Efectele utilizării adaosurilor asupra proprietăților ... · Betonul este obținut din agregate...

Efectele utilizării adaosurilor asupra proprietă ților betonului

BORDEROU GENERAL

1. CUPRINS 2. TITLUL PROIECTULUI DE CERCETARE 3. CONDUCATOR ȘTIINȚIFIC 4. TERMENI CHEIE CARE DEFINESC CEL MAI BINE

DOMENIUL DE CERCETARE 5. LISTĂ FIGURI 6. LISTĂ TABELE I. CAPITOLUL 1. – INTRODUCERE II. CAPITOLUL 2. - STADIUL ACTUAL AL UTILIZĂRII

ADAOSURILOR ÎN BETON III. CAPITOLUL 3. – PROGRAM EXPERIMENTAL –

BETOANE CU ADAOSURI IV. CAPITOLUL 4. – PROGRAM EXPERIMENTAL –

BETOANE POLIMERICE V. CAPITOLUL 5. - PERFORMANȚELE MECANICE ȘI DE

MEDIU ALE BETONULUI UTILIZÂND MATERIALE RECICLATE

VI. CAPITOLUL 6. – CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE

7. LUCRĂRI SEMNIFICATIVE PUBLICATE


I. CAPITOLUL 1. – INTRODUCERE Pentru a fi în continuare competitiv, betonul şi-a îmbunătăţit o serie de proprietăţi, rezultând în acest mod noi tipuri de betoane, cum ar fi : betoane de înaltă rezistenţă, betoane de înaltă performanţă, betoane cu fibre disperse, betoane cu pulberi reactive, betoane polimerice, betoane grele, betoane aparente, etc. Noile betoane utilizează în compoziţie diferite tipuri de adaosuri, cum ar fi : cenuşa de termocentrală, zgura de furnal sau oţelărie, microsilicea, praf şi fibre metalice din cauciucuri uzate, etc. În studiile efectuate până în prezent, adaosurile folosite la obţinerea diferitelor tipuri de beton se înpart în doua categorii: a) filere (cenuşă de termocentrală, silice ultrafina, cenuşă din coji de orez) b) fibre (fibre de sticlă, fibre metaice, fibre de celuloză şi aşchii din lemn, fibra din silice, fibre de carbon, fibre aramidice, fibre de polipropilenă, fibre de poliester) La betoanele cu polimeri, filerele au un rof important deoarece umplu golurile foarte fine din matrice, creând astfel o structură mai omogenă şi mai compactă. Totodată, filerul inclus în răşină contribuie la o mai bună lucrabilitate a amestecului. Fibrele sunt cel mai adesea utilizate la betoanele de ciment, atât la cele obişnuite cât şi la cele de înaltă performanţă, rolul lor fiind de a îmbunătăţi proprietăţile betonului. Fibrele se utilizează şi la betoanele cu polimeri, acestea contribuind în cele mai multe cazuri la creşterea performanţelor. În betonul obişnuit se pot introduce o gamă largă de materiale, deşeuri sau alte materiale, care, fie pot îmbunătăţi proprietăţile acestuia, fie sunt utilizate pentru a fi consumate, deoarece depozitarea lor afectează mediul înconjurător. Dintre acestea se pot menţiona: • Deşeurile de cauciuc • Deşeurile de polistiren expandat • Deşeurile de zgură de oţelărie • Deşeuri de lemn


• Deşeuri de la demolări ale clădirilor II. CAPITOLUL 2. - STADIUL ACTUAL AL UTILIZĂRII ADAOSURILOR ÎN BETON O parte din betoanele de ciment uzuale au fost studiate prin prisma încorporării în compoziţie a diverselor materiale, funcţie de scopul dorit. Astfel, dacă se urmăreşte să se consume în scopuri ecologice o serie de materiale, în special deşeuri, betonul care se obţine se poate utiliza într-un domeniu mai restrâns, funcţie de caracteristicile fizico-mecanice rezultate. Dacă însă se urmăreşte îmbunătăţirea proprietăţilor betonului prin folosirea diverselor adaosuri, atunci se pot obţine betoane cu o arie de utilizare extinsă. Utilizarea adaosurilor în beton s-a dezvoltat nu numai din cerinţe economice şi ecologice, ci şi datorită faptului că acestea îmbunătăţesc proprietăţile betonului. În zilele noastre, datorită stilului de viață modern, progresele înregis trate în industrie și tehnologie au condus la o creștere importantă a cantității și a tipurilor de deșeuri. Problema acumulării deșeurilor de la an la an este o problemă regăsită peste tot în lume. Aceste deșeuri industriale și agricole sunt subproduse, zgură, cenușă de orez, bagasse, cenușă zburătoare, praf de ciment, praf de cărămidă, nămol, sticlă, anvelope etc. Deșeurile reprezintă o problemă majoră pentru mediu deoarece poluează aerul (praful și particulele foarte fine care se răspândesc în atmosferă) și eliberează chimicale toxice (arsenic, beriliu, bor, cadmiu, cobalt, plumb, mangan, mercur, molibden, seleniu, stronțiu, taliu, compuși de hidrocarburi , etc) când sunt aruncate în gropi de gunoi, cariere, râuri sau oceane. Valorificarea deșeurilor este dificilă din cauza varietății lor, precum și a proprietăților necunoscute ale acestora în timp. În ultimele decenii, sustenabilitatea mediului a devenit o problemă importantă din punctul de vedere al resurselor naturale și al deșeurilor. Sectoarele construcțiilor și materialelor de construcții sunt implicate în ambele procese: industria construcțiilor este cel mai mare utilizator de materiale naturale și, în plus, o mare cantitate de deșeuri rezultă din demolarea construcțiilor.


Industria materialelor de construcții este un domeniu de interes pentru utilizarea deșeurilor, iar cercetătorii au încercat să producă materiale de construcție noi care încorporează deșeuri. Noua generație de materiale de construcție se dezvoltă pe alte teorii, în concordanță cu durabilitatea mediului. Betonul este obținut din agregate naturale, ciment și apă, compuși care îl fac un material ieftin și ușor de produs oriunde. De obicei, betonul obișnuit conține aproximativ 12% ciment, 8% apă și 80% agregate în masă. Agregatele și apa s unt resurse naturale, numai cimentul trebuie să fie produs în fabrici, prin procese care poluează mediul (pentru a produce 1 m3 de beton, o cantitate de 480 kg de CO2 este eliberată în atmosferă). Pentru reducerea consumului de agregate și cimen t au fo st s tudiate materialele de înlocuire obținute din deșeuri. Materialele de construcție și industria de construcții sunt unul dintre principalii utilizatori de deșeuri pentru obținerea de materiale sau produse, pentru construirea de poduri sau autostrăzi, în stabilizarea solului, în construcția hidraulică etc. Din considerente de protecție a mediului se recomandă utilizarea extinsă a deșeurilor în construcții, cu toate că anumite deșeuri pot fi prea riscante pentru a fi utilizate. Pe lângă betoanele cu ciment care s-au dezvoltat într-o mare varietate începând cu betoanele de înaltă și ultra rezistență, o altă categorie de betoane, fără ciment, au devenit din ce în ce mai folosite. Betoanele polimerice au în compoziția lor doar polimeri și agregate, fără ciment. Polimerii pot fi de mai multe feluri: rășini poliesterice, rășini epoxidice, furan, poliuretan, etc. Betoanele polimerice sunt de 3 tipăuri:

- Betoane impregnate cu polimeri, - Betoane cu polimeri fără ciment, - Betoane de ciment și polimeri;

Betoanele polimerice se utilizează în diverse domenii cum ar fi: pardoseli la construcții cu condiții severe de exploatare, construcții hidrotehnice, reparații, consolidări tabliere poduri, elemente prefabricate pentru închideri, etc. Cele mai utilizate betoane polimerice sunt:


1. Betoanele şi mortarele cu ciment şi adaos de polimeri care prezintă rezistenţe la întindere de 2-3 ori mai mari decât betoanele obisnuite. Ele se utilizeată la tencuieli, pardoseli, la repararea sau consolidarea elementelor de beton degradat. (Mirza M.S. et al, 2002) 2. Betoanele polimerice, fără ciment se obțin cu răşini de sinteză. Aceste betoane prezintă rezistenţe mecanice cuprinse între 60 și 100 N/mm2 la compresiune şi 17-35 N/mm2 la întindere din încovoiere. Aderenţa la oţel şi betoanele vechi a betoanelor polimerice este foarte bună, iar absorbţia de apă este foarte redusă. De asemenea, betoanele cu polimeri prezintă impermeabilitate și rezistenţa la uzură, rezistență la diferite tipuri de agenți chimici agresivi. (Barbuta M., 2015) 3. Betoanele impregnate prin polimerizare se prepară prin uscarea suprafețelor de beton cu ciment, impregnarea lor cu un monomer (care are şi un iniţiator de polimerizare), iar apoi se face polimerizarea monomerului. Aceste betoane au început să fie studiate în SUA cu începere de la mijlocul deceniului al şaptelea, studiile au fost apoi continuate în Japonia, Canada, Norvegia, Suedia, Italia. (Sebok T. et al,2004 ) III. CAPITOLUL 3. – PROGRAM EXPERIMENTAL – BETOANE CU ADAOSURI În cadrul cercetărilor s-au studiat betoanele obținute cu mai multe tipuri de deșeuri în diferite dozaje și cu adaosuri de fibre. Pentru obținerea unor noi tipuri de betoane, în cadrul cercetărilor s -au folosit câteva tipuri de deșeuri și fibre, iar acestea sunt: - Rumeguş(tocătură) din lemn - Tocătură de PET - Fibre de cânepă - Fibre PET - Fibre poliesterice (Pes) - Fibre metalice

S-au turnat probe sub formă de prisme de 550x100x100 mm, cilindri de 200 mm înălţime şi 100 mm diametru şi cuburi cu latura de 150 mm, iar pentru fiecare încercare, la compresiune, la întindere prin încovoiere şi la


întindere prin despicare, s-a făcut media a trei probe cu aceeaşi compoziţie. Probele au fost preparate, păstrate 28 de zile şi încercate respectând standardele în vigoare (SR EN 12390/2005), Numărul straturilor de beton aplicate la umplerea tiparelor, cât şi metoda de compactare au fost alese în funcţie de consistenţa betonului. Pregătirea şi conservarea specimenelor pentru încercările de rezistenţă s-a

făcut urmând specificațiile din normativul: SR EN 12390 –partea 2.

Fig. 3.3.2.9 – Probe de beton întărit

După prepararea, turnarea şi păstrarea probelor timp de 28 de zile, la o temperatură constantă de (20±2)℃, până la obţinerea rezistenţelor

necesare, s-a efectuat determinarea caracteristicilor mecanice. Rezistenţele betonului sunt mărimi convenţionale, stabilite prin încercări de scurtă durată asupra epruvetelor standard. Rezistenţa la compresiune reprezintă principalul criteriu de calitate al betonului. Au fost determinate densitățile betonului întărit, rezistența la compreciune (fc), rezistența la întindere prin încovoiere (f ti) și rezistența la întindere prin despicare (ftd). Rezistența a fost stabilită, conform standardelor în vigoare, ca fiind media rezultatelor încercărilor efectuate pe trei probe.


Urmărind valorile densităţii fiecărei probe de beton realizate cu materiale reciclate, se poate observa că au fost obţinute betoane cu densitatea mai mica de 2000 kg/m3 care se încadrează în categoria betoanelor uşoare. Graficul valorilor rezistenţei la compresiune realizat cu rezultatele obţinute în urma încercărilor pe probele analizate în cercetările efectuate pune în evidenţă faptul că unele probe au ajuns să aibă rezistenţe la compresiune aproximativ egale sau chiar mai mari decât cele ale probelor martor. Rezistenţele la întindere prin încovoiere înregistrate în urma încercărilor efectuate pe probele analizate arată faptul că mare parte din probe au rezistenţă mai mare decât proba martor. La fel ca şi în cazul rezistenţei la întindere prin încovoiere, rezistenţele la întindere prin despicare ale betoanelor analizate scad odată cu creşterea procentului de agregate reciclate folosite şi cresc odată cu sporirea procentului de fibre introduse în reţetă. Pentru o analiză completă a betoanelor obţinute cu fiecare dintre materialele folosite în prima etapă a cercetărilor, în vederea realizarii unui beton ecologic, cu costuri de producţie mai mici decât ale betonului obişnuit, cu un impact mai mic asupa mediului înconjurător, este necesară determinarea proprietăților de durabilitate pentru tipurile de betoane obtinute care au prezentat o rezistență la compresiune mare si densitate peste 2000 kg/mc urmând a se compara cu cele ale unui beton obisnuit de aceeași clasă. În urma celor 50 cicluri de îngheţ dezgheţ în intervalul de temperatură – 150C şi 2 00C betoanele cu adaosuri de deșeuri au suferit pierderi de rezistenţă la compresiune de la 13,32% la 20,85%, deşi înainte de încercarea la compresiune, epruvetele au fost examinate cu ochiul liber și nu s-au constatat deformări, umflături, fisuri, crăpături, exfolieri sau desprinderi de material de pe acestea. Probele cu toate tipurile de deșeuri supuse la acțiunea soluțiilor de KOH de 30g/l și 100g/l nu au prezentat degradări vizibile, doar mici pierderi de masa.


Probele cu toate tipurile de deșeuri supuse la acțiunea soluției de HCl de 3% nu au prezentat degradări vizibile, s-a observat o usoară colorare la suprafață și mici pierderi de masa. Probele cu toate tipurile de deșeuri sup use la acțiunea soluției de HCl de 18% au prezentat degradări importante, piatra de ciment a fost distrusă prin macerare și probele au devenit sfărâmicioase. Ţinând cont de duritatea metodei de încercare ca timp, (12 zile) şi concentraţiilor foarte mari ale celor 2 agenţi chimici: HCl şi KOH foarte agresivi chimic, se poate aprecia că materialul se comportă bine la rezistenţa chimică. În vederea stabilirii unui domeniu de aplicare pentru betoanele ecologice cu adaosuri de deșeuri analizate și studiate în c adrul cercetărilor, rețetele de beton cu cele mai bune rezultate obținute atât în urma încercărilor mecanice dar și de coroziune și durabilitate vor fi turnate în forme de blocuri cu aspect de cărămidă cu goluri verticale.

Fig. 3.10.1.1 – Schița formei blocului de beton cu două goluri verticale

Odata turnate, uscate, și decofrate, atât blocurile sub formă de cărămidă cu goluri pot fi supuse încercărilor mecanice în vederea determinării


rezistenței și capacității portante pentru fiecare element realizat cu fiecare rețetă de beton cu adaos de deșeuri în parte.

Comparând rezistențele obținute pentru fiecare dintre blocurile formate din betoane cu adaosuri ecologice, cu rezistența la compresiune a materialelor de zidărie de pe piața construcțiilor la momentul actual, putem remarca faptul că toate rezultatele obținute sunt superioare rezistenței medii la compresiune a BCA-ului (5 N/mm2), dar înferioare valorilor rezistenței la compresiune a blocurilor ce ramice cu goluri verticale care înregistrează valori cuprinse între 16 și 30 N/mm2.

IV. CAPITOLUL 4. – PROGRAM EXPERIMENTAL – BETOANE POLIMERICE

Betonul polimeric studiat a fost realizat în următoarele variante: - Betonul polimeric martor a fost preparat din rășină epoxidică tip

ROPOXID care se combină cu întăritor de tip ROMAMID și agregate de râu în sorturile 0-4 mm și 4-8 mm.

- Betonul polimeric cu filer de tip cenușă de termocentrală. Dozajul de filer a variat între 12,6% și 7,2%.

- Betonul polimeric cu fibre de sticlă, fibre poliesterice, sau fibre metalice. Fibrele au avul lungimi cuprinse între 10 și 5 0 mm , iar dozajul de fibre de sticlă și fibre poliesterice a fost de 0,5% din greutatea amestecului. La fibrele metalice, dozajele au fost de 2 % și 7% din greutatea amestecului.

- Beton polimeric la care sortul 0-4 mm a fost înlocuit în dozaje cuprinse între 25% și 100% cu deșeuri de rumeguș, sau tocătură din sticle de plastic (PET).

Compoziţia betonului a fost stabilită astfel încât, în cazul unui dozaj minim de rășină epoxidică, betonul polimeric să prezinte o lucrabilitate necesară punerii în operă. Stabilirea compoziţiei betoanelor se face parcurgându-se următoarele etape: a. stabilirea parametrilor compoziţiei, b. calculul componenţilor,


c. efectuarea de încercări de laborator, d. finalizarea compoziţiei recalculând cantitățile de componenţi ca urmare a rezultatelor încercărilor. Probele au fost încercate după 14 zile de la turnare. Pentru determinarea rezistențelor la compresiune (fc), la întindere prin încovoiere (fti) sau la întindere prin despicare (ftd), s-au încercat câte trei probe din fiecare material, pentru fiecare rezistență în parte, conform standardelor în vigooare, unde rerzistența se stabilește ca fiind media rezultatelor încercărilor efectuate pe 3 probe asemenea. Înlocuirea agregatelor fine cu diferite materiale locale este o necesitate pentru reducerea poluării mediului. Noile betoane polimerice verzi pot fi folosite în domeniul construcțiilor dacă nu afectează mediul și sănătatea oamenilor. Asocierea fibrelor cu substituția de agregat poate conduce la o îmbunătățire a unor caracteristici mecanice. V. CAPITOLUL 5 - PERFORMANȚELE MECANICE ȘI DE MEDIU ALE BETONULUI UTILIZÂND MATERIALE RECICLATE

Fiecare material de construcție trebuie să fie extras, prelucrat și transportat. În timpul acestor activități, se consumă energie și se produc emisii de dioxid de carbon (CO2). Aceasta este energia întrupată, adică energia necesară pentru toate procesele asociate cu producerea materialului de construcție, de la minerit, prel ucrare, transport și livrare de produse. Utilizarea deșeurilor în beton nu este doar o modalitate economică, ci reprezintă, de asemenea, o bună alternate vă pentru rezolvarea subiectului de eliminare. (Xiaolu Guo et al, 2014) Cercetarea de față se axează pe utilizarea materialelor reziduale (PET și rumegușul tăiat) în beton și asupra efectelor diferitelor compoziții asupra mediului.

În cazul betonului cu deșeuri ca substituție a agregatelor, doza de deșeuri influențată de caracteristicile fizico-mecanice. Pentru utilizarea acestor tipuri de betoane ca beton structural, doza de substituție a deșeurilor trebuie redusă. Pentru a obține beton ușor, doza de deșeuri trebuie să fie mai mare.


Pentru a promova dezvoltarea și utilizarea materialelor de construcție cu impact redus asupra mediului, este necesar să se utilizeze indicatori cantitativi de durabilitate. Amestecurile de beton propuse au fost evaluate din punct de vedere al performanței de mediu, determinând valorile a doi indicatori principali: • Indicatorul Potențialului de încălzire globală (GWP), exprimat în kg CO2-echiv. / M3 beton, ceea ce înseamnă că potențialul tuturor emisiilor de gaze cu efect de seră (de exemplu, CH4, CFC) este dat în raport cu CO2. Timpul de ședere al gazelor cu efect de seră din atmosferă este considerat egal cu 100 de ani. GWP a fost aleasă deoarece include atât emisiile de carbon fosil, cât și emisiile de carbon din proces (generate de reacțiile chimice inerente procesului de producție industrială - de exemplu, emisiile de proces de calcinare din produc ția de ciment). • Cererea de energie primară, din resurse regenerabile și neregenerabile, exprimată în beton MJ / m3, utilizând factori de conversie pentru a transforma energia finală în energia primară. Pentru elementele constitutive de deșeuri, a fost luată în considerare numai consumul de energie electrică pentru obținerea tocăturii de PET după consumare prin mărunțirea materialului în fragmente mici. Performanța ecologică a amestecurilor de beton folosind deșeuri este influențată de complexitatea activităților de reciclare implicate. VI. CAPITOLUL 6. – CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE

În cadrul cercetării au fost analizate 2 tipuri de betoane : beton cu ciment şi beton polimeric. La betoanele cu ciment s-a înlocuit cimentul cu cenuşă de termocentrală, agregatul fin s-a înlocuit cu deşeu de rumeguş sau deşeu din tocătură de sticle de plastic (PET), iar la unele dintre acestea au fost adăugate şi diverse tipuri de fibre. Substituţia de nisip s-a facut în procente cuprinse între 0 şi 100%. La betonul polimeric s-a utilizat ca adaos de tip filer cenuşa de termocentrală, iar agregatul fin a fost înlocuit cu deşeu de rumeguş şi tocătură din PET. Alte compoziţii de beton polimeric au fost realizate cu substituţie de agregat fin şi adaos de


fibre de diverse tipuri. Substituţia de nisip a fost cu procente între 0 şi 100%. O altă serie de cercetări s-au axat pe realizarea unor elemente din beton şi beton armat, utilizând betoanele cu cele mai bune rezultate experimentale. Au fost realizate blocuri cu goluri verticale cu rețetele de betoane studiate. Utilizarea deşeurilor ca înlocuitor de agregat în beton prezintă o serie de avantaje din punct de vedere al protecţiei mediului deoarece se consumă o parte din deşeurile depozitate.

Produsul rezultat din combinarea agregatelor, cimentului, apei şi deşeu este un material nou, care nu respectă întocmai proprietăţile betonului tradiţional. Funcţie de tipul de adaos folosit s-a constatat că acestea influenţează diferit proprietăţile betonului. În baza experimentelor efectuate se desprind două tipuri de produse, pe care le denumim betoane cu adaosuri, şi anume :

-beton structural -beton uşor

La betoanele polimerice studiate s-a utilizat cenuşa de termocentrală ca filer, fapt ce a contribuit la îmbunătăţirea caracteristicilor mecanice ale betonului. Pe lângă adaosul de cenuşă de termocentrală s-au folosit şi diferite tipuri de fibre, care au contribuit îndeosebi la o îmbunătăţire a rezistenţelor la întindere. La compoziţiile la care nisipul a fost substituit cu deşeuri de tip rumeguş sau tocătură de PET s-au obţinut valori mai mici ale rezistenţelor mecanice decât cele ale betonului polimeric fără substituţie. Funcţie de tipul de material de substituţie, betonul polimeric cu rumeguş a prezentat valori mai mari ale rezistenţelor mecanice decât betonul cu deşeuri de PET.


7. LUCRĂRI SEMNIFICATIVE PUBLICATE 1. Alexandru Timu, Marinela Barbuta, Adrian Alexandru Serbanoiu, Dan Babor, Andrei Burlacu. Experimental researches on use of wastes in fly ash concrete. Conference: 17 International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM 2017, Albena, Bulgaria, 2. A.Timu, G. Bejan, G. Sosoi, M. Barbuta, A. Rotaru. Mechanical characteristics of lightweight concretes obtained by aggregate replacement. Conferința internațională CIBv 2018 Brasov, România 2-3 Noiembrie 2018 – in print 3. A.Timu, G. Bejan, M. Barbuta, A. Rotaru. Effects of aggregate substitution on the characteristics of lightweight polymer concrete. C65 International Conference ”Tradition and Innovation - 65 Years of Constructions in Transilvania”, Faculty of Civil Engineering - Technical University of Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Romania, November 12-17, 2018 – in print 4. Adrian Alexandru Şerbănoiu, Alexandru Timu. MODERN TECHNOLOGIES TO ACHIEVE SOCIAL HOUSING FROM ENVIRONMENTALLY FRIENDLY MATERIALS. Advanced Engineering Forum, TransTech Publications 21, 602-608(2017), 5. Alexandru Timu, Marinela Barbuta, Ancuta Rotaru, Liliana Bejan. Tensile properties of green polymer concrete. REVISTA DE MATERIALE PLASTICE 6. Alexandru Timu, Marinela Barbuta. GREEN CONCRETE WITH FLY ASH AND PLASTIC WASTE. Buletin UTI, fasc2/2018 7. Giovani Zanvettor, Alexandru Timu, Marinela Barbuta, Liliana Bejan, Ancuta Rotaru. Tensile properties of green polymer concrete. The 12th


International Conference INTER-ENG 2018 Interdisciplinarity in Engineering 4 - 5 October 2018 U.M.F.S.T. Tîrgu-Mureş, Romania – in print 8. Marinela Barbuta, Alexandru Timu, Liliana Bejan, Roxana Dana Bucur. Mechanical Properties of Fly Ash Polymer Concrete with Different Fibers. Journal of Optoelectronics and Advanced Materials 2018 – in print 9. Marinela Barbuta, Alexandru Timu, Liliana Bejan, Roxana Dana Bucur. Mechanical Properties of Fly Ash Polymer Concrete with Different Fibers, - REVISTA DE MATERIALE PLASTICE 10. Marinela Barbuta, Dan Diaconu, Roxana Dana Bucur, Adrian Alexandru Serbanoiu, Alexandru Timu. Effects of tire wastes on the mechanical properties of concrete. The 10th International Conference INTER-ENG 2016 Interdisciplinarity in Engineering 6 - 7 October 2016 "Petru Maior" University of Tîrgu-Mureş, Romania, 11. Timu Alexandru, Barbuta Marinela, Dumitrescu Laura, Baran Irina. Mechanical and Environmental Performances of Concrete Using Recycled Materials. The 12th International Conference INTER-ENG 2018 Interdisciplinarity in Engineering 4 - 5 October 2018 U.M.F.S.T. Tîrgu-Mureş, Romania – in print 12. TIMU Alexandru, BARBUTA Marinela, JUDELE Loredana, SERBANOIU Adrian Alexandru. INFLUENCE DES DECHETS SUR LA CORROSION ET LE GEL-DEGEL DES ECO-BETONS. Conférence NoMaD 2018 - Liège 8 et 9 novembre 2018 - Université de Liège, Belgique – in print

Date post:	26-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	43 times
Download:	0 times

Efectele utilizării adaosurilor asupra proprietăților ... · Betonul este obținut din agregate...

Documents