5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

ORGANIZARE SI AMENAJARE REGIONALA 

Grupa 203

Aspecte de planificare a

teritoriului in localitatea

Slobozia, judetul Ialomita

Marcu Cristina - Dida

F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E , U N I V E R S I T A T E A B U C U R E S T I  

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

2

Slobozia este resedinta si cel mai mare oras al judetului Ialomita. Municipiul Slobozia este poziţionat în centrul Câmpiei Române, la aproape 130 km est de Bucureşti şi 150 km vest de Constanţa. Oraşul estetraversat de râul Ialomiţa. 

Oraşul a fost construit pe rămăşiţele vechii cetăţi romane Netindava. În prezent, Slobozia are o

 populaţie de 52.710 locuitori (2002).Slobozia este situata in centrul Campiei Baraganului,pe malul stang al raului Ialomita. Aici se  intalnesc paralelele din emisfera nordica 44 33 , cu meridianul de longitudine estica , 27 20. 

Arealul geografic al Sloboziei face parte din Platforma Valaha. Maximul de altitudine al orasului estede 35 m.

Se presupune ca in subsolul orasului ( care nu a fost prospectat indeajuns ) sa existe prelungiri aleapelor minerale sulfuroase , ale namolurilor terapeutice sau ale apelor termale identificate la Amara ,Fundata , Ciulnita si Perieti( orase invecinate Sloboziei). Oricum in zona au fost identificate , dupa anul1960 , filoane ale unor zacaminte de titei si gaze naturale.

Solurile au o fertilitate foarte ridicată, aproximativ 95% din suprafaţa fondului funciar, avantajată şide relieful de câmpie, permiţând condiţii foarte bune pentru agricultură.Pe teritoriul Sloboziei se intalnesc

atat soluri zonale , cat si intrazonale si azonale.Cernoziomurile (propriu-zise , levigate freatic-umede), celemai importante soluri zonale, se raspandesc pe aproape 80% din suprafata orasului.Pe langa cernoziomuriintalnim si soluri balane de stepa, solonceacuri si soluri aluviale.

Suprafata totala a asezarii este de 13 287 de ha, din care 11 987 in extravilan.Climatul orasului este temperat-continetal , cu manifestari de excese. Media anula a izotermelor este

de 10 C si – 11 C, luna cea mai rece a anului fiind ianuarie (temperatură medie -3°C), iar cea mai caldăiulie (temperatură medie 32,6°C). Rezultanta este o amplitudine medie a temperaturii de 25,6°C, care esteuna dintre cele mai ridicate din ţară. 

În ceea ce priveşte precipitaţiile, zona are caracter de ariditate. Cea mai uscată lună este februarie(19,0 mm), cea mai umedă este iunie (70,2 mm), media anuală a precipitaţiilor fiind de 456 mm. Cantitateamaximă de precipitaţii la Slobozia în 24 de ore a fost de 69,8 mm şi s-a înregistrat la 20 august 1949. 

Vegetatia. Prin pozitia sa, localitatea Slobozia se afla in subzona de stepa.Pe teritoriul orasului ,vegetatia ierboasa este reprezentata prin pajisti stepice primare si secundare derivate.

Pajistile stepice primare , reprezentate in special prin telina stepica primara de odinioara , n-au mairamas decat rare crampeie care se pastreaza numai pe malurile abrupte ale Ialomitei sau prin pajistile dinpadurile Sloboziei.Insa si aceste pajisti sunt intens degradate si ruderalizate prin pasunatul abuziv , astfelincat ele nu reprezinta fidel vegetatia stepica primara, intrucat unele elemente fluoristice lipsesc, iar unelesunt in plus, datorita conditiilor locale nou create( Festuca valesiaca  – Parusca stepica, Agropyrum

cristatum – Pir , Koeleria gracilis , Andropogon ischaemum – Barboasa , Potentilla argentea  –  Scrantioarea, Anchusa ochroleuca  – Limba boului, Filago germanica  – Firicica , Poa Bulbosa  – Firuta cubulbi etc).

Palcurile de paduri care au mai ramas in urma distrugerii acestora se caracterizeaza prin dominantastejarului brumariu –  Quercus pedunculiflora . In afara de specia dominanta , se mai dezvolta si stejarulpufos –  Quercus pubescens ,mojdreanul –  Fraxinus ornus , lemnul cainesc – Ligustrum vulgare , visinulturcesc – Prunus mahaleb etc.

Fauna. Lumea animala cea mai caracteristica o reprezinta mamiferele, iar dintre acestea , cele maiimportante sunt rozatoarele.La acestea se mai adauga pasarile , reptilele si insectele. Dintre rozatoare , celmai caracteristic este popandaul –  Citellus citellus.Pe langa acesta, se mai intalnesc diferite specii desoareci si sobolani , ca soarecele de camp , soarecele pitic, sorecele de casa , soarecele de misuna. Se maipoate intalni si catelul pamantului – Spalax leucodon ,iepurele de camp –   Lepus europaeus , vulpea – Vulpes vulpes .

Pasarile ce caracterizeaza zona sunt : Dropia –  Otis tarda , Spurcaciul –   Burhinus oedicnemus ,

Prepelita –  Coturnix coturnix , Potarnichea –  Perdix perdix.Reptilele cel mai des intalnite sunt soparlele- Lacerta taurica si Lacerta agilis sau serpi ca Coluber 

 jugularis caspius.

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

3

Cercetările arheologice au dus la descoperiri ce confirmă existenţa unor aşezări umane în perimetrulactual al oraşului încă din perioada neolitică (cca 3000 î.Hr.), ca şi prezenţa neîntreruptă a comunităţilorlocale în acest teritoriu până în epoca feudală, când localitatea începe să capete importanţă. AşezareaSloboziei în această parte a Bărăganului s-a datorat unor motive comerciale. Aici, pe malurile Ialomiţei, seîntâlneau două drumuri comerciale importante: primul venea din Europa centrală, ajungând la Braşov, Bucureşti, apoi Oraşul de Floci (vestit târg medieval distrus complet in jurul anului 1780) şi, in fine,Constanţa; al doilea lega Orientul Apropiat de Ţara Românească prin Constantinopole, Silistra, Călăraşi, 

Oraşul de Floci, Brăila, Galaţi. Nu se poate spune ca existenta dintru inceput pe aceste locuri a unor asezari carora le stim numele afost si inceputul locuirii pe aceste meleaguri . Exista dovezi despre catunul Cuiburi ca a existat cu multinainte , fiind un schit de calugari in apropierea actualei Slobozii. De asemenea , catunul Cetatelele esteamintit intr-un hristov de la 1538.

Chiar Vaideei , viitoarea Slobozie , isi dovedeste o existenta anterioara prin insusi actul sau denastere , hristovul de la 1614 , in care se spune ca : ,, Aceasta mai sus-zisa seliste s-a aflat domneasca , afost pustie , fara oameni inca din zilelele lui Mihai Voievod. Deci aceasta ,, seliste a fost ,dar a ramasfara oameni , probabil din cauza unei invazii tataresti , petrecuta oricum inainte de 1594.

Cercetarile arheologice arata ca existenta acestei asezari , privita prin existenta populatiei care avietuit aici , este mult mai veche. In zona de nord a Sloboziei a fost recoltat un material ceramic doveditor

al unor perioade de locuire datand din secolele IV I. Ch. Sapaturile efectuate la fundatia pentru fosta BancaAgricola au scos la iveala oale , cahle si vase de mici dimensiuni care dovedesc locuiri intre secolele XVI –  XVIII , iar in ,,Punctul Bora de pe Terasa raului Ialomitaa fost descoperit un material arheologic bogat sifoarte graitor pentru identificarea unor asezari apartinad culturii Boian , faza Giulesti . Mai mult,amforelegrecesti descoperite in ,,Punctul Bora dovedesc relatii comerciale ale locuitorilor acestor meleaguri cucentre ale lumii antice.

Alte descoperiri arheologice , foarte consistente , atesta trairi pe aceste locuri , inca din perioadafeudalismului timpuriu ( sec. X- XI ), dar si in perioada medievala ilustrata , intre altele, si prindescoperirea tezaurului de la Bora.

SANTIER ARHEOLOGIC

 

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

4

Economie. Principala problemă economică a judeţului Ialomiţa şi implicit a municipiului Sloboziaeste numărul relativ restrâns de activităţi economice care se structurează în principal pe exploatarearesurselor din agricultură. Chiar dacă unele dintre aceste sectoare sunt capabile să facă faţă concurenţeinaţionale sau internaţionale, gama restrânsă de activităţi limitează potenţialul de dezvoltare. Pe măsură ceeconomia se maturizează este necesară dezvoltarea unor activităţi centrate pe o înaltă calitate a resurselor umane, având implicit o valoare economică adăugată mare. Tocmai de aceea una dintre principaleleprobleme strategice este tocmai dezvoltarea resurselor umane.

Economia Sloboziei, care în noile condiţii create de Revoluţia din decembrie urma să treacă de la

organizarea de tip socialist la aceea bazată  pe principiile economiei libere, de piaţă, pornea în anul 1990de la premise destul de generoase, caracterizate de diversificare, funcţionalitate şi, în mare măsură,profitabilitate. Domeniile erau: industria chimică (Combinatul de îngrăşăminte chimice); industriaalimentară (Industria cărnii, întreprindere de ulei, Fabrica de produse lactate, întreprinderea de morărit şi

 panificaţie, Avicola); industria textilă şi de confecţii (Filatura de bumbac, ţesătoriile manuale de covoaredin cadrul industriei locale şi cooperaţiei de consum, confecţii textile); prelucrarea lemnului (fabrici demobilă şi ateliere de împletituri); construcţii civile şi industriale (IACMI, TMUCB); agricultură (IAS şiCAP Slobozia); comerţ cu ridicata (BATMA, BJATM, ICRA); comerţ cu amănuntul (ICSAAP, ICSMI),la care se adăuga o gamă de servicii care satisfăcea toate nevoile populaţiei. 

În decursul anului 1990, ponderea activităţii economice a continuat să fie deţinută în Slobozia totde întreprinderile cu capital de stat, sectorul particular înlesnit de Decretul-Lege nr.54 ajungând la o

 pondere de doar 5% din economia municipiului şi fiind reprezentat, în exclusivitate, de comerţul cuamănuntul. Dar, ca pretutindeni în ţară, şi în Slobozia au produs efecte descătuşările economicereglementate de actele normative ale anului 1990: legea 15 privind reorganizarea unităţilor economice destat în regii autonome şi societăţi comerciale. Decretul-Lege 54 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice în mod independent, Legea 31 privind societăţile comerciale, Legea 66 privindorganizarea şi funcţionarea cooperativelor meşteşugăreşti. 

 Noul cadru legislativ a fost completat şi de înfiinţarea Camerelor de Comerţ şi Industrie dinRomânia (Decretul-Lege 139 /11 mai 1990), urmarea fiind că şi în judeţul nostru, din iniţiativa unor comercianţi, s-a constituit Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Ialomiţa, care şi-a început imediatactivitatea după recunoaşterea ei de către Guvern prin Hotărârea nr.799/1990. În anul 1991, economia municipiului Slobozia începe să capete alte valenţe. Camera de Comerţ, Industrieşi Agricultură începe să înregistreze mereu mai mulţi agenţi economici (Asociaţii Familiale, persoanefizice autorizate, societăţi în nume colectiv, societăţi in comandită simplă, Socirtăţi cu RăspundereLimitată şi Societăţi pe Acţiuni). Prima firmă înmatriculată în judeţul Ialomiţa a fost Combinatul pentruproducerea, industrializarea şi comercializarea cărnii de porc, cu sediul în Slobozia, având numărul deînmatriculare J21/1/1991, cu capital de stat. Prima societate cu răspundere limitată (SRL) cu capital

 privat, sediul de asemenea în Slobozia, a fost "Flora SRL", înmatriculată sub numărul J21/15/1991.Aceasta a avut la înfiinţare un capital social de 100.000 lei, iar ca obiect de activitate comerţul cuamănuntul de mărfuri industriale şi produse alimentare. 

Anul 1991 a fost marcat de o accentuată dezvoltare a sectorului privat. Interesant este însă faptul căgraba intrării în noul sistem economic, lipsa de pregătire managerială şi încă mulţi alţi factori au făcut ca

 privatizările din acest an să fie cel mai puţin performante, să eşueze în încetări de activitate sau falimente.Cifrele sunt un argument: din total de 369 de agenţi economici înmatriculaţi în anul 1991, până la fineleanului 2005 au mai rămas 188. Deci aproape jumătate, din care 109 SRL-uri, s-au "pierdut pe drum"fiindcă nu au rezistat în faţa provocărilor şi exigenţelor unui sistem economic nou şi necunoscut,concurenţial, necruţător cu improvizaţia. La sfârşitul anului 2005, în Slobozia mai funcţionau doar două societăţi cu capital de stat - URBAN S.A.şi DRUMURI ŞI PODURI S.A. - în timp ce numărul societăţilor cu capital privat, active juridic, ajunsesela 3.220, cu un capital social de 232.390.000 RON, în forma de organizare a acestora predominau SRL-urile (2.308 agenţi economici, urmate de PF - 502 şi AF - 163 (adică "Persoană Fizică" şi "AsociaţieFamilială") numărul societăţilor pe acţiuni (S.A.) fiind de 130.Este foarte important de subliniat şi altecomponente, consecinţe ale creşterii sectorului privat: mai multe produse şi servicii, un aport mai

substanţial al veniturilor din taxe şi impozite la bugetul local, precum şi crearea continuă a locurilor demuncă, sectorul absorbind la finele anului 2005 un număr de aproape 13.000 de salariaţi, din totalul decirca 17.000. Cei mai mulţi dintre aceştia lucrau în sectoarele aflate în relaţie cu agricultura, urmaţi de ceidin industrie, comerţ, construcţii, servicii etc. Şi cifra de afaceri în sectorul privat din Slobozia era

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

5

semnificativă. în anul 2004 de exemplu, aceasta a depăşit 11.000 de miliarde lei vechi. Se adaugă la toateacestea mutaţiile survenite în peisajul urbanistic, în starea materială a oamenilor, în schimbările pe care lecunosc mentalitatea, gradul de civilizaţie. Este de menţionat în acest context şi faptul că, în ultimii ani,construcţia de locuinţe particulare cu un grad sporit de confort - multe tip vilă - a luat o amploaredeosebită, la orizontul anului 2007 conturându-se deja câteva cartiere de astfel de locuinţe. Suprafaţalocuibilă în acest tip de case depăşea 100.000 m.p. în anul 2005. Aceasta se adaugă locuinţelor din cele412 blocuri din oraş, în care majoritatea celor 15.827 de apartamente au fost supuse de proprietarii lor unor importante lucrări de modernizare. 

Structura economică a municipiului Slobozia în anul 2007 apare mult diferită de aceea din 1990. În rezumat, aceasta este: industria chimică (Amonil, Chimilin, Marchim Prod)  industria de prelucrare a cauciucului şi maselor plastice (Pet Star Holding)  industria alimentară (Teletext, Avicola, Top Food Impex, Tritipan, Rusalca, Elsapan,

Baron, Ovicom, Cocor, Expur) industria lemnului şi a mobilei (Net-I-Com, Prodecor, Viprod, Fidias, Mobila, Orizont) tehnologia informaţiei, telecomunicaţii (Gamatel, Softex)  industria confecţiilor (Carreras, Lamar, Sorina)  agricultură (Somalex, Estrella, Midagro, Almar, Comasil)  construcţii civice şi industriale (Constrif, Stractural, Omega Invest, Drumuri şi Poduri,

Concivic), precum şi numeroase firme de servicii, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul. După anul 1990, numeroase produse şi servicii au apărut ca noutăţi în economia oraşului şi în viaţa

locuitorilor: societăţi de consultanţă şi de audit, servicii de televiziune prin cablu şi internet,telecomunicaţii, servicii de pază şi protecţie, servicii bancare diveisificate, producţie de preforme şi PET-uri, de lacuri şi vopsele, tâmplărie de aluminiu şi PVC etc. Toate acestea şi încă multe altele se conjugă cugrija pentru calitate, cu dotările moderne, cu schimbarea înfăţişării spaţiilor comerciale şi de servicii, cuautomatizarea şi computerizarea operaţiunilor, cu sporirea gradului de civilizaţie în sistemul de relaţiiofertant-beneficiar.Utilizând o grilă de criterii, care au ca referinţă bilanţurile anuale şi indicatorii economici de eficienţă,Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Ialomiţa antrenează firmele private într-un concurs anual -"Topul judeţean al firmelor". Comunitatea de afaceri din Slobozia beneficiază şi de o serie de acţiuni -Saloane, Târguri şi Expoziţii, Colocvii şi alte tipuri de întâlniri ale oamenilor de afaceri, unele dintre elecu o continuitate care le-a consolidat prestigiul: Agroial - Partener (13 ediţii), Salonul de construcţii şiarhitectură (10 ediţii), Femina Star (8 ediţii), Salonul Auto (3 ediţii), etc. La acestea se adaugă şi alteiniţiative: misiuni economice în peste 16 ţări, la care au participat aproape 400 de oameni de afaceri,

 prezentări de firme şi de produse, cursuri de calificare şi de perfecţionare, de management, întâlniri deafaceri, seminarii, simpozioane, participări la târguri internaţionale. În cei 19 ani care s-au scurs de la Revoluţia din decembrie 1989, Slobozia nu a beneficiat de o investiţiestrăină majoră, deşi există 125 de agenţi economici cu capital străin - 36 de firme din Italia, 29 din Turcia, 10 din China, precum şi din Coreea de Sud - capitalul investit de acestea depăşind 5 milioane de dolari. 

Sectorul primar 

Din suprafaţa totală pe care se dezvoltă unitatea administrativ teritorială, şi anume 12.672 ha,suprafaţa agricolă este de 9.620 ha (76 %), din care 9.067 ha arabil (94 %), suprafeţe aflate aproape întotalitate în proprietate privată. În ciuda calităţii deosebite a terenului, datorită practicării unei agriculturide subzistentă care determină un nivel redus de productivitate fluctuant, recoltele obţinute sunt în funcţiede condiţiile climatice ale anului agricol. În agricultură lucrează numai 5,6% din numărul de salariaţi aimunicipiului Slobozia. De asemenea, efectivele de animale înregistrează o evoluţie fluctuantă,menţinându-se aproximativ jumătate din efective în gospodăriile populaţiei în cazul bovinelor şiporcinelor, 90 % în cazul ovinelor şi în cazul păsărilor marea majoritate sunt crescute în fermeleindustriale şi nu în gospodăriile populaţiei. Numărul mare de animale în gospodăriile populaţiei se explicăşi prin existenţa celor două cartiere de tip rural al municipiului Slobozia şi anume: Bora şi Slobozia Nouă. 

Sectorul secundar 

În ciuda restructurărilor şi privatizării unităţilor industriale din perioada 1995 – 2000, Slobozia arămas cel mai important centru industrial al Bărăganului. Conform datelor prezentate de site-ul Camereide Comerţ şi Industrie Ialomiţa în topul firmelor anului 2003, pentru activitatea principală industrie suntprezente 32 de companii din municipiul Slobozia dintr-un total de 81, iar în topul anului 2004, 34 din 73

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

6

de companii sunt tot din Slobozia. De altfel în anul 2004 dintre cele 14 firme cărora li se acorda Trofeulde excelenţă pentru clasarea pe locul I al Topului Judeţean al Firmelor 10 erau unități economice dinSlobozia.Cel mai mare număr de salariaţi din municipiul Slobozia lucrează în servicii, grupul lucrătorilor dinindustrie situându-se pe locul al doilea, în special în industria prelucrătoare aşa cum arată şi datelestatistice centralizate de către Institutul Naţional de Statistică. Diferenţa dintre numărul de angajaţi din industrie dintre anul 2000 şi restul anilor din perioada analizatăse datorează închiderii temporare în respectiva perioadă a activităţii societăţii comerciale AMONIL S.A.,

cea mai mare unitate industrială din municipiu. Scăderea preţurilor pe piaţa îngrăşămintelor chimicealături de scumpirea principalei materii prime – gazul metan – poate determina tensiuni sociale urmare aunor concedieri masive.Alături de ramurile industriale bazate pe prelucrarea resurselor agricole (plante tehnice, cereale, lapte,carne etc.) în Slobozia s-au dezvoltat şi unităţi industriale de confecţii şi prelucrarea lemnului. Din păcatenumărul activităţilor industriale nu este suficient de diversificat, în special în direcţia produselor cuvaloare adăugată mare, tocmai de aceea una dintre principalele direcţii strategice şi priorităţi aleadministraţiei trebuie să devină atragerea de investiţii alături de sprijinirea investitorilor locali. 

 Numărul de angajaţi din diversele sectoare de activitate 

2

004

2

003

2

002

2

001

2

000

 Număr mediu total salariați, din care: 

16.609

17.310

16.179

15.994

15.451

Industrie 4.568

4.560

4.922

5.232

3.794

Industria prelucrătoare 

4.093

4.132

4.216

4.503

3.029

Energie electrică şitermică, gaze şi apă 

475

518

706

729

765

 Sectorul terţiar  În ciuda insuficientei dezvoltări a serviciilor, comparativ cu alte centre urbane mijlocii din sud-estulţării Slobozia are o dominantă funcţională terţiară. Serviciile existente se adresează în special populaţieioraşului şi celei din spaţiul rural înconjurător, fără a avea o relevanţă regională. În ciuda faptului că înmunicipiul Slobozia s-au dezvoltat industriile având ca materie primă produsele agricole, nu s-audezvoltat în egală măsură şi serviciile de suport pentru agricultură (consultanţă în marketing agricol, bursăfunciară sau de cereale etc.). Odată cu apropierea momentului integrării României în Uniunea Europeană, serviciile financiar-bancare au cunoscut o diversificare fără precedent, in perioada 2005 – 2006 şapte

 bănci deschizându-şi filiale sau sucursale la Slobozia. Datorită funcţiei de coordonare a teritoriului, înSlobozia lucrează peste jumătate din funcţionarii publici ai judeţului Ialomiţa şi dintre lucrătorii dinsănătate. De altfel cel mai mare număr dintre salariaţii din Slobozia lucrează în sectorul serviciilor. 

Lacurile situate parţial pe teritoriul administrativ al municipiului Slobozia, respectiv Iezer şi Amara, nusunt exploatate decît pentru loisir de către cetăţenii municipiului Slobozia. Din păcate, Slobozia nu oferăo paletă de servicii complementare la turismul banear turiştilor care vin în număr relativ mare în staţiuneaAmara. Administraţia publică şi agenţii economici ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea turismuluide tranzit sau a turismului de afaceri si formare profesională, prin conceperea unor oferte adecvate, încadrul celor 5 hoteluri existente în prezent, care dispun de aproximativ 350 de locuri de cazare. Înapropierea municipiului Slobozia a fost construit un parc de loisir care nu este exploatat în prezent la justasa valoare.

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

7 

Momente istorice cu impact local major

1.Anul 1934 – Slobozia... saracie

La inceputul anului 1934 , populatia Sloboziei numara 6 287 de persoane , numarul acestoracrescand pana la sfarsitul anului cu doar 26 de suflete. Starea materiala si nivelul de civilizatie din sanullocalitatii sunt relevate de urmatoarele date : din cele 1263 de case, 319 aveau o singura incapere , doar 98de case erau din zid , 3 erau bordeie , 58 erau acoperite cu stuf si 6 cu paie. ,,Industria orasului erareprezentata de un cazan de rachiu , doua mori , 10 brutarii , 4 cojocarii , o fabrica de lumanari , 2depozite de petrol , o fabrica de tesaturi , doua sifonarii. Ocupatia locuitorilor se concentra pe oagricultura foarte slab productiva , facuta rudimentar si pe pamant putin , intr-o restransa gama de culturi ,celelalte ocupatii absorbind putini oameni dintre cei aproape 5000 de locuitori apti de munca. Erau 21 dezidari, 36 lemnari, 6 rotari,13 fierari, 3 potcovari , 16 tinichigii, 19 croitori si 10 caramidari.

Bolile de care care sufereau locuitorii Slobozieierau sociale: 123 cazuri de tuberculoza( din care 22

au murit in cursul anului) , 50 de bolnavi de sifilis, 8 de pelagra , 166 de paludism, 8 oameni aveaublenoragie , iar 2 erau gusati. ,, Igiena locuitorilor si

vestimentatia cat se poate de rea, populatia fiind 

 formata in mare parte din tigani saraci’’ - se mai arataun raport.

2.Primul Razboi Mondial – urme si distrgeri

Raspunsul trimis de Primaria comunei urbaneSlobozia la chestionarul trimis de Ministerul de Interne, referitor la pagubele provocate de ocupantii straini inperioada razboiului din 1916 -1918 pe raza localitatiinumara pagube din urmatoarele categorii: ,,prinbombardarea aeroplanelor ( fara victime, doar pagubemateriale ) , vexatiunile si imixtiunile incercate sausuferite ( au fost inchisi si tinuti sub arest 5

condamnati pe 7 luni) , rechizitii( au fost adunate cireadele de vite , au fost luate vacile , manzatii , viteiisi oile – peste 550 de vite , 450 de cai , 800 de oi; au fost ridicate , de asemenea , sub forma de rechizitii ,oale de fier mari , aparate telefonice , masini de scris , clopotele mari de la biserici) , ditrugeri , furturi ,

 jafuri( a fost distrusa cladirea statului, spitalul , primaria , scolile , abatorul comunei ;au ridicat marfuridin magazinele comerciantilor in valoare de 600 000 lei ), crime , violuri , silnicii, impunerea de dari ,

amenzi catre administratia militara si despagubiri supusilor straini , pagube de pe urma armatei roamanesi a celei rusesti .  

3. Criza apei

Intr-un document semnat la 11 decembrie 1939 de pretorul plasii Slobozia, N.Paraschivescu, searata ca pentru cele 1 160 familii ale orasului , problema apei potabileera foarte grava. Existau 283 de puturi, din care insa de la adancimealor de cca. 7 metrii se scotea o apa foarte salcie , nepotabila, iar apa dinraul Ialomita , care se consuma frecvent , era plina de impuritati, Seestima ca apa potabila putea fi gasita la adancimi de 130-170 m (

evident exagerat- n.n.)

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

8 

4. Iluminatul electric –  40 de ani de necazuri

In anul 1882 , laBucuresti se punea in functiuneprima retea din tara pentruiluminatul electric. LaTimisoara se aprindea pentru

prima data in Europa iluminatulstradal in 1884. La Iasielectricitatea patrundea in1899, la Ploiesti in 1902 sila...Slobozia in 1905. De lageneratorul instalat la vestitamoara a fratilor Fuerea ,curentul electric se strecuraprin cateva srame mai intai laspitalul orasenesc de vis-a-vissi mai apoi pe o timida retea

stradala , care inca nu putea saconcureze in mod serios lampile cu gaz intretinute de lampagii primariei.

Inceputul acela de la 1905 parea promitator ,pana in 1916 , chiar cauta sa se extinda , numai caprintre relele Razboiului Mondial Dintai s-au aflat si acelea care au facut ca falnica moara Fuerea sa fiedistrusa, sa fie furata de nemti, sa arda si sa piara o data cu generatorul ei electric. Si de aici ,Slobozia isiva adauga necazul iluminatului electric altor istorice necazuri precum lipsa apei potabile , starea strazilor ,agresiunea inundatiilor cauzate lipsei digului de aparare, existenta crivaii.

Abia in 1937 se va semna contractul cu ,,Lumina, care se angaja ca intr -un an sa termine lucrareasi sa furnizeze curent electric.

Elemente politice, socio-democratice si economice semnificative 

Slobozia si inceputul vietii politice. Viata politica la Slobozia a inceput in anu 1879, prin creareafilialei Partidului National Liberal , patru ani mai tarziu creandu-se si o filiala a Partidului Conservator. Inperioada de incepu a vietii politice liberale, cel mai important lider local al acestui partid a fost invatatorulIlie Lupu, acesta devenind si deputat la Alegerile Generale din anul 1919. Clubul liberal din Slobozia aeditat si primul ziar din istoria presei locale - ,,Iluminatorul, in 1914 , In anul 1919 a luat fiinta laSlobozia Partidul Taranesc , principalii findatori diind doctorul Ion Pantelimon si invatatorul Ioan Bercus.Tot in anul 1919 , a luat fiinta in Slobozia si Partidul Poporului, o formatiune politica de o avangarda mairedusa. Doctorul Ion pantelimon va deveni mai tarziu fruntas al organizatiei legionare locale,, Totul

 pentru tara(,,Garda de Fier). 

La primele alegeri locale din 1922, pentru functia de primar al Sloboziei s-au inscris 9 candidati, iarpentru cele 23 de mandate de consilieri locali au intrat in cursa 99 de candidati.Dupa primul tur de scrutinau ramas in curs apentru fotoliul de primar Ioan Pinter(FSN) si Nicu Dinu (PDAR). Ioan Pinter a devenitprimar, cu 66,3 % din optiunile alegatorilor,Pimul consiliu local s-a construit in 1966.

La alegerile locale din 1966 , s-au inscris in cursa pentru fotoliul de primar 10 candidati. Alegerileau fost castigate tot de Ioan Pinter care a ramas primar al Sloboziei pana in anul 2003 , cand la varsta de61 de ani a decedat , fiind declarat post-mortem Cetatean de Onoare al municipiului.

La 24 octombrie 2003 , viceprimarul Gabi Ionascu a devenit primar interimar.La alegerile locale din 6 iunie 2004 s-au inscris pe liste 12 candidati. Alegerile au fost castigate de

Gabi Ionascu , la o diferenta de 828 de voturi de Maria Petre.La alegerile din 2008 , Gabi Ionascu a devenit primar inca din primul tur, marele invins fiind Maria

Petre.

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

9

Prezent 

1.Gospodărirea apelor

În zona municipiului Slobozia s-au realizat lucrări de apărare împotriva inundaţiilor prin îndiguireaşi regularizarea cursului râului Ialomiţa, iar în bazinul hidrografic al râului s-au executat lucrări deamenajare complexă reprezentate de acumulări pe cursul superior şi mijlociu în vederea atenuăriiviiturilor. Starea digurilor nu este pe deplin satisfăcătoare datorită neîntreţinerii lor. 

2.Alimentarea cu apă 

Municipiul Slobozia dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă care deserveşteconsumatorii casnici, consumatorii publici şi o parte din consumatorii industriali. Din acest sistem sealimentează şi oraşul Amara. În prezent se foloseşte frontul de apă captat din Dunăre (în dreptul comuneiModelu), dar se doreşte schimbarea sursei apă de suprafaţă cu apă din pânza freatică în special datorităfaptului că în prezent orice accident de poluare chimică sau radioactivă a fluviului Dunărea poateconstitui o ameninţare pentru municipiu, acesta putând rămâne fără apă o perioadă îndelungată. O altăcategorie de disfuncţionalităţi o constituie subdimensionarea unor conducte şi utilizarea unor conducte deazbociment, material care s-a demonstrat a fi nociv pentru sănătatea populaţiei. Dată fiind poluarea fluviului Dunărea şi expunerea municipiului Slobozia la accidente de poluare chimicăşi radioactivă Consiliul Local al Municipiului a decis implementarea unui proiect care constă înschimbarea sursei de apă care să alimenteze reţeaua de apă potabilă a municipiului. O rezervă de apă cuun grad ridicat de potabilitate a fost identificată şi primul foraj a fost executat în vederea realizării uneisurse de apă subterane din frontul de captare paralel cu DN 21 Brăila, Călăraşi de la adâncimea de 110 mdin stratul hidro-geologic Frăţileşti. Utilizarea apei din sursă subterană va duce la reducerea numărului deafecţiuni de origine hidrică, reducerea riscului de întrerupere a alimentării cu apă urmare unor accidenteecologice pe fluviul Dunărea, crează apariţia unui disponibil de apă care va fi folosit la dezvoltareaulterioară a reţelei municipale de apă şi poate face din municipiul Slobozia furnizorul de apă din zona

 periurbană. 3. Canalizarea şi epurarea apelor uzate 

Apele uzate menajere sunt colectate şi transportate către staţia de epurare prin intermediul uneireţele gravitaţionale cu trei trepte de pompare. Canalizarea pluvială evacuează apa din precipitaţii direct

în râul Ialomiţa şi într -unul dintre canalele de desecare. Principala problemă a reţelei de canalizare estefaptul că aceasta a rămas în urma reţelei de alimentare cu apă, existând zone importante din municipiucare nu beneficiază de colectoare de canalizare la care se adaugă şi faptul că o mare parte din colectoarelemenajere au devenit subdimensionate datorită racordării de noi consumatori. Reţeaua de canalizaretrebuie extinsă şi pe platformele industriale ale oraşului, în special pe platforma Vest. Lucrărilor deextindere trebuie să li se adauge lucrări de decolmatare a canalizării pluviale. Modernizarea şi extindereacanalizării menajere şi a celei pluviale trebuie corelată cu modernizarea uzinei de epurare a oraşului, înspecial datorită faptului că staţiile de preepurare ale agenţilor industriali funcţionează necorespunzător,ceea ce duce la creşterea încărcăturii poluante deversate în râul Ialomiţa. 

4. Alimentarea cu căldură 

Urmare creşteri preţurilor la agentul termic numeroase debransări de la instalaţia de termoficarea au

fost înregistrate. În prezent în municipiul Slobozia sunt în funcţiune 17 puncte termice şi 5 centraletermice folosite la alimentarea cu agent termic al locuinţelor colective şi dcotări publice, există deasemenea centrale termice de bloc şi numeroase centrale de apartament. Dat fiind că principala cheltuială din bugetul unei familii este cea cu încălzirea locuinţei trebuie promovatşi implementat de către autoritatea locală împreună cu asociaţiile de proprietari a unor proiecte dereabilitare termică în cadrul legislativ creat de Legea 260/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă aGuvernului nr. 187/2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2002 privindinstituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. 

5. Alimentarea cu gaze naturale

Municipiul Slobozia este alimentat cu gaze naturale din sistemul naţional de transport şi distribuţieprin intermediul conductei magistrale de transport Jugureanu –  Călăraşi la care este racordată reţeaua de

alimentare cu gaz natural a municipiului Slobozia. În prezent reţeaua de distribuţie cu gaze naturale esteîn curs de extindere şi funcţionează în condiţii tehnice corespunzătoare. 

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

10 

6. Alimentarea cu energie electrică 

Alimentarea cu energie electrică se face din SistemulEnergetic Naţional  prin două staţii de 110-20 kV. Reţeaua demedie tensiune (20 kV) şi cea de joasă tensiune sunt de tipsubteran în zonele de blocuri şi aeriene în zonele periferice,cu locuinţe individuale. Reţeaua de iluminat public esteseparată de cea a consumatorilor casnici. Gradul de încărcareal reţelelor este de 70 – 80 %.

7. Managementul deşeurilor Managementul deşeurilor în municipiul Slobozia a fost

primul serviciu public exploatat în sistem privat din  judeţulIalomiţa. De la sfârşitul anului 2005 municipiul Slobozia şi o

 parte din judeţul Ialomiţa este deservit de Platforma dedepozitare Deşeuri Nepericuloase Slobozia, situată peşoseaua Amara. 

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

11

Conform Conceptului Strategic de Dezvoltare Spaţială al României (Structura indicativă a polilor şi reţelelor teritoriale) Slobozia este un pol regional de importanţă interjudeţeană fără specificitatefuncţională (de tip cultural sau turistic). Situat la intersecţia a două axe de circulaţie importante: DN 2A

(E 60) Bucureşti –  Hârşova –  Constanţa şi, respectiv, DN 21 Călăraşi (viitor feribot) – Slobozia –  Brăilaşi ramificaţia DN 2C Slobozia –  Buzău, municipiul Slobozia se afla la mai puțin de 20 km nord față deautostrada A 2 Bucureşti –  Constanţa, parte componentă a culoarului european 4. 

Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia e marcată de puternice disparități regionale. Astfel parteade nord are o rețea urbană mai densă, concentrează principalele obiective turistice amenajate, un număr mai mare de unități industriale viabile, toate unitățile de învăţământ superior de stat şi majoritateainstitutelor de cercetare, în timp ce partea de sud are un profil predominant agricol, industria este puternicafectată de tranziție şi în general puțin dezvoltată, una din consecințe fiind o rată mai crescută a șomajuluifață de județele din nord. Partea de sud are totuși avantajul foartei bune conexiuni la sistemul decirculaţii național (Dunărea, Canalul Dunăre –  Marea Neagră care asigură legătura cu Constanţa, culoaruleuropean 4, calea ferată Bucureşti –  Constanţa) însă acest potenţial este încă insuficient valorificat. 

Ca aspecte sectoriale importante pentru ansamblul regiunii pot fi menționate: −tendinţa generală de îmbătrânire a populaţiei cauzată de sporul natural negativ şi emigraţia

tinerilor;−slaba dezvoltare a sectorului terţiar manifestată prin fluctuaţii atât în timp cât şi la nivelul regiunii;

acest sector este subdimensionat atât în raport cu nevoile populaţiei cât şi cu celelalte sectoare economice; 

1Sursa: Plan dezvoltare Regiunea Sud, Strategia de inovare regională – Sud Muntenia

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

12

−agricultura are un potenţial însemnat în judeţele sudice (suprafeţe, calitatea solurilor, tradiţie) insuficientvalorificat (productivitate scăzută, lipsa dezvoltării activităţilor conexe –  industriale şi servicii). 

 Infrastructura socială

A.EDUCAŢIA 

Slobozia este cel mai important centru educaţional din judeţul Ialomiţa, atât ca dezvoltare a reţeleieducaţionale cât şi din punctul de vedere al calităţii actului educaţional. Structura educaţională poateasigura şcolarizarea la toate nivelurile, în cadrul acesteia existând un număr de 6 grădiniţe, 6 şcoli primare

şi gimnaziale, 6 licee (între care un colegiu naţional şi un liceu de artă), o şcoală postliceală şi două filialeale unor instituţii de învăţământ superior. Activitatea şcolară se desfăşoară în 334 de săli de clasă şicabinete, 39 de laboratoare şi 26 de ateliere şcolare.

Reţeaua şcolilor primare şi gimnaziale acoperă într -un grad suficient nevoile educaţionale. Nuacelaşi lucru se poate spune şi despre învăţământul liceal a cărui structură educaţională nu este orientată şiacoperă partial nevoile pieţei muncii. 

La Slobozia funcționează două facultăți ale universității Bioterra (învățământ privat, sediu propriu)și a funcționat (în cadrul spațiilor din cadrul stațiunii Amara) o secție pentru învățământ la distanță aA.S.E. Bucureşti. Lipsa unei palete mai largi de opțiuni în învățământul superior este suplinită deapropierea faţă de cel mai mare centru universitar din ţară –  Bucureşti. 

B.OCROTIREA SĂNĂTĂȚII 

Din punctul de vedere al ocrotirii sănătăţii, chiar dacă la nivelul judeţului Ialomiţa există un număr insuficient de medici, cel mai mare număr de medici şi medici specialişti se găseşte în Slobozia, fapt ce sedatorează şi faptului că pe teritoriul municipiului funcţionează Spitalul Judeţean de Urgenţă Ialomiţaavând 521 de paturi la care se adaugă 2 dispensare şi policlinici, o policlinică privată, 4 cabinete medicaleşcolare, 19 cabinete medicale individuale, 19 cabinete stomatologice aparţinând sectorului public şi privatşi 16 farmacii (datele statistice sunt la nivelul anului 2004).

C.SERVICII DE PROTECȚIE SOCIALĂ 

Sistemul serviciilor de protecţie socială nu este suficient dezvoltat şi acoperă o arie relativ restrânsăa grupurilor care necesită îngrijiri speciale, în schimb în ultimii ani domeniul protecţiei copiilor 

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

13

insituţionalizaţi a înregistrat un trend pozitiv. 

D.ECHIPAMENTE CULTURALE 

Slobozia este şi cel mai important centru cultural al judeţului Ialomiţa. În Slobozia funcţionează 55de biblioteci şi Biblioteca Judeţeană Ialomiţa, Muzeul Judeţean Ialomiţa şi Muzeul Naţional alAgriculturii, Centrul Cultural „Ionel Perlea” care face parte din circuitul UNESCO. Mass-media este un

sector deosebit de dezvoltat: în Slobozia funcţioneaza un studiou local al unei televiziuni centrale, trei posturi de radio şi apar mai mult de 15 ziare şi publicaţii periodice judeţene sau regionale.

 Plan Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Slobozia, județul Ialomița

  Reţea bună a instituţiilor de învăţământ    Număr redus al instituţiilor de învăţământ postliceal şi superior    Grad ridicat de cuprindere al elevilor în învăţământul primar şi gimnazial   Tendinţa de creştere a gradului de cuprindere al elevilor în învăţământul liceal   Lipsa unei orientări strategice a unor instituţii educaţionale pentru acoperirea nevoilor pieţei

forţei de muncă   Municipiul depinde de Bucureşti pentru asigurarea formării universitare    Nivel redus şi învechit al dotărilor din spitalul judeţean şi dispensare asigură o calitate cel

mul medie a actului medical, o parte importantă a populaţiei căutând soluţii de tratament înmunicipiul Bucureşti

  Spitalul având caracter judeţean asigură servicii medicale şi membrilor comunităţilor dinafara municipiului şi a zonei periurbane 

  Scăderea nivelului de trai a condus la reducerea interesului pentru actul cultural   Numărul de instituţii mass-media este deosebit de mare, dublu faţă de numărul unor astfel

de instituţii din oraşe de dimensiunile municipiului Slobozia 

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

14

Diagnosticul general2 la nivel județean pune în evidență poziţia geografică favorabilă dezvoltăriiactivităţilor de tip transfer, tranzit, dispecerat; (Ialomiţa navigabilă); cererea mare de cadre calificate;accesul la sisteme moderne de telecomunicaţii; atractivitatea pentru turismul balnear şi de afaceri încondiţiile susţinerii dezvoltarii economice; legăturile bune cu zonele situate în partea de nord şi vest(Moldova şi Transilvania). Principalele aspecte defavorabile sunt:

  situarea în categoria judeţelor slab dezvoltate –   printre zonele sărace ale ţării;  în lipsa unor suficiente oferte de investiţii de capital în retehnologizare şi în înfiinţarea de

noi unităţi productive, politica judeţeană nu poate influența reconversia unor industrii cumare inerţie faţă de restructurare;

   pierderea pieţelor de desfacere;

  absenţa unei infrastructuri suficient de atractive pentru introducerea în circuitulmanifestărilor internaţionale care au şi un rol promoţional, de atragere a investitorilor (conferinţe, manifestări expoziţionale etc.). 

Problemele cu care se confruntă județul și strategia propusă pentru depășirea acestora suntsintetizate în schema următoare: 

Dintre măsurile prevăzute pentru susținerea priorităților strategice la nivel județean au fostevidențiate cele care pot influența în mod direct strategia propusă prin Planul Integrat de DezvoltareUrbană al municipiului Slobozia. 

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

15

A.ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND DEZVOLTAREA REGIUNII SUD MUNTENIA ●Viziune: Regiunea Sud Muntenia va fi o regiune cu o puternică identitate naţională şi europeană,

capabilă să ofere locuitorilor săi o înaltă calitate a vieţii. ●Scop: 

Creşterea capacităţii regiunii în vederea dezvoltării economice şi sociale durabile şi echilibratea acesteia, care să conducă la reducerea disparităţilor şi creşterea coeziunii economice şi sociale, lacreşterea prosperităţii şi standardului de viaţă al locuitorilor regiunii.●Principalele obiective:

➢Creşterea nivelului de competitivitate şi atractivitate al regiunii ➢Creşterea capacităţii inovative şi competitivităţii mediului de afaceri al regiunii ➢Dezvoltarea economică, socială şi culturală durabilă şi echilibrată a comunităţilor rurale ➢Creşterea stabilităţii sociale şi eficientizarea potenţialului forţei de muncă a regiunii 

B.OBIECTIVE SECTORIALE ŞI MĂSURI PROPUSE RELEVANTE PENTRU MUNICIPIULSLOBOZIA (PRIN PRISMA PIDU): 

➢Creşterea semnificaţiei comunităţilor regionale ca locaţii pentru investiţii şi concentrareaactivităţilor culturale, recreative, sociale şi economice 

➢Dezvoltarea şi modernizarea utilităţilor publice, serviciilor şi infrastructurii sociale prin: −Crearea, reabilitarea si modernizarea utilităţilor publice; −Îmbunătăţirea si reabilitarea infrastructurii sociale (de sănătate, educaţională, culturală şi

recreaţională); −Creşterea standardului de viaţă al locuitorilor regiunii −Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor medicale şi sociale ➢Modernizarea şi regenerarea zonelor urbane și siturilor industriale prin: −Revigorarea rolului centrelor urbane în dezvoltarea regiunii;

CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE 

1.Populaţia şi mişcarea demografică 

Populaţia municipiului Slobozia era la 1 iulie 2004 de 52.576 locuitori, din care 27.234 femei,adică aproximativ 18 % din populaţia judeţului Ialomiţa. Trebuie remarcat faptul că în ultimii 75 de ani

 populaţia oraşului a crescut de la 7.591 de locuitori în 1930 la 56.218 locuitori în 1998 după care a fostînregistrată o scădere a populaţiei datorată desfiinţării sau restructurării activităţii unor agenţi economiciimportanţi şi implicit migrării populaţiei către zona periurbană şi în favoarea marilor oraşe în special înfavoarea municipiului Bucureşti. 

Anul 1930 1948 1956 1966 1977 1992 1998 2000 2001 2002 2003 2004

Populaţia 7591 7714 9632 12467 29978 56048 56218 55308 55189 52834 52977 52576

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

16

Din analiza datelor prezentate mai sus se poate constata că după o perioadă în care populaţiamunicipiului Slobozia a scăzut cu circa 5 %, în numai un an populaţia s-a stabilizat. În condiţiile reducerii

 populaţiei stabile se păstrează un spor pozitiv al populaţiei, spre deosebire de regiunea Sud Muntenia încare sporul natural este negativ, numărul noilor născuţi fiind acelaşi în perioada 2001 – 2004 (în medie435 nou născuţi / an), chiar dacă în respectiva perioadă populaţia scade cu 2.868 de locuitori. Se poateremarca şi faptul că ritmul de plecări cu domiciliul din localitate se menţine la circa 1000 de locuitorianual, în timp ce ritmul stabilirilor domiciliului în Slobozia este stabilit la aproximativ 700 persoaneanual. Structura pe sexe a populaţiei este apropiată de structura naţională (49 % bărbaţi şi 51 % femei). 

Sporul migratoriu a luat valori negative pentru prima dată în 1995, cu o valoare maximă (426) în anul2000.

1990 1991

1992 1993 1994 1995

1996 1997 1998

1999 2000 2001

2002 2003

2004

Sosiţi 1599 947 850 845 864 721 791 720 679 651 523 663 738 755 679

Plecaţi 1039 471 564 488 622 859 926 1000 1037 1046 949 910 1048 995 1044

Spormigratoriu

560 476 286 327 229 -132 -135 -280 -408 -395 -426 -247 -310 -240

-365

2.Forța de muncă Conform datelor centralizate de către Institutul Naţional de Statistică şi centralizate în Fişa

Localităţii,se observa faptul că, în ciuda scăderii populaţiei, numărul de salariaţi este relativ în creştere. 

2004 2003 2002 2001 2000

Total 16609 17310 16179 15994 15451

Agricultură 941 849 818 968 932

Industrie 4568 4650 4922 5232 3794

Construcţii 1249 1331 1001 1195 1156

Comerţ 3514 3394 2910 3166 3074

Transport, depozitare 869 1190 1297 1286 1595

Finanţe, bănci, asigurări 374 414 397 383 465

Administraţie publică 1156 1290 890 645 730Învăţământ 1044 1053 1292 1058 1073

Sănătate şi asistenţă socială 1617 1828 1580 1324 1477

Din punctul de vedere al structurii forţei de muncă pe activităţi ale economiei naţionale, seobservă o pondere dominantă a sectorului terţiar. Poziţia sa geografică şi funcţiunile economice, relațiile

 posibile în teritoriu reclamă consolidarea funcţiunilor şi rolului său în partea de sud-est a ţării atât pentru aasigura nivelul de servire așteptat de la o reședință de județ cât și în vederea realizării unei reţele urbane

 policentrice echilibrate la nivel național. 

Marea majoritatea a şomerilor sunt persoane cu studii medii. Trebuie remarcat de asemenea faptul că înmunicipiul Slobozia nu există instituţii având ca vocaţie formarea continuă, formarea sau reconversia

 profesională a persoanelor care au absolvit diverse forme ale învăţământului obligatoriu sau liceal şi că pe piaţa muncii nu există un disponibil de forţă de muncă având studii superioare.

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

17 

Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare este în prezent unica instituţie care furnizează programede instruire şi reconversie profesională atât persoanelor disponibilizate cât şi celor angajate. 

.1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Şomeri în evidenţă şi plată 3922 3906 5348 5394 4583 2719 1407 2498 2168

Ţinând cont de faptul că succesul modernizării economiei locale depinde de creşterea calităţii forţeide muncă, de promovarea, generalizarea şi consolidarea culturii antreprenoriale şi de dezvoltarea uneiculturi educaţionale, care să nu fie bazată în exclusivitate pe sistemul educaţional tradiţional trebuieremarcată nevoia sprijinirii de către administraţia locală a furnizorilor de servicii de formare profesională. 

Pot fi punctate următoarele aspecte:   Scăderea numărului populaţiei   Spor natural pozitiv  75% din populaţia oraşului are vârsta cuprinsă între 15 şi 59 de ani reprezentând un potenţial

remarcabil de forţă de muncă   Menţinerea populaţie ocupate pe ramuri între aceleaşi valori  Predominarea forţei de muncă tânără şi cu pregătire medie  Rata şomajului mai mare decât cea naţională   Masivă şi îngrijorătoare migrare a absolvenţilor de învăţământ universitar cu domiciliul în 

Slobozia către marile aglomerări urbane 

DINAMICA INVESTIȚIILOR  

Din păcate în ultimii 15 ani municipiul Slobozia a fost ocolit de investiţiile majore, principalele proiecte deinvestiţii, finanţate de la bugetul local şi parţial de la bugetul de stat, au fost implementate de către Consiliul Local al

municipiului Slobozia (extinderi ale reţelelor de utilităţi, modernizări ale drumurilor publice, blocurile ANL etc.) şi decătre Ministerul Finanţelor Publice (Vama Slobozia şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Ialomiţa). Cele mai mariinvestiţii private au fost cele ale băncilor, înainte de privatizarea acestora. Numărul de locuinţe realizate din fonduriprivate în perioada 2000-2004 este de numai 155, iar cele din fonduri publice de 92 (locuinţe în imobile comune). Anul2006 a fost primul an care a anunţat apariţia unor investiţii private în zone de tip rezidenţial: locuinţe comune de tip vilă,respectiv locuinţe individuale.

Trebuie remarcat faptul că municipiul Slobozia se confruntă cu o criză de locuinţe, ceea ce duce la supraaglomerarea spaţiilor de locuit. De altfel, în prezent sunt depuse la Consiliul Local Municipal aproximativ 1.000 decereri pentru locuinţe. Criza de locuinţe ar putea explica şi procesul de depopulare care afectează municipiul şi stăla baza supraevaluării preţurilor la care se tranzacţionează în prezent casele de locuit sau apartamentele.Implementarea unui program de mansardare al clădirilor de locuit multietajate ar putea duce la rezolvarea parţială acrizei locuinţelor. 

 Potenţial pentru investiţii în construcţii derivat din criza de locuinţe  Populaţia municipiului Slobozia consideră construcţia de locuinţe

 principala necesitate a acestui moment   Piaţă imobiliară supraevaluatăContinuarea programului de construcţii ANL ar putea duce la

 stabilizarea forţei de muncă tinere cu înaltă specializare 

ANALIZA S.W.O.T. 

●Puncte tari 

−amplasarea în centrul unei zone agricole

−legătura directă cu autostrada Bucureşti- Constanţa−reţea de drumuri locale si naţionale bine dezvoltată (legături directe)−reţele bine dezvoltate: apă, electricitate, gaz metan, telecomunicaţii etc. 

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

18 

−pondere ridicată a populaţiei din grupa de vârstă 15 – 59 de ani−forţa de muncă−au fost implementate procesele de privatizare şi restructurare economică

●Puncte slabe 

−utilităţi urbane slab dezvoltate şi degradate fizic şi moral−sistem de canalizare slab dezvoltat şi ineficient−absenta infrastructurii suport pentru sistemul privat−lipsa managementului şi a abordării strategice a dezvoltării locale−pondere redusă a activităţilor industriale

−putere financiară scăzută a populaţiei −sărăcia−incapacitatea de a atrage investitori−sectorul serviciilor slab dezvoltat−absenţa activităţii societăţii civile −absenţa armonizării sistemului de învăţământ cu cerinţele pieţei muncii−scăderea numărului populaţiei şi a ponderii populaţiei active  −gradul de calificare al forţei de muncă în special în domeniul agriculturii şi industriei alimentare−declinul industriilor tradiţionale−ponderea scăzută a tehnologiilor moderne

●Oportunități 

−dezvoltarea sectorului privat bazat pe resurse agricole

−modernizarea infrastructurii de transport in relaţie cu autostrada−orientarea programelor în direcţia dezvoltării forţei de munca tinere−sursele de finanţare europene−dezvoltarea infrastructurii produselor agricole cu valoare adaugată mare −dezvoltarea ofertei de produse agricole şi de servicii pentru agricultură cu valoare adăugată mare−existenţa unui excedent de forţa de muncă ce ar putea fi calificată în domenii specifice−apropierea de resurse agricole−îmbunătăţirea calităţii serviciilor −creşterea numărului de IMM –uri din servicii−dezvoltarea antreprenoriatului şi a structurilor de suport pentru întreprinderi mici şi mijlocii

●Amenințări 

−migrarea forţei de muncă calificate şi a celei cu studii superioare, în special pentru tineri−atractivitate scăzută pentru investitori−sistem educaţional neadecvat−creşterea somajului−apariţia fenomenelor sociale legate de sărăcie−lipsa de interes a autorităţilor naţionale pentru reabilitarea/modernizarea drumurilor naţionale−adâncirea discrepanţelor sociale −impactul aderării la UE asupra unor ramuri industriale−incapacitatea de a găsi o identitate economica

STRATEGIA DEZVOLTĂRII ZONEI DE ACȚIUNE URBANĂ 

Dezvoltarea zonei prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană are în vedereasprijinirea a patru axe considerate prioritare în strategia de dezvoltarea a municipiului:

➢sprijinirea trecerii de la o economie bazată pe marea industrie la una bazată pe întreprinderi mici șimijlocii, dinamice, inovative axate pe prelucrarea și valorificarea superioare a produselor regionale ➢creșterea calității vieții prin amenajarea spațiilor publice (amenajarea și extinderea centrului,consolidarea centrelor de cartier)➢dezvoltarea unor tipuri de învățământ (superior, formare continuă, profesional) care să susțină tranzițiaeconomică ➢îmbunătățirea infrastructurii sociale 

Două dintre direcții privesc (direct sau indirect) dezvoltarea economică a municipiului și (princonsecință) creșterea rolului său regional (dezvoltarea IMM și dezvoltarea învăţământului superior și a

 programelor de formare continuă), iar celelalte două au drept țintă creșterea atractivității orașului pentru

locuitorii și vizitatorii săi urmărind creșterea coeziunii și consolidarea sentimentului de apartenențăaspecte considerate importante (alături de dezvoltarea economică) în procesul de stopare a emigrației. 

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

19

●Obiective și măsuri ➢Dezvoltare și dinamizarea mediului economic

−oferta de teren de dezvoltare pentru întreprinderi mici şi mijlocii −crearea unui centru de servicii pentru industrie; crearea unei structuri de tip incubator de afaceri care săsprijine dezvoltarea I.M.M.−dezvoltarea culturii şi abilităţilor antreprenoriale şi a managementului performant −îmbunătăţirea marketingului serviciilor şi produselor regiunii 

−creşterea nivelului de utilizare al inovării şi practicilor inovatoare şi al transferului de tehnologie în procesele de producţie −atragerea și dezvoltarea unor tipuri de instruire şi educaţie în conformitate cu cererea de pe piaţa muncii −promovarea colaborării dintre mediul de afaceri şi cel educaţional, ca domenii cheie în regenerareasocio-economică a întregii regiuni −încurajarea instruirii continue bazată pe dezvoltarea intelectuală şi vocaţională 

➢Creșterea atractivității orașului și a calității vieții locuitorilor săi 

−consolidarea zonei centrale actuale (bd. Matei Basarab) şi dezvoltarea unei noi axe cu funcţiuni de tipcentral pe direcţia nord-sud (bd. Chimiei) prin favorizarea inserţiei de funcţiuni terţiare −ameliorarea circulaţiei rutiere urbane şi descongestionarea centrului prin reglementarea circulaţiei şimodernizarea de trasee−consolidarea centrelor de cartier−ameliorarea infrastructurii tehnice

➢Dezvoltarea şi modernizarea serviciilor şi infrastructurii sociale 

−ameliorarea calităţii şi accesibilităţii serviciilor, dotărilor şi echipamentelor la nivelul cartierelor  −dezvoltarea rețelei de servire supramunicipală

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

20 

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

21

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

22

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

23

5/11/2018 Aspecte de Planificare a Teritoriului in tea Slobozia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-de-planificare-a-teritoriului-in-tea-slobozia

 

24

  Stan , Costache ; Bogdan, Octavia (1971) –   Judetul Ialomita , Editura ,,Academiei RepubliciiSocialiste Romania, Bucuresti 

  Stoian, George (2007) –  Slobozia.Contributii monografice , Editura ,,Star Tipp , Slobozia  Stoian , George ; Grigorescu , Stefan ; Mare , Razvan (2006) –  Slobozia culturala. Monografie ,

Editura ,, Star Tipp , Slobozia 

   Almanahul Sloboziei (2008) ,Editura ,,Star Tipp , Slobozia 

  www.sloboziail.ro