ATEEEREI SOFIEI

WILLIAlil sTY[[il

Traducere din limba englez6,prefa{i qi note de Virgil Stanciu

ART

Cuprins

William Styroru sau retnnoirea uniuersului roru,anesc.

Prefatd de Virgil Stanciu.

Alegerea Sofiei.

Unu

ln zilele acelea era aproape imposibil si gisegti un apar-t^ment ieftin in Manhattan, aga cd am fost nevoit s6 mdmut in Brooklyn. Era anul 1947, gi printre caracteristicileplacute ale verii aceleia, de care-mi amintesc foarte viu, era sivreme?, insorit6 qi blAnd5, aromind a flori, dandu-li aproapeleyafia c5. scurgerea zilelor fusese intrerupt5

"a "e poata

fi instauratd primlvara veqnici. pentru acest lucru "ru*recunoscdtor, chiar dacd in alte privinte n-aveam de ce sE

!u -_ cagi tinerelea mea, simfe€un eu, ajunsese la pragul de.ix. La doudzeci gi doi de ani,lupt6ndu-m6 sI devin scriitorde.un fel sau altul, constatam ci ardoarea creatoare carelaoptsprezece ani md consumase aproape in intregime cusplendida, neobosita ei pari, se micgorase pan5 h diirensiu_nile unei fl5cimi de veghe, abia pAipdind, nereu;ind si deanagtere decAt unei aprinderi de circumstanli in pieptul meusau in vreo alt6 zon6 unde addpostisem, c6ndva, cele mainesdfioase.aspiralii. Nu cd n-ag mai fi avut dorinta de a scrie;tSnjeam gi acum,- cu patimd, sE dau viaf6 romanului !inu[atAta weme captiv in minte. Doar cd, dupi ce agternusempe hArtie primele paragrafe izbutite, nu mai

".a*in stare s6nasc altele, adic5, parafrazAnd cuvintele lui Gertrude Steindespre un scriitor de mai mici importan@ al Generafiei pier-dute: siropul il aveam, dar nu voia si curg6. Colac pestepupizd, lmi pierdusem slujba, aveam foarte pulini bani gimE exilasem singur in Flatbush - devenind, aidoma altorcompatriofi, incd un sudist jigerit ;i insingurat, r6ticit inimpnrSlia Eweilor.

Spuneti-mi Stingo - in zilele cu pricina, dacd-mi adresarrreodatd cineva vreun cuv6nt, de porecla asta se folosea.Numele mi se trage de pe wemea gcolii gimnaziale, pe careo urmasem mai spre Sud, inVirginia, statul meu de bagtin6.$coda aia era o institulie pldcutd, pe m6na cdreia fusesem

25

WILLIAM STYRON

dat la iraisprezece ani de un tat5 dezorientat, care, dupimoartea mamei, o scosese greu la capdt cu mine. Printrecalitdfile mele mai pulin pldcute se numdra, pare-se, lipsa de

atenlie fa!6 de igiena personal5, ceea ce-mi atrisese promptdenumirea de Stinkyl. Dar anii au trecut. Efectul abraziv altimpului,lucrAnd mAnd in mAnd cu schimbarea obiceiurilormele (de ruqine, imi fdcusem o adevirat[ obsesie din a ficurat), a qlefuit treptat duritatea silabelor abrupte ale nume-lui, netezindu-I in mai atractivul, sau mai pulin insuportabi-lul, fdrd indoial6 mai sportivul, Stingo. CAndva, dupd ce amlmplinit treizeci de ani, m-am despirlit in chip misterios deporecla mea, numele Stingo evapordndu-se pur qi simplu, ca

o stafie livid[ din via,ta mea, pierdere care, de altfel, m-a l6satabsolut indiferent. Dar in zilele despre care m5 strdduiesc siscriu eram incd Stingo. Cu toate acestea, de vi va pirea ciu-dat ci numele lipse;te din partea de inceput a povestirii, vEputeli hazardasd conchideli ci descriu o perioadS morbidd 9isolitard din vial6, cAnd, ca qi pe eremitul cu minfile rdt[citedin peqtera de pe munte, foarte rar se int6mpla sE md strigecineva pe nume.

Eram foarte bucuros cd md diduseri afari din slujbd -prima gi unica experienli de salariat, cu excepfia armatei,din viala mea -, deqi pierderea serviciului imi periclita c6tse poate de serios solvabilitatea, oricum modestS. Mai apoi,socotesc un factor constructiv leclia pe c€rre mi-am insu;it-ofoarte devreme in via,td, cE nu mi voi adapta niciodatd 9iniciunde la viala de funcfionar. De fapt, gAndindu-md cAt

de mult imi dorisem la inceput sd oblin slujba, am fost maidegrabd surprins de uqurarea, ba pot spune chiar voio;ia, cucare, dupd numai cinci luni, am acceptat destituirea. Slujbeleerau greu de gisit inL947, mai cu seamd in industria c6rlii,dar printr-un extraordinar noroc reu;isem sd m5 angaiez launa dintre editurile cele mai mari, fiind uns ,,redactor stagi-ar", un eufemism pentru lector de manuscrise. Faptul cd - inzilele acelea intunecate, cAnd dolarul era o posesiune multmai valoroasd decAt astdzi- pAinea qi culitul le linea patronulpoate fi vdzut din condiliile mizerabile de salarizare: patruzeci

26

l Puturosul {engl.).

Alegerea Sofiei

& dolari pe sdptdmdnd. Dacd scddeai impozitele, anemiculcec albastru pus pe biroul meu in fiecare vineri de femeiamicd gi cocogatd care se ocupa de statul de plat6 reprezentao remuneralie ce abia depdgea noudzeci de cenli pe or5.Dar nu fusesem cdtugi de pufin ingrozit de faptui c6 acestsalariu de cooliet era pldtit de una dintre cele mai puterniceqi bogate edituri din lume; tAndr gi energic, m-am apucat detreabl - cel pulin la lnceputul inceputului - cu simldmAntulunor inalte realizdri; in plus, ca o compensafie, munca imiflrgera qi un fel de aureold magicd: prdnzul la ,,2L,,2, cirtacu John O'Hara, lntAlniri cu scriitoare echilibrate qi sclipi-tor de inteligente, dar cu gAndul numai la pldcerile cernii,topindu-se in fala discerndmAntului meu de redactor $i asamaideparte. ' '

In curdnd deveni evident cd nimic din toate astea nu ser-a intAmpla. tn primul rAnd, degi editura - care prosperasein special tipdrind manuale industriale si scolare, precum gicAteva duzini de reviste tehnice in dornenii dintre cete maivariate qi mai obscure, cum ar fi creqterea porcilor qi cos-metica-morfilor sau extrudarea maselor plastice - tipdrea,ca produs secundar, romane qi cdrli nebeletristice, avAnddeci nevoie de truda unui tAn6r estet ca mine, Iista autori-lor publicali de ea nu era de naturd sE atragl atenfia cuivapreocupat serios de literaturd. De exemplu, cAnd am sosit euacolo, autorii cei mai proeminenfi cu care se lduda erau unamfual de flot6 in retragere, de pe wemea celui de-al DoileaRdzboi Mondial, si un fost provocator comunist, ros de moliic6t incape, a c6rui mea culpa, scrisd cu negri, fdcea figur6bunicic5 pe lista bestsellerurilor. Nici vorbd nu pubah derreun autor de statura lui O'Hara (degi aveam idoli literarimult mai ilugtri, O'Hara reprezenta pentru mine tipul descriitor cu care un t6ndr redactor s-ar fi putut imb5ta odatlrurte). Pe lAngd asta, exista aspectul deprimant al tipuluide muncd la care fusesem repartizat. Fe vremea u"""u,McGraw-Hill & Company (firma care md angajase) n-aveanici cea mai micd strdlucire literari; furnizase atAta weme

l Zilier pldtit ieftin in Orient (engl).2 Celebru restaurant new-york-ez.

27

WILLIAM STYRON

greoaiele ei tratate de tehnologie, inc6t micufa sec,tie d" 9a1t9comerciald unde trudeam eu, qi care aspira la distinclia luiScribner's sau Knopf, era consideratd in breasli un fel de

glumd bund. Era, intrucdtva, ca gi cum o uriag5 organizaliede traficanfi, ca Montgomery Ward sau Masters, ar fi avutobrazul siinfiin{eze un salon intim in care sivAnddbldnuride nurc6 qi ginqiiS, in weme ce toati breasla qtia cd-s piei de

castorjaponez vopsit.Aqadar, in capacitatea mea de cel mai umil salahor din

ierarhia firmei, nu numai ci mi se refuza lectura oric6ruimanuscris mai acdtdrii, dar eram silit s6-mi sap drumul spre

lumind prin munli de literaturd beletristici qi nebeletristicdde cea mai proasld calitate - teancuri de coli HammermillBond, p5tate de cafea;i cu urechi de m5gar, a cdror infrfigareponositS, riscolitd, proclama pe loc teribila disperare a-luto-rului (sau agentului) qi calitatea lui McGraw-Hill de editurdla care apelezi doar dacd n-ai incotro. La vdrsta mea ins6,cu capul plin de cursul de literatutl' engLezd' - ceea ce mifEcea la fel de exigent ca gi Matthew Arnold in insisten,ta-capagrna scrisi sd exprime numai seriozitatea cea mai inaltiqi adevard cel mai PUr -, tratam acesle odrasle pdr6site ale

dorinlei singuratice gi fragile a o mie de oameninecunosculi* ord' abstract4 magisterial[, aunei maimule care-qi smulgepiduchii din blan6. Eram inflexibil, tdios, lipsit d9 r-epuqg5r!insuportabil. Sus, in cubul meu de sticli de la etajul doudzeci

al clidirii McGraw-Hill - un turn verde, impresionant dinpunct de vedere arhitectonic, dar enervant pentru spirit,d" p" West Forty-second Street -, imi imp6rleam in mod

egal dirprelul, pe care-l putea nutri numai unul care toc-riai terminLse de citit $apte tipuri de ambiguitatuL, intreacele triste revirsiri creatoare ingrdmddite una peste alta pe

masa mea de lucru, toate gemdnd de speran!6 9i de sintaxdgchioapi. Sarcina mea era sd redactez un referat suficient de

amdnunlit despre fiecare manuscris primit, oricdt de proastiar fi fos[ cartea. La inceput, vedeam in asta un mod de amI amuza gi mi bucuram cdt se poate de sincer de posibi-litatea de a-mi revdrsa c6inoqenia 9i resentimentul asupra

'C"rr"*"t tt"diu de Witliam EmPson.

28

Alegerea Sofiei

respectivelor manuscrise. Dup6 o vreme insi, mediocritatealor nelntreruptd igi pierduse farmecul, iar eu md sdturasemp6nd-n gdt de monotonia slujbei, istovit fiind gi de fumatulSgara de h figard, de priveligtea Manhattan-ului infrqurat insmog gi de redactarea unor referate nemiloase, ca urmdtorul,saivat intact din vr.emurile acelea seci qi deprimante. Citezcuvant cu cuvAnt, fbrd a mai glefui:

Iarba creSte tnaltd de Edmonia Kraus Biersticker.Prozd beletristicS.

Iubire gi_moarte intre dunele de nisip si mlagtinile cumeri,sor din sudul statului NewJerse;r Tandrul protago-nist, Willard Strathaway, mo,stenitorul unei uriage averiprovenite din conservarea afinelor, absolvent recent alUniversitdlii Prin_ceton, se indrdgosteqte nebunegte deRamona Blaine, fiica lui Ezra Blaine, vechi miiitantde stAnga gi liderul unei greve a culegdtorilor de afine.Intriga e isteald gi complexi, concentrAndu-se in specialasupra unei presupuse conspiratii urzite de BrandonStrathaway - tat6l exploatator aI lui Willard - pentrua se descotorosi de bitrAnul Ezra, al cdrui cadavru,oribil mutilat, este, intr-adevdr, descoperit tntr-o bun5dimineald in mfuuntaiele unei combine de cules afine.Aceasta duce la un schimb aproape fatal de invinuiriintre Willard - descris ca av6nd ,,o minunat5 lnclina-re princetoniand a capului", pe l6ng6 o ,,considerabildq?ti" felind" - gi orfana Ramona, cu ,,zveltaei suplete,abia reu;ind sI ascundd unda bogatd de voluptate cemocnea in ea". Cu desdvArgire consternat chiar acumc6nd scriu, nu pot spune dec6t cE acesta-i probabil celmai prost roman caligrafiat cAndva de vreo femeie oribestie. A se respinge cu cea mai mare vrtezd..

O, ce t6n5r degtept si infumurat mai eram! Cum imimai lingeam buzele gi chicoteam, eviscerdnd acegti mielqeineajutorafi, subdezvoltafi, subliterari! Nu-mi era fricdnici sE le dau din cdnd in cAnd celor de la McGraw-Hill unghiont in coaste pentru inclinalia spre publicarea unor cdrli

29

WILLIAM STYRON

,,amuzante", bune de aruncat Ia gunoi, din care se puteaureproduce extrase, in schimbul unui substanlial avans, inreviste ca Reader's Digest (se prea poate insi ca renghiurileastea s5 fi contribuit Ia prdbugirea mea).

Fem.eiugca instalatorului de Andrey Wainwright Smilie.P r ozd. nebeletristici.

Singurul Iucru bun in cartea aceasta este titlul, destul de

atractiv gi vulgar pentru asepotrivi cu politicaeditorialSde laMcGraw-Hill. Autoarea e o femeie in carne qi oase,

cdsitorit[ - cum indicd galeg titlul - cu un instalatordin suburbiile localit5,tii Worcester, Massachusetts.Total lipsite de haz, degi caut5 si provoace rAsul pe

fiecare paginS, aceste reverii de analfabet incearci siromanleze o existenli probabil cutremurdtoare, autoa-rea pun6nd semnul egalitSlii intre vicisitudinile vieliiei domestice qi cele din viala unui neurochirurg. Aido-ma unui medic, aratd ea, instalatorul e solicitat ziuagi noaptea; munca sa, ca qi a unui medic, este extremde complicatd gi implici posibilitatea contamindrii cumicrobi; ambii se intorc deseori acasi mirosind destulde ur6t. Titlurile capitolelor demonstreazd cel mai binecalitatea umorului, prea slabi pentru a putea fi numitcu justele mdcar scatologic: ,,Rub-a Dub-a Dub, blon-da dintr-un tub", ,,Scurgerea de nervi" (Scurgerea,

in!elege!i?), ,,Vremuri in guvoi", ,,Studiu in cdedniu"etc. Manuscrisul era deosebit de Iipicios 9i gifonat lasosire, intruc6t fusese mai intAi expediat, dupi cum neanunld autoarea, Ia Harper, Simon & Schuster, Knopf,Random House, Morrow, Hoit, Messner, William Sloane,

Rinehart gi la inci opt edituri. In aceeaqi scrisoare,autoarea iqi mirturiseqte disperarea in legiturd cuacest ms., in jurul cdruia se invArte toati viala ei, 9i(nu glumesc) adaugi o ameninlare voalati de sinuci-dere. Si mi p6zeascd Dumnezeu de a fi rispunzitorde moartea cuiva, dar e absolut imperativ ca aceasticarte sI nu apar5. A se respinge! (De ce trebuie sd. citesceu rahaturi de-astea?)

30

Alegerea Sofiei

N-aq fi putut face niciodatd remarci de felul ultimei,nici aluzii atAt de goldneqti la editura McGraw-Hill, dacdredactorul-gef de seclie situat ierarhic deasupra mea, care-micitea toate referatele, nu mi-ar fi impdrtiqit dezamdgireafald de patronul nostru ;i fa!5 de tot ce reprezenta acelimperiu vast, dar lipsit de suflet, unde munceam. Omulacesta, un irlandez cu ochii adormifi, inteligent, invins, darde fapt mereu in toane bune, pe nume Farrell, lucrase aniintregi la unele publicalii ale editurii McGraw-Hill, cum arfi, Foam Rubber Monthly, World of Prosthetics, PesticideNews, American Strip Minerl, p6.nd cAnd, Ia vdrsta de weocincizeci gi cinci de ani, a fost scos la pdscut pe terenurilemai calme, mai pulin industrial-haotice, ale secliei de cartecomercialS, unde-qi petrecea orele de muncd sugAnd o pipi,citind din Yeats qi Gerard Manley Hopkins, risfoind cu oprivire ingdduitoare referatele mele pi - bdnuiesc - aqteptAndcu aviditale anii de pensie, pe care iritenliona sd-i peireacd laOzone Park. Departe de a-I indigna, zeflemelile mele la adre-sa celor de la McGraw-Hill il amuzau de obicei, ca gi tonulgeneral al redactdrii. Farrell devenise cu mult timp in urmdrictima apatiei lipsite de ambifie, adormitoare caun ztrmzet,l,a care, ca intr-un stup mamut, compania isi reducea pAnIIa urmd angaja{ii, pAnd qi pe cei mai zeloqi; gtiind cd existau+anse mai mici decAt una la mie sd dau peste un manuscrispublicabil, isi spunea, presupun, cd nimeni nu avea nimic desuferit daci md distram gi eu pufin.

lncd ,si acum, am o preguire deosebitd pentru unuldin referatele mele mai lungi (dacd nu cel mai lung) deatunci, probabil unicul, din c6te am scris, care conline cevaasemdnitor cu compasiunea:

Harald Haarfager, o Saga de Gundar Firkin. Poezie.Gundar Firkin nu e un pseudonim, ci un nume adevdrat.Numele multor scriitori netalentati sund ciudat saucontrafbcut, pene c6nd descoperi cE sunt, de fapt, reale.Se aib5 asta weo semnificatie? Manuscrisul Harald,Haarfager, o Saga n-a sosit nici prin pogt5, nesolicitat,

t Reui.sta lunard. a cauciucului spongios, Lumea proteti,cii, $tiri despregsticide, Mineritul de suprafald, american (engl.).

31

WILLIAM STYRON

nici trimis de weun agent literar, ci mi-a fost inm6natde insuqi autorul. Firkin a intrat in anticamerd acumcirca o sdpt5mAn6, cdrdnd o cutie in care se afla manu-scrisul gi doui valize. Domnigoara Meyers l-a informatcd trebuie sd discute cu un redactor. Un tip de weogaizeci de ani, ag spune, oleacd incovoiat de spate, darvoinic, mijlociu de statur6; o fa!d. brlzdatS de riduri,ca a unuia care-qi trdiegte viala in aer liber, in bdtaiavAntului, cu sprAncene e5.runte, stufoase, o gurdblAndigi cea mai imbdtrAnitd, tristd, nostalgic6 pereche de ochivdzutdde mine weodat5. Purta o gapcd de fermier, dinpiele neagrd, din cele cu clape prinse in cre;tet, care potfi l5sate peste urechi, gi o jachetd groasS, cu guler imple-tit, de 16n5. Avea rnAi$ uriage, cu articulaliile degetelormari, aspre gi rogii. Ii curgea pulin nasul. A declaratci doregte si lase un ms. Pdrea destul de obosit, iarcdnd l-am intrebat de unde vine, mi-a r6spuns cd sosisela New York chiar in ceasul acela, dupd o cdLdtofie cuautobuzul de trei zile si patru nopti, dintr-un loc numitT\rrtle Lakel, North Dakota. Venise doar ca si predeams-ul?, l-am intrebat, la care el a rispuns: Da.

Pe urmd mi-a oferit, de bundvoie, informalia ciMcGraw-Hill era prima edituri cdreia i se adresa. Ceeace m-a cam mirat, intrucAt firma noastrd nu constituiedecdt rareori o primi alegere, chiar qi pentru auto-rii prost informa,ti, de teapa lui Gundar Firkin. CAndm-am interesat cum se fdcea de ajunsese la aceastdopliune extraordinar5, mi-a rdspuns cd fusese, de fapt,o chestiune de noroc. Nu avusese intenlia s-o pund peMcGraw-Hill prima pe 1ist5. Mi-a spus cd atunci c6ndautobuzul lui fEcuse un popas de cAteva ore la Minnea-polis, se repezise pdnd la compania de telefoane, undeaflase ei se giseau exemplare dinPaginile Galbene aleManhattan-zrlzi. Nedorind sd comit5 un act de vanda-Iism, ca ruperea unei foi, a petrecut cam o o16 copi-ind cu creionul numerele qi adresele zeclLor de edituricu sediul in New York City. Pl5nuise, la inceput, sE

1 Lacul Broagtei festoase (engl.).

32

Alegerea Sofiei

inceap5in ordine alfabeticd, mi se pare cd de laAppleton,qi sd continue pAnd la sfdrgitul listei, la Ziff-DJvis. DarcAnd, chiar in dupd-amiaza aceea, dupd cdldtorie, iesisedin statia de autobuz Port Authority, la numai o stradddepdrtare de aici, ridicase ochii gi vdzuse, profilat pecer, monolitul de smarald al bdtrAnului McGraw, cufirma ce te intimideazd: McGRAW-HILL. Asa cE urcasedirect la mine.

Bietul bdtr6nel pdrea atdt de istovit si buimdcit -mi-a mdrturisit mai tdrzit ci nu mai fusese niciodatdla est de Minneapolis -, incdt, am hotdrAt cd md.caratAta pot face pentru el: s6-l duc jos, la autoservire, la ocafea. CAt timp am stat la mas5, mi-a depdnat povesteavielii lui. Era fiul unor imigranli norvegieni - numeleinilial fusese ,,Firking", dar g-ul final cizuse, nu se gtiecum - gi-qi petrecuse toatd viala cultivAnd grAu l6ngdordgelul 5sta, Turtle Lake. Acum doud decenii, cAndavea aproximativ patruzeci de ani, o companie minieridescoperise in subsolul proprietdlii sale uriaqe zdcd-minte de cirbune gi, degi nu trecuser6 la expioatare,negociaseri o concesiune pe termen lung a terenurilor,care rezolva practic orice problemd financiard ce se maiputea ivi pe tot parcursul vielii sale. Era burlac si multprea inrdit in niravurile lui ca sd abandoneze agricul-tura, dar de-acum incolo se putea bucura de rdgazulnecesar pentru a se dedica unui proiect indrigit din-totdeauna. Putea, adicd, sd inceapd sd scrie un poemepic despre viala unuia dintre str[mogii sdi norvegieni,Harald Haarfager, un conte din secoiul al Xl-lea-, sauprin!, sau c€rm a9a ceva. Se in{elege de la sine cd inimami s-a fdcut cdt un purice qi, in aceeasi clipd, mi s-afrAnt la aflarea acestei veqti proaste. Am rimas insdpe loc, cu o mutrd prefdcut impasibild, in timp ce elnu contenea sd batl ugor cu palma in cutia ce con{ineamanuscrisul, spunAnd: ,,Da, dom'le. Doudzeci di anide munc5. Aici e tot. Uite-aici."

Pe urmd, dispozilia mi s-a schimbat brusc. tn ciudainfitig5rii lui de tdrdnoi, era inteligent qifoarte clar inexprimare. Pdrea, de asemenea, destul de citit - mai

33