Stiri 26 februarie 2020 CURSUL DE SCHIMB 26.02.2020

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 27 FEBRUARIE – 04 MARTIE 2020!Agroinfo26 februarie 2020 Caracteristici meteorologice. În această perioadă va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -3...9°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...4°C, pe întreg teritoriul agricol.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 1...14°C, la nivelul întregii ţări. Temperatura minimă a aerului va oscila între -7...5°C în aproape toate regiunile, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare, producându-se îngheț superficial la sol. 

Se întrevăd ploi locale, însoţite de descărcări electrice și intensificări ale vântului în cea mai mare parte a regiunilor, iar în nordul și centrul ţării se pot înregistra precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare). De asemenea, în prima parte a intervalului, izolat, cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Caracteristici agrometeorologice

Conținutul de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va situa în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și izolat extremă), în cea mai mare parte a

1

1 EUR 4.8074

1 USD 4.4186

Dobrogei, Transilvaniei, Moldovei și Munteniei, local în nordul, nord-vestul și vestul Banatului, izolat sudul Olteniei și al Crișanei. Rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, Crișana, local în nordul, nord-estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, sudul, sud-vestul, vestul și izolat nordul Munteniei, nord-vestul, nordul, centrul și sud-vestul Moldovei, nord-estul Banatului și sudul Dobrogei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condiţiile agrometeorologice menţionate, datorită menţinerii regimului termic din aer şi sol mai ridicat decât în mod obişnuit, ritmurile de creştere şi dezvoltare ale culturilor de toamnă şi pomi-viticole vor evolua în general normal în cea mai mare parte a ţării, cu excepţia zonelor depresionare nordice şi centrale, unde izolat se va menţine repausul vegetativ.

Sub aspect fenologic, cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire (15-100%), la nivelul întregului teritoriu agricol. În culturile tardive şi pe terenurile afectate de seceta pedologică, răsărirea se va menţine neuniformă, starea de vegetaţie fiind slabă, iar densitatea redusă.

La rapiţa din Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Transilvania se va continua faza de dezvoltare a aparatului foliar (5-13 frunze).

În aproape toate plantaţiile pomicole se va semnala repausul biologic, local, înregistrându-se faza de umflare a mugurilor la speciile timpurii de sâmburoase. Viţa de vie va parcurge starea de repaus vegetativ, în majoritatea podgoriilor. În cea mai mare parte a zonelor de cultură, condiţiile meteorologice vor fi favorabile desfăşurării lucrărilor agricole în câmp (arături, tăieri în plantaţiile pomicole şi viticole, fertilizări faziale, etc.).

Recomandări de specialitate

• Continuarea efectuării controlului biologic în vederea determinării viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a evoluţiei mugurilor de rod la speciile pomi-viticole;• Efectuarea lucrărilor de întreţinere (fertilizări cu îngrăşăminte organice, tăieri de rodire) în vii şi livezi.• Administrarea îngrăşămintelor minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă semănate în epoca optimă.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice

2

colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

Cu sau fara neonicotinoide? ”Va fi necesar sa poluam atmosfera” In feb.

26, 2020

Chestiunea neonicotinoidelor, mai precis folosirea sau nu a acestor substanțe, rămâne o problemă extrem de importantă atât pentru administrația țărilor europene, cât și pentru fermieri. Reamintim că aceste substanțe au fost interzise la nivel european, iar în România, există derogări în vigoare doar pentru tratarea semințelor de sfeclă și porumb.

Fermierii sunt de părere că, la cultura de floarea soarelui, neonicotinoidele, cel puțin pentru viitorul apropiat, rămân foarte importante din multe puncte de vedere. În materialul de mai jos, vă prezentăm poziția președintelui “Asociației pentru cultura florii soarelui”, material în care atrage atenția asupra dezavantajelor care apar dacă nu se utilizează neonicotinoidele, cel puțin la acestă cultură.

https://youtu.be/uN_GSj1zHa4

3

APIA si SUBVENTII

ȘEFUL APIA: TUR DE FORȚĂ pentru FERMIERI!Agroinfo 26 februarie 2020 -

OFICIAL. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a încheiat astăzi, 26 februarie 2020, seria sesiunilor de informare dedicate exclusiv beneficiarilor măsurilor delegate de AFIR către APIA din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, cu o ultimă conferință organizată în regiunea de sud-vest a țării, respectiv la Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, anunță APIA într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Prin Campania de informare derulată, s-a urmărit eficientizarea implementării măsurilor de dezvoltare rurală gestionate de APIA și creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene aferente acestora.

Măsurile vizate au fost Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale, Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor, Măsura 8 - Submăsura 8.1  - Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, Măsura 15 – Submăsura 15.1 - Plăţi pentru angajamente de silvomediu.

„Am ajuns astăzi la finalul campaniei de informare pe care am derulat-o timp de aproape două luni, în toate regiunile țării, exclusiv pentru beneficiarii măsurilor delegate pe care le gestionăm din PNDR 2014-2020.

A fost un adevărat tur de forță, prin care ne-am propus să mergem în mijlocul fermierilor cu informații și noutăți despre măsurile delegate, prezentate la nivelul și  pe înțelesul fermierilor, astfel încât să reușim o îmbunătățire a accesării acestor forme de sprijin.

La rândul lor fermierii au venit către noi cu problemele cu care se confruntă în accesarea măsurilor delegate, cu diverse spețe pe care au avut nevoie de clarificări punctuale. Cred că această Campanie de informare a fost un câștig pentru toate părțile implicate; pe de-o parte noi am reușit să cunoaștem mai amănunțit problemele cu care se confruntă fermierii, pe de altă parte fermierii au plecat acasă cu multe aspecte clarificate.

4

Și astăzi, la ultima sesiune pe care am organizat-o la Râmnicu Vâlcea, prezența fermierilor a fost mare și am regăsit și aici același interes crescut pentru măsurile delegate, ca peste tot în țară.

Trăgând linie, apreciem că această Campanie de informare a fost un real succes, ceea ce ne motivează să organizăm și pe viitor astfel de evenimente dedicate fermierilor" a declarat directorul general APIA, Adrian Pintea.

La conferința de la Râmnicu Vâlcea participă astăzi fermieri din județele, Olt, Gorj, Dolj, Mehedinți, Teleorman și Vâlcea.

PESTE 400 DE MILIOANE DE LEI, PLĂȚI pentru CRESCĂTORII DE ANIMALE! Agroinfo: 25 februarie 2020 OFICIAL. Până la această dată (25.02.2020) au fost despăgubiți 14.829 proprietari de animale, iar valoarea totală a plăților este de 403.647.050 de lei, anunță Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), într-un comunicat pentru AGROINFO

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor pentru ravagiile făcute în ferme de pesta porcină africană se prezintă astfel:

Județul Arad – au fost plătite despăgubiri pentru cele 326 exploatații afectate în valoare de 1.863.500 de lei;Județul Argeș – au fost plătite despăgubiri pentru cele 25 de exploatații afectate în valoare de 21.451.310 de lei;Județul Bacău – au fost plătite despăgubiri pentru cele 3 exploatații afectate în valoare de 51.460 lei;Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 290 de exploatații din 292 afectate în valoare de 1.379.280 de lei;Județul Botoșani – au fost plătite despăgubri pentru toate cele 19 exploatații afectate în valoare de 82.420 de lei;Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 3.993 de exploatații dintr-un total de 4.005 de exploatații în valoare de 204.858.160 de lei;

5

Județul Buzău – au fost plătite despăgubiri pentru 58 de exploatații din cele 60 afectate în valoare de 242.730 de lei;Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 444 de exploatații din cele 457 afectate în valoare de 34.106.690 de lei;Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru cele 876 de exploatații afectate în valoare de 4.124.430 de lei;Județul Covasna – au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploatații afectate în valoare de 69.000 de lei;Județul Dâmbovița – au fost plătite despăgubiri pentru 57 de exploatații din cele 66 afectate în valoare de 4.190.810 de lei;Județul Dolj – au fost plătite despăgubiri pentru 1.324 de exploatații din cele 1.345 afectate în valoare de 7.778.220 de lei;Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 255 de exploatații dintr-un total de 259 de exploatații afectate în valoare de 844.000 de lei;Județul Giurgiu – au fost plătite despăgubiri pentru 962 exploatații din cele 1.038 afectate în valoare de 13.626.560 de lei;Județul Gorj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 48 de exploatații afectate în valoare de 334.100 de lei;Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.494 de exploatații dintr-un total de 2.604 de exploatații în valoare de 6.775.000 de lei;Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 46 de exploatații în valoare de 37.655.430 de lei;Județul Olt – au fost plătite despăgubiri pentru 661 de exploatații dintr-un total de 662 de exploatații afectate în valoare de 5.998.920 de lei;Județul Prahova – au fost plătite despăgubiri pentru 102 din cele 109 de exploatații afectate în valoare de 466.960 de lei;Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru 53 de exploatații din cele 55 afectate în valoare de 3.582.530 de lei;Județul Sălaj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 9 exploatații afectate în valoare de 79.300 de lei;Județul Sibiu – au fost plătite despăgubiri pentru 6 din cele 8 exploatații afectate în valoare de 28.480 de lei;Județul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru cele 1.526 de exploatații afectate în valoare de 5.108.960 de lei;Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploatații dintr-un total de 1.187 de exploatații în valoare de 46.625.920 de lei;Județul Vaslui – au fost plătite despăgubiri pentru cele 19 de exploatații afectate în valoare de 2.182.000 de lei;Județul Vâlcea – au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 exploatații afectate în valoare de 3.500 de lei;Județul Vrancea – au fost plătite despăgubiri pentru 15 exploatații din cele 19 afectate în valoare de 137.380 de lei;

6

ANSVSA solicită sprijinul cetățenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia și Ucraina. În data de 5 februarie, boala a fost diagnosticată și în Grecia, într-o gospodărie din localitatea Nikokleia, regiunea Macedoniei Centrale.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

ROMANIA VA PRIMI 21 DE MILIARDE DE EURO PENTRU AGRICULTURA DE LA UE: Agroromania.ro 26 Feb. 2020

Uniunea Europeana va acorda Romaniei 21 de miliarde de euro pentru agricultura in exercitiul bugetar 2021 - 2027. Politica Agricola Comuna, odata ce va fi definitivata ar aduce fonduri esentiale dezvoltarii sectorului acesta in tara noastra.

7

"Deocamdata avem negocieri atat la nivelul ministrilor, dar ati vazut ca sunt negocieri si la nivelul sefilor de stat si de guverne, apoi negocieri destul de dure in Parlamentul European privind aceasta Politica Agricola Comuna si privind cele doua elemente de noutate – Green Deal si conceptul Farm to Fork. Noi, ca minister, dorim ca aceasta noua Politica Agricola Comuna sa fie prietenoasa cu mediul, dar dorim sa fie prietenoasa si cu fermierii, si cu agricultorii, si atunci dorim ca toate aceste masuri care se cer in plus sa fie si finantate substantial, pentru ca altfel va fi foarte greu sa ii lamurim pe cei care activeaza in agricultura sa acceseze aceste masuri, daca nu vor fi sprijiniti consistent si din punct de vedere financiar, si riscam sa pierdem acele sume care vor fi dedicate acelor masuri de clima si mediu si nu vor fi acceptate de fermieri", a explicat Adrian Oros.

 Ministrul demis al Agriculturii a mai spus, insa, ca avem parte de "multa lauda" si nu facem nimic concret.

"De ani de zile ne laudam ca suntem granarul Europei si, practic, noi nu facem altceva decat sa exportam subventii, adica avem exporturi de materii prime, in general cereale si animale vii, si importam materie procesata cu valoare adaugata foarte mare. Incepand din 2015 practic, balanta comerciala este deficitara, deficitul pe 2018 a fost de peste 1 miliard de euro, iar in primele luni ale anului 2019, pentru ca doar pana acolo avem datele, este de 988 de milioane de euro. Prin masurile pe care le vom finanta consistent si directionat in noul Program National Strategic dorim sa schimbam aceasta paradigma in care sa exportam subventii si sa finantam, in primul rand, calitatea, procesarea, depozitarea, zootehnia, adica sa crestem animale cu valoare genetica ridicata care sa fie vandabila la preturi competitive si, in primul rand, sa sprijinim ferma de familie, pentru ca aici este un pericol foarte mare", relateaza Oros.

Romania va ajunge abia in 2026 sa aiba subventii egale cu media europeana in agricultura, care este acum de 266 euro/ha, in timp ce fermierul roman incaseaza doar 195 de euro/ha. Si asta daca guvernantii romani nu vor reusi sa grabeasca procesul de convergenta

8

AFIR si FINANTARI

MADR: Oportunități de finanțare pentru domeniul pescuitului și acvaculturii și noi perspective pentru perioada 2021-2027 Miercuri, 26 Februarie 2020 13:56

În data de 25.02.2020 la Galaţi, Direcția Generală Pescuit – Autoritate de Management pentru POPAM (DGP AMPOPAM), a organizat o întâlnire pentru promovarea măsurilor Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020 și pentru consultarea factorilor interesați, care activează în sectorul de pescuit și acvacultură, cu privire la cele mai relevante operațiuni care urmează a fi introduse în noua perioadă de programare a POPAM 2021-2027.

La acest eveniment au participat Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian OROS, Secretarul de Stat Gheorghe ȘTEFAN, conducerea şi experți ai DGP AMPOPAM, precum și reprezentanți ai Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, ai mediului academic, ai acvacultorilor, ai asociaţiilor de pescari, ai FLAG-urilor şi ai administraţiei publice locale.

Subiectele abordate au vizat identificarea măsurilor care nu au fost eficiente, analizarea cauzelor precum şi a posibilelor soluţii în vederea remedierii deficienţelor identificate, prezentarea activității de elaborare a Programului pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027, necesităţile sectorului pescăresc pentru noua perioada de programare.

În cadrul dezbaterilor, ministrul a precizat că una dintre soluţiile pentru valorificarea producţiei acvacultorilor o reprezintă înfiinţarea unor centre de gros care “vor fi realizate de asociaţii ca fiind singura soluţie pentru cei mulţi şi mici care să îşi vândă producţia la preţuri competitive“. Totodată, acesta a precizat că a “informat participantii că anul acesta dorim să demarăm cadastrarea şi intabularea terenurilor ce aparţin Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) în vederea concesionării acestora către

9

fermieri, demararea lucrărilor Portului pescăresc de la Marea Neagră, precum şi promovarea consumului de peşte prin utilizarea fondurilor europene”.

Ulterior, Secretarul de stat Gheorghe ŞTEFAN a adus în discuţie principalele probleme cu care se confruntă sectorul: lipsa unor instrumente de piaţă şi a unor centre de gros care pot elimina concurenţa neloială şi piaţa neagră, lipsa specialiştilor din domeniu, colaborarea interinstituţională deficitară, necesitatea identificării unor soluţii pentru a compensa lipsa subvenţiilor, precum şi necesitatea identificării unor soluţii viabile în vederea revitalizării sectorului, afirmându-şi speranţa că “flacăra pescăriei din România nu se va stinge la Galaţi”.

Ministrul Oros: o treime din suprafata de luciu de apa a Romaniei nu este intabulata Februarie 26, 2020Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca aproape o treime din suprafetele de luciu de apa din Romania nu este intabulata, iar din cauza acestui lucru statul roman urmeaza sa piarda sume de bani din redevente, iar potentialii beneficiari nu vor putea beneficia de fonduri europene, relateaza Agerpres.

Oficialul a explicat ca, la momentul actual, in Romania exista peste 100.000 de hectare de luciu de apa, iar dintre acestea aproape 30.000 nu au fost inca intabulate.

„Sunt aproape 30.000 de hectare de luciu de apa, dar terenul nu este intabulat, si pe de o parte statul pierde sume considerabile pentru ca nu incaseaza redevente, pe de alta parte cei care sunt beneficiari ai acelor suprafete de luciu de apa nu pot accesa proiecte europene pentru ca nu pot lucra pe ele”, a explicat ministrul.

Alocarea de fonduri pentru intabulare, o solutie la aceasta problema

Potrivit ministrului, primul pas in rezolvarea acestei probleme este acordarea de fonduri pentru intabularea suprafetelor de luciu de apa.

„Terenurile care sunt ale ADS, pe care le gestioneaza statul roman, sunt cam 311.000 de hectare, din care doar o treime sunt intabulate. Acelasi lucru se intampla si cu suprafetele cu luciu de apa. Primul pas pe care trebuie sa-l facem, pe care l-am identificat, este sa alocam niste sume sa intabulam terenurile de sub luciul de apa si apoi sa aducem modificari la legislatie in asa fel incat beneficiarii sa aiba niste contracte de concesiune ca sa aiba

10

acces la fonduri. Sunt 30.000 de hectare neintabulate din 100.000 de hectare de suprafete cu luciu de apa”, a spus Oros.

MADR, discutii cu UE pentru obtinerea de fonduri europene in domeniul acvaculturii de apa dulce

Gheorghe Stefan, secretar de stat al MADR si-a exprimat parerea ca Romania, impreuna cu tarile Grupului de la Visegrad, care au experienta in pescuitul de apa dulce, ar trebui sa faca lobby la CE pentru obtinerea de subventii si acest sector.

„La cei din Comisia Europeana nu se cunostea nimic despre acvacultura de apa dulce si de aceea nu s-a prevazut acum 15-20 de ani nicio masura de finantare sau de subventie a acestei activitati. Ma gandesc, ca la nivelul tarilor membre ale Grupului de la Visegrad, care are exploatatii si probleme comune cu Romania, sa facem impreuna un lobby ca sa beneficiem si noi de atentia necesara din partea CE si asa cum acorda atentie si importanta pescuitului marin sau oceanic, asa sa fie tratata si piscicultura in apa dulce”, a spus Stefan.

ALTELE

MINISTRUL OROS: CONCESIONAREA TERENURILOR CĂTRE FERMIERI! Agroinfo: 26 februarie 2020 - COMUNICAT. Ministrul interimar al agriculturii, Adrian Oros, a anunțat la Galați că anul acesta vor fi demarate cadastrarea şi intabularea terenurilor ce aparţin Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) în vederea concesionării acestora către fermieri.

Direcția Generală Pescuit – Autoritate de Management pentru POPAM (DGP AMPOPAM) a organizat pe 25 februarie 2020 o întâlnire pentru promovarea măsurilor Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020 și pentru consultarea factorilor interesați, care activează în sectorul de pescuit și acvacultură, cu privire la cele mai relevante operațiuni care urmează a fi introduse în noua perioadă de programare a POPAM 2021-2027.

La eveniment au participat ministrul agriculturii Nechita-Adrian Oros, secretarul de stat Gheorghe Ștefan, conducerea şi experți ai DGP AMPOPAM, precum și reprezentanți ai Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, ai mediului academic, ai acvacultorilor, ai asociaţiilor de pescari, ai FLAG-urilor şi ai administraţiei publice locale.

Subiectele abordate au vizat identificarea măsurilor care nu au fost eficiente, analizarea cauzelor precum şi a posibilelor soluţii în vederea remedierii

11

deficienţelor identificate, prezentarea activității de elaborare a Programului pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027, necesităţile sectorului pescăresc pentru noua perioada de programare.

În cadrul dezbaterilor, ministrul a precizat că una dintre soluţiile pentru valorificarea producţiei acvacultorilor o reprezintă înfiinţarea unor centre de gros care “vor fi realizate de asociaţii ca fiind singura soluţie pentru cei mulţi şi mici care să îşi vândă producţia la preţuri competitive“. Totodată, acesta a precizat că a “informat participanții că anul acesta dorim să demarăm cadastrarea şi intabularea terenurilor ce aparţin Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) în vederea concesionării acestora către fermieri, demararea lucrărilor Portului pescăresc de la Marea Neagră, precum şi promovarea consumului de peşte prin utilizarea fondurilor europene”.

Ulterior, secretarul de stat Gheorghe Ștefan a adus în discuţie principalele probleme cu care se confruntă sectorul: lipsa unor instrumente de piaţă şi a unor centre de gros care pot elimina concurenţa neloială şi piaţa neagră, lipsa specialiştilor din domeniu, colaborarea interinstituţională deficitară, necesitatea identificării unor soluţii pentru a compensa lipsa subvenţiilor, precum şi necesitatea identificării unor soluţii viabile în vederea revitalizării sectorului, afirmându-şi speranţa că “flacăra pescăriei din România nu se va stinge la Galaţi”, informează un comunicat al Ministerului Agriculturii, transmis pentru AGROINFO.

Emil Dumitru: ”Trebuie sa avem grija de cei 840.000 de fermieri ai Romaniei” In feb. 26, 2020

Fermierii români trebuie să se adapteze noilor provocări și oportunități aduse de viitoarea politică agricolă comună (PAC), iar aceasta trebuie fructificată astfel încât să fie atât în folosul fermierilor, cât și al consumatorilot, este de părere Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Prin politica agricolă comună, România plătește, în fiecare an, 2 miliarde de euro plăți directe și, în egală măsură, avem un deficit de balanță pe produsele agroalimentare de aproape 2 miliarde de euro. Este clar că nu putem să continuăm în maniera aceasta. Va trebui să gândim altfel de soluții,

12

să creștem valoarea adăugată”, a spus Emil Dumitru la congresul Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR

Oficialul MADR a mai precizat că marile ferme vor avea oportunitatea de a realiza investiții pe pilonul II al PAC, de dezvoltare rurală, prin care să proceseze materia primă și să devină mai competitivi, cu atât mai mult cu cât este nesigur dacă această șansă va mai exista și după 2027.

Emil Dumitru a menționat paradoxul din sectorul agricol românesc: „Importăm produse de panificație și suntem mari exportatori de cereale. Nu reușim să producem carne de porc, importăm 80% din consumul intern, cu toate că suntem mari producători de porumb”.

Secretarul de stat a reiterat importanța consolidării unei clase de mijloc în agricultura românească „Eu cred că noi trebuie să facem politici agricole pentru 840.000 de fermieri și 9,7 milioane de hectare. (…) O plafonare la 100.000 de euro la plata de bază, de 103 euro, înseamnă o fermă de peste 1.000 de hectare”, a adăugat oficialul MADR.

Oros: “Avem 311.000 de hectare la ADS si doar o treime sunt intabulate” In feb. 26, 2020

Ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, marţi, la Galaţi, că aproape o treime din suprafeţele cu luciu de apă nu este întabulată, ceea ce face ca statul să piardă bani prin neîncasarea de redevenţe, iar beneficiarii acestora să nu poată accesa fonduri europene, transmite AGERPRES.

Demnitarul a precizat că la nivel naţional sunt peste 100.000 de hectare de suprafeţe cu luciu de apă, iar aproape 30.000 de hectare nu sunt întabulate.

“Sunt aproape 30.000 de hectare de luciu de apă, dar terenul nu este întabulat, şi pe de o parte statul pierde sume considerabile pentru că nu încasează redevenţe, pe de altă parte cei care sunt beneficiari ai acelor suprafeţe de luciu de apă nu pot accesa proiecte europene pentru că nu pot lucra pe ele”, a precizat ministrul.

Oros a adăugat că primul pas în rezolvarea problemei întabulării este alocarea de fonduri pentru demararea acestei acţiuni.

“Terenurile care sunt ale ADS, pe care le gestionează statul român, sunt cam 311.000 de hectare, din care doar o treime sunt întabulate. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu suprafeţele cu luciu de apă. Primul pas pe care trebuie să-l

13

facem, pe care l-am identificat, este să alocăm nişte sume să întabulăm terenurile de sub luciul de apă şi apoi să aducem modificări la legislaţie în aşa fel încât beneficiarii să aibă nişte contracte de concesiune ca să aibă acces la fonduri. Sunt 30.000 de hectare neîntabulate din 100.000 de hectare de suprafeţe cu luciu de apă”, a spus Oros.

Ministrul a participat, la Galaţi, la o conferinţă privind promovarea măsurilor Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020 şi consultarea factorilor interesaţi ce activează în sectorul de pescuit şi acvacultură cu privire la cele mai relevante operaţiuni care urmează a fi introduse în noua perioadă de programare a POPAM 2021-2027.

“Facem aceste consultări ca să fim pregătiţi ca până la finele lunii septembrie să furnizăm, în momentul în care Comisia Europeană (CE) va veni cu nişte clarificări, un Program Operaţional Strategic legat de Agricultură şi, sigur, un Program Operaţional legat de Piscicultură şi Acvacultură. Ne bazăm pe experienţa celor două exerciţii bugetare 2007-2014, 2014-2020, lucrăm cu oameni din interiorul ministerului şi cu mediul asociativ unde găsim expertiză foarte bună. Avem şi un contract de analiză cu Banca Mondială pe care o să-l semnăm la finele acestei luni. Urmează ca după aceste consultări, la jumătatea lui martie să avem un draft de lucru pe care să-l trimitem spre CE. Dar, repet, aşteptăm clarificări de la CE, în aşa fel încât să ştim cum să împărţim banii pe 2021-2027 cât mai bine şi să nu repetăm greşelile pe care le-am făcut. În primul rând să simplificăm procedurile, iar în al doilea rând să fie nişte măsuri accesibile şi utile. Oricum gradul de absorbţie a ajuns la 26%, dar mai avem 2020 plus încă trei ani, deci poate am reuşi să absorbim toată suma”, a spus Oros.

Ministrul a precizat că la capitolul neîmpliniri “sunt nişte restanţe mari în ceea ce priveşte porturile pescăreşti, bursa de peşte, care începe să funcţioneze, pieţele locale, cotele pe care le avem la Marea Neagră, din care an de an am pierdut, capacitatea de pescuit şi monitorizarea”.

Prezent la conferinţa de la Galaţi, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Ştefan, a declarat că România, împreună cu ţările din Grupul de la Vişegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), care au experienţă în domeniul pisciculturii în apă dulce, vor face lobby la CE pentru acordarea de subvenţii şi în acest sector, în condiţiile în care CE acordă subvenţii doar pescuitului marin sau oceanic.

“La cei din Comisia Europeană nu se cunoştea nimic despre acvacultura de apă dulce şi de aceea nu s-a prevăzut acum 15-20 de ani nicio măsură de

14

finanţare sau de subvenţie a acestei activităţi. Mă gândesc, ca la nivelul ţărilor membre ale Grupului de la Vişegrad, care are exploataţii şi probleme comune cu România, să facem împreună un lobby ca să beneficiem şi noi de atenţia necesară din partea CE şi aşa cum acordă atenţie şi importanţă pescuitului marin sau oceanic, aşa să fie tratată şi piscicultura în apă dulce”, a spus Ştefan.

Potrivit acestuia, în România sunt 750 de ferme piscicole din care 150 nu au contracte de concesiune şi licenţă de acvacultură. De asemenea, mai sunt şi 250 de păstrăvării. 

Utilizarea medicamentelor antimicrobiene de uz veterinar, în atenția autorităților REDACȚIA FIR 26 FEBRUARIE 2020Utilizarea rațională a medicamentelor antimicrobiene este o temă de interes în Uniunea Europeană și este în atenția autorităților române, în scopul creșterii securității alimentare. Robert Chioveanu, președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a spus duminică, în emisiunea Agro Jurnal difuzată la Digi24, că „întărirea legislației privind circulația medicamentelor de uz veterinar, precum și promovarea utilizării rezonabile a antimicrobienelor la animale” este printre prioritățile mandatului său. „Antibioticele de uz veterinar trebuie să fie prescrise și administrate numai de către entitatea profesională – medicii veterinari – care prin lege este abilitată să utilizeze și să manipuleze aceste medicamente și care trebuie să garanteze consumul de alimente sigure de către populație”, a declarat Chioveanu.

Adrian Balaban, președintele Asociației Medicilor Veterinari din Sectorul Suin și membru în Consiliul Director al Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) a spus, în cadrul aceleiași emisiuni, că în fermele comerciale administrarea medicamentelor antimicrobiene se face sub stricta supraveghere a medicului veterinar, cu respectarea procedurilor legale, dar că problemele apar în exploatațiile nonprofesionale. „Discutăm de o suprareglementare în exploatațiile comerciale și niciun fel de control pe cele nonprofesionale”. Adrian Balaban a mai precizat că „regulile minime de igienă previn îmbolnăvirea animalelor și folosirea anapoda a medicamentelor și antibioticelor”.

Curtea de Conturi Europeană a publicat un raport, la sfârșitul anului trecut, în care arată că aproximativ două treimi din cantitatea totală de antimicrobiene utilizate în Uniunea Europeană este destinată animalelor de la care se obțin produse alimentare pentru consumul uman. Utilizarea

15

necontrolată și exagerată de antibiotice provoacă rezistență la antimicrobiene atât în cazul animalelor, cât și al oamenilor, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că aceasta este o amenințare gravă la adresa sănătății și securității alimentare la nivel mondial.

„Aproape 40 % din impactul rezistenței la antimicrobiene asupra sănătății este cauzat de bacterii rezistente la antibiotice de ultimă linie (cum ar fi carbapenemul și colistina). Atunci când antibioticele de ultimă linie nu mai sunt eficace, tratarea pacienților infectați este dificilă și poate deveni imposibilă”, se precizează în raportul Curții care a subliniat și faptul că antimicrobienele utilizate pentru tratarea bolilor care se pot transmite de la animale la oameni, cum ar fi campilobacterioza și salmoneloza, devin tot mai puțin eficiente.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, citat în raportul Curții

16

Europene, a comunicat, pe baza datelor din anul 2015, că 33.000 de persoane mor în fiecare an în Uniunea Europeană, ca urmare a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la medicamente.

Utilizarea excesivă a antimicrobienelor accelerează rezistența oamenilor și a animalelor la aceste medicamente, iar un alt tip de antibiotic nu s-a mai descoperit de peste 30 de ani. „Nicio nouă clasă de antibiotice nu a mai devenit disponibilă din anii 1980. Această lipsă de medicamente noi este complicată de faptul că unele antibiotice existente, care sunt în continuare eficace, nu mai sunt comercializate pe scară largă de către producătorii de medicamente. Mai multe corporații mari și-au anunțat în ultimii ani retragerea din sectorul cercetării și dezvoltării de antibiotice”, pentru că fondurile necesare sunt foarte mari, scriu auditorii Curții de Conturi Europene. Sumele necesare pentru introducerea pe piață a unui nou medicament pot ajunge până la un miliard de euro.Comisia Europeană intenționează ca până la începutul anului 2022 să adopte acte de punere în aplicare și acte delegate pentru a completa cadrul UE în domeniul utilizării antimicrobienelor.

Vânzările anuale de agenți antimicrobieni de uz veterinar pentru speciile de animale de la care se obțin produse alimentare, în mg/PCU, în perioada 2011-2016

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor Agenției Europene pentru Medicamente; Puteți mări imaginea dând click pe tabel

17

Preturile terenurilor agricole au explodat! Cu cat se vinde un hectar In feb. 26, 2020

Despre interesul străinilor pentru terenurile agricole din România se știe că este extrem de mare. Sunt bine cunoscute tranzacțiile din Balta Mare a Brăilei, din sudul Olteniei sau din podișul Transilvaniei.

Acum, se pare că afacerile cu terenuri încep să se axeze pe zona Moldovei, mai precis din județul Iași. Corespondenta noastră din zonă, Raluca Daria Diaconiuc, vine cu mai multe detalii despre aceste achiziții, detalii aflate chiar dintr-o raportare oficială a Direcției pentru Agricultură Iași.

https://youtu.be/sNjnjoekdrc

GfK: În 2019, consumul casnic din România și-a temperat creșterea  meatmilk   26 februarie 2020

Pe parcursul anului 2019, cumparaturile casnice de bunuri de larg consum au inregistrat in Romania o crestere modesta de 2.2%.Sub influenta majorarii preturilor la alimente in medie cu 5.6% (conform Eurostat), romanii au cumparat aceleasi volume, insa au ales segmente inferioare de pret. In 2018, ritmul de crestere a pietei a fost dublu, in timp ce in 2017 piata crestea cu peste 7%.

In ceea ce priveste comportamentul de cumparare pentru acasa, familiile din Romania au mers la cumparaturi mai rarpe parcursul anului trecut decat in 2018, insa au platit in medie cu 2 lei mai mult la o vizita in magazin.

18

Evolutia canalelor de comert in 2019

Din perspectiva cumparaturilor de produse de larg consum cu destinatie casnica, canalele moderne de retail au continuat si in 2019 sa castige teren in fata formatelor traditionale si au ajuns la 64% cota de piata. Magazinele de tip discount sunt cele care au alimentat mare parte din aceasta crestere ca urmare faptului ca romanii au cumparat mai des din aceste formate.

Si magazinele de proximitate si-au continuat ascensiunea in cadrul cumparaturilor pentru acasa si au castigat noi cumparatori. In schimb,hipermaketurile, supermarketurile, dar si retailerii traditionali au fost vizitate mai rar pentru cumparaturile casnice.

Evolutia categoriilor de produse in 2019

Cu exceptia alimentelor proaspete (fructe, legume, carne, oua), toate segmentele mari de produse de larg consum au inregistrat cresteri pe parcursul anului 2019. Romanii si-au majorat cheltuielile cel mai mult pentru produsele destinate ingrijirii si curateniei locuintei, dar si pentru lactate (in special pentru iaurt, kefir, specialitati de branzeturi, crema de branza).

Si pentru bauturi, romanii ai cheltuit mai mult in 2019 fata de anul anterior, mai ales pentru bauturile racoritoare si apa imbuteliata. Un ritm similar de crestere au avut si produsele pentru ingrijire personala, in special produsele destinate ingrijirii parului. Nu la fel de accelerat a crescut insasi segmentul alimentelor. Printre acestea, exista insa si exceptii de grupe de alimente unde a fost mai mult dinamism, ca snacksurile si conservele.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 3/2020 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Uniţi în realizarea uniunii energetice şi a acţiunilor climatice - Stabilirea bazelor pentru o tranziţie de succes către o energie curată COM (2019)285, Camera Deputaţilor

Publicat în Mof I nr. 156 din 26.02.2020. A intrat în vigoare la 26.02.2020

………………….

19

INTERNE

Seminar tehnic Crioti Trade, un eveniment de importanță majoră pentru crescătorii de bovine  Ursachi Veronica 25 februarie 2020 

In zilele de 20 si 21 februarie, la hotel Piemonte din Predeal s-a desfasurat seminarul tehnic cu tema: “Tehnologii moderne aplicate in fermele comerciale de crestere a rumegatorelor mari, atat pentru productia de lapte, cat si pentru productia de carne”, organizat de firma Crioti Trade, in colaborare cu Vetro Solutions.Din dorinta de a aduce in atentia celor prezenti cele mai noi informatii din domeniul agro-zoo-veterinar, reprezentantii firmei Crioti Trade au trecut pe lista speakerilor, specialisti din Franta, Olanda, Canada, Slovenia si Italia. Acestia au sustinut prezentari de interes, captand atentia publicului format din fermieri, medici veterinari si specialisti din domeniu.

O gama larga de noutati a fost expusa de catre Marine G. De la Lallemand, alaturi de doamna Agnes Corbin-CEO Actrade. Aceasta a adus in discutie importanta modului de crestere a viteilor in primele 2 luni de viata, subliniind  impactul major al nutritiei asupra acestora, odata ajunsi la maturitate.

Fermierii prezenti in sala au inteles importanta utilizarii furajelor fibroase in dezvoltarea rumenului la vitei, afland totodata si de existenta produsului Yang, un produs unic care contine trei tipuri de drojdii (cu functie de prebiotic). Tot in cadrul prezentarii au fost expuse bunele practici de pregatire pentru muls a vacilor performante.

Un alt speaker care a completat paleta de informatii privind tema seminarului a fost Willem van der Wielen – consultant independent din  Olanda, un nutritionist binecunoscut din Olanda, care ofera consultanta fermelor producatoare de lapte. Acesta a prezentat conceptul de adminstrare a vitaminelor lichide in apa de baut la vacile producatoare de lapte.

Rob Baltussen-Manager Export Kanters, Olanda, a sustinut la rându-i o prezentare referitoare la mentinerea sanatatii ongloanelor, prevenirea si tratarea celor mai des intalnite afectiuni podale la nivel de ferme comerciale.

20

Gauthier Marine, Manager Tehnic la firma Lallemand Animal Nutrition din Canada, cu un master in Productia Animala obținut la National Agronomy University of Touluse, a vorbit despre ultimele tehnologii cu privire la dezvoltarea optima a rumenului la viitoarele vaci performante, in productia de lapte.  Astfel, tema prezentarii sale a fost: “Varsta rumenului si sanatatea intestinului  – cheia sanatatii vitelelor de lapte”.

Detinator al unei ferme de vaci lapte, producator de cultura mare si furaje pentru ferma de animale proprie in Normandy (Franta),  Bernard Andrieu, care ocupa si functia de Consultant in tehnologia de conservare a furajelor la firma Lallemand Animal Nutrition din Canada, a vorbit despre  inoculanti, în prezentarea cu titlul ”Magniva range  – O noua generatie in inocularea si consevarea furajelor”.

In cadrul seminarului, Davide Cervella, director de export pentru Compania 2Gamma din Italia, a oferit detalii despre folia pentru siloz cu bariera la oxigen, utilizată inca din 1990. Brandul SEALPLUS este cunoscut la nivel mondial ca produsul patentat, certificat si recomandat de experti pentru mentinerea valorilor nutritive a silozurilor printr-o perfecta protectie. Totodată, domnul Cervella a sustinut o prezentare legata de calitatea insilozarii – Practici aplicate pentru o insilozarea corecta in conditii vitrige agro-climatice (seceta si/sau ploi abundente), oferite de SEAL PLUS, folia cu bariera de oxygen.

A urmat prezentarea Danijelei Ficko, director de export al firmei LekVeterina din Slovenia. Firma este producatoare de premixuri vitamin-minerale, vitamine lichide, produce nutraceutice. Parte a Grupului Novartis pana in1980, LekVeterina s a desprins ca producator exclusiv de produse non-farmaceutice, dezvoltandu-se de la an la an prin implementarea de tehnologii modern de productie si prin colaborarea cu companii precum Lallemand, Novartis, etc.

Domnul Thijs Otten, Manager Export-Schils, din Olanda, a oferit detalii cu privire la tehnologia olandeza pentru ingrasarea viteilor pentru carne tip alb-roz si roz-rosie, dezvoltata de grupul Van Drie la nivel mondial.

Venind in fata publicului cu tema “Importanta deparazitarii la rumegatoare-EPRECIS“, Dr Adelina Ignea, de la firma Vetro Solutions din Romania, a facut paralela dintre nedeparazitarea corespunzatoare si afectarea la nivel de reproductie.

Seminarul a fost o sursa complexa de informatii. atat pentru fermierii cu experienta in domeniu, cat si pentru cei care vor sa porneasca pe acest drum.

21

Am putea avea cele mai bune preţuri la marfa autohtonă, dar avem cea mai mare creştere a importurilor.

Roşiile româneşti sunt de negăsit În ultimele luni ale anului trecut, roşiile româneşti au avut cele mai mici preţuri la poarta fermei din toată Uniunea Europeană, semn că şi la magazin cumpărătorii ar putea beneficia de preţuri mai bune. Marfa este însă prea puţină pentru a acoperi consumul, ceea ce ne transformă şi în statul membru cu cea mai mare creştere a importurilor, cu aproximativ 20% în 2018 faţă de 2017. 25 feb, 2020 | Alina Stanciu | ECONOMICA.net

Roşiile din Spania, statul membru de unde România aduce cele mai mari cantităţi, s-au apropiat în ultimele săptămâni de maximul ultimilor cinci ani, indică ultimele date ale Comisiei Europene consultate de ECONOMICA.NET, Vorbim despre o medie de 0,8 euro kilogramul în februarie 2020 faţă de  maximul lunar al ultimilor cinci ani de 0,87 euro kilogramul.

În Olanda, a doua cea mai mare furnizoare pentru magazinele româneşti, preţurile sunt la media ultimilor cinci ani, adică la 1,41 euro kilogramul, în timp ce fermierii din Italia, numărul trei ca sursă de roşii pentru România, vând în medie aproape de maximul lunar al ultimilor cinci ani- cu 1,39 euro kilogramul.

Toate acestea în condiţiile în care, roşia românească la poarta fermei (ambalată) s-a vândut, în lunile septembrie, octombrie, noiembrie 2019 la cele mai mici preţuri din UE, respectiv cu 0,34 euro kilogramul, 0,35 euro kilogramul şi 32 de euro kilogramul, conform ultimelor date ale Comisiei Europene care nu includ şi mediile din primele două luni ale acestui an. Cele mai mari importuri dintre statele membre

De preţul bun la roşiile autohtone nu se pot bucura însă prea mulţi români, întrucât mare parte din consum este asigurat din import. Din datele Comisiei Europene, în 2018 România a raportat cea mai mare creştere valorică a importurilor de roşii din UE, respectiv 19% faţă de 2017,  până la 107,5 milioane de dolari. Cantitatea importată a fost de aproximativ 86.000 de tone la un preţ mediu de 1,25 dolari kilogramul (aproximativ 1,14 euro), adică mult peste păreţurile practicate de fermierii români. Spre comparaţie, din

22

datele Comisiei Europene care nu sunt disponibile pentru fiecare lună din 2018, cel mai mare preţ la roşia românească a fost de 0,67 euro kilogramul în luna mai 2018. În schimb, au fost şi preţuri medii de 0,26 euro kilogramul în luna iunie.

in datele Institutului Naţiona de Statistică, în primele nouă luni ale lui 2019 (ultimele date disponibile), România a importat peste 72,3 mii de tone în valoare totală de 84,7 milioane de euro. Cele mai mari cantităţi au venit din Turcia (31.100 tone), Spania (9.300 tone), Olanda (7.300 de tone) şi Italia (7.100 de tone).

Producţii în scădere  Conform ultimelor estimări ale Coamisiei Europene, România a înregistrat anul trecut o producție totală de tomate de 437,5 mii de tone (din care 435,5 mii tone roșii proaspete), cu 3% mai mică față de anul trecut, dar și față de  media ultimilor patru ani. Este o diminuare generată de scăderea cu 6% a producției medii la hectar, având în vedere că suprafața cultivată a urcat cu 4% raporat la 2018, până la 23.000 de hectare. Dacă ne uităm la media ultimilor patru ani și suprafața a scăzut ușor, cu 1%.

De altfel, anul trecut România a avut cel mai mic randament la cultura de tomate, în medie de 19,1 tone la hectar, cu 6,9% sub cea din 2018 și cu 3% sub media ultimilor patru ani.

Spre comparație, fermierii din Belgia obțin 499,1 tone la hectar, adică de 23,4 ori mai mult. Producţia totală de tomate pentru anul 2018 a fost de 742,8 mii de tone. Despre acest subiect ECONOMICA.NET a scris pe larg aici  Roşii în sere cu bani europeni Pentru a susţine producţia de tomate cultivate în spaţii protejate, Ministerul Agriculturii a decis că va finanţa şi anul acesta programul pentru tomate cu 39,5 milioane de euro. Suma pe care o va primi un beneficiar nu va depăşi 3.000 de euro pe an.

Astfel, legumicultorii români care vor cultiva tomate în spaţii protejate, respectiv în sere şi solarii, şi vor valorifica producţia pe piaţă pentru asigurarea necesarului de consum intern vor putea primi cel mult 14.248,8 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/beneficiar/an, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019. Schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, producătorilor agricoli persoane juridice. Detalii AICI

23

INDUSTRIE ALIMENTARA

A fost odată... Braşovul pierde renumele de patria cartofului şi a sfeclei de zahăr Radu COLŢEA Publicat la 26 februarie 2020

Agricultorii se reorientează către culturi mai profitabile, cum sunt cele de rapiţă sau soia

Criza Fabricii de Zahăr Bod, care este în insolvenţă de o lungă perioadă, îi afectează şi pe agricultorii care cultivau sfecla de zahăr.  Practic, anul acesta, potrivit directorului executiv adjunct al Direcţiei Agricole a Judeţului Braşov,  Gyero-Popa Mihail (foto), este posibil ca suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr în judeţul nostru să nu treacă de 1.000 de hectare. Asta în condiţiile în care în anul 2018 această specie a fost cultivată pe 3.204 hectare, iar anul trecut pe 1.970 de hectare.

Reprezentantul Direcţiei a afirmat, în timpul şedinţei de ieri a Colegiului Prefectural Braşov, că explicaţia acestei tendinţe este aceea că principalul cumpărător de sfeclă de zahăr, respectiv fabrica de la Bod a acumulat datorii mari către producători. De altfel, Fabrica de Zahăr Bod este în insolvenţă. „Unii producători agricoli se vor reorienta şi vor vinde sfecla la Fabrica de Zahăr de la Luduş, care este un bun platnic. În schimb, de la Luduş, din cauza distanţei, agricultorii din Judeţul Braşov nu pot lua tăiţei de sfeclă, folosiţi ca furaj”, a precizat reprezentantul direcţiei.De cealaltă pare, prefectul judeţului, Cătălin Văsii, a declarat că în urmă cu trei săptămâni a avut o discuţie cu administratorii Fabricii de Zahăr Bod, cărora le-a solicitat planul de ieşire din insolvenţă. Totodată, reprezentantul Guvernului în teritoriu a amintit că unitatea de producţie de la Bod este o societate comercială privată, iar statul nu se poate implica în susţinerea ei. „Nu dorim ca această fabrică să moară, dar trebuie să vedem dacă o putem ajuta să trăiască”, a precizat prefectul.

Sub 15% comparativ cu 1990: Ce se produce în judeţ nu mai ajunge nici pentru a hrăni Braşovul

24

Tot în şedinţa Colegiului prefectural de ieri, directorul adjunct al Direcţiei Agricole Braşov a declarat că un declin substanţial se înregistrează şi în ceea ce priveşte producţia de cartof. „Dacă în anul 1990, în judeţul Braşov se cultiva cartof pe o suprafaţă totală de 20.000 de hectare, în anul 2018 culturile de cartof au ocupat o suprafaţă totală de 3.800 de hectare, iar în anul 2019 de 2.900 de hectare. De altfel, pentru a vedea ce se poate face în acest domeniu, zilele acestea, în Poiana Braşov se va desfăşura o conferinţă naţională a producătorilor de cartof”, a precizat Gyero-Popa Mihail.Prezent la întâlnire comisarul şef al CRPC Braşov, Sorin Susanu, a precizat că, în acest moment, agricultorii braşoveni nu mai produc nici măcar necesarul de consum pentru judeţul nostru.

Cartofii româneşti, prea scumpi în comparaţie cu cei de importO explicaţie oferită de oficialul de la Agricultură este că România importă cartofi mai ieftini din Uniunea Europeană, unde subvenţiile primite de producători sunt mult mai mari decât în ţara noastră.

Către ce se reorientează agricultoriiCum cartoful şi sfecla de zahăr nu mai sunt rentabile, agricultorii din judeţul nostru încep să se reorienteze către alte culturi, cum este rapiţa sau soia, care le oferă posibilitatea de a-şi vinde mărfurile. „De şapte sau opt ani, în judeţ au început să crească suprafeţele cultivate cu rapiţă, iar de cinci sau şase ani aceeaşi tendinţă se observă şi în cazul terenurilor cultivate cu soia. Estimarea noastră este că anul acesta, în judeţul Braşov, cele două culturi se vor apropia de 10.000 de hectare. Pentru producători, soia este mai profitabilă, chiar dacă judeţul nostru nu oferă condiţii ideale pentru această specie şi nici nu se cultivă soia modificată genetic”, a declarat Gyero Popa.În judeţul nostru există 118.000 de hectare de teren arabil.

Cultivatorii și cultura cartofului, în derivă  Mihaela Prevenda Miercuri, 26 Februarie 2020 20:56

Cartoful românesc e pe cale de dispariție, este semnalul de alarmă tras de Romulus Oprea, președintele Federației Naționale Cartodul din România (FNCR).

Producția de cartofi la nivel național se află sub 40% din nevoia reală. „La nivel de federaţie încercăm să atragem atenţia în permanenţă Ministerului Agriculturii asupra problemelor din sector, pentru că noi, fermierii, ne aflăm

25

în derivă, cultura cartofului se află în derivă, și ar trebui să se treacă urgent de la vorbe la fapte. Avem nevoie de politici agricole viabile, care să folosească date reale, pentru ca industria cartofului să fie cu adevărat performantă”, a arătat Romulus Oprea.

Totodată, Aurel Tănase, președintele OIPA Legume-Fructe, spune că încă din decembrie 2019 au fost prezentate Ministerului Agriculturii problemele cu care se confruntă producătorii și nici până acum nu s-a primit vreun răspuns de la MADR. „Am cerut desemnarea unei persoane care să se ocupe de solicitările noastre specifice și sperăm ca acest lucru să devină realitate. Fără un sprijin corect pentru cartoful materie primă și cartoful de sămânță, o să avem mari probleme pe termen mediu și lung. Am cerut stoparea concurenței neloiale și a importurilor, cultura de cartof fiind una pretențioasă, cu așteptare lungă și valorificare nesigură. Am rugat, în regim de urgență, medierea de către MADR a unei întâlniri de lucru cu marile lanțuri de magazine, tocmai pentru a nu dispărea de pe piață”, a afirmat Aurel Tănase.

Sorin Chiru, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) din Brașov reafirmă nevoia de finanțare în domeniul cercetării pentru a putea genera soiuri noi de cartof, mult mai competitive. Totodată, directorul INCDCSZ a propus o monitorizare mai corectă și atentă a suprafețelor cultivate cu cartof, pentru a se putea structura un plan realist de dezvoltare pentru viitorul Plan Național Strategic 2021 - 2027.

Potrivit datelor Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în România, în ultimii șase ani, suprafața cultivată cu cartof s-a înjumătățit, de la 54.000 de hectare în 2013, la 27.000 de hectare în 2019. „Din păcate, aceasta este imaginea reală a culturii cartofului în România. Suprafeţele cultivate cu cartof de consum şi de sămânţă sunt în continuă scădere, generând importuri semnificative. Cartoful de import nu este testat corespunzător la intrarea în țară și creează probleme de biosecuritate la nivel național (diverse boli ale cartofului). Se adaugă lipsa depozitelor adecvate, care nu pot fi construite dacă din cinci ani agricoli producătorii de cartof au profit doar într-unul sau doi ani, în restul timpului fiind pe pierdere”, a punctat Ioan Moroianu, director executiv FNCR.

Ieri, 25 februarie 2020, a avut loc, la Poiana Brașov, cea de-a VI-a ediție a Conferinței Naționale a Cartofului, în cadrul căreia s-a făcut o analiză obiectivă a celor mai noi tendințele din piața cartofului la nivel național și european, a tehnologiilor inovatoare, cât și a celor mai recente cercetări științifice.

Organizat de Centrul pentru Management Agricol, Federația Națională Cartoful din România (FNCR) și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare

26

pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr din Brașov (INCDCSZ), evenimentul a reunit peste 300 dintre cei mai performanți cultivatori de cartof din țara noastră, alături de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, experți și specialiști din domeniul culturilor de cartof.

De asemenea, cele mai importante companii de tehnologii din agribusiness – Bayer, Corteva Agriscience, Intermag și Agricover le-au prezentat cultivatorilor soluțiile eficiente de scădere a costurilor de producție la hectar, precum și cele mai moderne și performante tratamente pentru culturile de cartof.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Antreprenori locali. Familia Hriţcu a făcut afaceri de 2 mil. euro cu magazinele de deserturi Cuptorul Moldovencei şi Glazurai din Iaşi. „Vrem să intrăm pe nişa dulciurilor fără gluten” Alina-Elena Vasiliu 26.02.2020,

Geta şi Radu Hriţcu, fondatorii Cuptorului Moldovencei♦ Dacă la Cuptorul Moldovencei gama include 70 de produse de cofetărie-patiserie, Glazurai este un concept „to go”, vânzând miniprăjituri la cutie, ambalate ca un cadou.

Familia Hriţcu, proprietara lanţului de magazine cu deserturi Cuptorul Moldovencei din Iaşi, investeşte 40.000 de euro într-un local nou, sub brandul Glazurai, deţinut de aceiaşi antreprenori.

„Noul magazin va avea şi laborator. Vrem să deschidem în aprilie, dar nu ştim dacă în prima sau în a doua parte a lunii. Mai avem o unitate Glazurai în mallul Palas din Iaşi, astfel că aceasta va fi a doua, stradală. În plus, ne gândim să transformăm unul din magazinele Cuptorul Moldovencei în Gla-zurai”, spune Nicoleta Hriţcu, unul dintre antreprenorii care au creat acest business.

27

Alimentara Slatina, companie controlată de SIF Oltenia, a raportat pentru 2019 un profit net de 1,4 mil. lei, de aproape patru ori mai mare faţă de 2018, la venituri totale de 2 mil. lei, plus 1,4% Tibi Oprea 26.02.2020, 00:00 158

Alimentara Slatina (ALRV), companie cu activitate în comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, a încheiat anul 2019 cu un profit net de 1,4 mil. lei, în creştere cu 289% faţă de 2018, la venituri totale de 2,05 mil. lei, plus 1,4%, potrivit raportului financiar preliminar. 

Societatea a avut venituri din exploatare de 1,2 mil. lei, în scădere cu 0,7%, şi cheltuieli din exploatare de 643.132 lei, mai mari cu 4,2%, astfel că rezultatul din exploatare a fost profit în sumă de 582.247 lei, minus 5,6%, ceea ce înseamnă că rezultatul net pozitiv s-a datorat triplării veniturilor financiare până la 828.717 lei. 

Reţelele moderne au ajuns să controleze 64% din vânzările de bunuri de larg consum. Magazinele de discount sunt motorul. Românii cheltuie anual peste 20 de miliarde de euro pe alimente, băuturi, ţigări, produse de îngrijire personală şi a locuinţei Cristina Roşca 26.02.2020,

♦ Anul trecut vânzările de bunuri FMCG au crescut doar cu 2,2%, de două ori mai lent.

Comerţul modern, ce cuprinde magazinele de tip hipermarket, supermarket, discount, proximitate modernă şi cash&carry, a ajuns să mănânce 64% din piaţa bunurilor de larg consum. Prin comparaţie, în 2018 cota de piaţă era de 62%, restul fiind în mâinile micilor jucători.

„Din perspectiva cumpărăturilor de produse de larg consum cu destinaţie casnică, canalele moderne de retail au continuat şi în 2019 să câştige teren în faţa formatelor tradiţionale şi au ajuns la 64% cotă de piaţă”, spun re-prezentanţii companiei de cercetare de piaţă GfK.

28

DIVERSE

Dezastrul de la Midia uitat – ANSVSA și exportatorii arabi au călcat în picioare noua lege pentru reglementarea exportului cu animale vii De Redactia Financiarul Data feb. 25, 2020

Animals International face apel la toți deputații să voteze legea în forma inițiatorului pentru a evita un infringement iminent din partea Comisiei Europene

Astăzi, în Comisia pentru Agricultură (cameră decizională), s-a dezbătut proiectul de Lege pentru asigurarea condiţiilor superioare de bunăstare a animalelor vii în timpul transportului de lungă durată în afara spaţiului comunitar.

Ședința a fost dominată de exportatorii de oi (inclusiv arabi) și de ANSVSA care au făcut presiuni uriașe pentru a slăbi legea așa cum au formulat-o inițiatorii.

”Am asistat la un spectacol rușinos dominat de arabi în Parlamentul României și susținut prietenii lor parlamentari, precum și de Adina Ciurea, oficialul ANSVSA, care împreună au călcat în picioare legea articol cu articol. Au eliminat interdicția pe timp de vară a exportului cu animale vii, au eliminat prezența obligatorie a unui veterinar pe vapor în restul anului și au eliminat rapoartele de monitorizare. Practic, în acest fel nu se va schimba nimic. Milioane de animale au murit în condiții cumplite pentru nimic.”, acuză Gabriel Păun, directorul UE al Animals International.

Proiectul de lege a fost introdus în circuitul legislativ în contextul în care investigațiile Animals International din ultimii 5 ani au scos la lumină dovezi despre cruzime asupra animalelor pe durata transportului și la destinația în țările terțe, dar și în urma intervențiilor repetate ale Comisiei Europene. Proiectul de lege PLx 637/2019 poate fi consultat aici:

Animals International consideră că proiectul de lege în forma inițiatorului reprezintă doar un mic pas pentru îmbunătățirea bunăstării animale și că soluția pe termen mediu este înlocuirea exportului de animale vii cu cel de carne, adică produse cu valoare adăugată pentru România.

29

În acest moment doar căpitanul vaporului este responsabil pentru animale, dar acesta nu are nici o calificare pentru a fi capabil să identifice o problemă de bunăstare și nici să o remedieze. Transporturile către țările terțe sunt periculoase tot timpul anului, însă vara, când pragul de temperatură și umiditate este depășit, reprezintă cea mai riscantă perioadă, când mor celelalte animale.

În dezbaterea de astăzi s-a discutat doar de reducerea cu 10-15% a densității pe timp de vară. Ori dacă pragul de stres termic este depășit, un animal va muri chiar dacă este singur pe punte. A fost refuzat chiar și ghidul la încărcarea animalelor, care ar ajuta la evitarea transportului acelora care nu sunt apte pentru transport. A fost, de asemenea, refuzat raportul final la sosirea la destinație.

”Facem un apel lcătre toți deputații să transforme tragediile de pe mare și din țările arabe care implică animale din România într-o lege care să prevină suferința inutilă. Mai precis le cerem deputaților să susțină legea în forma inițiatorilor, care include suspendarea exportului pe mare în timpul verii, veterinar la bord în restul anului și toate anexele pentru monitorizarea riguroasă a animalelor. Atragem atenția că la sfârșitul lunii martie Comisia Europeană va publica rezultatele auditului din portul Midia și va demara procedurile de infringement necesare pentru a forța corectarea deficiențelor.”, a încheiat Păun.

UNIUNEA EUROPEANA

 Committee on the Environment, Public Health and Food Safety  ENVI(2020)0305_1, DRAFT AGENDA

Meeting

Thursday 5 March 2020, 9.30 – 12.30

Brussels

Room: József Antall (4Q2)

1. Adoption of agenda

30

2. Chair’s announcements

3. Chair’s announcements concerning coordinators’ recommendations of 18 February 2020

*** Electronic vote ***

4. Amending Decision No 1313/2013/EU of the European Parliament and of the Council on a Union Civil Protection Mechanism

 ENVI/9/00448 ***I 2019/0070(COD) COM(2019)0125 – C8-0114/2019

Rapporteur:  Nikos Androulakis (S&D) PR – PE644.941v01-

00AM – PE646.937v01-00

Responsible:  ENVIOpinions:  AFET – Decision: no opinion    DEVE –Lukas Mandl (PPE) AD – PE644.993v02-

00AM – PE646.907v01-00

  BUDG –

Decision: no opinion  

  REGI – Younous Omarjee (GUE/NGL) AL – PE645.012v02-00

Adoption of draft report Deadline for tabling amendments:28 January 2020, 11.00

5. Strategic approach to pharmaceuticals in the environment ENVI/9/01240   2019/2816(RSP) 

Co- rapporteurs:  Cristian-Silviu Buşoi (PPE)

Günther Sidl (S&D)Jan Huitema (Renew)Michèle Rivasi (Verts/ALE)Simona Baldassarre (ID)Joanna Kopcińska (ECR)Kateřina Konečná (GUE/NGL)

RE – PE641.393v02-00QO – PE641.382v01-00QO – PE642.923v01-00AM – PE646.955v01-00

Responsible:

31

  ENVI Adoption of motion for a resolution Deadline for tabling amendments:29 January 2020, 11.00

*** End of electronic vote ***

6. Exchange of views with the European Court of Auditors on Special Report No 05/2020 on Sustainable use of plant protection products: limited progress in measuring and reducing risks

7. Exchange of views with the Commission on the draft REFIT evaluation on legislation related to authorisation of plant protection products and maximum residue levels for pesticides

8. Update by the Commission on the COVID-19 (Coronavirus) situation ENVI/9/02563

9. Any other business

10. Next meetings 18 March 2020, 9.00 – 12.30 and 14.30 – 18.30 (Brussels) 19 March 2020, 9.00 – 12.30 (Brussels)

.................................................

Noua PAC vine peste noi. Cât de bine ne-am făcut temele?Nicoleta Dragomir : 26 februarie 2020

Verde, familie, digitalizare, plafonare - acestea sunt cele mai uzuale cuvinte-cheie după care îşi conturează viitorul apropiat Politica Agricolă Comună. Şi nu e nimic întâmplător.

"Agricultura sustenabilă, în acord cu mediul" nu mai este de ceva vreme doar o exprimare pompoasă, folosită pe post de sperietoare pentru unii sau ca sintagmă electorală, în cazul altora. "Pactul verde" cu agricultura a devenit, mai repede decât credeau scepticii, o necesitate care nu mai poate fi ignorată. Din motive de climă, sol, nevoia - în creştere - de hrană, diversificarea tehnologiilor şi altele. La fel cum digitalizarea, adică agricultura viitorului, a devenit mai prezentă ca oricând în exploataţiile agricole şi face concurenţă serioasă celor certaţi cu investiţiile în tehnologiile moderne şi perfomante.

Dar la fel de prezentă este şi ferma de familie. Nu degeaba, procente generoase din bugetul UE al agriculturii vor fi direcţionate către dezvoltarea acestor ferme şi prezenţa lor mai bună în spaţiul comercial. Să nu uităm

32

ponderea însemnată a fermelor de familie - de diferite dimensiuni - în statele vest-europene, unde şi-au dovedit eficienţa şi existenţa pe termen lung.Despre plafonare... numai de bine nu se vorbeşte în fermele de mari dimensiuni. În ţara noastră sunt mulţi cei care spun că limitarea subvenţiilor va afecta direct planurile de investiţii. La acest capitol sensibil nici UE nu vine cu un răspuns clar şi decisiv. Sau restrictiv. Probabil că fiecare ţară va avea, în final, libertatea de a alege, să spunem, o cale de mijloc. Cumva se vehiculează şi câteva soluţii, cum ar fi procesarea. Da, ar fi ideal pentru noi să dezvoltăm metode prin care să ţinem materia primă în ţară. Altfel, nici o şansă pentru echilibrarea balanţei deficitului comercial. Rămâne de văzut. Cert este că lucrurile se întâmplă repede şi schimbările vor veni peste noi, indiferent de cât de mult ni le dorim sau nu. Tot ce putem să sperăm e că, spre deosebire de Tratatul de aderare a ţării noastre la UE, acum să avem în instituţiile europene români pricepuţi în negocieri pentru România. Nu în defavoarea ei...

Între timp, la noi în ţară, problemele agriculturii sunt la fel de vechi, promisiunile la fel de multe. Noi avem, în continuare, cuvinte-cheie ca: păşuni, mistreţi, pagube, bani promişi, conturi goale, teamă de asociere, dezbinare. De ce nu putem sau de ce nu vrem să ne facem bine?Dar, avem şi digitalizare, şi agricultură performantă, şi ferme de familie ale căror proprietari au înţeles cum stă treaba cu viitorul apropiat, cu piaţa, cu investiţiile şi seriozitatea prezenţei pe piaţa de desfacere. Avem şi autorităţi de la care aşteptăm mai multă implicare şi decizii, dar şi măsuri de protejare a fermierilor autohtoni în faţa fluctuaţiilor de orice fel care pot să-i afecteze.

Suntem contemporanii unor schimbări majore de politici agricole, de piaţă, de climă, de consum. Depinde de noi, de fiecare în parte, cum vom aborda impactul acestora şi cum le vom gestiona consecinţele... Uniţi, ne-ar fi mai uşor. Însă fiecare în legea lui... încă nu s-a inventat reţeta succesului pentru asta!

Comisia Europeană: Piețele laptelui și cărnii vor fi mult mai volatile ca până acum meatmilk  25 februarie 2020Recent, Comisia Europeană a analizat evoluția piețelor agricole și alimentare internaționale și, în primul rând, a Uniunii Europene, până în anul 2025. Rezultatul analizei s-a coagulat în raportul din care vă prezentăm extrase. Raportul prezintă perspectivele pe termen mediu ale piețelor majore de mărfuri agricole ale UE și a veniturilor agricole până în 2025, pe baza unui set de ipoteze macroeconomice coerente. Evoluția presupune o continuare a politicilor agricole și comerciale actuale, a condițiilor agronomice și climatice normale și a niciunei perturbări a pieței. Aceste

33

ipoteze implică evoluții relativ ușoare ale pieței, deoarece acestea corespund tendinței medii pe care piețele agricole trebuie să le urmeze, dacă politicile ar rămâne neschimbate. În realitate, piețele tind să fie mult mai volatile.

Tendințe generale

Perspectiva pe termen mediu reflectă politicile agricole și comerciale actuale, inclusiv modificările viitoare deja convenite. Au fost luate în considerare opțiunile de implementare a politicii agricole comune (PAC), dar nivelul de agregare a modelului nu permite modelarea tuturor detaliilor. Doar acordurile de comerț liber ratificate sunt luate în considerare. Interzicerea de import a produselor agricole și a produselor alimentare impuse de Federația Rusă este contabilizată și ea. Ipotezele macroeconomice includ un nivel scăzut al prețului petrolului, deși, cu o creștere peste perioada de perspectivă, pentru a ajunge la 107 USD pe baril, până în 2025.

Din perspectivă monetară, după doi ani de slăbire a euro, se presupune că nivelul de schimb va atinge 1,37 USD/EUR în 2025. Creșterea economică în UE se va recupera, dar va rămâne sub 2% pe an. Într-un context general al prețurilor mai scăzute ale energiei și ale materiilor prime, se preconizează că prețurile cerealelor din UE vor varia, în medie, între 150 EUR/t și 190 EUR/t. Cererea mondială în continuă creștere, în contextul prețurilor la furajele accesibile, ar trebui să favorizeze sectorul zootehnic. Prin urmare, în ciuda dificultăților cu care se confruntă în prezent pe piața laptelui, sectorul lactat al UE ar putea profita de aceste oportunități de extindere în continuare, determinate și de cererea internă din ce în ce mai mare a UE.

La rândul său, după o recuperare care a avut loc în 2014 și 2015, consumul de carne pe cap de locuitor al UE este de așteptat să scadă ușor, cu excepția cărnii de pasăre, care obțin cote de piață, față de celelalte carne. Creșterea mică a producției de carne de porc va fi determinată de cererea de export, în timp ce producția de carne de vită va fi în scădere.

Ofertele mondiale și prețul laptelui

Prețurile scăzute actuale pentru produsele lactate și lapte sunt, în principal, rezultatul unei creșteri a ofertelor mondiale și ale UE, într-un moment în care China a început să își reducă importurile, iar Rusia a introdus o interdicție de import. Cu toate acestea, cererea de import din alte regiuni ale lumii a crescut semnificativ și este de așteptat să crească constant, în perioada de perspectivă, determinată de creșterea populației și de o schimbare a dietelor, în favoarea produselor lactate. În plus, importurile chineze ar trebui să reia creșterea.

34

Deși mai mică decât în ultimul deceniu, se estimează că creșterea anuală, estimată de 2%, a importurilor mondiale și creșterea cererii interne a UE de produse lactate, vor sprijini o creștere a livrărilor de aproape 1% pe an, la 164 milioane t în 2025. Cota UE a exporturilor mondiale ar trebui să crească ușor, datorită potențialului său considerabil de creștere a producției (spre deosebire de principalul său concurent, Noua Zeelandă, care este mai limitată de disponibilitatea resurselor naturale). De asemenea, perspectivele lactate pentru UE, din punct de vedere al impactului acesteia, asupra nitraților și emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) vor afecta evoluțiile viitoare.

Prețurile laptelui se vor recupera la niveluri moderate, pe termen scurt, înainte de a crește până la o medie de 360 EUR/t, în următorii cinci ani ai perioadei de perspectivă, în conformitate cu așteptările pentru prețurile mondiale la produsele lactate. Piața mondială ar trebui să rămână cu doar 7,5% din producția mondială de produse lactate tranzacționate, în 2025, astfel încât riscul să rămână ridicat, de dezechilibre ale pieței, pe termen scurt. În următorii 10 ani, aproximativ jumătate din laptele suplimentar produs în UE ar putea fi utilizat pentru laptele praf (în special SMP), și mai mult de 30%, pentru brânză.

Sectorul laptelui se va extinde

În prezent, piața produselor lactate din UE este caracterizată de un dezechilibru care afectează prețurile produselor lactate. Cu toate acestea, pe termen lung, sectorul va continua să se extindă, deoarece se preconizează că cererea internă și externă vor crește constant, în timp ce prețurile se vor recupera la niveluri moderate în următorii câțiva ani, înainte de a crește în continuare. În plus, cota sa de exporturi mondiale ar trebui să crească ușor, profitând de potențialul său bun de creștere a producției, în timp ce producătorii din Noua Zeelandă sunt mai constrânși de disponibilitatea resurselor naturale. În timp ce, mare parte a producției suplimentare de pulberi va fi exportată, principalul motor al extinderii producției de brânză va rămâne consumul intern.

Dezechilibrul pieței care stă la baza nivelului scăzut al prețurilor actuale pentru produsele lactate și lapte, este determinat în principal de o creștere a ofertei mondiale, într-un moment în care China cumpără mai puțin, iar Rusia a interzis importurile din UE, SUA, Norvegia și Australia. Aprovizionarea cu lapte în UE, SUA, Noua Zeelandă și Australia a crescut cu peste 10 milioane t, datorită condițiilor meteo și a prețurilor ridicate ale laptelui.

 Importurile chineze au revenit la niveluri medii de 50 000 t pe lună, după o perioadă scurtă de achiziții foarte mari de SMP și WMP (la 130 000 t pe

35

lună), ceea ce a determinat creșteri ale prețurilor. Dar, nivelurile impresionante de import acumulate în stocuri au ponderat foarte mult prețurile mondiale. Piața chineză se echilibrează acum și este de așteptat ca importurile sale de SMP și WMP să crească cu 3,5% pe an, după ce stocurile au fost absorbite.

Rusia nu e de luat în calcul

Importurile de brânză din Rusia s-au redus aproape la jumătate, de la interdicția introdusă în august 2014, ceea ce s-a tradus într-o scădere cu 20% a consumului de brânză în Rusia, deoarece creșterea producției interne nu a compensat pe deplin pentru importurile mai mici. În condițiile în care interdicția va fi eliminată, exporturile în Rusia nu se vor relua la nivelurile anterioare din mai multe motive, inclusiv dificultăți financiare și creșterea producției interne în Rusia. Din această perspectivă, se presupune că UE va putea exporta în Rusia jumătate din volumele exportate anterior.

Ulterior, tendința preconizată este o scădere a importurilor totale de brânză din Rusia, împreună cu o creștere a autosuficienței sale. În ceea ce privește cererea, cel mai remarcabil fenomen a fost creșterea importurilor din Mexic, Japonia, SUA, Malaezia și Filipine. Importurile totale de produse lactate din lume (în echivalent lapte), par să depășească nivelul anului trecut. În SUA, creșterea economică determină cererea internă de unt și brânză și crește prețurile SUA, peste cele din UE și Noua Zeelandă. În consecință, importurile de unt și brânză din SUA au crescut semnificativ, în timp ce exporturile sale au scăzut. Aceasta a furnizat UE puncte de desfacere suplimentare: SUA și piețele sale tradiționale de export.

Evoluția sectorului de carne

Populația și creșterea economică din țările în curs de dezvoltare ar trebui să sprijine cererea mai mare de carne și să contribuie la exporturile mai mari de carne ale UE. Se estimează că și consumul mondial de carne va crește cu 15%, între 2020 și 2025, mai puțin decât în deceniul precedent, dar este totuși echivalent cu producția totală de carne de un an în UE. Datorită recuperării economice și a prețurilor ușor mai mici, consumul general de carne pe cap de locuitor din UE a fost recuperat cu o scădere de 1,8 kg. Se estimează că creșterea va ajunge până la 67,6 kg (greutate cu amănuntul), înainte de reluarea precedentului descendent.

Până la sfârșitul perioadei de perspectivă, consumul pe cap de locuitor este de așteptat să scadă la 66,7 kg, aproape de nivelul din 2008, carnea de pasăre luând cote mici de piață din celelalte categorii de carne. Producția de vită a UE continuă să fie determinată în principal de evoluția efectivelor de lapte.

36

După creșterea din 2014 și 2015, se preconizează că va scădea, deși într-un ritm mai lent, până la 7,6 milioane t, în 2025. După ce a scăzut în câțiva ani, producția și consumul de carne de ovine și caprine se vor stabiliza la nivelul actual, datorită rentabilității îmbunătățite și a cererii, rămânând constantă, în ciuda prețurilor mai mari.

În urma unei recuperări puternice, producția de carne de porc se va extinde cu mai puțin de 2%, până în 2025 față de 2020. În contextul scăderii lente a consumului intern, se preconizează că exporturile de carne de porc vor crește constant, fiind susținute de cererea mondială și îmbunătățirea ușoară a prețurilor. Se preconizează că producția de carne de pasăre din UE se va extinde pe parcursul perspectivei cu aproape 4%, în timp ce consumul ar putea crește doar marginal. Dinamizate de o creștere promițătoare a cererii mondiale de import, exporturile UE vor atinge 1,6 milioane t până în 2025 (+15%), dar prețurile vor fi sub presiune ca urmare a creșterii concurenței din Brazilia și SUA.

UE va exporta mai multă carne

Creșterea consumului mondial de carne determină schimbări în producția de carne a UE, care se așteaptă să crească doar ușor, în următorii 10 ani, la 46,5 milioane t. Producția de păsări de curte și carne de porc se va extinde ușor, în ciuda preocupărilor de mediu. După câțiva ani de creștere, producția de carne de vită se așteaptă să revină la tendința sa în scădere, în următorii ani. Producția de carne de oaie și capră va rămâne relativ stabilă, după ani de declin. Deoarece consumul UE nu urmărește creșterea producției, UE va exporta mai mult pe o piață internațională provocatoare. Prețurile cărnii s-ar putea confrunta cu o scădere în anii următori, datorită creșterii concurenței și a prețurilor relativ scăzute ale furajelor, în prima parte a perioadei de perspectivă, urmată de o redresare în a doua parte, datorită cererii în creștere susținută.

Creșterea cererii de import la nivel mondial pentru carne determină o creștere a comerțului UE. Creșterea populației și creșterea economică în țările în curs de dezvoltare, deși este mai mică decât în deceniul precedent, se estimează că vor sprijini cererea mai mare de carne și vor contribui la creșterea exporturilor de carne din UE. Se preconizează că consumul mondial de carne va crește cu 1,4% pe an, până în 2025, mai lent decât în deceniul precedent (+2,1%), la 358 milioane t. Această creștere este echivalentă cu producția de carne totală a unui an, în UE.

Crește cererea de carne de pasăre

37

Se preconizează că cererea mondială de import de carne de pasăre va crește cu 4,6 milioane t, ajungând la 17 milioane t, până în 2025. Aceasta reprezintă mai mult decât creșterile pentru carnea de vită, carne de porc și ovine și caprine (2,2, 1,6 și 0,2 milioane t.). Piețe importante în creștere sunt situate în Asia, Africa Subsahariană și Orientul Mijlociu (în special pentru păsările de curte). În alte țări, precum Rusia, modelele de consum au fost influențate semnificativ de criza economică și de disponibilitățile de carne din UE-15. Prin urmare, estimările de tendințe simple ale evoluțiilor viitoare ale consumului, bazate (parțial) pe această perioadă, pot fi părtinitoare în direcție sau amploare.

Creșterea consumului oferă o primă indicație a noului nivel, dar incertitudinea revine momentului următorului moment de cotitură, pentru consumul total de carne în UE-15 sau încetinirea ritmului în UE-N13. Deocamdată, disponibilitatea scăzută, prețurile mai mari ale cărnii, încetinirea creșterii economice și ratele ridicate ale șomajului (în special în țările din sudul Europei), au determinat consumul total de carne cu 1,5%. Consumul total de carne a atins cel mai scăzut nivel timp de 11 ani (64,5 kg pe cap de locuitor). În plus, consumatorii au apelat la carne și produse mai ieftine.

Prin contrast, consumul de carne al UE a fost recuperat cu un eșalon de 1,8 kg pe cap de locuitor, iar această tendință va continua, deși într-un ritm mai lent. Pe măsură ce situația economică îmbunătățită va lăsa consumatorilor un venit mai mare, disponibil, nivelurile mai mici ale prețurilor ar putea încuraja o stabilizare suplimentară a consumului de carne pentru încă un an, dar această tendință poate fi redusă, nivelurile începând foarte curând să scadă din nou.

Însă, consumul de produse din carne nu va crește în următorii ani, din cauza preocupărilor sociale tot mai mari (bunăstarea animalelor și a amprentelor de carbon), a preocupărilor de sănătate și a îmbătrânirii populației europene (consumând mai puțină carne pe cap de locuitor). Unii dintre acești factori servesc la favorizarea păsărilor de curte peste alte carne.

Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății a ridicat îngrijorări și ar putea avea un efect asupra comportamentului anumitor consumatori. Prin urmare, până la sfârșitul perioadei de perspectivă, consumul pe cap de locuitor trebuie să scadă la 66,7 kg (în greutate cu amănuntul), un nivel similar celui din 2008, dar cu o compoziție care se schimbă în favoarea cărnii de pasăre.

38

BY LANTULALIMENTAR  2020-02-26  

Cantitatea totală de tomate importată de Uniunea Europeană în anul 2018, a fost de 628.226 tone, cel mai important furnizor fiind Marocul, care a vândut pe piața europeană 450.000 de tone, potrivit Observatorului European al Tomatelor.În același an, Uniunea Europeană a vândut în afara spațiului comunitar numai 117.394 de tone de roșii, cel mai mare producător fiind Spania, a cărei producție totală a ajuns la aproape 2.500.000 de tone.

În ultimele trei luni ale anului 2019 și în luna ianuarie a acestui an, a fost exportată din spațiul comunitar o cantitate de 35.305 tone, principala destinație fiind Norvegia. Alte țări care importă roșii europene: Elveția, Belarus, Rusia, Ucraina, Serbia, Qatar, Arabia Saudită.

România ocupă locul 15 din 24 în clasamentul mondial al importatorilor de tomate, valoarea importurilor fiind de 107.511.000 de dolari USD, în 2018, iar cantitatea de 85.997 de tone.

România a avut cea mai mare creștere în procente a valorii importurilor de roșii, 19%, în perioada 2014 – 2018. Cea mai mare creștere a valorii importurilor a fost înregistrată în 2018 față de 2017, cu 13 %, în ciuda unui program guvernamental de sprijin pentru tomatele cultivate în spații protejate, lansat în 2017, tocmai pentru a reduce importurile!

R MOLDOVA

39

ICS „Moldova Zahăr” a luat act de comunicatul de presă al companiei „Sudzucker Moldova”, privind sistarea activității Fabricii de zahăr din Fălești. Redacţia UNIMEDIA  25 February 2020, 10:06

40

 

În acest comunicat, distribuit în mass-media, “Sudzucker Moldova” îşi argumentează decizia de suspendare a activităţii unității de producere din Fălești prin prezenţa masivă pe piața internă a zahărului de contrabandă și scăderea drastică a prețurilor pe piața externă.În acest context, considerăm necesar să informăm opinia publică și conducerea Republicii Moldova, că anume comercializarea zahărului de contrabandă și importul masiv şi ilegal, în ultimii ani, a zahărului, fără achitarea taxelor în bugetul ţării, într-adevăr afectează grav dezvoltarea industriei autohtone producătoare de zahăr și o aruncă la limita existenţei.

Analiza evoluțiilor pe piața moldovenească indică faptul, că stocurile de zahăr existente în prezent şi zahărul introdus ilegal în Republica Moldova influențează tot mai grav și activitatea ”Moldova Zahăr”. În acest context, ne solidarizăm cu apelul ”Sudzucker Moldova” și solicităm, la rândul nostru, organelor abilitate ale statului să intensifice contracararea contrabandei cu zahăr în scopul protejării producătorului local şi creării condiţiilor loiale de dezvoltare a producției autohtone.

În același timp, constatăm cu stupoare intenţia conducerii ”Sudzucker Moldova” de a impune opiniei publice ideea, că nu doar evoluțiile de pe piața internă şi externă au influențat decizia ”Sudzucker Moldova” de a sista activitatea Fabricii de zahăr din Fălești, dar și ”concurența neloială” din partea ”Moldova Zahăr”.

Calificăm aceste acuzații drept nefondate și considerăm că la baza deciziei ”Sudzucker Moldova” nu stau acțiunile noastre, ci consecinţele propriilor acțiuni neloiale sau inacțiuni condamnabile.

Dorim să menţionăm, că ”Moldova Zahăr” activează pe piața din Moldova în aceleași condiții ca şi ”Sudzucker Moldova”, cu singura diferență, însă, că noi nu deținem o poziție dominantă pe piaţă și nu am întreprins niciodată acțiuni care ar fi dus la sistarea activității ”Sudzucker Moldova”. Dimpotrivă, amintim opiniei publice, în această ordine de idei, despre acțiunile anticoncurențiale ale ”Sudzucker Moldova” cu privire la înregistrarea mărcii comerciale a fondatorului ”Moldova Zahăr” și acțiunile continue, întreprinse prin intermediul Consiliului Concurenței, pentru a ne priva de denumirea de firmă ”Moldova Zahăr”, obținută legal.

41

În prezent, la fel de afectată de evoluțiile negative de pe piața internă şi externă, ”Moldova Zahăr” depune toate eforturile pentru dezvoltarea în continuare a capacităților de producere, investind continuu în utilaj performant și tehnologii moderne.

Considerăm că, în cazul în care eforturile administraţiei ”Sudzucker Moldova” ar fi fost canalizate spre dezvoltarea propriei afaceri şi a unităţilor de producere, dar nu spre scoaterea de pe piață a ”Moldova Zahăr”, atunci Fabrica de zahăr din Fălești urma un curs firesc de dezvoltare și nu se ajungea în situaţia închiderii acesteia.

Ţinând cont de faptul, că anterior ”Sudzucker Moldova” a sistat activitatea altor două fabrici de zahăr și există riscul renunțării la unul dintre activele sale, reiterăm importanța păstrării tuturor fabricilor de zahăr existente în Republica Moldova, pentru o dezvoltare continuă a industriei zahărului în ţara noastră.

R MOLDOVA

Tinerii, instruiti in agricultura pe banii americanilor feb. 26, 2020

https://youtu.be/UEVbXXBVomo

Statele Unite ale Americii vin in ajutorul tinerilor! Sute de tineri din localitățile rurale ale Basarabiei, care intenționează sau dezvoltă deja activități antreprenoriale agricole, vor fi instruiți în inițierea și gestionarea eficientă a afacerilor. Specializările sunt finanțate printr-un program al Statelor Unite. În prezent, tinerii reprezintă aproximativ 25% din populația Republicii Moldova și doar 19% dintre ei sunt implicați în agricultură.

MAREA BRITANIE

2019 - un an bun pentru exportul UK de carne roşieGheorghe GHIŞE  26 februarie 2020 -

Anul trecut a fost unul dintre cei mai buni pentru exporturile de carne roșie din Marea Britanie care au ajuns la o valoare de peste 1,5 miliarde lire sterline. Potrivit statisticilor serviciului vamal (HMRC), în 2019 valoarea totală a exporturilor UK de carne roșie a crescut cu 13% faţă de

42

2018 şi a ajuns la un volum total de peste 661 mii tone carne de porc, oaie și vită.

Deşi Europa este principala destinaţia pentru carnea din Marea Britanie, a fost înregistrată şi o creștere puternică a exporturilor pentru statele în afara UE. Directorul pentru dezvoltare internațională al pieței al AHDB (Agriculture and Horticulture Development Board - Consiliului pentru dezvoltarea agriculturii şi a horticulturii), Phil Hadley a declarat că 2019 a fost „unul fenomenal: Pe lângă un an record atât din punct de vedere al volumului, cât și al valorii, am câştigat acces la noi pieţe, ceea ce a făcut ca anul 2019 să fie unul dintre cei mai buni ani pentru exporturile de carne roșie".

Cele mai recente statistici arată că, în 2019, UK a exportat 183 mii tone carne (și organe) de vită în valoare de 532 milioane lire sterline, în creștere cu 7,5%, faţă de 2018.

Cea mai mare creştere a exporturilor s-a înregistrat la carnea de porc care a ajuns la un total de 378 mii tone, în valoare de 609 milioane lire sterline - cu 24% mai mult față de 2018.

Exporturile de carne de oaie au crescut cu 12,5%, până la 99 mii tone, în valoare de 402 milioane lire sterline.

Asia este cheia succesului

Anul trecut au apărut noi oportunităţi de export pentru fermierii englezi, în special către statele din Asia. Astfel, au fost reluate exporturile de carne către Japonia, atât pentru carnea de vită, cât și pentru carnea de miel iar livrările de carne de vită din Marea Britanie către China se apropie pentru prima dată de recordul înregistrat în urmă cu peste 20 de ani.

Numai în China au fost livrate 131 mii tone carne de porc, în valoare de 191 milioane lire sterline şi cu 61% mai mult decât în 2018 când valoarea exporturilor a fost de numai 77 milioane lire sterline.

43

Exportul de carne de oaie către Franța a scăzut

Exporturile de carne de oaie din Marea Britanie au scăzut la 7.600 de tone în decembrie (-17%), conform datelor HMRC, determinate în principal de o scădere de 31% a exporturilor către Franța. Aceste date statistice nu sunt definitive, întrucât nu au fost încă coroborate cu datele vamale franceze.

Ritmul exporturilor de carne de oaie a încetinit încă din noiembrie, iar volumul exporturilor din al patrulea trimestru a fost cu 5% mai mic decât în aceeași perioadă din 2018. Totuţi, în total, în 2019, exporturile UK de carne de oaie au crescut cu 13%. Această creştere a fost determinată de revenirea cererii de import a statelor UE.

Şi importurile de carne de oaie raportate de Marea Britanie au scăzut, în decembrie, cu 21% faţă de aceeaşi lună a anului 2018. Datele statistice arată că, în 2019 Marea Britanie a importat 62,5 mii tone carne de oaie proaspătă şi congelată, cu 19% mai puțin decât în 2018.

BREXIT

Why chlorinated chicken is centre of the table in UK-EU talksBattle over food standards is a symbol of broader conflicts between the US and Europe Felicity Lawrence Tue 25 Feb 2020 14.43 GMTLast modified on Tue 25 Feb 2020 20.50 GMT

 The EU has consistently refused to weaken its food standards to bring them into line with US ones. Photograph: François Lenoir/Reuters ...

La Londra, The Guardian scrie descrie cum negociatorul UE cu Londra, Michel Barnier, a ridiculizat poziția guvernului

44

lui Boris Johnson în legătură cu situația frontierei din Irlanda de Nord și tot The Guardian, care a putut consulta textul acordului în stadiul său actual, anunță că UE interzice Marii Britanii să importe produse alimentare din SUA care sunt considerate dăunătoare în Europa, precum... puii spălați cu

clor. Faimoșii chlorinated chickens sunt o banalitate pe rafturile magazinelor din SUA, iar Washingtonul insistă ca UE să accepte să importe produse americane precum carnea cu hormoni și acești pui spălați cu clor. Sonny Perdue, secretarul de stat al SUA cu agricultura, a spus, într-un turneu prin țările UE, că Europa ar trebui să se ghideze după „legile solide ale științei" („sound science"), acceptând produsele alimentare SUA, care sunt de decenii interzise sanitar și comercial în UE.

Negociatorii americani sperau să fi găsit în Anglia o asemenea piață fără restricții, dar iată că indirect Europa continuă să se opună.

CHINA

Epidemia de coronavirus afectează sectorul apicol din China Financial Intelligence 26 februarie 2020,

 

Apicultorii din China, cel mai mare producător mondial de miere, se pregătesc pentru un început modest al sezonului de polenizare de primăvară, în condiţiile în care restricţiile de călătorie destinate ţinerii

45

sub control a epidemiei de coronavirus îi ţin pe apicultori acasă în timp ce albinele lor nu au hrană timp de mai multe săptămâni, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

„Dacă toate albinele mele vor muri îmi voi pierde venitul pentru întregul an”, spune Jue, un apicultor din regiunea Xinjiang din nord-vestul Chinei, ale cărui familii de albine sunt blocate în stupi la aproximativ 300 de kilometri de locul unde Jue a fost ţinut în carantină.

Această situaţie este una frecventă în rândul apicultorilor chinezi. Faptul că albinele ratează faza de înflorire a plantelor, din cauza restricţiilor de circulaţie, împreună cu scăderea numărului de albine, riscă să ameninţe mijloacele de trai pentru cei aproximativ 300.000 de apicultori din China precum şi producţia de miere şi culturile care se bazează pe albine pentru polenizare.

Ca o recunoaştere a pierderilor provocate de măsurile destinate combaterii coronavirusului, Asociaţia apicultorilor din China i-a sfătuit pe membrii săi să contacteze autorităţile locale dacă au nevoie să se deplaseze sau să asigure hrana albinelor.

China produce aproximativ 500.000 de tone de miere anual, sau un sfert din producţia mondială, ceea ce o plasează pe primul loc în topul celor mai mari producători de miere din lume. Ţara asiatică exportă peste 100.000 de tone de miere în fiecare an spre Europa şi SUA.

În acest an însă perspectivele pentru producţia de miere în China nu arată prea bine.

În mod normal, în această perioadă a anului, apicultorul Jue îşi pregătea albinele pentru a poleniza livezile de caise din Turpan în luna martie, după care pleca cu albinele spre livezile de peri din Korla în aprilie iar în luna mai ajungea la Ruoqiang pentru ca albinele să poată colecta nectarul curmalelor roşii. În acest an însă Jue este cu trei săptămâni în urma calendarului normal.

Producţia de miere a Chinei este deja în scădere din cauza modificărilor climatice, a îmbătrânirii forţei de muncă şi a utilizării crescute de pesticide.

46

Jue, un apicultor veteran, câştigă între 60.000 şi 70.000 de yuani (aproximativ 10.000 de dolari) într-un an bun însă munca sa îl obligă să doarmă în cort în spaţii izolate. „Niciun tânăr nu vrea să facă munca asta”, spune Jue.

Beijingul a cerut autorităţilor locale să limiteze perturbările cu privire la transportul furajelor şi animalelor, menţionând în mod expres albinele. Însă implementarea acestor recomandări a fost lentă pe fondul răspândirii coronavirusului. Epidemia a ucis peste 2.700 de persoane şi a infectat aproximativ 80.000 de persoane.

China a închis peste 19.000 de crescătorii de animale sălbatice de la izbucnirea epidemiei de coronavirus 25 februarie 2020, 20:53deCristina Ene

FOTO Profimedia

Aproape 20.000 de ferme care creşteau animale  precum păuni, zibete, porci spinoşi, struţi, gâşte sălbatice şi mistreţi au fost închise în China după izbucnirea epidemiei de coronavirus, cifre care arată  scala comerţului cu specii sălbatice din această ţară, relatează The Guardian.

Dacă în urmă cu doar câteva săptămâni agenţiile guvernamentale promovau creşterea animalelor sălbatice în zonele rurale sărace, de la izbucnirea noii epidemii care a depăşit nivelul de răspândire al SARS, ameninţând să se transforme într-o pandemie, China a interzis temporar comerţul cu specii sălbatice, lăsând fermierii să se descurce cu animalele din crescătorii.  

Luni Congresul Popular Naţional a adoptat noi măsuri de restricţionare a comerţului, interzicând consumul de specii sălbatice şi vânzarea cărnii de vânat de orice fel.  

47

Totuşi până la adoptarea unei noi legislaţii China va continua să crească animale pentru medicina tradiţională chineză, blană şi piele, care furnizează o piaţă profitabilă ce alimentează braconajul illegal de animale precum tigrii şi pangolinii.   În ultimii ani China a susţinut domesticirea vieţii sălbatice ca parte a dezvoltării rurale, ecoturismului şi ameliorarea sărăciei.  

Un raport din 2017 de către Academia chineză de Inginerie a evaluat industria la 57 de miliarde de euro. În ciuda epidemiei de SARS care a izbucnit de transferul la oameni a unui coronavirs de la zibetă, Administraţia Forestieră din China a continuat să încurajeze fermierii să le crească şi să le consume alături de alte animale precum pangolinii care furnizează ingrediente pentru medicina chineză.  

Cum licenţele de creştere sunt eliberate de birourile forestiere locale şi provinciale, care nu dezvăluie cifrele complete, înainte de izbucnirea epidemiei adevărata amploare a industriei nu a fost cunoscută. Pe 17 februarie, un raport al agenţiei de ştri controlate de stat Xinhua a scos la iveală că între anii 2005 şi 2013 nu au fost emise decât  3.725 de licenţe pentru crescătorii la nivel naţional.  

Însă în contextul epidemiei a reieşit că au fost închise 19.000 de ferme, între care  4.600 în provincia Jilin, un centru major al  major medicinei chineze tradiţional, iar circa 3.900  de crescătorii de animale sălbatice au fost închise în provincia Hunan, cea mai afectată de epidemie şi peste 8.000 în alte provincii.   Presa locală relatează că în ferme sunt crescute de regulă zibete, şobolani de bambus, struţi, mistreţi, cerbi sika, vulpi, păuni albaştri curcani, prepeliţe, păsări, gâşte sălbatice, raţe negre şi fazani, dar şi specii mai exotice potenţiale purtătoare de viruşi periculoşi care sunt vândute pe piaţa neagră.   Carnea de la animalele sălbatice inclusiv de la pangolini şi maimuţe este vândută online sau la pieţe precum cea din Wuhan unde a izbucnit epidemia.  

„Toate animalele sau părţi din corpul lor destinate consumului ar trebui să treacă prin controale sanitare, dar nu cred că vânzătorii sunt preocupaţi de aşa ceva”, spune Deborah Cao, cercetător la o universitate australiană, expert în protecţia animalelor în China.  

„În mare parte au fost vândute fără să fie verificate sanitar”, a spus expertul. Un fermier care creşte păuni spune că deja pierderile în urma interzicerii comercializării şi transportului animalelor au ajuns la 50.000 de euro.   De la izbucnirea epidemiei crescătorii de pangolini, maimuţe şi alte animale sălbatice în provincia Guangdong au fost închise, dar nu se ştie ce s-a întâmplat cu acele animale.  

48

Coronavirus. Beijingul a interzis consumul cărnii de animale sălbatice

DE ADINA MUTĂR | 26.02.2020 - 19:25

În urma cercetărilor care leagă consumul de carne de animale sălbatice cu transmiterea coronavirusului la oameni, efectuate în epicentrul de focar din Wuhan, oficialii chinezi au interzis consumul și vânzarea de carne de animale sălbatice.

Măsurile, destinate să oprească răspândirea virusului care a infectat peste 80.000 de oameni în întreaga lume și a ucis mai mult de 2.700, dacă vor fi strict implementate pe termen lung, pot salva o serie de specii pe cale de dispariție, cum este de exemplu pangolinul sau furnicarul solzos, considerat o delicatesă în China.

„Aplaud interdicția. În sfârșit, Guvernul chinez este hotărât să schimbe o tradiție veche de mii de ani, care este atât de nepotrivită în societatea actuală", a declarat Jeff He, directorul chinez al Fondului Internațional pentru Bunăstarea Animalelor (IFAW).

„Cred că interdicția este un pas important pentru conservarea faunei sălbatice din China.”

Jeff He a cerut „revizuiri mai puternice și mai progresive” ale legilor existente în domeniul protecției faunei sălbatice din China.

Beijingul a implementat măsuri similare ca urmare a izbucnirii SARS la începutul anilor 2000, dar comerțul și consumul cărnii de animale sălbatice, inclusiv lilieci și șerpi, au revenit.

„Cred că Guvernul a observat că impactul negativ asupra economiei naționale și asupra societății este mult mai mare decât beneficiile pe care le aduc afacerile cu carnea de animale sălbatice”, a spus el.

49

Pangolinul, cel mai traficat mamifer de pe Pământ, este apreciat pentru carnea și solzii săi, despre care se spune că au proprietăți terapeutice.

Peter Knights, CEO al organizației de caritate WildAid, a declarat că, în timp ce interdicția din China este binevenită, este necesar un efort global pentru a pune capăt declinului drastic al populațiilor de pangolin din lume.

„Sperăm că Beijingul va conduce lumea spre interzicerea acestor piețe la nivel global.”

Focarul de coronavirus ar trebui să servească drept avertisment pentru oameni, care ar trebui să protejeze natura sau vor trebui să suporte consecințe nu numai asupra sănătății, dar și asupra finanțelor naționale, a spus Knights.

Traficul ilegal de specii sălbatice este estimat de WWF la 15 miliarde de dolari anual, în special de pe piețele asiatice aflate în plină expansiune.

„S-a constatat existența unui comerț ilegal masiv de animale sălbatice având China ca țară de destinație", a declarat Ivonne Higuero, secretar general al Convenției internaționale asupra comerțului cu specii pe cale de dispariție (CITES).

Pentru Andrew Muir, CEO al Fundației Wilderness Africa, ecuația este simplă. „Animalele sălbatice pot avea viruși, dar, dacă nu le mâncăm, acestea nu ne vor face rău”, a subliniat el.

SANATATE si GASTRONOMIE

Mâncarea japoneză este în vogă acum şi în România. Am vrut să vedem ce înseamnă această gastronomie dincolo de sushi şi sashimi. Ce am aflat? 26 feb 2020 1014 afişări de Cristina Roşca

Mâncarea japoneză este, pentru cei mai mulţi, sinonimă cu sushi şi sashimi, specialităţi care au făcut înconjurul lumii şi care au poposit de câţiva ani şi la Bucureşti şi în

50

principalele oraşe din ţară. Dincolo însă de cele două, bucătăria din Ţara Soarelui Răsare este mult mai complexă în simplitatea ei, este mult mai gustoasă deşi la prima vedere pare mai degrabă o artă şi este mult prea puţin cunoscută în pofida popularităţii specialităţilor menţionate anterior. Pentru a descoperi mai multe secrete am discutat cu reprezentanţii a două restaurante locale cu specific japonez care au fost de acord să pună pe tavă informaţii preţioase şi delicioase.

 „Dacă ar fi să descriu în cinci cuvinte bucătăria japoneză aş folosi simplitate, prospeţime, surpriză, sănătate şi rafinament“, spune Dragoş Sion, manager şi proprietar al restaurantului Edo Sushi deschis în urmă cu cinci ani.

Pe el, chiar bucătăria niponă l-a convins să aleagă acest drum în antreprenoriat, bucătărie pe care a descoperit-o în călătoriile sale prin lume.

„Mulţi ani, singura mea legătură cu Japonia a fost romanul Shogun al lui James Clavell pe care l-am citit de şapte ori până la vârsta de 13 ani.“ Povestea businessului a început însă în Olanda, într-un restaurant japonez, unde antreprenorul şi apropiaţii săi obişnuiau să mănânce destul de des. 

„Am rămas fascinaţi de calitatea mâncărurilor japoneze şi mai ales de accesibilitatea acestora.“ Conceptul localului respectiv era unul foarte interesant în opinia lui Dragoş Sion, un fel de „all you can eat“, dar cu reguli foarte stricte, cu 4-5 runde de comandă, dar cu un consum asumat.  Spre exemplu, nu puteai trece la o nouă comandă până nu terminai tura precedentă. Ce rămânea neconsumat se plătea suplimentar evitându-se astfel risipa, des întâlnită la meniurile de acest tip. 

„Aşa s-a născut ideea (Edo Sushi - n. red.), iar la momentul revenirii în ţară am decis să explorăm această nişă puţin cunoscută în 2013.“ La începutul anului 2014 a fost deschis Edo Sushi, cu un design ce poartă

51

semnătura Lama Arhitectură, design ce îmbină în mod armonios elemente arhitecturale futuriste şi materiale naturale prelucrate după tehnici japoneze, oferind sentimentul de spaţiu deschis şi armonios. 

„Conceptul pe care ni l-am dorit este unul în care tradiţia şi inovaţia se îmbină armonios, pentru a crea experienţe culinare de neuitat.“ Dragoş spune că  atmosfera intimă a restaurantului (amplasat pe Ştirbei Vodă 84 A), atenţia la detalii, meniul realizat pentru a oferi o incursiunea inedită în lumea bucătăriei nipone şi colecţia de băuturi cu specific japonez, atent selecţionate şi cele mai multe premiate - fie că e vorba de ceaiuri, bere artizanală, sake, ume, umeshu sau whisky japonez -, toate sunt elemente care au pus localul pe harta gastronomiei locale.

„Spre exemplu, în meniul nostru nu există preparate iconice, ci doar cele care se găsesc în preferinţele clienţilor noştri. Astfel, vedetele meniului sunt philadelphia maki, sake ebi maki, spicy tuna roll şi alaska roll.“ Antreprenorul spune că în ultimii doi ani a remarcat o popularitate crescută a bucătăriei din Ţara Soarelui Răsare, mai exact vede tot mai mulţi clienţi care declară că încearcă pentru prima dată preparatele japoneze şi sunt dornici să primească recomandări în acest sens. 

„De altfel sushi-ul a devenit şi la noi un curent popular“, confirmă el. Cei care gustă pentru prima dată preparate din bucătăria japoneză încep cu cele în care peştele crud nu este foarte vizibil, precum şi cu rolele în care peştele este gătit sau cu cele vegetariene. De asemenea, în general, românii sunt pasionaţi de wasabi şi ghimbir.

„Pe măsură ce experimentează, dorinţele se diversifică, ajungând să aprecieze şi nigiri sau sashimi. În general, folosirea beţişoarelor este singurul lucru care se poate învăţa, restul este o chestiune

52

de gust“, adaugă el.  

Mâncarea japoneză este una foarte săţioasă în ciuda simplităţii sale şi cu un aport energetic destul de ridicat, spune Andra Tsuchiya, proprietar TOKYO Group din Cluj-Napoca. De asemenea, dacă este autentică şi gătită prin respectarea paşilor tradiţiei culinare nipone, nu implică riscuri pentru sănătate, după cum este crezul general, adaugă ea.

„Bucătăria japoneză este, înainte de toate, una din cele mai sănătoase din lume. Se remarcă prin simplitate, eficienţă, dar şi printr-un anumit spirit inovativ şi eleganţă. Din exterior, pare a fi o gastronomie a contrastelor delicioase, cu siguranţă.“

Ea este de părere că bucătăria japoneză este foarte apreciată la nivel mondial datorită ingredientelor de calitate utilizate, simplităţii complexe şi spiritului 

inovativ. Mai exact, este o bucătărie care poate fi adaptată şi transpusă în orice cultură, de o fineţe spectaculoasă şi destul de precisă. „Mulţi master-chefi  renumiţi la nivel internaţional au preluat atât o parte din ingrediente, cât şi tehnicile inedite promovate de arta culinară japoneză.“

53

Comparativ cu alte bucătării din Asia, aceasta este mai facil de reprodus şi este totodată mai variată, cuprinzând elemente diverse, care au fost încorporate în mod creativ şi emblematic din cadrul altor culturi - ca de exemplu ramenul.

Dincolo de popularitatea ei la nivel mondial, au început românii să prindă gustul mâncării japoneze? „Faţă de acum 16 ani, atunci când am pus bazele a ceea ce este astăzi Tokyo Japanese Restaurant, apetitul pentru gastronomia japoneză a crescut considerabil.“ Astfel, la cererea publicului, în ultimii 4-5 ani s-au dezvoltat din ce în ce mai multe localuri de profil, o multitudine de persoane călătorind şi încercând gastronomii exotice.

„Se preferă partea de «running Sushi» (consum rapid din cât mai multe preparate), dar este populară şi apreciată şi partea de fine-dining“, adaugă ea.

Cu o istorie de 16 ani, Tokyo Japanese Restaurant este unul dintre cele mai vechi localuri cu specific japonez din România. Acum numărul lor este de ordinul zecilor. Cum a început totul?

„Înarmat cu cuţitul pentru sushi, cu pasta magică wasabi, cu licoarea numită sos de soia, dar mai ales cu multă ambiţie şi răbdare, master-chef Naofumi Tsuchiya a venit la Cluj-Napoca în 2003 să le arate românilor că peştele se poate consuma şi crud.“ El a fondat primul restaurant cu specific japonez din oraş, pe vremea aceea sub brandul Kokoro, actualmente Tokyo Japanese Restaurant. Astfel, a început să împărtăşească cu românii secretele mâncării japoneze. „Sushi, sashimi, teriyaki, ramen, tempura şi multe alte bunătăţi

54

japoneze îi aşteptau pe cei care intrau aici încă de la început. Anii au trecut, iar restaurantul s-a extins şi s-a dezvoltat, având de-a lungul celor 16 ani mii de clienţi.“

Master-chef Tsuchiya Naofumi este activ totodată în sfera asociaţiilor culinare internaţionale, fiind membru cu vechime al World Master Chefs Society din Marea Britanie, al Association for the Advancement of the Japanese Culinary Art din Japonia şi al Israel Master Chef Academy din Israel.

Totodată, el participă des ca membru al juriului la concursuri de gătit şi la diverse seminarii de sushi, majoritatea realizate în colaborare cu JETRO - Japan External Trade Organization, cu Sushi Skill Institute din Japonia şi cu Ambasada Japoniei în România.

Mai mult, Tokyo Japanese Restaurant este din anul 2012 membru al All Japan Sushi Association (AJSA), asociaţia cea mai importantă de sushi din Japonia.

În acest context, printre cele mai populare preparate din meniul restaurantului se numără fără doar şi poate sushi boat, japanese plate şi ramen-ul, acestea fiind şi cele mai vechi feluri de mâncare din cadrul meniului.

„Cred că e important ca românii să ştie despre mâncarea japoneză că sushi-ul se mănâncă obligatoriu proaspăt, în maximum două ore de la preparare“, spune Dragoş Sion. De asemenea, este recomandat să se consume la început porţiile cu gust mai puţin intens şi să se continue treptat cu cele cu gust mai dominant. „De regulă carnea albă de peşte se serveşte la început şi se continuă cu fructele de mare, urmate de carnea de ton şi somon (carne roşie).“ De asemenea, bucăţile de sushi se înmoaie în sosul de soia şi se servesc cu wasabi şi ghimbir murat.

55

În opinia lui Dragoş Sion, această bucătărie a reuşit să ajungă atât de sus pe scena culinară a lumii datorită faptului că prezentarea produselor este diametral opusă bucătăriei europene, iar gustul acestora îţi oferă o nouă perspectivă, surprinzătoare, îmbinând armonios peştele şi legumele proaspete cu orezul gătit în oţetul special, în general preparatele fiind foarte puţin supuse procesării termice. De altfel, Japonia este ţara cu cele mai multe restaurante cu trei stele Michelin din lume, acestea fiind încununarea supremă în domeniu. Astfel, dintr-un total de circa 140, peste 30 sunt în Japonia. Acestora li se adaugă cele cotate la două şi respectiv o stea Michelin. „Ingredientele de bază ale acestei bucătării sunt peştele, orezul, legumele proaspete şi algele marine. Găsirea ingredientelor de calitate în România reprezintă o provocare, o bună parte dintre acestea fiind importate. Oricum, devenind un segment popular, a crescut semnificativ şi oferta furnizorilor interni pe acest segment“, adaugă Dragoş Sion.

Alexandra de la Tokyo Japanese Restaurant menţionează pe lângă orez, peşte şi fructe de mare, şi tăiţeii, sosul de soia şi variatele mirodenii şi legume, pe toate incluzându-le în categoria ingredientelor de nelipsit din cadrul dish-urilor cu specific japonez. 

La fel ca Dragoş Sion, ea adaugă că materia primă autentică şi de calitate a fost şi rămâne una din provocările principale. „În prezent, colaborăm cu furnizori din străinătate prin intermediari locali.“

Ce feluri de mâncare ar recomanda cei doi oficiali unui neiniţiat în gastronomia japoneză şi de ce? 

„În materie de sushi, recomandarea noastră generică sunt roll-urile - sortiment de sushi cu orez în exterior şi algă la interior -, fie vegetariene, fie cu peşte gătit - salmon teriyaki roll, salmon roll - şi/sau maki-urile“, spune Andra Tsuchiya. Acestea conţin mai puţin peşte şi mai mult orez, fiind mai uşor de asimilat de organismul unei persoane începătoare.

Pe partea de mâncare gătită, ea aminteşte legumele tempura - gătite în stil pane, ramenul de porc, yakisoba (tăiţei prăjiţi cu legume şi carne de pui) şi teriyaki. „Sunt alegerile sigure pentru cei care nu au mai consumat niciodată preparate nipone pentru că sunt mai apropiate de stilul gastronomiei europene.“

Dragoş Sion merge şi el pe recomandări similare şi începe cu ramenul deoarece acesta este supa simbol a Japoniei, o supă hrănitoare, făcută din

56

cantităţi mici de multe ingrediente. „A devenit felul de mâncare principal într-o Japonie aflată în reconstrucţie după cel de-al doilea Război Mondial.“

O altă recomandare sunt rolele uramaki. Uramaki este acea varietate de sushi în care orezul se află pe exteriorul şi nu pe interiorul rolei, aşa cum este în mod obişnuit. „Acesta este preparatul cel mai popular în rândul celor ce încearcă prima dată sushi.“

Trio-ul de recomandări este completat de tempura - un fel de mâncare tradiţional, care conţine legume sau fructe de mare, tăvălite în făină tempura cunoscută pentru conţinutul foarte scăzut de gluten şi apoi prăjite în baie de ulei. „Cele mai populare fructe de mare folosite sunt crabul, crevetele sau codul. Pe de altă parte, tempura cu legume poartă numele de yasai tempura si este deosebit de populară în rândul vegetarienilor.“ Legumele folosite sunt ardeiul de tip gogoşar, ciupercile shiitake, cartoful dulce, dovleacul, fasolea verde, vânăta şi rădăcina de lotus. Mai pot fi utilizate şi buchete de broccoli, asparagus, ceapă verde şi jumătăţi de anghinare. 

Dacă după acest festin culinar nu v-am „încins“ imaginaţia şi nu v-am desfătat papilele gustative, mai rămâne o soluţie. Să mergeţi să le savuraţi pe viu ca să vă convingeţi că tot ce v-am „gătit“ în scris a fost atât de savuros pe cât am promis.

DOSAR

Industria lemnului a ajuns la 6 mld. euro, 3,5% din PIB, şi are un excedent comercial de 2 mld. Euro Alexandra Cepăreanu 26.02.2020,

Cifra de afaceri a celor peste 10.000 de companii care activează în industria lemnului (atât pe partea de exploatare, cât şi pe partea de prelucrare) depăşeşte 6 miliarde de euro anual, reprezentând aproximativ 3,5% din PIB-ul României, potrivit lui Cătălin Tobescu, inginer silvic şi administratorul Fordaq România – Comunitatea Forestierilor din România.

57

„Industria este reprezentată de peste 10.000 de jucători. Dacă ţinem cont de codurile CAEN, sunt peste 14.000 de companii active în această industrie, dar sunt multe care nu înregistrează cifră de afaceri, de aceea spun că sunt peste 10.000 de companii. Ceea ce se neglijează este aportul important al acestei industrii în balanţa comercială a  României. Industria înregistrează un excedent comercial (exporturi mai mari decât importurile) de peste 2 mld. euro net anual. Din acest aport net de valută, peste 1,5 mld. euro anual sunt generate de activitatea companiilor producătoare de mobilier“, a explicat Cătălin Tobescu.

 * * *

Horaţiu Bogdan Mîrza, fondator eGrătare: Pentru anul 2020, principalul obiectiv este tehnologizarea, producţia în serie a unor module, în principal cuptoarele tradiţionale pe lemne accesibile mai multor categorii de clienţi, dar şi exportul produselor. Pentru o bucătărie de vară amenajată de Horaţiu Bogdan Mîrza, preţul porneşte de la 5.000 de euro.

Afaceri de la zero. Horaţiu Bogdan Mîrza face bucătării de vară personalizate după investiţii de 100.000 de euro 26.02.2020, 00:08 Autor: Alina-Elena VasiliuCa urmare a tuturor investiţiilor făcute până acum, Horaţiu Bogdan Mîrza mizează pe o cifră de afaceri de 150.000 – 200.000 de euro în 2020 din amenajările de bucătării.

Horaţiu Bogdan Mîrza, un antreprenor din Arad, face de 12 ani bucătării de vară pentru clienţi din toată ţara, personalizate în funcţie de cerinţele cumpărătorilor. Businessul său poartă numele de eGrătare.

„Proiectul eGrătare a început acum 12 ani, cu o echipă tânără, cu mult entuziasm, în spiritul păstrării tradiţiilor de odinioară, amintind de pita coaptă în cuptorul cu lemne, ca la bunica acasă. Astăzi, am ajuns să avem realizate peste 100 de modele de bucătării de vară simple sau complexe, tradiţionale sau moderne, totul în funcţie de spaţiul disponibil şi de arhitectura casei. Fiecare amenajare este gândită, schiţată şi pusă în plan de noi până la cele mai mici detalii“, povesteşte Horaţiu Bogdan Mîrza.

58

Bucătăriile au la bază tematici şi modele româneşti şi sunt realizate la Arad şi montate în spaţiul clientului.

„Investiţia iniţială a fost minimă, însă de la început până în prezent am investit continuu. Aş putea aproxima suma la circa 100.000 de euro“, adaugă antreprenorul.

Ca urmare a tuturor investiţiilor făcute până acum, Horaţiu Bogdan Mîrza mizează pe o cifră de afaceri de 150.000 – 200.000 de euro din amenajările de bucătării în 2020. Antreprenorul arădean a dezvoltat şi o divizie de produse de serie, care ar urma să-i mai aducă circa 300.000 de euro, dar şi un magazin online cu produse pentru industria HoReCa (precum grătarele mobile), de unde aşteaptă aproximativ 50.000 de euro. Acestea din urmă sunt importate şi comercializate în magazinul online.

„Pentru anul 2020, principalul obiectiv este tehnologizarea, producţia în serie a unor module, în principal cuptoarele tradiţionale pe lemne accesibile mai multor categorii de clienţi, dar şi exportul produselor. Toate aceste planuri necesită angajarea a circa şapte-zece persoane.“

Pentru o bucătărie de vară amenajată de Horaţiu Bogdan Mîrza, preţul porneşte de la 5.000 de euro, iar la accesoriile din magazinul online, un grătar mobil costă minimum 30 de euro, putând ajunge chiar şi la 10.000 de euro în cazul unuia mai complex.

„Pentru amenajări de bucătării de vară personalizate, clienţii noştri sunt persoane cu venituri peste medie. Produsele de serie – cuptoare, grilluri şi accesorii – se adresează unei clientele cu venituri medii“, mai spune antreprenorul.

* * *

59

Cum sa cultivi legume chinezesti in gradina  Redactia Financiarul Data feb. 25, 2020

Daca pana acum gaseai legumele chinezesti doar in supermarketuri, ei bine, poti sa le cultivi usor chiar in propria gradina. Aceste legume se pot cultiva chiar si pe timpul anotimpului rece in anumite zone, acolo unde temperaturile nu scad considerabil. Pentru a creste iarna, legumele se seamna de la sfarsitul verii si sunt recoltate primavara.

Cateva soiuri pe care le poti recolta sunt:

Broccoli chinezesc

Este cunoscut si sub numele de gai lan sau krailaan. Toate partile din acest broccoli chinezesc sunt comestibile si se utilizeaza in diverse retete culinare asiatice si nu numai. Fata de broccoli obisnuit, kaailan este mai subtire si trebuie sa fie recoltat inainte de inflorire. Recolta se poate obtine in mod repetat, taind tulpina si lasand cele 4 frunze tinere care ajuta la fertilizara rapida a radacinii.

Varza chinezeasca

Sunt mai multe soiuri de varza chinezeasca care se regasesc pe piata. Cel mai intalnit insa este cel in forma deinima, wong bok. Textura acestui tip de varza este fina si are frunze crocante. O capatana matura ajunge la aproximativ 1.5 kg. Pentru a avea o recolta bogata, este recomandat sa folosesti ingrasamant si materie organica. In aproximativ 10 sptamani se cultiva recolta atunci cand planta ajunge la aproximatvi 20-30 cm.

Mizuna

Este o planta de culoare verde deschis. Este cunoscuta in cultura japoneza si ca mustar de paianjen sau konya. Mizuna are frunze de culoare verde deschis, cu tulpina subtire si o aroma piperica, amaruie. Planta ofera o sursa bogata de vitamina K si C.

60

Ridichia alba

Ridichia alba sau daikon este cultivara in special pentru tulpina sa iute si alba. Cateva soiuri au si frunze comestibile ce se utilizeaza in salate. Coaja are un gust foarte amar, asa ca pentru utilizare se recomanda curatarea cojii. Recolta se face dupa aproximativ 7 saptamani de la insamantare, in momentul in care planta are 30-50 de cm. Se poate utiliza la mancaruri gatite sau doar salate.

Alimente asiatice

Poti recolta legume chinezesti intr-un sol foarte fertil si bine drenat. Aceste legume necesita un compost sau gunoi de grajd pentru a se dezvolta rapid si sanatos. Pentru cultivarea acestui tip de legume se fac gropi de un centimetru din 20 in 20 de centimetri distanta. Se plantreaza plantele, iar cand sunt destul de mari, este necesar sa le raresti pentru a nu-si lua reciproc din resursele necesare dezvoltarii. E important sa aplici ingrasamant lichid la 2-3 saptamani. Deoarece sunt legume care se pot deteriora foarte usor, trebuie sa le recoltezi la timpul potrivit. Legumele asiatice se folosesc la salate sau alte retete de mancare cu specific chinezesc.

Varza Bok Choy

Varza chinezeasca Bok Choy se poate recolta in mai multe variante – tulplina alba sau verde pal. Varza cu tulpina verse este mai plata si nu la fel de suculenta ca cea cu tulpina alba. Frunzele sunt foarte fragede, iar de cele mai multe ori se gaseste in varianta pitica.  Aceste legume cresc foarte bine primavara si toamna, deoarece se bucura de temperaturi mai mari. Sunt si soiuri care tolereaza eficient temperaturile scazute.

* * *

Elite Surface Systems oferă beneficiarilor tot ce e mai bun pentru afacerile lor  meatmilk  25 februarie 2020

Prin activitatea de zi cu zi, Elite Surface Systems, companie de…elită din domeniul pardoselilor industriale, stabilește cu fiecare proiect pe care îl finalizează standarde de calitate din ce în ce mai ridicate. Căutând să aflăm mai mult detalii

61

despre companie, realizări și proiecte, ne-aam adresat doamnei Ana Răducu, Manager General, aceea care ne-a acordat interviul de mai jos.Contribuim la ridicarea standardelor de calitate

Meat.Milk: Stimată Doamnă Ana Răducu, vă rugăm să ne oferiți detalii despre compania pe care o conduceți. Când a luat ființă Elite Surface Systems și care au fost principalele etape de dezvoltare?

Ana Răducu: Debutul nostru pe piața construcțiilor din România, a avut loc într-un moment complicat pentru majoritatea firmelor românești, în plină criză economică. Dar, experiența și cunoștințele acumulate de firma mamă, ne-a permis să depășim această etapă și să ne dezvoltăm an de an.

În primul an de activitate echipa de aplicatori era mixtă, fiind formată din muncitori din Spania și România. Au urmat instruirea și formarea de echipe de aplicatori compuse doar din muncitori români. De asemenea am investit în achiziția de noi echipamente de lucru și autoutiliare. A urmat accesarea de fonduri pentru dezvolare prin programul Regio, prin intermediul căruia s-a reușit achiziția de echipamente moderne pentru pregătirea suprafețelor, ceea ce ne-a permis să mărim numărul de angajați și să avem timpi de execuție mult mai buni.

MM: Care este caracteristica activității din România?

AR: Prin serviciile pe care le oferim, ne propunem să contribuim la ridicarea standardului de calitate în lucrările din domeniul pardoselilor turnate de pe teritoriul României. Tratăm fiecare proiect și client în mod individual, pentru a descoperi și aplica cele mai inspirate soluții de acoperire și protecție a pardoselilor. Am selectat și am adus împreună resurse umane, materiale și tehnologie de cea mai bună calitate, pentru a ne ridica de fiecare dată la nivelul așteptărilor clienților noștri.

Clienții noștri sunt parteneri pe termen lung

MM: Vă rugăm să detaliați gama de produse, sisteme și servicii.

AR: Echipa noastră  este specializată în proiectarea, pregătirea suprafețelor și aplicarea de sisteme complexe și variate de pardoseli epoxidice și poliuretanice, pardoseli din beton poliuretanic, pardoseli conductive, disipative, antistatice, pardoseli pentru parcări auto clasificate conform standardului german OS sau pardoseli decorative, menite să raspundă celor mai exigente cerințe și standarde de calitate, igienă, durabilitate și design.

MM: Care a fost cel mai reușit proiect?

62

AR: Pentru noi, fiecare lucrare este importantă și am pus suflet în realizarea tuturor proiectelor. Nu putem spune că avem un singur proiect de suflet, toți clienții noștri sunt importanți, indiferent de mărimea suprafeței realizate și de sistemul aplicat. Clienții noștri sunt pertenerii noștri pe termen lung.

Inovarea, în centrul atenției

MM: La ce nivel se află compania Elite Surface Systems, din punct de vedere al tehnologiilor pe care le folosiți?

AR: Suntem în permanență conectați la evoluțiile tehnice din domeniul nostru de activitate și utilizăm echipamente performante, materiale moderne, proceduri de aplicare controlate, pentru a obține cele mai bune rezultate.  Am făcut o prioritate din achiziția de utilaje performante,  pentru pregătirea stratului suport și aplicarea rășinilor sintetice, reușind astfel să perfecționăm raportul calitate-preț.

Un alt punct forte al firmei este reprezentat de angajații pe care îi avem, cu o vechime de peste 10 ani, și care reușesc să presteze constant lucrări de cea mai bună calitate și într-un timp foarte scurt.   

MM: Procentual, cât reprezintă activitatea de cercetare și inovare a companiei?

AR: În cadrul companiei, am implementat în ultimii ani diverse acţiuni de inovare,  orientate spre metode de management și organizarea afacerii, acțiuni care au contribuit la obţinerea de avantaje competitive durabile, dar, în același timp, am dedicat anual un buget minim de 10% din cifra de afaceri activităților de inovare de produs sau inovare de sistem, cu scopul creării unui produs nou sau îmbunătăţit,  în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice și uşurinţă în exploatare.

Dorim întoarcerea muncitorilor români în România

MM: Cum asigurați necesarul de forță de muncă și pregătirea salariaților?

AR: Angajații cu care  lucrăm la construcția numită Elite Surface Systems au pus bazele acestei companii și au crescut o dată cu ea, reușind prin experiență să devină mentori pentru cei nou veniți. În permanență, participăm la training-uri organizate de către furnizorii noștrii de materiale, pentru a ne perfecționa și a învăța despre noi produse și sisteme.

Pentru recrutarea de noi resurse umane calificate, colaborăm cu agenții de profil, inclusiv prin promovarea posturilor libere în afara țării, în speranța

63

atragerii în tară a românilor care muncesc în afara granițelor în domenii similare.

Viitorul companiei, în concordanță cu viziunea europeană

MM: În ce a constat programul Regio accesat și care au fost rezultatele sale?

AR: Obiectivul general al proiectului a vizat consolidarea pe piață și îmbunătățirea competitivității economice a S.C. ELITE SURFACE SYSTEMS S.R.L, prin reducerea timpului de execuție, creșterea calității și diversificarea gamei de servicii oferite, precum și creșterea numărului de clienți. Astfel, investiția în echipamente noi, cu performanțe semnificativ îmbunătățite și mult mai eficiente din punct de vedere al consumului de energie, a sporit capacitatea de execuție a lucrărilor,  asigurând astfel o creștere sănătoasă a cifrei de afaceri. Rezultatele proiectului se văd însa cel mai bine în feedback-ul clienților.

MM: Care sunt proiectele de viitor?

AR: Proiectele noastre de viitor vin în strânsă legătură cu vizunea europeană asupra următorilor ani și anume cu preocupări spre o Europă mai inteligentă, spre o Europă mai verde, etc. Conform pachetului legislativ 2021-2027, propus de Comisia Europeană, alocările dedicate României din fondurile aferente Politicii de Coeziune însumează peste 30 miliarde euro. În consecință atragererea de fonduri europene este o prioritate pentru noi.

Pe termen scurt ne vom concentra pe mărirea și întărirea competențelor echipei, precum și pe achiziția de noi tehnologii, pentru pregătirea suprafețelor de beton prin șlefuire și sablare cu alice metalice. În paralel cu cele descrise mai sus, ne vom concetra pe formarea și perfecționarea unei echipei pentru aplicarea de poliuree.

Deși deținem  know-how-ul și echipamentul necesar, încă nu am reușit formarea unei echipe dedicate pentru acest tip de aplicări. Ne dorim foarte mult ca, în viitorul apropiat, să introducem în oferta societății și execuțiile de hidroizolații și pardoseli pe bază de poliuree.

MM: Vă rugăm să adresați un mesaj beneficiarilor și posibililor beneficiari din sectoarele de carne și lapte ale României.

AR: Experiența dobândită de-a lungul anilor ne-a permis să extindem activitatea companiei și în zona de consultanță tehnică, având colaborări cu antreprenori, constructori și arhitecți, pentru foarte multe proiecte derulate la nivel național. Mesajul nostru este ca Beneficiarul să accepte provocarea de a-și dori ceea ce este mai bun pentru afacerea lui și să solicite consultanță de

64

specialitate, deoarece nu toate rășinile sintetice se pretează pentru aplicarea în spații de producție alimentară, iar, în timp, o alegere nepotrivită ne va costa scump.

* * *

Furaje si nutreturi recomandate vitelor in anotimpul rece  meatmilk  25 februarie 2020  

Nutriţia animalelor, mai ales în sezonul rece, este un factor cu influenţe asupra stării de sănătate a acestora, a nivelului de producţie, dar şi reproducţie şi, nu în ultimul rând, pune bazele unei reale eficiențe economice, astfel încât pentru atingerea indicatorilor optimi este indicat să fie luat în calcul.

Obiectivul: Menținerea producției la nivelul verii În ceea ce priveşte alimentaţia vacilor în timpul sezonului rece, obiectivul principal trebuie să fie menţinerea unui nivel de producţie similar cu cel din timpul verii. Însă pentru realizarea acestui obiectiv trebuie acordată o atenţie deosebită adaptării   animalelor la schimbările de hrană presupuse de venirea iernii, de trecerea de la regimul de păşunat la cel de stabulație. Perioada de stabulație (procedeu de întreţinere şi hrănire a animalelor prin menţinerea lor în grajd pe perioada de iarnă) durează de la 15 octombrie până la 15 aprilie, cu oscilaţii de două săptămâni în plus ori în minus, în funcţie de zonă.

Este indicat ca această perioadă de adaptare să fie realizată lent, prin prelungirea

hrănirii, într-o prima etapă, cu furaje verzi şi adăugarea treptată a alimentelor specifice perioadei de stabulație, rădăcinoase, fânuri sau furaje murate.  Până la sfârşitul lunii noiembrie, cantităţile de sfeclă şi furaje murate din alimentaţia vacilor trebuie să fie preponderente, astfel că, la debutul primei luni de iarnă, să se poată trece la regimul alimentar specific acestui anotimp.  În timpul iernii,   baza   alimentaţiei   vacilor   sunt   rădăcinoasele,   fânurile   şi   nutreţurile însilozate, care asigură   80- 85%  din hrană,  completarea   fiind reprezentată   de concentrate şi fibroase de calitate.

Se consideră că o cantitate care să satisfacă necesarul de nutrienţi constă în 3 kilograme de fân de leguminoase sau fân obişnuit, care poate fi, la nevoie,

65

înlocuit cu grâu şi coceni, paie de orz sau ovăz. În sezonul rece, este bine ca vacile să fie hrănite cu nutreţuri de volum conservat (fibroase, suculente) şi supliment de concentrate, în funcţie de producţia de lapte. Se recomandă ca raţia de hrană să cuprindă 40-50% nutreţuri suculente, 30-35% fân şi nutreţuri grosiere, 20-40% concentrate.

Caracteristicile unei diete perfecte! Dieta vacilor cu o producţie bună de lapte trebuie adaptată pentru a fi susţinute

toate necesităţile de nutrienţi. Acestea vor primi în raţia zilnică concentrate sub

formă de siloz de ştiuleţi de porumb cu 10-15% celuloză, dar şi suplimente proteino-vitamino-minerale. Cu o raţie alcătuită din fibroase şi suculente, necesarul zilnic de întreţinere şi producţie va fi satisfăcut, asigurându-se astfel o producţie de 5 până la 10 litri de lapte pe zi.

În cazul în care se doreşte un supliment de producţie, poate fi introdus în hrana vacilor ştiuleţi de porumb cu pănuşi, la care se adaugă un amestec proteino-vitamino-mineral. Acest supliment va fi însă inclus doar în raţia zilnică a acelor vaci cu performanţe de producţie. Raţia stabilită trebuie împărţită în trei tainuri zilnice, care se dau la ore fixe pentru creearea unui reflex. Concentratele trebuie să constituie raţia unei singure porţii de hrană, cea de dimineaţă sau cea de prânz, însă va fi împărţită în două sau chiar trei porţii, pe măsură ce cantitatea creşte de la 2 la 6 kilograme.

Pentru vacile care au o producţie scăzută de lapte, iniţial raţia zilnică va consta în coceni şi paie tocate, apoi fân sau suculente şi, în cele din urmă, concentratele. În cazul vacilor cu o producţie mare de lapte, prima raţie va consta în fan, urmat de concentrate şi apoi suculentele.  Cantitatea de fân administrată unei vaci este de 10-12 kg. Se calculează circa 2 kg de fân/100 kg greutate vie. Pe toată perioada de stabulație, care durează în jur de 6 luni, trebuie să se asigure un necesar de circa 2-2,3 tone de fân/vacă. Indiferent de condiţii, trebuie administrat un minim de 3 kg fân pentru fiecare vacă pe zi, restul putând fi completat cu paie de ovăz, orz, grâu, coceni de porumb.

O   atenţie deosebită   trebuie   acordată   adăpării   pe   timpul   iernii,   această

pentru că pe timpul sezonului rece, vitele consumă multă substanţă uscată. Esterecomandat ca, la un kilogram de substanţă uscată din furaje, să fie adăugate până la 6 litri de apă. 

”Vaca este o uzină vie!” Este ştiut faptul că vitele care intră în iarnă cu rezerve scăzute de grăsime corporală au nevoie de o suplimentare a raţiei de

66

furaj, pentru a se încălzi, cu până la 70%. Cel mai bine ar fi să ne asigurăm că acestea intră în iarnă într-o formă corporală optimă. Dacă acest lucru nu a fost posibil din diverse motive, vitele slabe trebuie hrănite suplimentar cu cereale şi fân. În timpul perioadei de iarnă, vacile pot pierde şi până la 55 de kilograme.

După ce acestea fată, raţia zilnică trebuie suplimentată pentru ca necesarul de nutrienţi   din   perioada   aceasta   să   fie   satisfăcut,   vitele   să   poată   alăpta coresponzator şi să intre în programul de creştere. Dacă vitele pierd mai mult în greutate decât media admisă, acest fapt poate periclita grav sănătatea şi funcţia de reproducere.  De alfel, vacile care alăptează, cele cu producţie mare de lapte şi tineretul trebuie să beneficieze de furajele de cea mai bună calitate şi suplimente nutritive.

Pentru vacile care  alăptează,  necesarul minim  de hrană înseamnă de două ori necesarul de energie şi proteine. Dacă   pleava   şi   paiele   sunt   tratate   cu   ammoniac, acest fapt va creşte conţinutul de proteină brută şi energie. Vitele vor consuma o cantitate mai mare din acest amestec, cu până la 20%, în timp ce consumul de cereale va scădea cu o treime.

Suplimentele alimentare trebuie acordate tuturor vitelor pe vreme de iarnă, atât celor care alăptează şi celor producătoare de lapte, dar şi celor care se află într-o stare fizică sub optimă. Indicat este să se crească cantitatea de cereale la fiecare scădere semnificativă a temperaturii cu câte două kilograme, pentru a-şi putea menţine temperatura corpului.

O soluţie pentru a suplimenta lipsa de nutrienţi din furajele recoltate pe timp secetos este introducerea în alimentaţie a suplimetelor nutritive, cum sunt blocurile   minerale  şi   premixurile  vitamino-minerale. “Vaca  este o uzină vie și trebuie respectat orarul biologic 24 de ore din 24, privind furajarea cantitativă și calitativă. Deci, vorba românească „Vaca îți dă după cât îi dai” este cât se poate de adevărată.  Pentru ca producția de lapte să se realizeze relativ  uniform  pe tot parcursul   anului,  pentru fiecare femelă trebuie acordată atenția   cuvenită, în special hrănirii vacilor în perioada de iarnă”, spune dr. ing. Ioan Mihalca, șeful Serviciului Tehnic Zonal Maramureș. În sezonul rece, alimentaţia este unul dintre factorii determinanți pentru producţia   de lapte, iar modul în care vacile sunt hrănite în această perioadă va influenţa şi eficiența economică a exploatării lor, drept pentru care trebuie să i se acorde toată atenţia cuvenită.

* * *

67

Măsuri pentru prevenirea şi combaterea zoonozelor meatmilk  25 februarie 2020

  Zoonozele sunt boli produse de numeroşi agenţi patogeni ai animalelor, ce se pot transmite de la animale la om, dar şi invers.În funcţie de agentul patogen care le produce, zoonozele pot fi clasificate în următoarele categorii:

– zoonoze virale – (gripa, rabia, variola) ;

– zoonoze bacteriene – (antrax, tuberculoză, salmoneloze, stafilococi, clostridii, infecţii colibacilare, bruceloză, campilobacterioză, rujetul, leptospiroza, pasteureloza, morva);

– zoonoze produse de prioni – (encefalopatiile spongiforme transmisibile);

– zoonoze produse de ricketsii şi clamidii – (febra butonoasă, febra Q);

– zoonoze micotice – (dermatofitoze);

– zoonoze parazitare – (giardioza, ascaridioza, teniaza, trichineloza, cisticercoza, hidatidoza, toxoplasma, toxocaroza, fascioloza, sarcocistoza, cenurozele).

– Riscul de contaminare a omului este posibil prin:

– contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de germeni;

– manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna, etc);

– contactul cu obiecte contaminate de animalele bolnave;

– alimentele provenite de la animale bolnave;

– consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de medicul veterinar, sau incorect preparate termic;

– nerespectarea normelor generale de igienă şi profilactice;

Anual sau pe termene medii şi lungi sunt stabilite de către autorităţilor sanitare veterinare centrale şi judeţene strategii şi programe care să asigure

68

statusului de sănătate a animalelor domestice şi sălbatice, corelaţia dintre bolile animalelor şi transmiterea acestora la om, precum şi pentru asigurarea condiţiilor de calitate şi salubritate a produselor de origine animală destinate consumului uman, având la bază frecvenţa, aria de răspândire şi evoluţia bolilor transmisibile în rândul populaţiilor de animale şi umane, gravitatea bolilor pentru om, supravegherea calităţii hranei animalelor şi a oamenilor, dar şi consecinţele posibile pe plan social şi economic.

Pentru implementarea acestor strategii şi programe, medicii veterinari care activează în sectorul de stat şi medicii veterinari cu liberă practică, asigură o gamă largă de servicii de specialitate, conforme legislaţiei europene şi naţionale, în beneficiul celor care investesc în creşterea animalelor şi în domeniul procesării, depozitării şi comercializării produselor de origine animală, prin:

– efectuarea operaţiunilor de supraveghere, prevenirea şi combatere a bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om, prin acţiuni de monitorizare clinică a bolilor, vaccinări imunoprofilactice, tratamente profilactice şi curative antiparazitare, prelevarea de probe pentru supravegherea bolilor prin analize şi examene de laborator;

– aplicarea criteriile de calificare a statusului de sănătate a efectivelor de animale în relaţie cu tuberculoza, leucoza enzootică, bruceloza, encefalitele spongiforme la bovine şi scrapia la ovine, prin operaţiuni specifice, prelevări de probe şi examene de laborator;

– implementarea normelor sanitare veterinare privind biosecuritatea, protecţia şi bunăstarea animalelor de fermă şi din exploataţiile individuale. prin evaluări şi controale programate;

– monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor şi subproduselor de origine animală, notificarea şi certificarea internă şi internaţională, în condiţiile legii;

– monitorizarea focarelor de boală declarate, eliminarea operativă a animalelor bolnave, executarea dezinfecţiilor şi a altor acţiuni specifice în vederea stingerii focarelor respective;

– monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei privind utilizarea medicamentelor, cu prioritate a antibioticelor şi a produselor antiparazitare, a furajelor medicamentate, precum şi a circulaţiei acestora;

– îmbunătăţirea sistemului de inspecţii şi control în domeniul creşterii animalelor şi a siguranţei lanţului alimentar, prin promovarea unui sistem de

69

informare, educare şi consultanţă de specialitate a operatorilor economici, care să genereze creşterea calităţii activităţiilor şi a serviciilor acestora, prin:

– monitorizarea exploataţilor de animale, care furnizează materii prime pentru unităţile de procesare;

– îndeplinirea condiţiilor generale de funcţionare şi de igienă a unităţilor de profil;

– asigurarea condiţiilor optime la recepţie, la procesare, depozitare, expunere şi desfacere a materiilor prime şi a produselor finite;

– existenţa documentelor care atestă originea (trasabilitatea), cantitatea, calitatea produselor şi efectuarea acţiuniilo D.D.D;

– etichetarea produselor, cu informarea corectă privind componentele acestora;

– supravegherea prin analize de laborator a calităţii şi salubrităţii, materiilor prime, produse culinare, produse finite, din probe afluite pentru examene fizico-chimice, microbiologice, pentru determinarea aditivilor, contaminanţi şi pesticide, monitorizarea alimentelor care conţin organisme modificate genetic şi teste de sanitaţie pentru supravegherea stării de igienă a unităţilor;

– implementarea unei abordări eficiente în privinţa comunicării directe, sau în mass-media locală şi centrală, prin punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor de interes general, a actelor normative componente a legislaţiei specifice, a programelor şi strategiilor propuse de autoritatea veterinară;

– comunicare şi colaborare cu autorităţile centrale şi locale, implicate, cu asociaţii profesionale şi alte organizaţii civice, având drept scop integrarea activităţii sanitare veterinare în ansamblul protejarea sănătăţii animalelor şi a populaţiei în contextul dezvoltării economice şi sociale;

Un rol important pentru prevenirea şi combaterea zoonozelor, revine autorităţilor locale, crescătorii de animale, operatorii din domeniul alimentar şi nu în ultimul rând populaţiei, având obligaţii în implementarea acţiunilor de protejarea a sănătăţii animalelor prin măsuri de profilaxie generală, de profilaxie specifică, de proceduri şi mecanisme tehnologice specifice care să asigure că riscul contaminării este redus la minim, responsabilităţi care se referă la:

– modernizarea creşterii animalelor în exploataţii comerciale (ferme) care să asigure cerinţelor optime de biosecuritate, igienă, protecţie şi bunăstare;

70

– să permită medicului veterinar monitorizarea stării de sănătate a animalelor din proprietate şi să anunţe cazurile de îmbolnăviri sau de mortalităţi la speciile pe care le au în proprietate;

– să respecte dispoziţiile autorităţii veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;

– să asigure normelor de protecţie şi bunăstare a animalelor, privind protecţia sanitară a exploataţiei, adăpostirea, hrănirea, adăparea şi a normelor de microclimat;

– să respecte legislaţia privind gestionarea animalelor de companie (câini, pisici, dihori, etc.) animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi la oameni, precum şi prin agresarea fizică a populaţiei;

– să respecte interdicţia tăierii animalelor în scopul comercializării cărnii sau produselor rezultate pentru consum public, în alte locuri sau spaţii decât cele autorizate sanitar veterinar;

– să prezinte probe de carne de la porcii sacrificaţi în gospodărie, sau vânat împuşcat (mistreţ, urs) pentru efectuarea examenul trichineloscopic, de către medicii veterinari din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare de la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţ;

– să efectueze curăţirea mecanică şi dezinfecţia adăposturilor, a acţiunilor de deratizare şi demuştizare, cu unităţi şi personal de specialitate;

– să colecteze cadavrele şi deşeurile animaliere în vederea transportului cu sprijinul autorităţilor locale, la unitatea de distrugere Protan;

– educaţia sanitară a populaţiei, a personalului care lucrează cu animalele şi consumă produsele obţinute de la acestea prin:

– achiziţionarea alimentelor, în special a cărnii, a laptelui, a peştelui şi a ouălor, numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul „stradal”,

– evitarea consumului de produse şi subproduse de origine animală necontrolate sanitar vetrinar sau nepreparate termic,

– asigurarea igienei corporale pentru animalele şi a mediului în care habitează acestea,

– efectuarea deparazitărilor periodice interne şi externe şi a vaccinărilor anuale a acestora,

71

Medicii veterinari în colaborare cu autorităţile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, au acţionat şi vor acţiona şi în viitor cu competenţă, profesionalism şi fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariţie a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătăţii animalelor, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătăţii publice, în protejarea mediului. precum şi în alte priorităţi economice şi sociale.

Dr. Penţea Ioan Viorel – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

* * *

Oysho şi Massimo Dutti susţin 245 de copii din programul Pâine şi Mâine, desfăşurat de Fundaţia World Vision România D.F. Miscellanea / 26 februarieOysho şi Massimo Dutti susţin Fundaţia World Vision România şi oferă o nouă şansă la educaţie pentru 245 de copii din mediul rural, prin programul Pâine şi Mâine. Programul derulat de Fundaţia World Vision România ajută copiii din clasele primare care locuiesc în sate defavorizate din România să meargă la şcoală, oferindu-le o masă caldă în fiecare zi şi sprijin pentru realizarea temelor, informează un comunicat remis Redacţiei noastre.Iniţiat în 2016, Pâine şi Mâine îşi propune îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi reducerea abandonului şcolar în rândul elevilor de şcoală primară din comunităţi defavorizate din Dolj, Vâlcea, Vaslui şi Cluj. În acest moment, în program sunt incluşi 1.259 de copii.

Programul le oferă copiilor o masă caldă pe zi (cu două feluri şi un desert) şi posibilitatea de a se pregăti în fiecare zi, timp de două ore, într-un program de tip "Şcoală după şcoală", sub coordonarea unui profesor angajat special pentru acest proiect. Astfel, proiectul previne abandonul şcolar pentru că familiile nevoiaşe nu mai au grija hranei zilnice pentru copii, iar elevii pot să-şi facă temele într-un mediu sigur şi liniştit, mai informează sursa.

Mihaela Nabăr, Director Naţional World Vision România, a declarat: "Le mulţumim noilor noştri prieteni de la Oysho şi Massimo Dutti pentru că au ales să investească în educaţia copiilor din mediul rural. Doar cu parteneri asemenea lor, responsabili şi dedicaţi cauzelor sociale, reuşim să schimbăm generaţiile viitoare. Pentru că atunci când reuşim să educăm un copil, transformăm o comunitate şi, prin eforturi comune continue, transformăm o ţară întreagă. ".

72

Un soi inedit – pepenele cu aroma de coniac (video) In feb. 26, 2020

O nouă cultură agricolă se pregătește să ia cu asalt exploatațiile din România. Este vorba de pepenele cu aromă de coniac.

Acest soi a fost aclimatizat după 20 de ani de cercetări și are mai multe proveniențe. Materialul genetic a fost colectat din diverse zone de origine și selectat în cadrul procesului de ameliorare.

Pe lângă aroma sa deosebită și gustul unic pe care îl oferă, acest soi de pepene se remarcă și printr-un conținut bogat de glucide, proteine și vitamine. Fructul este utilizat şi în medicina umană ca diuretic și regenerator de țesuturi. De asemenea, pepenele cu aromă de coniac este recomandat în anemii, reumatism și tuberculoză pulmonară.

https://youtu.be/DbrEgN_lrcw

* * *

Ministrul Mediului avertizează: România va rata ţinta de 50% pentru reciclarea deşeurilor la finele anului şi vom plăti penalizări

Reciclad’OR: Sistemul depozit este singura şansă să colectăm mai mult. Fără acesta nu putem merge înainte ca ţară Posted by: Lidia Neagu in Business, Poluare 26 February 2020Sistemul depozit este singura şansă la momentul de faţă să creştem cantităţile de deşeuri colectate şi astfel să reducem cantitatea de deşeuri care ajunge la groapa de gunoi, a declarat Denise Deleanu, Chief Operating Officer al Reciclad’OR, la conferinţa Circular 7, organizată de Green Report.

73

“Credem că este sistemul depozit singura şansă la momentul de faţă să creştem cantităţile de deşeuri colectate şi automat reducerea cantităţii de deşeuri ce ajunge la groapa de gunoi. Fără sistemul depozit nu vom reuşi să mergem înainte ca ţară. Dar am încredere că România este capabilă să treacă peste micile probleme pe care le întâlneşte şi vom reuşi să atingem sper eu în celo mai scurt timp posibil, ţintele care ne-au fost impuse de UE”, a spus Deleanu.Ea a amintit că, recent, Consiliul Concurenţei a recomandat ca şi colectorii care sunt autorizaţi de Ministerul Mediului şi care demonstrează că au capacitate tehnică, financiară şi logistică, să facă parte din acest sistem al colectării selective pentru populaţie.Pentru cetățeni, sistemul-depozit presupune achitarea unei garanții în momentul achiziției unui produs cu ambalaj de tip PET/doză de aluminiu, iar contravaloarea garanţiei va fi primită înapoi în momentul returnării ambalajului.La rândul său, Constantin Damov, preşedintele Green Group şi şeful Asociaţiei Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC), a explicat că problema reciclării în România este colectarea, nu reciclarea.“Ca să răspund la întrebarea cine e de vină pentru gradul mic de reciclare din România, o să spun cum se spune la Iaşi: “Toţi suntem di vină”. Problema responsabilităţii, care s-a aruncat undeva unde nu se mai controlează. Nu avem puncte de măsurare, nu ştim ce măsurăm, nu ştim de raportăm, până la urmă nu ştim ce facem. În România, măsurăm reciclarea pe câmp, adică pe unde strânge cineva (…) Lucrurile trebuie puse la punct. Este probabil pentru prima oară când Ministerul Mediului poate să ia nişte decizii pe baza unui studiu, Până acum, deciziile s-au luat pe emoţie… Coaliţia noastră ar vrea să facă un studiu cu mediul academic din România despre ce s-a întâmplat din momentul în care a apărut această OUG 74, anul trecut. Să vedem care sunt efectele şi cum a evoluat colectarea la noi în ţară. Problema reciclării este colectarea, nu reciclarea. Toată lumea spune că România nu reciclează suficient. Nu, România nu colectează suficient”, a atras atenţia Damov.Deși a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2019, sistemul “plătești pentru cât arunci” nu este implementat sau, în cel mai bun caz, funcţionează cu sincope

74

și nu la nivelul întregii țări. Cantitățile de deșeuri “duse la groapă” nu scad. Dimpotrivă, costurile pentru unităţile administrativ teritoriale sunt în creștere, prin taxarea depozitării (de la 30 lei/tonă în 2019, la 80 lei/tonă în 2020).Sistemul de garanție-depozit pentru ambalajele returnabile funcționează și el cu sincope, deși în multe țări acesta și-a dovedit utilitatea.Dacă ţinta europeană pentru deşeurile municipale pentru acest an este de 50%, în 2025 creşte la 55%, iar în 2030 – 60%. Pentru deşeurile din construcţii şi demolări nepericuloase, ţinta pentru acest an este de 70%, urmând ca la finalul anului 2024, CE să stabilească ţinte noi.Directiva privind deşeurile din ambalaje are o ţintă generală de 55% în prezent, iar pentru plastic este de 22,5% (50% la finele anului 2025), pentru lemn 15% (25% în 2025), sticlă – 60% (70% în 2025), hârtie şi carton – 60% (75% în 2025), iar pentru metale ţinta este de 50% (70% la sfârşitul lui 2025). 

* * *

Ministrul Mediului avertizează: România va rata ţinta de 50% pentru reciclarea deşeurilor la finele anului şi vom plăti penalizări Posted by:   Lidia Neagu   in   Poluare ,   Slider homepage  26 February 2020România va rata țintele asumate pentru 2020 privind ratele de reciclare pentru deșeurile municipale de 50% şi va plăti penalizări până la remedierea situaţiei, a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor la Conferinţa Circular 7, organizată de Green Report.

Reciclam oficial doar 13%, iar aproape 70% aruncăm la gropile de gunoi, în condițiile în care pentru unele gropi de gunoi avem deja declanșate proceduri de infringement.

“Din păcate, nu vom atinge ţinta de 50% la sfârşitul anului. Nu reciclăm cât ne-am dori şi nu pentru că nu ar avea cine şi nu ar avea cum, ci pentru că nu prea avem ce. Problema noastră cea mai importantă astăzi este cum toate aceste deşeuri cu o valoare ridicată, în loc să le vedem la gropile de gunoi, ar

75

trebui să ajungă la reciclatori. Am o pasiune pentru păduri, dar nu vreau să vă ascund că am fost la groapa de gunoi de la Boldeşti, din Prahova, apoi am fost la Chiajna, ieri la Glina şi mi se rupe sufletul când văd în aceste depozite imense cantităţi de PET-uri care în mod normal ar putea fi reciclate. Sunt un mare fan al sistemului garanţie-depozit şi sunt convins că vor creşte procentele de reciclare. Dacă nu atingem cotele asumate vom plăti penalizări până la remedierea situaţiei, iar cosul va fi mai mare decât dacă am fi rezolvat problema”, a afirmat Costel Alexe.

El a adăugat că în Bucureşti, gradul de reciclare este de doar 8%, dar că sunt oraşe care au un grad mare de reciclare, precum Buzău şi Baia Mare.Alexe a apreciat că autorităţile publice locale trebuie să fie mai implicate în privinţa colectării deşeurilor municipale şi că, pe de altă parte, autorităţile de control nu-şi fac treaba aşa cum ar trebui.

“Consider că autorităţile publice locale trebuie să fie mult mai mult preocupate de ceea ce înseamnă colectare separată, nu doar de salubrizare. Astăzi, din păcate, avem această mentalitate doar să facem curăţenie. Trebuie să vă mărturisesc că autorităţile de control din ţara noastră nu-şi fac treaba aşa cum ar trebui şi nu vreau să nominalizez pe nimeni.

Dacă Garda de Mediu, dacă APM-urile, dacă AFM-urile ar fi urmărit dacă sunt respectate contractele între autorităţile publice locale şi operatori, dacă ar fi verificat cum operatorii îşi fac treaba, am fi reuşit, numai că toate instituţiile de control ale statului român din subordinea oricărui minister aproape că intenţionat au fost subdimensionate, subfinanţate şi dacă a mai intervenit şi politicul ajungem în situaţia în care nu suntem acolo unde ne-a dori cu toţii. Am lansat public către toţi cei care sunt implicaţi în această industrie, de la producători la reciclatori, să facem în aşa fel încât să fie un consens.Deși a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2019, sistemul “plătești pentru cât arunci” nu este implementat sau, în cel mai bun caz, funcţionează cu sincope și nu la nivelul întregii țări. Cantitățile de deșeuri “duse la groapă” nu scad. Dimpotrivă, costurile pentru unităţile administrativ teritoriale sunt în creștere, prin taxarea depozitării (de la 30 lei/tonă în 2019, la 80 lei/tonă în 2020).Sistemul de garanție-depozit pentru ambalajele returnabile funcționează și el cu sincope, deși în multe țări acesta și-a dovedit utilitatea.Dacă ţinta europeană pentru deşeurile municipale pentru acest an este de 50%, în 2025 creşte la 55%, iar în 2030 – 60%. Pentru deşeurile din construcţii şi demolări nepericuloase, ţinta pentru acest an este de 70%, urmând ca la finalul anului 2024, CE să stabilească ţinte noi.

76

Directiva privind deşeurile din ambalaje are o ţintă generală de 55% în prezent, iar pentru plastic este de 22,5% (50% la finele anului 2025), pentru lemn 15% (25% în 2025), sticlă – 60% (70% în 2025), hârtie şi carton – 60% (75% în 2025), iar pentru metale ţinta este de 50% (70% la sfârşitul lui 2025).

* * *

Vinul de azi: McGuigan Reserve Chardonnay 2019 POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

McGuigan este un brand de familie, unde tradiția este păstrată din generație în generație. Reserve Chardonnay 2019 este un vin premium elegant, premiat în repetate rânduri în cadrul competițiilor de profil.

Strugurii care intră în compoziția sortimentului sunt selecționați din podgorii situate în sudul Australiei, inclusiv de pe Dealurile Adelaide.

Aici clima favorizează intensitatea și profunzimea aromelor soiului. Este un vin complex, echilibrat, cu note bogate de citrice, piersica albă și caise.

Pe palat se simt aromele de smochine și fructe de livadă, completate de accente lemnoase subtile și un postgust lung și aromat, cu note de grapefruit. Este ușor de băut, fiind o alegere potrivită pentru serile calde de vară, petrecute în compania prietenilor. 

* * *

Pericolul din salata verde: Cum te poate îmbolnăvi Cristina PopescuFructele şi legumele crude sunt un beneficiu imens pentru sănătate. Aduc un conţinut ridicat de fibre în organism, au fitonutrienţi valoroşi, ajută la menţinerea unei greutăţi normale şi previn apariţia bolilor grave. Pieţele şi supermarketurile sunt inundate de spanac, salată

77

verde, ştevie, rucola şi alte asemenea „verzituri” care, din neatenţie, se transformă în inamici şi ne pot îmbolnăvi.

Salata verde – susceptibilă de a fi purtătoare de Norovirus

Norovirusul cauzează majoritatea gastroenteritelor infecţioase – boli extrem de contagioase, cu debut brusc şi simptome severe, potrivit csid.ro. Sunt peste 40 de tulpini de norovirus, ceea ce înseamnă că pot exista îmbolnăviri multiple pe parcursul unei vieţi, iar o persoană care a contactat una dintre tulpinile norovirus, poate fi contaminată din noi la câteva luni.

Norovirus – simptome

Greaţă Vărsături Diaree Crampe intestinale Uneori frisoane şi dureri de cap.

Norovirusul se răspândeşte extrem de repede şi necesită condiţii de igienă extrem de stricte. Simptomele durează 2-3 zile, dar în cazul copiilor şi al persoanelor peste 70 de ani necesită mai multa atenţie, pentru pot avea deshidratare severă.

În multe cazuri, dacă un membru al familiei a contactat norovirus, este posibil ca toţi ceilalţi să fie contaminaţi. Prima metodă de protecţie este spălarea temeinică a mâinilor, cu apă pe cât se poate de caldă şi săpun, timp de 20 de secunde, schimbarea frecventă a prosoapelor la baie sau folosirea de prosoape de hârtie de unică folosinţă. Schimbaţi aşternuturile de pat mai des, spălaţi-le la temperaturi ridicate.Norovirusul este rezistent la gelurile dezinfectante.

Norovirus – cum se tratează?

Este un virus rezistent, care poate supravieţui atât la temperaturi scăzute, cât şi foarte ridicate. Pentru că suferă rapid mutaţii, nu se poate deocamdată

78

vorbi de un vaccin. Antibioticele nu sunt nici ele eficiente. Administrarea de antidiareice, multe lichide, odihnă sunt principalele recomandări.

La care se adaugă:

Evitaţi pregătirea mesei dacă sunteţi bolnav, iar suprafeţele care vin in contact cu legumele crude trebuie dezinfectate foarte bine – de ex. cuţite, tocătoare, veselă.

Asiguraţi-vă un nivel de hidratare ridica În marea majoritate a gastroenteritelor, regimul alimentar reprezintă

80% din tratament. Consumaţi supe, ciorbe, orez fiert, cartof copt – alimente uşor de digerat.

Norovirusul se răspândeşte extrem de rapid în comunităţile cu mulţi copii – creşe, grădiniţe, şcoli.

Dezinfectaţi clanţele, mânerele, telecomenzile, robineţii cu alcool sanitar sau o soluţie de 2 căni de apă şi 2 linguri de înălbitor (clor).

Orice persoană care prezintă vărsături violente şi diaree trebuie izolată minim 72 de ore la domiciliu.

Zmeura, stridiile şi sosurile pentru salate sunt alte medii propice pentru norovirus. Norovirusul poate rezista mult timp în apa subterană.

Atentie: Febra înaltă şi diareea cu sânge sunt semne ale altor afecţiuni şi trebuie mers urgent la medic!

* * *

* * *

79