Stiri 21 iulie 2020, a doua parte

15 minute cu un antreprenor. Oliver Bauer, cofondator al cramei Bauer: Producem 45.000 sticle de vin pe an, dar vrem să ajungem la 80.000 de sticle 21.07.2020, Miruna Diaconu

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/15-minute-cu-un-antreprenor-oliver-bauer-cofondator-al-cramei-bauer-19432712

Oliver Bauer, cofondator al cramei Bauer: Producem 45.000 sticle de vin pe an, dar vrem să ajungem la 80.000 de sticle

♦ Afacerile familiei Bauer au fost afectate de semnificativ de criza COVID-19, HoReCa fiind principalul segment către care mergeau vinurile Bauer ♦ Crama Bauer este amplasată în zona viticolă Drăgăşani, una dintre cele mai cunoscute din ţară.

Oliver Bauer, antreprenorul care a fondat crama Bauer alături de soţia sa Raluca, spune că în acest moment producătorul de vin realizează circa 45.000 de sticle pe an, dar pe viitor îşi doreşte să crească această capacitate la circa 80.000 de sticle, dar nu mai mult de atât.

„Visul de a avea o cramă proprie a fost întotdeauna, dar am aşteptat momentul potrivit, când am putut să micşorăm riscul. Noi ne-am bazat doar pe noi şi nu pe banii altora, a fost ideea unui vis propriu şi cu riscurile asumate de noi. Recoltăm de pe 7-8 hectare, am ajuns undeva la 40-45.000 sticle de vin pe an. Aş vrea să fim în stare să continuăm aşa cum am început, creştere lentă şi să ne oprim la 70-80.000 de sticle pe an, pentru că mai mult nu putem“, spune Oliver Bauer, cofondatorul cramei Bauer, în cadrul emisiunii de business ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

Totodată, el este de părere că o astfel de cramă de familie trebuie să poarte numele familiei, aşa cum este şi în cazul micilor producători de vin din Germania. O astfel de cramă, spune Oliver Bauer, se construieşte şi se

1

dezvoltă în timp, iar ceea ce se produce sau se plantează acum va fi pentru generaţiile viitoare care vor primi în grijă crama.

„Când am avut destul de mulţi bani am pornit acest business. Financiar am avut o problemă la început. Noi evoluăm în continuare, reinvestim tot ceea ce câştigăm. Planul de business a existat de mult timp, iar când am avut banii să pornim, am început să punem în mişcare lucrurile. Nu suntem gata nici acum, creştem în continuare.“ Dacă te bagi să investeşti în industria vinului, nu trebuie să o faci pentru bani ci pentru alte lucruri, precizează Oliver Bauer. În acest domeniu banii se recuperează greu, chiar şi pe parcursul a două decenii, conform datelor din piaţă.

Raluca Bauer, cofondatoarea cramei Bauer, spune că perioada pandemiei a afectat semnificativ activitatea companiei.

„Vom încheia anul pe minus. Dacă vom reuşi să ajungem la nivelul din 2019 va fi foarte bine.“

Anul trecut crama Bauer a avut o cifră de afaceri de 1,8 milioane lei, în creştere cu 28% faţă de 2018. Totodată, în 2019 profitul net al cramei Bauer a fost de 809.000 lei.

Crama Bauer avea ca principal segment de vânzare sectorul HoReCa, care odată închis din cauza restricţiilor impuse de către autorităţi, crama a avut de suferit scăderi majore. Soluţia în această perioadă a fost mutarea în online, astfel că antreprenorii au creat evenimente online de degustare prin care participanţii primeau la domiciliu un kit de vinuri.

„Marele nostru noroc a fost că avem nişte clienţi foarte loiali şi ne-au demonstrat asta în această perioadă. Pierderea pe care am avut-o pe HoReCa a fost foarte mare, dar a fost compensată de clienţii care au venit şi ne-au comandat vinuri. Am avut şi degustări online, iar fiecare participant a primit un kit de la noi, acestea au fost cele două direcţii pe care ne-am bazat în această perioadă. Totodată, ne-am  susţinem partenerii, distribuitorii şi magazinele specializate“, precizează Raluca Bauer.

Oliver Bauer este de părere că un consumator de vin trebuie să ştie ceea ce consumă şi de ce, iar relaţia cu astfel de clienţi este mult mai puternică pentru că aceştia vin pentru a lua produse pe care nu le găsesc în altă parte.

„Lumea a început să arunce cu vin fără nicio valoare şi este greşit, dacă pierdem şi respectul şi valoarea vinului, clientul nu mai înţelege de ce trebuie să plăteasca un anumit preţ pentru un vin artizanal când lângă

2

găseşte un altul mult mai ieftin, iar aceste acţiuni nu afectează doar vânzările unei crame ci a pieţei în general“, adaugă Oliver Bauer.

ÎN DATA DE 15 IULIE Şapte persoane din conducerea Purcari au primit aproape 104.000 de acţiuni WINE A.I. Ziarul BURSA #Piaţa de

Capital / 21 iulie Şapte persoane din conducerea Purcari Wineries (WINE) au fost recompensate, în data de 15 iulie, cu 103.697 de acţiuni WINE, se arată într-un raport al producătorului de vinuri din Republica Moldova remis, ieri, Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Acţiunile au fost alocate conform deciziilor acţionarilor companiei din 14 iunie 2018, 25 aprilie 2019 şi 29 aprilie 2020, ce presupun alocarea de titluri gratuite unor membri ai echipei manageriale de top şi a Consiliului de Administraţie, cu scopul de a alinia interesele acestora cu interesele acţionarilor societăţii, precum şi a hotărârii board-ului Purcari din data de 14 mai a acestui an.

Victor Arpan, director financiar al Purcari a primit 39.913 acţiuni, Eugen Comendat - director operaţional a fost recompensat cu 12.500 de acţiuni, Nicolae Chiosa - director producţie a primit 13.976 de acţiuni, în timp ce Marin Artur a primit 25.633 de acţiuni.

Alte persoane din conducerea companiei ce au fost recompensate cu acţiuni gratuite sunt: Gheorghe Negură (4.605 titluri), Vitalie Plămădeală (4.070 titluri) şi Eugen Baltag (3.000 titluri).

Pentru primele trei luni ale acestui an, producătorul de vinuri a raportat un profit net de 8,03 milioane de lei, cu 7% sub cel aferent primului trimestru, scădere cauzată de o pierdere financiară de 4,67 milioane de lei. Veniturile Purcari Wineries s-au ridicat la aproape 46,36 milioane de lei, cu 10% peste cele reflectate în situaţiile financiare de la finele lunii martie a anului trecut, de 42,21 milioane de lei.

3

Victor Bostan, fondatorul şi directorul general al companiei deţine indirect 20,03% din Purcari.

Faţă de ultimul preţ din piaţă a cotaţiei WINE de la finele săptămânii trecute, de 21,9 lei, capitalizarea producătorului de vinuri din Republica Moldova la Bursa de Valori Bucureşti este de 438 milioane de lei.

Purcari Wineries s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti la începutul anului 2018, după ce a derulat o ofertă publică de vânzare, prin care şi-a plasat în piaţă 9,8 milioane de titluri (reprezentând 49% din acţiunile societăţii), operaţiune ce s-a încheiat cu succes la preţul de 19 lei/titlu.

Legislația anti-risipă nu își produce efectele : Cosmin Zaharia in Eat Smart,

Eforturile României de a reduce risipa alimentară s-au concretizat prin adoptarea Legii 217/2016, ulterior modificată și completată de Legea 200/2018. Din păcate, nici în prezent mecanismele reglementate nu pot genera efectele așteptate. Plecând de la această situație, Green Report, în parteneriat cu Kaufland, Lidl și ZUZU, organizează pe 23 iulie, începând cu ora 10:00, conferinta online Restart în prevenția risipei alimentare.

Principalele cauze pentru disfuncținalitățile existente constau în faptul că legea nu mai are un caracter obligatoriu, ci unul optional, iar deductibilitatea de TVA pentru produsele donate este inexistentă.

În momentul de față, există o nouă inițiativă legislative de modificare a Legii pentru reducerea risipei alimentare și care, în momentul de față, se află în Comisia economică din Senat.

Inițiativa urmărește adăugarea în legislație a deductibilității de TVA pentru produsele donate în baza Legii pentru reducerea risipei alimentare, includerea structurilor de tip

4

bancă alimentară între Beneficiari receptori ai donațiilor făcute în baza legii, precum și renunțarea la actul autentic (notarial) pentru donația de bunuri în valoare de peste 25.000 de lei.

Consumatorii și industria alimentară, principalii generatori in risipa alimentară din România

Potrivit statisticilor, aruncăm anual 2,55 milioane tone de mâncare, în condițiile în care aproximativ 4,5 milioane de cetățeni au dificultăți în procurarea alimentelor.

Statistica este detaliată cu cifre dramatice oferite de studiul realizat de organizația Salvați Copiii. Peste 150.000 de copii merg seara la culcare flămânzi, iar statistica include doar copiii care trăiesc în mediul rural. Nu există studii similare privind copiii din mediul urban.

Potrivit datelor prezentate de Departametul pentru Dezvoltare Durabilă, risipa alimentară în România este generată, în principal, de consumatorii, cu o proporție de 49%, urmând industria alimentară – 37%.

Speakerii invitați sunt Aurel Simion, Secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării, Valer Hancaș, Corporate Affairs & Communication Director Kaufland Romania & Moldova, Cristina Hanganu, Director comunicare & CSR Lidl România, Mihai Vișan, Director executiv patronatul Romalimenta și Gabriel Sescu, Președinte Banca pentru Alimente.

Evenimentul se va transmite LIVE pe site-ul www.green-report.ro si pe pagina de FB Green Report.

Risipa alimentară ar trebui să fie unul dintre principalele subiecte de pe agenda publică : Cosmin Zaharia in Eat Smart 21 July 2020 Risipa alimentară este o problemă pe cât de spinoasă, pe atât de complexă, pentru că impactul său se măsoară nu numai în tone de resurse care ajung la groapa de gunoi, ci și în volumul mare de gaze cu efect de seră care rezultă atât din producerea, cât și din descompunerea alimentelor, a declarat pentru Green Report, Cristina Hanganu, Director comunicare & CSR Lidl România, speaker în cadrul conferintei Restart în prevenția risipei alimenare.

5

La aceasta se adaugă faptul că 18,6% din populația care trăiește în orașe mari și 45,5% din populația care trăiește în mediul rural se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, conform studiului național România cu un singur chip.

Este clar că alimentele aruncate zilnic ar putea însemna câteva mii de porții de mâncare care ar putea ajunge la membri ai societății care au cu adevărat nevoie de ele.

De aceea, risipa alimentară ar trebui să fie unul dintre principalele subiecte de pe agenda publică, atât pentru a sprijini organizații precum partenerul nostru, Federația Băncilor pentru Alimente, cât și pentru a crea un cadru legislativ care să faciliteze procesul de donare din partea agenților economici, sau pentru a face demersuri de educare a populației în ceea ce privește măsurile pe care le pot lua în propria gospodărie”, a declarat Cristina Hanganu.

Green Report, în parteneriat cu Kaufland, Lidl și ZUZU, organizează pe 23 iulie, începând cu ora 10:00, conferinta online Restart în prevenția risipei alimentare.

Speakerii invitați sunt Aurel Simion, Secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării, Valer Hancaș, Corporate Affairs & Communication Director Kaufland Romania & Moldova, Cristina Hanganu, Director comunicare & CSR Lidl România, Mihai Vișan, Director executiv patronatul Romalimenta și Gabriel Sescu, Președinte Banca pentru Alimente.

Evenimentul se va transmite LIVE pe site-ul www.green-report.ro si pe pagina de FB Green Report.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

INS: Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata în luna mai 2020 meatmilk 21 iulie 2020

6

Conform ultimului raport tematic al INS, in luna mai 2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută cu 4,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,6%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a scăzut atât ca serie brută cu 9,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,0%.

În perioada 1.I-31.V.2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de perioada 1.I-31.V.2019 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,2%, respectiv cu 2,0%.

Mai 2020 comparativ cu aprilie 2020

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 4,7%, datorită creșterii cifrei de afaceri din: c

omerţul cu ridicata specializat al altor produse (+18,0%), comerţul cu ridicata nespecializat (+15,1%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+14,5%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+11,7%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+10,2%) și comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+5,4%).

7

Scăderi s-au înregistrat în comerţul curidicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-25,4%) şi în comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-5,3%).

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut cu 0,6%.

Mai 2020 comparativ cu mai 2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2020, comparativ cu luna mai 2019, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblucu 9,1% ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-16,0%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-15,8%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-11,9%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-9,8%), comerţul cu ridicata nespecializat (-7,1%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-4,8%) și comerţul cu ridicata alproduselor agricole brute şi al animalelor vii (-3,3%).

Comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii a crescut cu 1,8%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2020, comparativ cu luna mai 2019, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 8,0%.

Perioada 1.I-31.V.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.V.2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.V.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.V.2019, în termeni nominali, a înregistrat o creştere pe ansamblucu 4,2%, datorită creșterii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+31,4%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+12,3%), comerţului cu ridicata nespecializat (+5,1%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+4,2%) şi comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+2,6%).

Scăderi au înregistrat activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-13,5%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-2,2%) şi comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-0,7%).

8

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-31.V.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.V.2019, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 2,0%.

Lanţul Jerry’s Pizza a investit peste 140.000 de euro într-o nouă unitate, în Bragadiru, şi ajunge la 22 de unităţi în 8 oraşe din România Roxana Rosu 21.07.2020,

Jerry’s Pizza, operator din segmentul delivery şi  take-away, şi-a extins lanţul de magazine din România şi a investit peste 140.000 de euro într-o nouă unitate, în Bragadiru, ajungând, astfel, la 22 de unităţi active la nivel naţional.

„Activăm într-o industrie foarte dinamică, astfel că suntem nevoiţi să ne păstrăm receptivitatea la cerinţele şi nevoile consumatorilor, dar şi să îi întâmpinăm cu inovaţie la nivel de produs”, a declarat Jerry Dauteuil, General Manager Jerry’s Pizza.

Lanţul Jerry’s Pizza este prezent în opt oraşe din România, zona de livrare acoperind integral Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Constanţa, Baloteşti, Bragadiru, Popeşti-Leordeni şi parţial zonele limitrofe acestora.

Business Magazin. Szabolcs Dolcsig încearcă să înlocuiască meniul clasic din restaurante cu un meniu digital contactless: Nu vrem să înlocuim chelnerii, ci doar să facem interacţiunea mai plăcută Alina-Elena Vasiliu 19.07.2020, HoReCa nu mai e ce-a fost. De la obligaţia de a face rezervare chiar şi pentru o limonadă pe care vrei s-o bei la terasă până la dezinfectantul cel de toate zilele, nelipsit de lângă olivieră şi tacâmuri, mersul la restaurant este, în sine, o serie întreagă de transformări. De una este responsabil şi Szabolcs Dolcsig. Când totul s-a digitalizat, el a dus în lumea virtuală şi clasicul meniu de mâncare din restaurant. CMenu este numele ideii lui, născute anul trecut şi implementate în pandemie.

9

„Îmi place să învăţ lucruri noi şi să creez ceva funcţional şi util. Acum 20 de ani, când eram la liceu, încă se preda un limbaj de programare inutil şi foarte învechit, dar eu deja făceam site-uri dinamice. Pe vremurile acelea, nu existau atâtea cursuri online şi offline ca azi, am învăţat de pe mailing list-uri şi de pe forumuri”, povesteşte Szabolcs Dolcsig.

A lucrat ca specialist în digital marketing, apoi ca grafician, designer UI (user interface) şi UX (user experience). A trecut prin firme locale şi corporaţii mari, până când a decis, după cum spune el, să facă exitul din calitatea de angajat. A început să lucreze ca freelancer, apoi să dezvolte ideea de afacere CMenu.

Business Magazin. 5 to go, reţeaua de cafenele inventată de Radu Savopol încearcă să-şi determine clienţii să folosească paie BIO, care se dizolvă în băuturi sau chiar pot fi mâncate: Anual noi folosim 1 milion de paie din plastic pe care vrem să le înlocuim cu cele BIO Andra Stroe 19.07.2020,

În paralel cu noile deschideri şi parteneriate de francizare încheiate recent, lanţul de cafenele 5 to go a introdus în România şi un concept menit să alinieze industria locală HoReCa la tendinţa internaţionalĂ de înlocuire a produselor din plastic, utilizate intens în această industrie, cu alternative ecologice şi biodegradabile. Ce aşteptări au reprezentanţii businessului în urma adoptării acestei măsuri?

10

„Iniţiativa de a înlocui paiele de plastic din locaţiile 5 to go nu este una nouă, analizăm acest lucru de ceva timp. Planul era de a lansa paiele comestibile la începutul anului, însă perioada de criză prin care am trecut ne-a forţat să amânăm momentul cu câteva luni. Această iniţiativă face parte dintr-un plan de business pe termen lung, prin care ne-am propus să devenim o afacere 100% sustenabilă, care vizează utilizarea exclusivă de materiale din surse sustenabile şi regenerabile, până în 2025”, spune Radu Savopol, cofondator al 5 to go.

Decizia a venit după ce antreprenorul a participat, alături de Lucian Bădilă, celălalt fondator al companiei, la foarte multe conferinţe şi târguri de profil în străinătate, unde au cunoscut antreprenori din industria HoReCa şi au descoperit produse noi, inovatoare. Noile game de paie au fost introduse „în premieră în România”, în urma unei investiţii iniţiale de 20.000 de euro şi a încheierii unui parteneriat cu producătorul spaniol Sorbos. În primul an de la lansare, acestea vor putea fi găsite exclusiv în reţeaua companiei, urmând ca, ulterior, să fie distribuite de către 5 to go şi către alte businessuri din industrie în calitate de reprezentant local autorizat. „E un produs unic pe care cu siguranţă şi-l vor dori şi alte firme. Ne dorim să distribuim aceste paie către cât mai multe businessuri HoReCa, care alegând produse prietenoase cu mediul înconjurător se alătură şi demersului de a proteja planeta.”

Anul trecut, în reţeaua 5 to go s-au consumat peste 1 milion de paie din plastic, însă reprezentanţii companiei estimează că, la începutul lunii august, acestea vor fi înlocuite complet cu noile alternative. În urma introducerii paielor comestibile pentru băuturile reci, precum limonadă, smoothie, frappe, ice coffee, reprezentanţii businessului estimează o creştere cu 15% a acestei categorii, în timp ce 10% dintre clienţi probabil vor renunţa probabil complet la folosirea paielor pentru consumul băuturilor reci.

„Probabil că o parte dintre clienţi, mai ales pe segmentul de vârstă 10-18 ani, vor alege să le consume din curiozitate, iniţial, mai ales că au şi diferite arome, de la ciocolată sau căpşuni, până la măr sau lime”, spune Savopol. Potrivit lui, paiele comestibile „încep să se dizolve în băutură după o oră, nu

11

schimbă cu nimic proprietăţile băuturilor reci şi sunt disponibile în 5 variante – cu aromă de ciocolată, de căpşuni, de măr, de lime şi fără aromă”. Legat de costuri, deşi admite că acestea presupun un cost suplimentar pentru companie, antreprenorul spune că au luat decizia de a nu creşte preţurile, „tocmai pentru că ne şi dorim să încurajăm acest proces de «transfer» către produsele mai prietenoase cu mediul.” Cei care vor totuşi să îşi cumpere paie comestibile şi pentru acasă au varianta unui pachet de şapte paie, vândute la preţul de 5 lei.

Pe viitor, reprezentanţii 5 to go au în vedere înlocuirea şi a altor produse din reţea. „Mai avem în stand-by alte câteva produse pe care le-am descoperit, care nu există în România şi pe care analizăm să le aducem. Planul nostru vizează şi introducerea paharelor şi capacelor biodegradabile, în viitor. Momentan, aşteptăm să se liniştească lucrurile, în contextul pandemiei. Mare parte dintre produsele biodegradabile vin din China, materia primă există doar acolo, iar lucrurile sunt mai greu de realizat acum.

Însă sunt optimist că vom reveni la normalitate curând şi ne vom putea continua planurile.”În opinia lui Savopol, românii nu au deprins cu adevărat necesitatea reciclării. „Observ o schimbare pozitivă în această direcţie în ultimii ani, însă mai avem mult până să ne putem mândri că îmbrăţişăm un comportament eco friendly. Nu vreau să fiu pesimist, că nu-mi stă în fire, dar ar trebui să ne intre în reflex să colectăm selectiv pentru a putea recicla, aşa cum ştim că trebuie să bem apă. Să ne obişnuim cu această îndatorire a noastră şi s-o tratăm cu responsabilitate. Cred că doar de noi depinde. Pe o scară de la 1 la 10, aş spune că ne situăm pe la jumătate, la 5.”

Aproape 40.000 de unităţi HoReCa din Spania s-au închis definitiv din cauza pandemiei 21 iul, 2020 | Agerpres

Aproximativ 40.000 de societăţi din sectorul hotelier-restaurante şi-au închis definitiv porţile în Spania din cauza pandemiei de Covid-19, afectate de lipsa de turişti sau angajaţi, a anunţat marţi Hosteleria de Espana, organizaţia patronală din acest sector, transmite AFP, citată de Agerpres. Această cifră reprezintă 13% din numărul total de cafenele, baruri, hoteluri şi restaurante din Spania. Acest sector este crucial pentru o ţară turistică în care şi locuitorii iau numeroase mese în oraş, susţine Hosteleria de Espana.

12

Până la finele anului, aproximativ 65.000 de societăţi din sectorul hotelier-restaurante ar urma să îşi închidă porţile, adică peste 20% din total, susţine Hosteleria de Espana. "Cele mai sumbre previziuni se vor confirma", a avertizat preşedintele federaţiei, José Luis Izuel, într-o conferinţă de presă. În mijlocul verii, în condiţiile în care frontierele cu Uniunea Europeană s-au redeschis de o lună, "există puţini turişti în zonele dedicate în întregime turismului", precum arhipelagul insulelor Baleare unde mai puţin de jumătate din baruri şi restaurante erau redeschise în data de 13 iulie, susţine José Luis Izuel.

Afacerile cafenelelor, barurilor şi restaurantelor merg la fel de prost şi în cartierele de birouri din marile oraşe, care sunt părăsite în condiţiile în care munca de acasă este în continuare recomandată de Guvernul de la Madrid. "Telemunca afectează micul dejun, meniul zilei, în special la Madrid", explică José Luis Izuel, citând felurile de mâncare consumate în mod tradiţional de spanioli care deseori iau micul dejun la cafenea. Cifra de afaceri a acestui sector ar putea să se reducă la jumătate în 2020, susţine Hosteleria de Espana, care se teme că vor fi pierdute între 900.000 şi 1,1 milioane de locuri de muncă directe şi indirecte. În aceste condiţii, Hosteleria de Espana solicită ca "multe fonduri" provenite din planul european de relansare aprobat marţi să fie destinate pentru sprijinirea sectorului hotelier-restaurante, care reprezintă 6% din Produsul Intern Brut al Spaniei şi aproximativ 9% din locurile de muncă. Î

mpreună, turismul este responsabil pentru 12% din PIB-ul Spaniei, a doua destinaţie turistică mondială după Franţa. La finele lunii iunie, Guvernul de la Madrid a prezentat un plan de susţinere a sectorului turistic în valoare de 4,2 miliarde de euro, compus în principal din împrumuturi garantate de stat. Însă sectorul solicită măsuri mai puternice: transferuri directe de bani, reduceri de impozite sau vouchere de vacanţă, aşa cum a făcut Italia.

13

DIVERSE

Piață agroalimentară distrusă de un incendiu puternic! Ramona Dascălu 21 iulie 2020

Piață agroalimentară distrusă de flăcări! Hala de carne şi lactate din Piaţa Cetate, din Oradea, a ars din temelii în noaptea de vineri spre sâmbătă, lăsând 120 de comercianți fără afaceri.

Sâmbătă dimineaţă, văzută de sus, hala arăta ca focarul unui grătar uriaş. Din clădirea de 1.600 metri pătraţi mai existau doar pereţii exteriori. Flăcările au mistuit afacerile a 120 de familii. În funcţie de profil, oamenii au pierdut fiecare de la 3.000 de euro în sus, case de marcat abia schimbate, cântare electronice, stocuri de flori, legume, lactate, cărnuri sau medicamente, toate s-au făcut în scrum, scrie Bihoreanul.ro.  

Nimeni nu avea asigurare pe bunuri. “Suntem chiriaşii Administraţiei Domeniului Public. La fel ca în cazul unei maşini închiriate, asigurarea trebuie să o facă proprietarul. ADP-ul ar face bine să aibă asigurare, căci o vom chema în judecată pentru pagube”, a spus unul dintre comercianții afectați.

Din fericire însă, nu s-au înregistrat victime, ci doar pagube materiale. Cauzele care au dus la izbucnirea focului sunt în curs de stabilire.

UNIUNEA EUROPEANA

Siegfried Mureşan, despre viitorul buget UE: Este bun pentru Europa şi foarte bun pentru România. Vom primi mai multe fonduri europene ca oricând 21 iulie 2020, 09:26 de Sebastian Zachmann Siegfried Mureşan, despre viitorul buget UE: Este bun pentru Europa şi foarte bun pentru România. Vom primi mai multe fonduri europene

14

ca oricând Siegfried Mureşan, europarlamentar PNL Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan susţine că România va primi în următorii ani mai multe fonduri europene decât a primit oricând până acum de la Uniunea Europeană, aproape 80 de miliarde de euro prin Bugetul multianual al UE şi Pachetul de redresare.

”Acordul la care a ajuns Consiliul European este bun pentru Europa şi foarte bun pentru România. România va primi în următorii ani mai multe fonduri europene decât a primit oricând până acum de la Uniunea Europeană, aproape 80 de miliarde de euro prin Bugetul multianual al UE şi Pachetul de redresare. Pachetul de redresare economică al Uniunii Europene devine principala sursă de finanţare a planului de relansare al Guvernului României. Bugetul final al Uniunii Europene pe următorii 7 ani va fi adoptat în Parlamentul European ca urmare a negocierii dintre Parlament şi Consiliu.

Vă anunţ că poimâine, joi, 23 iulie, va avea loc o reuniune extraordinară a Parlamentului European în care vom dezbate acordul din Consiliul European şi vom adopta o rezoluţie care va constitui poziţia Parlamentului pentru negocierile finale cu Consiliul. În această dimineaţă începem lucrul pe textul concret al rezoluţiei. Eu o negociez din partea Grupului PPE”, a scris Siegfried Mureşan pe Facebook. ADVERTISING Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat marţi, după summitul UE privind planul de stimulare a economiei, că a obţinut pentru România o sumă impresionantă.

Carmen Avram: România a pierdut 21 iulie 2020 Magda Colgiu Politică

Summitul de la Bruxelles s-a terminat, România a pierdut. Este opinia dură și tranșantă a europarlamentarului Carmen Avram la scurtă vreme după ce s-a anunțat cîți bani a primit țara noastră. Reprezentanta PSD în Parlamentul European mai scrie: 

„Exact cum anticipam acum 3 zile, modești, fără prieteni și fără forță de negociere, am plecat acasă cu ce au negociat alții pentru noi. România va primi, deci, mai puțini bani decât în varianta inițială.

15

Alții, printre care și noii „copii neascultători” ai Europei, Polonia și Ungaria, au câștigat. Ne vor scădea banii pentru sănătate și dezvoltare rurală, subvențiile vor fi mai mici și împrumuturile mai mari. Asta, după 4 zile și 4 nopți de negocieri dure, în care președintele României a fost, practic, inexistent. Vocea sa nu s-a auzit deloc. Spre deosebire de a altora, care au fost vocali și de neclintit.

Când o sa vedeți declarațiile victorioase ale PNL, să știți că sunt cosmetizate, elegant spus. România n-a existat la aceste negocieri pentru viitorul Europei post-covid“.

Carmen Avram a atras atenția încă de acum două zile că reprezentanții României la summit sunt prezenți doar cu numele.

„De 24 de ore, urmăresc declarațiile șefilor de stat și de guvern aflați la Bruxelles, ca să negocieze dur pentru patria lor. România – liniște. Habar nu avem ce solicită președintele în privința modului în care se vor împărți banii. Ce părere are despre condițiile stricte pe care le cer alți președinți în privința alocării miliardelor (stat de drept, investiții pentru mediu, metode de creditare etc).

Toți sunt vocali. Toți țin cu dinții de cerințele și nevoile lor. Atât de dur, încât prima zi s-a terminat fără absolut niciun rezultat. Un jurnalist spunea că liderii au venit la Bruxelles hotărâți să se întoarcă acasă cu „geanta plină de cadouri” pentru poporul lor. Noi, se pare, avem o gentuță modestă, pe măsura pretențiilor noastre. O să luăm ce ni se dă, fie că ni se potrivește, fie că nu. Dar ne vom lăuda cu ce am obținut de parcă ne-am fi dat viața pentru asta. Merry Christmas, România!“

Efectele pandemiei - scăderea consumului de carne Liviu GORDEA 21 iulie 2020

Comisia Europeană prevede o scădere a consumului de carne pentru 2020, din cauza modificărilor cererii consumatorilor în timpul blocajului provocat de criza Covid-19.

16

Potrivit estimărilor oficiale, consumul anual de carne pe teritoriul UE ar putea scădea la 65,4 kilograme pe cap de locuitor în acest an, cu 2,5% mai puţin comparativ cu anul trecut, din cauza reducerii cererii din partea consumatorilor şi a disponibilităţii interne nesusţinute de importuri.

În ceea ce priveşte producţia, în timp ce în cazul cărnii de porc este prognozată o creştere marginală cu 0,5% în acest an, pentru carnea de vită, cea de pasăre şi de oaie-capră se aşteaptă o scădere, de 1,7%, 2% şi, respectiv, 1,5%.

Perspectiva pe termen scurt pentru pieţele agricole prevede, de asemenea, o reducere a numărului sacrificărilor de animale în trimestrul al doilea, ca urmare a disfuncţionalităţii serviciilor alimentare din cauza pandemiei - deşi se aşteaptă o recuperare în a doua jumătate a anului. În pofida creşterii producţiei de carne de porc, pesta porcină africană reprezintă încă un risc pentru acest sector, în afară de provocările pe care le prezintă criza Covid-19, se precizează în raportul Comisiei Europene.

Pe de altă parte, exporturile UE de carne ar putea spori în 2020 (cu excepţia cărnii de pasăre). Această tendinţă este influenţată, se pare, de cererea tot mai accentuată venită din partea Chinei, care va rămâne de departe principala destinaţie pentru carnea de porc europeană. În schimb, este posibil ca importurile UE de carne să scadă pe măsură ce disponibilităţile de animale şi de carne scad şi ele.

.....................................................................................

GERMANIA

Tânără româncă, păcălită de un fermier german. Cu câţi bani a rămas după o lună de muncă: „Se întâmplă la multe ferme“ 20 iulie 2020, 15:52 de Ştefan Lică

Zeci de mii de sezonieri români muncesc pe brânci la fermele agricole din Germania, însă câştigurile lor sunt derizorii. Deşi mulţi dintre ei fac eforturi supraomeneşti pentru a câştiga un ban, la final se întorc acasă, în România, dezamăgiţi şi cu buzunarele aproape goale.

Datorită muncitorilor sosiţi din Europa de Est, fructele şi legumele sunt ieftine în Germania. Adevăratul preţ este plătit însă de sezonierii care muncesc aici pe câmpuri şi adună recoltele, iar fermierii fac economii pe spatele lor. Printre cei care muncesc în condiţii grele, iar la final constată cu gust amar că au făcut-o degeaba, se numără şi Ancuţa, o tânără de 21 ani, care şi-a lăsat fetiţa de numai cinci luni acasă, cu bunica, pentru a câştiga

17

banii din care întreaga familie trebuie să supravieţuiască. Drama Ancuţei a fost prezentată de postul german de televiziune Br24. La fel ca mulţi alţi români, tânăra a plecat la muncă în Germania, unde salariul minim legal de 9,35 euro, faţă de 2,81 euro, atât cât e în România. Atâta doar că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea de la târg, iar Ancuţa a avut parte de o surpriză neplăcută. Acum, stă disperată în faţa unei ferme de căpşuni şi sparanghel din Saxonia Inferioară, Germania.

„Nu mă voi mai întoarce niciodată aici!”, le-a spus jurnaliştilor germani care au intervievat-o. Deşi sezonul recoltelor nu s-a terminat încă, Ancuţa vrea deja să plece acasă. Ca mulţi dintre conaţionalii ei, se simte înşelată la ferma la care a lucrat. Coşmarul Ancuţei Tânăra a sosit în Germania plină de speranţe. O lună mai târziu, ea este gata de plecare, alături de alţi 40 de români, dezamăgiţi şi ei de ceea ce s-a întâmplat. Cu toţii au ales Germania din cauza salariilor de mizerie din România, care nu le permit un trai la limita decenţei. După aproape o lună, timp în care au muncit din greu, Ancuţa şi conaţionalii ei nu şi-au văzut nici măcar contractele de muncă, iar despre bani nici nu poate să fie vorba. Drept urmare, se întorc acum în ţară, disperaţi şi fără bani în buzunare.

Nemţii spun că muncitorii români nu-şi cunosc drepturile şi nu se adresează sindicatelor pentru a fi ajutaţi. Din acest motiv au fost înfiinţate centre de consiliere, iar colaboratorii acestor centre se duc la ferme pentru a-i consilia pe muncitorii din estul Europei. Astfel de scene se petrec peste tot în Germania, iar unele cazuri ajung şi în instanţe. Pentru ca esticii să-şi cunoască drepturile, sindicatele şi-au înfiinţat centre de consiliere. Aceştia îi informează pe angajaţii străini despre drepturile lor.

„Mulţi nu au auzit niciodată de salariul minim”, spune Oskar Brabanski de la centrul de consiliere „Mobilitatea echitabilă” a Confederaţiei Sindicale Germane (DGB). Împreună cu colegul său Marius Hanganu, merge pe câmpurile agricole din regiunea Bavaria. Sindicaliştii încearcă să-i ajute pe muncitori Cei doi încearcă de fiecare dată să-i ia prin surprindere pe fermieri. Marius vorbeşte română, iar Oskar discută în poloneză cu muncitorii din ţara lui. Pentru a lua legătura cu muncitorii, aceştia îşi dau cărţile de vizită. Nu este o muncă uşoară, pentru că sezonierii se tem că vor fi penalizaţi cu tăieri salariale sau chiar concediaţi dacă îşi spun păsul sindicaliştilor. Însă unii îşi asumă aceste riscuri şi îi contactează pe sindicaliştii. Apoi, Marius şi Oskar pot verifica contractele de muncă, iar dacă e cazul îi însoţesc pe muncitori până în instanţă şi le oferă consiliere.

„Destul de des oamenii nu ştiu pe cine să contacteze şi apoi acceptă mai puţin decât salariul minim pentru că nu vorbesc limba germană şi nu îşi cunosc drepturile”, explică Oskar Brabanski. Românii au acum şi sprijin de

18

la un centru de consultanţă la ferma din Saxonia Inferioară. Fermierul nu voia să le plătească două zile, ba chiar îi amendează pe români dacă pleacă mai devreme. Sindicaliştii au luat primele măsuri şi au informat organele competente. Salariul pentru o lună întreagă de muncă pe brânci - 315 euro În aceeaşi seară, speriat de control, fermierul i-a chemat pe muncitori pentru a-i plăti. Printre aceştia se afla şi Ancuţa. Tânăra a rămas şocaltă atunci când a scos din plicul alb doar 315 euro - salariul pentru patru săptămâni de muncă. I s-a explicat că i s-au reţinut deja chiria pentru o cameră cu mai multe paturi, un avans pentru alimente şi un tarif forfetar pentru zbor. Evident, tânăra nu poate fi de acord cu acest lucru, mai cu seamă că înţelegerea iniţială era cu totul alta. Însă Ancuţa nu este singura păcălită.

Majoritatea conaţionalilor care au lucrat la aceeaşi fermă au primit salarii mult mai mici decât se prevedea înţelegerea. De altfel, fermierii găsesc o mulţime de motive pentru a nu-şi plăti angajaţii şi profită din plin de faptul că cei mai mulţi dintre muncitorii est-europeni care vin să lucreze în Germania nu cunosc limba şi nu sunt la curent cu legislaţia muncii din această ţară. În plus, contractele, atunci când acestea sunt încheiate, iar muncitorii nu se trezesc că lucrează „la negru”, sunt întocmite în favoare angajatorului şi nu prevăd niciun fel de drepturi pentru angajat, sfidând legile din Germania. Contractul pe care l-a primit Ancuţa, într-un final, nu specifică în niciun fel condiţiile în care lucrează angajatul. În contract este trecut doar: „Detalii despre acest lucru vor fi publicate în companie pe panoul de anunţuri şi în biroul personalului”.

Aceasta este o încălcare clară a codului muncii, spune avocatul care îi va reprezenta pe români, Dieter Dankowski: „Când lucrezi cu acorduri, trebuie să fie clar în ce condiţii”, spune acesta. Fermierii sfidează legea germană De altfel, fermierul ignoră legea care prevede un salariu minim de bază, precum şi plata la oră - cei 9,35 de euro prevăzuţi de legea germană. În plus, pe lângă faptul că încalcă legea, fermierul trece şi peste contractul care trebuia să-i garanteze Ancuţei un salariu de bază de 1.122 euro brut cu 120 de ore de muncă în fiecare lună, după toate deducerile pentru cazare, masă şi zbor. Astfel, chiar şi după acel contract care nu respectă drepturile salariatului, Ancuţa ar fi trebuit să primească cel puţin 542 de euro. În schimb, ea a fost plătită doar cu 315 de euro.

„Nu puteţi spune că acesta este un caz izolat”, spune, conform sursei citate, avocatul Dieter Dankowski. Specialist în legislaţia muncii, Dankowski verifică contractele de muncă ale diferitelor ferme din toată Germania. Cele mai multe astfel de contracte lasă cale liberă abuzurilor, iar sezonierii sosiţi din Europa de Est sunt vulnerabili. Pentru Ancuţa, totul s-a dovedit a fi un dezastru. Tânăra a plătit acum 200 din cei 315 euro pentru a ajunge în România. Asta înseamnă că a rămas cu 115 euro după o lună de muncă. De

19

acum, dacă va mai decide vreodată să-şi încerce norocul în străinătate, unica speranţă pentru a scăpa de sărăcia la care a fost condamnată în propria ţară, va trebui să fie mult mai atentă la contractele de muncă şi să nu mai rişte niciodată. La fel şi conaţionalii săi şi ceilalţi muncitori din Europa de Est care aleg Germania.

SANATATE si GASTRONOMIE

VIDEO Ciresele, un ajutor natural pentru somn 21 iulie 2020

Gustoase și hrănitoare, cireșele au un puternic efect detoxifiant. În plus, fructele sunt bogate în vitamine care ajută la întărirea metabolismului, iar conținutul mare de apa le face slab calorice, doar 63 de calorii pentru o sută de grame.

Acestea contribuie eficient la eliminarea toxinelor din corp. Totodată, datorită conținutului său bogat în potasiu, consumarea cireșelor ajută la eliminarea sodiului în exces, menţinând nivelului optim de tensiune arterială.

Și dacă tot vorbim de fructe și beneficiile terapeutice ale acestora, sigur urmează rubrică „Minutul de Sănătate”.

Click pe clipul video de mai jos pentru mai multe informații despre propritățile cireșelor:

https://youtu.be/_o1Pckf4N-U

20

Caserolele de plastic – o metodă sigură pentru a depozita mâncarea pe timpul pandemiei De Food Biz iul. 20, 2020

COVID-19 ne-a schimbat tuturor rutina, așadar atunci când vorbim despre mâncare și cum o putem păstra în condiții maxime de siguranța, peste 100 de experți ne asigură că putem depozita mâncarea în caserole de plastic, conform revistei online Independent.

Este un subiect controversat, într-adevar, deoarece aceste recipiente ajung să fie utilizate de mai multe ori, dar dacă sunt igienizate și dezinfectate corespunzător, acestea pot fi o soluție ideală pentru a pastra hrana.

Bineînțeles, producătorii de caserole de plastic au primit atât feedback pozitiv cât și negativ pe durata pandemiei, iar una dintre cele mai comune sugestii a fost utilizarea unui plastic eco, biodegradabil, pentru a susține mediul înconjurator. Sursă articol: Independent.co.ukEditat de: Teodora Stancea

DOSAR

Laurenţiu Sfinteş Laurenţiu Sfinteş Dimineţile unui sat mult prea cuminte: Meşendorf 20 iulie 2020,

FOTO Laurenţiu Sfinteş

21

Ridici uşor zăvorul porţii, să nu strici liniştea dimineţii. Eşti undeva într-un sat din mijlocul Transilvaniei, la vreo şase kilometri de şoseaua principala şi la dublu faţă de Viscri, celebrul tărâm britanic.

E un alt sat, mult mai calm, fără roiuri de turişti străini, vacile fac încă legea dimineaţa devreme pe uliţele înierbate. De acelasi autor Lumea din jur: credinţă, proteste şi câteva cifre Un Procopius întârziat pe lângă Biroul Oval Şi el a fost om În faţa pensiunii e o uliţă largă ce urcă de la râu către biserica fortificată. Pe mijloc e drumul. De o parte şi de alta ar fi trebuit să fie grădiniţele de flori din faţa caselor de piatră. La intervale regulate, se aflau chiar un fel de havuzuri rectangulare de piatră în care se vărsa apa colectată de la puţurile de deasupra satului. Acum sunt doar nişte bazine umplute cu pământ. Prin faţa caselor era trotuarul din piatră de râu. Toate uliţele aveau aşa ceva.

Poate nici nu ar trebui numite astfel, străzi s-ar potrivi mai bine, străzi rurale, nemţeşti, pe care, de Sănpetru, urca toată suflarea satului către incinta rotundă, mărginită de tei, de lângă biserica fortificată. Acum şi trotuarul e ascuns sub iarba înaltă care a inundat satul, cheia de la biserică e la domnul Relu, de negăsit, nici teii nu mai primesc sub coroana lor rotundă alaiul familiilor săseşti, îmbrăcate de sărbătoare. Pentru că în acest sat, Meşendorf, nu mai există decât un etnic sas, un bătrân de 91 de ani, fără picioare, fără nicio dorinţă de a mai fi în altă parte decât în curtea în care s-a născut. Cum spuneam, locul nu a apucat încă să farmece un prinţ britanic, oprit câţiva kilometri mai la sud, nu a fost binecuvântat nici cu autorităţi foarte gospodare. Nici investitori nu au venit ca în alte părţi, casele au fost reparate, pe sărite, doar la faţadă, de o fundaţie românească, o asociaţie germană din Elveţia ar face ceva şi nu prea, probabil au alte planuri, directorul de la Penny, pe România, are o casă aici, că doar aici s-a născut, dar stă mai mult la Cluj, casele costau înainte mărunţiş, acum au sărit de 30.000 de euro şi trebuie să le şi repari dacă vrei să stai în ele. Toate le-am aflat, într-o dimineaţă nu foarte devreme, de la stăpânul celor câteva oi care păşteau iarba crescută pe trotuarul vechi de piatră. Sa nu uit, şi al celor două capre micuţe, crescute cu biberonul. O imagine care conţine iarbă, exterior, clădire, animal

Satul nu are secrete, nu prea are prezent, ar putea, însă, să aibă viitor. Premianţii clasei, noua clasă corporatistă, preferă, poate, un loc ca acesta, o pensiune care, peste clădirile originale, corpuri de case, foste grajduri, a aşezat un aranjament modern, aproape cubist, cu geamuri largi în sticla cărora bat ramurile copacilor grădinii. E un alt concept faţă de cel de la Viscri, acolo unde spaţiile au fost păstrate la dimensiunile lor originale, mobilierul e cel vechi şi strâmt, tavanul camerelor e undeva la nivelul frunţii. Dacă acest concept se va extinde la nivelul satului, e de văzut. Greu

22

cu aprobările, greu cu oamenii de lucru, greu în vreme de pandemie. Deocamdată, vin aici mai ales tinerii pentru care calculatorul, şi nu televizorul (camerele nu sunt dotate cu aşa ceva), este primul obiect pe care îl doresc în preajmă, chiar şi în vreme de concediu. Tineri care vor să meargă cu bicicleta pe drumurile din pădurile din jur. Care preferă liniştea şi confortul, la pachet. Un vin bun, o mâncare la fel (aici mai e de lucrat), un foc de tabără aprins cu regularitate la ora şapte seara. Sighişoara e la doi paşi, Sovata la trei, cu proaspăt inaugurata mocăniţă. Cetatea Rupea e la o aruncătură de băţ.

Să nu uit Feldioara, cu cetatea Marienburg / Cetatea Mariei tocmai refăcută, cu poveştile despre călugării cistercieni, cei băutori doar de vin, cu excesele lor care l-au obligat pe Matei Corvin să-i îndepărteze. Tot nu foarte departe sunt cele patru ”minuni” de la Racoş: 1. vulcanul stins, 2. coloanele de bazalt, 3. lacul de smarald, 4. castelul Sükösd-Bethlen. Acesta din urmă, parţial refăcut, aşteaptă încă să fie terminat când comuna va avea îndeajuns de mulţi bani pentru proprietatea pe care are o deţine încă din 1903. Mai optimistă e situaţia la un alt edificiu cu acest nume, Castelul Bethlen din Criş, un sat aflat la sud de Sighişoara, acolo unde echipele de constructori şi restauratori se află pe schele. Numai să nu fie aşa cum estimează unul din meşteri, într-o limbă română cu accent: ”păi, dragă domnu, o fost şapte sute de ani cât s-o construit. Acu, or mai fi nevoie vo doi pentru aripa asta, alţi vo trei pentru cea din faţă, câţiva şi pentru parc, să zicem vo zece, în total”.

Dimineaţa, nu foarte devreme, aici lumea nu e matinală, poţi lăsa satul în urmă şi străbate această lume rotundă care se ascunde după dealurile şi pădurile din jur. La fiecare intersecţie va fi un indicator către o biserică fortificată, un muzeul local, o pensiune / pansio / gasthaus cu dichis şi flori în geam să te primească. Şi dacă mai ai încă vreo câteva zile rămase de colindat pe colinele de la sud de Târnave, te poţi întoarce la Meşendorf, acolo unde pe uliţele buruienite colindă bucureşteni răsfăţaţi, avizi de mirosuri naturale şi de senzaţiile sofisticate ale mersului cu picioarele goale prin iarba plină de rouă.

23

Copiii care „vara nu dorm“ îşi câştigă banii muncind. Ce se întâmplă în acest an cu elevii liceelor tehnologice 20 iulie 2020, Alina Mitran

Copii din liceele tehnologice afiliate APIO, în concursuri de gastronomie FOTOGRAFII: Robert Dobriţoiu/ Facebook/APIO SCHOOL

Aproape 300 elevi din licee tehnologice din toată ţara muncesc pe timpul verii şi învaţă totodată, în hoteluri de pe Valea Prahovei şi de pe litoral.

Sistemul în baza căruia, la această dată, aproape 300 de elevi din licee tehnologice din ţară muncesc în hoteluri de pe Valea Prahovei, din Braşov şi de pe litoralul românesc a fost pus la cale de APIO, Asociaţia pentru Promovarea Învăţământului în Industria Ospitalităţii, care face, practic, legătura între şcoală şi angajatori.

Liceele care fac parte din asociaţie sunt puse în contact cu angajatori dispuşi să semneze contracte pentru practica comasată prevăzută în programa şcolară, iar după terminarea cursurilor şcolare, elevii interesaţi pot face practică APIO School. Sunt stagii de practică plătite de angajatori, care durează trei luni, în timpul verii. Elevii primesc trei mese pe zi, cazare şi un salariu net de cel puţin 1.600 lei, spune preşedintele APIO, Carlo Dragomir: „Minimul pe care îl au copiii mei pe lună, cu cazare şi trei mese pe zi, este de 1.600 lei net. Am şi copii care lucrează cu 1.800 de lei“.

„La cea mai mică suspiciune că nu respectaţi regulile, plecaţi acasă“

Numărul elevilor care fac practică APIO School este la jumătate faţă de anul trecut, deşi angajatori interesaţi există, iar „copiii APIO“ nu dezamăgesc pe unde merg. Lucrurile se desfăşoară însă cu mult mai multă precauţie acum, plecarea într-un stagiu APIO presupunând o sumedenie de formalităţi de

24

îndeplinit, inlusiv acordul semnat de părinte, chiar şi pentru elevii care au împlinit 18 ani.

„Va trebui, ne place sau nu ne place, să învăţăm să trăim cu acest virus, pentru că alternativa este să închidem tot şi să murim de foame. Trebuie să respectăm legislaţia. Am copii pe Valea Prahovei, am copii în Braşov, care lucrează. Sunt copii, mai ales în Moldova, cu părinţii care pleacă la muncă, în străinătate chiar, şi n-au cum să-şi supravegheze copiii.

Gândiţi-vă dumneavoastră că plecaţi la muncă şi copilul rămâne nesupravegheat pe perioada vacanţei de vară şi respectă sau nu respectă regulile. (…) Noi plecăm de la următoarea premisă – decât copilul să stea nesupravegheat, poate să plece cu noi să îşi continue pregătirea profesională pentru o meserie şi să fie, dacă vreţi, într-un fel fel obligat să respecte reguli. Acolo intră într-o colectivitate şi vede în fiecare secundă colegii lui că poartă mască, că se dezinfectează pe mâini, că poartă mănuşi. Copiilor mei, din Olimp şi din Neptun, când pleacă în oraş, li se pune în vedere: «Vă rog să folosiţi masca, poftiţi mănuşi, poftiţi mască, dezinfectaţi-vă pe mâini înainte să puneţi mănuşile, nu intraţi în colectivitate…!»“, a explicat preşedintele Carlo Dragomir după ce reguli se desfăşoară stagiul de practică la angajator.

„Li s-a spus. «La cea mai mică suspiciune că nu respectaţi regulile, plecaţi acasă!».

În momentul în care cineva are cea mai mică suspiciune despre noi că avem COVID-19 în unitate, unitatea intră în carantină şi patronul pierde miliarde, iar restul copiilor, din cauza inconştienţei unuia, rămâne fără bănişorii pe care a venit la mare să-i câştige. Acolo au om care se ocupă de ei, nu pot să iasă din rând, pentru că a doua zi pleacă acasă“, a mai spus preş. APIO.

Stagii de practică în Malaga şi Granada

Locuri în programele de stagii de practică plătite sunt nu doar pentru copiii din liceele cu profil alimentaţie publică sau servicii, ci hotelierii caută să-şi formeze şi instalatori, zidari, frigotehnişti (elevi cu care să se pregătească pentru această meserie sunt într-un singur liceu din ţară), mecanici etc. Nu

25

sunt domenii în afara ariei de interes, spune Carlo Dragomir, sunt specialişti indispensabili industriei ospitalităţii, chiar dacă nu la fel de vizibili precum bucătarii, ospătarii, barmanii sau recepţionerii.

„Avem solicitari de la hotelieri şi acum, şi la munte şi la mare, noi deja ne-am creat un cerc relational, copiii noştri sunt buni şi s-au obişnuit deja. Acolo unde copiii noştri au terminat şcoala, au început să meargă singuri, este exact ceea ce noi ne dorim să promovăm, învăţământ profesional şi tehnic pentru patronatul din România. Avem şi copii pe care i-am îndrumat, i-am învăţat să treacă Bacalaureatul, am tras de ei, i-am impulsionat, şi care sunt studenţi astăzi“, a precizat Dragomir. În baza unui procotol cu Universitatea Craiova, se oferă chiar burse APIO School pentru foştii elevi care merg la Industrie Alimentară, pentru că în mare parte elevii care învaţă în liceele tehnologice, optând pentru o meserie, provin din medii dezavantajate. Vestea mare este că APIO a câştigat un program Erasmus + în valoare de 270.000 euro şi că vara viitoare 84 de copii din patru liceele tehnologice vor merge în stagii de practică de câte trei săptămâni în Malaga şi Granada.

„Avem mobilităţi pe două fluxuri, 84 de copii care pleacă să vadă şi altceva, pleacă copii de la Caracal, de la Slatina şi de la Balş. Imaginaţi-vă ce înseamnă pentru comunitatea din Balş ca 28 copii să meargă, 14 la Granada, 14 la Malaga, câte trei săptămâni, să stea, să lucreze într-un restaurant şi să vadă că se poate şi altfel. Dar să nu plece să-i umilească pe copiii din România, să plece calificaţi. (...) Copiii mei trebuie să plece mândri, să ştie ce au de făcut. Să i se spună - uite, la vase poţi munci! – , iar el să spună - eu sunt calificat!“, a detaliat preşedintele APIO care sunt oportunităţile pentru elevi.

Copiii din şcolile afiliate APIO participă al concursuri naţionale şi internaţionale de progil şi, de cele mai multe ori, le câştigă

26

Sistemul de intermediere a întâlnirii dintre şcoli şi angajatori nu este, însă, întotdeauna privit cu ochi buni, în special de şefii din învăţământul românesc, se plânge reprezentantul APIO.

„Se minunează - domnule, ce bani trebuie să se învârtă acolo!? Ce interes are ăla să ia copiii? - Păi, voi sunteţi atât de proşti încât să nu înţelegeţi ce interes are ăla (n.r. - angajatorul) să facă practica comasată? Păi, are interesul să-şi găsească forţă de muncă, nu? Care poate să fie interesul să facă practică comasată, ce interes au să finanţeze?“, spune Dragomir. E, în fapt, un sistem în care angajatorii îşi „cresc“ forţa de muncă, fiind un model care dă roade mult mai bune decât recrutarea viitorilor angajaţi de pe piaţa liberă şi „furatul“ angajaţilor de la competitori.

„Copiii toacă ceapă, înfăşoară la sarmale, spală vase şi servesc două farfurii, sâmbătă, la nuntă“

Liceele afiliate APIO au mai multe variante de practică, li se fac oferte de la angajatori diverşi, iar elevii care fac practica comasată din timpul şcolii (de două săptămâni) beneficiază de asemenea de cazare şi masa gratuite. Pot, în schimb, învăţa mult mai multe lucruri într-un hotel, spune Carlo Dragomir, decât într-un restaurant din oricare oraş.

„Eu am un acord cu Federaţia Patronatelor din Turismul din România şi mă străduiesc să apropii şcoala de locul de muncă, de patron. Se creează o relaţie, îl duc la practică. Ei nu învaţă nimic dacă fac şcoala pe plan local. Nu e de vină patronul X, el are o afacere de condus, are evenimente. Pentru el, copilul, dacă vine luni, marţi, miercuri, consumă: o îngheţată, o ciorbică, o apă, un suc…. Nu-i convine. Şi atunci se duce profesorul, bea o cafea, cum pleacă profesorul, pleacă şi elevul. Lui îi trebuie copiii joi, vineri, sâmbătă, îi trebuie decât să hămălească copiii când are eveniment. Joi începe să facă sarmale, vineri pregăteşte salonul pentru eveniment şi pe om îl interesează asta, are o afacere de condus. Copiii toacă ceapă, înfăşoară la sarmale, spală vase şi servesc două farfurii, sâmbătă, la nuntă. Pe el nu-l interesează, că are o afacere de condus. Iar eu ofer şansa şcolii să se ducă la ALPIN şi să facă practică comasată acolo, în condiţiile în care primeşte cazare, trei mese pe zi şi decontarea cheltuielilor de transport“, a mai spus reprezentantul APIO.

27

Râul Sibişel din Munţii Orăştiei a fost populat cu păstrăv. Peste 5.000 de puieţi au fost eliberaţi în ape 20 iulie 2020, 17:38 de Daniel Guţă

Râul Sibişel din Munţii Orăştiei a fost populat cu păstrăv. Peste 5.000 de puieţi au fost eliberaţi în ape FOTO: Romsilva.

Râul Sibişel din Munţii Orăştiei a fost populat cu păstrăv. Peste 5.000 de puieţi au fost eliberaţi în apele sale.

Peste 5.000 de păstrăvi indigeni au fost eliberaţi în râul de munte Sibişel, în fondul piscicol administrat de Romsilva - Ocolul Silvic Geoagiu din cadrul Direcţiei Silvice Hunedoara.

„Puieţii de păstrăv, cu vârsta de 6 luni, au fost transportaţi cu hidrobionul, pentru a nu prelungi perioada de stres la care sunt supuşi în timpul transportului până la fondul piscicol. Aceştia au fost tot timpul în submersie, temperatura apei fiind egalizată înainte eliberării în râul de munte”, a informat Romsilva.

Puieţii de păstrăv provin din păstrăvăria Roşcani, administrată de Romsilva - Ocolul Silvic Dobra. Din aceiaşi păstrăvărie au fost aduşi şi circa 11.000 de puieţi de păstrăv pentru a repopula apele de munte din Retezat. Romsilva repopulează anual râurile de munte cu peste 500.000 de puieţi de păstrăv indigen provenit din păstrăvăriile proprii, au precizat reprezentanţii instituţiei.

* * *

Cum ajung roșiile să aibă un gust delicios! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 21 iulie 2020 Piața legumelor nu este deloc simplă. Fermierii care au ales acest drum trebuie să aibă în vedere toate cerințele potențialilor clienți. Un criteriu pe care consumatorii îl pun în capul listei de dorințe este gustul. Roșiile nu fac excepție.

28

Clienții sunt tot mai pretențioși, asta este clar. Până la urmă, plătesc pentru a consuma ceva gustos și sănătos. Legumicultorii au opțiuni pentru ca tomatele să satisfacă toate gusturile. Un partener tot mai prezent în piața din România este Daymsa, cu un portofoliu echilibrat de produse, care ajută fermierii din țara noastră.

https://youtu.be/M1KOi56xDlE

Ionuț-Victor Radu, un tânăr fermier din Obârșia, județul Olt, a ascultat de clienții săi fideli și a apelat la produsele Daymsa. A beneficiat și de sprijinul lui Joaquin Gonzalez, reprezentantul companiei spaniole, care i-a propus o schemă de tratament la tomate.

“M-am orientat cât mai mult către biostimulatori sau îngrășăminte sau fertilizanți, tot ce înseamnă bio. Încep cu Naturcomplet G, continui cu Raiza Mix la plantare, după aia aplic Terrenova o serie de microelemente, cum ar fi Folitex. Avem Naturamin Ca/B, pe care l-am folosit. Între timp, aplic din stadiul de răsad, Cytoplant și Pleniflor. Urmează produse de întreținere pe bază de calciu și, spre sfârșit, Naturfruit”, a explicat agricultorul oltean.

Caracteristici NATURFRUIT

– Îngrășământ lichid cu o concentrație foarte mare de potasiu și liber de clor;

29

– Se aplică în momentele în care cerințele plantelor pentru potasiu sunt maxime;

– Este foarte rapid asimilat de plante;

– Îmbunătățește precocitatea, mărimea, gustul și culoarea fructelor;

– Favorizează obținerea de producții mari și mărește rezistența plantelor la secetă.

Produsul-vedetă al Daymsa este Naturamin WSP, care conține cea mai mare cantitate de aminoacizi liberi dintre produsele de pe piață: 80%. “Serina și prolina sunt cei doi aminoacizi care ajută plantele să treacă peste orice perioadă de stres”, a explicat Joaquin Gonzalez.

Caracteristici NATURAMIN WSP

– Fertilizator cu 80% aminoacizi liberi;

– Este recomdandat pentru reluarea dezvoltării plantelor ce au suferit un stres;

– Se prezintă sub formă de microgranule solubile în apă;

– Doză de aplicare foliară la legume: 0.5-1 kg / 1000 litri de apă / ha, 3-5 aplicări;

– Doză de aplicare radiculară la legume: 3-5 kg / ha, 2-3 aplicări.

Efectele aplicării tuturor acestor produse de la Daymsa au venit repede. Gustul tomatelor este extraordinar, coloritul frumos, iar capacitatea de păstrare s-a îmbunătățit. Lujerul este puternic, foliajul bogat, ceea ce duce la o planta viguroasă. “Asta ajută planta să reziste mult mai ușor la atacurile de

30

dăunători sau de boli și, totodată, minimizăm costurile cu pesticidele”, a completat Ionuț Radu.

Pentru comenzi și informații detaliate, puteți contacta echipa Daymsa din România: Whatsapp: +40745 643 165 , Facebook: NATUR GRUP INTEGRAL SRL, https://www.facebook.com/Natur-Grup-Integral-SRL, www.naturgrup.ro

* * *

Livezile de măr și păr, atacate de focul bacterian! Schema cu produse de aplicat pentru a preveni boala la pomi! Răzvan Coțianu Răzvan Coțianu - 20 iulie 2020

Focul bacterian reprezintă cea mai mare amenințare din livezile de măr și de păr în acest an. Condițiile de vreme sunt deosebit de favorabile acestei boli, astfel că intervenția preventivă ajută pomicultorii să își asigure producția în fața agentului patogen.

În cadrul ediției din acest an a Bayer Agro Arena – Pomicultură, specialiștii companiei au pus accent pe schema recomandată a fi aplicată la pomi pentru a-i proteja de focul bacterian.

Compania Bayer a organizat la sfârșitul lunii iunie un eveniment deja cu tradiție dedicat soluțiilor pentru pomicultură, transmis în mediul online din Livada Bunicului situată în localitatea Corbi, județul Argeș, acolo unde gazdă a fost Mihail Ungurenuș.

Alături de acesta s-a aflat și Sorin Petrache, Grower Marketing Manager Horticulture Bayer Crop Science România, care a caracterizat succint anul 2020 în sectorul pomicol și a oferit informații legate de soluțiile de protecție Bayer, adaptate la presiunea de atac a agenților patogeni și a dăunătorilor.

31

Sorin Petrache, Grower Marketing Manager Horticulture Bayer Crop Science România

Focul bacterian – problemă majoră în acest an

“Începutul anului 2020 s-a caracterizat, și pentru pomicultură, prin secetă. Acest lucru, din punct de vedere fitosanitar, a însemnat un atac al insectelor, pagubele fiind relativ reduse datorită lipsei aparatului foliar. A urmat o perioadă cu temperaturi scăzute care a afectat semnificativ speciile sensibile (cais, piersic), dar și speciile semințoase. Însă cea mai mare problemă a reprezentat-o și o reprezintă focul bacterian. Este un an tipic pentru atacul și instalarea agentului patogen Erwinia amylovora. Pentru această boală există doar prevenție și soluții parțiale de stopare sau de limitare a atacului.

Primele simptome apar pe inflorescențe și lăstari. Pe vreme umedă și călduroasă boala progresează rapid pe lăstari care se veștejesc, se brunifică și se îndoaie sub formă de cârjă. Pe fructe, atacul se manifestă frecvent numai pe cele verzi, pe care apar zone necrotice delimitate de o zonă verde închis la pere și de o roșeață la mere. Boala are evoluție descendentă și coboară pe ramuri, șarpante, trunchi, producând leziuni și ulcerații cu aspect neted sau rugos. În luna iulie, se manifestă și pe formațiunile scurte de rod, care se brunifică în totalitate. Pe suprafața organelor atacate, în condiții de umezeală, apare un exudat galben-brun”, a arătat specialistul.

Sorin Petrache a prezentat și schema care trebuie aplicată pentru prevenirea atacului. ”Prevenirea se realizează doar cu câteva produse, iar compania Bayer are soluții sistemice (o dublă sistemicitate, ascendentă și descendentă) cu eficiență dovedită, și anume Serenade, Aliette și Luna Care, cel mai nou produs venit în portofoliu. Având în vedere condițiile din acest an, aplicarea a minim două tratamente de prevenire a focului bacterian se impune de la sine. Schema de protecție este următoarea: primul tratament se realizează cu Aliette și Serenade, al doilea tratament cu produsul Luna Care și al treilea, dacă este cazul, cu Serenade”, a declarat Sorin Petrache.

32

Cum acționează produsele aplicate în Livada Bunicului

Aliette® 80 WG (substanţă activă: fosetil de aluminiu 80%) este un fungicid sistemic cu capacitate ridicată de penetrare în plante prin frunze (sub 30 minute), flori și rădăcini. Se remarcă prin mobilitatea excepţională în plantă datorită distribuţiei complete ascendente şi descendente în aproximativ o oră de la aplicare, ceea ce permite protejarea pentru o lungă perioadă de timp a organelor vegetative şi fructifere, inclusiv a creşterilor noi. Aliette are o foarte bună acţiune preventivă, acţionând prin inhibarea germinaţiei sporilor şi prin blocarea dezvoltării miceliului în plantă şi a sporulării.

Prezintă suplimentar proprietatea unică de stimulare a sistemelor de autoapărare a plantelor. Nu prezintă risc de apariţie a rezistenţei. La măr și păr doza recomandată este de 3,75 kg/ha pentru combaterea focului bacterian. Se aplică un tratament în intervalul buton roz – scuturarea petalelor pentru a preveni infecţia care are loc prin stigmatul florii. Cantitatea de soluţie: 1.000-1.500 l în funcţie de tipul şi vârsta plantaţiilor şi de echipamentul de stropit. Timpul de pauză este de 28 zile.

Luna Care 71,6 WG conţine fluopiram, o substanţă activă nouă, cu proprietăţi sistemice şi translaminare, ce aparţine grupei piridiletilamide. În ciclul de dezvoltare al patogenilor, fluopiram acţionează în toate stadiile, inhibând germinaţia sporilor, creşterea tubului germinativ, creşterea miceliului şi sporularea. Este eficace împotriva unui spectru larg de patogeni în tratamente preventive. Fluopiram acţionează asupra ciupercilor din clasa Ascomycete şi Deuteromycete. Fosetilul de aluminiu este o substanţă activă cu o capacitate de penetrare în plante foarte bună. Odată pătruns în plantă, fosetilul de aluminiu se remarcă printr-o mobilitate foarte mare în toate ţesuturile şi printr-o distribuţie descendentă şi ascendentă, fapt care permite protejarea pe o lungă perioadă de timp a organelor vegetative şi fructifere, inclusiv a creşterilor noi.

De asemenea, fosetilul de aluminiu prezintă o proprietate unică de stimulare a sistemelor de autoapărare a plantelor. Nu se dezvoltă fenomene de rezistenţă la efectuarea mai multor tratamente. La măr, tratamentele contra focului bacterian se pot aplica doar postfloral, din momentul în care fructele

33

au circa 1 cm în diametru, prima cădere fiziologică a fructelor (BBCH 71), până la “începutul coacerii” (BBCH 81). Nu se aplică la soiul Golden Delicios și nici la celelalte varietăți cu genetică Golden. Nu se aplică în timpul înfloritului. Combate făinarea (Podosphaera leucotricha), rapănul (Venturia inaequalis/pyrina), focul bacterian (Erwinia amylovora), cancerul deschis al ramurilor (Nectria galligena) și arsura bacteriană comună (Pseudomonas syringae). Doza este de 3 kg/ha.

Pentru păr tratamentele cu Luna Care se pot aplica începând cu faza „înainte de înflorit” (BBCH 51), până la „începutul coacerii” (BBCH 81). Se efectuează maximum 3 tratamente pe sezon, la avertizare, la interval de 7-12 zile. Timpul de pauză este de 28 zile. Cantitatea de soluție: 300-1500 l apă/ha. Nu se aplică foliar mai mult de 500 g/ha fluopiram pe an calendaristic. Sunt combătute făinarea (Podosphaera leucotricha), rapănul (Venturia inaequalis/pyrina), focul bacterian (Erwinia amylovora), cancerul deschis al ramurilor (Nectria galligena), arsura bacteriană comună (Pseudomonas syringae) și pătarea brună (Stemphylium vesicarium), iar doza recomandată este de 3 kg/ha.

Serenade® ASO este un fungicid-bactericid preventiv pentru culturi multiple. Produsul conține bacteria Bacillus subtilis tulpina QST 713, un microorganism care este prezent în natură și împiedică creșterea agenților patogeni, concurând cu aceștia pentru spațiul lor de viață și pentru nutrienți. În plus, bacteria favorizează rezistența plantelor și sintetizează substanțe care acționează prin perforarea membranei celulare și dezorganizarea acesteia. Pentru combaterea focului bacterian la măr și păr, doza recomandată este de 4-8 litri la hectar, intervalul de aplicare fiind de la deschiderea primelor flori (BBCH 60) până când fructele ajung la aproximativ 90% din dimensiunea finală (BBCH 79).

Insecticidul Movento 100 SC, nelipsit din schema de tratamente

Pachetul de protecție a culturilor pomicole este completat de insecticidul Movento 100 SC cu acțiune la măr contra păduchelui lânos, păduchelui din

34

San-Jose, la păr contra puricilor meliferi, iar la prun combate viespea sâmburelui. Substanţa activă este spirotetramat 100 g/l. Acţiunea insecticidă puternică se manifestă cu precădere asupra stadiilor imature larvare în momentul hrănirii lor şi în stadiul de nimfă la câteva zile după apariţie. Produsul prezintă sistemicitate totală ascendentă şi descendentă şi o lungă activitate reziduală în plante. Această caracteristică deosebită permite combaterea insectelor localizate în cele mai diverse locuri pe plantă, inclusiv pe rădăcini, lăstari şi frunze noi, apărute după aplicare.

Movento afectează puternic funcţia reproductivă a femelelor adulte, viabilitatea nimfelor şi fertilitatea ouălor, reducând semnificativ nivelul populaţiei dăunătorilor. Pentru a proteja albinele și alte insecte polenizatoare, nu se aplică pe plante în timpul înfloritului. La măr se administrează două tratamente pe sezon, la interval minim de 14 zile, între sfârşitul înfloritului și începutul colorării fructelor. Timpul de pauză este de 21 zile. Pentru combaterea Păduchelui din San-José, în condiții normale, se aplică la începutul migrării larvelor de sub scutul matern (2 zile), iar în condiţii de secetă cu puţin timp înainte de migrarea larvelor de sub scut (2 zile).

* * *

Terapia cu zumzet de albine. Un apicultor român și-a autorizat o stupină terapeutică unică în țară! Angelica Lefter Angelica Lefter - 19 iulie 2020

Terapia cu zumzet de albine este cea mai nouă apiterapie din România. Prima stupină apiterapeutică axată pe puterea vindecătoare a zumzetului albinelor a fost autorizată în județul Mureș, acolo un stuparul Vasile Nașca și-a dorit să aducă această tehnică și la noi în țară, accesând fonduri europene pentru a-și pune planul în aplicare. Apicultorul Vasile Naşca, din judeţul Mureş, este cel care s-a gândit să folosească zumzetul ca terapie, un concept nou, dar cunoscut peste hotare. El a accesat o finanţare pe fonduri europene pentru dezvoltarea unui centru de terapie prin zumzetul de albine.

„Albinele sunt nişte fiinţe minunate şi au fost de mult timp legate de viaţa omului. În momentul în care locuiesc în stup, prin mişcările aripilor produc

35

un anumit zgomot, pe o anumită frecvenţă. Acea frecvenţă este foarte liniştitoare pentru organismul uman. Mulţi o compară cu frecvenţa zgomotelor produse de delfini. Ne simţim bine, ne relaxăm, iar pe de altă parte, acest zumzet de albină acţionează asupra sistemului auditiv. Noi îl percepem la nivelul conştientului şi ne poate ajuta să ne îmbunătăţim auzul”, este de părere Vasile Naşca.

Ședințele se țin în natură, acolo unde albinele se simt cel mai bine, iar pacientul se va odihni efectiv pe un pat format din patru stupi orizontali, amplasaţi în interiorul unei căbănuţe, intrând în contact cu zgomotul produs de albine, care poate fi receptat prin intermediul unor căşti audio. La toate acestea se adaugă mirosul intens de stup, adică de miere, ceară și propolis.

“Se poate înregistra şi sunetul, dar nu este acelaşi lucru cu mediul natural. În momentul în care cineva vine într-o stupină apiterapeutică aşa cum am gândit-o noi, trăieşte o experienţă cu totul şi cu totul specială. Odată este zgomotul, a doua oară sunt aroma şi miresmele din această căsuţă. Este o aromă plăcută, puternică şi foarte benefică pentru organism”, a mai menționat Vasile Naşca.

Metoda, cunoscută mai ales în Slovenia la momentul actual, relaxează, stimulează sistemul nervos și activează centrii auditivi. Este recomandată persoanelor care suferă de hipoacuzie, depresie, migrene, stres sau oboseală.

Terapia cu zumzet de albine nu este la îndemâna oricui, ea trebuie făcută de către un apicultor, la recomandările unui medic specialist. Pentru cetățenii câtorva țări, metoda de relaxare cu ajutorul albinelor este la modă deja.

“Conceptul este unul foarte la modă în Slovenia, Austria, Germania şi Ucraina. Slovenii sunt cei care au făcut din apiterapie un brand de ţară. Promovează foarte mult conceptul de apiterapie, conceptul de turism apicol, statul se implică mult în această frumoasă activitate. A durat ceva timp până să punem la punct toate documentaţia şi autorizaţiile”, a mai spus apicultorul.

* * *

36

Cizmaria Mea – O afacere de succes, transmisă din tată în fiu! Alina Trana- 19 iulie 2020

„Așa tată, așa fiu!”

Felix Bonciog a dus meseria de cizmar la cel mai înalt nivel. Cu o minte ageră și o gândire antreprenorială sănătoasă, Felix a revoluționat meseria pe care o practică de 21 de ani, a înființat prima franciza de cizmărie din țară și instruiește alți meșteri din diverse orașe ale țării care să ducă mai departe cunoștințele din domeniu. Deși fiul cel mare Alex și-a dorit să practice altă meserie într-un final, tatăl l-a convins să continue tradiția, ba mai mult să-și pună în aplicare talentul și creativitatea chiar pe încălțăminte. Alex Mihai Bonciog ” tunează adidași” cum îi place să spună. Repară, pictează și vopsește.

Încălțările realizate de el sunt unice. În colaborare cu doi producători de de încălțăminte din România-Stedel și Fibalco, familia Bonciog aduce în acest domeniu o altă noutate -încălțăminte vopsită în culorile dorite de fiecare client.

„Când decizia de a te încălța se face în familie!

Piele naturală tăbăcită vegetal, vopsită în atelierul CizmariaMea Rotonda. Fețe trase și talpuite de L’Escarpe, la Fibalco Segarcea”.

* * *

37

Vinul de azi: Les Fumées Blanches Sauvignon Blanc Lightly Sparkling Profit.ro scris astăzi, 09:05

Recomandarea noastră de astăzi, Les Fumées Blanches Sauvignon Blanc Lightly Sparkling, este una dintre cele mai vândute mărci de Sauvignon Blanc din lume. Înființată de Francois Lurton la Gondrin, Gers, crama Domaine des Fumees Blanches produce unele dintre cele mai apreciate vinuri, fiind recunoscută în special pentru vinurile Sauvignon Blanc. Les Fumées Blanches Lightly Sparkling este un vin alb de culoare galben pai deschis, cu note olfactive care amintesc de fum, citrice, caise și piersici bine coapte. Pe palat, vinul se descoperă proaspăt și vioi, păstrând aromele intense caracteristice Sauvignonului Blanc. Serviți acest vin la 8 grade Celsius, ca aperitiv sau alături de salate ușoare sau fructe de mare.

* * *

Rezistența bacteriană la antibiotice, o sfidare la adresa crescătorilor de animale Marți, 21 Iulie 2020 Zootehnie-Medicina veterinara

Rezistența bacteriană la antibiotice este proprietatea acestora de a se sustrage efectului bacteriostatic și chiar bactericid al chimioterapicelor antibacteriene (antibioticelor). Această proprietate a bacteriilor este posibilă datorită marii labilități a genomului bacterian, format dintr-un singur cromozom neprotejat de

38

membrana celulară și eventual câteva plasmide. Rezistența se instalează prin mutații permanente ale cromozomului bacterian, schimburi de plasmide sau chiar prin asimilarea unor gene provenite de la bacterii lizate. În cazul multor specii bacteriene, rezistența la anumite clase de antibiotice se instalează rapid, dar există și multe specii bacteriene care au rămas constant sensibile la anumite clase de antibiotice.

Utilizarea antibioticelor în controlul infecțiilor patologice a fost un succes (Mehdi și col., 2018, Hăbeanu și col., 2019).

Antibioticele pot fi utilizate în căi diferite în producția animală: doze subterapeutice pentru stimularea creșterii, doze profilactice pentru prevenirea bolilor, doze terapeutice ca tratament curativ pentru boli (Lander și col., 2012). Cu toate acestea, evidențele medicale sugerează faptul că exagerarea în folosirea antibioticelor generează probleme datorită mai sus menționatei rezistențe bacteriene. Rezistențele pot fi de procentaj redus sau mare la anumite antibiotice sau clase de antibiotice.

Rezistența bacteriilor la antibiotice este o problemă ce trebuie tratată la modul cel mai serios și presupune tehnici de examinare performante pentru caracterizarea cantitativă și calitativă  a rezistenței unei anumite tulpini bacteriene la antibioticele propuse pentru linia întâi a tratamentului (de primă intenție). Dacă nu este luată în considerare această posibilitate, rezultatul tratamentului poate fi extrem de slab, și o prelungire cu complicații variate, importante și chiar exitus. În prezent se fac alerte sanitare pentru tulpinile bacteriene care au dezvoltat în proporții importante rezistența la antibiotice dezvoltate în mod curent într-o regiune. Se mai propune rotația tratamentului la fazele unde este acceptată intervenția. 

La nivelul UE, numărul pacienților infectați cu bacterii rezistente crește. Toate clasele de antimicrobiene utilizate la om au fost folosite și pentru animalele crescute pentru obținerea de produse destinate consumului uman. La animale, antibioticele sunt interzise ca promotori de creștere, dar este acceptată utilizarea acestora în scop curativ în fazele tinere de creștere.

Ca o consecință, cercetările biotehnologice și nutriționale au venit cu o serie de soluții menite să ofere alternative viabile pentru animale. Este cunoscut faptul că bacteriile lactice pot acționa ca agenți fermentativi sau pot coloniza mucoasa intestinală la animale cu efecte pozitive, pot avea rol imunomodulator, fiind capabile să împiedice aderența bacteriilor patogene la celulele intestinale, iar în ultimii ani se folosesc tot mai mult ca probiotice.

Pe aceeași linie, la IBNA Balotești studiile interdisciplinare au condus la obținerea unor aditivi furajeri bazați pe monoculturi de tulpini bacteriene sau

39

asocierea a două tulpini cu efect sinergic probiotic și enzimatic, testați cu succes în hrana purceilor și a puilor de carne în Biobaza experimentală a IBNA Balotești. Efectele s-au reflectat într-o bună stare de sănătate și performanțe la nivelul permis de potențialul genetic.

Rezultatele obținute confirmă faptul că știința modernă are soluții promițătoare chiar pentru viitorul apropiat. Experiența dată de descoperirea și aplicarea acestor soluții va rămâne valabilă pentru situațiile create de patologii emergente determinate de bacterii cu potențial important de dezvoltare a rezistenței la antibiotice. Dr. ing. Mihaela HĂBEANU

* * *

Rezultate foarte bune la campania de împăduriri din 2020 în județul Suceava Marți, 21 Iulie 2020 09:36 Publicat în Silvicultura

Campania de împăduriri de primăvară, finalizată pe 15 iunie, a dus la plantarea a peste 27 de milioane de puieţi de arbori pe suprafeţele forestiere administrate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva. Contribuţia Direcţiei Silvice Suceava la această campanie de împădurire este foarte importantă, aproximativ 7 milioane de puieţi de arbori fiind plantaţi de silvicultorii suceveni.

„Campania de împăduriri din primăvara 2020 s-a finalizat cu rezultate foarte bune. Au fost regenerate 2.220 ha, din care 2.020 ha în fond forestier proprietate publică a statului şi 200 ha în teren privat, administrat pe bază de contracte. Au fost împădurite 1.080 ha de teren forestier de stat, iar alte 940 ha au fost regenerate natural. Atât la împăduriri cât şi la regenerările naturale programul anual a fost depăşit cu câte aproape 100 ha la fiecare categorie de lucrări.

S-au folosit 7 milioane de puieţi forestieri din diferite specii, majoritatea fiind de răşinoase. Pe lângă lucrările de împăduriri, până la această dată au fost executate şi alte lucrări ce pregătesc producţia de puieţi pentru anii

40

următori, cum ar fi instalarea unei serii de culturi în pepiniere pe o suprafaţă de 600 ari, din care: 110 ari semănături în câmp, 460 ari repicaje şi 30 ari butăşiri. De asemenea, au fost executate lucrări de completări ale puieţilor care s-au uscat în anii trecuţi şi care nu au mai putut vegeta. Lucrările s-au desfăşurat pe 170 ha“, ne-a spus ing. George Celsie, şeful Biroului Vânătoare şi Salmonicultură, purtător de cuvânt al Direcţiei Silvice Suceava.

Programul de regenerări artificiale, prin împăduriri, a fost depăşit datorită condiţiilor meteorologice favorabile, de 32 de direcţii silvice, cele mai mari suprafeţe împădurite peste program fiind înregistrate la direcţiile silvice Suceava, cu 90 de hectare, Bacău, cu 60 de hectare, Neamţ, cu 35 de hectare, şi Mureş, cu 33 hectare fond forestier. Direcţia Silvică Suceava administrează, prin intermediul celor 24 de ocoale silvice, peste 270.000 de hectare păduri de stat.

Romsilva a regenerat 10.065 hectare

Campania de împăduriri de primăvară s-a desfăşurat în cadrul proiectului „O pădure cât o ţară“, iniţiat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi derulat sub înaltul patronaj al Preşedinţiei României. În total, în fondul forestier de stat administrat Romsilva au fost regenerate 10.065 hectare, cu 11,8% mai mult peste programul campaniei, din care 6.449 hectare fond forestier au fost regenerate pe cale naturală, iar 3.616 hectare pe cale artificială, inclusiv 17 hectare perdele forestiere înfiinţate în proximitatea autostrăzii A2. În cadrul acestei campanii s-au mai realizat lucrări de completări pe 1.469 hectare şi de refacere a plantaţiilor calamitate pe alte 178 hectare. În fondul forestier privat, administrat pe bază de contract, Romsilva a regenerat, în această primăvară, 1.503 hectare.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară şi de toamnă, regenerarea a 12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerări naturale şi 4.458 prin regenerări artificiale, cu o investiţie de 199,2 milioane lei.

În ultimii şapte ani, Romsilva a regenerat 111.554 hectare fond forestier de stat şi a plantat, în acest interval, peste 200 milioane de puieţi forestieri.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel naţional.

Silviu Buculei

41

Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite

Marți, 21 Iulie 2020 , Silvicultura

Începând cu această dată, se lansează cea de a 5 – a sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”.

Schema de ajutor face parte din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, şi este finanţată de Ministerul Agriculturii, prin APIA. Sesiunea de depunere a proiectelor se va desfăşura între 20 iulie – 11 decembrie 2020, iar alocarea financiară este de 10 milioane de euro . 

* * *

Obligativitatea îndeplinirii obiectivelor din Planul de afaceri de către tinerii fermieri beneficiari ai PNDR Marți, 21 Iulie 2020 Fonduri

europene

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale detaliază modul de completare a

42

obiectivelor din Planul de afaceri de către solicitanții fondurilor europene disponibile prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) prin publicarea pe pagina de internet a AFIR a unei Note de informare.

Conform celor precizate în Ghidul solicitantului, tinerii fermieri care beneficiază de finanțare prin PNDR, trebuie să își stabilească prin Planul de afaceri o serie de obiective și să îndeplinească cele trei precondiții (numite obiective operaționale): stabilirea domiciliului, a sediului social al beneficiarului în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) precum și stabilirea locului de muncă în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) sau zonă limitrofă a UAT în care este înregistrată exploatația deținută de tânărul fermier pentru care obține finanțare, în termenul de maxim nouă luni de la data semnării Deciziei de finanțare.

Totalitatea obiectivelor: operaționale, obligatorii și suplimentare din Planul de afaceri reprezintă 100% din sprijinul financiar pe care îl obține beneficiarul. Precizăm că, în cazul nerespectării obiectivelor obligatorii asumate prin Planul de afaceri (de exemplu: producţia estimată a fi comercializată până la acordarea tranşei a doua de sprijin să fie de minim 20% din valoarea primei tranşe de sprijin sau amenajarea unei platforme pentru gunoiul de grajd, daca e cazul), sumele acordate vor fi recuperate integral, iar cea de-a doua tranşă nu va mai fi acordată.

De asemenea, în cazul nerespectării obiectivelor suplimentare (de exemplu: creşterea randamentului și a productivității muncii prin achiziția de utilaje sau echipamente de irigat sau adaptarea la standardele sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene - modernizarea adăposturilor de animale), sumele acordate vor fi recuperate proporțional cu ponderea obiectivelor nerealizate, iar neîndeplinirea a minimum trei obiective suplimentare conduce la neacordarea celei de a doua tranșe de sprijin sau recuperarea sprijinului acordat în prima tranșă de plată.

În cazul în care tânărul fermier nu îndeplinește precondițiile enunțate anterior în termenul maxim permis, sprijinul financiar va fi recuperat cu câte 10% din valoarea finanțării primite (50.000/ 40.000 de euro) pentru fiecare precondiție neîndeplinită. În cazul nerealizării uneia dintre cele trei precondiții până la depunerea dosarului cererii de plată pentru tranșa a doua, sprijinul financiar va fi recuperat integral.

Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina web a Agenției, www.afir.info, la secțiunea dedicată submăsurii 6.1, din cadrul categoriei Investiții PNDR.

43

* * *

Domeniile Lungu, vinuri și fructe de poveste Delia Ciobanu Marți, 21 Iulie 2020

Inginerul agronom, cu o vechime de 37 de ani în muncă, Vasile Lungu, de la Domeniile Lungu din județul Iași, se poate lăuda cu o fermă de elită, la Bivolari-Trifești.

Fermierul pe care l-am vizitat recent este liderul unui business de succes, care înseamnă horticultură, agricultură, zootehnie și turism. Domeniile Lungu înseamnă 2.000 ha cu porumb, floarea-soarelui, grâu, cartofi, viță-de-vie, pomi fructiferi și legume, precum și zootehnie cu capre de lapte Saanen, oi din rasă de carne, 40 struți, porci vietnamezi, porci Mangalița, taurine din rasa Aberdeen Angus, bivolițe, ponei, cai lipițani, păsări, cai. Mai mult, la ferma din Trifești, într-un cadru deosebit, se află hotelul La Domenii. Revista Fermierului a publicat de-a lungul timpului reportaje de la Domeniile Lungu. În această ediție, povestea se referă doar la partea de horticultură.

În plantația de viță-de-vie de la Domeniile Lungu sunt soiuri de struguri pentru vin și struguri de masă, iar pe 30 de hectare se întinde livada cu aproape toate soiurile de pomi fructiferi: caiși, cireși, vișini, pruni, meri, peri, gutui. „Plantaţia pentru struguri de masă este ceva mai veche, 2006-2007, iar din 2012 am început plantatul la vița-de-vie cu struguri pentru vin. În acest moment suntem la 150 de hectare, din care 147 pe rod. Avem doar trei hectare plantaţie tânără care va rodi abia peste doi ani, pentru că plantarea am făcut-o în toamna lui 2019”, ne-a spus Vasile Lungu, care a continuat să ne povestească despre vița-de-vie: „În general, sistemul nostru de conducere este cordon speronat unilateral, la majoritatea soiurilor facem tăiere la cep cu 1-2 ochi, excepţie făcând soiul Fetească neagră unde se merge pe cordiţă de 4-6 ochi, şi încercăm, atât cât ne permite vremea, să facem absolut toată treaba pe care o putem face în sezonul de iarnă”.

Seceta pedologică simțită în toată țara a fost și mai grea pentru plantele horticole care au nevoie de multă apă – un necesar de cel puțin 200 l/mp pentru a reconstitui rezerva de apă pentru ele, mai ales că irigațiile nu

44

acoperă vița-de-vie. „Dacă la celelalte culturi avem sistem de irigat funcţional şi putem să venim în completare cu apă de irigat, la via pentru vin este exclus să putem să venim cu irigaţii pentru că nu avem amenajat şi nici n-am dorit aşa ceva. Noi dorim o producţie medie, undeva până în 10-11 tone de struguri la hectar, care să dea un vin de foarte bună calitate, cu DOC (Denumire de Origine Controlată) și cu o valoare economică foarte bună”, a explicat specialistul.

Hermeziu, un nume cu rezonanță

Fondurile europene au venit în sprijinul replantării unor suprafețe considerabile cu viță-de-vie în România, precum și pentru modernizarea plantațiilor, a cramelor, pentru achiziția utilajelor, cum este combina de recoltat struguri, în condiţiile în care forţa de muncă este extrem de rară în perioadele de campanie.

Și Domeniile Lungu au beneficiat de programul de reconversie al viței-de-vie pe aproximativ o sută de hectare. „Restul suprafeţei am plantat-o şi din resurse proprii. Au apărut, şi dvs. ştiţi foarte bine, foarte multe crame cu suprafeţe de 100-250 de hectare, au apărut branduri noi în piaţă şi vinuri de foarte bună calitate și mi-ar face plăcere să cred că şi Crama Hermeziu de la Domeniile Lungu se încadrează în acel grup al noilor crame care au apărut în piaţă şi care îşi promovează vinurile de foarte bună calitate”, a afirmat investitorul ieșean.

Crama Hermeziu a fost construită din fonduri proprii şi, dincolo de terenuri, plantație și clădiri, s-a încercat crearea unei povești, a unui brand. Sunt șase ani de când au ieşit cu vin îmbuteliat în piaţă, au o cotă mică, dar o creştere constantă şi atenție crescută pentru calitatea vinului, mai ales că odată cu trecerea anilor o plantație de viță-de-vie poate să ofere o calitate crescută vinului.

Hermeziu este un nume cu rezonanță în zonă. Mama lui Costache Negruzzi făcea parte din familia mare de boieri Hermeziu și această moşie a fost administrată de descendenţii lui Costache Negruzzi până în ’45-’49 când a fost confiscată de sistemul politic al acelei vremi. „După anul 2000 s-a reconstituit dreptul de proprietate. Am avut în arendă întâi terenul, după aceea l-am cumpărat, şi pe acele terenuri am plantat numai culturi horticole, vie și livadă”, a specificat Vasile Lungu.

Vinurile scoase pe piață sub brandul Crama Hermeziu au fost medaliate la concursurile la care au participat, în anul 2014 aveau deja trei medalii pentru Chardonnay și Sauvignon Blanc. „La început am fost surprinşi să obţinem medalii la majoritatea concursurilor întâi naţionale, cum sunt Bachus

45

(Vrancea), sau concursul de la Chișinău, la concursul de la București IWCB-VINARIUM, la VinVest Timișoara. Surprinderea a fost și mai mare când cu Busuioaca de Bohotin vinificată în roze și sec, Feteasca neagră roze, Feteasca albă am luat medalii la concursurile internaționale de la Berlin, Bruxelles, Londra, Franța. Sunt peste 200 de diplome şi medalii de aur și argint obținute până în prezent, atât la nivel intern, cât şi la nivel internațional. Am participat în Georgia, la Batumi, de unde ne-am întors cu medalii de aur şi de argint la vinurile noastre”, a detaliat inginerul Vasile Lungu.

Se adeverește că, podgoreanul are grijă mai mare atunci când podgoria e mai mică, atunci când nu trebuie să te îngrijești de sute sau mii de hectare cu viță-de-vie. Dar ca să ai rezultate bune, mai spune podgoreanul ieșean, ai nevoie și de specialişti cu pregătire profesională, care să-şi iubească meseria, dar şi să fie harnici pentru a putea aplica ceea ce au învăţat.

Depozitul frigorific crește veniturile În primii ani, veniturile sunt mici în raport cu cheltuielile de înființare a plantațiilor horticole. Abia după anul 5-6 încep să se vadă roadele. Plantația pomicolă de la Domeniile Lungu este deja în anul 10, și la măr se obţine o producţie de 40-50 tone la hectar. „Dacă punem doar un leu sau 1,50 lei, un preţ mediu de valorificare, putem vedea că într-adevăr sunt culturi foarte, foarte valoroase, care înseamnă o cheltuială de 10.000 de lei pe hectar, dar la măr poți obține și 30.000-40.000 lei venit. De asemenea, dacă ai şi depozit frigorific şi poţi să vinzi producţia extrasezon în reţelele market-supermarket, atunci veniturile sunt şi mai mari. Acelaşi lucru se întâmplă şi la strugurii de masă”, a explicat inginerul agronom.

Legumele și fructele se păstrează la Domeniile Lungu într-un depozit frigorific cu o capacitate de 600 tone. Ținând cont că pe cele aproape 30 de hectare de livadă au nectarin, cais, piersic, prun, cireş, vişin, măr şi ceva păr, pot asigura 10-11 luni aprovizionarea supermarketurilor. Strugurii au însă o perioadă mult mai scurtă. Spre exemplu, anul acesta au valorificat strugurii până la final de ianuarie, dar merele din depozit vor ajunge până se vor coace primele soiuri, în iulie 2020. Produsele lor se găsesc în toată reţeaua Carrefour din judeţul Iaşi, unde aprovizionează din două în două zile cu fructe proaspete: mere în perioada rece, iar în sezonul de vară absolut tot ce înseamnă fruct proaspăt.

Importurile de fructe pot fi stopate prin reînființarea plantațiilor pomicole

Prin PNDR 2020 trebuiau înființate vreo 35.000 de hectare cu pomi fructiferi, având în vedere că potenţialul României legat de culturile horticole este extraordinar de bun. De asemenea, există posibilitatea

46

construirii de depozite frigorifice cu bani europeni, individual ori prin asociații, cooperative agricole sau grupuri de producători. „Doar în felul ăsta putem stopa importurile din ţările vecine şi din Comunitatea Europeană, ştiind că terenul la noi este un teren fertil, un teren care poate da fructe cu aromă, cu savoare de cea mai bună calitate. Lucru dovedit de noi, deoarece fructele noastre sunt căutate pentru mirosul pe care-l au în lădiţa în care sunt ambalate. Aş solicita Guvernului, Parlamentului și tuturor celor care diriguiesc economia țării să aprobe un program pentru reînfiinţarea de plantaţii pomicole. Avem foarte mulţi versanţi, foarte multe dealuri cu foste livezi care se degradează în loc să fie cultivate cu specii pomicole pentru a fi valorificate în România. Va fi un câştig pentru toată lumea: şi pentru producător, şi pentru consumator, şi mai ales pentru bugetul României, unde toată lumea contribuie”, a precizat inginerul Vasile Lungu. O producție mare înseamnă și o contribuție substanțială la buget.

Soiurile de struguri pentru vin cultivate la Domeniile Lungu:

      Traminer roz       Sauvignon Blanc       Chardonnay       Fetească neagră       Busuioacă de Bohotin       Riesling de Rhin       Fetească albă       Fetească regală       Cabernet Sauvignon

Soiurile de struguri de masă cultivate la Domeniile Lungu:

      Muscat Hamburg       Muscat Adda       Victoria       Muscat timpuriu de București       Cardinal       Gellum       Regina viilor       Michel Palieri

* * *

47

De ce semănătorile APV pentru “înverzire”? Ferma 21 iulie 2020

Semănătorile pneumatice APV din seria PS, ideale pentru “înverzire”, asigură o dozare perfectă chiar și la culturile intercalate cu trei sau mai multe amestecuri de semințe.

La semănatul culturilor verzi cu mașinile pneumatice PS 120 M1 - PS 1600 M1 puteți utiliza eficient mijloacele tehnologice din fermă din cel puțin trei motive: 1. Vă sunt necesare mai puține semințe datorită dozării precise.2. Economisiţi combustibil şi reduceţi timpul de lucru datorită utilizării combinate a unei semănători pneumatice cu un echipament de prelucrare a solului.3. Beneficiați de consultanţă profesională înainte de achiziţie, ceea ce garantează că sunteţi informat asupra tuturor domeniilor de utilizare ale semănătorii pneumatice. Astfel, veți avea utilaje perfect adaptate fermei dumneavoastră.

Avantaje ale semănatului culturilor verzi cu APV

De ce aș avea nevoie de o semănătoare pneumatică APV? Iată avantajele:- Buncăr cu volume de la 100 până la 1600 litri;- Distribuire precisă a semințelor și independentă față de vânt;- Multiple posibilități de montaj;- Prelucrarea solului concomitent cu însămânţarea;- Posibilitatea însămânțării diferitelor semințe, precum și a fertilizanților (în varianta fertilizare protejată împotriva coroziunii);- Dozare variabilă în funcție de viteza de deplasare și sistem de oprire la capăt de rând, doar cu modulele de comandă 5.2 și 6.2.

Practice şi multifuncţionale

• Semănătorile pneumatice APV se pot atașa direct la tractor sau pe utilajele de prelucrat solul, reducând astfel numărul de treceri la unul singur.

48

• Cu semănătoarea pneumatică PS se pot însămânța diverse tipuri de semințe, de la cele mai mici și până la cele mari, doar prin simpla schimbare a dozatorului.• Semănătorile pneumatice APV lucrează și în condiții de vânt și pot fi folosite în același timp cu pregătirea solului, acest lucru făcând din semănătoarea noastră un utilaj cu multiple întrebuințări: de la o semănătoare pneumatică autentică, la un microgranulator, prin atașarea acestuia la o semănătoare de păioase sau de prășitoare.• Pot fi montate pe aproape toate implementele de prelucrarea solului și pe semănători şi echipamente de îngrijire a culturilor, de la orice producător.

Distribuitorul ES 100 M1 Classic

ES 100 M1 Classic - distribuitor cu un disc - este ideal pentru împrăștierea diverselor tipuri de semințe ușoare, pentru culturi verzi sau intercalate, dar și a diverselor tipuri de granulate și a produselor împotriva melcilor. Lățimea de lucru (împrăștiere), între 2 și 24 m, se reglează și adaptează cu ajutorul unui modul de comandă de calitate superioară (prin control și măsurare şi reglare a turației). Cantitatea de produs se reglează cu ajutorul unei scale gradate.Dintre avantaje menționăm:- Utilaj de distribuit practic și compact;- Pornire automată a împrăștierii materialului de însămânţare compact;- Orificiu de golire a reziduurilor;- Ajustare simplă a lăţimii de lucru direct din cabină;- Multiple opţiuni de montaj;- Volum de livrare ridicat în opțiunea standard. Toate componentele majore de asamblare sunt incluse!

CUM NE PUTEȚI CONTACTA?

V-am trezit curiozitatea? Managerul nostru de produse vă consiliază cu plăcere şi vă stă la dispoziţie pentru întrebări privind produsele noastre.

49

Pentru detalii vă rugăm să accesaţi site-ul nostru www.apv-romania.ro sau luați legătura cu unul dintre reprezentanții noștri de vânzări.

Stop definitiv pentru exploatarea de la Certej 21 iulie 2020 (A.T.)

Curtea de Apel Oradea a respins calea extraordinară de atac inițiată de compania Deva Gold, decizia fiind definitivă. În urma sentinței, este oprit proiectul minier de exploatare cu cianuri de la Certej, început în baza planului de urbanism (PUZ) din 2010.

Compania minieră Deva Gold alături de Consiliul Local al comunei Certeju de Sus și Agenția pentru Protecția Mediului Timiș au cerut instanței revizuirea deciziei prin care PUZ-ul pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere și polimetalice de la Certej a fost anulat.

Anularea planului urbanistic a fost decisă în 2019, prin hotărârea definitivă a Curții de Apel Cluj.

Roxana Pencea, reprezentant al Mining Watch România, a declarat că după ani de luptă în instanțe, s-a reușit oprirea unui proiect care ar fi distrus toată zona Certej.

„Rând pe rând, instanțele din România au invalidat planul de urbanism obținut de Deva Gold pentru proiectul minier. Astfel, a devenit imposibilă emiterea oricăror acte de autorizare a minei cu cianuri întemeiate pe acest PUZ”, a spus Pencea.

La rândul său, Tudor Brădățan, din partea Comunității Declic, a afirmat că societatea civilă a luptat din nou pentru interesele cetățenilor României și le-a protejat mai bine decât statul, „care nu reușește să ancheteze și să sancționeze corupția din jurul avizării proiectelor de minerit”.

Mining Watch România a sesizat organelor de urmărire penală și fapte de corupție în transferul de păduri, suprafețe necesare pentru construirea iazurilor de decantare.

50

”Vinovații nu mai pot fi trași la răspundere penală, pentru că DNA a amânat investigațiile la nesfârșit, până când faptele s-au prescris”, au precizatreprezentanții Mining Watch.

Mining Watch România este reţeaua de monitorizare a proiectelor miniere fondată de activiști ai campaniei Salvați Roșia Montană.

* * *

Şarlota - satul rotund din România cu locuinţe trase la indigo şi duzi seculari 20 iulie 2020,

https://youtu.be/dQ_KId7FRPc

Şarlota - satul rotund din România cu locuinţe trase la indigo şi duzi seculari Localitatea Charlottenburg se află în judeţul Timiş. Foto: cjtimis.ro

Sunt o mulţime de locuri spectaculoase în ţară şi unul dintre ele este chiar satul rotund numit Charlottenburg din judeţul Timiş. Locuitorii i-au spus Şarlota şi aşa i-a rămas numele.

Localitatea se află în judeţul Timiş, comuna Bogda. Aşezământul a fost întemeiat în anul 1771 şi avea nu mai mult de 32 de familii, adică 171 de persoane. Este singurul sat construit în formă de cerc din Banat şi, de aceea, localitatea a fost declarată monument istoric de Ministerul Culturii şi Cultelor. În prezent, este posibil ca populaţia satului să nu mai depăşească 100 de persoane. Întemeiat în urma colonizărilor germane Charlottenburg, satul rotund din România, are o istorie demnă să fie cunoscută în întreaga ţară. Datele despre aşezare arată că a fost înfiinţată în anul 1771, în timpul celui de-al doilea val de colonizări germane (1763-1772). Construcţia satului a fost coordonată de Carl Samuel Neumann Edler von Buchholt, funcţionar în Lipova. Acesta a luat decizia ca satul să fie construit în plan circular, cu diametrul interior de 210 metri.

51

Cele 32 de familii cu care a fost populat satul au fost originare din provinciile Trento, Lorena, Baden-Württemberg, Renania şi Palatinat. Printre proprietarii satului Charlottenburg s-au numărat următorii: Posfay Joszef, Karl Schwarzenberg sau contele Siegfried Graf von Wipffen.

Despre satul rotund din România, Johann Caspar Steube nota la 5 martie 1779 următoarele: „… acest sat este singurul sub formă circulară (chorographie). În mijlocul satului se găseşte o fântână acoperită cu apă foarte bună. În jurul fântânii se găseşte o plantaţie de duzi, în spatele căreia se găsesc casele, acestea având în curte grajduri şi şure. Apoi urmează grădină unde se găseşte plantată vită de vie. Nici o casă nu este nici cu un deget mai înaltă ca cealaltă, şi nici cu un picior mai distanţată una faţă de cealaltă, având un stil simetric desăvârşit; la fel şi cele patru intrări în sat – sunt la aceeaşi distanţă una faţă de alta‟. Conform legendelor spuse în popor, localitatea a fost denumită după soţia contelui Aldringen – Charlotte.

Atracţiile turistice: duzii seculari, muflonii

Satul ascuns după dealuri atrage tot mai mulţi turişti veniţ i din toată lumea. Nu e de mirare, pentru că frumuseţea locurilor îi atrage ca prin hipnoză. După Al Doilea Război Mondial, şvabii (grup etnic german) au început să părăsească treptat satul Charlottenburg, aşă că multe dintre casele coloniştilor au fost transformate, în timp, în case de vacanţă.

Dacă vei ajunge să vizitezi satul rotund din România, nu ar trebui să ratezi biserica greco-catolică din mijlocul satului, ce a fost construită în anul 1876.

Alte atracţii turistice ale satului sunt duzii seculari rămaşi din prima plantaţie, casele şvăbeşti şi domeniul de vânătoare amenajat în 1904 şi reamenajat în 2002 de Ocolul Silvic Timişoara. Se spune că acesta este cel

52

mai vechi parc din România care adăposteşte mistreţi, mufloni (oi sălbatice), cerbi carpatini şi cerbi lopătari.

* * *

53