IOANA CHICET.MACOVEICIUC

u_$ase femei

tn incurcaturalncep

qapte vielinot.

ffiffiffiAtrfupua ff nou.lx

IOANA CHICET-MACOVEICIUC

Miercuri,ovresprram

ffuNvt*s

Capitolul r.Capitolul z.

Capitolul 3.

Capitolul 4.

Capitolul 5.

Capitolul 6.

Capitolul 7.

Capitolul 8.

Capitolul 9.

Capitolul ro.

Capitolul rr.Capitolul rz.Capitolul r3.

Capitolul r4.

Capitolul r5.

Capitolul 16.

Capitolul 17.

Capitolul 18.

Capitolul 19.

Capitolul zo.

Capitolul zr.

Capitolul zz.

Capitolul23.Capitolul24.

CupmNs

Maiavemmult?.. .'..'..5Potsi-tispunceva?. ....2oMicisecrete .".3oCreveligitiglri ... ' '...41Toateburticilesus!. ...' 52

Salvarea '... '.. 6r

Veqtibune,veqtiproaste. .' '....69Caselealtora. '......'.8oFotografiadefamilie. .".. '....89Valiza maro cu cifru . . . to4Boalacunumedenerostit.'... "'.. " 116

BohemianRhapsody ...... '..r27Cineplingemaitare?. . '.. '...\37Fostefamilii. '........L46Ceamaitristipovestedinlume .'... ". L57

Surprizegipetale. '.... 168

in care se intdmpllin sfirgit gi ceva sex.' . . . . . . 178

Imiparer[u,amgregit... .'..'. r88

Cel mai bun dintre toate locurile posibile . ' ' . . ' Lg7

Salvarea aparedeunde nicinute a$tepti ' '.....2o5Iertare cu supraveghere GPS . .'2r4Cand ADN-u1 nu conteazl . ' .'223lncarenaqteinsfirgitMiruna.... J' .'. 232

Noiinceputuri..... ...243

CAPITOLUL T

Mai avem mult?

- Mai avem mult? intreabi Carmen, respirAnd regulat,

cum exersase la Lamaze. Inspir, expir, inspiiir...

- Mai avem, doamni, ci e meci qi tofi se gribegte siajungi acasd! Dd ce, arde?

- Cam arde. Nasc! Inspir, expir, inspiiir...

- Felicitiri, ce frumos, si fie sinitos, se insuflefeEte qofe-

rul de taxi, aruncind un ochi admirativ in oglindi. Avefioperafie mai pe seard?

- Nu, domle, nasc ACUM!Ochii bulbucali ai qoferului o fintuiesc in oglinda retrovi-

zoare. E o zi neobiqnuit de caldi pentru sfdrqitul lui mai. Zecide mii de maqini pline cu oameni nervogi stau minute in sirla semafoare in intersecfii complet blocate gi inainteazicdliva metri ia fiecare sfert de ori, spre disperarea Eoferilorcu nervii praf. Din unele masini se aud injurituri desprerudele decedate ale colegilor de trafic, din altele muzicd datitare sau bucili de qtiri despre nebunia si canicula din capi-tali, parci mai aglomerati gi mai fierbinte ca niciodati.Mixul de motoare, muzici Ei vorbe scuipate printre dinfi e

asezonat cu claxoane asculite, apisate cu patimi de Eoferi

innebuniti de furie la gindul ci semifinala campionatuluimondial de fotbal va incepe ftri ei. in acelagi timp, cel pufinun prizonier in trafic are o problemd chiar mai presanti.

- Cum si nagtefi acum, doamni? Aici, in magini?* Me scuzafi, nu e ca gi cum ag fi plinuit si nasc in taxi.

Nagterea e un proces spontan, iiid, cum era, Doamne, carese poate petrece oricdnd incepdnd cu siptimdna... aaaah...Inspirrrr, expirrrr.

- Doamni, dar abia vin de la spilitorie, stafi, vd rog sivd mai finefi pu{in, aga de greu am scos petele alea de saormade la domnul de aseari...

- Aaah, dracu' s-o ia de contracfie! Vine, v6 spun eu civine, contracfii la trei minute, mult nu mai e. Inspirrrrr...

- Doamni, stafi aga, inci pufin gi ajungem la spital,acum ajungem, in douizeci de minute suntem acolo...

- Nu mai am doudzeci de minute. Ag zice cam cinci,lace nevoie si imping simt chiar acum... uuufff, inspirrr, ah,ce doare, expir, cine m-a pus, ce mi-o fi trebuit, mimiceniamamei ei de treabi...

- Nu impingefi, doamni, nu impingefi, stafi si ne maigdndim, si mai vorbim, poate vi trece. NU iUefNCflIIMiiculili, ce zi!

- Gata, asta e, nasc, vine copilul!

$oferul de taxi nu mai zice nimic. Se holbeazi in retrovi-zor cu o privire ingrozitd,. Pe bancheta lui din spate tocmai se

petrece cel mai mare miracol al lumii: se nagte un pui de om.O doamni eleganti, cu pirul foarte blond, frumos coafat, cufusti lungd rogie gi cimagi albi, perfect cilcati, cu mirgeleciudate, cu cap de mort, la gAt, sti pe centrul banchetei, cupicioarele depdrtate, cu miinile pe tetierele scaunelor dinfafn. $i-a suflecat fusta, sandalele stau aruncate pe covorasele

ma$inii. Femeia e rogie la fali gi rlsufli greu, ii curge tran-

spirafia giroaie pe chip. La un moment dat, o vede cum se

opinteqte din toate puterile. Birbatul nu respiri. Din spate ilclaxoneazi toatd coloana:

- E verde, titicule, ce faci, te uifi la televizor? Di-i drumu'!

- Ce televizor, nenic6, de-afi gti voi la ce mi uit eu

acuma... boscorodeqte el, demarind in trombi.Cdt schimbi banda qi se angajeazipe stAnga in claxoa-

nele lungi qi huiduielile nervoase ale celorlalli goferi, femeia

ridici ochii. il priveqte in oglind6, buimaci. Imediat se aude

un mieunat!

- Ce se-aude acolo, doamni, afi ndscut?

- Aga pare, goptegte Carmen, cu ochii lipili de fbptura

caldi qi moale care respiri rapid pe pieptul ei.

$oferul intoarce capul sl se uite printre scaune. Doamna

]ine la piept un copil mic, roqu, acoperit cu un fel de spumi

albi. Scruteazi atenttot decorul, apoi risufld ugurat se putea

mult mai riu.

- Pei si v[ fie de bine, doamni! Cum o si-l cheme?

- Nu gtiu... nu ne-am decis inci. Pe dumneavoastri

cum vi cheaml? intreabi ea gifiind, aducindu-gi aminte de

un film englezesc in care o tipd naEte in avion Ei boteazd

copilul cu numele pilotului, in semn de mullumire.

- Curci Titi.

- Ah, lisafi, o si ne mai gdndim noi...in timp ce taxiul intrd in curte la Primiri Urgenfe, femeia

iqi line copilul la piept gi privegte absenti pe geam' cu un

zAmbet tAmp.

- Bine-ai venit, copilul meu! Te-ai gribit si ne cunoag-

tem, aga-i? Ori poate nu !i-a convenit planul meu cu cezarl-

ana qi ai finut musai si ai tu controlul? Mi-e destul de clar cu

cine semeni...

Domnul Curci Titi coboari cu greu din maginl. E trans_pirat, respiri greu, iar genunchii ii sunt moi ca nigte maca_roane fierte. ii deschide portiera doamnei blonde cu copil inbrafe, apoi se albegte la fafi gi se pribugeqte lat ldngi magini.

>l*)t

Carmen a niscut in taxi pe25 mai. Cdnd m_a sunat sd_mispuni, era si mi se rupi apa de ris. $i de pldns. Ea a fost sin_gura dintre noi gase care nu-si dorea si nasci natural. Dealtfel, ea nu-gi dorea si nasci deloc. Nu-qi dorise copilul, darpentru ci so{ul ei si soacra insistaseri, hotdrdse sd incerce.Dar numai o singuri dati.

- Virgil, ai o singuri;ansi si-mi faci un copil. Am 36 deani, n-o si stau si fac fertiliziri in vitro in prag de menopauzd.

Apoi gi-a aprins o figard gi-a fumat-o in mai pufin de unminut. Sorbea din ea de parc-ar fi fost ultima inaintea execu.tiei la zidul maternitifii.

Virgil iqi dorise mereu copii, erau clsitorifi inci din tim_pul facultifii. Ea insi preferase si cdritoreasci, si devin[ gerbde departament, si aibi timp pentru ea, si se poati bucurade cafeaua gi ligara de diminea{i in tihn[. Aminaseri mereuprimul copil, iar acum, cu toate cazurile de infertilitate la 35de ani despre care tot aflau de la prieteni, Virgil intra inpanici. igi dorea mult un bdiat pe care si-l invefe totul des_pre cai, strategie de rizboi, sport, via{i.

Cind a primit singura gansi de a-ifacenevestei un copil,a profitat de ea la maximum, cu entuziasm gi mult testoste_ron. Cdteva siptimdni mai tdrziu, galbeni la fafi, Carmenl-a anunfat pe Virgil si vini acasi cu o sticli de gampaniepentru el gi niqte calmante din plante pentru ea. Era insirci_nati! CXnd a intrat pe ugi, a gisit-o plAngdnd pe terasd:

Fumase atdt de mult incAt toatl casa arita de parci fusese

inghilite de-un nor.

- Ce faci, mlmico?

- Sirbitoresc, Virgile. $i daci-mi mai spui o dati m6mico,

urmltoarea figari o aprind Ia priveghiul tiu. Pune-fi gampa-

nia aia gi taci.

Ne-am cunoscut, toate gase, intr-o seari de miercuri, la

primul curs Lamaze din seria noastri. Afari era un ger cum-

plit de final de martie, zdpada era mare, noi orbeciiam ca

nigte pinguini balonafi pe o stradi fbri lumini, in ciutarea

mansardei calde in care urma sd aflim totul despre miraco-

lul naqterii. Eram, toate gase, insircinate in ultimul trimes-

tru. CAnd, dupi minute bune de inotat prinzlpad| cu burfile

cele rotunde, ne-am intilnit toate in holul casei vechi, ne-a

umflat risul. Trebuia si ne punem cipici de plastic, ca si nu

umplem covorul moale de zoaie. Doar ci nici una dintre noi

nu putea si se aplece suficient de mult si se incalle sin$ur6.

Aga c[ ne-am incl\at una pe alta, cu zimbete ruqinate, bine-

voitoare qi recunoscitoare.

- Haideli, dumneavoastri ridicali aga piciorul in spate,

eu mi aplec pulin gi poate reu$esc si vi-l pun, ce ziceli?

' Ne cunoscuserim de un minut Ei deja aveam motive sirAdem complice impreuni. Uitdndu-ml inapoi la toati po-

vestea noastr6, ml gAndesc acum c[ episodul cu cipicii albaq-

tri de plastic a fost o strategie bunl pentru a imprieteni rapid

gase gravide abia intrate in ultimul trimestru.

Dupi citeva icnete gi strofociri, ne-am echipat gi-am

inceput si urcim pe rind, gifiind ;i foqnind cipicii, pani la

mansarda de la etajul trei. Ne fineam cu inima cit un purice

de balustrada gubredi din lemn care se clitina ameninfitor

sub palmele noastre, iar treptele late scirfiiau sub cipiciinoEtri de ni se frcea mili ci trebuie sd le cilclm in picioare.

- Cine o fi fost cu ideea si cheme gravide intr_o casi caresti sd se pribugeasci? $i, de parcd asta nu era suficient, sI {indcursurile de nagtere la ultimul etaj? aintrebat gravida brunetitunsi bob, cu o burti de dimensiunea unui televizor cu tub.

- Cineva caten-afost niciodatd gravid in 32 de siptimAni,a pufnit gravida blondi platinat, cu breton perfect aliniat.

- Ah, daci gtiam ci am de urcat atitea sciri, nu_mi luamtocuri de cinspe, a bombinit cea mai supli dintre noi, coco_

{atd pe cizme rogii din piele, cu toc amefitor.Ne-am oprit toate din escaladat si_i privim cizmele

superbe, parfial camuflate de cipicii de pungi.

- Doamne, cum ifi fii echilibrul pe astea? am intrebat_o.Eu cu greu stau in picioare in papucii de cas5... Asta dacimi-i gisesc, nu gtiu cum se face cI mereu dispare cAte unul.

- $i inci stai si vezi ce amuzant o si fie peste alte douiluni! Acum micar pute{i urca singure in cadi... a suspi-nat cu voce quierati, de jos, o doamnd tunsi foarte scurt, cuochi vioi.

- Ah, afi mai fost insircinatd? Ce drdguf! s_a induiogatbruneta tunsi bob.

- Mda. De cinci ori, ne-a ldmurit ea, ajungdndu-ne dinurmd. Asta e a gasea. Eu sunt Angela.

S-a frcut linigte. Nici una dintre noi nu gtia si reaclionezela aqa un anunf. Habar n-aveam ci in zilele noastre oameniimai fac cdte gase copii. Angela a adiugat rapid:

- Copii am trei acasi. primele doui sarcini le_am pier_dut. Cel din burti e al patrulea. $i se line bine!

Noi am ticut in continuare. Nu gtiam daci si o felicitimpentru al patrulea sau si o compitimim pentru cele doui.

l0

- Tocurile alea de opt ar fi fost mult mai comode! gi-a

ficut autocritica gravida superbi, cu burta de dimensiunea

unui castron mic cu cereale.

- Nu vi suplrafi, in cdte slptimini suntefi? am indriznit

eu, in speranfa ci doamna e abia in primul trimestru 9i nu

Etie ci n-are voie laLarnaze inainte detteizeci de slptdmdni.

- Am intrat in luna a opta! a ciripit ea.

Linigte mormintali. Cinci perechi de ochi s-au afintit pe

burta aproape inexistenti a celei mai tinere gravide de pe

scara in spirall citre mansardi. Au urmat cinci oftaturi

scurte. Viala e nedreaPti.

Ajunseserim. La ugi ne agtepta zArnbitoare Crina, instruc-

toarea noastri:

- Bine-afi venit la cursul Lamazet. Abia aqtept s5 ne

cunoaqtem!

- Eu abia agtept s[ mi aqez pe ceva, cd simt cd-mi scap

gemenii pe jos de la atAtea sciri, a bolborosit bruneta cu burta

cea mai mare.

- Oooo, ce drlguuuu!, gemeni, ne-am inmuiat toate, mai

pulin Angela, care qi-a dat ochii peste cap. Ea era la a qasea

sarcini, nimic nu i se mai pirea drlguf.

Am intrat in camera micufi cu ochiuri inguste de geam

in panti, acum acoperite cu zdpad6. Un neon uriag clipea

nervos in tavan, deasupra mochetei gri cu diverse pete ciu-

date pe la colpri. Camera era aproape goali. in centru erau

agezate in cerc qapte scaune, iar pe peretele opus uEii erau

atArnate citeva planqe care seminau izbitor cu cele din labo-

ratorul de biologie din clasa a gasea. Pe fiecare scaun erau ali-

niate cAteva coli goale gi cAte un pix, iar intre scaune' direct

pe mocheti, aEteptau cuminli o sticli de api plati 9i un teanc

de pahare albe de plastic.

1l

Ne-am asezat qi am primit etichete autoadezive pe carene-am scris fiecare numele, sI ne cunoa$tem mai bine.Patru dintre noi aveam etichete albastre (burfile adiposteaubiiefei), una avea etichetd roz, iar Raluca, mama de gemeni,arrea una roz gi una albas'trd. Fiecare dintre noi s_a prezentatscurt in timp ce celelalte iEi intindeau picioarele sau igimasau galele.

Am inceput eu:' - Salut, eu sunt Miruna Nechifor, am 30 de ani, agtept un

biiefel. Si vedefl, eu am crezut cd prima qedinfi e marfi,adici ieri, gi am venit gi-am stat pe hol o ord intreagi, abiacdnd a coborAt femeia de serviciu care mi_a spus ci nu e zi deburfi rn-am prins cd am gresit ziua.

- Stai linigtiti, m-a consolat Raluca, hormonii sunt devini, am impresia ci ne dizolvi neuronii sau ceva...

- A, nu, eu mereu incurc lucruri, oameni, situafii, nusunt chiar cea mai organizata persoani. O dati am plecatde-acasi cu telecomanda de la aerul condilionat, am confun_dat-o cu telefonul. Abia dupi-amiazdmi_am dat seama, eraciudat ci nu mi sunase nimeni, de obicei pdni la prdnz mitsuni cel pufin zece clienfi gi de gapte ori mama...

Crina gi-a dres glasul.

- A$u, revenind la motivul pentru care sunt aici: aceastae a doua mea sarcini, pe prima am pierdut-o la 30 de sip_timAni, fetifa avea multiple malformalii la creier qi la inimdqi a murit.

Priveam in jos spre cipicii albagtri in timp ce privirilecompitimitoare ale celorlalte ;ase femei din incipere imiardeau crestetul.

- Acum o sI fie bine, ai incredere! mi_a spus Crina, instruc_toarea Lamaze,cu voce rdgugiti. Si mergemmai departe.

T2

- Eu sunt Raluca Rizea, am 33 de ani, sarcini gemelari,

lucrez intr-o multinafionali, sunt vegani de opt ani gi imidoresc mult sd' nasc natural.

- Buni, Raluca! i-au rispuns qase voci admirative.

- Buni, fetelor, eu sunt Angela Predoiu, am 36 de ani,

trei copii acasi gi am venit aici pentru ci am cigtigat pe

Facebook un curs complet Lamaze.

Mi-a pldcut mult freza biietoasi a Angelei, mi se pirea ci-izdresc cAteva fre albe pe la timple, iar asta ii didea un aer dis-

tins. Avea un ten bronzat, frumos, care-i scotea in evidenliochii strilucitori, de un verde limpede. Vorbea cu mult calm.

- Am n[scut de trei ori natural, am mai fost gravidi de

cinci ori, am aliptat aproape qase ani, stau bine cu practica, a

spus ea tare, fixAndu-ne cu privirea pe rdnd, pe toate.

- Uaaaau... sb auzea difuz de pe celelalte scaune.

Cineva chiar a aplaudat timid. Angela a zimbit, cu ochiila lustra gilbuie.

- Salut, eu sunt Veronica Mugat! s-a auzit un ciripitdrdgilag.

Gravida cu cea mai mici burti din lume ne zdLmbea ca de

pe podiumul unr.ri concurs de frumusele. Avea dinfi perfecfi,

pir drept, des, lung. Era machiati discret, era frumoasi, per-

fecti. Avea mAinile fine gi delicate, picioarele lungi gi subfri,sAni plini, parci se zdrea gi un pic de talie in preajma burticiide dimensiunea celei pe care eu o capit dupi ce minAncprea multe cirege. Purta un ceas mai scump ca maqina mea,

o bluzi de mitase de culoarea piersicii gi pantaloni crem de

piele. Dacd n-ar fi avut in piept eticheta albastri pe care scria

Veronica, ag fi putut si jur ci a gregit camera de curs, a

nimerit la Gravide cdnd ea de fapt avea treabi la Fotomodele

de succes.

r3

- Abia agtept si nasc gi si-mi fin in bra{e bebelugul!

- Ohooo, habar n-ai ce te agteapti, a bombinit Angela.Veronica i-a zAmbit cu cildurl. Ea zAmbegte mereu. $i eu

ag z6rnbi mereu daci ag arita ca ea...

- Sunt foarte bucuroasi ci am venit aici. Anul trecut pevremea asta am mers la un curs de ikebana qi mi_am fbcutcAteva prietene foarte bune, inci mai finem legitura. Maimult pe Facebook, e drept, dar sunt niqte fete extraordinare...s-a lansat ea intr-un discurs entuziast.

Privirea instructoarei s-a indreptat insi poruncitor citreurmitoarea purtitoare de burt[, care nu s-a lisat rugati:

- Eu sunt Gabi Mardare, arn un bdiefel de cinci ani acasi,acum a$tept al doilea bdiefel. Sunt destul de stresati pentruci dupi prima sarcini m-am ingrigat foarte mult gi n_ammai reugit si slibesc, acum am luat qi mai mult in greutate cusarcina asta.

Gabi avea, intr-adevir, un corp cu forme generoase gi erafoarte frumoasi! Cu ochii de un albastru foarte intens qi unpir ondulat gi bogat la care eu uRa visez de cdnd mi gtiu. Eravopsiti in diverse tonuri de roEcat, m-am gdndit ci probabilse vopsegte acasi gi fie ii place si. experimenteze, fre nu fineminte numirul de pe cutia cu vopsea. Exact ca mine.

- Ai incercat sd renunfi la carne? a sugerat discret Raluca,mama de gemeni.

- Vai, nu. Fird carne simt ci leqin. La fel gi fbri dulciuri.Ah, ag ucide acum pentru o amandind bine insiropati...

- Am la mine un baton raw cu migdale gi caju, s_a oferitRaluca.

- Mulpmesc, nu, e dejatfuziu, n-o si mai dorm la noapte,arefuzat Gabi, dar ftri sd-gi dezlipeascd ochii pofticiogi de pebatonul pe care Raluca il gi scosese din geanti.

T4

- Pe mine mi cheami Carmen. Carmen Piunescu, le-a

intrerupt brutal, plictisiti, gravida cu pirul platinat. Amvenit aici pentru ci, recunosc cinstit, m-a obligat Virgil, bir-bati-miu. Vrea si se asigure ci nu nasc copilul pe partea gre-

giti, hihi, r6dea Carmen, dar nu pirea deloc rdsul ei.

- Vei vedea cAt de frumos gi de simplu e si naqti natural,

a recitat Crina, instructoarea.

- Eu sper din tot sufletul si aflu cdt de simpl| e cezariana.

Am programat-o deja pe I iunie, deZita Copilului, si mai

scap de-o turi de cadouri!

- Ooo, dar de ce cezarian| programati? s-a imbujorat

Crina.

- Pentru ci mi tem de durere. Am suferit destul in sar-

cina asta cAt si gtiu ci nu vreau si mai sufbr gi la nagtere.

Vreau si mi duc pe picioarele mele, firi sn gAfdi gi fbri sigem, si mi intind pe masl, coafati qi machiatd, apoi si miridic, si-mi iau copilul qi si mi duc la mine-acasi.

- Si gtii ci recuperarea dupi cezariand e destul de

complicati gi dureroasi, a intervenit Gabi, care inci nu-qi

dezlipise privirea de pe batonul cu migdale al vecinei de

scaun.

- Noroc ci existi calmante, o si iau cu pumnul! a spus

Carmen.

- Dar oare nu trec in lapte? a intrebat Raluca.

- in laptele prafnu trec sigur!

- Ah, nu vrei si aliptezi? s-a mirat Crina. Laptele tiu e

cea mai buni hrani pentru copil.

- Nu, mu\umesc, am o virsti. Nu m[ vid cu sinii afar[din sacou. Cu biberonul e mult mai elegant. $i mai practic. $iaud ci gi doarme mai bine copilul.

Cinci gravide gi o instructoare o privesc cu gurile ciscate.

15