului reformei –revizuirea
1
2
34
5
6
7
SCSC
