Asocierea autorităţilor locale. Rolul Asociaţiilor de Dezvoltare

Intercomunitară

AUREL GABRIEL SIMIONESCUPrimarul Municipiului Brăila

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BRĂILA

Cadrul legislativ

• Înfiinţarea, organizarea, înregistrarea şi funcţionarea asociaţiilor intercomunitare cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, acte normative: – Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată; – Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006; – Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi

completările ulterioare; – O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări

şi completări – prin Legea nr. 246/2005, cu modificările ulterioare; – Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, modificată şi

completată– prin O.U.G. nr. 13/2008; – Hotărârea Guvernului nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-

cadru şi a statutului-cadru ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.

Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)

• Structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte pentru dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice (Legea adminstraţiei publice locale nr. 215/2001)

• Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt de utilitate publică, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările ulterioare.

Județul Braila• Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea Brăila

Municipiul Brăila a devenit membru al ADI „Dunărea” Brăila, în urma emiterii H.C.L.M. nr. 316/31.10.2007 privind „Aprobarea asocierii

Municipiului Brăila, prin Consiliul Local Municipal Brăila, cu judeţul Brăila şi unităţile administrativ teritoriale de pe raza judeţului Brăila”.

"Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Brăila"

• Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Eco Dunărea” Brăila

H.C.L.M. nr. 250/30.09.2009 s-a aprobat asocierea Municipiului Brăila la ADI ,,ECO DUNĂREA”, ce are drept scop promovarea şi reprezentarea

unităţilor administrativ – teritoriale membre “ Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila”

Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila – Galaţi – Tulcea « Dunărea de Jos ».

• Scopul

– dezvoltarea în vederea finanţării a unor acţiuni, lucrări de investiţii, servicii

– realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal şi regional.

Obiectivele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila –Galaţi – Tulcea

« Dunărea de Jos »1. promovarea strategiei de dezvoltare economică a zonei;

2. elaborarea de proiecte de interes comun pentru zonă;

3. obţinerea de fonduri de finanţare nerambursabilă şi elaborarea de documentaţii tehnico-economice pentru dezvoltarea zonei;

4. atragerea de investiţii directe pentru zonă, atât din categoria celor străine, cât şi a celor autohtone;

5. promovarea şi susţinerea activităţii sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii;

6. dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului;

7. dezvoltarea echilibrată a infrastructurii;

8. dezvoltarea transportului fluvial şi maritim;

9. dezvoltarea turismului;

10.conservarea biodiversităţii şi patrimoniului natural;

11.punerea în valoare a patrimoniului cultural, construit şi natural;

12.întocmirea de studii şi proiecte pentru prevenirea dezastrelor

13. participarea în programe de dezvoltare regională;

14. participarea activă şi eficientă la procesul de modernizare şi descentralizare a administraţiei publice din România;

15. îmbunătăţirea cadrului legislativ în conformitate cu Carta Europeană a autonomiei locale şi a altor norme internaţionale care vizează interesele colectivităţilor locale şi judeţene, regionale;

16. consolidarea parteneriatului cu administraţia publică centrală;

17. reprezentarea unitară a intereselor comune ale colectivităţilor locale în raporturile cu administraţia publică centrală, organizaţii neguvernamentale şi terţi, pe plan intern şi internaţional;

18. promovarea unor forme de colaborare şi întrajutorare reciprocă a colectivităţilor locale în domeniul economic, financiar, social, cultural şi instituţional;

19. crearea şi întreţinerea unui sistem informaţional integrat, precum şi a unor corpuri de specialişti capabili să analizeze şi să ofere soluţii pentru rezolvarea problemelor colectivităţilor locale.

20. susţinerea iniţiativei locale urmărind sistematizarea propunerilor din domeniile economice, sociale culturale în contextul dezvoltării regionale

Investiţii teritoriale integrate (ITI)

• Sunt instrumente de dezvoltare teritorială care presupun existenţa:

– unei strategii de dezvoltare teritorială integrată aferentă unui teritoriu desemnat,

– a unui set de acţiuni care pot fi puse în aplicare pentru atingerea obiectivelor stabilite prin strategia de dezvoltare teritorială integrată,

– a unor mecanisme de guvernanţă pentru gestionarea investiţiilor teritoriale integrate.

• Practic, ITI sunt subprograme care cuprind măsuri integrate multi-dimensionale.

• Propunerea legislativă a Comisiei Europene cuprindea iniţial o prevedere potrivit căreia minimum 5% din fondurile FEDR alocate la nivel naţional trebuiau să fie destinate investiţiilor teritoriale integrate.

• Cel puţin o parte din gestiunea investiţiilor teritoriale integrate va fi delegată oraşelor sau altor autorităţi regionale sau locale responsabile cu implementarea strategiilor de dezvoltare urbană durabilă.

Arii potenţiale de aplicare a instrumentului de dezvoltare teritorială

• La delimitarea teritoriilor în care se pot aplica investiţiile teritoriale integrate, trebuie avute în vedere următoarele criterii şi elemente:

– existenţa unei strategii de dezvoltare integrată;

– caracteristici teritoriale specifice;

– lipsa oricărei dependenţe faţă de limitele administrative;

• Exemple posibile de teritorii pe care se pot aplica investiţii teritoriale integrate:

– zone metropolitane (poli metropolitani şi zona polarizată din vecinătate);

– sisteme urbane formate din mai multe oraşe apropiate;

– cartier cu probleme specifice dintr-un oraş mare;

– reţea de oraşe mici dintr-un judeţ sau dintr-o unitate fizico-geografică;

– teritorii transfrontaliere (ex: punerea în aplicare a unei strategii integrate de

– dezvoltare urbană în oraşe transfrontaliere);

– zonă cu probleme specifice (ex: Delta Dunării);

Avantaje şi dificultăţi în implementarea ITIAvantaje Dificultăţi

Avantaje financiare:- siguranţa alocării unor sume de bani pentru realizarea proiectelor care contribuie la obiectivele strategiilor integrate, având în vedere faptul că alocările pentru ITI trebuie menţinute în Acordul de Parteneriat;- creşterea eficienţei utilizării fondurilor, datorită unui potenţial sporit de corelare a proiectelor propuse (efecte sinergice) şi de oferire a unor rezultate superioare pentru aceeaşi valoare a investiţiei;

Alte beneficii:- asigurarea implicării actorilor la nivel regional şi subregional, prin delegarea (fie şi parţială) a managementului investiţiilor teritoriale integrate;- stimularea corelării intervenţiilor la diferite scări teritoriale şi a coordonării intersectoriale;- creşterea capacităţii administrative locale, datorită necesităţii de implicare în managementul ITI;

Dificultăţi financiare:- necesitatea susţinerii investiţiilor teritoriale integrate în perioada cuprinsă între realizareacheltuielilor şi rambursarea lor;

Alte dificultăţi:- dificultăţile de realizare a coordonării intersectoriale;- cooperarea dificilă între mai multe unităţi administrativ-teritoriale care formează o arie de aplicare a investiţiilor teritoriale integrate;

AEROPORT

Infrastructura de transport carosabil si feroviar este gândita in asa fel incat sa traseze legături cat mai bune cu zona aeroportului, fara a afecata buna functionare a acestuia.

ZONA MIXTA

• Zona mixtă este constituită din instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii de interes general (servicii tehnice, profesionale, sociale, colective şi personale, comerţ, alimentaţie publică, loisir), mici activităţi manufacturiere şi locuinţe.

CENTRU DE AFACERI

• Centrul de afaceri beneficiaza de vecinatatea a numeroase zone verzi cat si de o

esplanada pietonala catre canalul nou creat ce este echipata cu derbacadere, locuri de odihna si amenajari moderne.

Concluzii

• ADI- urile au in vedere:– realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal şi regional

– obtinerea de finanţări pentru lucrări de investiţii,

• Urmaresc furnizareîn comun a unor servicii publice, pot creste competitivitatea in asigurarea acestora

• Valorificarea de către ADI a oportunităților de accesare a programelor de investii

• Rolul ADI –urilor va creste in următoarea perioada, având in vedere finanțarea pe programele operaționale

• Pot contribui la armonizarea unor relatii institutionale in plan regional