CONTABILITATEA VENITURILOR BUGETARE
Studiu de caz la Primăria comunei Sînpaul
Târgu Mureş2010
1
Contabilitatea veniturilor bugetare
Cuprins
Introducere
Capitolul I: Prezentarea generală a Primăriei comunei Sînpaul
1.1. Aspecte istorice, demografice şi geografice ale comunei Sînpal..........................pag.3;
1.2. Obiectul de activitate al instituţiei………………………..………………....…..pag.8;
1.3. Structura organizatorică şi functională a instituţiei………………………….…pag.9;
Capitolul II: Contabilitatea veniturilor bugetare
2.1. Noţiunea si principiile contabilităţii bugetare………………………….……...pag.12;
2.2. Conţinutul economic al conturilor de venituri bugetare....................................pag.18;
2.3. Veniturile bugetului local şi fundamentarea acestora……………...………….pag.25;
2.4. Metodologie, proceduri şi elemente tehnice definitorii în aşezarea şi calculul
veniturilor bugetare locale………………………....……………………………….………pag.28;
Capitolul III: Înregistrarea şi evidenţa veniturilor bugetare la Primaria comunei Sînpaul
(raportat la ultimi trei ani)
3.1. Veniturile bugetare pe anul 2007........................................................................pag.33;
3.2. Veniturile bugetare pe anul 2008........................................................................pag.39;
3.3. Veniturile bugetare pe anul 2009........................................................................pag.43;
Concluzii...............................................................................................................................pag.49;
Bibliografie...........................................................................................................................pag.52;
Anexe
INTRODUCERE
2
Contabilitatea veniturilor bugetare
Contabilitatea din cadrul instituţiilor publice este adeseori considerată ca fiind o activitate
de rutină şi aceasta deoarece ea reprezintă procesul de înregistrare a operaţiilor privind obţinerea
resurselor financiare a instituţiei şi a operaţiilor de utilizare a resurselor financiare în vederea
realizării scopului pentru carea fost înfiinţată instituţia. Rolul contabilităţii este eronat perceput
ca fiind în esenţă limitat la înregistrarea şi controlul veniturilor încasate şi a cehltuielilor şi
sumelor plătite.
În prezent însă importanţa contabilităţii din instituţiile publice creşte, datorită importanţei
informaţiilor pe care le furnizează, informaţii utile în procesul elaborării politicilor instituţiei în
procesul luării deciziilor de către echipa managerială şi la îmbunătăţirea eficacităţii şi eficienţei
programelor şi serviciilor realizate de instituţia publică.
Important este ca evidenta contabila a veniturilor bugetare sa asigure accesul la un sistem
sanatos de informatii pentru buna functionare a managementului administratiei fiscale. In acest
sens, evidenta contabila trebuie sa indice, atunci cand executia veniturilor bugetare este expusa
riscurilor, si care sunt masurile necesar a fi luate pentru a contracara sau minimiza aceste riscuri.
Contabilitatea veniturilor bugetare inregistreaza toate tranzactiile financiare cu
contribuabilii (recunoasterea platilor efectuate in numerar, prin CEC sau prin transfer bancar, in
totalitate sau partial, pentru a descarca obligatia de plata, dobanzile sau penalitatile de intarziere
etc.) si conduce la realizarea principalei functii a unei administratii fiscale, respectiv colectarea.
Actiunile intreprinse pentru colectarea veniturilor bugetare implica obtinerea platii
sumelor datorate de contribuabilii care nu isi platesc voluntar suma totala a obligatiilor bugetare
dupa ce au depus declaratia de impozit in care si-au calculat singuri aceste sume sau nu le-au
platit pana la termenele legale.
Prin aceasta lucrare am urmarit realizarea unei analize a veniturilor bugetare, cu
focalizare asupra bugetelor locale, având ca obiectiv final evidentierea rolului extrem de
important al contabilitatii publice in urmarirea principalelor categorii de venituri bugetare.
Punctul de pornire în abordarea temei tratate a fost prezentarea cadrului legislativ, a
notiunior definitorii si a principiilor contabilitatii publice, a componentelor principale în procesul
de inregistrare contabila.
3
Contabilitatea veniturilor bugetare
În continuare am analizat evolutia comparativa privind situatia veniturilor bugetare ale
Comunei Sinpaul pe ultimi trei ani, evolutia ponderii veniturilor fiscale si a principalelor
impozite percepute în comuna.
Am subliniat necesitatea transparentei utilizarii fondurilor publice si implicarea
contribuabililor în stabilirea necesitatilor de resurse si utilizarii acestora.
4
Contabilitatea veniturilor bugetare
CAPITOLUL I
PREZENTAREA PRIMARIEI COMUNEI SINPAUL
1.1. Aspecte istorice, demografice si geografice ale comunei Sinpaul
Existenţa comunei noastre datează din secolul al XIII-lea , care reiese din câteva
documente istorice. Primul document în care este consemnată existenţa satului Sînpaul este „ A
Szekely fold leirasa”, editat în anul 1871 de Orban Balazs, în care se aminteşte că ,,Chirileu
dădea încă din anul 1263 oameni pentru apărarea castelului din Sînpaul”.
Un alt document istoric, Registrul Arhidiaconatului din judeţul Târnava Mică
consemnează la pag. 614 că ,,Szent -Pal (Sînpaul) a plătit între anii 1332-1337 drept dijmă
vaticanului suma de 40 dinari.”
Existenţa satului Sînpaul este legată de existenţa unei cetăţi despre care documentele
spun că se află pe locul unde se găseşte astăzi castelul „HALLER”.
Aceasta a suferit mari distrugeri cu ocazia asediului din 1704, când a fost cucerit de curuţii lui
Rakoczi. Rămăşiţele medievale au fost demolate la mijlocul sec. XVIII, când s-a construit
castelul, în stil baroc sub îndrumarea lui Haller Gabor. Este important de menţionat că cetatea a
trecut de mai multe ori în proprietatea diferiţilor nobili, dar de fiecare dată această trecere s-a
facut împreună cu satele Sînmărghita, Chirileu.
În ce priveşte castelul existent acesta are o vechime de peste 200 ani, construcţia lui fiind
începută în anul 1760. Aceasta a suferit mari distrugeri cu ocazia asediului din 1704, când a fost
cucerit de curuţii lui Rakoczi. Rămăşiţele medievale au fost demolate la mijlocul sec. XVIII,
când s-a construit castelul, în stil baroc sub îndrumarea lui Haller Gabor. Comuna Sînpaul este
una din cele mai vechi aşezări ale judeţului Mureş. Este situată la 19 km de oraşul Târgu Mureş,
la 3 km de aeroportul internaţional, cu acces la drumul european, la calea ferată, cu o
infrastructură în dezvoltare.
Localitatea este o entitate în sine, un obiect social, iar misiunea administraţiei din această
perspectivă este de a creşte bogaţia şi îmbunătăţirea nivelului de trai prin dezvoltarea
infrastructurii, prin atragerea mai multor investitori străini în vederea creerii de locuri de muncă
noi. Comuna Sînpaul, situată în zona de contact dintre Câmpia Transilvaniei şi Podişul
Târnavelor, cuprinde cinci localităţi.
5
Contabilitatea veniturilor bugetare
Localitatea Sinpaul are 1646 locuitori, fiind cea mai prosperă din comună. Se întinde la sud
de râul Mureş, fiind situată la vest de municipiul Târgu-Mureş, traversată de drumul naţional DN
15 (E60) Cluj - Târgu-Mureş.
Aşezarea satelor este excentică faţă de centrul de comună. Satele Dileu-Nou şi
Sânmărghita se afla la nord de râul Mureş. Satul Chirileu este aşezat pe malul stâng al Mureşului,
la est de Sînpaul.
Prima atestare a satului Chirileu este din 1263 sub denumirea de Kerelew. Localitatea
Valea-Izvoarelor, la sud de drumul naţional este a doua aşezare ca importanţă a comunei. A fost
amintită prima dată în acte în 1349 sub denumirea de Beşeneu.Vatra satelor din aceasta zonă s-a
format din dezvoltarea unor ansambluri gospodăreşti dintre cele mai originale, constituite din
locuinţa propriu-zisă şi anexele sale.
In functie de condiţiile de viaţă pe care le-a oferit zona şi în funcţie de posibilităţile
economice, satele au cunoscut o continuă modificare. In prezent localităţile au un fond construit
omogen, care păstrează formele şi materialele tradiţionale din zona. Majoritatea construcţiilor au
un regim parter, care sunt aşezate pe loturi individuale.
Din punct de vedere al reliefului, se pot distinge mai multe formaţiuni: Lunca Mureşului,
văi înguste între versanţi, versanţi cu diferite forme şi înclinaţii. Potrivit aşezării geografice şi
condiţiilor naturale, teritoriul comunei Sinpaul se încadrează într-o climă temperată, care suferă
modificări în urma influenţelor curenţilor frecvenţi în lunca Mureşului.Situat în valea Mureşului,
teritoriul comunei se află la o altitudine care variază între 280 m în luncă şi 490m pe culmile
dealurilor.
Teritoriul comunei şi satul Sînpaul - centru de comună - sunt traversate de drumul national
DN 15 (E60) si de calea ferată normală Razboieni-Targu Mureş-Deda. Cele mai importante
centre urbane şi industriale sunt Iernut la 10 km, oraşul Luduş la 31 km şi municipiul Targu
Mureş la 19 km.Teritoriul comunei se învecineaza la nord cu comunele Ogra, Band şi Ungheni,
la est cu comuna Ungheni, la sud cu comuna Mica, iar la vest cu comuna Ogra. Legăturile rutiere
se asigură şi prin drumuri comunale, cu DC 123 spre Chirileu, cu DC 73 spre Valea-Izvoarelor,
cu DC 121 spre Dileul-Nou şi Sânmărghita.
Informatii demografice (inclusiv numar de gospodarii) şi privind suprafaţa: Total populatie
– 4022 din care: Sînpaul – 1646; Dileul-Nou – 215; Chirileu – 751; Sânmărghita – 231; Valea-
izvoarelor – 1171.
6
Contabilitatea veniturilor bugetare
Fig.1.Structura populaţiei comunei Sînpaul
În ceea ce priveşte situaţia muncitorilor activi,o parte a localnicilor au asigurat locul de
munca in unităţile economice cu profil industrial si de prelucrare existente pe teritoriul
comunei.O mai mare parte a locuitorilor au locurile de munca în unităţile economice existente în
municipiul Tîrgu-Mureş,aflat la 19 km de comună. La acesta se adaugă cei care lucrează în
gospodăriile individuale,ocupandu-se de agricultura si zootehnie.
Total gospodării – 1290 din care în: Sînpaul – 486; Dileul-Nou – 93; Chirileu – 232;
Sânmărghita – 97; Valea-izvoarelor – 382.
Fig.2. Total gospodării Sinpaul
Vatra satelor din aceasta zonă s-a format din dezvoltarea unor ansambluri gospodăreşti
dintre cele mai originale, constituită din locuinţa propriu zisa şi anexele sale. În prezent
localităţile au fond construit omogen,care păstreză formele şi materialele tradiţionale din zona.
În anul 2006 s-a demarat o investiţie majoră în vederea realizării unui sistem microzonal de
alimentare cu apă potabilă a localităţilor Sînpaul, Valea Izvoarelor si Chirileu,printr-o conductă
de aducţiune şi retele de distribuţie centralizate separate pe localităţi. Totodată, s-a demarat
realizarea unei reţele de canalizare comunala, dotată cu o microstaţie de epurare a apelor uzate în
7
Contabilitatea veniturilor bugetare
două trepte (mecano-biologică),cu evacuarea apei în raul Mureş. Pe raza comunei funcţionează
cinci şcoli generale precum şi cinci grădiniţe, în fiecare localitate cate una.
1.2. Obiectul de activitate al Primariei comunei Sinpaul îl constituie administrarea
patrimoniului local cu respectarea legilor, având o competenţă generală, dar şi una teritorială.
În acest sens poate adopta hotărâri în toate domeniile de interes local, precum:
organizarea elaborării, administrării şi execuţiei bugetului local;
înfiinţarea de activităţi economice;
de apărare a drepturilor omului;
efectuarea de investiţii şi executarea de lucrări publice.
O trăsătură a instituţiilor publice este cea legată de caracteristicile bunurilor produse de
către acestea şi modul de valorificare sau, altfel spus, de modul de distribuire a acestora de către
beneficiari.Din acest punct de vedere se poate spune că instituţiile publice produc bunuri publice
care se distribuie, de regulă, în mod gratuit (preţul este zero), urmărindu-se satisfacerea la un
nivel maxim posibil a cerinţelor consumatorilor, sau la preţuri accesibile consumatorilor.
Producerea de bunuri publice este, de regulă, obiectul de activitate al unei instituţii publice şi
pentru care primesc finanţare bugetară, instituţiile respective pot stabili preţuri, tarife, deci
încasează venituri denumite venituri extrabugetare sau venituri proprii, dar care nu conduc la
obţinerea de profit. O instituţie publică nu poate să obţină profit, iar dacă obţine, acesta trebuie
cheltuit în scopuri investiţionale în cadrul fiecărui an financiar.
Activităţile desfăşurate de primărie sunt organizate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.
215/2001 a administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial nr. 204 din 23 aprilie
2001, modificată prin Legea 286/2006.
Datorită complexităţii operaţiunilor realizate, există o serie de acte normative care
reglementează activitatea desfăşurată de primărie, dintre cele mai importante putem enumera:
Legea nr. 29/1990 Legea contenciosului administrativ; O.G. 16/2002 privind contractele de
parteneriat public-privat; Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate; H.G.
781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu; O.G. 71/2002 privind organizarea şi
funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local;
O.U. 192/2002 privind reglementări de natură salarială; Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri
pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în
8
Contabilitatea veniturilor bugetare
mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, Legea nr. 52/2003 privind transparenţa
decizională în administraţia publică etc.
1.3. Structura organizatorica si functionala a institutiei
Primarul, viceprimarul, secretarul împreună cu aparatul propriu al Consiliului Local
constituie primăria Sînpaul, instituţie publică cu activitate permanentă care duce la îndeplinire
prevederile constituţiei şi ale legilor ţării, ale Decretelor Preşedinielui României, ale hotărârilor
Guvernului, ale actelor emise de ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale,
hotărârilor Consiliului Judeţean, ale Consiliului Local şi soluţionează problemele curente ale
colectivităţii, asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Prin hotarare de consiliu local s-a aprobat urmatoarea structura a functiilor in institutie:
total functii in institutie – 29, din care:functii publice -11posturi; functii publice de conducere - 1
post; functii publice de executie - 10 posturi; functii contractuale de executie - 18 posturi;
Fig.4. Functii institutiei
Obligatiile personalului din aparatul economic:
- organizează şi ţine contabilitatea cheltuielilor conform prevederilor legale pentru
instituţiile publice;asigură înregistrarea cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor
patrimoniale, simultan în debitul şi creditul conturilor corespondente;
- asigură stabilirea totalului sumelor debitoare şi creditoare cât şi soldului final al
cărui cont;
- asigură datele necesare pentru întocmirea lunară a balanţei de verificare;
9
Contabilitatea veniturilor bugetare
- asigură datele necesare pentru întocmirea trimestrială şi anuală a dării de seamă
contabilă;
- asigură ţinerea contabilităţii cheltuielilor cu destinaţie specială;
- asigură evidenţa decontărilor cu furnizorii de materiale ,lucrări şi servicii pentru
activitatea curentă a instituţiei cât şi cu furnizorii pentru investiţii
- urmăreşte şi întocmeşte execuţia bugetului local pe parcursul unui an bugetar în
condiţii de echilibru bugetar pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;
- asigură toate datele şi elementele necesare stabilirii obţiunilor şi priorităţilor în
aprobarea şi în efectuarea cheltuielilor publice locale;
- asigură deschiderea şi repartizarea de credite bugetare;
- asigură modificarea repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni ale clasificaţiei
bugetare, a creditelor aprobate inclusiv prin virări de credite, în condiţiile legii;
- întocmeşte notele contabile privind încasările în numerar şi fără numerar;
- întocmeşte jurnalele sintetice pentru conturile de venituri;
- urmăreşte legalitatea tuturor operaţiunilor economice şi respectarea disciplinei
financiare şi contractuale;
- îndrumă ,controlează şi analizează activitatea economico-financiară a instituţiei;
- asigură evidenţa contabilă şi efectuează plata pentru asistenţa socială privind
venitul minim garantat şi ajutoarele pentru încălzirea locuinţei;
- asigură evidenţa şi efectuează plata pentru asistenţa financiară şi burse pentru
mamele aflate în dificultate;
- asigură evidenţa contabilă a sumelor din sponsorizări ,a disponibilităţilor în valută
şi a deplasărilor în străinătate;
- asigură evidenţa şi efectuează plata cheltuielilor de natură salarială pentru aparatul
propriu al Primăriei;
- asigură evidenţa şi efectuează plata privind salariile însoţitorilor ai persoanelor cu
handicap şi a gratuităţilor pe transport a acestora;
- asigură completarea şi evidenţa sumelor înscrise în documentele necesare
parcurgerii formelor de angajare ,lichidare, ordonanţare şi plată a cheltuielilor publice;
- ţine evidenţa mijloacelor băneşti şi a altor valori aflate în conturile de disponibil
deschise la bănci;
10
Contabilitatea veniturilor bugetare
- ţine evidenţa mijloacelor băneşti cu destinaţie specială ,deschise la Trezorerie şi
Banca Comercială;
- ţine evidenţa sumelor primate de la alte instituţii sau persoane juridice şi fizice
sub formă de donaţii, sponsorizări;
- asigură efectuarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi din Primărie , având la
bază acte şi documente ce conţin viza de compartiment şi viza de control financiar preventive;
- întocmeşte zilnic registrul de casă înscriind toate sumele încasate sau plătite şi
stabileşte soldul zilnic de casă ;
- depune la termen încasările zilnice şi ridică cu CEC numerarul de la Trezoreria
Municipiului Targu Mures în vederea efectuării de plăţi ;
- colaborează cu ghişeele din casierie din cadrul Direcţiei, în sensul primirii tuturor
încasărilor zilnice având ca suport documente vizate şi aprobate în condiţiile legii şi le depune în
termen la Trezoreria Municipiului Targu Mures;
- încasează veniturile din impozite, taxe şi alte venituri în numerar de la agenţii
economici, instituţiile publice şi contribuabilii persoane fizice în baza documentelor legal
întocmite şi care vor fi supuse controlului ulterior;
11
Contabilitatea veniturilor bugetare
CAPITOLUL II
CONTABILITATEA VENITURILOR BUGETARE
2.1. Noţiunea, definiţia şi principiile contabilităţii bugetare
Contabilitatea publica constituie contabilitatea care asigură evidenţierea tuturor
operaţiunilor de încasări şi plăţi referitoare la fondurile publice. Ea evaluează obligaţiile
contribuabililor, evidenţiază încasările din aceste obligaţii şi determină diferenţele din obligaţiile
neonorate, precum şi responsabilitatea ordonatorilor de credite privind efectuarea plăţilor din
fondurile publice. Organizarea acesteia este obligatorie pentru toate autorităţile publice,
comunităţile teritoriale, instituţiile publice naţionale şi locale.
Doctrina1 reţin pentru contabilitatea publică mai multe definiţii, una uzuală, alta tehnică şi
a treia administrativă. Astfel, definiţia uzuală o formulează ca fiind: “ansamblul de reguli
aplicabile gestiunii veniturilor de stat”, cea tehnică “reguli de prezentare a conturilor publice”,
iar cea administrativă are în vedere sarcinile publice şi o defineşte ca fiind “regulile contabilităţii
publice sunt în acelaşi timp reguli de prezentare a conturilor şi reguli de organizare a serviciilor
contabililor publici”.
Insuficienţele acestor definiţii constau în faptul că cea uzuală se referă numai la veniturile
de stat şi nu are în vedere un fundament juridic, cea tehnică este prea limitată, iar cea
administrativă nu se referă la ordonatorii de credite.
În final, autorii la care ne-am referit, propun pentru contabilitatea publică următoarea
definiţie: “Regulile contabilităţii publice au ca obiect determinarea obligaţiilor şi
responsabilităţilor ordonatorilor de credite publice, ale ordonatorilor de venituri publice şi
contabililor publici.” Această definiţie dă regulilor contabilităţii publice un contur juridic, tehnic
şi cuprinde în cadrul său obligaţiile şi responsabilităţile, atât ale contabililor publici, cât şi ale
ordonatorilor.
Deşi contabilitatea sectorului public se organizează pe baza unor planuri de conturi
distincte, cu particularităţi, atât în ceea ce priveşte structura conturilor, cât şi funcţionarea
acestora, la baza contabilităţii publice stau reguli şi norme comune cu cele ale contabilităţii
generale, şi anume:
1 Vincent Raude şi Jean Claude Pagat – “Cours sur les règles de la comptabilitè publique”, École nationale des
services du Trésor, Paris, 1991, pag. 3-6 ;
12
Contabilitatea veniturilor bugetare
- folosirea unor modele de registre contabile şi formulare comune privind activitatea
financiară şi contabilă;
- modelele bilanţurilor contabile, ca şi planul de conturi general pentru instituţiile
publice, sunt stabilite de acelaşi organ, respectiv de Ministerul Finanţelor Publice; în această
privinţă existând o concepţie unitară în materie (plan de conturi, bilanţ şi alte formulare
specifice);
- funcţionarea acesteia este obligatoriu a se face după aceleaşi reguli şi metode astfel:
contabilitatea se conduce în partidă dublă; unele excepţii permise pentru
anumite instituţii publice care au dreptul să organizeze contabilităţi în partidă simplă (consiliile
locale comunale) nu infirmă regula;
înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a tuturor
operaţiunilor de încasări şi plăţi în mod simultan, în debitul unor conturi şi creditul altora;
stabilirea totalului sumelor debitoare şi sumelor creditoare, precum şi a
soldului final al fiecărui cont;
întocmirea, cel puţin lunar, a balanţei de verificare, care reflectă egalitatea
între totalul sumelor debitoare şi creditoare, şi totalul soldurilor debitoare şi creditoare ale
conturilor;
prezentarea execuţiei finale lunar, trimestrial, anual, a veniturilor încasate
şi plăţilor efectuate, precum şi excedentului sau deficitului, comparativ cu contul de profit şi
pierderi, în cazul contabilităţii financiare.
Principiile contabilitatii bugetare. Ca şi în cazul contabilităţii generale (financiare),
contabilitatea publică trebuie să asigure o imagine fidelă, cu privire la situaţia execuţiei bugetului
general consolidat, a informaţiilor necesare pentru necesităţile proprii ale instituţiilor publice, cât
şi în ceea ce priveşte furnizarea acestora către organele în drept, cu prerogative în materie.
În acest sens, contabilitatea publică trebuie să respecte, cu bună credinţă, regulile şi
normele unitare, general valabile, ale contabilităţii generale, precum şi principiile acesteia, şi
anume:2
- principiul prudenţei, care nu admite subevaluarea veniturilor şi supraevaluarea
cheltuielilor, atât în procesul de întocmire a bugetelor, cât şi în cel de execuţie mai ales. Acest
2 Roman Constantin, Gestiunea financiară a instituţiilor publice, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pag.178;
13
Contabilitatea veniturilor bugetare
principiu în contabilitatea publică trebuie să se manifeste mai ales în ceea ce priveşte corecta
evaluare şi înregistrare a drepturilor bugetare pe care le au instituţiile publice.
- principiul permanenţei metodelor, care impune continuitatea regulilor şi normelor privind
modul de evaluare a veniturilor şi criteriile de stabilire a creditelor bugetare, asigurându-se
comparabilitatea în timp a informaţiilor cu privire la structura bugetelor;
- principiul continuităţii activităţii, care, în cazul contabilităţii publice, determină existenţa
ei atât timp cât va exista sectorul public, iar acesta va exista atâta timp cât va exista organizarea
statală.
În această direcţie am putea menţiona, eventual, despre o dezvoltare a atribuţiilor
contabilităţii publice, odată cu expansiunea sectorului public, ale cărui cheltuieli publice, a
raportului dintre acestea şi produsului intern brut, a crescut în ultimul secol de aproape cinci ori;
- principiul independenţei exerciţiului, care determină începerea execuţiei bugetare la o
anumită dată, încheierea ei la o altă dată precisă şi, în consecinţă, a neadmiterii ca în acestă
perioadă să se înregistreze venituri şi să se efectueze cheltuieli care aparţin altor exerciţii.
Acest principiu l-am putea denumi şi al “adaptabilităţii informaţiei contabile la sistemul
execuţiei bugetare folosit”, “de gestiune” sau “al exerciţiului”. În acest sens, sectorul public a
adoptat sistemul potrivit căruia are loc o evidenţiere anuală a creditelor bugetare, a plăţilor de
casă şi a încasărilor la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale.
Acest sistem impune valabilitatea creditelor bugetare deschise şi repartizate numai în
cadrul exerciţiului bugetar respectiv; de asemenea, plăţile de casă pot fi efectuate numai în limita
şi în cadrul termenului de valabilitate a creditelor. La partea de venituri sunt valabile numai acele
încasări care se colectează în cursul anului financiar-bugetar, iar cele încasate după 31 decembrie
se evidenţiază pe exerciţiul financiar următor;
- principiul necompensării, care în contabilitatea publică îşi găseşte expresia cea mai largă
prin aceea că nu pot fi efectuate plăţi direct din încasări, toate veniturile se înregistrază în buget,
şi pentru orice cheltuială care se efectuează există obligaţia unei aprobări. Unele excepţii de la
această regulă, mai ales în cazul fondurilor din mijloacele extrabugetare şi speciale, nu infirmă
principiul general;
- principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere se aplică numai parţial în situaţia
contabilităţii publice, deoarece, în cazul fondurilor publice, veniturile cuvenite anului curent, dar
încasate în anul viitor, se înregistrează, ca venit, în anul în care s-au încasat.
14
Contabilitatea veniturilor bugetare
De asemenea, şi fondurile aprobate prin bugetele anuale şi nefolosite în acel an îşi pierd
valabilitatea la sfârşitul exerciţiului. Numai în cazul anumitor bugete, ca de exemplu în cele din
mijloace extrabugetare şi fondurile speciale, care au dreptul să-şi reporteze soldul execuţiei din
anul precedent, am putea vorbi despre o anume intangibilitate a bilanţului de deschidere; de
asemenea, ca şi în cazul unităţilor patrimoniale, unde răspunderea pentru organizarea şi ţinerea
contabilităţii, în conformitate cu prevederile legii o are administratorul, şi în cazul instituţiilor
publice răspunderea, din acest punct de vedere, revine ordonatorului de credite (miniştri,
conducătorii instituţiilor publice, centrale şi locale etc.).
Faţă de regulile enunţate, în legătură cu modul de funcţionare a contabilităţii publice în
România specialistii3 menţionează următoarele principii fundamentale ale contabilităţii publice
franceze: “principiul distincţiei între oportunitate şi regularitate; al distincţiei între ordonatori şi
contabili, şi al neafectării încasărilor şi cheltuielilor”. În afară de frumuseţea definirii principiului
unităţii reţinem principiul distincţiei între regularitate şi oportunitate, care în literatura noastră de
specialitate nu este abordat.
Unele asemănări şi paralelisme între contabilitatea publică şi cea generală (financiară)
sunt în ceea ce priveşte bilanţul contabil. Dacă în cazul unităţilor patrimoniale bilanţul contabil
se compune din bilanţ, cont de profit şi pierdere, şi ca anexă raportul de gestiune, în cazul
instituţiilor publice acesta se compune din: bilanţ, cu adaptările de rigoare, contul de execuţie, şi
în locul contului de profit şi pierdere, iar ca anexă un raport explicativ.
Referitor la bilanţ, care nu este supus verificării şi certificării de către cenzori, experţi
contabili etc., sau în cazul unităţilor patrimoniale contul de execuţie privind bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale, este necesar să fie aprobat de aceleaşi
organe care au aprobat bugetele respective, iar în cazul instituţiilor publice să fie auditat.
Desigur că, între modul de organizare şi ţinere a contabilităţii instituţiilor publice şi cel al
contabilităţii financiare există asemănări, dar şi însemnate deosebiri, şi anume: planul de conturi
al instituţiilor publice conţine conturi specifice acestor unităţi, dar există unele conturi, atât ca
denumire cât şi ca conţinut, care se aseamănă cu conturile din planul de conturi general. De
exemplu, contul “Casa” din planul de conturi al instituţiilor publice cu contul “Casa” din planul
general de conturi.
3 Vincent Raude şi Jean Claude Pagat – “Cours sur les règles de la comptabilitè publique”, École nationale des
services du Trésor, Paris, 1991, pag. 15;
15
Contabilitatea veniturilor bugetare
Distingem unele asemănări după conţinut şi funcţie mai ales între conturile din planul de
conturi general şi cel al instituţiilor publice, cum ar fi: clasa a 2-a, 21 “Imobilizări corporale” din
planul de conturi general, cu conturile din clasa 0, 01 “Mijloace fixe” din planul de conturi
pentru instituţiile publice; contul 51 “Conturi la bănci” din planul de conturi general, cu contul
10, contul 11 “Mijloace băneşti”, “Disponibilul din mijloace cu destinaţie specială” din planul de
conturi a instituţiilor bugetare; clasa a 6-a “Conturile de cheltuieli” din planul de conturi general,
cu clasa a 4-a, contul 41 “Cheltuielile instituţiilor” din planul de conturi al instituţiilor publice,
care prin debitul sau creditul lor înregistrează aceleaşi fenomene economice, iar soldurile lor
exprimă acelaşi conţinut.
Deşi planul de conturi al instituţiilor publice este comun tuturor instituţiilor publice
prezentate prin componentele bugetului general consolidat, între conturile care reflectă sistemul
de finanţare a instituţiilor publice, finanţate pe de o parte din bugetul de stat şi bugetele locale pe
de altă parte, există importante deosebiri, mai ales în ceea ce priveşte evidenţierea constituirii
resurselor publice prin intermediul cărora sunt finanţate, precum şi a condiţiilor care trebuiesc
îndeplinite în ceea ce priveşte plafonul până la care se pot efectua plăţi de casă.
De asemenea, există deosebiri esenţiale între modul de închidere a conturilor de cheltuieli
la instituţiile publice finanţate din fonduri bugetare şi cele finanţate din mijloace extrabugetare.
Dacă la primele, conturile de cheltuieli se închid prin conturile de finanţări, în cazul instituţiilor
finanţate din mijloacele extrabugetare (autofinanţate) închiderea acestora se face prin intermediul
unor conturi de rezultate, prin care, de altfel, se închid şi conturile de venituri, sistem mai
apropiat de cel al contabilităţii financiare.
O deosebire esenţială în cazul contabilităţii instituţiilor publice faţă de contabilitatea
financiară a agenţilor economici este faptul că contravaloarea fondurilor fixe şi a obiectelor de
inventar, în cazul instituţiilor publice, se înregistrează direct pe cheltuieli la procurarea acestora.
În cazul instituţiilor publice nu întâlnim noţiunile de uzura şi amortizarea fondurilor fixe
sau a obiectelor de inventar, ca în cazul contabilităţii agenţilor economici.De aceea cheltuielile
efective în cazul instituţiilor publice, în majoritatea cazurilor, nu reflectă corect efortul societăţii
în legătură cu întreţinerea sau funcţionarea unui anume indicator social-public, elev, student, pat
de spital, militar etc..
În concluzie, contabilitatea publică, şi în primul rând cea a instituţiilor publice, se
aseamănă în multe privinţe cu contabilitatea generală, asemănare determinată mai ales de
16
Contabilitatea veniturilor bugetare
regulile şi principiile contabilităţii în general, dar are multe şi esenţiale deosebiri determinate de
specificul funcţionării conturilor instituţiilor publice în ceea ce priveşte modul cum acestea
evidenţiază constituirea veniturilor publice şi efectuării cheltuielilor, dar mai ales a modului lor
de închidere la sfârşitul exerciţiului financiar-bugetar.
2.2. Contabilitatea veniturilor bugetare
Potrivit normelor naţionale, veniturile reprezintă „sume realizate pe parcursul unui
exerciţiu, chiar dacă acestea au fost încasate sau nu".
Ca şi cheltuielile, şi veniturile sunt evidenţiate în contabilitate în concordanţă cu
principiul contabilităţii de angajamente. Conform contabilităţii de angajamente „efectele
tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se
produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate
în evidenţele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente".
Acest mod de reflectare a veniturilor în contabilitate permite utilizatorilor de informaţii
contabile cunoaşterea atât a veniturilor ce au fost deja încasate, cât şi a creanţelor instituţiei ce
urmează a fi încasate, cu alte cuvinte permite cunoaşterea tuturor resurselor de care dispune
instituţia pe parcursul unui exerciţiu financiar.
Potrivit contabilităţii de angajamente, veniturile se pot recunoaşte în contabilitate în
următoarele momente:
- în momentul obţinerii activelor; aceste venituri sunt specifice creării de active fixe
corporale şi necorporale în regie proprie (721, 722).
- în momentul livrării bunurilor sau serviciilor pe baza documentelor
justificative ce atestă transferul dreptului de proprietate (707).
- în momentul încasării, atunci când momentul transferului dreptului de proprietate
(livrării) coincide cu momentul încasării ( 5311 = 704)
Având în vedere cerinţele IPSAS 1, privind situaţia performanţei financiare a instituţiei,
veniturile pot fi grupate astfel:venituri din activităţile de exploatare; finanţări; venituri financiare.
Toate aceste trei tipuri de venituri reprezintă venituri din activitatea ordinară. IPSAS 1
defineşte veniturile din activităţi curente ca fiind „intrări brute de beneficii economice şi
potenţial de servicii înregistrate pe parcursul perioadei de raportare atunci când aceste intrări
17
Contabilitatea veniturilor bugetare
se concretizează în creşteri ale activelor nete/capitalurilor proprii, altele decât cele legate de
contribuţii ale proprietarilor".
Veniturile din activităţi curente se evaluează Ia valoarea justă a mijlocului de plată primit
sau de primit. Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţional un activ sau poate fi
decontată o datorie, între părţi interesate aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii
desfăşurate în condiţii obiective.
Veniturile din activităţi curente cuprind doar fluxurile brute de beneficii economice sau
potenţialul de servicii primite sau de primit de către entitate în nume propriu. De aceea, spre
exemplu, veniturile încasate de instituţii reprezentând impozite şi taxe cuvenite bugetului nu
reprezintă venituri din activităţi curente, deoarece acestea nu produc beneficii economice sau
potenţial de servicii şi nu au ca rezultat creşteri ale activelor sau scăderi ale datoriilor.
Clasa 7 de conturi cuprinde atât veniturile din tranzacţii, care fac obiectul IPSAS 9
„Venituri din tranzacţii de schimb", cât şi veniturile provenite din finanţări de la bugetele
finanţatoare, din subvenţii şi alte tipuri de finanţări nerambursabile.
În normele româneşti, veniturile sunt ţinute pe feluri de venituri, după natura lor şi sursa
de provenienţă. Contabilitatea instituţiilor publice grupează veniturile, după natura lor, în :
venituri operaţionale; venituri financiare; venituri extraordinare.
a) veniturile operaţionale reprezintă venituri ale instituţiilor publice
provenite din activitatea operaţională şi care se referă la:venituri din activităţi economice;venituri
din alte activităţi operaţionale;venituri din producţia de active fixe;venituri ale bugetelor
reprezentate de impozite şi taxe, contribuţii de asigurări;alte venituri.
b) veniturile financiare sunt venituri obţinute de instituţie din activitatea financiară.
c) veniturile extraordinare cuprind veniturile obţinute de instituţie din activitatea
extraordinara.
2.3. Conţinutul economic al conturilor de venituri
Conturile de venituri şi finanţări sunt utilizate de instituţiile publice pentru a evidenţia
sursele ce stau la baza desfăşurării activităţii lor.
Conturile de venituri şi finanţări reflectă veniturile operaţionale şi financiare obţinute de
instituţie şi se regăsesc în clasa 7 de conturi - „Conturi de venituri şi finanţări" - care se împarte
pe următoarele grupe de conturi:
18
Contabilitatea veniturilor bugetare
• grupa 70 „Venituri din activităţi economice'',
• grupa 71 „Venituri din alte activităţi operaţionale",
• grupa 72 „Venituri din producţia de active fixe",
• grupa 73 „Venituri fiscale",
• grupa 74 „Venituri din contribuţii de asigurări,
• grupa 75 „Venituri nefiscale",
• grupa 76 „Venituri financiare",
• grupa77„Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie
specială, fonduri cu destinaţie specială",
• grupa 78 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierderile de
valoare”
• grupa 79 „Venituri extraordinare".
Conturile de venituri şi finanţări sunt conturi de pasiv care se creditează pe tot parcursul
perioadei cu veniturile înregistrate şi se debitează la finele perioadei ca urmare a repartizării
asupra contului de rezultate patrimonial.
a) Veniturile din activităţi economice
Veniturile din activităţi economice sunt venituri obţinute de instituţia publica din alte
activităţi decât activitatea pentru care a fost constituită. Din această categorie fac parte
următoarele tipuri de venituri:
- venituri din vânzarea produselor finite (contul 701);
- venituri din vânzarea semifabricatelor (contul 702);
- venituri din vânzarea produselor reziduale (contul 703);
- venituri din lucrări executate şi servicii prestate (contul 704);
- venituri din studii şi cercetări (contul 705);
- venituri din chirii (contul 706);
- venituri din vânzarea mărfurilor (contul 707);
- venituri din activităţi diverse (contul 708);
Veniturile din activităţi economice se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice în
momentul transferului dreptului de proprietate pe baza . documentelor justificative (facturi)
întocmite în acest sens.
19
Contabilitatea veniturilor bugetare
Veniturile proprii ale instituţiilor publice pot proveni din:chirii,organizarea de manifestări
culturale şi sportive,concursuri artistice,publicaţii,prestaţii editoriale,studii,proiecte,valorificări
de produse din activităţi proprii sau anexe,prestări de servicii şi altele asemenea.
Aceste conturi au funcţie contabilă de pasiv şi se creditează cu veniturile colectate din
activităţi economice, pe parcursul perioadei şi se debitează prin repartizarea acestora asupra
contului de rezultate patrimonial.
b) Veniturile din alte activităţi operaţionale
Pentru desfăşurarea activităţii lor, instituţiile publice mai pot folosi şi alte surse de
finanţare, precum venituri din vânzarea activelor fixe, venituri din creanţe reactivate etc.
Aceste venituri se utilizează diferit de către instituţiile publice, în funcţie de modul de
finanţare al acestora, astfel:
- in cazul instituţiilor publice finanţate integral de la buget, aceste venituri se varsă la
bugetul finanţator şi cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului respectiv,
urmând a se utiliza potrivit legii.
- in cazul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii sau din venituri proprii şi
subvenţii de la buget, veniturile din alte activităţi operaţionale majorează bugetele de venituri şi
cheltuieli ale acestora.
Conturile care se folosesc pentru înregistrarea veniturilor din alte activităţi operaţionale
sunt: 714 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi si 719 Alte venituri operaţionale
c) Veniturile din producţia de active fixe
Instituţiile publice pot realiza în regie proprie active fixe corporale şi necorporale,
producţia acestora reprezentând venituri ce se reflectă cu ajutorul conturilor 721 „Venituri din
producţia de active fixe necorporale" şi 722 „Venituri din producţia de active fixe corporale".
Aceste conturi răspund principiului independenţei exerciţiului, prin faptul că producţia de active
fixe are un ciclu mai lung de producţie care poate depăşi un exerciţiu financiar, de la momentul
începerii producţiei şi până Ia darea în folosinţă a activului. De aceea, la finele fiecărei perioade
se recunosc veniturile din producţia de acutive fixe, Ia nivelul cheltuielilor efectuate pentru
aceste Venituri fiscale.
Această grupă este specifică contabilităţii instituţiilor publice, deoarece conţine conturi
de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale. Contabilitatea acestor venituri se ţine de
20
Contabilitatea veniturilor bugetare
către instituţiile care organizează contabilitatea bugetului de stat şi a bugetelor locale, respectiv
de Direcţiile finanţelor publice ale judeţelor şi a municipiului Bucureşti, precum şi de primării.
Aceste venituri sunt recunoscute în contabilitate în momentul constatării pe baza
declaraţiilor depuse de contribuabili sau în momentul încasării pentru veniturile pentru care nu se
depun declaraţii. Aceste venituri mai poartă numele şi de venituri bugetare.
Veniturile bugetare sunt resurse ale bugetului de stat sau ale unităţilor administrativ -
teritoriale, care se constituie pe baza impozitelor şi taxelor, şi pe baza cărora se stabilesc limitele
cheltuielilor bugetare.
Instituţiile publice care încasează venituri pentru bugetul de stat, bugetele locale sau
bugetul asigurărilor sociale de stat, sunt obligate să vireze aceste venituri la capitolele şi
subcapitolele de venituri ale bugetelor cărora acestea se cuvin.
În situaţia în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare
poate duce la micşorarea veniturilor sau creşterea cheltuielilor aprobate prin buget, iniţiatorii au
obligaţia să prevadă şi mijloacele necesare acoperirii minusului de venituri şi creşterea de
cheltuieli.
In acest sens, iniţiatorii trebuie să întocmească fişa financiară care însoţeşte expunerea de
motive sau, după caz, nota de fundamentare, care va fi actualizată cu eventualele modificări
intervenite în proiectul de act normativ, în această fişă se înscriu efectele financiare produse
asupra bugetului general consolidat şi trebuie să aibă în vedere:
- schimbările anticipate în venituri şi cheltuieli bugetare pe următorii 5 ani;
- eşalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acţiunilor multianuale;
- propuneri realiste pentru acoperirea creşterilor de cheltuieli, respectiv a micşorărilor de
venituri;
Veniturile şi cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe garantate de stat, bugetele fondurilor
externe ne rambursabile şi bugetele instituţiilor publice autonome se repartizează pe trimestre, în
funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele şi posibilităţile de asigurare a
surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de perioada în care este necesară efectuarea
cheltuielilor.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor se aproba de către:
21
Contabilitatea veniturilor bugetare
- H. M.F.P., pe capitole de cheltuieli şi, în cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru
bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, la propunerea ordonatorilor
principali de credite, iar pentru unele sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi
pentru transferurile din bugetul de stat către bugetele locale, la propunerea ordonatorilor
principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice ale
M.F.P.;
- ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei
bugetare, pentru bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor secundari sau terţiari de
credite;
- ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii şi ale
ordonatorilor terţiari de credite;
Din această grupă fac parte următoarele conturi de venituri:
730 “Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice”
731 “Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice”
732 “Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital”
733 “Impozit pe salarii”
734 “Impozite şi taxe pe proprietate”
735 “Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii”
736 “Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale”
739 ”Alte impozite şi taxe fiscale
d) Veniturile din contribuţii de asigurări
Aceste venituri sunt specifice bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetului asigurărilor pentru şomaj. Veniturile
acestor bugete sunt recunoscute în contabilitatea instituţiilor publice, care le evidenţiază în
momentul în care sunt depuse declaraţiile de către contribuabili, sau în momentul încasării, în
cazul în care nu există obligativitatea depunerii declaraţiilor. Conturile specifice acestei grupe
sunt 745 „Contribuţiile angajatorilor" şi 746 „Contribuţiile asiguraţilor".
Grupa 75 „Venituri nefiscale" cuprinde veniturile specifice bugetelor, altele decât cele
cuprinse în grupele 73„Venituri fiscale" şi 74 „Contribuţii de asigurări" pe regula, veniturile
nefiscale se recunosc în contabilitate în momentul încasării, deoarece pentru acestea nu se
întocmesc declaraţii care să ateste obligaţia faţă de stat,în această grupă se regăsesc veniturile
22
Contabilitatea veniturilor bugetare
bugetelor de stat, ale asigurărilor de stat ale fondului de şomaj sau ale asigurărilor sociale de
sănătate.
Contabilitatea acestor venituri este organizată de către instituţiile care ţin evidenţa
contabilă a cheltuielilor şi veniturilor specifice acelor bugete.
Veniturile sunt recunoscute în contabilitate în momentul încasării lor, iar conţinutul
acestor conturi este specific conţinutului subdiviziunilor clasificaţiei bugetare şi se dezvoltă în
analitic pe structura acesteia. Conturile din această grupă sunt de pasiv şi se creditează în
momentul încasării veniturilor, debitându-se prin repartizarea sumelor încasate asupra contului
de rezultate patrimonial.
Din această grupă de conturi fac parte 750 “Venituri din proprietate” si 751 “Venituri
din vânzări de bunuri şi servicii”
Contul 750 „Venituri din proprietate" evidenţiază veniturile din proprietate, provenite la
bugetul de stat. Veniturile din proprietate pot fi definite ca venituri primite de la proprietarii
activelor financiare sau ai activelor tangibile, neproduse de o activitate productivă, de la
fondurile de investiţii sau de !a alte unităţi instituţionale ce utilizează activele imobilizate în
activitatea proprie.
Veniturile din proprietate sunt clasificate astfel: dobânzi, venituri distribuite de corporaţii,
dividende, retrageri din venituri de la corporaţii, reivestirea câştigurilor in investiţii directe
străine, venituri din proprietate atribuite deţinătorilor de poliţe de asigurare, chirii (venituri din
terenuri şi alte active nemateriale)
Conturile 751 „Venituri din vânzări de bunuri şi servicii" este utilizat pentru evidenţierea
veniturilor bugetare provenite din valorificarea bunurilor aflate în proprietatea statului.
e) Veniturile financiare
Veniturile financiare sunt venituri ale instituţiei publice provenite din activitatea
financiară desfăşurată de aceasta. Din această grupă fac parte următoarele conturi:
- 763 “Venituri din creanţe imobilizate”
- 764 “Venituri din investiţii financiare cedate”
- 765 ”Venituri din diferenţe de curs valutar”
- 766 “Venituri din dobânzi”
- 767 “Sume de primit de Ia bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar -
PHARE, SAPARD, ISPA”
23
Contabilitatea veniturilor bugetare
- 768 “Alte venituri financiare - PHARE, SAPARD, ISPA”
- 769 “Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi - PHARE,
SAPARD, ISPA
f) Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie specială
Instituţiile publice, conform Legii finanţelor publice nr. 500/2002, pot fi finanţate astfel:
integral din bugete; din venituri proprii şi subvenţii acordate de la diversele bugete; integral din
venituri proprii; alte surse de finanţare, respectiv: fonduri externe nerambursabile, disponibilul
trezoreriei sau efectuarea de compensări pe baza unor acte normative speciale.
Finanţarea propriu-zisă a instituţiilor publice din credite bugetare se realizează în două
moduri, şi anume:
pentru plăţi nete de casă, care cuprind totalitatea operaţiilor prin care trezoreriile
eliberează numerar instituţiei publice ce au contul deschis la aceasta sau plăţile prin virament
efectuate de trezorerie în numele instituţiei către terţi, operaţii efectuate pe baza cecurilor sau a
ordinelor de plată primite de trezorerie de la instituţia publică; pentru evidenţierea în
contabilitate a finanţărilor propriu-zise, pentru plăţile de casă se utilizează contul 770 „Finanţare
de la buget" la ordonatorii principali finanţaţi de la bugetele centrale şi locale, conturile de
fonduri speciale sau conturile de venituri din fonduri speciale.
pentru efectuarea cheltuielilor efective ale instituţiei, operaţie care se refera Ia
acoperirea cheltuielilor instituţiilor publice legate de consumurile de materiale, de forţă de
muncă, de energic etc; pentru evidenţierea în contabilitate a acestor cheltuieli efective se
utilizează conturile de cheltuieli din clasa 6 a planului de conturi specifice, care colectează toate
cheltuielile efectuate de instituţie în cursul anului, în limita stabilită, pe capitole şi subcapitole de
cheltuieli pentru care se deschid conturi sintetice de gradul II şi conturi analitice, iar la sfârşitul
exerciţiului bugetar, aceste cheltuieli se decontează direct asupra contului de finanţări bugetare.
Creditele deschise pe seama ordonatorilor principali de credite, finanţaţi din bugetul de stat şi
bugetele locale, se evidenţiază în conturile din clasa 8, conturi în afara bilanţului.
Conturile utilizate pentru evidenţiate finanţărilor, subvenţiilor, transferurilor şi alocaţiilor
bugetare cu destinaţie specială sunt:
- 770 ”Finanţarea de la buget”
- 771 “Finanţarea în baza unor acte normative speciale (compensări)”
- 772 “Venituri din subvenţii”
24
Contabilitatea veniturilor bugetare
- 773 “Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială”
- 774 “Finanţarea din fonduri externe nerambursabile
- 776 “Fonduri cu destinaţie specială”
- 778 “Venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor
finanţate din fonduri externe ne rambursabile”;
- 779 “Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit”
g) Veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea
operaţională. Veniturile din provizioane şi ajustări sunt utilizate pentru anularea provizioanelor
şi ajustărilor constituite în cazul în care acestea nu-şi mai justifica menţinerea, fie că riscul a avut
loc, fie riscul a dispărut. Conturile utilizate pentru evidenţierea veniturilor din provizioane
sunt:781 “Venituri din provizioane şi ajustări privind activitatea operaţională” si 786 “Venituri
financiare din ajustări pentru pierderea de valoare”
h) Veniturile extraordinare sunt veniturile obţinute din activitatea extraordinară a
instituţiei. Normele româneşti prevăd ca veniturile extraordinare sunt veniturile din despăgubiri
de asigurări şi veniturile din valorificarea unor bunuri ale statului. Contul 790“Venituri din
despăgubiri din asigurări” evidenţiază veniturile provenite de la întreprinderile de asigurare, ca
despăgubiri pentru asigurări. Contul 791“Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului “
este utilizat pentru evidenţierea veniturilor instituţiei provenite din valorificarea unor bunuri
deţinute de acesta.
2.4.Veniturile bugetului local şi fundamentarea acestora
Potrivit principiului autonomiei locale prevăzut de Legea administraţiei publice locale
nr.215/2001, modificată, unităţile administrativ teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care
autorităţile administraţiei publice locale le gestionează, potrivit atribuţiilor ce le revin în
condiţiile legii.
Pornind de la acest principiu, în art. 5 din OUG nr. 45/2003 sunt prevăzute categoriile de
venituri ale bugetelor locale:4
Venituri proprii – provenite din: impozite, taxe, contribuţii, vărsăminte, alte venituri
locale stabilite prin lege. Cota defalcată din impozitul pe venit ce revine unităţilor administrativ-
4 Ordonanţa de urgenţă nr. 45 din 2003 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.
431 din 19 iunie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 336/2004;
25
Contabilitatea veniturilor bugetare
teritoriale în conformitate cu prevederile legale. Potrivit clasificaţiei bugetare veniturile proprii
se clasifică astfel:
Cota defalcată din impozitul pe venit ce revine unităţii administrativ teritoriale
stabilită prin lege, de respectiv 36% la comune, oraşe, municipii, 36,5% la bugetul propriu al
municipiului Bucureşti, 18% la bugetul sectoarelor municipiului Bucureşti şi 10% la bugetul
propriu al judeţului (art. 28 din OUG nr. 45/2003) cote care prin legea bugetului de stat pot fi
numai majorate nu şi diminuate cum prevedea vechea reglementare, respectiv Legea nr.
189/1998.
Dacă prin Legea nr.189/1998 cotele din impozitul pe venit erau incluse în categoria
prelevări de la bugetul statului, prin această nouă reglementare cotele din impozitul pe venit sunt
incluse în categoria veniturilor proprii alături de impozite, taxe, contribuţii, vărsăminte şi alte
venituri locale. Deşi această sursă de venit este nominalizată ca venit propriu al unităţilor
administrativ teritoriale, ea rămâne în continuare sursă a bugetului de stat asupra căreia
autorităţile administraţiei publice locale nu au competenţă de control în ceea ce priveşte
stabilirea şi virarea sumelor datorate.
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat acordate pentru finanţarea
unor responsabilităţi transferate autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi pentru
echilibrarea bugetelor locale, sume ce sunt stabilite anual prin legea bugetului de stat.
Repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate
echilibrării bugetelor locale se face pe judeţe în funcţie de următoarele criterii:
- 70% din suma în funcţie de impozitul pe venitul global mediu/cap de locuitor (pe baza
execuţiei impozitului pe venitul global din anul precedent)
- 30% din sumă în funcţie de suprafaţa judeţului.
- Din total sumă repartizată pe judeţ, prin anexa la Legea anuală de aprobare a bugetului
de stat, 25% se alocă pentru bugetul propriu al judeţului respectiv, iar diferenţa se repartizează pe
localităţi în interiorul judeţului.
Pentru repartizarea echitabilă a sumelor de echilibrare către bugetele locale, au fost
stabilite criteriile enumerate. La baza acestor criterii au stat câteva elemente care influenţează
nivelul cheltuielilor unei autorităţi publice locale, respectiv;
- populaţia unităţii administrativ teritoriale;
- suprafaţa unităţii administrativ teritoriale;
26
Contabilitatea veniturilor bugetare
- capacitatea financiară;
- impozitul pe venit calculat la nivelul unităţii administrativteritoriale.
De asemenea, pentru susţinerea programelor cu finanţare externă care necesită
cofinanţare locală, s-a lăsat în competenţa consiliilor judeţene, să stabilească criterii specifice de
repartizare a unei cote de 15% din cota de 75% rămasă pentru echilibrarea bugetelor comunelor,
oraşelor şi municipiilor, provenite din sumele de echilibrare din unele venituri ale bugetului de
stat precum şi din cota de echilibrare care se constituie la nivel judeţean.5
Diferenţa de 25% din sumele de echilibrare provenite din unele venituri ale bugetului de
stat, precum şi din cota de echilibrare care se constituie la nivel judeţean se alocă bugetului
propriu al judeţului.
Spre deosebire de vechea reglementare, consultarea primarilor în vederea repartizării
sumelor de echilibrare a bugetelor locale, se realizează de o comisie constituită la nivelul fiecărui
judeţ, componenţa regăsindu-se în textul articolului 29.4. Prin această reglementare se asigură
respectarea principiului prevăzut de Legea administraţiei publice locale 215/2001, respectiv cel
al consultării.
Subvenţii de la bugetul de stat. Deşi la art. 30 din OUG nr. 45/2003 aceste venituri
sunt denumite ca transferuri consolidabile pentru bugetele locale, totuşi, în clasificaţia bugetară,
se regăsesc ca subvenţii primite de la bugetul de stat. Enumerăm câteva categorii de astfel de
subvenţii:pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie
şi Guvernul;pentru finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap;pentru dezvoltarea
sistemului energetic, etc.
Subvenţii primite de la alte bugete (ex. – pentru susţinerea sistemului de protecţie şi
drepturile copilului, pentru finanţarea programelor pentru ocuparea temporară a forţei de muncă).
În art. 5 din ordonanţă se prevede că pentru evaluarea corectă a veniturilor la elaborarea
bugetului respectiv, fundamentarea veniturilor trebuie să se bazeze pe constatarea şi evaluarea
materiei impozabile, a bazei de impozitare, evaluarea veniturilor obţinute din serviciile prestate,
dar şi pe alte elemente specifice identificate de fiecare autoritate.
Pentru fundamentarea veniturilor provenite din taxe, impozite şi alte venituri locale ar
trebui să se ţină seama de:
5 Ionescu Luminiţa – Contabilitatea instituţiilor din administraţia publică locală, Ed. Economică, Bucureşti, 2001,
p.119.;
27
Contabilitatea veniturilor bugetare
a) Gradul de colectare a respectivelor venituri în perioadele anterioare anului bugetar
pentru care se fundamentează bugetul, realizându-se şi o analiza a cauzelor care au condus la
nivelul respectiv de colectare.
b) Nivelul de fiscalitate – la stabilirea nivelului impozitelor şi taxelor locale trebuie avute
în vedere şi obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung ale autorităţilor respective. Important
pentru stabilirea fiscalităţii la nivelul unei localităţi este calcularea gradului de fiscalitate
determinat ca raport între nivelul fiscalităţii şi nivelul salariilor.
c) Cuantificarea nivelului inflaţiei . Fundamentarea cotei din impozitul pe venit – trebuie
să aibă în vedere: dezvoltarea locală şi naţională; variaţiile nivelului impozitului pe venitul
global; nivelul încasării impozitului în anii anteriori.
2.5. Metodologie, proceduri şi elemente tehnice definitorii în aşezarea şi calculul
veniturilor bugetare locale
În determinarea previzională a veniturilor bugetare se au în vedere elemente de calcul
prezente în metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care susţine elaborarea
proiectelor de bugete publice si care se cer a fi riguroase şi bazate pe certitudini care ţin de
dimensiunile şi caracteristicile „materiei” de aşezare a obiectului de venit bugetar.6 Practic
fundamentarea indicatorilor de venituri bugetare are la baza raportările statistice ale
contribuabililor către instituţiile de specialitate şi către cele ale finanţelor publice din teritoriu, în
care apar repere de calcul cu privire la obiectul impunerii şi baza de calcul.
Din punct de vedere juridic, aşezarea şi calculul obligaţiilor către bugetele publice este
susţinută de acte normative şi procedurale. Mai întâi, principial în prima categorie de acte
normative şi apoi, metodologic ori procedural, în a doua, sunt reflectate anumite noţiuni ori
elemente care definesc, în ansamblu, ceea ce înseamnă aşezarea şi perceperea veniturilor
bugetare atât prin calcule previzionale cât şi în execuţie.7
Reprezentative, în acest sens, cu privire la veniturile bugetare sunt: subiectul; obiectul ;
baza de calcul, unitatea tehnică de calcul (ori de evaluare), înlesnirile la plată, termenul de plată,
drepturile şi obligaţiile plătitorilor.
6 Şaguna-Drosu Dan şi alţii – Procedura fiscală, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1996, p.168.
7Ionescu Luminiţa, Contabilitatea instituţiilor din administraţia publică locală, Ed. Economică, Bucureşti, 2003,
pag.118;
28
Contabilitatea veniturilor bugetare
Subiectul venitului bugetar este o persoană fizică sau juridică deţinătoare a unor bunuri
sau obiecte, implicată în anumite acte sau fapte ori care obţine venituri şi potrivit legii are
obligaţia să plătească anumite sume de bani către bugetele publice cu titlul de impozit, taxă,
contribuţie, vărsământ, prelevare. În plan fiscal şi juridic persoana – subiect de venit bugetar
trebuie să îndeplinească unele condiţii minimale pentru această calitate (încadrare). Astfel,
persoanei fizice i se cere să aibă capacitatea exercitării depline a drepturilor civile iar, persoanei
juridice să organizeze şi să conducă evidenţă proprie având, totodată, şi personalitate juridică. În
legislaţia fiscală ca şi în practica de specialitate noţiunea de subiect apare mai mult cu caracter
implicit decât explicit.Termenul ca atare nu este folosit în lege şi nici în normele de aplicare
lăsându-se, uneori, a fi subînţeles.
Plătitorul are sensul de subiect cu obligaţie de plată, în cele mai multe situaţii. De regulă,
potrivit exprimărilor teoretico-metodologice, plătitorul este una şi aceeaşi persoană cu subiectul.
Uneori se face distincţie între cele două noţiuni.
În practica fiscală, o asemenea situaţie se justifică prin reducerea volumului de muncă
pentru cei din aparatul fiscal şi de aici respectarea principiului impunerii subiectului de venit,
care este randamentul fiscal. În plus, antrenarea în plata propriu-zisă a subiectului de venit
conduce la stări de disconfort atât pentru acesta cât şi pentru funcţionarul fiscal.Un alt avantaj,
generat de diferenţierea între subiect şi plătitor, este încasarea mai rapidă a obligaţiilor băneşti la
buget, concomitent cu existenţa de resurse necesare acoperirii cheltuielilor aprobate în acesta.
Un alt exemplu, care reflectă pe fondul unor raţiuni de tehnică fiscală (încasare sigură la
buget pe fondul unor relaţii dintre subiect şi organul fiscal când primul poate solicita deplasarea
plăţii ca obligaţie către o altă persoană, din motive personale justificate ori, al doilea este nevoit
să acţioneze pentru a contracara atitudinea de „rău platnic” a primului), nevoia de a face
distincţie între subiect şi plătitor, este în cazul impozitului pe clădiri, unde proprietarul de clădire
apare cu prima calitate (de subiect) iar, chiriaşul ori o altă persoană desemnată de organul fiscal
(cum ar fi un membru de familie care locuieşte cu proprietarul) apare în a doua ipostază (de
plătitor).8
Contribuabilul: In practica fiscală din România până în jurul anului 1993, cu calitatea de
contribuabil apărea numai persoana fizică aflată în situaţia de debitor al statului cu sume de bani
ce exprimau un venit bugetar datorat. După acest an, în actele normative cu caracter de cuvânt
8 Voinea Gheorghe şi alţii – Impozite, taxe şi contribuţii, Ed. Junimea, Iaşi, 2002 (2004), p.284;
29
Contabilitatea veniturilor bugetare
similar sau de alternanţă în exprimare faţă de subiect-plătitor, s-a generalizat sensul de
contribuabil şi la persoanele juridice debitoare de venituri bugetare.9
Suportatorul este folosit in teoria de specialitate pornind de la notiunile
mentionate(subiect,platitor,contribuabil). În mod firesc, suportatorul obligaţiilor de plată faţă de
bugetele publice ar trebui să fie subiectul-plătitor. În realitate, uneori, din raţiuni de politică
fiscală şi socială, suportatorul este o altă persoană decât subiectul plătitor.
Obiectul venitului bugetar este elementul tehnic de la care sau funcţie de care se
procedează la calculul, aşezarea şi plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor, vărsămintelor şi
prelevărilor către bugetele publice. Împreună cu subiectul, acesta declanşează impunerea, ca
acţiune fiscală sau, altfel spus, reprezintă împreună momentul zero („0”) în aşezarea, calculul şi
perceperea de venituri bugetare. Practic, „imaginaţia” specialistului în finanţe publice aplicate
trebuie să conducă la acel element concret, sigur, stabil, cu extensie pronunţată la o mare
categorie de persoane, funcţie de care să poată fi preluată o sumă de bani importantă ca mărime
la bugetul public în condiţiile respectării principiilor impunerii.10
Istoria consemnează în practica fiscală, mai întâi, cu caracter real şi apoi, personal,
existenţa mai multor ipostaze (elemente concrete) de exprimare a obiectului de aşezare şi
percepere a unei diversităţi pronunţate de venituri destinate constituirii fondurilor publice.
Reprezentative sunt: venitul, valoarea, preţul, bunuri şi obiecte, acte şi fapte, persoana.
a) venitul poate fi regăsit în practica fiscală sub mai multe forme de exprimare: brut, net,
profit (net sau brut), beneficiu, încasări totale, drepturi salariale, etc. De unde şi categorii de
impozite, vărsăminte, taxe, contribuţii ca: impozit pe venit, impozit pe salarii, impozit pe profit
(impozit pe venit), vărsăminte din profit (beneficiu), etc.
b) valoarea poate constitui, raportat la politica economică şi fiscală, obiect de aşezare
pentru venituri bugetare. În acest sens, sunt edificatoare din practica fiscală românească
prelevarea pentru societate a unei părţi din valoarea producţiei nete (înainte de 1988) şi taxa pe
valoarea adăugată (după 1993).
c) pretul (fix ori negociat) apare posibil ca ipostază de determinare a unor venituri
bugetare aşa cum a fost cazul impozitului pe circulaţia mărfurilor (până în anul 1993), când
9 Ştefura Gabriel, Procesul bugetar în România, Tipo Moldova, Iaşi, 2004, pag.118;
10 Şaguna-Drosu Dan – Drept financiar şi fiscal european, Ed. Oscar Print, Bucureşti 1998 (2000), pag.246;
30
Contabilitatea veniturilor bugetare
reprezenta o mărime fixă în preţul de livrare şi se determina în cele mai multe cazuri ca o
diferenţă între acesta şi preţul de producţie.
d) obiecte, bunuri, elemente materiale concrete apar în diferite situaţii ca generatoare
de venituri bugetare chiar de la primele manifestări ale finanţelor publice. De aici denumiri ca:
impozit pe terenuri, impozit pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport, impozit funciar etc.
e) actele si faptele sunt o altă exprimare a obiectului de aşezare pentru veniturile
bugetare, îndeosebi, în raporturile cu instituţiile statului care prestează diferite servicii cu privire
la: eliberarea de permise sau autorizaţii; acordarea sau renunţarea la cetăţenie;acţiuni de divorţ;
litigii în instanţele de judecată; succesiuni, etc. De aici şi o diversitate de situaţii care generează
ceea ce se numesc taxele de timbru.
f) persoana cu deosebire cea fizică, poate reprezenta în anumite situaţii, motivate de
politica socială, fiscală ori demografică, obiect de aşezare pentru venituri bugetare. Aici s-ar
încadra ca expresie fiscală mai veche, capitaţia ori mai recent contribuţia persoanelor fără copii.
Elementul de tehnică fiscală, prezent mai sus ca fiind obiectul venitului bugetar reprezintă
noţiunea cu cea mai dinamică prezenţă în practica fiscală fiind, în fond, generatoare de mijloace
băneşti de ordin public.
g) baza de calcul poate fi considerată ca element derivat din obiectul venitului întrucât,
la impozitele directe şi la unele indirecte, se suprapune integral sau parţial cu acesta. Ea poate fi
definită ca element de tehnică fiscală concret efectiv, asupra căruia se aplică unitatea tehnică de
evaluare pentru a se obţine mărimile obligaţiilor băneşti datorate către bugetele publice. În teoria
de specialitate şi metodologie se folosesc cu acelaşi sens şi alte noţiuni ca bază de impunere,
bază de impozitare (taxa pe valoarea adăugată).
h) Unitatea tehnica de evaluare reprezintă elementul tehnic fixat în actele normative
prin care se determină efectiv obligaţiile de plată odată cu calculele ce se fac asupra bazei de
impunere. Ea poate fi o concretizare fizică însoţită de o exprimare valorică (lei pe metru pătrat
suprafaţă teren), o mărime convenţională (cilindri, la taxa asupra mijloacelor de transport cu
tracţiune mecanică), o sumă absolută (pe obiect sau pe unitatea de măsură a acestuia) ori, în cele
mai multe cazuri o mărime relativă (cu exprimare prin procente).11
i) Cotele în materie de cuantificări ale obligaţiilor bugetare sunt prezente sub trei forme:
fixe(privesc aceeasi unitate de calcul pentru baza de impunere in intregul ei sau potrivit cu
11 Roman Constantin, Gestiunea financiară a instituţiilor publice, Editura Economică, Bucureşti, 2000, p.264;
31
Contabilitatea veniturilor bugetare
anumite structuri care obliga la diferentieri ca rezultat al politicii fiscale), proporţionale,
progresive (în materie de venituri bugetare vizează îndeosebi veniturile obţinute pe diferite căi)
impozitul pe salarii, impozitul pe venit, taxa asupra succesiunilor etc.
j) Înlesnirile de plata reprezintă un element tehnic în aşezarea şi perceperea de venituri
bugetare cu determinare de politică financiară, socială ori fiscală ce apare prezent în anumite
situaţii pornind de la subiect (sau plătitor) ori obiect etc exprimă atitudinea statului într-o
anumită perioadă de gestiune bugetară faţă de unele categorii de contribuabili sau faţă de
obiectul venitului ori funcţie de ambele elemente tehnice în acelaşi timp potrivit cu unele
caracteristici ale acestora.
k) Termenul de plata este elementul tehnic care poziţionează în timp, concretizarea ca
plată a obligaţiei băneşti rezultată din corelarea celorlalte elemente tehnice menţionate cu referire
la veniturile bugetare existente în bugetele publice şi potrivit cu actele normative ce le
reglementează, termenul de plată se poate găsi în una din următoarele situaţii: ca o zi fixă de
plată sau sub forma unui interval de timp.
Bugetele publice reclamă, pe de altă parte, încasarea de mijloace băneşti potrivit cu o
anumită mărime şi ritmicitate determinate de nevoia de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor
aprobate.
Veniturile bugetelor locale sunt formate din: venituri proprii, venituri din cote şi sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a altor bugete locale; transferuri cu
destinaţie special; imprumuturi. Dintre toate acestea veniturile proprii au ponderea cea mai
ridicată şi cuprind la rândul lor următoarele categorii de venituri:
Fig.5. Structura veniturilor proprii
32
Venituri proprii
Venituri curente: 1.Fiscale a.directe; b.indirecte; 2.Nefiscale
Venituri din capitalVenituri cu destinatie
specială
Contabilitatea veniturilor bugetare
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ LA PRIMARIA COMUNEI SINPAUL
Potrivit reglementãrilor legale, toate unitãţile lucrative, indiferent de forma juridicã de
organizare, care gestioneazã valori materiale şi bãneşti sunt obligate sã organizeze şi sã
desfãşoare întreaga activitate prin conturi, adicã sã ţinã contabilitatea proprie.
Înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document cu
document, sau a unui document centralizator, în care se înscriu mai multe documente
justificative, ale cãror conţinut se referã la aceleaşi operaţiuni economice şi care privesc aceeaşi
perioadã.
Înregistrãrile în contabilitate se pot face pe bazã de note contabile, de regulã în cazul
acelor operaţiuni economice pentru care nu se întocmesc documente justificative.Potrivit legii,
documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea
persoanelor care le-au intocmit, vizat, aprobat ori inregistrat in contabilitate, dupa caz.
Inregistrarea operatiunilor patrimoniale in contabilitate se face cronologic, prin
respectarea succesiunii documentelor justificate, dupa data de intocmire sau de intrare in unitate
si sistematic, in conturi sintetice si analitice, cu ajutorul registrului-jurnalsi al cartii mari potrivit
planurilor de conturi si normelor emise in conditiile prevederilor art.4 din lege. Inventarierea
trebuie sa cuprinda toate elementele de activ si de pasiv din patrimoniul unitatii care se inscriu in
registru inventar.
Registrul–jurnal, registrul– inventar si cartea mare impreuna cu documentele justificate,
precum si bilantul contabil, intocmite potrivit normelor stabilite, constituie elemente oficiale
pentru exercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale efectuate si pot fi admise ca
proba in justitie.
Operatiunile privind investitiile de capital strain, titlurile de valoare, comrtul exterior,
cooperarea internationala, prestarile de servicii si executarile de lucrari externe, creditele si
operatiunile bancare externe, schimbul valutar, disponibilizatiile in devize se inregistreaza in
contabilitate, atat in devize cat si in lei, la cursul calutar de schimb in vigoare la data efectuarii
lor.12
12 Beju, Viorel, Metode şi tehnici fiscale, Ed. Dimitrie Cantemir, Targu Mureş, 2002;
33
Contabilitatea veniturilor bugetare
Evidenţa contabilă bugetară curentă procură date operative privind modul cum se
îndeplinesc indicatorii de realizare a veniturilor şi a cheltuielilor în fiecare instituţie în parte.
Pe baza datelor evidenţei contabile bugetare curente, periodic – trimestrial şi anual se
întocmeşte evidenţa contabil bugetară centralizată, pe verigi (ordonatori de credite, organe
financiare), cumulat de la începutul anului, raportarea făcându-se prin dările de seamă contabile
bugetare centralizate, până la Ministerul Finanţelor, pentru reflectarea rezultatelor execuţiei
bugetare, pe întregul buget de stat.
Pentru fundamentarea cifrelor inscrise la partea de venituri ale bugetului local si pentru
exercitarea unui management sanatos in domeniul colectarii acestora este necesara o corecta
evidenta contabila a tuturor creantelor bugetare reprezentand impozite, taxe, contributii si alte
venituri, dar si a incasarii acestora.
Evidenta se tine atat nominal (pe fiecare contribuabil persoana fizica/juridica) de catre
unitatile fiscale teritoriale (administratiile finantelor publice ale municipiilor, oraselor si
comunelor), cat si centralizat de catre unitatile fiscale teritoriale si la nivelul directiilor generale
ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti
Pentru realizarea evidentei nominale pe platitori in cadrul functiei de administrare a
veniturilor bugetare se utilizeaza fisa platitorului, care se deschide distinct pe fiecare impozit,
taxa, contributie, respectiv impozit pe profit, impozit pe veniturile din salarii si alte venituri
asimilate salariilor, taxa pe valoarea adaugata, impozit pe dividende, impozit pe titei si gaze
naturale din productia interna, accize, taxe pentru jocurile de noroc, fonduri speciale (care se fac
venituri la bugetul statului), amenzi, alte debite.
Fisa nominala pe platitor este instrumentul de evidenta analitica in care se inregistreaza
chronologic documentele prin care se stabilesc obligatii bugetare si documentele prin care se
incaseaza/sting aceste obligatii.
Informatiile furnizate de acestea (data documentelor, sume stabilite, sume achitate/stinse)
corelate cu termenele de plata legale, numarul de zile intarziere la plata servesc la completarea
procesului-verbal privind calculul dobanzilor si al penalitatilor de intarziere, document care
constituie titlu de creanta, instituind obligatia de plata in ceea ce priveste dobanzile si penalitatile
de intarziere la plata. Operatiunile trebuie sa se inregistreze in fisele nominale potrivit sistemului
soldurilor permanente, adica dupa fiecare debitare/scadere, dupa fiecare incasare/stingere se
determina soldul obligatiei ramase de plata.
34
Contabilitatea veniturilor bugetare
Intocmirea fiselor nominale, potrivit celor aratate mai sus, asigura pe de o parte evidenta
contribuabililor persoane fizice/juridice, iar pe de alta parte, inscrierea la aceeasi pozitie - pe
criteriul cod unic de inregistrare - a tuturor debitelor datorate de acelasi contribuabil.
Evidenta centralizata a veniturilor bugetare se realizeaza pe fiecare categorie de venit pe
baza clasificatiei bugetare si presupune intocmirea urmatoarelor situatii:
a) Fisa recapitulativa cu privire la obligatiile restante ale contribuabilului la data de ____,
in care se reflecta sintetic situatia debitelor si a accesoriilor aferente pe fiecare sursa de venituri
b) Situatia centralizatoare a obligatiilor restante la data de ___, care se intocmeste la nivel
de organ fiscal territorial
c) Situatia centralizatoare a veniturilor bugetare, la data de _____, pe fiecare organ fiscal
teritorial. Aceasta din urma situatie se intocmeste pentru obligatii bugetare cu termene de plata in
anul curent si, distinct, pe obligatii bugetare neachitate din anii precedenti.
Situatiile care compun evidenta centralizata se intocmesc si se completeaza cu date
rezultate in urma procesarii informatiilor periodice (lunare, trimestriale sau ocazionale).
Sintetizand cele expuse mai sus se ajunge la urmatoarea corelatie valabila pentru fiecare
sursa a clasificatiei bugetare:(Debit an curent + Debit ramasita din anii precedenti + Total plusuri
an curent) - (Incasari an curent + Incasari din ramasita anilor precedenti + Total plusuri din anii
precedenti) = Totalul listei de ramasita, respectiv Ramas de plata.
Concomitent cu listele de ramasita, anual, se extrag si listele de plusuri pe fiecare sursa.
In legatura cu acestea consider ca este de preferat daca nu chiar obligatorie stingerea lor in cursul
anului prin compensari (virari) sau restituiri, dupa caz, in functie de cauza care le-a generat si
situatia fiscala a contribuabilului.Numai in situatia in care astfel de plusuri (suprasolviri) se mai
mentin chiar si dupa efectuarea operatiunilor de stingere, ele vor fi operate in evidenta.
Pentru obtinerea acestei corelatii si operativitate cu ocazia efectuarii operatiunilor de
inchidere a evidentelor, de un real folos ar fi, asa cum am aratat, reintroducerea contului de
debite-incasari in care sunt evidentiate, pe surse bugetare, debitele si incasarile atat din debite,
cat si cele fara debit (inclusiv dobanzile si penalitatile de intarziere).
Structura veniturilor bugetului local pe anul 2007 a fost formata din: venituri curente;
venituri proprii; venituri fiscale, subventii; impozit pe venit; impozite si taxe pe proprietate,
impozite sit axe pe bunuri si servicii, venituri nefiscale.
35
Contabilitatea veniturilor bugetare
Fig.7.Venituri la bugetul local ale comunei Sînpaul
Denumirea indicatorilor Cod Prevederi Drepturi constatate Incasari realizate
Drepturi constatate de incasat
initiale trimestriale total anii prec. an cur.A B 1 2 3 4 5 6 8
TOTAL VENITURI (rd.3+76+82) 000102 6059055 1488830 3004692 10075 2994617 2931868 72824
VENITURI PROPRII (rd.3-rd.23+rd.76)
4802 1256132 324028 580568 10075 570493 507744 72824
I. VENITURI CURENTE (rd.4+42)
0002 2476066 673028 2373029 10075 2362954 2300205 72824
A. VENITURI FISCALE (rd.5+16+22+39)
0003 2268773 643025 2338586 10075 2328511 2265762 72824
A1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI DIN CAPITAL (rd.6+9+13)
0004 808239 219500 368504 0 368504 368504 0
A1.1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI DIN CAPITAL DE LA PERSOANE JURIDICE (rd.7)
0005 9000 4000 8208 0 8208 8208 0
Impozit pe venit 0302 9000 4000 8208 0 8208 8208 0
A1.2. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT, SI CASTIGURI DIN CAPITAL DE LA PERSOANE FIZICE (rd.10)
0006 782239 210000 343639 0 343639 343639 0
Cote si sume defalcate din impozitul pe venit (cod 04.02.01+04.02.04)
0402 782239 210000 343639 0 343639 343639 0
Cote defalcate din impozitul pe venit
040201 96000 25000 81856 0 81856 81856 0
Sume alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor locale
040204 686239 185000 261783 0 261783 261783 0
A1.3. ALTE IMPOZITE PE VENIT, PRFIT SI CASTIGURI DIN CAPITAL (cod 05.02)
0007 17000 5500 16657 0 16657 16657 0
A3. IMPOZITE SI TAXE PE PROPRIETATE (cod 07.02)
0009 130000 42000 169550 9403 160147 97412 72138
Impozit pe cladiri (cod 07.02.01.01+07.02.01.02)
070201 94000 31500 113340 4703 108637 63262 50078
Impozitul pe cladiri de la persoane fizice
07020101 22000 6500 30681 1203 29478 21337 9344
Impozitul pe cladiri de la persoane juridice
07020102 72000 25000 82659 3500 79159 41925 40734
Impozit pe terenuri (cod 07.02.02.01 la 07.02.02.02)
070202 35000 10250 55274 4700 50574 33214 22060
Impozitul pe terenuri de la persoane fizice
07020201 9000 2500 12717 1200 11517 8684 4033
Impozitul pe terenuri de la persoane juridice
07020202 1000 250 556 0 556 40 516
Impozitul pe terenul extravilan 07020203 25000 7500 42001 3500 38501 24490 17511
Taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notariala si alte taxe de timbru
070203 1000 250 936 0 936 936 0
A4. IMPOZITE SI TAXE PE 0010 1330534 381525 1800532 672 1799860 1799846 686
36
Contabilitatea veniturilor bugetare
BUNURI SI SERVICII (cod 11.02)Sume defalcate din TVA (cod 11.02.01 la 11.02.06)
1102 1322934 379000 1792461 0 1792461 1792461 0
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale
110206 621934 176000 546179 0 546179 546179 0
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati (cod 16.02.02+16.02.03+16.02.50)
1602 7600 2525 8071 672 7399 7385 686
Taxa asupra mijloacelor de transport (cod 16.02.02.01+16.02.02.02)
160202 7500 2500 8061 672 7389 7375 686
Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice*)
16020201 0 0 8061 672 7389 7375 686
C. VENITURI NEFISCALE (rd.43+52)
0012 359000 359000 34443 0 34443 34443 0
C1. VENITURI DIN PROPRIETATE (cod 30.02+31.02)
0013 177000 177000 19415 0 19415 19415 0
Venituri din proprietate (cod 30.02.01 la 30.02.50)
3002 0 0 19415 0 19415 19415 0
C2. VANZARI DE BUNURI SI SERVICII (cod 33.02+34.02+35.02+36.02+37.02)
0014 182000 182000 15028 0 15028 15028 0
Amenzi, penalitati si confiscari(cod 35.02.01 la 35.02.50)
3502 6000 1500 5028 0 5028 5028 0
Diverse venituri (cod 36.02.05 la 36.02.50)
3602 181293 22003 10000 0 10000 10000 0
II. VENITURI DIN CAPITAL (cod 39.02)
0015 103000 30000 0 0 0 0 0
III.OPERATIUNI FINANCIARE (cod 40.02)
110000 110000 0 0 0 0 0
Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate (cod 40.02.06 la 40.02.50)
4002 110000 110000 0 0 0 0 0
IV. SUBVENTII (cod 42.02+43.02)
0017 3369989 675802 631663 0 631663 631663 0
Subventii de la bugetul de stat 4202 3313989 663802 611418 0 611418 611418 0
A. De capital (cod 42.02.01 la 42.02.10)
0019 0 493000 490000 0 490000 490000 0
Finantarea programului de pietruire a drumurilor comunale si alimentare cu apa a satelor
420209 0 0 80000 0 80000 80000 0
B. Curente (cod 42.02.21 la 42.02.29)
0020 15500 5500 121418 0 121418 121418 0
Sprijin pt constituirea familiei 420233 10000 3000 9246 0 9246 9246 0
Subventii pt ajutor incalzire 420234 1500 1500 109022 0 109022 109022 0
Subventii pt trusou nou nascuti 420236 4000 1000 3150 0 3150 3150 0
Subventii de la alte administratii (cod 43.02.01 la 43.02.08)
4302 56000 12000 20245 0 20245 20245 0
In contul de executie bugetara veniturile sunt evidentiate dupa cum urmeaza:
37
Contabilitatea veniturilor bugetare
Nr. Crt. Denumire indicatori
Sold la inceputul
anuluiSold la sfarsitul
perioadei
A B D E
I. VENITURI OPERATIONALE 2259173 4380278
1
Venituri din impozite, taxe, contributii de asigurari si alte venituri ale bugetelor (ct.730+731+732+733+734+735+736++739+745+746+750+751) 1569141 3163132
2Venituri din activitati economice (ct.701+702+703+704+705+706+707+708 +/- 709) 31640 57479
3Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala (ct.770+771+772+773+774+776+778+779) 0 191305
4 Alte venituri operationale (ct.714+719+721+722+781) 658392 968362
TOTAL VENITURI OPERATIONALE(rd.02+03+04+05) 2259173 4380278
- EXCEDENT (rd.06- rd.13) 120798 1004759
IV. VENITURI FINANCIARE (ct.763+764+765+766+767+768+769+786) 0 22
VI. REZULTATUL DIN ACTIVITATEA FINANCIARA 0 22
- EXCEDENT (rd.17- rd.18) 0 22
- EXCEDENT (rd.15+20-16-21) 120798 1004781
Fig.8. Soldul veniturilor bugetare
Se remarca ponderea veniturilor proprii din totalul veniturilor bugetului local, restul
sumelor fiind prelevări de la bugetul de stat, procente ce dau o imagine clară asupra gradului de
dependenţă a unităţii de fondurile acordate de la bugetul de stat.
38
Contabilitatea veniturilor bugetare
Fig.10. Ponderea veniturilor bugetare
Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului local diminuează nivelul
proiectat de autofinanţare a cheltuielilor unităţii pe ansamblu.
Analiza veniturilor bugetare pentru anul 2008. Informatiile furnizate de compartimentul
de contabilitate permit efectuarea unor analize cu privire la impozite, taxe si contributiile
declarate si incasate, a evolutiei creantelor in perioade diferite de timp, a rambursarilor de taxa
pe valoarea adaugata etc.
Fig.11. Bilantul la decembrie 2008
Nr. Crt. Denumire indicatori Cod rand
Sold la inceputul
anului
Sold la sfarsitul perioadei
A B C D E
1. Active fixe necorporale 01 41566 41566
2.Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier, aparatura birotica si alte active corporale 02 3754038 647668
3. Terenuri si cladiri 03 13917642 22596738
7. TOTAL ACTIVE NECURENTE 07 17713246 23285972 Stocuri 08 124323 164635
2.Creante curente sume ce urmeaza a fi incasate intr-o perioada mai mica de un an-Total din care: 09 82149 100475
Creante bugetare 11 82149 100475
4. Conturi la trezorerie si banci din care: 14 88255 98860
Conturi la trezorerie, casa, alte valori, avansuri de trezorerie 15 88255 98860
5. TOTAL ACTIVE CURENTE 20 294727 363970
TOTAL ACTIVE 21 18007973 23649942
1.DATORII CURENTE - sume ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an -Total din care: 28 28308 20756
Datorii catre bugete 30 28308 20756
3.Imprumuturi pe termen lung sume ce trebuie platite in cursul exercitiului curent 33 438435 275935
4. Salariile angajatilor si contributiile aferente 34 246593 282875
TOTAL DATORII CURENTE 38 713336 579566
39
Contabilitatea veniturilor bugetare
TOTAL DATORII 39 713336 579566
ACTIVE NETE = TOTAL ACTIVE TOTAL DATORII = CAPITALURI PROPRII 40 17294637 23070376
1. Rezerve, fonduri 42 13286311 13198767
2. Rezultatul reportat 43 58803 4096584
4. Rezultatul patrimonial al exercitiului 45 3949523 5775025
TOTAL CAPITALURI PROPRII 47 17294637 23070376
Veniturile realizate sunt reflectate in Contul de executie bugetara:
Fig.12. Contul de executie bugetara- Venituri
Denumirea indicatorilor Cod Prevederi Drepturi constatate Incasari realizate
Drepturi constatate de incasat
initiale trimestriale total anii prec. an cur.
A B 1 2 3 4 5 6 8
TOTAL VENITURI (rd.3+76+82) 000102 4658000 8944000 8042147 82149 7959998 7941672 100475
VENITURI PROPRII (rd.3-rd.23+rd.76)
4802 1965867 3277867 2683847 82149 2601698 2603390 80457
I. VENITURI CURENTE (rd.4+42) 0002 4258000 7139000 6631760 82149 6549611 6551303 80457
A. VENITURI FISCALE (rd.5+16+22+39)
0003 4053000 6904000 6566785 82149 6484636 6486347 80438
A1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI DIN CAPITAL (rd.6+9+13)
0004 1030867 1362867 1219143 0 1219143 1219143 0
A1.1. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI DIN CAPITAL DE LA PERSOANE JURIDICE (rd.7)
0005 40000 40000 1182 0 1182 1182 0
A1.2. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT, SI CASTIGURI DIN CAPITAL DE LA PERSOANE FIZICE (rd.10)
0006 990867 1322867 1217961 0 1217961 1217961 0
Cote defalcate din impozitul pe venit 040201 200000 263000 195371 0 195371 195371 0
Sume alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor locale
040204 790867 1059867 1022590 0 1022590 1022590 0
A3. IMPOZITE SI TAXE PE PROPRIETATE (cod 07.02)
0009 260000 290000 276286 72149 204137 204626 71660
Impozite si taxe pe proprietate (cod 07.02.01+07.02.02+07.02.03+07.02.50)
0702 260000 290000 276286 72149 204137 204626 71660
Impozit pe cladiri (cod 07.02.01.01+07.02.01.02)
070201 60000 90000 90000 37149 52851 76509 13491
Impozitul pe cladiri de la persoane fizice
07020101 48000 48000 48000 15000 33000 40308 7692
Impozitul pe cladiri de la persoane juridice
07020102 12000 42000 42000 22149 19851 36201 5799
Impozit pe terenuri (cod 07.02.02.01 la 07.02.02.02)
070202 160000 160000 160000 35000 125000 103053 56947
Impozitul pe terenuri de la persoane fizice
07020201 50000 50000 50000 7500 42500 23076 26924
Impozitul pe terenuri de la persoane juridice
07020202 10000 10000 10000 2500 7500 4666 5334
Impozitul pe terenul extravilan 07020203 100000 100000 100000 25000 75000 75311 24689
40
Contabilitatea veniturilor bugetare
A4. IMPOZITE SI TAXE PE BUNURI SI SERVICII (cod 11.02)
0010 2662133 5151133 5071356 10000 5061356 5062578 8778
Sume defalcate din TVA (cod 11.02.01 la 11.02.06)
1102 2592133 4851133 4848593 0 4848593 4848593 0
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor.
110202 2171000 2330000 2327460 0 2327460 2327460 0
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru drumuri
110205 0 300000 300000 0 300000 300000 0
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale
110206 421133 2221133 2221133 0 2221133 2221133 0
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati (cod 16.02.02+16.02.03+16.02.50)
1602 70000 300000 222763 10000 212763 213985 8778
Taxa asupra mijloacelor de transport (cod 16.02.02.01+16.02.02.02)
160202 40000 40000 40000 10000 30000 31222 8778
Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice*)
16020201 30000 30000 30000 8000 22000 24504 5496
Taxa asupra mijloacelor de transport detinute persoane juridice*)
16020202 10000 10000 10000 2000 8000 6718 3282
Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurare de activitati
160250 20000 250000 182763 0 182763 182763 0
C. VENITURI NEFISCALE (rd.43+52)
0012 205000 235000 64975 0 64975 64956 19
C1. VENITURI DIN PROPRIETATE (cod 30.02+31.02)
0013 160000 160000 1895 0 1895 1895 0
C2. VANZARI DE BUNURI SI SERVICII (cod 33.02+34.02+35.02+36.02+37.02)
0014 45000 75000 63080 0 63080 63061 19
Venituri din prestari de servicii si alte activitati (cod 33.02.08 la 33.02.50)
3302 10000 40000 32071 0 32071 32071 0
Alte venituri din prestari de servicii si alte activitati
330250 10000 40000 32071 0 32071 32071 0
Venituri din taxe administrative, eliberari permise (cod 34.02.02+34.02.50)
3402 0 0 5100 0 5100 5081 19
Amenzi, penalitati si confiscari(cod 35.02.01 la 35.02.50)
3502 20000 20000 10397 0 10397 10397 0
Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit dispozitiilor legale
350201 10000 10000 7827 0 7827 7827 0
Alte amenzi, penalitati si confiscari 350550 10000 10000 2570 0 2570 2570 0
Diverse venituri (cod 36.02.05 la 36.02.50)
3602 15000 15000 15512 0 15512 15512 0
II. VENITURI DIN CAPITAL (cod 39.02)
0015 300000 990000 900680 0 900680 900680 0
Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat
390207 300000 990000 900631 0 900631 900631 0
IV. SUBVENTII (cod 42.02+43.02) 0017 100000 815000 509707 0 509707 489689 20018
Subventii de la bugetul de stat 4202 50000 765000 494336 0 494336 489419 4917
A. De capital (cod 42.02.01 la 42.02.10)
0019 0 680000 460000 0 460000 460000 0
B. Curente (cod 42.02.21 la 42.02.29) 0020 50000 85000 34336 0 34336 29419 4917
41
Contabilitatea veniturilor bugetare
Sprijin pt constituirea familiei 420233 10000 15000 14553 0 14553 14553 0
Subventii pt trusou nou nascuti 420236 10000 10000 8700 0 8700 8700 0
Subventii de la bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetele locale, pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca
430204 50000 50000 15371 0 15371 270 15101
Contul de rezultat patrimonial pentru anul 2008 reflecta urmatoarea situatie referitoare la
venituri bugetare.
Nr. Crt. Denumire indicatori Cod rand
Sold la inceputul
anului
Sold la sfarsitul perioadei
A B C D E
1
Venituri din impozite, taxe, contributii de asigurari si alte venituri ale bugetelor (ct.730+731+732+733+734+735+736++739+745+746+750+751) 2 4036497 6568538
2Venituri din activitati economice (ct.701+702+703+704+705+706+707+708 +/- 709) 3 15722 7299
3Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala (ct.770+771+772+773+774+776+778+779) 4 3101556 2999121
1Salariile si contributiile sociale aferente angajatilor (ct.641+642+645+646+647) 8 2198893 2664249
2 Subventii si transferuri (ct.670+671+672+673+674+676+677+679) 9 479278 442819
3Stocuri, consumabile, lucrari si servicii executate de terti (ct.601+602+603+606+607+608+609+610+611+612) 10 1034650 1519596
IV.VENITURI FINANCIARE (ct.763+764+765+766+767+768+769+786) 17 7223 28642
VIII. VENITURI EXTRAORDINARE (ct.790+791) 25 605506 900680
Fig.13.Venituri realizate
Potrivit datelor prezentate, se constată o realizare a prevederilor la veniturile curente.
42
Contabilitatea veniturilor bugetare
Fig.14. Volumul bugetului local
Analiza veniturilor bugetare raportate la decembrie 2009; compartimentului contabil
a efectuat urmatoarele operatiuni financiar contabile:
- acordarea avansurilor pentru deplasarile personalului unitatii in interiorul localitatii si
in afara ei, justificarea si evidentierea acestora;
- evidenta salariilor personalului unitatii, a indemnizatiilor pentru consilieri;
- evidenta sintetica a mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar precum si a
materialelor;
- urmarirea evidentei incasarilor;
- plata restituirilor de sume din impozite si taxe, evidenta sumelor neridicate
reprezentanbd restituiri de sume din impozite si taxe;
- realizarea tutoror incasarilor si platilor in numerar si virament, efectuarea tuturor
operatiunilor in numerar prin casieria unitatii precum si prin virament pe baza ordinelor de plata
pe capitole bugetare conform specimenelor din banci, prin Trezoraria Mures, etc.
- inregistrarea zilnica, cronologica si sistematica a tuturor documentelor pentru o
evidenta contabila fidela.
- intocmirea Darii de seama contabile proprii, a anexelor pentru bilantul propriu
(situatia fluxurilor de trezorarie in lei si valuta, disponibilul din mijloace cu destinatie speciala,
situatia activelor si pasivelor institutiilor publice din administratia locala, plati restante, situatia
activelor fixe neamortizabile si amortizabile, situatia conturilor in afara bilantului, rezultate din
operatiuni ce decurg din administrarea bugetului general consolidat, rezultat patrimonial pe surse
de finantare, situatia unor indicatori referitori la protectia copilului si a persoanelor cu handicap);
43
Contabilitatea veniturilor bugetare
- centralizarea darilor de seama si a anexelor unitatilor subordonate si raportarea darii de
seama contabile centralizate catre Directia generala a Finatelor Publice Mures, raportul
explicativ si politicile contabile.
Sinteza activitatii pe anul 2009 este reflectata in bilantul contabil de la data de
31.12.2009.
Fig.15.Bilantul contabil la 31.12.2009
Nr Crt.
Denumire indicatori Cod rand
Sold la inceputul
anului
Sold la sfarsitul perioadei
A B C 1 21 Active fixe necorporale 03 41566 41566
2. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale, plantaţii, mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale
04 647668 664409
3. Terenuri şi clădiri 05 22596738 22759950
7 TOTAL ACTIVE NECURENTE 15 23285972 23465925
1 Stocuri 19 164635 227033
Creanţe bugetare din care: 23 100475 107260
Creanţele bugetului general consolidat 24 100475 107260
Total creanţe curente 30 100475 107260
Conturi la trezorerie, casă, alte valori, avansuri de trezorerie din care: 33 98860 2753
Total disponibilităţi (rd.33+35) 40 98860 2753
7 TOTAL ACTIVE CURENTE (rd.19+30+31+40+41+42) 45 363970 337046
8 TOTAL ACTIVE (rd.15+45) 46 23649942 23802971
2 Datorii către bugete din care: 62 104069 85815
Datoriile instituţiilor publice către bugete 63 104069 85815
Contribuţii sociale 631 83313 718745 Împrumuturi pe termen lung – sume ce urmează a fi plătite în cursul
exerciţiului curent 71 275935 112435
6 Salariile angajaţilor 72 158671 55020
7 Alte drepturi cuvenite altor categorii de persoane (pensii, indemnizaţii de şomaj, burse)
73 40891 6240
10 TOTAL DATORII CURENTE 78 579566 259510
11 TOTAL DATORII (rd.58+78) 79 579566 259510
12 ACTIVE NETE = TOTAL ACTIVE – TOTAL DATORII = CAPITALURI PROPRII (rd.80= rd.46-79 = rd.90)
80 23070376 23543461
1. Rezerve, fonduri 84 13198767 18856941
44
Contabilitatea veniturilor bugetare
2. Rezultatul reportat (ct.117- sold creditor) 85 4096583 9912500
4. Rezultatul patrimonial al exercitiului (ct.121- sold creditor) 87 5775025 0
5. Rezultatul patrimonial al exercitiului (ct.121- sold debitor) 88 0 5225979
6 TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd.84+85-86+87-88) 90 23070375 23543462
Veniturile bugetare realizate in anului 2009 sunt reflectate in contul de executie al
bugetului local- Venituri
DENUMIREA INDICATORILOR
Cod indicator
Prevederi bugetare
aprobate la finele
perioadei de raportare
Prevederi bugetare
trimestriale cumulate
Drepturi constatate Incasari realizate
Drepturi constatat
e de incasat
Total, din care:
din anii precedenti
din anul curent
A B 1 2 3=4+5 4 5 6 8=3-6-7
VENITURI – TOTAL 000102 5131000.00 6266000.00 5441145.00 86975.00 5354170.00 5333885.00 107260.00
I. VENITURI CURENTE 000202 4068233.00 4209233.00 3828901.00 86975.00 3741926.00 3721641.00 107260.00
A. VENITURI FISCALE 000302 3971233.00 4037233.00 3768149.00 86975.00 3681174.00 3660889.00 107260.00
A1.2. IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI DIN
CAPITAL DE LA PERSOANE FIZICE( cod
0302+0402)
030002 888767.00 1217767.00 948905.00 0.00 948905.00 948905.00 0.00
Impozit pe venit (cod 030218) 0302 2000.00 2000.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor
imobiliare din patrimoniul personal
030218 2000.00 2000.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Cote si sume defalcate din impozitul pe venit (cod
040201+040204)
0402 886767.00 1215767.00 948905.00 0.00 948905.00 948905.00 0.00
Cote defalcate din impozitul pe venit
040201 200000.00 510000.00 242981.00 0.00 242981.00 242981.00 0.00
Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit
pentru echilibrarea bugetelor locale
040204 686767.00 705767.00 705924.00 0.00 705924.00 705924.00 0.00
A3. IMPOZITE SI TAXE PE PROPRIETATE (cod 0702)
070002 367000.00 547000.00 502624.00 85394.00 417230.00 406198.00 96426.00
Impozite si taxe pe proprietate (cod
070201+070202+070203+070250)
0702 367000.00 547000.00 502624.00 85394.00 417230.00 406198.00 96426.00
Impozit si taxa pe cladiri (cod 07020101+07020102)
070201 220000.00 320000.00 320000.00 30184.00 289816.00 291478.00 28522.00
Impozitul pe cladiri de la persoane fizice
07020101
60000.00 60000.00 60000.00 20184.00 39816.00 35719.00 24281.00
Impozit si taxa pe cladiri de la persoane juridice
07020102
160000.00 260000.00 260000.00 10000.00 250000.00 255759.00 4241.00
Impozit si taxa pe teren (cod 07020201+07020202+0702020
3)
070202 147000.00 197000.00 171252.00 55210.00 116042.00 103348.00 67904.00
45
Contabilitatea veniturilor bugetare
Impozitul pe terenuri de la persoane fizice
07020201
32000.00 32000.00 47755.00 12210.00 35545.00 23335.00 24420.00
Impozitsi taxa pe teren de la persoane juridice
07020202
15000.00 15000.00 3497.00 0.00 3497.00 3483.00 14.00
Impozitul pe terenul extravilan
07020203
100000.00 150000.00 120000.00 43000.00 77000.00 76530.00 43470.00
Alte impozite si taxe pe proprietate
070250 0.00 30000.00 11372.00 0.00 11372.00 11372.00 0.00
A4.IMPOZITE SI TAXE PE BUNURI SI SERVICII (cod
1102+1202+1502+1602)
100002 3602233.00 3488233.00 3265326.00 1581.00 3263745.00 3254492.00 10834.00
Sume defalcate din TVA (cod 110201 la 110207)
1102 3429233.00 2985233.00 2958919.00 0.00 2958919.00 2958919.00 0.00
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea cheltuielilor
descentralizate la nivelul comunelor
110202 3025000.00 2565000.00 2538686.00 0.00 2538686.00 2538686.00 0.00
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru
echilibrarea bugetelor locale
110206 404233.00 416233.00 416233.00 0.00 416233.00 416233.00 0.00
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru
Programul de dezvoltare a infrastructurii
110207 0.00 4000.00 4000.00 0.00 4000.00 4000.00 0.00
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor
sau pe desfasurarea de activitati (cod 160202+160203+160250)
1602 173000.00 503000.00 306407.00 1581.00 304826.00 295573.00 10834.00
Impozit pe mijloacele de transport (cod
16020201+16020202)
160202 53000.00 53000.00 44211.00 1581.00 42630.00 33377.00 10834.00
Impozit pe mijloacele de transport detinute de persoane
fizice
16020201
42600.00 42600.00 38303.00 0.00 38303.00 29050.00 9253.00
Impozit pe mijloacele de transport detinute de persoane
juridice
16020202
10400.00 10400.00 5908.00 1581.00 4327.00 4327.00 1581.00
Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea
de activitati
160250 120000.00 450000.00 262196.00 0.00 262196.00 262196.00 0.00
A6. ALTE IMPOZITE SI TAXE FISCALE
180002 2000.00 2000.00 199.00 0.00 199.00 199.00 0.00
C. VENITURI NEFISCALE 290002 97000.00 172000.00 60752.00 0.00 60752.00 60752.00 0.00
C1. VENITURI DIN PROPRIETATE (cod
3002+3102)
300002 2000.00 2000.00 2333.00 0.00 2333.00 2333.00 0.00
Venituri din proprietate (cod 300201 la 300250)
3002 2000.00 2000.00 2333.00 0.00 2333.00 2333.00 0.00
Venituri din concesiuni si inchideri
300205 2000.00 2000.00 2333.00 0.00 2333.00 2333.00 0.00
C2.VANZARI DE BUNURI SI SERVICII (cod
3302+3402+3502+3602+3702)
330002 95000.00 170000.00 58419.00 0.00 58419.00 58419.00 0.00
Venituri din prestari de servicii si alte activitati (cod
330208+330210+330212+330224+330227+330228+330250)
3302 60000.00 85000.00 27320.00 0.00 27320.00 27320.00 0.00
Alte venituri din prestari de servicii si alte activitati
330250 60000.00 85000.00 27320.00 0.00 27320.00 27320.00 0.00
Venituri din taxe administrative, eliberari
permise (cod 340202+340250)
3402 5000.00 5000.00 3362.00 0.00 3362.00 3362.00 0.00
Taxe extrajudiciare de timbru 340202 5000.00 5000.00 3362.00 0.00 3362.00 3362.00 0.00
46
Contabilitatea veniturilor bugetare
Amenzi, penalitati si confiscari (cod
350201+350202+350203+350250)
3502 10000.00 30000.00 9981.00 0.00 9981.00 9981.00 0.00
Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit
dispozitiilor legale
350201 8000.00 8000.00 9351.00 0.00 9351.00 9351.00 0.00
Alte amenzi, penalitati si confiscari
350250 2000.00 22000.00 630.00 0.00 630.00 630.00 0.00
Diverse venituri (cod 360201+360205+360211+3602
50))
3602 20000.00 50000.00 17756.00 0.00 17756.00 17756.00 0.00
Alte venituri 360250 20000.00 50000.00 17756.00 0.00 17756.00 17756.00 0.00
II. VENITURI DIN CAPITAL (cod 3902)
390002 122000.00 472000.00 331618.00 0.00 331618.00 331618.00 0.00
Venituri din valorificarea unor bunuri (cod
390201+390203+390204+390207)
3902 122000.00 472000.00 331618.00 0.00 331618.00 331618.00 0.00
Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice
390201 2000.00 2000.00 261.00 0.00 261.00 261.00 0.00
Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului
privat al statului sau al unitatilor administrativ-
teritoriale
390207 120000.00 470000.00 331357.00 0.00 331357.00 331357.00 0.00
III.OPERATIUNI FINANCIARE (cod 4002)
400002 0.00 0.00 75000.00 0.00 75000.00 75000.00 0.00
Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate (cod
400206+400207+400210+400211+400250)
4002 0.00 0.00 75000.00 0.00 75000.00 75000.00 0.00
Sume din fondul de rulment pentru acoperirea golurilor
temporare de casa
400211 0.00 0.00 75000.00 0.00 75000.00 75000.00 0.00
IV. SUBVENTII 410002 52000.00 367000.00 256721.00 0.00 256721.00 256721.00 0.00
SUBVENTII DE LA ALTE NIVELE ALE
ADMINISTRATIEI PUBLICE (cod 4202+4302+4502)
420002 52000.00 367000.00 256721.00 0.00 256721.00 256721.00 0.00
Subventii de la bugetul de stat (cod 420201 la 420241)
4202 48000.00 308000.00 252273.00 0.00 252273.00 252273.00 0.00
Finantarea programului de pietruire a drumurilor
comunale si alimentare cu apa a satelor
420209 0.00 190000.00 190000.00 0.00 190000.00 190000.00 0.00
Sprijin financiar pentru constituirea familiei
420233 8000.00 28000.00 23113.00 0.00 23113.00 23113.00 0.00
Subventii pentru acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni,
combustibili petrolieri
420234 30000.00 65000.00 29410.00 0.00 29410.00 29410.00 0.00
Subventii pentru acordarea trusoului pentru nou-nascuti
420236 10000.00 25000.00 9750.00 0.00 9750.00 9750.00 0.00
Subventii de la alte administratii (cod
430201+430204+430207+430208)
4302 4000.00 59000.00 4448.00 0.00 4448.00 4448.00 0.00
Contul de rezultat patrimonial pentru anul 2009 reflecta urmatoarea situatie referitoare la
veniturile realizate:
Nr.crt. Denumire indicatori Cod Sold la inceputul Sold la sfarsitul
47
Contabilitatea veniturilor bugetare
anului anului1 Venituri din impozite, taxe, contributii de asigurari si alte venituri
ale bugetelor (ct.730+731+732+733+734+735+736+ +739+745+746+750+751)
02 6568538 4670706
2 Venituri din activitati economice (ct.701+702+703+704+705+706+707+708+/-709)
03 7299 7451
3 Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala (ct.770+771+772+773+774+776+778+779)
04 2999121 956239
4 Alte venituri operationale (ct.714+719+721+722+781) 05 0 17974
5 TOTAL VENITURI OPERATIONALE (rd.02+03+04+05) 06 9574958 5652370
IV VENITURI FINANCIARE (ct.763+764+765+766+767+768+769+786)
17 28642 116
VIII VENITURI EXTRAORDINARE (ct.790+791) 25 900680 331618
Fig.16.Ponderea veniturilor bugetare
Fig.18. Studiu comparativ al bugetului local
Concluzii
48
Contabilitatea veniturilor bugetare
Ca parte integranta a contabilitatii publice, contabilitatea veniturilor bugetare asigura
inregistrarea veniturilor bugetare pentru care exista obligatii declarative sau pentru care s-au
emis decizii ori alte documente de stabilire a obligatiei de catre creditorul bugetar, cat si a
veniturilor incasate reprezentand impozite, taxe si contributii.
Pentru fundamentarea cifrelor inscrise la partea de venituri ale bugetului local si pentru
exercitarea unui management sanatos in domeniul colectarii acestora este necesara o corecta
evidenta contabila a tuturor creantelor bugetare reprezentand impozite, taxe, contributii si alte
venituri, dar si a incasarii acestora.
Având în vedere că autonomia locală este condiţionată de existenţa autonomiei
financiare, în România încă nu se poate vorbi de o reală autonomie locală întrucât, resursele
financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale realizate la nivel local (impozite, taxe şi alte
venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri de capital), sunt insuficiente în majoritatea cazurilor.
Se poate afirma că gradul de autonomie locală a unei comunităţi depinde în mare măsură de
ponderea veniturilor proprii realizate pe plan local în raport cu alte surse de venituri ale bugetelor
locale.13
Ideal ar fi ca veniturile proprii să poată acoperi cheltuielile efectuate pentru satisfacerea
nevoilor locale. In realitate acest lucru se întâmplă foarte rar.
Lucrarea încearca sa prezinte evolutia veniturilor bugetare pe durata de 3 ani. Studiul
este realizat pe baza datelor puse la dispozitie de catre Biroul de Buget al Primariei comunei
Sinpaul. Analiza veniturilor bugetare este efectuata prin calculul indicilor cu baza fixa, indicilor
cu baza în lant, gradului de realizare.
Am pornit de la cadrul legislativ, principiile si procedurile privind formarea,
administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale.
Cu toate ca sistemul legislativ a fost perfectionat, în sensul functionarii sistemului
bugetar pe principiul autonomiei locale, în comuna Sinpaul, ca de fapt si la nivelul altor unitati
administrativ teritoriale, nu putem vorbi totusi de existenta unei autonomii locale reale deoarece
veniturile proprii ale bugetului local nu sunt în masura sa acopere cheltuielile.
13 Popescu, Gh., Popescu, V. A., Popescu, C. R., Contabilitatea conforma cu Directivele Europene, Editura
Gestiunea, Bucuresti, 2006, pag.171.
49
Contabilitatea veniturilor bugetare
Facând o analiza a veniturilor proprii ale bugetului local, observam ca marea majoritate
sunt venituri curente, iar în cadrul acestora, dupa cum era de asteptat, cea mai parte au natura
fiscala.
Orice comunitate locala confruntata cu finantarea unor numeroase si substantiale
cheltuieli, este pusa în situatia de a-s i analiza politica de venituri pe care o duce, astfel încât
impozitele locale (care constituie sursa principala ) sa îndeplineasca cel putin urma toarele
conditii:
• sa genereze un venit semnificativ;
• sa fie social acceptabile;
• sa fie concepute astfel încât costurile de colectare sa fie cât mai scazute;
• sa respecte principiul echitatii;
• sa nu distorsioneze activitatea economica ;
• sa fie corelate cu capacitatea de plata a contribuabilului.
În acest scop autoritatile locale trebuie sa culeaga periodic informatii privind veniturile si
utilizarea lor, veniturile obtinute de alte administratii locale, sa stabileasca un program
specializat si agresiv de recuperare a sumelor datorate si sa efectueze o analiza atenta a taxelor
si tarifelor pentru a determina gradul în care costurile fiecarui serviciu sunt acoperite din
venituri.
În determinarea previzională a veniturilor bugetare se au în vedere elemente de calcul
prezente în metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care susţine elaborarea
proiectelor de bugete publice şi care se cer a fi riguroase şi bazate pe certitudini care ţin de
dimensiunile şi caracteristicile „materiei” de aşezare a obiectului de venit bugetar.
La acestea se adaugă indicatorul reprezentativ de utilizat care exprimă cel mai bine sursa
de formare a fiecărui venit în parte potrivit cu ipostazele în care se găseşte obiectul de impunere.
Practic fundamentarea indicatorilor de venituri bugetare are la baza raportările statistice
ale contribuabililor către instituţiile de specialitate şi către cele ale finanţelor publice din
teritoriu, în care apar repere de calcul cu privire la obiectul impunerii şi baza de calcul.
Analizand executia veniturilor bugetului local al comunei Sinpaul am constatat ca nivelul
fiscalitatii locale nu este fixat în functie de obiectivele pe termen scurt, mediu si lung ale
autoritatilor locale.
50
Contabilitatea veniturilor bugetare
Consider ca se impune separarea bugetului consiliului local în doua componente
distincte: bugetul operational si bugetul de capital, pentru a evita utilizarea resurselor de capital
pentru sustinerea unor consumuri, cât si pentru a elabora anumite strategii de finantare a
cheltuielilor de capital din surse proprii si împrumutate, în vederea dezvoltarii localitatilor.
51
Contabilitatea veniturilor bugetare
Bibliografie selectivă
Tratate, cursuri, teze de doctorat
1. Aurel Negucioiu, Economie politică, Vol.2, Editura Gheorghe Bariţiu,1998;
2. Beju, Viorel, Contabilitate bugetară, Ed. Dimitrie Cantemir, Tg. Mures, 2004;
3. Beju, Viorel, Metode şi tehnici fiscale, Ed. Dimitrie Cantemir, Tg. Mures, 2002;
4. Cocoş-Greceanu Virginia, Contabilitatea instituţiilor publice, Ed. Societaţii
“Adevărul” SA, Bucureşti, 2001;
5. Condor Ioan - Drept Financiar, Ed. Regia Autonamă Monitirul Oficial, Bucureşti,
1997;
6. Filip Gheorghe, Finanţe Publice, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2003;
7. Gliga Ioan, Dreptul finanţelor publice, Bucureşti (1992), Ed. Didactică şi
Pedagogică; 1994- Ed. All; 1996-Ed. Economică);
8. Ionescu Luminiţa, Contabilitatea instituţiilor publice, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004;
9. Ionescu Luminita, Reforma bugetului public si a contabilitatii publice în România,
Editura Economica, Bucuresti, 2006;
10. Mihăescu Sorin, Controlul Fiscal, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2002;
11. Moşteanu Tatiana, Buget şi trezorerie publică, Ed. Style, Bucureşti, 2000;
12. Moşteanu Tatiana, Reforma sistemului fiscal în România, Ed. Didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1999.
13. Pitulice C., Mariana Glăvan, Contabilitatea instituţiilor publice, Editura
Contaplus, 2007;
14. Pitulice Cosmina, Contabilitatea institutiilor publice, Editura Irecson, Bucuresti
2007;
15. Popescu, Gh., Popescu, V. A., Popescu, C. R., Contabilitatea conforma cu
Directivele Europene, Editura Gestiunea, Bucuresti, 2006.
16. Roman Constantin, Gestiunea financiară a instituţiilor publice, Editura
Economică, Bucureşti, 2000;
17. Şaguna-Drosu Dan şi alţii, Procedura fiscală, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1996;
52
Contabilitatea veniturilor bugetare
18. Şaguna-Drosu Dan, Drept financiar şi fiscal european, Ed. Oscar Print, Bucureşti
1998 (2000);
19. Ştefura Gabriel, Procesul bugetar în România, Tipo Moldova, Iaşi, 2004;
20. Stolojan Theodor şi alţii, Integrare şi politică fiscală europeană, Ed. Infomarket,
Braşov, 2002;
21. Vacărel Iulian - Politici fiscale şi bugetare în România –1990-2000, Ed. Expert,
Bucureşti, 2001;
22. Vacărel Iulian şi alţii – Finanţe Publice, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,
2003;
23. Văcărel Iulian, Finanţe publice, ediţia a-III-a, Editura Didactică şi Pedagogică ,
Bucureşti, 2001;
24. Vâşcu Barbu Viorica –Bugetul de stat şi agenţii economici, Ed. Didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1997;
25. Voinea Gheorghe şi alţii – Impozite, taxe şi contribuţii, Ed. Junimea, Iaşi, 2002
(2004)
26. Voinea M. Gheorghe, Finanţe locale, Editura Junimea, Iaşi, 2002;
Acte normative
1. Standardelor Internaţionale de Raportare Financiara, Ediţia 2005, emise de Consiliul
pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB), tipărite de CECCAR;
2. Legea bugetului de stat pe anul 2009;
3. Ordonanţa de urgenţă nr. 45 din 5 iunie 2003 privind finanţele publice locale,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 431 din 19 iunie 2003, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 108/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 336/2004;
4. Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice
Europene, parte componenta a reglementarilor contabile conforme cu directivele europene,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.3.055/2009, publicat în Monitorul Oficial
nr. 766 bis din 10.11.2009.
5. O.M.F.P. nr.2169/2009 Norme Metodologice privind organizarea şi conducerea
contabilităţii instituţiilor publice;
6. O.M.F.P. nr.2290/2009 Norme Metodologice privind întocmirea şi depunerea
53
Contabilitatea veniturilor bugetare
situaţiilor financiare trimestriale la instituţiile publice.
7. Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata în Monitorul Oficial nr. 454 din
18.06.2008;
8. Legea nr.189/1998 privind finantele publice locale publicata în Monitorul Oficial
nr.404/1998;
9. Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile
ulterioare;
54