,,Olivier Bourdeaut intr6 in literaturl cu o poveste simpl6, frumoasi,
nebunl gi tristi. Literatura lui navigheazi intre Spuma zilelorde Boris vian qi -*r".:.:?,fr;Iaturizare d la SalingerJ'
OrrvrERBOURDEAUTa$teptAndu-1pe Bojangles
'F
O r,rvrrnBoURDEAUTagteptdndu-lpe BoJangles
Traducerc din limbe frnneez{ 9i noteArree GaoneaEcu
NEMIRA
Tatdl meu lmi spusese e{, tnainte E4 md naEe €u, rne.
eeria lui eta sd,vdneze mugte eu un harpon, tmi ar{tsee
harponul gi o muse{ strivit{,
- Am renun;at fiindc{ era foarte grea 9i foarte proet
pladru,lmi deelarase el, aqezAndu.gi vechea unealt{ de
lueru lntr.un eufarag l{cuit, Acum deschid 1arcje,
munea e mult{, dar foame bine pl4tita,
€And laeepuee geoala, la primele ore, cAnd ee fae
pr€zent{rile, eu vorbisem, nu fArA mAndrie, derpre me.
eeriile lui, dar md alesesem eu mustr{ri bl&nde qi mus.
t4celi feroee.
- Adev{trulse pl{tegte proot, m{car etl, de deta asta,
era la fel de emuzant ea o mineiun4, regretaoem eu,
tn realitate, tat{lmeu era un om de lege,
- Legea ne da nou{ de mAncare! hohotea el, tn.
deo&ndu-9i pipa,
A$TEPTANDU.L PE BOJ,ANGLE3 t/
Nu era nici judecntor, nici deputat, nici notar, nici
avocat, nu era nimic din toate astea. Activitatea gi-o
putea exercita mulgumitl prietenului siu, senatorul.
Fiind informat dela sursd despre noile dispozijii legis-
lative, se aruncase intr-o profesie nouI, creatd,piesd cu
piesi de senator. Legi noi, meserie nou5. Aga a devenit
,,deschizito r de garaje" . Pentru a asigura un parc auto
sigur gi sinitos, senatorul hotirAse sI le impuni rururor
un control tehnic. Astfel, proprietarii de magini vechi,
de limuzine, de utilitare qi de tot soiul de rable trebuiau
si-9i supund vehiculul unei vizite medicale, ca si evite
accidentele. Bogali sau slraci, toli trebuiau sd se supuni.
$i-atunci, evident, fiind obligaroriu, tatil meu raxa
scump, foarte scump. Taxa dusul gi intorsul, vizita 9i
contravizita qi, judecAnd dupi hohotele lui de rAs, era
foarte bine aga.
- Salvez viegi, salvez viegi! rAdea el cu nasul begat tn
conturile lui bancare.
Pe vremea aceea, salvarea de vieli aducea bani mulf.
DupI ce deschisese un numir enorm de garaje,le-a vAn-
dut unui concurent, ceea ce a fost o ugurare pentru
Mama, cd,reia nu-i prea pldcea ca el si salveze viegi,
fiindcn muncea mult pentru asra, iar noi nul vedeam
aproape niciodatl.
- Lucrez pini, tdrziu ca si mi pot opri devreme, iirispundea el, ceea ce eu nu prea inlelegeam.
Olrvrnn BouRor,aut
Adeseori nuJ ingelegeam pe ratil meu. L-am ingeles
un pic mai mult pe misuri ce au trecut anii, dar nu pe
de-a-ntregul. $i era bine aga.
lmi spusese ci aga s-a niscut, dar foanerepede mi-am
dat seama ci libirjdtura cenugie, ugor umflatd din
dreapta buzei de jos, care-i didea un frumos zAmbet ni-
leluq diform, se datora unei practici asidue a pipei.
Frizuralui, cu cdrare la mijloc qi vdlurele de fiecare parre,
mtr ficea sd mi glndesc la coafura cavaleristului prusac
care era in tabloul din anrreu. in afarede prusac qi de el,
nu mai vizusem niciodati pe nimeni pieptinat aga.
Orbitele ugor infundate qi ochii albagtri, ugor proemi-
nenti, ii dedeau o privire ciudatd. AdAnci gi comici. Pe
vremea aceea, il vedeam intotdeauna fericit; de altfel,
repeta adesea:
- Sunt un imbecil fericit!
La care mama mea ii rispundea:
- Vi credem pe cuvAnt, Georges, vd credem pe cuvAnt!
Tot timpul fredona - prosr. Uneori fluiera, la fel de
prost, dar, ca tot ce e ficut cu plicere, era suportabil.
Istorisea pove$ti grozave 9i, in rarele dali cAnd nu aveam
invitali, igi tndoia trupul lung gi uscar deasupra patului
meu.ca si md adoarmi. C-un ochi holbat, cu o pddure,
c-un ciprior, c-un spiridug, cu o secure, imi alunga totsomnul. Cel mai adesea sfArgeam chicotind gi sirind pe
pat sau pitit, incremenit, dupd perdele.
^$TEPTANDU-L PE BOJANGLES
- Astea-s povegti de adormit eopiiil, spunea el lnainte
de a iegi dineamerl5,,
$i aiei tl puteateredepeeuvht, Duminiea dupd-wniaza,
ea s{ eombat[ exeecele s[pt{mAnii, fdeea museulatrie,
tnfagaoglinzii eelei mari, lneadratd de autdtiigi lneu-
nunat{ de o mare mulurd majestuoasd, eu bustul gol
gi pipa.n eioe, agitanigte haltere minuseule, aseultAnd
jazz, Numea asta rglm.tonieul", fiinde{ uneori se
oprea ea s4 bea gin tonie eu lnghigituri mari gi-i de'
elara mamei:
- Ar trebui E[ lneerei sportul, Marguerite, te aeigur,
e atrtszaf,t qi te simli mult mai bine dup{l
Laeateli rdepundea tr\arnamea, eare lneerea, jinAnd
limba lntre dinfl 9i un oehi lnehis, s{.pi euleag{ mtulina
din paharulde martini eu o umbrel{ ln miniaturdr
- Ar trebui c4lneereali eueul de portoeale, Georges,
gi vd asigur ed agi g{si sportul mult mai pugin nostim
dup{l $i fifi amabil, nu m{ mai numigi il4arguerite,
alegeji.mi a1t prenume, altfel o s[ lnoep o{ mugese ea
o juninedl
N-am lngelee nieiodatd bine de ee, dar tat{l meu nu
o numea niciodet{ pe mama mca ou aeeleqi prenume mei
mult de doud zile la r&nd, €hier daed unele prcnume
1 tn original, histairas h darmir dcboat -,peveqti de dermit
de.a.n picioarelea", expraoie e#a va reveni peate edteva paragrafe
lntr.us cgntcxt €on€ret,
/4 Orrvren Bounoaaut
o agacau mei r{u ea altele, ei li pl{cen nult acect obicei
9i, ln fiecere dimineag{, tn bue{t{rie, o vedeem pAndin,
du'I, urmdrindu'l cu o privire veoell, ctAnd cu naEul ln
farfurie Eau cu barbie lrt m&ini 9i agteptAnd verdictul,
- O, nu, nu-mi putegi faee una ca estal Nu RenCe, nu
rct{zil Avem lume la cin{ dicear{l hohotea ea, apoi ln.
torsea cepul spre oglinda gi o celuta pe aoua Rende
mrAmb4ndu.Ee, pe noua Joodphine, luAndu'gi un eer
demn, pe noua Marylou, umflAndu.gi obrejii,
- Fe deasupre, n.am nimic de Ren€e ln garderob*l
Numai o oingur{ zipeanpo;eda mema un prcnumc
fix, Pe 15 februerie E€ nurnee Georgette, Nu ern adev{'
ratul ei prenume, dar Sf4ntr Georgetre avea loc e doua
zi dup{ SfAntul Valenrin, P{rinlilor mei li ee pdree
foerte pufin romentie s4 ingepeneegeE le o mecl de re.
rtaurant, lnconjuragi de iubiri forlate, ln serriciu co.
mendat, Aga cE ln fiecere an e{rb[toreau SfAnta
Georgette profitAnd de un recmurant gol gi de un rcrvi.
ciu aflet excluEiv la dispozi;ia lor, tn orice caz, Teta
rocotee c4 o e{rb{toere romantie4 nu poate purte deeAt
un pfcnume feminin,
- Fiji amabil gi rezerveli'ne mase cee mni bun{, pe
numele Georgette 9i Georgee, v{ roglLinipili.mft nu.i
rga c{ nu mci avefl pr4jiturile ncelea lngrozitoerc tn
form{ de inim{l Nul Slev4 Dosrnuluil tpunes el, rezer'
v4nd o rnac{ la un raafe rcstaufant,
A$TEPTANDU.L PE BOJANGLES /6
Pentru ei, SfAnta Georgette nu era nicidecum o sir-
bdtoare de amor discret.
Dupi povestea cu garajele, tatil meu nu mai avea
nevoie si se scoale ca si ne dea de mAncare, aga ci s-a
aplrcat si scrie ci4i. Tot timpul, mult. Stitea a$ezatla
biroul lui mare, infagahArtiei, scria, rAdea scriind, scria
ce il fdcea se rAde, igi umplea pipa, scrumiera, camera,
de fum gi de cerneale, hirtia. Singurele lucruri care se
goleau erau cegtile de cafea;i sticlele cu lichide ameste-
cate.Dar rispunsul editorilor era mereu acelaqi: "E bine
scris, amuzant, dar nu are nici cap, nici coadi". Ca sdJ
consoleze pentru aceste refuzuri, mama mea spunea:
- DacI s-ar pomeni vreo carte cu cap gi coadd, s-ar $ti!
Asta ne fecea si rAdem mult.
Despre ea, tatdl mers zicea cdbate stelele pe umir1,
ceea ce mie mi se pdrea ciudat, cdci eavorbea cu ,,dum-
neavoastrS" cu toatd lumea, inclusiv cu mine. Mama iizicea ,dumneavoastrl" qi domnigoarei din Numidia2,
t in original, twtoyer,verbinsemnAnd atAt ,,a tutui", cAt gi "a
atinge"
in treacit".
' tn original, detnoiselle de Nwmidie, ntmelefranguzesc al unei
specii de cocor (Grus virgo)de talie micI, originar din Asia Centraltr.
Legenda spune ci aceasti pasire l-ar fi inspirat pe Palamede,
miticul inventator elin al alfabetului, la elaborarea formei unorlitere, in special Z qi X in Grecia, poejii o numesc ,,pasirea luiPalamede".
/6 Olrvlrn BouRonRut
,r('('rrsttr pasire eleganti gi uimitoare care locuia in apar-
t;rrncntul nostru, pe unde igi plimba, unduinduJ, gAtul
lrrng qi negru, ciuful alb gi ochii de un rogu violent de
.'ind pirinlii mei o aduseserd cu ei dintr-o cilitorie nu
ltiu unde, in viaga lor de dinainte. Noi o numeam
,,1)<rmni;oara Superflui", cici nu servea la nimic, afarFt
.lt' faptul cd, gipa loarte tare fera niciun motiv, flcea
piramide rotunde pe parchet sau venea si mi scoale
n()aptea batAnd in uga camerei mele cu ciocul ei porto-
.''rliu gi oliv. Domnigoara era c pove$tile tatilui meu,
rlormea de-a-n picioarelea, cu capul ascuns sub aripl.( lind eram mic, am incercat adeseori s-o imit, dar era
groaznic de complicat. Dornnigoarei ii plecea la nebunie
..'irrd Mama citea tntinsl pe canapeaqi o mAngAia pe cap
ore intregi. ti pla.." lecrura, ca rururor pisirilor sa-
vrurte. tnff-o zi, mamamea vrusese s-o ia pe Domnigoara
Superflui ln orag, Ia ctmpdrdturi; pentru asta ii confec-
lirrnase o frumoasi zgerdige din perle, dar Domnigoara
sr: speriase de oameni, iar oamenii se speriaseri de
l)omnigoara, care \ipa mai riu ca oricAnd. O doamni
bltrAnl cu teckel ii spusese chiar ci era inuman gi pe-
riculos sd plimbi o paslre in lesi pe trotuar.
- Pir, pene, care-i diferenga? Domnigoara n-a mugcar
rriciodati pe nimeni gi mie mi se pare mult mai eleganti
,lecAt salamul dumneavoastri imblinit! Haidegi, Domni-
5oari, si mergem acasi, indivizii acegtia sunt preacomuni
i;i grosolani!
ASTEPTANDU-L PE BOJA.NGLES
