CHARLOTTE BRONTii

**-

Jane Eyre

F

I

tfr

Capitolul I

Nu era chip si facem o plimbare in ziua aceea.Riticisem intr-adevir prin tu{Zrigul fir[ frunze timpde o ori azi-diminea,t5"; dar dupi prAnz (doamnaReed, cAnd nu avea companie, lua prAnzul devreme),vAntul rece de iarn5. adusese cu el nori atAt de sumbri

;i o ploaie atAt de pdtrunzdtoare, incAt nu se puneaproblema de nicio alti formi de miscare in aer liber.

Mi bucuram de acest lucru. Nu imi plSceau nicio-dati plimbirile lungi, cu atAt mai putin in dupS-amie-zile reci: mi ingrozea ideea de a mi intoarce acasi inlumina aspri a amurgului, cu degetele de la mAini ;ide la picioare inghelate si inima intristati de mustrS-rile lui Bessie, doica, ;i umiliti de con;tiinla inferiori-tilii mele f:.zicefagd" de Eliza,John ;i Georgiana Reed.

Respectivii Eliza, John gi Georgiana erau acumstrAngi in jurul mamei lor in salon: ea era intinsi pesofa lAngi semineu qi, avAndu-;i puii dragi pe lAngi ea(care la momentul respectiv nici nu se certau, nici nuplAngeau), p5.rea complet fericiti. Mie imi interziseses5. mi alS.tur grupului, spunAnd ci ,,regreta si se vadinevoiti si mi gini la distangi; dar pAni nu o informapersonal Bessie si nu descoperea prin propriile eiobservalii ci mi striduiam cu toati sinceritatea si

13

CHARLOTTE BRONTE

dobAndesc o atitudine rnai sociabili ;i mai potrivitiunei copile, o purtare mai agreabilS qi mai insuflef-td ceva rnai vioi, mai franc, rnai firesc, cum ar veni -trebuia neapdrat si md excludi de la privilegiilerezet:v^te doar copilaEilor fericili qi cumingi".

- Ce susline Bessie ci aq fi ldcut? am intrebat eu.Jane, nu-mi plac oarnenii certireli sau care pun

intrebiri; in plus, e ceva cu adevirat oribil cind un copilii sfideazi astfel pe cei mai in vArsti decAt el. A;azd,-teundeva qi, pAni nu qti in stare sa spui ceva pl6cut, pis-treazd, ticerea.

LAngi salonul de zi exista un salon pentru miculdejun Ei acolo m-am strecurat. tnciperea confinea si obiblioteci. in scurt tirrrp rn-arn inarmat cu un volum,avAnd griji si fie unul inzestrat cu poze. M-am cdydratpe scaunul de Ia fereastri: strAngAndu-rni picioarele,m-am asezat cu ele incruci;ate, ca un turc, si, trigAndaproape complet in jurul meu draperia din lAn5. lu-cioasi ro;ie, m-am inviluit in dubli izolare.

in dreapta mea nu vedeam decAt pliurile stacojiiale draperiei, iar in stAnga, ochiuri-le transparente desticlS, protejAndu-mi, fdrd a rnd. separa, insi, de mo-horAta zi de noiembrie. Din cAnd in cAnd, in timp cedideam paginile c54ii mele, studiam aspectul aceleidupd-arniezi de iarni. De departe ardta ca un pustiupalid de cea![;i nori; de aproape, o sceni cu o paj\teudi;i tufturi zg5llAite de furtuni, cu ploaia neinceta-td smucindu-se violent intr-o parte din fala unei palede vAnt lungi ;i sfhsietoare.

Mi-am indreptat din nou atenlia spre cartea mea -Istoia Pdsdilor Britanice in Wriunea lui Bewick: textul insine aI acesteia mi incAnta prea pugin, la modul gene-ral; si totusi, existau anumite pagini introductive pe

t4

/ane E1,tre

( :rre eu, copil fiind, nu le puteam trece cu vederea.l'lrau cele in care se vorbea despre bArlogurile p[siri-lor de mare; despre ,,stAncile qi promontoriile solita-rrr" locuite doar de acestea; despre coasta Norvegiei,ticsiti de insule din extremitatea sudicS, Lindenesssrru Naze, pdnd la Capul Nord...

IJnde Oceanul de Nord, in turbioane uriase,Se-nvolbureazS. in jurul insulelor goale si tristeDin indepirtatul Thule; iar valurile AtlanticuluiSe revarsi printre furtunoasele Hebride.

La fel cum nu puteam si nu observ nici altzialaqiirmurile mohorAte din Laponia, Siberia, Spitzbergen,Novaia Zernlia, Islanda, Groenlanda, cu ,,intinderearresfhrsitS. a Zonei Arctice gi acele regiuni pustii despatiu lugubru acel bazin de ger si zlpadi, undec:Ampuri solide de gheali, acumulate de-a lungr.rl a seco-le de ierni, incremenite in culmi alpine peste inS"lgimi,inconjoari polul ;i concentreazi rigorile multiplicate.rle frigului extrem". Acele tirAmuri de un alb de moar-te mi le imaginam si singurS: erau vagi, ca toate ideilepe jumS"tate intelese care plutesc prin mintile copiilor,dar bizar de impresionante. Cuvintele din paginile in-troductive se legau de ilustratiile care urmau, dAnd sensstAncii ce se ridica solitari intr-o mare de valuri gi spu-rni; bS.rcii sparte e;uate pe un td.rm dezolant; luniireci si cadaverice privind printre fAqiile de nori o epa-vi ce tocmai se scufunda.

N-as fi putut spune ce sentiment plutea peste curteacam pustie a bisericii, cu a sa piatri de temelie mar-cat5. de o inscripgie, cu poarta sa, cei doi copaci, liniajoas5" a orizontului, imprejmuiti de un zid spart qi semi-luna nu de mult risiriti anuntAnd inserarea.

15

CHARLOTTE BRONTE

Cele doui coribii incrernenite pe o mare leneqi levedeam drept fantome marine.

Peste nelegiuitul punAndu-qi jos, in spate, sacul deho!, am trecut rapid: era o fiin1i a terorii.

La fel gi creatura cu un corn negru a;ezati deo-parte pe o stAnci, veghind asupra unei mulfmi indepir-tate din jurul unui eqafod.

Fiecare imagine spunea o poveste, adesea misteri-oasi pentru capacitatea mea de inlelegere inci nedez-voltati qi pentru emoliile rnele imperfecte, ;i totuqipentru mine profund interesanti: la fel de interesantiprecum basmele pe care le istorisea uneori Bessie inserile de iarni, cAnd se intAmpla si fie binedispusi; ;icAnd, dupi ce iqi aducea masa de cdlcat lAngi ciminuldin camera copiilor, ne didea voie si stdm in jurul ei,iar in timp ce indrepta volina;ele dantelate ale doam-nei Reed ;i ii incregea marginile scufiei de noapte, nedesfita atenlia avidi cu fragmente de dragoste ;i aven-turi culese din basme de demult gi alte balade; sau(dupi cum am descoperit la o dati ulterioard) din pa-ginile ci4ilor Pamela y II*ry Conte dz Moreland.

AvAnd cartea lui Bewick pe genunchi, eram in cli-pa aceea fericiti: sau cel pufn fericiti in felul meu.Nu md temeam de nirnic decAt si nu fiu intrerupti,ceea ce se intAmpli prea curind. IJqa salonului pen-tru micul dejun se deschise.

- Buhu! Doamna IJrsuzS! strigi vocea lui JohnReed; apoi ezit}u. aparent credea cd inciperea era goali.IJnde, Doamne-iart5-rn5., se ascunde? continui el.Iizzyl Georgy! (le strigi pe surorile lui).Jane nu e aici:spuneli-i mamei ci a fugit in ploaie - animal riu ce e!

,,Ce bine cd arn tras draperia", mi-am spus euqi rni-am dorit cu ardoare si nu imi descopere

76

Jane Eltre

rtscunzdtoarea, iarJohn Reed nici n-ar fi gisit-o sin-gur; nu era ager nici de ochi, nici la minte, insi Eliza sernullumi si bage capul de dupi u;i;i spuse imediat:

- E in scaunul de la fereastri, sunt siguri,Jack.De unde arn gi iqit imediat, cici tremurarn la gin-

CHARLOTTE BRONTE

nerv din corpul rneu se temea de el ;i fiecare buciticide carne de pe oasele mele se zbdtea de frici, de fiecaredati cAnd se apropia. Erau momente cAnd m5. nedu-rnerea teroarea pe care rni-o inspira, pentru c; nuavearn absolut nicio cale de a mi feri nici de arnenintS-rile lui, nici de ceea ce-nd ficea; servitorilor nu le pliceasi-;i supere tAnirul stipAn luAndu-rni apdrarea irrpo-triva lui, iar doamna Reed era oarbi;i surdi pe aceastitemi: ea nu il vedea niciodatd lovindu-m5. sau si-l aud5.abuzAndu-mi, deqi uneori le fdcea pe amindoui chiarsi cu ea de fali, dar mai adesea pe la spatele ei.

invSlati si ascult deJohn, m-am oprit in fagafo-toliului siu. El isi petrecu vreo trei minute scolAndlimba la mine, cit de departe putea firi a-si r5.ni r5.-dicinile. $tiam cd avea s5. rni atace in curAnd Ei, cAttimp asteptam temitoare lovitura, am reflectat la cAtde dezgustitor qi urAt ardta cel care avea si mi-o ad-ministreze in scurt timp. Mi intreb daci mi-a cititacest gAnd pe chip; cici, dintr-odatd., frrd, un cuvAnt,m-a lowit brusc qi wiolent. M-arn clitinat;i nu mi-arnrecS.pd.tat echilibrul decAt dAndu-mi in spate un passau doi din fap fotoliului lui.

- Asta e pentru insolenta ta de a-i fi rispuns ma-mei cu ceva vreme in urmi, spuse el, si pentru curnte-ai furisat si te ascunzi in spatele draperiilor si pen-tru felul in care te-ai uitat la mine acum dou5. rninute,

;obolan ce esti!Obisnuiti cu abuzurile luiJohn Reed, nu mi-a trecut

nicio clipi prin minte s5. rispund; grija mea era cum siindur lovitura care in mod cert avea si urmeze insultei.

* Ce cdutai in spatele draperiei? rn5. intrebi el.- Citeam.- Arati-mi cartea.

1B

/ane ETre

M-arn intors la fereastrL si i-am adus-o de acolo.- N-ai de ce s5. pui tu mAna pe cirtile noastre; esti o

sir;ntoace, zice rnarna; nu ai bani; tatil tiu nu 1i-a li-srLt nimic; ar trebui si cersesti, nu si trdie;ti aici printrecopii de farnilie buni ca noi si si mS"nAnci aceleasi bu-( zrte ca noi ;i si porli haine pe cheltuiala mamei noas-lle. Acurn am si-gi dau o lectie si nu mai scotocestilrrin biblioteca mea: pentru cd. este a mea; intreaga casd.irni apartine sau imi va apartine peste cAtiva ani. Du-te;i stai lAngi us5, departe de oglindi si de ferestre.

Am ficut-o, la inceput neintelegAnd intentia lui;

CHARLOTTE BRONTE

gAt Ei am devenit conqtienti de o suferinti oarecummu;citoare: o vreme acele senzatii au invins teama qil-am intAmpinat cu frenezie. Nu gtiu prea bine ce alnI6cut cu mAinile, dar m-a numit ,,$obolan! $obolan!"si a mugit asurzitor. Ajutoarele ii erau aproape. Eliza qiGeorgiana fugiseri dupi doamna Reed, care urcase:aceasta cobori acum la locul faptelor, urmati deBessie qi de camerista ei, Abbot. Am fost despirlili: amauzit cuvintele...

- Vai! Vai! Ce nebuni si il atace pe domnulJohn!- A mai vizut cineva o asemenea intruchipare a

patimii?' Apoi doamna Reed adiugl:- Duceli-o in camera rogie gi incuiali-o acolo.Am simgit imediat patru mAini in;{EcAndu-mi;i

am fost cirati sus.

Capitolul II

Am opus rezistenti pAn5. in ultimul moment: o no-utate pentru mine ;i o circumstantS. care a intS.rit inrnare mdsuri pirerea proasti pe care Bessie gi domni-;oara Abbot tindeau si o aibi despre mine. Adevirult'ste ci imi cam ieqisem din fire sau, mai exact, imisiirise mustarul, vorba francezilor. Eram constienti cio singuri clipi de rdzvrdire mI ficuse susceptibilS delredepse bizare si, precum orice alt sclav rebel, misimteam hotirAti, in disperarea rnea, si merg oricAtrlc departe.

- Jine-o de bra1e, domnisoarS. Abbot, e ca o pisi-r:i turbati.

- Rqine! Ruqinel strigi camerista. Ce purtare so-t:anti, domnisoari Eyre, si lovesti un tAnir gentle-rnan, fiul bineficitoarei tale! TAnirul tiu stipAn.

- StipAn! Cum mi-ar putea fi el stipAn? Sunt oaresr:rvitoare?

- Nu, eqti mai pulin decAt servitoare, pentru ci nulirci nimic sn-!i cAqtigi pAinea. Asa, stai jos ;i reflectea-t,irla cdt ai fost de rea.

De data aceasta mi aduseseri in incS.perea indi-t ati. de doamna Reed ;i mi aruncaseri pe un scaunIirri spitar: impulsul meu a fost si mi ridic de-acolo

27

CHARLoTTE BRoNTE

ca impinsi. de un arc; ambele perechi de mAini rnioprirS. instant.

- Dacd nu stai cuminte, va trebui si fii legati, spu-se Bessie. Domnisoari Abbot, imprumutS-mijartiere-le tale; pe ale mele le-ar rupe imediat.

Domnisoara Abbot se intoarse sd-si dezbrace pi-ciorul dolofan de accesoriul necesar pentru a m5" lega.Aceasti pregitire de a mi imobiliza si rusinea supli-mentari adusi de ea mi-au ripit pulin din entuziasrn.

Nu gi le dajos, am strigat eu. N-am s5. mi clintesc.Pentru a garallta acest lucru, m-am prins cu mAi-

nile de scaun.

- Ai grijn si n-o faci, spuse Bessie, iar cAnd se con-,ninse ci intr-adevir incepeam si mi potolesc, iqi sl6bistrAnsoarea asupra mea; apoi ea;i domnisoara Abbotstituri cu bratele incrucisate, alintind priviri intuneca-te si bS.nuitoare asupra chipului rneu, ca si curn nule-ar fi venit si creadi cAt eram de nebun5..

- N-a mai ficut asta niciodatS", spuse in cele dinurrni Bessie, intorcAndu-se spre fata in cas5..

- Dar a fost dintotdeauna in ea, replici aceasta.I-am spus adesea doamnei pirerea rnea despre copili,iar doamna mi-a dat dreptate. E o creaturi micS;i wi-clean6. Nu am rnai vdzut niciodatS. o copilS. de vArstaei atAt de ascuns5".

Bessie nu r5.spunse, insi, in scurti vreme, adresAn-du-mi-se mie, spuse:

- Ar trebui si 1ii cont, dornnisoarS, c5. ii esti inda-torati doamnei Reed: ea te tine: daci ar fi si te alun-ge, ai fi nevoitd si rnergi la azlhi, de siraci.

Nu aveam nimic de replicat la aceste cuvinte: nuerau noi pentru mine: printre primele amintiri din via-ta rnea se numirau ;i aluzii de acest gen. Acest reproE

22

Jane E1,tre

privind faptul ci depindearn de mila altora imi deve-rrise un refren vag in ureche: foarte dureros si zdro-lritor, insi doar pe jumitate inteligibil. Domnisoarar\l;bot interveni si ea:

- $i nu ar trebui si te consideri egalS cu dornni-soarele Reed ;i domnul Reed doar pentru ci doarnna:rle bunivoinla de a-ti permite si cresti lAngi ei. Eiv()r avea o grimadi de bani, iar tu nu vei avea nimic:1i se cuvine si rimAi umili si s5. incerci se te faci p1;-t rrti in ochii lor.

- Ceea ce iti spunem e pentru binele tiu, adiugilkrssie, pe un ton lipsit de asprirne. Ar trebui si incercisi'r te faci utili;i agreabili si atunci, poate, ti-ai g5.si aici, r cas5, dar daci te dovedeqti pitimasS. si obraznici,t kramna te va alunga, sunt convins;".

ln plus, spuse domniqoara Abbot, o va pedepsi sil)umnezeu: s-ar putea si o ucidi din senin in toiul cri-zr'lor ei de isterie si atunci unde ar ajunge? Haide,lk:ssie, si o l5sim. in ruptul capului n-as vrea s6 amirrima ei. Spune-1i rugiciunile, domniqoari Eyre, cAndr irmAi singurd", cd"ci, dacd nu te ciiegti, s-ar putea si.lisdm si coboare ceva riu pe horn si s5. te ia si te ducd.

Plecar5., inchizAnd usa si incuind-o in urma lor.Camera rosie era o incipere pitrati in care foarte

ritr se dormea, as putea spune chiar ci niciodati, latlrr:pt vorbind, doar daci nu cumva un aflux neastep-t:rt de vizitatori la Gateshead Hall ficea necesar si serrlrcleze la toate posibilitigile de cazare disponibile: siIotusi, era una dintre cele mai spatioase si maiestuoase{ rrrnere din conac. Un pat suslinut de stAlpi masivi der r urhon, invSluit in draperii de darnasc rosu-inchis, st5.-l('1r ca un tabernacul in mijloc; cele doui ferestre mari,crr obloanele in permanenti inchise, erau pe jurnitate

Z5

CHARLOTTE BRONTE

acoperite de ghirlande gi valuri de alte decoratiuni si-milare; covorul era rosu; masa de la piciorul patuluiera acoperiti cu o lesituri stacojie; perelii erauzugrd-vili intr-o nuanli caldi de cafeniu, cu un ton vag deroz in el; dulapul, masa de toa-leti gi scaunele erau dinrnahon vechi lustruit in nuante intunecate. Dincolo deaceste umbre ad6.nci ale inciperii se inillau semefe,de un alb orbitor, grimezile de saltele ;i perne ale patu-lui, asternute cu o cuverturi de Marsfiaalbdcazdpada.Doar o idee mai purin bet;tor la ochi era un fotoliucapitonat generos, aflat lAngi capul patului, tot alb ;iel, cu un taburet pentru picioare in fagi si aritAnd,dup[ pirerearnea, ca un tron palid.

Camera era friguroasi, pentru ci aici rareori se fi-cea foc; era cufundati in ticere, fiind departe de came-ra copiilor si de bucitS"rie; solemn5, pentru ci se;tia cinu vedea decAt rar picior de om. Doar menajera veneaaici in zilele de sAmbdti, pentru a Eterge de pe oglinzi qide pe mobilS praful strAns in ticere peste siptimAnS:iar doamna Reed insisi, la intervale indepirtate, veneasi verifice interiorul unui anume sertar secret din du-Iapul ei, unde pdstra diverse hirtii, cutia ei de bijuterii qio miniaturi a rd.posatului ei sog, iar in aceste ultime cu-vinte se reglseqte secretul camerei roqii - vraja din cau-zacdreiardrndnea atAt de pustie in ciuda grandorii sale.

Trecuseri noud ani de Ia moartea domnului Reed:aceasta fusese camera in care iqi diduse ultima suflare;aici fusese lisat, dup5. moarte, si primeasci ultimeleomagii; de aici fusese luat sicriul lui de citre ciocli ;i,din zita aceea) o atmosferi de sfinlire infioritoare pi-zise inciperea de a i se trece prea des pragul.

Scaunul meu, pe care Bessie qi amara domni;oariAbbot mi lisaseri lintuiti, era un taburet jos aflat

24

Jane Eltre

lr^trrgi ;emineul de marmur5; in faga rnea se indlga pa-trrl, in dreapta mea era dulapul inalt si intunecat, curtllexii palide gi frAnte jucAnd pe luciul panourilor deIt'rnn; in stAnga mea erau ferestrele acoperite; o oglin-r li masivS" intre ele reproducea maiestuozitatea pustierr patului si a camerei. Nu eram tocmai sigurS. dac5.irrcuiaseri u;a gi, cAnd am indrS.znit si mi clintesc,rrr-am ridicat qi m-am dus si vid. Dar vai! Da: nicioirrchisoare nu ar fi putut fi mai sigurd de-atAt. La in-l()arcere am fost nevoiti si trec prin fap oglinzii; pri-virea mea fascinati a explorat involuntar profunzimea

l)o care o dezviluia. Totul pirea mai rece si mai intu-rrt'cat in acel h5.u de imagini decAt in realitate: iarrrrica silueti bizard. care mi privea, palidi la chip ;i culrrate minuscule in semiintuneric, cu ochi scAnteind(lL: teame m\cAndu-se acolo unde orice altceva era in'crcmenit, avu efectul de a semina cu o stafie adevira-tii: mi-am imaginat-o ca pe una dintre acele fantomerrrinuscule, pejumitate z6rni, pejumitate drac, desprecrre Bessie ne spunea in pove;tile ei de seari ci ieqeaut lin vAlcele singuratice, inviluite in ferigi, din fnuturilerrrli.stinoase, ;i se aritau in fala drumetilor int2rzia,ti.M-am intors pe scaunul meu.

in clipa aceea eram pradi superstigiilor, dar nusosise incd ora victoriei complete: sAngele meu inci era, ald, spiritul de sclav revoltat inci md intS.rea cu vigoa-rta sa amar5l am fost nevoiti si lupt impotriva unui( rrrent rapid de gAnduri retrospective inainte si cedezIn:muritoare in fap deznidejdii momentului prezent.

Toate tiraniile violente ale lui.|ohn Reed, toatd in-