GRUP SCOLAR CONSTRUCTII

CAI FERATE

FETESTI

Profil:

PROIECT

TEMA

ASAMBLAREA LAGARELOR CU ROSTOGOLIRE

Coordonator                                                   Elev

                                                       Radacina C

ASAMBLAREA LAGARELOR CU ROSTOGOLIRE

2

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL.I.GENERALITATI........................................................................4

1.1.Definitia rulmentilor……………………………………………….........................4

1.2. Avantaje si dezavantaje ale lagarelor cu rulmenti..........................4

1.3. Clasificarea rulmentilor………………………………………………………………..4

1.4. Simbolizarea rulmentilor……………………………………………………………..7

CAPITOLUL II. ALEGEREA RUMENTILOR…………………………………………....10

2.1. Reguli pentru alegerea tipului de rulment....................................10

2.2. Tipuri de rulmenti.....................................................................11

2.2.1 Rulmenti radiali......................................................................11

2.2.2. Rulmenti axiali......................................................................17

CAPITOLUL III.  MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII...............18

3

BIBLIOGRAFIE...............................................................................20

ARGUMENT

          Rulmentii sunt lagare care au in constructie un cuzinet de forma speciala.

Miscarea relativa dintre fus si lagar se realizeaza prin rostogolirea unor corpun interpuse intre aceste suprafete, care intra in compunerea rulmentului.

          Avantajele lagarelor cu rulmenti sunt:

Ø      frecare mica si portanta mare;

Ø      uzare si incalzire reduse;

Ø      consum mic de lubrifiant;

Ø      jocuri radiale reduse;

Ø      rigiditate mare;

Ø      inlocuire usoara si posibilitate de standardizare.

          Dezavantajele acestui tip de lagar sunt:

Ø      gabarit pe diametru mai mare;

Ø      greutate mai mare;

Ø      functionare mai putin silentioasa;

4

Ø      durabilitate redusa la turatii mari;

Ø      tehnologie mai pretentioasa si cost mai ridicat.

Lucrarea este structurata in 3 capitole si bibliografie, dupa cum urmeaza:

CAPITOLUL.I.GENERALITATI

CAPITOLUL II. ALEGEREA RUMENTILOR

CAPITOLUL III.  MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

CAPITOLUL.I.GENERALITATI

1.1.Definitia rulmentilor

          Rulmentii sunt lagare care au in constructie un cuzinet de forma speciala.

Miscarea relativa dintre fus si lagar se realizeaza prin rostogolirea unor corpun interpuse intre aceste suprafete, care intra in compunerea rulmentului.

1.2. Avantaje si dezavantaje ale lagarelor cu rulmenti

Avantajele lagarelor cu rulmenti sunt:

      frecare mica si portanta mare;

      uzare si incalzire reduse;

      consum mic de lubrifiant;

      jocuri radiale reduse;

      rigiditate mare;

      inlocuire usoara si posibilitate de standardizare.

Dezavantajele acestui tip de lagar sunt:

      gabarit pe diametru mai mare;

5

      greutate mai mare;

      functionare mai putin silentioasa;

      durabilitate redusa la turatii mari;

      tehnologie mai pretentioasa si cost mai ridicat.

1.3. Clasificarea rulmentilor

          Clasificarea generala a rulmentilor se face dupa directia de actionare a sarcinilor, si anume:

      rulmenti radiali;

      rulmenti axiali;

      rulmenti radiali-axiali.

          Caracteristicile lagarelor cu rulmenti

          La acest tip de lagare, intre fusul arborelui sau al osiei si piesa de reazem se interpune rulmentul.

          Rulmentii pot fi montati atat pe fusuri orizontale, cat si pe pivoti. In functie de fortele principale pe care le preiau, rulmentii pot fi:

      rulmenti radiali - cand principala forta pe care o preiau este perpendiculara pe axa fusului;

      rulmenti axiali - cand forta preluata este paralela cu axa fusului;

      rulmenti radial-axiali - cand fortele preluate sunt si axiale si radiale.

Rulmentii sunt organe de masini care se compun din:

1. Rulmentii radiali si radiali axiali - inel interior, inel exterior, corpuri de rulare si colivie (fig. 1);

6

                             

                   Fig. 1. Elementele caracteristice ale rulmentilor radiali

2. Rulmentii axiali - inel superior, inel inferior, corp de rulare si colivie (fig. 2.)

                   Fig. 2. Elementele componente ale rulmentilor axiali

          Inelele rulmentilor se executa din otel aliat. Fiecare inel are prevazuta o cale sau doua de rulare, functie de numarul randurilor corpurilor de rulare. Corpurile de rulare se executa din oteluri aliate de calitate.

7

Din punctul de vedere al formei constructive a corpurilor de rulare, rulmentii pot fi:

      rulmenti cu bile;

      rulmenti cu role cilindrice;

      rulmenti cu role conice;

      rulmenti cu role butoi;

      rulmenti cu ace.

          Colivia este executata din tabla de otel presata, materiale neferoase, materiale nemetalice si are rolul de mentinere a corpurilor de rulare la distante egale intre ele.

          O clasificare a rulmentilor este prezentata in fig. 3.

                             Fig. 3. Clasificarea rulmentilor

1.4. Simbolizarea rulmentilor

          Numarul mare al caracteristicilor constructive si dimensionale ce trebuie indicate pentru identificarea unui rulment a impus necesitatea

8

adoptarii unei simbolizari. in Romania, aceasta simbolizare este reglementata de STAS 1679-75.

          Dimensiunile au fost sistematizate in 'serii de diametre' si 'serii de latimi' astfel incat rulmentii dintr-o anumita serie de diametre, care au acelasi diametru interior, au si acelasi diametru exterior. In cadrul fiecarei serii de diametre se gasesc rulmenti de latimi diferite.

          Dimensiunile unui rulment se stabilesc alegand atat seria de diametre cat si seria de latimi. Combinatiile dintre aceste doua serii dau nastere seriilor de dimensiuni.

          Seriile de dimensiuni cuprind rulmenti diferiti ca dimensiuni, care pentru aceeasi serie de latimi sunt geometric asemenea.

Stabilirea seriilor de diametre, de latimi si dimensiuni este prezentata in fig. 4.

                   Fig.4. Stabilrea seriilor de dimensiuni

Simbolul unui rulment cuprinde doua parti:

      simbol de baza, care cuprinde simbolul seriei de rulmenti si simbolul alezajului rulmentului;

      simboluri suplimentare.

          Simbolul seriei de rulmenti caracterizeaza tipul rulmentului si seria de dimensiuni si corespunde executiei de baza a rulmentului.

          In tabelul de mai jos sunt prezentate cateva tipuri de rulmenti si simbolizarile lor, conform STAS 1679:

9

Tipul rulmentului

Schita STASSimbolul seriei derulmenti

Seria de dimensiuni

Rulmenti radiali cu bile pe un rand

3041

(618)

(619)

160

60

62

63

64

18

19

00

10

02

03

04

Rulmenti radial-axiali cu bile pe un rand

7416/1,2

72

73

02

03

Rulmenti axiali cu bile cu simplu

3921511 11

10

efect

512

513

514

12

13

14

CAPITOLUL.II.ALEGEREA RULMENTILOR

2.1. Reguli pentru alegerea tipului de rulment

          Fiecare tip de rulment are o destinatie bine determinata, chiar daca de multe ori domeniile de utilizare se suprapun.

          Pentru o buna alegere a tipului de rulment, trebuie sa se tina seama de urmatoarele reguli:

      la sarcini relativ reduse si la viteze de rotatie mari se folosesc rulmenti cu bile, iar pentru sarcini mai mari se folosesc rulmenti cu role;

      daca intre lagare poate exista o dezaxare sau daca arborii sau axele capata deformari prin incovoiere, se folosesc rulmentii oscilanti;

      pentru solicitari pur axiale, de marime mijlocie, se recomanda folosirea rulmentilor axiali cu bile. Rulmentii axiali oscilanti cu role, in afara de sarcini axiale foarte mari, pot prelua si anumite solicitari radiale. La masinile

11

unelte ce prelucreaza prin aschiere, pentru turatii mari se folosesc rulmenti axiali- radiali cu dublu efect.

      pentru solicitari compuse se folosesc rulmenti radiali-axiali cu bile pe un rand, pe doua randuri sau cu role conice;

      functionarea rulmentului este perturbata la temperaturi ce depasesc 120 °C. Pentru temperaturi ridicate este necesara utilizarea unor rulmenti speciali, avand elementele componente executate din marci speciale de otel stabilizate prin tratamente termice. in aceasta situatie se are in vedere si adoptarea de solutii constructive pentru eliminarea caldurii, pentru a se putea asigura o ungere corespunzatoare;

      pentru aparatele de uz casnic, aparatele de uz medical, ascensoare sau masini electrice de putere mica se utilizeaza rulmenti radiali cu bile care au prevazute conditii speciale pentru zgomot. Acesti rulmenti au in general diametrul interior pana la 50 mm.

      solutia constructiva aleasa trebuie sa permita montajul si demontajul usor al ansamblului. Acolo unde este necesar, se poate adopta solutia folosirii rulmentilor demontabilisau a rulmentilor de alezaj conic.

2.2. Tipuri de rulmenti

 2.2.1 Rulmenti radiali

       a)Rulmenti radiali cu bile pe un rand cu cale de rulare adanca (fig. 5).

12

                             Fig.5. Rulment radial cu bile pe un rand

          Sunt utilizati pentru preluarea sarcinilor radiale, cat si pentru sarcini combinate radiale si axiale. Pot fi utilizati in conditii bune la turatii mari.

b) Rulmenti radiali cu bile, demontabili. Sunt utilizati aproape in toate tipurile de constructii mecanice si in mod deosebit la constructia aparatajului electric. Au dezavantajul ca pot prelua sarcini axiale dintr-o singura directie (fig. 6).

                   Fig.6. Rulment radial cu bile, demontabil

13

c) Rulmenti Y. Sunt rulmenti cu bile pe un rand care au suprafata exterioara a inelului exterior sferica, ceea ce permite compensarea erorilor de aliniere a lagarelor. Au avantajul ca preiau sarcini axiale importante.

          Sunt folositi in general la constructia masinilor agricole, unde coaxialitatea lagarelor este foarte greu de realizat si mentinut.

         

In figura 7 sunt prezentate cateva variante constructive ale acestui rulment:

Fig. 7. Rulmenti: a - rulment cu ambele inele de aceeasi latime; b - rulment cu inelul interior mai lat si plasat asimetric, permitand fixarea pe arbore cu un inel excentric; c - rulment cu inel de fixare cu doua suruburi.

Rulmentii de acest tip se livreaza etansati in ambele parti cu unsoarea necesara.

d) Rulmenti radiali oscilanti cu bile pe doua randuri (fig. 8).

          Acest tip de rulmenti permite deplasari unghiulare ale arborelui sau carcasei de pana la 4°.

14

                             

                   Fig. 8. Rulment radial oscilant cu bile pe doua randuri

          Valoarea abaterilor unghiulare pe care le poate prelua rulmentul, si care apar datorita lipsei de aliniere a lagarelor, cat si datorita incovoierii arborelui, este limitata de necesitatea ca bilele sa nu atinga calea de rulare.

          Capacitatea de incarcare a rulmentilor radial-axiali cu doua randuri de bile este mai mica decat cea a rulmentilor cu un singur rand de bile, datorita contactului relativ mic dintre bile si calea de rulare a inelului exterior.

e) Rulmenti radiali-axiali cu bile. Pot fi cu unul sau doua randuri. Sunt construiti pentru preluarea sarcinilor axiale si radiale (fig. 9.).

15

                             Fig. 9. Rulment radial-axial cu bile

Rulmentii radiali-axiali (fig. 9.) sunt construiti in variantele:

      cu bile pe un rand (a);

      cu bile pe doua randuri (b).

Acesti rulmenti sunt folositi cu succes atunci cand sarcina axiala depaseste cu 25% sarcina radiala.

f) Rulmenti radiali cu role cilindrice pe un rand. Acesti rulmenti au corpurile de rulare constituite din role cilindrice care au axele paralele cu axa rulmentului si sunt ghidate de unul sau doua inele (fig. 10).

16

                   Fig.10. Rulment radial cu role cilindrice pe un rand

Rulmentii sunt organe de masini demontabile, ceea ce permite montarea si demontarea usoara a ansamblului. Ei preiau sarcini radiale mari si functioneaza in bune conditii la turatii ridicate. Se folosesc cu succes la transmisiile de cale ferata.

g) Rulmenti cu role cilindrice pe doua randuri . Sunt folositi in mod special la arborii principali ai masinilor unelte (fig. 11).

                   Fig.11. Rulment cu role cilindrice pe doua randuri

17

          Diametrul exterior al arborilor este foarte redus; ei pot suporta sarcini radiale mari datorita celor doua randuri de role. O alta caracteristica a acestor rulmenti este aceea ca deformatia sub sarcina este redusa.

Ca variante constructive amintim:

      rulmenti cu umeri de ghidare pe inelul interior(a);

      rulmenti cu umeri de ghidare pe inelul exterior (b);

      rulmenti cu alezaj cilindric sau conic.

Fig. 12. Rulment radial cu ace

h) Rulmenti radiali cu ace. Sunt asemanatori cu rulmentii cu role cilindrice (fig. 12).

Corpurile de rulare numite ace sunt cilindri la care lungimea este de peste 2,5 ori diametrul. Datorita acestui fapt, rulmentii cu ace pastreaza avantajele rulmentilor cu role cilindrice in ceea ce priveste capacitatea de a prelua sarcini radiale mari la turatii ridicate la dimensiuni de gabarit reduse.

18

Ei permit, in anumite limite, o deplasare axiala intre arbore si carcasa, precum si montaiea separata a celor doua inele.

2.2.2. Rulmenti axiali

          Vom prezenta numai varianta:

i) Rulmenti axiali cu bile pe un rand cu simplu efect (fig. 13).

 Rulmentul se compune din doua saibe plane prevazute cu cale de rulare si o colivie cu bile.

             Se folosesc pentru preluarea sarcinilor axiale mari intr-un singur sens si nu pot prelua incarcari radiale.

                                                Fig. 13. Rulment axial

19

CAPITOLUL III. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.

Acestea sunt:                   

- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;

- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;

- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;

- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii;

- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;

- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;

- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;

- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire siinversare a sensului de miscare;

- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;

- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele sipiesele vor fi stivuite in locuri indicate;

20

- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbaculutilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si sapun;

- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,sparturi sau deformari in forma de floare;

- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;

- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;

    -in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.

21

BIBLIOGRAFIE

1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante si masuratori tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea, Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini si mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990

5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA, Cornelia, Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005

6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia meseriei-lacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991

22