Arta pe intelesul copiilorCartea galbeni
Textde Amonda Renshow
afTrruR
mrh
lrlarcel Broodthaers
Haideti la cinil
8
Ai mincat vreodati midii? Sunt o mincare tradiqionaldin Belgia, unde sunt servite de reguld cu cei
-: :. ciosicartofi prajill.
,! l'.t\t, {
Numaici scoicile lui Marcel Broodthaers nu sunt de mincare. ln primul rind, pentru ciau cochiliile inchise. Daci ai in faqa un bol cu scoici, nu trebuie si le mdnAnci decit pe cele
deschise. Cele nedesficute iti fac riu la burtici!
-: -:.-rrdiileluiBroodthaersn-arfitocmaigustoase-gAndegte-tecdstaudeogroazi::: ^-: rtr-o galerie de aft6. Arfi recigi pline de praf. BLEAHT
Dar, dincolo de asta, ce !i se pare completin neregulS cu aceastd cratili plini de midii?
Pii, sunt mult prea multe midiiin vas. Doar ci, in loc si dea pe dinafari qi si cadi pe
mas5, au luat forma unui ditamai turnulelul. E ca ;i cum ar cre5te ;i arimpinge capaculinsus, pe misuri ce se umfli.
ce a ficut Marcel Broodthaers tocmai o cratiti cu midiit: -. . ,'"ul si ne stirneasci imaginalia. Arta nu trebuie sd fie numai frumoasi gi
:..3':cdthaersneincurajeazisineuitimlalucrurileobignuitepecarelevedem:'.: - = : :u zi gi si ne intrebim de ce nu se pot transforma gi ele in arti. Artistul estel= . . .sa ci pentru el midiile sunttotce poatefi mai obignuit.
(O, Doamne, dar ce nume! Broodthaers e greu de pronunlat, nu glumi. Trebuie doar site gAndegti la el ca fiind format din doui parli: BRUD-EIRS. A;a se pronunli.)
r'lirTti'Il,il!Eta
IIri
IIiIIHt1
GI
9
I
{t
Henry Moore
Mezgdleli
$i tu mizgiles-ti cind egti plictisit,nu? $r. . : ^-: .:::: a:a-g - i siforme, nu^^:^-l-- r -: ^-: --Se Inta.l.ll : Sa ::: ::,: :a'e Seamana CU Un
animal. c :asa': sa- :- a'.lr cm?
^--r c 2,. Henry Moore se juca cu o
:-cara de ceari, modelind-o cu degetele
:Ari cand i s-a pdrut cdincepe si arate ca
Jn cap ciudat care avea coarne, o barbi gi
un nas lung gi sublire. Tot jucAndu-se a$a
cu ea, figurinei i-a crescut o coroani 9i a
inceput si semene, i s-a pirut lui, cu capul
unui rege.
Probabil ci nu e o intAmplare ci i s-a pirutca seamand cu un cap de rege gicu nimic
altceva pentru ci in acea perioadi ii citea de
zor povesti despre regi. regine gi prinqese
fiiceisale. Mary.
Cind a terminat figurina cu capul regal, Moore i-a ficut gi un corp gi a mai adiugat un
personaj linga el. Lucrarea Rege gl regino s-a niscut mai?ntAi ca o bucSlici de ceard - atitde mici incAt o puteai line in palmd - 9i a devenit apoi o sculpturi de bronz inalti de
I metru gi 64 de centimetri. Acum este amplasatd la marginea unui deal din Scogia cu falacirre sud, inspre un lac aflat la granila cu Anglia. O poqi vedea in paginlle urmi.toare.
Desi nu a! - . c ;a-a peste care si domneascd, regele gi regina domini tot peisajul din jurul lor. Prin posturalor rega a s se. 'i iL. sub observaqie tot regatul lor imaginar.
v. 3 r-e a reugit sd facd regele gi regina lui sd pari cu adevirat de vigi regali pentru ci i-a^^::e al cat mai simplu. Amindoi au picioarele a$ezate ferm pe pimAnt. Sunt agezali
::-f:'tabil. dar nu stau cocArjali, iar mAinile lor, a;ezate in poald gi pe banci, le dau un aer-: ^- -< ^ slit.
Dara
to
::^ : :e =: -:l sa mazgalegti ceva, nu te opri. Doar imagin eazi-tri ce minun5lie poate si iasd.