Standardizarea · De asemenea, standardele deschid calea unei game mai largi de produse şi...

Octombrie 2017 • www.asro.ro

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

ISO „a scris istorie“

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA COMERCIALĂRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Marketing-VânzăriTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

Cuprins

EVENIMENT

Ziua Mondială a Standardizării: Standardele fac oraşele

mai inteligente �� 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Implicare în standardizare �� 2

Participarea la activitatea de standardizare naţională conferă

importante avantaje întreprinderilor din România �� 4

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative din luna septembrie 2017 �� 6

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Fabricant de mochete care mizează

pe conceptul Cradle to Cradle® �� 8

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

„La 70 de ani”, ISO este mai în formă ca niciodată! �� 10

Standardele sunt de viitor �� 12

Economiştii au motive să fie optimişti �� 18

ISO împlineşte 70 de ani �� 20

70 de ani de succese� Momente istorice �� 24

Catalizatorii „discreţi“ ai revoluţiei tehnologice �� 26

STANDARDIZAREA | octombrie 2017 1

EVENIMENT

O aprovizionare suficientă cu apă potabilă, accesul la o energie care protejează mediul, posibilitatea de a se deplasa eficient de la o destinaţie la alta şi instaurarea unui climat de încredere şi de securitate. Acestea sunt tipurile de promisiuni pe care trebuie să le respecte oraşele moderne dacă vor să rămână competitive şi să ofere o viaţă decentă locuitorilor lor.

Construcţia unui oraş inteligent este o sarcină foarte complexă. Fiecare oraş se confruntă cu propriile sale provocări şi uti-lizează o combinaţie de soluţii care îi sunt specifice. Există, totuşi, un numitor comun care simplifică considerabil această sarcină.

Standardele internaţionale susţin elaborarea de soluţii pe măsură, care pot fi adaptate la împrejurările specifice ale unui anumit oraş. Ele reunesc cunoştinţele experţilor şi cele mai bune practici şi sunt esenţiale pentru a garanta calitatea şi per-formanţa produselor şi a serviciilor. În plus, acestea asigură compatibilitatea dintre diferitele tehnologii şi ajută utilizatorii să compare şi să aleagă cea mai bună soluţie disponibilă.

De asemenea, standardele deschid calea unei game mai largi de produse şi servicii. Ele contribuie la intensificarea concu-renţei şi la stimularea inovaţiei. Într-o abordare axată pe sisteme, acestea permit integrarea structurilor sau a soluţiilor care provin de la diverşi furnizori.

Standardele internaţionale garantează interoperabilitatea şi securitatea la toate nivelurile oraşului. Ele constituie baza ac-cesului la electricitate şi la numeroase dispozitive şi sisteme care funcţionează cu electricitate şi conţin componente elec-tronice. Acestea vin în sprijinul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, care permite colectarea, schimbul şi analiza datelor şi garantează securitatea informaţiei. Ultimul punct şi nu mai puţin important, ele furnizează orientări esenţiale cu privire la toate aspectele vieţii urbane, inclusiv clădirile care economisesc energie, transporturile inteligente, îmbunătăţirea managementului deşeurilor, dezvoltarea durabilă a comunităţilor şi multe altele.

Utilizând standardele, putem face oraşele noastre mai inteligente pas cu pas. Grupuri individuale inteligente se pot dezvolta simultan şi se pot conecta unele la altele.

Standardele internaţionale vor facilita dezvoltarea progresivă şi integrată a Oraşului Inteligent şi acest lucru ne dă încre-dere.

ZIUA MONDIALĂ A STANDARDIZĂRII 14 octombrie 2017

STANDARDELE FAC ORAŞELE MAI INTELIGENTE

În fiecare an, pe 14 octombrie, membrii IEC, ISO şi UIT sărbătoresc Ziua Mondială a Standardizării, prilej cu care aduc un omagiu miilor de experţi din lumea întreagă care, colaborând, elaborează acorduri tehnice cu aplicare voluntară, publicate sub formă de standarde internaţionale.

James M. ShannonPreşedinte al IEC

Zhang XiaogangPreşedinte al ISO

Houli ZhaoSecretar general al UIT

2

PETROTEL-LUKOIL S.A. este una dintre companiile petroliere din România care a înţeles importanţa standardizării în cadrul organizaţiei, a identificat beneficiile directe ale acesteia a adoptat şi a implementat o strategie în domeniul standardizării.Astfel, în cadrul PETROTEL-LUKOIL S.A. a fost creat „Centrul Unic PETROTEL-LUKOIL în domeniul standardizării“, cu obiectivul principal de a propune şi implementa acţiuni care să adauge valoare activităţilor de standardizare desfăşurate în companie.

Foto

: PET

ROTE

L-LU

KOIL

S.A

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Implicareî n s t a n d a r d i z a r e


Andrey Y Bogdanov, Preşedinte al Directoratului – Director General Executiv PETROTEL-LUKOIL S.A.

Standardizarea este pentru compania noastră un in-strument important de eficientizare a proceselor, dar şi un sprijin real pentru crearea cadrului nece-

sar implementării cu succes a sistemului de management al calităţii, pregătirea pentru procesele de audit generând dinamizarea tuturor activităţilor interne.Poate unul dintre cele mai importante şi strategice dome-nii, la nivel naţional, este cel al energiei, al producţiei de petrol şi gaze - un domeniu complex, riguros şi care cere inerent un cadru legislativ coerent, în acord cu reglemen-tările şi legislaţia europeană. Aplicarea Directivelor UE în domeniul producătorilor şi distribuitorilor de carburanţi este mijlocită prin activita-tea Comitetului European de Standardizare (CEN ) care publică standarde europene armonizate aferente. Preluate la nivel naţional, standardele asigură producătorilor din România condiţii pentru o bună pregătire a programelor de investiţii, pentru instruirea personalului şi aprovizio-narea cu echipamente de testare adecvate noilor tehno-logii. Aplicarea standardelor contribuie astfel la creşterea eficienţei şi competitivităţii rafinorilor din România. Standardizarea în domeniul petrolier a început încă de la apariţia acestei activităţi, cunoscând pe parcurs o dezvol-tare rapidă, pe măsura evoluţiei tehnologiilor de extracţie şi prelucrare. Cunoscând nevoia de standardizare, PETROTEL-LUKOIL S.A a fost alături de ASRO încă de la început, făcând parte dintre membrii fondatori al asociaţiei în anul 1998, par-ticipând prin reprezentanţii săi la procesele decizionale de la nivelul Consiliului Director al ASRO, la întocmirea documentelor statutare şi a procedurilor de standardizare pentru adoptarea standardelor europene şi internaţionale ca standarde române.Începând cu anul 2016, PETROTEL-LUKOIL S.A. a în-cheiat cu ASRO un Protocol de colaborare, al cărui scop este acela de a menţine şi dezvolta o cooperare bilaterală, acordare de asistenţă, documentare şi schimb de informa-ţii în domeniul standardizării.La nivel tehnic, PETROTEL-LUKOIL S.A., prin re-prezentanţii săi, este membru al comitetelor tehnice CT 320 - Carburanţi şi combustibili gazoşi şi lichizi, lu-brifianţi şi produse derivate, de origine petrolieră, sinte-tică şi biologică şi CT 152 - Instalaţii şi vase sub presiune de uz industrial, cele mai reprezentative comitete din do-meniu.În cadrul comitetelor tehnice, participarea PETROTEL-LUKOIL S.A. la activitatea de standardizare naţională se realizează prin:

Contribuţia în stabilirea priorităţilor în adoptarea na- •ţională a standardelor europene şi internaţionale rele-vante; Suportul în identificarea temelor de proiecte de stan- •darde propuse spre elaborare comitetelor tehnice de specialitate ale organismelor de standardizare euro-pene şi internaţionale, în funcţie de interesele PETRO-TEL-LUKOIL S.A.;Promovarea standardelor naţionale specifice din do- •meniile de interes; Asigurarea surselor de finanţare pentru participarea •

specialiştilor proprii la activitatea de standardizare naţională (cheltuieli ocazionate de participarea la ac-tivităţile comitetelor tehnice de specialitate, traducere standarde, plata taxelor anuale de membru).Avizarea standardelor în lucru la CT europene cores- •pondente şi formularea poziţiei naţionale pentru tema-tici precum:

cerinţe de calitate şi metode de încercare pentru •benzină şi motorină;cerinţe de calitate şi metode de încercare pentru bio-•carburanţi;criterii de durabilitate;•tehnici de laborator adecvate noilor cerinţe.•

Participarea la procesul de standardizare naţională, euro-peană şi internaţională face posibilă planificarea din timp a activităţii şi a metodelor de producţie. Pentru aceasta, PETROTEL-LUKOIL S.A. a identificat beneficiile partici-pării la acest nivel şi contribuţia la realizarea obiectivelor naţionale stabilite în domeniul utilizării biocarburanţilor. Pentru a putea administra cât mai bine activitatea de standardizare şi a utiliza la maximum toate beneficiile ce decurg din participare, a fost înfiinţat Centrul Unic PETROTEL-LUKOIL în domeniul standardizării, care are ca obiective principale implicarea în standardizare şi promovarea în PETROTEL-LUKOIL S.A. a standardelor europene şi internaţionale specifice din domeniul său.

î n s t a n d a r d i z a r e

4

În contextul actual al circulaţiei internaţionale a produselor, economia necesită tot mai multe standarde care să deschidă pieţele. Acestea sunt elaborate în mod deschis, cu participarea tuturor factorilor interesaţi, în special a producătorilor.Standardele referitoare la securitatea maşinilor, a jucăriilor, a instalaţiilor de transport pe cablu, la ma-nagementul mediului, certificare, metrologie, acreditarea laboratoarelor, dar şi standarde specifice de produs, cum ar fi cele pentru anvelope, şuruburi, rulmenţi şi scule, vin în sprijinul producătorilor în încercarea acestora de a cuceri noi pieţe de desfacere şi a se menţine pe ele.

Întreprinderile mici şi mijlocii româneşti ar trebui să fie interesate atât de utilizarea standardelor, cât şi de elaborarea lor, şi să participe activ la activitatea de standardizare naţională, desfăşurată în cadrul comitetelor tehnice de profil şi coordonată de ASRO.

Elaborareastandardelorsenegociazăîntrepărţileinteresate,avândlabazăprincipiibinedefinite:

Cererea pieţei: înainte de a fi iniţiată o activitate de standardizare, trebuie să se determine dacă standardul este necesar •din punct de vedere al beneficiului economic, al intereselor publice şi dacă este cerut de majoritatea părţilor interesate. Dacă aceste două condiţii nu sunt îndeplinite, atunci este greu de atins consensul şi nici piaţa nu necesită standardul respectiv;Standardizarea este deschisă tuturor părţilor interesate. Ele au dreptul de a participa şi de a contribui la elaborarea •standardelor naţionale; Consens: standardele se adoptă numai atunci când este întrunit consensul, adică acordul general al tuturor părţilor •interesate, obţinut după concilierea tuturor argumentelor conflictuale;Transparenţa: standardele sunt planificate şi elaborate prin intermediul unui proces deschis. •

Asociaţia de Standardizare din România – ASRO – are responsabilitatea de a valida (aproba) standardul conform procedu-rii, asigurând astfel legitimitatea democratică a documentului. Aceasta stabileşte infrastructura, procedurile de verificare şi publicare şi managementul pentru procesul de standardizare.

ParticiparealaactivitateadestandardizarenaţionalăîncadrulcomitetelortehnicealeASROareunrolimportantîncreştereacompetitivităţiicompaniilorimplicate.

Astfel, accesul din timp la informaţiile privind soluţiile propuse permite întreprinderilor româneşti să îşi poată adapta într-o fază incipientă produsele şi serviciile la evoluţiile viitoare. Acestea pot prevedea atât schimbările care vor fi necesare din punct de vedere tehnologic, cât şi cheltuielile generate de acestea şi, prin urmare, încă din momentul în care standardul intră pe piaţă, agentul economic poate fi competitiv.

Posibilitatea de a influenţa conţinutul standardelor, chiar de a adapta conţinutul acestora la specificaţiile propriilor pro-duse şi servicii constituie un avantaj pentru participanţii la activitatea de standardizare, care determină cheltuieli reduse de adaptare.

Dat fiind faptul că standardul porneşte de la o necesitate a pieţei, prin participarea la activitatea de standardizare se pot reduce la minimum riscurile de a iniţia o activitate productivă sau de cercetare şi dezvoltare în direcţii care nu sunt cerute de piaţă.

Având în vedere că la activitatea de standardizare participă factori interesaţi din toate domeniile (producţie, comerţ, au-

PARTICIPAREALAACTIVITATEADESTANDARDIZARENAŢIONALĂCONFERĂIMPORTANTEAVANTAJEÎNTREPRINDERILORDINROMÂNIAJeni Toma, expert standardizare, Direcţia Comercială, ASRO


torităţi, institute de cercetare şi de învăţământ), se deschide posibilitatea realizării de contacte directe cu specialiştii din domeniu, cu potenţialii clienţi sau parteneri de afaceri.

În cadrul ASRO funcţionează 211 de comitete tehnice. În acest moment, numărul total de standarde române în vigoare puse la dispoziţia utilizatorilor este de 33 512, din care 24 667 sunt adoptări ale unor standarde europene, iar 2 299 ale unorstandarde internaţionale.

Numărul de standarde creşte intens atât pe plan internaţional, european, cât şi naţional întrucât globalizarea şi complexi-tatea tot mai mare a produselor generează o necesitate sporită de armonizare. Comerţul extins ca o reţea ce acoperă întreg mapamondul necesită, de asemenea, nişte reguli. Este dificil ca totul să fie reglementat şi economia să fie încadrată în legi şi documente deoarece procesul de schimbare a acestora este lent, lipsit de flexibilitate şi, din această cauză, legislaţia ră-mâne în urma dezvoltării tehnice, uneori chiar împiedicând-o. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană a optat pentru o Nouă Abordare a reglementărilor tehnice, care dirijează punerea pe piaţă a anumitor produse. În cadrul acesteia, armonizarea legislativă se limitează la cerinţele esenţiale pe care trebuie să le îndeplinească produsele introduse pe Piaţa Unică, pentru a beneficia de liberă circulaţie în această zonă. Specificaţiile tehnice ale produselor care îndeplinesc cerinţele esenţiale definite în directive sunt stabilite în standarde armonizate care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale. Ca urmare a acestei abordări, organizaţiile europene de standardizare (CEN, CENELEC, ETSI) au elaborat foarte multe standarde cerute de Consiliul Europei, pentru a completa cerinţele esenţiale din directive. Acestea au fost adoptate ca standarde române în proporţie de peste 90%.

Cinehotărăşteelaborareaunuistandard?

Numeroase standarde române sunt adoptări de standarde europene şi internaţionale. Dar orice parte interesată (între-prindere, asociaţie profesională, sau autoritate) poate avea iniţiativa elaborării unui standard. Primul pas este de a înainta o propunere însoţită de un proiect către Asociaţia de Standardizare din România. Această propunere este repartizată comi-tetului tehnic de profil, pentru a fi discutată şi aprobată în vederea introducerii sale în planul de standardizare.

Cumpoateparticipaoîntreprinderelaelaborareastandardelor?

Pentru a participa la elaborarea standardelor, o întreprindere trebuie să aibă un reprezentant în comitetul tehnic (CT) al cărui domeniu de activitate prezintă interes pentru întreprinderea respectivă. Înscrierea ca membru în CT se face în urma unei cereri şi atrage după sine obligaţia plăţii unei taxe, care la ora actuală este de este de 510 RON/an, plus TVA. Activitatea în cadrul comitetelor tehnice se desfăşoară conform standardului metodologic SR 10000-3:2011, Principiile şi metodologia standardizării. Partea 3: Reguli privind organizarea şi activitatea comitetelor tehnice. Membrii comitetelor tehnice au dreptul de a primi toate documentele de lucru ale comitetelor (proiecte de standarde naţionale, europene şi internaţionale), de a participa la şedinţele comitetului şi de a face observaţii la proiectele de stan-darde propuse. Ei pot participa la reuniuni ale comitetelor tehnice internaţionale pe domeniul respectiv, ca reprezentanţi ai României.

Cumpoateştioîntreprinderedacăexistăstandardeîndomeniuleideactivitate?

Cea mai eficientă modalitate de a cunoaşte ce standarde există în domeniul de activitate al întreprinderii, dar şi ce stan-darde există, în general, este procurarea Aplicaţiei Infostandard WEB. Printre altele, aceasta permite căutarea standardelor după diverse criterii: după indice, după corespondent internaţional, după clasificarea alfanumerică (CAN), după clasifica-rea internaţională a standardelor (ICS), după comitetul tehnic şi după cuvinte din titlu sau rezumat. De asemenea, când o întreprindere nu are nevoie de întregul catalog, poate solicita o consultanţă la ASRO, pentru a-şi determina patrimoniul necesar de standarde. Şi nu în ultimul rând, participarea ca membru activ în cadrul comitetelor tehnice oferă avantajul dobândirii de informaţii detaliate din domeniul de activitate al comitetului respectiv.

Existenţa standardelor într-o întreprindere, preocuparea pentru implementarea acestora, precum şi participarea la acti-vitatea de standardizare naţională înseamnă un nivel tehnic şi calitativ ridicat al produselor şi serviciilor oferite clienţilor, precum şi ridicarea gradului de competenţă a personalului care va putea face faţă tuturor provocărilor venite din partea concurenţei.

6

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative publicate în Jurnalul Ofi-cial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României, care fac referire la standarde, din luna septembrie.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformi-tate a standardului înlocuit:

1.1.1 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2014/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la echipamentele şi sistemele de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C298/1 din 08.09.2017.

1.1.2 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2014/35/UE a Parlamentului European şi a Consiliu-lui, privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C298/14 din 08.09.2017.

1.2.3 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, Deciziei nr. 768/2008/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C298/146 din 08.09.2017.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Regulamentul (UE) 2017/1505 al Comisiei din 28 august 2017, de modificare a anexelor I, II şi III la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului, privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS), publicat în JOUE L 222/1 din 29.08.2017.

1.2.2 Decizia (UE) 2017/1508 a Comisiei din 28 august 2017, privind documentul de referinţă referitor la cele mai bune practici de management de mediu, indicatorii sectoriali de performanţă de mediu şi parametrii de excelenţă pentru sectorul producător de alimente şi băuturi, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului, privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS), publicată în JOUE L 223/1 din 30.08.2017.

1.2.3 Regulamentul (UE) 2017/1509 al Consiliului din 30 august 2017, privind măsuri restrictive împotriva Repu-blicii Populare Democrate Coreene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007, publicat în JOUE L 224/1 din 30.08.2017.

1.2.4 Decizia (UE) 2017/1583 a Comisiei din 1 septembrie 2017, de specificare, în conformitate cu Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a standardului EN ISO 17994:2014 ca standard pentru echivalenţa metodelor de analiză microbiologică, publicată în JOUE L 239/34 din 19.09.2017.

Noutăţi legislative din luna septembrie 2017Mihaela Vorovenci, consilier juridic ASRO


Partea a II-a - Legislaţie naţională

2 Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Amendament din 2017 al Ministerului Transporturilor din 21/07/2017, la Regulamentul privind transportul in-ternaţional feroviar al mărfurilor periculoase (RID), apendice C la Convenţia privind transporturile internaţionale feroviare (COTIF), semnată la Berna la 9 mai 1980 şi modificată prin Protocolul din 1999, semnat la Vilnius la 3 iunie 1999, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 69/2001, aprobată prin Legea nr. 53/2002, tradus în limba română, din 21.07.2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 647bis, din 07/08/2017.

2.2 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 5675/2017, din 11/08/2017, privind desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru con-strucţii Societatea Comercială CERTIND - S.A. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a controlului producţiei în fabrică, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 728, din 08/09/2017.

2.3 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 5744/2017, din 24/08/2017, privind aprobarea Listei cuprinzând indicativele de referinţă ale standardelor române care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 704, din 31/08/2017.

2.4 Ordonanţă nr. 22/2017 din 30/08/2017, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002, privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 705, din 31/08/2017.

2.5 Ordinul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale nr. 1535/2017 din 03/08/2017, privind modificarea Ordinului ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 594/2013, pentru aprobarea Listei standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la echipamentele individuale de protecţie, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 714, din 04/09/2017.

2.6 Ordinul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale nr. 1536/2017 din 03/08/2017, privind modificarea Ordinului ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 886/2013, pentru aprobarea Listei standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la maşini, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 716, din 05/09/2017.

2.7 Hotărâre nr. 668/2017 din 13/09/2017, privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 752, din 20/09/2017.

2.8 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 5918/2017 din 11/09/2017, privind desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru con-strucţii Societatea Comercială SRAC CERT - S.R.L. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de laborator de încercări a produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 758, din 22/09/2017.

2.9 Hotărâre nr. 677/2017 din 21/09/2017 privind aprobarea Metodologiei de analiză cost-beneficiu pentru investiţi-ile în infrastructura de apă, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 770, din 28/09/2017.

8

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Fabricant de mochete care mizează pe conceptul Cradle to Cradle®1

Jean-Claude Tourneur

Trecerea de la un sistem linear format din extracţie, utilizare şi risipă la un model eco-nomic circular, caracterizat prin ecoproiectare, reciclare şi reutilizare, constituie o nouă provocare pentru societatea noastră. În aceasta constă economia circulară. Aici, stan-dardizarea are un cuvânt de spus pentru că ea poate contribui la această schimbare. Nu putem vorbi despre economia circulară, fără a menţiona conceptul Cradle to Cra-dle®. Mai mult decât o reprezentare instituţională a acestuia, care îmbină evaluarea şi trasabilitatea controlată, analiza strategiei Desso este interesantă deoarece pentru fabricarea mochetelor sale, această întreprindere olandeză a creat un flux de econo-mie circulară, reutilizând 20 000 de tone de cretă provenită de la firmele locale de dis-tribuţie a apei potabile.

Desso – întreprindere de fabricare a mochetelor şi a su-prafeţelor sportive – a optat pentru o tranziţie către eco-nomia circulară: ea a dezvoltat un nou flux de materiale pentru dalele de mochetă, în parteneriat cu un grup de firme de distribuţie a apei potabile din Olanda. Societate de tip Cradle to Cradle®, aceasta s-a angajat să fabrice produse care pot fi reciclate într-un circuit închis, fără toxicitate, „fundament al unei economii circulare re-generative”, potrivit întreprinderii. Datorită unui proces de evaluare C2C, Desso se străduieşte să realizeze pro-duse care conţin materiale ce nu afectează sănătatea oa-menilor şi care protejează mediul.

Acest angajament de a folosi materiale sănătoase îi per-mite să-şi concretizeze viziunea când produsele sunt în faza de utilizare sau când sunt reciclate. În colaborare cu Reststoffenunie, asociaţie de întreprin-deri de distribuţie a apei potabile din Olanda, ea a găsit mijlocul de a valorifica creta (carbonatul de calciu) pro-venită din întreprinderile locale precum Brabant Water şi Water Maatschapij Limburg (WML), supunând acest material unor modificări tehnice. Creta este definită con-form unei abordări pozitive, potrivit criteriilor C2C şi este utilizată pentru fabricarea dalelor de mochetă Desso, care cuprind substratul EcoBase™, certificat C2C şi care poate fi reciclat integral prin procedeul de fabricare utilizat de întreprindere. Din această inovaţie rezultă că produsele firmei olandeze, care cuprind substratul EcoBase™, conţin în medie 50% materiale reciclate, stabilite conform unei abordări pozitive.

Valorificareacretei

„Această nouă realizare reprezintă un pas înainte către înfăptuirea viziunii noastre de a deveni o societate Cra-dle to Cradle® care creează produse ce îndeplinesc criterii exigente de creativitate şi de funcţionalitate şi au un efect pozitiv asupra sănătăţii utilizatorilor şi asupra planetei”, afirmă Alexander Collot d’Escury, preşedinte şi director general al Desso. „Conceptul de reciclare a deşeurilor noastre într-un flux de materiale pentru procedeul de fabricare al întreprinderii se potriveşte perfect cu statutul nostru de primă societate de distribuţie a apei potabile neutră climatic din Europa”, adaugă Guiljo van Nuland, preşedinte şi director general al Brabant Water. „Suntem mândri că granulele noastre de calciu contribuie la fabricarea dalelor de mochetă Cradle 1 De la leagăn, la leagăn

Întreprinderea fabrică mochete utilizând materiale sănătoase


to Cradle® ale Desso”. „Peste 99% din deşeurile noastre, în mod deosebit fierul şi calciul, sunt acum reciclate. Asis-tăm la tot mai multe inovaţii, uneori surprinzătoare, în acest domeniu. Cooperarea noastră cu această întreprin-dere inovatoare ilustrează perfect această afirmaţie”, de-clară Ria Doedel, preşedinte şi director general al WML. Desso este prima firmă din lume care fabrică mochete prin reciclarea şi valorificarea carbonatului de calciu. Peste 20 000 de tone de cretă provenită din deşeuri vor fi utilizate la dalele de mochetă, în cadrul trecerii la o eco-nomie circulară. Întreprinderea a lansat şi o nouă colecţie – Tranziţii – care conţine aceste materiale reciclate, stabi-lite potrivit unei abordări pozitive. Conform cercetărilor recente, economia circulară are ca-pacitatea de a produce 1 trilion de dolari pe an în lume, sub formă de economii rezultate din utilizarea mai judici-oasă a fluxurilor de materiale.

Lanţulvaloric

Întreprinderea olandeză este membră a reţelei Circular Economy 100, organizată de Fundaţia Ellen MacArthur, iar preşedintele său, care este şi director general, Alexan-der Collot d’Escury, este membru al comitetului director al proiectului Mainstream, iniţiativă de economie circu-lară dedicată sectorului industrial, organizat de Forumul Economic Mondial şi Fundaţia Ellen MacArthur. „În cadrul conceptului Cradle to Cradle®, fluxurile de ma-teriale, regulate şi stabilite conform unei abordări pozitive, sunt tratate ca nutrienţi în domeniile tehnice şi biologice”, explică Ludwig Cammaert, responsabil cu cercetarea şi dezvoltarea la Desso. „Prima noastră sarcină constă în a proiecta dale de mochetă care integrează substratul Eco-base™, astfel încât ele să poată fi dezmembrate după înche-ierea stadiului de consum. Pentru etapa următoare, trebuie să căutăm noi inovaţii circulare. Încercăm să găsim perma-nent mijloace de a utiliza fluxuri de deşeuri regulate drept nutrienţi pentru fabricarea dalelor noastre de mochetă”. În acest caz, departamentul de cercetare şi dezvoltare al întreprinderii olandeze, împreună cu partenerii, a identi-ficat mijlocul de a folosi fluxurile de materiale din indus-tria apei potabile. În procesul de obţinere a apei potabile,

se elimină un reziduu de carbonat de calciu după deduri-zarea apei subterane, o etapă necesară pentru ca aceasta să devină proprie consumului. „Ne-am confruntat cu di-ficultăţi, dar, datorită angajamentului nostru puternic şi al sprijinului tuturor partenerilor, am reuşit să le depăşim”, subliniază Ludwig Cammaert. „Cu ajutorul Sibelco, un furnizor internaţional performant de minerale industria-le, dimensiunea şi repartiţia particulelor de carbonat de calciu au fost adaptate cerinţelor Desso, adevărată inova-ţie în procesul lanţului valoric”, continuă el. Acest proces utilizează un flux de materiale care ar fi fost valorificate mai puţin bine. Aprovizionând şi tratând local acest flux, întreprinderea olandeză şi partenerii săi puteau garanta impactul său pozitiv asupra mediului. Un alt exemplu: Desso, care este membră a iniţiativei Healthy Seas, foloseşte năvoade recuperate din oceane, în parteneriat cu comunităţile locale. Acestea sunt transfor-mate în fire pentru fabricarea de mochete, iniţiativă care furnizează un alt flux sănătos de materiale.

Dessopescurt

Desso este un furnizor de mochete şi de dale de mochetă ale cărui produse sunt prezente în peste o sută de state. Produsele sale sunt utilizate în birourile întreprinderilor, în unităţile şcolare şi de îngrijire a sănătăţii, în clădiri pu-blice, locuinţe, hoteluri, avioane şi pacheboturi.Întreprinderea produce, de asemenea, suprafeţe sportive renumite în lumea întreagă precum Desso Grass Master®, instalat în stadioanele marilor echipe de fotbal, de exem-plu, la Wembley. Astăzi, oamenii petrec 90% din timp în locuinţe. Această constatare a stat la baza viziunii întreprinderii, cu cei trei piloni ai săi în domeniul inovaţiei: creativitate, funcţiona-litate şi conceptul Cradle to Cradle®. În 2008, Desso s-a angajat în orientarea activităţilor sale către economia circulară, aplicând cele cinci principii ale conceptului Cradle to Cradle®: materiale sănătoase, reuti-lizarea materiilor prime, folosirea energiilor regenerabile, managementul apei şi responsabilitatea socială.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 377, septembrie 2017

În cadrul modelului Cradle to Cradle®, materialele sunt stabilite conform unei abordări pozitive

10

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

„La 70 de ani”, ISO este mai în formă

În 2017, ISO sărbătoreşte 70 de ani de activitate. Această aniversare ne oferă prilejul de a reflecta la istoria ISO, de a reveni asupra momentelor sale esenţiale şi de a face bilanţul realizărilor sale. De asemenea, avem ocazia de a sublinia domeniile în care ISO şi comunitatea internaţională trebuie să-şi intensifice eforturile pentru a soluţiona provocările actuale şi viitoare la nivelul celor trei piloni ai dezvoltării durabile.

Zhang Xiaogang, preşedinte al ISO


Lumea s-a schimbat mult de când a apărut ISO, în urmă cu 70 de ani. Cu pasiune şi voinţă, am construit o orga-nizaţie solidă şi rezilientă, gata să facă faţă şi să se adap-teze la incertitudinile lumii interconectate şi dinamice de astăzi. De la apariţia primului standard ISO – în 1951 – până la cea a standardelor emblematice pentru sisteme de management, ISO nu a încetat să progreseze.

Totuşi, necesitatea de a colabora, de a ignora diferenţele şi de a căuta consensul – pilonii de bază ai procesului ISO – este mai importantă ca niciodată. Numai colaborând vom reuşi să depăşim obstacolele comune.

Multe dintre dificultăţile cu care ne confruntăm astăzi au fost cuprinse în Programul de dezvoltare al Naţiunilor Unite, cu obiectivele sale de dezvoltare durabilă (ODD). Lansate în 2015, ele stabilesc ţinte ambiţioase pentru ur-mătorii 15 ani şi vor ajuta la intensificarea acţiunii inter-naţionale pentru a pune capăt sărăciei, a proteja planeta şi a asigura prosperitatea tuturor.

Numeroasele standarde şi instrumente existente pot ajuta organizaţiile din lumea întreagă să realizeze acest pro-gram. Ca exemplu, ISO propune standarde internaţionale care ajută utilizatorii să-şi măsoare şi să-şi reducă am-prenta de carbon, să reutilizeze în condiţii de securitate deplină apele uzate pentru irigaţii, să stabilească practici de achiziţie responsabile, că combată corupţia din cadrul organizaţiilor lor şi multe altele.

În afară de faptul că oferă instrumente pentru soluţio-narea provocărilor, standardele internaţionale constituie baza economiei internaţionale şi sunt pilonii fundamen-tali pentru inovaţie şi competitivitate la nivel internaţio-nal. Ele ne ajută să garantăm niveluri ridicate de dezvol-

tare a sectoarelor, mai ales dezvoltarea tehnologiilor ino-vatoare precum oraşele inteligente, Internetul obiectelor sau securitatea informaţiei, precum şi construirea unei economii a serviciilor. Aceste standarde sunt reprezenta-tive pentru stadiul cunoştinţelor inginereşti din domeniile respective. Şi mai important încă, avem certitudinea că, datorită caracterului lor internaţional, ele pot fi aplicate pretutindeni. Standardele constituie un obiectiv şi o cale comună pentru atingerea acestuia la nivel internaţional.

În acest mediu complex, ISO se situează într-un moment crucial acum când împlineşte 70 de ani de activitate. Ne mândrim cu şapte decenii de lucrări şi realizări excepţio-nale, dar acum, când ne propunem să construim un viitor mai luminos şi mai sigur pentru toţi, suntem conştienţi de faptul că ne aşteaptă vremuri dificile. Avem convingerea că eforturile noastre vor conduce la o dezvoltare socio-economică importantă şi vor stimula dezvoltarea econo-mică pe măsură ce vom exploata oportunităţi diverse şi noi pentru standardizare.

ISO îşi continuă istoria şi acum, când „scrie“ un capitol nou, sunt sigur că acesta va relata succese noi. Organi-zaţia este nerăbdătoare să soluţioneze aceste provocări şi să elimine barierele cu sprijinul celor 163 de membri din lumea întreagă, al experţilor pasionaţi şi dedicaţi, al par-tenerilor regionali şi, desigur, al clienţilor, care sunt foarte importanţi pentru ea.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 123, iulie-august 2017, revista Organizaţiei In-ternaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Numai colaborând vom reuşi să depăşim impedimentele

comune

ca niciodată!

12

STANDARDELE sunt de viitor


Schimbarea nu are nimic nou. În 1964, Bob Dylan, căruia i s-a decernat Premiul Nobel pentru literatură, afirma într-una din melodiile sale: „Timpurile se schimbă”. În lu-crarea intitulată „Mulţumesc că ai întârziat. Supravieţu-irea în lumea de mâine”, Thomas Friedman consideră că lumea se află la o răscruce de drumuri. După părerea lui, globalizarea şi schimbarea climatică transformă instituţi-ile noastre cu o viteză fără precedent. Potrivit autorului, suntem în „era accelerărilor” şi trebuie să păstrăm ritmul pentru a nu rămâne în urmă. Ţinând seama de ideile lui Thomas Friedman cu privire la „accelerările” evoluţiei tehnologice şi la schimbările profunde pe care ele le declanşează, pare logic să ne pu-nem întrebarea: „Care este impactul asupra „instituţiei de standardizare_”. În primul rând, care este locul pe care îl ocupă standardele internaţionale în economia mondială actuală? În al doilea rând, o colaborare între organizaţii oferă indicii cu privire la caracterul şi impactul comerţu-lui mondial?Pentru a răspunde la aceste întrebări, trebuie să fim con-ştienţi de faptul că, mai mult ca niciodată, globalizarea conectează economiile şi culturile pretutindeni în lume. Globalizarea este unul din „motoarele” „erei accelerărilor”, după părerea lui Thomas Friedman, dar ea este lipsită de sens fără standardele internaţionale. În ce constă interesul globalizării dacă nu vă puteţi baza pe standarde în comer-cializarea produselor dumneavoastră la nivel mondial?I-am pus această întrebare lui Erik Wijkström, consilier la Direcţia de comerţ şi mediu a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi Paramitei Dasgupta, manager la Departamentul de comerţ şi competitivitate pentru Asia al Băncii Mondiale. Am discutat, de asemenea, despre impactul acestor schimbări asupra standardelor interna-ţionale şi despre rolul acestora din urmă asupra viitorului economic.

O privire rapidă la accelerarea evoluţiei tehnologice din ultimii ani şi la transformările considerabile care au rezultat din aceasta ar fi suficientă pentru a ne speria în ceea ce priveşte viitorul economiei mondiale. Avem totuşi motive întemeiate să fim optimişti. Schimbările rapide intervenite în lumea interconectată de astăzi suscită un interes deosebit pentru standardele internaţionale şi le fac pe acestea mai importante ca niciodată.

14

„Fabricatînlume”

În fiecare clipă, suntem înconjuraţi de indicii care atestă schimbările radicale menţionate de Thomas Friedman în lucrarea sa. Astăzi, între-prinderile îşi realizează activităţile pretutindeni în lume, de la proiectarea produsului la fabri-carea componentelor, asamblare şi comercia-lizare, creând astfel lanţuri internaţionale de producţie.Tot mai multe produse ar putea purta menţiu-nea „Fabricat în lume”, în loc de „Fabricat în Marea Britanie sau „Fabricat în Franţa”. Globa-lizarea conectează economiile şi culturile din lumea întreagă. Este posibil ca un automobil comercializat în Canada să fi fost proiectat în Franţa cu piese provenite din Australia. O pe-reche de pantaloni vândută în Marea Britanie poate fi fabricată cu bumbac din Africa de Sud de lucrători din Thailanda. Caracterul schimburilor comerciale mondiale evoluează din nou. Potrivit domnului Wijk-ström, „într-o lume în care tarifele vamale scad, ca şi costurile de transport, structura schimbu-rilor a evoluat, producţia a devenit mai fragmen-tată şi mai răspândită, piesele şi componentele produselor sunt fabricate în mai multe state de diferite întreprinderi, înainte de a fi asamblate într-un produs finit, destinat consumatorului. Această configuraţie este desemnată adesea prin expresia „lanţurile valorice mondiale”.

Această tendinţă face utilizarea standardelor internaţionale cu atât mai importantă. Confor-mitatea cu standardele „este o garanţie vitală pentru consumatori, ca şi pentru vânzători, de-a lungul lanţului valoric în ceea ce priveşte compatibilitatea şi securitatea datelor de in-trare”, adaugă el. Succesele sau eşecurile înregistrate ici şi colo influenţează persoanele pretutindeni în lume. Această interdependenţă are consecinţe pro-funde asupra standardelor internaţionale. Ade-vărata revoluţie se produce când utilizarea aces-tora din urmă câştigă teren la nivelul schimbu-rilor internaţionale. Domnul Wijkström declară că standardele sunt prezente pretutindeni în asemenea măsură în-cât cel mai bun mijloc de a explica utilitatea lor constă în a semnala problemele care apar când aceste standarde nu există. Să ne imaginăm, de exemplu, prize inutilizabile, un papar-jam în imprimantă sau carduri de credit de dimensiuni diferite. După părerea sa, evoluţia structurii comerţu-lui mondial amplifică importanţa acestor pro-bleme. „Un tarif vamal zero nu ne este de nici un folos dacă produsul comercializat nu este „compatibil” cu o altă piesă sau componentă a echipamentului şi dacă nu avem certitudinea că produsul este sigur şi de calitate”.


Provocărişiobstacole

Nu totul este însă roz. Deşi liberalizarea schimburilor a contribuit la scăderea tarifelor vamale impuse comerţu-lui mondial, importanţa măsurilor netarifare a crescut în statele lumii. Comparate cu tarifele vamale, aceste măsuri sunt uneori mai puţin transparente şi au adesea efecte ambigui asupra comerţului. Aşa stând lucrurile, legisla-ţiile, reglementările, politicile sau practicile publice pot fi perfect justificate – cum ar fi cele care limitează reziduu-rile de pesticide în alimente (siguranţa alimentelor) sau elementele toxice din jucării (sănătatea copiilor). Regu-lile OMC îşi propun să reducă măsurile care împiedică în mod nenecesar accesul la piaţă, reducându-le la mini-mum necesar pe cele care permit atingerea obiectivelor politicilor publice. Comitetul cu privire la barierele tehnice din calea co-merţului (al OMC) s-a interesat recent de modul de a demonstra conformitatea cu standardele, fapt care a per-mis – potrivit domnului Wijkström – „să se sublinie-ze dificultăţile legate de barierele netarifare”. În practică – a adăugat el – ar putea fi vorba de suprimarea măsurilor care necesită prea multă birocraţie sau timp de aşteptare la frontiere (Acordul cu privire la facilitarea schimburi-lor), să se evite un paralelism al cerinţelor în domeniul încercărilor (Acordul cu privire la barierele tehnice din calea comerţului) sau să se asigure că limitele aplicabile reziduurilor de pesticide nu sunt stabilite în mod arbitrar, ci se bazează pe date ştiinţifice valabile (Acordul cu privire la aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare).

Domnul Wijkström avertizează însă că o incapacitate de a demonstra conformitatea cu cerinţele standardelor şi re-glementărilor poate deveni un obstacol major pentru în-treprinderile dornice să participe la comerţul internaţio-nal întrucât ea „deconectează” participanţii de la lanţurile valorice. „Cei mai mici factori (întreprinderile mici şi mij-locii din statele în curs de dezvoltare) sunt deosebit de vulnerabili. Pentru ei, costul realizării conformităţii sau al demonstrării acesteia – sau pur şi simplu obţinerea de informaţii cu privire la cerinţele pieţelor străine – poate avea un nivel insuportabil”. Pentru a rezolva această problemă, OMC, Departamen-tul de afaceri economice şi sociale ale Naţiunilor Unite (ONU DAES) şi Centrul de Comerţ Internaţional (ITC) şi-au unit forţele şi au lansat de curând un nou dispozitiv de alertă denumit ePing, destinat a ajuta părţile interesate (autorităţile publice, industria, întreprinderile mici şi mij-locii şi societatea civilă) să urmărească evoluţia prescrip-ţiilor referitoare la produse pe pieţele străine. Acesta este motivul pentru care OMC preconizează utili-zarea standardelor internaţionale. „Disciplinele OMC în-curajează utilizarea standardelor internaţionale relevante întrucât acestea furnizează o bază solidă pentru a alinia reglementările şi, în plus, reprezintă un grad ridicat de consens cu privire la modul de a gestiona probleme teh-nice specifice în mod eficient (şi adesea mai puţin restric-tiv pentru comerţ)”, concluzionează domnul Wijkström.

Tot mai multe produse ar putea purta menţiunea „Fabricat în lume”

16

Optimismulpredomină

Pentru a înţelege următoarea etapă a comerţului mondial, trebuie să înţelegem sprijinul pe care îl furnizează standardele internaţionale. Paramita Dasgupta arată că standardele interna-ţionale fac parte integrantă din comerţul internaţional, iar comerţul este o componentă esen-ţială a dezvoltării economice. „Standardele întăresc încrederea în calitatea şi securitatea produselor comercializate (în mod deosebit, a celor provenite din statele în curs de dezvoltare), demonstrând că ele respectă nişte cerinţe. Acestea contribuie, de asemenea, la crearea de reguli de „joc” echitabile cu privire la problemele de mediu, protecţia consumatorilor contra unor practici dăunătoare lor şi permit întreprinderilor mici şi mijlocii să rivalizeze la nivel internaţional, facilitând diseminarea de tehnologii şi bune practici”.Evoluţia fundamentelor subadiacente ale economiei moderne justifică clar rolul major pe care standardele internaţionale îl vor juca în vederea promovării unei dezvoltări durabile, combă-tând inegalităţile şi ajutând la soluţionarea unora dintre cele mai importante provocări sociale şi de mediu vizate de obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Naţiunilor Unite.Potrivit doamnei Dasgupta, comunitatea internaţională s-a angajat să combată în mod durabil şi sistematic obstacolele care împiedică accesul la piaţă. ODD 17, cu privire la întărirea parte-neriatului mondial pentru dezvoltarea durabilă include, de exemplu, angajamentul de a spori exporturile statelor în curs de dezvoltare şi de a îmbunătăţi accesul la piaţă al ţărilor mai puţin dezvoltate. Pe măsura realizării acestui deziderat, unele ţinte ale ODD 17 presupun realizarea Programului de la Doha pentru dezvoltare, un ciclu de negocieri comerciale ale OMC, unul din principalele obiective ale acestuia fiind îmbunătăţirea accesului la export al statelor în curs de dezvoltare. Utilizarea standardelor internaţionale pentru a formula răspunsul nostru la ODD-uri în cadrul economiei noastre interconectate s-ar putea dovedi cea mai bună decizie luată vreodată în lume. În cazul în care colaborarea internaţională cu privire la ODD-uri este rodnică, până şi membrii marginali ai societăţii vor beneficia de ea. Toată lumea profită de succes. „Importanţa adoptării standardelor la diferite niveluri nu mai trebuie demonstrată”, consideră


Standardele internaţionale vor fi

un parametru tot mai important al economiei

noastre viitoare

doamna Dasgupta. „Standardele internaţionale au un im-pact semnificativ prin faptul că susţin o dezvoltare econo-mică durabilă, ajutând la furnizarea de bune practici de reglementare şi promovează comerţul mondial deschis, eliminând barierele tehnice – priorităţi absolute ale Băn-cii Mondiale”. Doamna Dasgupta indică faptul că, în lumea noastră în evoluţie rapidă, parteneriatele sunt esenţiale pentru or-ganizaţii precum ISO. Ele ne permit să ne adaptăm la problemele accesului la piaţă. „Parteneriatul dintre Banca Mondială şi ISO constituie un exemplu excelent întrucât el oferă clienţilor noştri acces la expertiza tehnică a ISO. Priorităţile noastre comune includ activităţi de analiză, asistenţă tehnică, instruiri şi manifestări comune”, adaugă ea. Banca Mondială consideră deosebit de importantă co-laborarea cu sectorul privat pentru „foaia de parcurs” a standardizării. Modul în care parteneriatele de dezvoltare concep şi implementează activităţile destinate a ajuta în-treprinderile din statele în curs de dezvoltare să utilizeze standardele pentru a le permite să participe la comerţ, este pe cale de a evolua. Toată lumea recunoaşte astăzi că parteneriatele de ordin public-privat nu mai sunt o opţiu-ne, ci sunt esenţiale.

Viitorul

O lume în care există bariere în calea schimburilor comer-ciale nu înseamnă sfârşitul comerţului. Potrivit doamnei Dasgupta, această situaţie necesită alianţe noi între insti-tuţii şi colaborări internaţionale. Transformarea ordinii de zi promiţătoare a lumii într-o realizare va impune comu-nităţii mondiale să progreseze. Cu alte cuvinte, succesul se bazează pe parteneriate. Profităm cu toţii de schimburi comerciale echitabile şi deschise. Beneficiem cu toţii de standardele internaţio-nale, esenţiale pentru dezvoltarea economică şi cea du-rabilă într-o lume tot mai interconectată. Lumea în care trăim nu este perfectă, dar este perfectibilă. Istoria ne arată că, împreună, pe termen lung, am construit progre-sul şi am realizat schimbarea. Împreună putem reduce barierele din calea comerţului şi putem crea un mediu comercial şi de investiţii mai stabil şi mai transparent şi putem face o schimbare reală pentru popoare şi pentru lume. Standardele internaţionale vor fi un parametru tot mai important în economia noastră viitoare. Trebuie să colaborăm pentru a păstra ritmul şi pentru ca nimeni să nu rămână în urmă.


18

Simon Baptist, economist-şef la Economist Intelligence Unit (EIU) are misiunea de a furniza un leadership în domeniile acoperite de EIU pentru a se asigura că pune la dispoziţia factorilor de decizie internaţionali cele mai relevante analize economice şi politice. El se ocupă şi de managementul unei echipe internaţionale de economişti, de consultanţi şi de redactori. Vă prezentăm în continuare selecţiuni din discuţia avută cu domnul Baptist.

ISO Focus: Economia mondială evoluează. Cum poate o organizaţie precum ISO să susţină aceste schimbări sau să se adapteze la ele?

Simon Baptist: Standardele joacă un rol important în ob-ţinerea de beneficii de pe urma unei economii globalizate. Ele permit clienţilor de pe diferite pieţe să aibă încredere în calitatea produselor şi ajută factorii de reglementare la armonizarea acordurilor. Va fi util ca tot mai multe state şi sectoare să utilizeze standardele internaţionale şi teh-nologiile noi de producţie precum robotica şi inteligenţa artificială. Nu trebuie să uităm nici necesităţile noi ale procedurilor standardizate cu privire la probleme tot mai importante precum datele.

Economiştii au motive să fie optimiştiUn jurnalist de la ISO Focus s-a întâlnit cu Simon Baptist, consultat economic de renume la nivel internaţional, pentru a discuta despre situaţia economiei mondiale. Comentariile sale sunt promiţătoare, chiar încurajatoare, în ceea ce priveşte sprijinul pe care utilizarea generalizată a standardelor internaţionale l-ar furniza pentru a soluţiona provocările noilor tehnologii şi a beneficia de pe urma economiei mondiale.

Simon Baptist, economist-şef la la The Economist Intelligence Unit


Cum vedeţi viitorul?

Rămân optimist în ceea ce priveşte potenţialul pe termen lung al pieţelor emergente precum China. Urbanizarea a debutat în numeroase zone şi ar putea furniza multe oportunităţi întrucât productivitatea locurilor de muncă urbane este superioară celei a agriculturii de subzistenţă. Ci-tadinii pot fi conectaţi mai uşor la infrastructuri şi deci la piaţa internaţională, la care toate sta-tele emergente ar trebui să aibă acces dacă vor ca o parte a populaţiei lor să acceadă la statutul de clasă cu venit mediu sau ridicat. Numeroşi economişti se întreabă dacă dezvolta-rea productivităţii secolului XXI va fi mai puter-nică sau mai slabă decât cea a secolului trecut da-torită impactului noilor mijloace de comunicare. Efectul Internetului şi al altor tehnologii asupra dezvoltării economice ar putea fi mai mic decât cel al invenţiilor pe care le-am cunoscut în ultimii o sută de ani. Să comparăm impactul încălzirii centrale şi al aerului condiţionat asupra produc-tivităţii, comparativ cu cel al Facebook! Nu sunt pesimist ca alţii cu privire la acest aspect, dar sunt convins că această viziune este axată exclusiv pe Statele Unite şi pe alte ţări dezvoltate. State pre-cum India, Vietnamul, Nigerul sau China deţin în continuare un potenţial de dezvoltare consi-derabil pentru următorii 30 de ani, utilizând doar tehnologiile existente.

Efectuaţi în mod regulat previziuni pentru The Economist, în ceea ce priveşte tendinţele viitorului. Vi s-a întâmplat vreodată să vă în-şelaţi?

Desigur. Anul trecut, am fost surprins de votul cu privire la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Eu-ropeană şi de alegerea lui Donald Trump la pre-şedinţia Statelor Unite. Majoritatea specialiştilor s-au înşelat însă în ceea ce priveşte aceste două evenimente. Nu am sesizat afirmarea naţionalis-mului în Asia, nici încetinirea promovării demo-craţiei şi a drepturilor omului în ultimele 12-18 luni în această zonă geografică.

Aţi condus recent Summit-ul mondial cu pri-vire la industrializare de la Abu-Dhabi. Cum poate aborda standardizarea unele provocări mondiale cu care se confruntă astăzi sectorul industriei?

După părerea mea, sectorul industrial trebuie să facă faţă la ora actuală la trei provocări ma-jore. Prima constă în a se asigura că numeroase procese, denumite „Industria 4.0” îşi aduc o con-tribuţie pozitivă la dezvoltarea societăţii la ni-vel mondial şi susţin aspiraţiile popoarelor de a dispune de condiţii mai bune de muncă şi viaţă. Viitorul există acolo unde robotica şi inteligenţa artificială promit o productivitate sporită, bunuri mai ieftine şi mai mult timp liber. Dar ele ar pu-tea conduce la creşterea inegalităţilor şi a şoma-jului. Factorii din industrie trebuie să se angajeze pe lângă autorităţile publice pentru a elabora po-litici care vor permite obţinerea de rezultate po-zitive. Standardele elaborate pentru a fi coerente cu aceste politici ar oferi o contribuţie pozitivă. În al doilea rând, protecţia durabilă a mediului va constitui o provocare tot mai importantă. Nu este vorba numai despre schimbarea climatică, chiar dacă şi aceasta este un element important. Pretutindeni în lume, ecosistemele suferă pre-siuni intense şi sectorul industrial este esenţial – direct sau prin intermediul lanţurilor sale de aprovizionare şi de utilizare – pentru orice solu-ţie. Standardele detaliate, transparente şi verifica-bile în ceea ce priveşte impactul asupra mediului de-a lungul lanţului s-ar putea dovedi utile. În sfârşit, sectorul industriei a fost un important beneficiar al pieţelor deschise şi ar putea fi con-fruntat cu un risc dacă sentimentul de ostilitate faţă de emigranţi, care se propagă intens actual-mente în numeroase state, ar conduce la redu-cerea deschiderii între ţări. După părerea mea, cei care exercită o activitate industrială trebuie să apere activ şi public efectele benefice ale acestei deschideri şi să se asigure că valoarea creată de ea este apreciată şi împărtăşită.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 123, iulie-august 2017, revista Organi-zaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatu-lui Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

20

ISO împlineşte

de aniAnul 2017 marchează cea de-a 70-a aniversare a ISO. Cu o colecţie de peste 21 500 de standarde, organizaţia susţine intens toate realizările tehnologice, de mediu şi sociale majore care apar în lume. Ne propunem să revenim asupra principalelor fapte marcante ale istoriei noastre în cursul celor şapte decenii de activitate şi asupra modului în care acestea au modelat ISO pentru ca ea să devină organizaţia puternică şi prestigioasă de astăzi.


Istoria Organizaţiei Internaţionale de Standardizare a de-butat în 1946, când delegaţi din 25 de state s-au reunit la Londra pentru a decide viitorul standardizării. Un an mai târziu, pe 23 februarie 1947, ISO a fost creată în mod oficial. În această perioadă postbelică, membrii fondatori considerau că standardele internaţionale sunt un ele-ment-cheie în eforturile de reconstrucţie depuse la nivel mondial. Potrivit procesului verbal al primei reuniuni a Consiliului ISO, din iunie 1947, Howard Coonley, preşedinte al ISO (1947-1949), a indicat în discursul său inaugural că mişca-rea internaţională de standardizare căpăta o semnificaţie deosebită pentru reconstrucţie, progres şi pace în lume. După părerea lui, în propria-i ţară – Statele Unite, pre-cum şi în multe altele, în perioada de după cel de-al doilea război mondial, un interes larg s-a manifestat faţă de bine-facerile standardizării, care se extindea rapid la domenii noi. Prezenţa la această reuniune a delegaţilor altor orga-nizaţii internaţionale furniza o indicaţie clară cu privire la interesul manifestat faţă de standardizare. Cu ocazia primei Adunări generale a ISO, care a avut loc în 1949 la Casa Chimiei, la Paris, a fost evidenţiată ne-cesitatea de a construi legături cu alte organizaţii inter-naţionale prin adoptarea, în unanimitate, a unei rezoluţii cu privire la legătura dintre ISO şi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Acest fenomen a fost evidenţiat în declaraţia lui Sune Car-lson, reprezentant personal al secretarului general al Na-ţiunilor Unite, cu ocazia celei de-a treia Adunări generale a ISO, care a avut loc la Stockholm, în 1955. „Aş putea să vă dau multe alte exemple de dificultăţi de dezvoltare eco-nomică ale ţărilor în curs de dezvoltare, din cauza lipsei standardelor, dar acest lucru nu este necesar. Organiza-

ţiile internaţionale trebuie să-şi asume o sarcină imensă pentru a oferi o soluţie la problemele tehnice şi econo-mice; iar noi, la Naţiunile Unite, trebuie să ţinem seama de colaborarea cu organizaţia dumneavoastră pentru a vă ajută să găsiţi această soluţie”.În 1947, organizaţia nou creată avea ca obiectiv facili-tarea coordonării şi unificării standardelor elaborate de comitetele sale membre, şi anume, entităţi naţionale de standardizare în ţările lor. Fondatorii au decis că ISO va fi deschisă oricărui stat dornic să colaboreze – cu drepturi şi îndatoriri egale. Aceste principii fondatoare rămân de actualitate. „Familia” ISO s-a lărgit şi numără acum 163 de state membre, reprezentând aproape toate ţările globu-lui. Standardizarea a parcurs un drum lung, iar standar-dele internaţionale ale ISO, care acoperă, la ora actuală, aproape toate sectoarele economiei, continuă să garanteze schimbări pozitive într-o lume în evoluţie constantă.

Primiipaşi

După crearea organizaţiei, 67 de grupuri de experţi (de-numite „comitete tehnice”) au fost constituite în domenii tehnice specifice precum filetele, tehnologia maritimă, alimentele, produsele textile, vopselele şi echipamentele de laborator, cu misiunea de a elabora standarde inter-naţionale. Acest lucru a condus la publicarea, în 1951, a primului standard ISO (se vorbea atunci despre „Reco-mandări ISO” – ISO/R 1:1951, Temperatură normală de referinţă a măsurărilor industriale ale lungimii, elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 3, Toleranţe şi limite (acum dizolvat). Standardul, devenit ISO 1, se află sub responsa-bilitatea ISO/TC 213.

În 1946, delegaţi din 25 de ţări s-au întâlnit la Londra pentru a discuta viitorul standardizării

22

„Impactul ISO/TC 213 este considerabil. Acest comitet are sarcina elaborării standardelor utilizate de organizaţii- le industriale şi de întreprinderile din lumea întreagă. Sub conducerea Danemarcei, timp de 20 de ani, ISO/TC 213 a reuşit să dezvolte o ştiinţă a specificaţiilor şi a verificării, care continuă să evolueze şi astăzi. Nu a fost niciodată po-sibil să se stabilească cerinţele specificaţiilor cu atâta pre-cizie şi nici să se valideze complet aceste cerinţe”, declară Iain Macleod, preşedinte al ISO/TC 213. „La începutul acestui an, Marea Britanie a preluat secre-tariatul ISO/TC 213, un comitet foarte activ, care a fost întotdeauna foarte aproape de industrie. Avem mult de lucru în viitor, dar suntem entuziaşti şi plini de energie. Abia aşteptăm să ne apucăm de lucru. Sunt sigur că urmă-torii 20 de ani vor fi la fel de productivi ca ultimii 20!”Colecţia de standarde ISO s-a îmbogăţit considerabil şi propune la ora actuală 21 500 de standarde care vin în sprijinul tuturor realizărilor tehnologice, de mediu şi so-ciale majore, care au loc în lume.„Timp de 70 de ani, ISO a elaborat standarde care au mo-delat istoria noastră şi au însoţit cele mai mari inovaţii mondiale. De la standardizarea materialelor, a componen-telor şi a echipamentelor utilizate în domeniul aerospaţial sau în industria autovehiculelor la cuantificarea poluan-ţilor de mediu, de la elaborarea unui sistem de manage-ment destinat a garanta siguranţa alimentelor în lanţul de aprovizionare la elaborarea liniilor directoare cu privire la interacţiunile om-robot, standardizarea internaţională a evoluat în funcţie de necesităţile industriei şi ale socie-tăţii”, declară Zhang Xiaogang, preşedinte al ISO.

Membrii fondatori considerau că standardele

internaţionale sunt un element-cheie în eforturile

de reconstruire depuse la nivel mondial

„Familia ISO s-a lărgit şi numără de acum înainte

163 de membri, care reprezintă aproape toate

statele globului


Lărgireacomunităţii

De-a lungul anilor, ISO şi-a intensificat eforturile pentru a-şi lărgi cercul de părţi interesate, permiţând diferitelor grupuri, precum consumatorii sau ţările în curs de dez-voltare, să acceadă la standardizare. În anii 1950, au apă-rut noi membri la ISO din statele în curs de dezvoltare. Pentru a răspunde necesităţilor acestora, ISO a creat în 1961 Comitetul ISO pentru problemele referitoare la sta-tele în curs de dezvoltare (DEVCO), care le ajută să be-neficieze de lucrările de elaborare a standardelor. Astăzi, trei pătrimi din membrii ISO provin din ţările în curs de dezvoltare, iar organizaţia le pune la dispoziţie programe destinate întăririi capacităţilor lor întrucât „o participare internaţională este necesară pentru elaborarea standarde-lor internaţionale”.După cum a amintit Lena Dargham, preşedinte al DEVCO în discursul de deschidere la cea de-a 50-a reuniune a DEVCO, în 2016, „în calitate de comitet care are sarcina elaborării de orientări politice, DEVCO a jucat timp de 50 de ani un rol important – cel de a susţine statele în curs de dezvoltare în domeniul standardizării, identificând necesităţile, recomandând mijloacele de acţiune corespunzătoare şi urmând implementarea Planului de acţiune pentru statele în curs de dezvoltare. Acest comitet este şi un forum pentru examinarea tuturor aspectelor standardizării şi pentru schimbul de experienţă între statele dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare”.Standardele contribuie, de asemenea, la îmbunătăţirea satisfacţiei consumatorilor şi la securitatea acestora. Este esenţial să se integreze punctul lor de vedere la elaborarea standardelor, acesta reflectând viaţa reală şi permiţând să se asigure abordarea adecvată a criteriilor precum securi-tatea şi calitatea. Crearea, în 1978, a unui comitet al Consiliului, denumit astăzi, oficial, Comitetul ISO pentru politica în domeniul consumului (COPOLCO), a întărit importanţa influenţei consumatorilor. Acest comitet a fost însărcinat să promo-veze şi să încurajeze reprezentarea consumatorilor în ac-tivitatea de standardizare. La ceremonia de deschidere a reuniunii plenare a CO-POLCO, care a sărbătorit 30 de ani de activitate a comi-tetului, pe 28 mai 2008, Håkan Murby, preşedinte al ISO (2007-2008), a declarat: „Această longevitate atestă anga-jamentul de lungă durată al ISO pentru a permite stan-dardizării internaţionale să susţină calitatea şi securitatea produselor şi serviciilor care fac astăzi tot mai mult obiec-tul unei oferte mondiale propuse clienţilor”. „De la crearea sa, în 1978, COPOLCO a constituit un imbold şi a fost un precursor pentru sistemul ISO. El a permis să se promoveze reprezentarea intereselor consu-matorilor şi să se identifice problemele şi subiectele de interes la rezolvarea cărora standardizarea internaţională poate contribui”.Ca răspuns la necesitatea tot mai mare pentru producă-tori de a demonstra că produsele şi serviciile lor răspund cerinţelor standardelor naţionale şi internaţionale, ISO a creat, în 1970, Comitetul pentru Certificare (CERTICO), care a fost înlocuit în 1985 cu Comitetul ISO pentru eva-luarea conformităţii (CASCO). Deşi ISO nu desfăşoară activităţi de certificare, elaborează standarde utilizate de organismele independente de certificare, întărind ast-

fel credibilitatea serviciilor pe care acestea le propun şi a certificatelor pe care le acordă. Standardele elaborate de CASCO şi publicate împreună de ISO şi de Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC), acoperă o gamă largă de subiecte, mai ales laboratoarele de încercări, mărcile de conformitate, acreditarea şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor evaluării conformităţii.„Astăzi, „cutia de instrumente” a ISO/CASCO, care cu-prinde un set de standarde internaţionale, oferă o abor-dare armonizată şi coerentă a evaluării conformităţii la nivel mondial, facilitând astfel schimburile comerciale şi permiţând organismelor de evaluare a conformităţii să-şi demonstreze competenţa. Structurat astfel încât să in-tervină la evoluţia necesităţilor clienţilor şi ale industriei, CASCO speră cu entuziasm să soluţioneze provocările următorilor 47 de ani”, declară domnul Frank Makamo, preşedinte al CASCO, menţionând realizările comitetului de-a lungul anilor. Angajamentul părţilor interesate la scară largă este esen-ţial pentru menţinerea relevanţei standardelor internaţio-nale. Pentru a se asigura că standardele şi inovaţia rămân strâns corelate, ISO a stabilit relaţii de colaborare cu o re-ţea de organizaţii internaţionale şi regionale, mai ales un parteneriat cu IEC şi cu Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (UIT). De asemenea, ISO întreţine relaţii de colaborare cu peste 700 de organizaţii internaţionale care lucrează în domenii conexe ale standardizării. În plus, contribuţia întreprinderilor mici şi mijlocii, a autorităţilor de reglementare şi a guvernelor lumii este fundamentală pentru buna funcţionare a ISO.

Provocărileurmătoare

„În cursul ultimilor 70 de ani, ISO a elaborat standarde care stimulează progresul industrial, facilitează dezvoltarea co-merţului mondial şi contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii, a securităţii şi a mediului. „Acesta nu este însă decât începu-tul”, afirmă Zhang Xiaogang. „În viitor, este clar că lumea noastră va trebui să facă faţă la numeroase provocări fără frontiere. Schimbarea climatică, lipsa apei, securitatea in-formaţiei şi migraţiile la scară largă nu sunt decât câteva dintre problemele cu care ne confruntăm astăzi şi care ne-cesită o acţiune internaţională coordonată”. Multe dintre aceste provocări au fost incluse în cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) adoptate de Naţiu- nile Unite, în cadrul Programului de dezvoltare durabilă până în 2030.Lansat în 2015, acesta din urmă stabileşte obiective ambi-ţioase pentru următorii 15 ani şi va contribui la concen-trarea acţiunii internaţionale în vederea eradicării sărăciei şi a protejării planetei pentru a garanta prosperitatea tu-turor. „Comunitatea ISO dispune de numeroase standarde în măsură să ajute organizaţiile să aplice acest program”, aminteşte preşedintele ISO. „Suntem gata să furnizăm in-strumente eficace pentru a ajuta comunitatea din lumea întreagă să soluţioneze aceste provocări şi să construiască o lume mai bună”. Viitorul standardizării va fi luminos.Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 123, iulie-august 2017, revista Organizaţiei In-ternaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

24

.

Howard Coonley.

70 de ani de succese Momente istorice

De 70 de ani ISO elaborează standarde internaţionale care stimulează progresul industrial, contribuie la avântul comerţului şi la îmbunătăţirea sănătăţii şi securităţii noastre şi asigură protecţia mediului. Vă prezentăm în continuare câteva dintre faptele marcante ale istoriei ISO.

Pentru Organizaţia Internaţională de Standardizare, a cărei colecţie de standarde numără astăzi peste 21 500 de standarde, totul a început cu publicarea, în 1951, a ISO/R 1:1951, Temperatură normală de referinţă a măsurărilor industriale ale lungimii

Primul preşedinte al ISO

Prima Adunare generală a ISO are loc la Paris

În 1949, ISO îşi amenajează sediul

într-o căsuţă din Geneva

ISO se dezvoltă. Secretariatul Central se instalează în Centrul internaţional de pe strada Varembé, la Geneva, în două locaţii

Crearea DEVCO – Comitetul ISO

pentru problemele statelor în curs de

dezvoltare


.

Howard Coonley.

Biroul de management tehnic al ISO îşi sărbătoreşte cea de-a 50-a reuniune

Este creat COPOLCO, pentru promovarea

reprezentării consumatorilor

în activitatea de standardizare

ISO elaborează standardul ISO 26000, în domeniul

responsabilităţii sociale

Apare ISO 14001, pentru

managementul mediului

La mulţi ani, ISO!

Un nou pas: cea de-a 100-a reuniune a Consiliului ISO

Consiliul ISO creează

Comitetul ISO pentru certificare (CERTICO), care a

fost înlocuit în 1985 cu CASCO

ISO elaborează standardul

ISO 9001, pentru managementul

calităţii

Apare standardul ISO 50001, în

domeniul eficienţei energetice

ISO/IEC JTC 1/SC 29 primeşte Premiul Emmy

Personalul ISO este reunit sub acelaşi acoperiş

ISO se mută din nou

26

Catalizatorii „discreţi“ ai revoluţiei tehnologice

În 2017 nu mai este posibil să ne imaginăm o lume fără calculatoare şi fără Internet şi acest lucru nu este surprinzător. Realizări şi mai interesante încă se profilează la orizont. De la realitatea virtuală la inteligenţa artificială, dacă vrem să ne pregătim pentru viitor, trebuie, în primul rând, să înţelegem cum am ajuns aici şi să recunoaştem rolul standardelor de catalizatori „discreţi”.


Nu am fost niciodată atât de aproape de miracolul vieţii adevărate şi aceasta datorită capacităţii noastre de a face din vise realitate. Tehnologia împinge neîncetat limitele impuse de natură pentru a schimba vieţile noastre şi lu-mea. Explorăm cerul şi oceanele şi tehnologia ne permite să ne deplasăm tot mai departe şi tot mai sus şi să rea-lizăm mai mult utilizând mai puţine mijloace. Ea este o armă puternică contra bolii şi a dizabilităţilor şi înseamnă confort, securitate, conexiune, dar, uneori, şi distrugere. Relaţia noastră cu tehnologia a debutat când fiinţa umană a început să transforme resursele pe care le avea la dis-poziţie în instrumente de bază. Astăzi, ineditul ţine de ritmul vertiginos al inovaţiei şi al descoperirilor, care au permis să ne modificăm în mod spectaculos ritmul de viaţă. Datorită progresului fabricaţiei aditive – cunoscută şi sub denumirea de imprimare 3 D – părinţii unor copii care suferă de lipsa unui membru au putut, de exemplu, să „imprime” proteze simple la ei acasă, într-un timp record şi la un preţ minim. Open Bionics, o întreprindere cu sediul în Marea Britanie, a permis recent acestui sistem să parcurgă o etapă majoră

Standardele –garanţia că realizările

tehnologice rămân accesibile celor mulţi

28

datorită unui prototip de mână bionică funcţională, im-primată în 3 D, care va reduce considerabil costul exagerat al unui dispozitiv capabil să schimbe o viaţă. Tehnologiile care apar în romanele noastre de ştiinţă şi ficţiune devin, în sfârşit, realitate. Anul trecut, avionul So-lar Impulse a demonstrat că este posibil să facem încon-jurul lumii acţionaţi doar de energia solară. De curând, Facebook a anunţat că îşi propune să creeze un sistem care să permită smartphone-urilor noastre să ne citească gândurile. Ce ne rezervă viitorul?

Unmediuschimbător

Este tot mai dificil să ne imaginăm că există ceva ce nu putem realiza, cu condiţia de a dispune de timp suficient. De aceea, se impun unele întrebări. Cum evoluează rela-ţia noastră cu tehnologia? Care sunt consecinţele acesteia asupra oamenilor? Accesul la tehnologie este, de acum înainte, un drept al omului? Dar, înainte de a putea răs-punde la aceste întrebări, trebuie să înţelegem cum am ajuns aici. Vom observa cu interes că apariţia standardelor inter-naţionale a jucat un rol neaşteptat în această explozie a tehnologiilor de vârf. Fără baza solidă pe care ele o furni-zează pentru a permite inovaţii valabile şi eficace, ar fi fost nevoie de mult mai mult timp pentru a ajunge acolo unde suntem astăzi. Să luăm două din avantajele standardizării: compatibilitatea şi interoperabilitatea. Datorită lor, cardu-rile noastre de credit pot fi citite de orice aparat din lume, dosarele informatice pot fi înţelese de diferitele programe şi aparatele se pot conecta unele la altele. Fără standarde, noile tehnologii nu ar putea funcţiona cu cele existente, Internetul obiectelor ar fi de neconceput şi adoptarea ino-vaţiilor care se bazează pe reţele, după modelul automo-bilelor electrice, ar fi mult mai complexă. Din antichitate, oamenii se bazează pe măsurări şi pe tehnologie. Dar, când a fost creată ISO, în urmă cu 70 de ani, s-a produs ceva unic. Pentru prima dată, standardele aplicabile diferitelor domenii tehnice – de la simple şuru-buri la avioane, au fost elaborate în mod regulat pe baza celei mai bune expertize de care dispune lumea, înainte de a fi adoptate la nivel internaţional. Astfel, amploarea avantajelor pe care ele le furnizează s-a înmulţit în mod exponenţial şi a devenit posibilă gruparea cercetării, a ta-lentelor şi a capacităţilor tuturor regiunilor din lume.

Minţilestrăluciteseîntâlnesc

Încă de la început, ISO s-a constituit într-o reţea de orga-nisme naţionale de standardizare şi a colaborat strâns cu organizaţiile internaţionale şi cu alte părţi interesate. Par-teneriatele sale cu Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC), de exemplu, au condus la constituirea unuia dintre cele mai importante şi mai prolifice comitete, şi anume ISO/IEC JTC 1, Tehnologia informaţiei. În realitate, primele comitete ISO erau axate pe tehnologii şi, pentru că standardele facilitau specializarea pe compo-nente şi pe aplicaţii, fabricanţii nu mai erau obligaţi să-şi construiască produsele de la 0. Un constructor de auto-mobile putea, de exemplu, să-şi externalizeze producţia de anvelope, să-şi reducă deci costurile şi să-şi raţionali-zeze investiţiile. De la şuruburi şi piuliţe la automobile şi


nave, standardele internaţionale au reflectat întotdeauna tehnologiile momentului şi au susţinut dezvoltarea pro-ducţiei în serie şi economiile la scară largă. Astăzi, cunoştinţe comune precum cele care figurează în standarde, şi sisteme deschise au diversificat şi au demo-cratizat inovaţia. Să luăm exemplul smartphone-urilor. Sisteme de exploatare gata de utilizare (OS), precum An-droid, permit fabricanţilor de telefoane să-şi concentreze resursele asupra materialului. Dezvoltatorii nu mai au ne-voie să se gândească la instrumentele pe care am putea să ni le dorim în aparatele noastre în măsura în care fiecare poate crea o aplicaţie care să fie descărcată, fie că este vorba despre o lanternă, un altimetru sau un GPS care imită vocea lui Schwartzenegger. Acest lucru este posibil când dezvoltatorii de sisteme pu-blică interfaţa de programare a aplicaţiei (API), care oferă un limbaj comun care să poată fi utilizat de fiecare dintre noi. Ideea unui limbaj comun se află în centrul standardi-zării, astfel încât există sute de standarde ISO consacrate terminologiei, vocabularului şi măsurărilor unificate. Acest lucru nu este revoluţionar, dar vă puteţi imagina o colaborare la nivel internaţional fără astfel de standarde? În 1999, NASA a pierdut sonda Mars Climate Orbiter, în valoare de 125 de milioane de dolari americani pentru că o echipă de ingineri parteneri utilizase unităţi imperiale britanice, în vreme ce calculele agenţiei spaţiale se bazau pe sistemul metric. Aparatul a explodat la scurt timp după lansare. Uneori, simplul fapt de „a nu fi pe aceeaşi lungime de undă” poate avea consecinţe catastrofale.

Acestanuestedecâtînceputul

Totuşi, nu facem decât să atingem abordarea care permite standardelor ISO să asigure inovaţia şi să elibereze un în-

treg potenţial de originalitate, permiţând reproductibili-tatea, menţinând calitatea şi garantând securitatea. Apariţia nanotehnologiilor între 1980 şi începutul secolu-lui XXI a provocat numeroase controverse şi îngrijorare. Aceste incertitudini fac ca investitorii să fie mai circum-specţi faţă de tehnologiile necunoscute, dar standardele ISO pot disipa unele dintre aceste îndoieli şi pot întări încrederea, stabilind parametri care îşi propun să asigure securitatea şi să controleze calitatea. Grupul de experţi ai ISO/TC 229, Nanotehnologii, lucrează de mai mulţi ani la acest tip de standarde. De asemenea, şi în ciuda potenţialului său important, in-dustria imprimării în 3 D întâmpină încă dificultăţi în a rivaliza cu precizia metodelor tradiţionale de fabricaţie. Jörg Lenz, preşedinte al ISO/TC 261, cu privire la fabri-caţia aditivă, consideră că „industria are nevoie de stan-darde internaţionale pentru a furniza claritate şi a înlă-tura o anumită îngrijorare, pentru a garanta fiabilitatea, acceptarea şi securitatea acestei tehnologii şi pentru a o promova pe piaţă”. Standardele internaţionale pot ajuta la garantarea unui nivel de reproductibilitate şi pot linişti în-treprinderile şi fabricanţii. Or, dacă elaborarea standardelor se produce târziu, ris-căm să apară sisteme paralele, precum şi o complexitate sporită şi risipă. Este evident că fiecare standard trebuie să păstreze un anumit grad de flexibilitate şi să se adapteze la evoluţia tehnologiei pentru a nu împiedica procesul de inovaţie. Unul din domeniile care pot suferi din cauza acestor lacune este cel al aeronavelor fără pilot (UAS), de-numite şi drone, care apar în toate sectoarele, inclusiv în cel agricol, şi care sunt utilizate – mai nou – şi pentru a livra pizza la domiciliu. Deocamdată, există foarte puţine standarde, reguli şi le-gislaţie uniformă în ceea ce priveşte proiectarea proto-coalelor de comunicare, navigaţie şi comenzi. Cortney

Apariţia standardelor internaţionale a jucat un rol neaşteptat în această explozie a tehnologiilor de vârf

30

Robinson, director în domeniul infrastructurii aviaţiei civile la Asociaţia Aerospaţială Americană, consideră că, dacă nu se face nimic, complexitatea acestei situaţii nu va înceta să crească de-a lungul timpului şi va reduce avan-tajele pentru societate. În faţa înmulţirii numărului de drone care împart acelaşi spaţiu aerian cu aeronavele tradiţionale pilotate, trebuie să ne asigurăm că ele nu prezintă riscuri grave pentru per-soane, bunuri şi alte avioane. „Standardele internaţionale joacă un rol esenţial în crearea unei pieţe mondiale pentru drone, fără a compromite securitatea şi eficacitatea unui spaţiu aerian armonizat”, declară Robinson. Datorită dise-minării cunoştinţelor, standardele ISO pentru drone vor stimula inovatorii să se implice, permiţând astfel accelera-rea evoluţiei acestei tehnologii. Aceasta este o veste bună pentru consumatori, pentru care intensificarea concuren-ţei înseamnă scăderea costurilor. Accesul la piaţă este un alt avantaj al standardizării. Când întreprinderea de robotică Cyberdine a început să lucreze la următoarea generaţie de roboţi de tip cyborg pentru lucrători şi personalul de îngrijire, ea a fost printre primele care s-au conformat cerinţelor de securitate ale ISO 13482, încă din primele etape ale procesului de pro-iectare. Întreprinderea ştia că acest standard pentru ro-boţii destinaţi îngrijirilor personale va permite liniştirea utilizatorilor potenţiali şi deci facilitarea distribuirii pro-dusului. „Standardele ISO sunt foarte importante pentru proiectarea de produse noi”, consideră profesorul Yos-hiyuki Sankay, director la Cyberdine. „Fără ISO, nu am fi obţinut acest rezultat”.

Sfidarealimitelor

Întrucât oferă o bază şi un grad suplimentar de încredere care ajută minţile cele mai luminate să încerce limitele inovaţiei şi ale ştiinţei, standardele au schimbat situaţia şi au promovat această revoluţie tehnologică. Când menţio-nează înconjurul lumii pe care l-a efectuat la bordul unui avion acţionat doar de forţa energiei solare, André Bor-schberg, pilot al Solar Impulse, aminteşte că „fraţii Wri-ght nu se puteau baza pe standarde. Dacă le-ar fi avut la dispoziţie, sunt sigur că şi-ar fi atins obiectivul mai rapid şi că, probabil, ar fi mers mai departe. Este ceea ce facem astăzi şi aceasta ne permite să progresăm”.În ceea ce priveşte viitorul, inovatorii vor continua să modeleze şi să schimbe lumea noastră într-un ritm tot mai rapid. Orice am face însă, trebuie să evităm capcana „tehnologiei de dragul tehnologiei” sau să o punem la în-demâna „câtorva privilegiaţi”. Standardele internaţionale au de jucat un rol important întrucât ele ridică probleme esenţiale în domeniul securităţii, al dezvoltării durabile, al impactului asupra mediului şi, probabil, al costului uman. Încurajând concurenţa şi scăzând costurile, standardele asigură că avantajele tehnologice rămân accesibile celor mulţi. Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că, în cen-trul inovaţiei, unii încearcă să ne îmbunătăţească vieţile. Să facem astfel încât aceste vise să nu se transforme în coşmaruri!


Standardele permit eliberarea

unui întreg potenţial de originalitate

Foto

CYBE

RDYN

E

25% din preţul abonamentului � la standardele române, indiferent de mărimea acestuia

30% din preţul aplicaţiei � la achiziţionarea produsului InfoStandard WEB

30 % din preţul unei perioade de �acces la produsul Catalog CLOUD. La lansarea produsului Catalog CLOUD membrii ASRO vor primi o lună de acces gratuit la acest produs. Accesul se acordă în urma unei solicitări prealabile.

10% din valoarea tarifului pentru �cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning

25% din tariful perceput �la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare, eliberare Licenţă pentru certificare.

În limita sumei de � 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate beneficia gratuit, o dată pe an, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.).

57 lei+TVA � (faţă de 510 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului,

226 lei+TVA � (faţă de 510 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Pentru membrii persoane juridice cu scop pa- �trimonial, cât si pentru membrii Colegiului E (a căror cotizaţie este de 2.000 lei/an) se acordă un serviciu anual ce constă în punerea la dispoziţie a Revistei Standardizarea – format electronic

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” �(în limita a şase pagini de revistă/număr)

Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţio- �nale pentru câte un reprezentant din partea fie-cărui membru, în scopul unei mai bune cunoaş-teri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Deveniţi membru ASRO ACUM !FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

ACCES PRIORITAR LA SERVICIILE OFERITE DE ASRO

REDUCERI DE TARIFE

REDUCERE LA TAXA DE MEMBRU ÎN COMITETELE TEHNICE ALE ASRO

PRODUSE/SERVICII GRATUITE

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei. Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus. Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 165 membriNumăr de comitete tehnice: 238Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 20 493

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 23 asociaţiNumăr de comitete şi subcomitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 178

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde

fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 313Număr de documente de standardizare în vigoare: 15 615

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 68Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 372

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi

sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 800 din 64 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 34 601

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROStr. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 0374 999 191Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 0374 999 185Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74

© ASRO 2017Editura Standardizarea 2017

Date post:	07-May-2018
Category:	Documents
Upload:	vankiet
View:	221 times
Download:	1 times

Standardizarea · De asemenea, standardele deschid calea unei game mai largi de produse şi...

Documents