. ' . . . .

CSNSTANT$ ru sALAVASrXAU

AMYAffiKffiMffiWffiIL-SM

Es&$ffiL$CH

&& *o*Tftff*!$$

Se"m

76 I CONSIANTIN SAIAVAsTRI-I

cornpr)lentil cornunicarivil, desi in afara ei n,.r s"ar putea nilicurn maniiesi;i,compeien{a argumeulatrvd esie adusir in discutic dc obicei atunci candconstlltllm ca nrcr competentn cognrtiv.i, nici cea comunicativa nu pol expli.ca sriccesul sar: esecul unei int,errvenfii discursivo in stare si asigureconvingcrea ce lu i la l t .

Oe ar insemna, pinn la urnr. l , competenta argumentarivi? Capaci-tatea, abi l i tatt , :a irxl ividulur arrgajat inlr-o relal ie de intemeirre rat iorralade a utiliza si orgamza i* mod facil oi eficient r*sursele de runoastere si decomutltcare de eare dispune pentru a indeplini scopul unei activitrifi dis,{lllrsile dc intcmcicre: ronvingor'ea intcrlocu krrulur. I);'ar:tica clisclrsivri nearata adesea ul lucrr.r interesant: indivizi care dispun de aproximaliv ar:eleagii:umrslirrle inlr-un domeniu, care ulilizeazii, cu aproximatie, nceeasi garndde mijl.ace de probare, cartr benelici,zn, in linii gene*lc dc aceleasi il.,ili-tal i dc comunicare,u rezultate diferi tc, de mulie ori chiar opuse, in actulde in :meierc: unii reusesc s* crnvinga inierioculorii s* aclerc la ideile pecere le sustin, altii dimpotriva. De obirei, sr", cr:nsideri ca in ast{el de situatiicliferen.ta este facuta de competenta argurnentativii a parricipaniilc,r ja relatiacliscursiva. Duzbaterile ir gr,cra.i, si dczb;,rtcrilr: pubiice cu deosebiie,.ronst:lure spafiile in care se observA pcralr cel mai bine arestc difercnle decompetcntA argumenlativi. Ea esl;e adusA in aicntie in lcgaturi cu ccle maidil'erii-tr dr"rrncnii nle cr;niruntiriide idei si in spalirlc culturalc sele rnai dir.erse(Paneila, Condit, t995: 203-22i1).

rn ce ar consta aceaste c.rulpetontd argrrmentatrvi? Mai nrulte subli_nieri p't,e m l"ace penlr' a apro,riura un risp'ns la acoa_sl:r rntrcir.rrc. inprimul ririd, competenta argumentativii constir in capacitatea participantulliia cr dezbatere publici de a alege, tlin tot ceea ce clispune ca mijloc rle probala un momenl d: i t , pe acelea rare au fcrrta si ef ir icnta ccle mar putemice infunctie de public, interlocutori, intentie sau domeniu. Daca, spre exemplu,sunlem intr'o dezbatere juridica, atunci e necesar sA punem in fnta iuri'tuiprobele ceie mai puternicc: arma crimei, amprentele ac.z.rulur, motivatiilecele nai plauzibi le, conte-xtele situationale care i l far: susreptibi l etc.Aceslea sunt probeie celc mai adecvate in fata un'i astfler de p.rbiic, ele potavea infiuen{a cea mai puternir:A in obtincrea rczultat,l'i oeziralit. nacr,in astfel de situalii, facem apel la faptt c.lctcralc, irelevante pent*r cauzd{sttuatia famil ialn a acuzatr.r lui . l 'upt*l ca e$re cunosc't ca,n indivir icumsccade, realitatea cii nu a avrrt pini in morreltrrl crimei antecerclenfr:penale), competenta noa6trn ar$lmentati\'t ca apiriilori este in sulerinti,chiar dacd acrsle elemr-'nrc invacnre 'u sunt chiar f:ird legaturd cu carza.'. - cornpetenta argurnentativd este datA, in ai doilea rind. de rn.riulder:ornborare a mijloacel'r de probii, ele capacitatea parricipanrului ,i" o pun.la lucrr: n:ijloacele de prr.rbri in maniera cea mai proirrctir.il, in *nriitiile dateale dezbalcrii publice. ,{-r'gumentcre se coroboieazi intre ..le atunr:i candeleclul lor argunrentativ esle cumuiativ, adici a{unci cantl liecare tlintre

F

AR}A IfTZBATERILOR PUBI.ICF I 77

mijloacelc de proba are maxirnum de participatie Ia indeplinirt:a sr:opu.iuiintsrvenfiei discursivc si imprcuni nsigura convingerea irrlr:l'locutorului. I)eexcmplu, dnca mijloacele de prnba se cont-razic intre ele. corohorareir ior ininlcntia obtinerii unui rezultat fhvorabil cste de-a dreptul compromis{.Destule ilrtstreri ale unei astfcl de situatii int6lnim in dezbatr:rilc poliiice,

de exen, Plu.Prezenta o{lnpetentei nrgumentirlive este evidentiath, in al trtiilea

rind, de capacii.atea parliciprrn t.uh.ri dc a descoperi gi a lblosi irr relatiadialogic5 cu inlellocrte;rii ordinea cea mai profilabild de producere si administrare a probelor. Efertrrl de ordine este uneori fundamental. InvesligatiireccRfe nu neglijeazli dolor accst asJrcct al constmctiei discursivit at.ii:

,,Intr-o argumenlarc. planul nu este, in mod erriderrt, indiferent. })]serveste pentf[ a reprezr:nt.a cauza inteligibrl;i, pcnfn.r a tletcr:n:inaadopl.area punctului de vedere al oraforului, dar depinde, de asemenea,de publicul insusi, de sentimentele si asteptArile sale... In sf6rsit,fiindcii rrgument*lt: uu sunl date izolat, ci sunl kgate inlre ele, lbrtalor este in malc parte detenninali de pozigia in discurs si de raportuldintrr: ele. Ordinea esle necesari la fel de mult in unit6tile mici, inargumentari lo iocale [...], cit qi in ansamblul discursnlui" Oo,4lleGardes-Tamine, La Rhdlorique, Armand Colin, Paris, 2002. p.9?).

Competen{a argumentativd inseamna, pe de alm parte, ca;racitateade a te adapla ia mijlnacele de prob6 ale adversarului. Am mai subliniatcindva, o facem si acum: reacfia argumentativi a fiecArui individ este funcliede probele celot cu care esle in competi{ie. E o dovadA de }ipsA de competentdargumenlativi faplul ca, in timp ce interlocutorLrl i5i sustine punctul devederr. prin probe bnzette pe fapte s,tu observatii direcle, tu si incerci s6-irespingi ideca apel6nd la consiilerente ale sirnfului comun (,,Opinia comunAnu sus[ine ac.est lucru") sau ]a chestiuni de autoritale indoielnicd, vecinecu solismul (,,Putina lume crede lucrul acesla'). Prezenta competenfei argu-mentativc in astfel de situatii ne-a! cere o compatibilizale a rnijloacelor deprobi cu eele utilizatc de interlocutor, atAt pe linia naturii lor (faptele secomtrat cu fapte, valorilc cu valori etc.), cat si pe dimensiunea fbr{eiargurnentalive.

in sidrEit, dar nu in ultirnul rind, competenta argumentativi a parli-cipantului Ia o dezbalelc publicn ar insernna o valorilieare maximali amijioacelor de probrl prin exprcsivilatea lbrmeior de c.omunicare. Argumentelepot fi hine alese, pot fi coroboraie intre ele, poate fi gisitA ordinea cea maiproJitabiln, pot fi bine adaplate la mijloacele de luptn ale advo:sarului, dardaci sunt exprimate ;rlat, lipsit de trdirc qi participare, este evidenf cAputefea lor de a in{luenfa, impactul asupra constiintei receptorului sunt

78 , {CNS]AI{TlN SAL{VASTRU

sen$ibil diminuate. Aducem aici in atentie exempltrl celebru care crrcrrle inmar toatc nanualele de comunicare persuasivA. Iatd-l:

,,Pe podrrl Rrooklyn, intr-o dimineat& de primivard, un orb cerse$te.Pe gc*u'r:hii sii se afli n ortLon po

"r.o scrit,: *Orb dil nasterel.

Multirnea rrece indil'erentA prin l'ap lui. Un necunosc,t ,";;;;;;;.la cartonul, il infoarce, mazglleste c6teva euvinte pe *f -r; pf"u.a. i*._diat dupa aeeea, miracoll f iccare trecitor iltt,air:e ."pirf ii *"iii,induio;ari" .s{: opresc si lu''nui un biinur in c'tie. cere cireva cr.rvinieari fr;sl dc ajuns. I:,lc spun sirnpiu: ullstr: prirn6var6. iar eu n, pot rao vAdr" (Alex l!"lucchiert. Arta tre a infruenru; analizr. tchniciiar demanipulart, Polirom, Iagi, 1001, pp.1S.16).

in arnbele cazuri, parcursul argumentativ este acelasi (,Dati-mi un lidrrutftiwlca srinr orb"), dar efectul'este cu rotul dife;t in lunetic rle valoareaexpresrva a cornunicarii ac:cstr:i argunrenrir'i: in prin*rr r:az, {brt.a de a rnnii.enta estc rnult dimi'uatii, in ar doilea exp'rnarea arnprificri intr-un modsensibil lbria argumentului. Diferenta de efect, a i*terventiilo, di.;i;;;;este vizibi l i in actiunea p'actit:d a t 'eeal'r ' iror! Dc altrcl, o"uhr,, l",*i[. iunor tipuri special* de rlezbateri pubrice insistri asupra diversimgi ae n,rjrJclpe care. pa rticipanfii le pun in val0are gratie nport.nitai.ilor *tirtipt* p..u.*un astl'ei de lip de intervenlie discursiva je ofera:

,,Dezbateriie televizate intre candidatii la prezidenfialere gmericaneconstituie momcnte de marc febrtlitate ale carnpaniilo. ele.tnrr,le; eiuatrag o audienti de o asemenea rnanieri ca majoriLatea *" oo, ori",.,-ta in rnod excepti,n:rr spre o emisiune cu carrcter poliiic, si r:redia ihcrdin accste intilniri spectacol politic prin exceienta, antrendnd intere-sul :i t:hiar suspansur asupra nromenturui si modalitatiro. lo.,

"stferi'cit sri reaminteasci de nomentele cele mai ptine cre curoare aredeztralerilor precedenre. Acest tip de competitic erectorald an ,,*uriabirhatilor si femcilor politice srl se puni in ,,i,lo*"*, ,6 ,t*;;";;;";;capacitatea de a sfApini limbajul, uiiliz6rrd de o ma'ier:1 alternativ;ieschivele, atacurile gi tacticiie de persuasiune dc toate .,'rogo;iilr;(Anne"lr{arie Gingras, L'urgumentatirn tlons Lts clibuts tiliuisils t,nti"rcard,idats d Ia prisitlence amiriraine: lbppel aux dmotions commetactiqut de persunssiorr, in: He'n6s, 16, p*ris, lggb, pp. lg?-200; citaiulla p. l8?).

. .. Bchilibru psihic 6i st&pAnire de sine. participantii la o dezbaterepublicd trebuie s* dea dovada di: criilrtrr, ps ihh, afartiu-erncttkunr, stapaniride sine. hecnrc irr pa.te rlintre aceste c&rititi si toate ra un roc constitr-rind:i.i:l:1"

cirrc p()t c,nrr.it;uri la des{As,rarea normal, a dezbate'lor publice.Dl, evldent, la translormurea lor dirrtr'un moment cre tensiune psih.logr{:ii

AR'TA 9IZBATTRIIOR PUBLICT I 79

in unul <ie sirbfitoare rnlelectual6 si discursrvr{. Exisiir, cu certitudine. oanunriti lensiune in oricc dezbaiere publica, prini la un a:rumil punct fireascitrnjnd cont de ealactrrul cr:nrpelitional al acestr:i ft-lrnre cle r:ooprrarc intreparticip.antii. la solulionarca uriui r:onilict de opinie si chiar benetica pentrusueoesul unel asemenea manifestari discursive. Ceea ce incrimineazA cerintape care tocmai incercim s.o justificim s,i s-o impunem ca normi de selecfieeste cxcesul. I)aci accasti tensiunc creativii in dcscoperirea acleviirrului sinoutf,tii in cunoagterc depi;egte un anunril oplirn, alunci ua se transformArapid dintr-un faclr:r ihvqrizant al dezbaterilor publice intr"unul tlislrur:tiv,ceea ee este un e$ec pentm astfel de confruntriri.

Car^e ar fi principalele aspcctc ce ar putea c6dea sub incidenta acesleiexigenie care, in gr:neml, facc parte mai mult din zeslrea genetici a indi.viclului, fAre a lAsa sA se inleleagi cd nu putem nicicum si rnai atenuimceva din ceea ce ne.a dat prea mult natura. Echilibrul psihic este, pAnh laurnrA, o rezultanta a armonici dinlre starca de cxcitntie si sturea de inhibitiea proceselor nervoase superioare. El ne ajutA, dcci, sri ne temperdm porni-rile si intrun sens Ei in celillalt. Un dinamism ai activi|&lii dus la extremtrehuie tcmperat sr adapfat, in dezbrt.erilc plblice, la ritrnul dti luru normalal celorlalti, dupA cuur rrn ,,laisscz. faire" evident trebuie impulsionat si adusin spectrul unui ritm de lucru care sd dea satrse de reusita, astfel ir:cAt liecalesii poatA contri):ui cu ceva la rezultatul final. Activiiafea neintremptA siintr-un riim de-a drepiul sr"rfocant duce la incapacitalea de a mai controla,din cind in cind, mersul nonnal al dczbaterilor si, evident, la un anumitstres al participantilor, izvorAt din preocuparea excesivd ci nu veir puteir{inc pasul cu ceilalti, cd nu se vor ridica la inaltimea celui care impune trnasemcnea r i trn. Fir i indoial i , l ipsa unei act ivi l* l i sustinute la rur:r ivelconsiderat normal are ca efect o desfagurare greoaie a dezl:aterilor.

Si echilibrul afectiv-emotionall2 rAm6,ne important pentru bunulmers al dczbaterilor publir:c. O emotie puternici nc po:rte bloca pentru un

r2 $A aducern in atenfie, p€ntru a sublinia forla 6nirilot emoiile, un Fagmrnt dlntt"oluoarc * unui autor cunoscut bine publicului largl ,,Si analizAm ultimele clipe tle lui Garypi Mary Jane Clhauncey, un cuplu complet dcvotat feti!ui lor dc unsprez,ece ani, Andrea, careem condarnnala la un scaul rulant, in urma unei paralizii. Farnilia Charrney se alla intr^untren Amtrlk cr: s.a pribusit inlr.un riu, dupir cc un sl€p lovise qi elabise un pod de cale feralldin l;urisirna. Oindindu-se rnai iniii la fiica lor, cei dc,i au fdcut tol ce au putut ca s.o salvczepe Andrea alulei rlinrt apele au nlrvilit in trenul scufundat; ei au reugit srl o impinga pe ofereastf, ctlre salvatori, dupi ca!c, cind vagonul s-a dus la fund, au pierit. 1...1. Ca privirearuncotA asupra scopulr,ri si puterii cmotiilor, un asemcnel act exemplar dc eroisnr pArintfsc6l{ mirturie pentru rolul a}truist al iubirii * qi perrtru loaie celelalte sentimente pe care letrilrn -- irrtr'o viatti d{} om. Aecet lucru sr.rgereaza ci scnlimentele norstre cerle mai proftrnde,pasitrnllc sau h,tcruriJc dupi care tinjim slnN cAliuze escnfiale qi ci specia noasiril isr daklreazein nr ari: parle erislent a ra pacitai li i nmane de a iuhi. Aeeasll e6te o p irre exlraorditrarii; doaro iubire pnternici * nryt.ria absolrrtA de a salva eopih.rl iubit - poatr: dei.crmina un pArinte*{'si anrtlcze instinctul de clnservate" (1)aniel Ccrlemrn , lntt:ligcnta tmoti.onir/ri, Etii|rrra Curtea\ tche. I lucureqtr , f005, p.29) ,

224 I CONSTANTIN SAGVASTRT]

avansatr de ceilalti se eonstrui.esr: stro.l.tgiile proprii pe care fiecare leutilizeaz* in limpuJ dezbaterilr:rr publice. Reiinlind dn:pt criterii de orclinedoar elemente./e esentiale aie unei strategii (teza + mijloacele de proba) sictLitudinile pasi&jle (acord + dezacord) in iegdtura cu ele, putem sA identiliciimpatnr strategii posibile de invc,cal gi asnnrat de parlicipanli inlr-r.r dczbafere,dup6 unnifoare sistematizare schematici:

Probe {-.)

Tezd (l)

Acord Dezacord

Acord Strategii deatgumentare directo

Strategii dear€tumentarealternatiud

Dezacord Strategii deargunentqre inuersd.

Strategii decantraargu men lare

ConslalAm cd averu de-a face cu palrrr strategii posibil de asumat in dispntelecu ceiialfi: strategii d.e argumentare directd, sh.ategii de argunentare alter-natiua, strategii de argumentnre inuersd si strategii de contrargumentare.Despre fiecare dintre ele cAteva exnlicaiii si citeva observalii.

Strategiile de orgumentare riirecta sunt acelea iu care existiacordul explicit al utilizatorului sau receptoruh-ri atit in legatura cn tezasupusa riiscutiei cAt 9i in legritura cu rnijloacele de probA car.c sunt aclusein sprijinui ei. Ne dim seama ci strategiile de argu.ntentare directa sunt, infapl, slslineri pe care participantii ia o dezbatere public{ le asuma in prit intaprobelor care se aduc in favoarea unei tezc" Este motiwl pentru care, inmod normal. intr-o aslfel de strategie clominante sunt tehnicile de sustinere.aciici acele t ipuri de'rationamente carc arata ca teza este o propozit ieadevarata. Argumentiirile directe sunt fie cele initiate de c6lrc un locrrtorin legaturi cu un punct de vedere (teza) pe care il avanseazi in cadmldezhalerilor publice, fie cele asumate de c,itre interlocrrtori de ra cei careie"an iniliat si le'au avansat in virt,rea temeiuribr pe care ei le-au gaslt,ca fiind foarte puternice, in orice eaz lnai putelnir:e decit alte pr.rncte de veclert:avansate si probele care le sustin. A-.adar. avem dc-a lace crr o slratcgie deargumentare dir'ecii in doua cazr"rri: cAnd eu propun o tezd $i aduc prohecu care o sustin sarr eand eu asum teza gi probele ceJuilali pentru cA lerot-tsider adecvute si purernice, Prin mmare . si argumentari:a r:r:luilalt, dacio asum' esie argumenlarea mea directi, p* c$re o pot utiliz:r r.rltelior si m6pol baza in dispr.rfele cu ceilalti, i' acesi drirr urrn6 car, rrel care asuma

AR'A OTZBATERILOR PU8I'ICI I 22'

argumetltarea directd a celuilalt gi pe care o folosesle apoi in relatiile dis'

c*isive proprii poate, desigur, $a interyinA asupra ei: poate sA. rilfineze

dil punctul de vederc;rl cxprimdrii mai adecvaie, poate sA o clarit'ict in

punctele care par a fi mai putin intelese si clare, poate sa o nmpljfice pe

iinia augmentarii mijloaeelor de prnba, poate sa o reorganizeze din punctul

de uedere ai efectului de ordine sau impaclului asupra celuilah. De altfel,

in nrult iplelc situati i in care ne fol(rsim de argumentir i le celorlalt i ,

inte rvenitn cel mai ildesea pe una sau alta dintre clirectiile enuntate tocmai

pentxu {:a un instrurnent discursiv, chiar si imprumutal, trebnie sa poarte,

intr-un fel, anrprenta personalit*tii ceiui cnre 11 foloseste.intrebarea care s-ar putea pune in acest punct este urmdtoarea: De

ce esle necesar ca, iDtr.-o dezbatere publici, s6 ne insusim puncfele de vedere

ale celorlalti? Rasptrnsul pare relativ sitnpiri: petltrtr ci, in legaturir eu un

pnnr:l. ile 1p{spg ;qv;tttsot, rispunsurilc sunt, in general, linlitatc' De obicei

se contureaza doui solulii dominatrtc, mai rar trei sau patrtr, la care

participan[ii se raliazA -qi cautA probe pentru a le sustine sau respinge in

iuncliade pr"rnctul {e vedere la care fiecare a aderat. Fi;esle, inlr-o dezbatere

pubiici, fiecare susiin&lor al unui p nct de vederc sau altul vine cu probele

sale ilrlividualizale. acestea $e selecteazi in cAmpll dczhaterii pAnri c;ind

ranliln cAlcva care constituie nueleul sustinerii punctului dc vedere $i caleva

raf{1 collsriluie nui:]eul sustinerii punci,u]ui de vedere npus (deci, nucleul

respingerii punctului de vedere iniljal). llar:a plobele aduse de unul sau allul

d.irriri: participanti nu se regAsesc pAnd la urmA in unll sau altul dinfle aceste

cdnrpuri opnse ale suslinerii (clirr mriti'.'e de forln, pertinenti, condilionare

etc.)^ nu inslamni ci po'.esorii lor pirr?isesc cimptrl dtl luptii, ci doar cd ast:mf,

acele pnncte de vedere gi probe care sau dovedit n1al adecvnle sustincrii.

Asadar, inlr-o dezbatere puhlicri, strategiile de argumentare directi se

rniliaza si sc imLrogiitese co:rtinuu de cdtr.e participanti in func[ie de ceea

ce se dovede$te a fi mai adecval pentru i'deplinirea scopului interrcntiilor

discursive. Ilustrarea pe care o prezentim in continuarc coustttrtie o

secvcnti discursivA minir:iali de argumentare directd:

Inculpatul a $ivArsit *irna (/iindcoJ {1) Inculpatul a fost depistatcare i'se pune in sarcinA }a locul faptei in rnomentul

savArsir i i;(2) AmPreniele de Pe corPitlvictimei aPartin incrrlPatului;(3) Arma crimei a fo:t ghsiti ia

domieiliui incrrlPatului'

Str::tr:gi;: tie argumetrtare direcli pusi in joc se bazeazi pe a tehnicd d'e

sustinere {un rationa:lent de tip panencla"Strtntns, tin care probe}e (1)' (2)'

{3) sr.rnt cernsideraNe enunturi adevirate care antreneazi in mod lecesar teza

226 I CONSTANTIN SALAVASTRU

ca un enunt adevArat) gi pe un ansamhiu d^e probe care, Iiecare in partc,are o anumitA fort. de susfinere a tezei: u pr'l,a bazali y: un /i.ryrl, carr: esteleme tl neces{rr al tezei (n,mai rtaca inrtividui este la *,eul faptei pnur* *uo sAr''iirqeasca) (*oba l), o probd bazatir pe " i"it,care este terneiul suficiental tezei {dacd sunt amprenrere inculpaiu}*i p.'*rpui vicrimer, :rtunci sunrdestule

_motive pentru a sus{ine ca el este auforu.t fbptei), o probi bazat!pe un o6lecl, care se conslituie, qi ea, intr-.n temei suficient al tezei (.acAarma.c*mei e descoperitd la incurpat, atunci mai rnLrlt ca sigur cii at o n,rtr.,rrfaltei). sunt tre\ prohe tre .domeniur *"tuat;i "ur" "onc*ra

la sustinerea tezei{,,Inculpatul :r sivirgit crima care i se pune in sarcind..). Desigur, in spatiulunei dezbateri juridice de acest fe l, un marlor po^t" r,"ni cu nr.,i probe, astfeiincAt argumentarea directi sA arale cle maniera urmatoare:

Inculpatui a sivirsit uima (tindc&) {1) Inculpatul a fost depistatr:are i se pune in sarcinA la'locut iJp*i in momentulsav i rs i r i i :(2) Amprentele de pe corpulvictimei apartin incr"rlpatului;(l) Arnra crimei a fost gisiti ladomiciliul inculpatului;(4) htculpatul auea nwlte motiuede a se rdzbuna yrc uir:tirnd;(i) Inmlpatul este o persoandctt un ,emperantent extremde impttsiu.

straiegia de argumentar:e directi de care am pomenit initial s.a imbogelitcu dorril noi probe c]e rktnzeniur subbctiuirdtii,ial., .t .,n. ao.a nu pot constirrri1t:l,tlT"iul.":cesar,fuoli sa savirscsti o mimd eiixra si ar motive sd o faci)gr nrcr temeiul s*ficient ar tezei (1rofi sn nu sdvirgepti o crima chiar dac*:::::l

,:t]lo..anrcnr impulsiv), corotrorarr: cu cetelair,e mijioace a. prrl, pJlntregl carea spre o soi,rie care vizeazi sustinerea rezei ca o pnporiti"adevarate.Strateg.i"ile de argumentare altcrnath;ri constitr.rie o reut:lie kt oalgumentare directd' cara. a lbst propu.sA de r.rn inte'roc.tcr oarccar.e si crrcare rereptorrrr nu este de :rco.d rlin punctur de uedere ar rnijtaacerr:r ieprobo're: r'rl c.'siderii cii teza, a.vansatA estr: un punct rie veriere rc.zo'ahird.ar carl nu a fost probat sulicient dc cetre;;;; i-a avansar. in conse-e.intd, schinrbilrile pe r:are ccl .rru prnprrr. n rr**_"O* alternativi kr ar.luccin const;r'uctia ai'gr^unentdrii ai.o.i. p*.*in o'pit* i".*ur,{ prrvesc ,rc,ar *c:oprobatorie dnr nu reza ca atare. earc ramine si in c<ln.sr,ructiir a.s.lms!.!krti'ii

ARTA DE:/BA' ' I IRILOR PiJBLICf : 227

aifernativa un enun! considerat adevdrai. Daca avem algumentarea dlrectd

pmpuua de un participant ia o dezbatere publicA de trp electr:ral:

Candidatul X este o persioalla (fiindc:d)

cel putin discutabilA ce nu mcritisi ilr a.l*asA r:a primal al orasului'..

(1) A schirnbai multe locuri dernuncA pAni in Prezent;(2) Se vorbeste ci ar fi fostpersoana de sPrijin asecuritatii;(3) Iiste in relafii tensjonaiecu vccini: din bloculin care locuiegte;

se poate lesne constata cd mijloacele de proba aduse in suslinerea tezer nu

,unt ni.i temeiuri nece$afe si cu atat mai putin temeiuri sltiictenfe peutru

a putea srtsti:re leza sLrpusi tlisculici. Chiai'daci' la rigoare' probele aduse

"u o o.r*arr* relevantd pentru sustinerea tezei, e clar cii nunrai ru ele nu

,* pnut* realiza o sust,inere putel'nici. in masura in care urrul dintre

participantii 1a dezbatere cunoa;te pr] canclirlattl] X si considerd cd al,irrnatra

cuprinie in tez& e$te una adevdrata, e mai mult ca sigur cii aceasti

consicieratie a sa nu ee sprijini nici pe departe pe pxobele invrrrate in argu'

menhrca directi, ci Pe altele:

Canclidatrri X este o pi:Lsoani (fiindca) (1) Nu are exlrerrrntii dc

ce1 pnlin clisculnbili ce nu mcriti conducere, drrpA crrrn

sa fie aieasa ca primar al oraSuiui..- rezultA din locurile dernunci unde a fostincadrat;(2) A fost Persoand de sPrijinduPi cnm rezulta dindec iz ia nr . . ' . ;(3) A fost condamnat PentrufaPte ele naiurA Penala, cf'

seltintei nr" ' ";

Constat&m ct, in aceasta uitimA inlerventie tliscrtrsrva. propunAtorrrl a

pisuat teza (punctul tle vedere) avansali de cel care a propus at gtrtrtt'nlrrea

,tirecta, dar a schimbat cnmplcl baza probatoric' Avem de"a face cu o sltuleglc

el" orgrr,reotorut allenwtiua,construiia printr'o tehnica de srrs{inere (acelaFi

ponu)ido-punrn s). fundatA pe o proba bazati pe uoloare (experienla este

in...ocata ca o valoare care- conditioneaza indeplinirea sarcinilor din fiqa

posrului revendicat) qi pe doul pro]:e conffetizate in /cple, fiecale fapt iuvocat

ifaptul de a fi persoana de eprijin 9i faptnl de a fi condarnnaL) fiind spriiinit

?.28 i CONSTAN1N SALAVASTRU

pe docufti.ente. conriiderate elemente decisebit de puternice in actul de pro-bare a unei teze.

Stratcgiile de argumentare alter:rativ6 nu sunt respingeri ale tezel:rsau ale punctelor de vedere avan$ate de catre interlocutori. ci mai clsgrabereorganiz{ri si regandiri fundamentale in privinla mij}oacelor tl* probare.Din nr:esl punct dc vedere. arn putea si spunem ci argunrentiril* alternativesunt imbogAtirile ceie mar radicale ale argumeniiirilor directe propuse deceilalti participanti la dezbaterile prrbliee si de care uni sau al[ri dintreintcrloculori nu sunl rnultumiti. Aici nu mai e vorba, ca in cazui argu.rnentarilor directe despre care am vorbit, de faptul cA fiecare mili ailaugdceva la argumentarea initiala ca si rnijloc de probA pentru a int*ri probarJa,ci de fapl"ul ci unul sau ir l tul dintrc participanti dA la o partc aproape totce a fost rnijloc de proba in argumcnlarea directi si aduce mijloace dr probinoi, total diferite, eare, in viziunea r.roului propunAtor, srrstin muit mai bineteza. l"ird indorali, si in legdtur.1 cu argumeltarea alternntiva spirir.ul critical celorlalti se va manil'esta din plin. dar da<:ii ea trece acest t€st al evaluarik.rrcritice, atunci devine er argumentare altemativa asumatd de ceilalii in calit{tede argurnentare dilecfi.

Strategiile d.e argumenta.re inuersd ristoarni situatia de ja celeanterioare: mijloacele de probi sunt pistrate {fiind considerate ca adecvalesi rezrirrabile) dar uu ca sii sustirrfr teza init iala, ci una difr:r i t i de aceasta{de obicei eontrari), iiindc[ acela care propune argumenlarea inversiiconsidera ci probele ar sustine mai bine *ceasta din irnna teza. in esenrirLor,, strategiile de argumentare inversA sunt prcdominanl respingerr: desimijloaceie de proba au fost propuse inifial peniru a sustine pr"rncr.l de vcrlcreavansat, analiza atentA aratA c6, mai riegrabA eie il resping, oricum ii sr-rnt.in cel nai fericit caz, indifcrente, ceea ce nu e normal intr-o actiune deprobare. Motiv pentru care 5i strategiile de argumentare inversa pot Iieonsiderate rcac{ii ale interlocutorilor la argumentarea directi propu.sA deunui dinlre participantii Ia dezbaterca publicir, cu specificaiia ca o a-ctfe,] dereacfie e generali. in acest. caz, de celalalt element al constructiei discursivede tip argument'ativ: teza. rjaca e sA discutam aspectele semnalatc in tennelide rationament. am putea sA atrag*m atentia ci, in cazul argunienfari lorinverse, din prcmise rezulti o alia conr:luzie deciit .*a p. c^.e ele sunlcapabile sA o intemeiezel Dac* avem afgumentarea:

X este bun pentru meseria (fiindca)de admin'istrator de bancd

{1) Are o capacitate mare deconcentrare asupra detaliilor;(2) Are disponibil itrre pentrua lucra crr tinerii;{3} Are o bunA pregdtire in domeniulrel a t.iilor ir:terumir ne :i4) Are un bun antrenament ineomunicarea nublica.

ARlA DTZSAIERILOI? PUBLICE 229

C* r:onsl:rl.a eccia care analizeazt mai atent si mai t:rt finete aceastA atgu'

mrntr.e? Ca, fara a prrlea spune ce probele aduse nu au chiar nicio legituri

a, ,l"r**nri* de ailministrator cle bancA' ele Drt sunt chiar esenliale pentru

ua"nuri neser.ie . astfei inr:.il si-l recomande pe X (care itrdeplinerste acesle

critcrril pcntrtl un asifel de poci. Din contra, se poate afirtna cu l{}ati con-

;;;"; ci rii' probele atlministrate rezrlta cu desluld claritale adevd*rl

tezci pe care propunillorul argumcntfir'ri o snsfine' X'lai degraba argu'

merrlarea ar ardta astfel:

X este bun pentm meseria (fiindca)

de relationist

(1) Are o caPacitate nrare de

concentrare asuPra detaliilor;(2) fu'e disPonibililatc Perllrua lucra cu oamenii;(3) , \re o brrni Pregit ire in

domeniul relaliilor infenrmane;(4) Are un bun antrenament in

conunicarea Prrblicd;

intrucAt probele (0 -- (4) suslin cu evident mai multa tirie teza 'X este

irrn f*nt.u *ur"riu cle relationisf' dec{t teza propusri initial: "X e'ste bun

fontru t.u*ria de adnrinistralor tle banca". A dorta secvenla ne pune iu fala

unei strotegii de argu'mendare inver*a in raport cu argumentarea directA

pr*r."ttin';"itia l. da se bazeazd pe o tehnica tle suslinere care angajeazi

doun mijloar:c ile proha de domeniul .subiectivitatji {rel'eriD{a la ',capacilatea

rle concentrare" 9r cea pril'ind ,,rlisptlnibililatea"' ambele trasirturi ale

subiectivitalii persoanei X) gi doui mijloace de probd bazate pe iapte {"buna

ptolatit.", prJbabil rczuliatir dinlr-o nbsr:rvalie sau dintr-un document';

lnnir",nunr*nt"f in eomunicarea publica" identificat din observarca pt'rsoanei

in cauzi).Ain putea cretle ca argumentlrile inverse sunt $atuitiii $i cd se

regA$esc nnevoie in relatiile lc comunicare i:r goneral si tnai cu seami jn

deibateriie publirr:. Cine este atdt cls inabil in rela-tiil" disctrrsi'e cu ccilalti

inciit sd algunronieze, cte iapt' alkeva dccii. ceea ce anunlA il rnod explicit?

Nici pe deparie nu se couiirmd sublit:iersa legata de-graturlatc sau {rea care

irruoca corr.t"rrl episodic a] utiliznrii unor astl'ei de strategii' llxisii rnar

muite aspecte care ircbuic subliniate aici Primul ar fi acela cd' in dinamica'

rhiar Lumultui multora din relaliile c0municationale dinlrc indivizi nu nrai

esie posibil de urmhrit de cAtre locutor toatc dctaliile unei cotrslructii

discursi.vc pe cale o pune l.l indenrina ceiorhlti, de rnulte ori spontaueitatea

p. t"t- *.ifli o,,cauli" cu acribic il pune pc individ in siluatia de a fi mlr

co'ciliant cu ca6nrl stri mt, ai ralionaiitf fii. Advcrsar,l pi'dcstc 'si inttr.'ine

ori til, cite ori eslr: cnprbil -* li ei in vAlioarea discutriltri - sa rlescopt:rt'

anolnali:.r. i* lrcsl lnggle&i, eonstruies,te si arunCd pe piatri algLlnlcrrtAl'eit

U3O r CONSTANTIN SALAVASTRU

inversa ca <: forniiir tie resprngerc a arplmentarlri riirecte mai permisive peearc a propus-o intrrlucutomi sir. I n strategie aici care. prirr cfcct tlle drrinedit li chiar senzatic]nal (e, oarecum senzalional sA-ti propui sA argttmentr:zieeva si sA ar8umerltezi, de fapt. altceva, nu?), poate avea o inflrrentihotAritoarc dacii un anurnif context estc favorabj.l. A1 dniiea aspecf pc calevrem sA-l gubliniern in legdtura cu prezentl stralegiilor de argrtmentareirrversd trimite la utiliearea \ar ta interuentie discursiua de tip ironic peutru

a. crea r.rn cfect de intelegere si receptare inverse (opuse) in raport cu expiiciiulcotllinut ln te za gi probele argrrment&riil In delinitiv' itr a:'gument'are a:

E bun pentru primarie fiindcd' are in senge arla furatului

avem insinuala, in realitate, argumentarea invers6:

E bun pentru pugcdrie fiindcd are in s6nge arta furatului

pe care receptorul este invitat s-o descoperc singur din propuneroa ironieaia care este invitat sA ia parte. in tiezbaterile publice, mai aies in anurtritedomenii, astfe] de prezente discursive sunt curenle, fiindcd ele art utl el'ectmai mare chrar decit discursurile directe.

Strettegiile de contraargum.entare instanliaei cea de'a patra

situatie tlin cele posibile ale unei rapr:ridri atiludinaie a receplorului ln tezilsi probele care i se prezinti intr-o situatie de argumetrtarc. Strategiile drconrraargumenlare se pun in migcare in interionl ltnti dezbateri plhlicepentru molivul cd autorul lor nu cste de acord nici cu teza susfinutd depreopinent si nici cu probele care sunt aduse in sprijinul acestei tezeDcduccm de aici cd sfrategiile de contra argunlentaro sunt reacfii derespingere a unuia sau alluia dintre participanti in legAturA cn algumentareadirectri care i se propune, respingere ce se mentine atit in legAtura cn teza"c^t 6u en rnijloacele ei de probare. Daci, inir-o dezbalere publici, unui tlintreparticipanli avanseazA urmitoarea secventA discr'rrsivA:

Prim*ria s-a preocupat dc (fiindca) (1) A discutat cu asocia{iilesoiulionarea prol:lemei privind protecfia animalelor;ci ini lnr vagnbonzi in orasul... (2) r\ f ircut un inventar privind

numArul ciinilor vagabonzi;(3) A arius l l cunostintrcetfitenilor posibilitatea de a lua iningrijire asllel de animale lhrflsi.APin;(4) A popularizat in cartiereinitittrvele cetiitenilor si alcasocintiilor Privind r:iinirvagabonzi;

?

:

t;

ARTA DEZUAIERII.OIi PUBLICT i 23I

ea conslituie un fragment dintr-o strategie do argumentarr'' rhrr'ct'1 a tcz'ci

-primiria s-a prerrcr-ipat. dc solutionarea problemei c6inilor vagahrinzi". I"ari

in,l,,iala, liirid prnpusn intr-o dezbatere publici Ja care sunt ptezert[i mai

mul t i par t i c ip r t t : t i , f i r ' ca rc va in t 'e r t l t sa t ' ; r l t leze t r i t i c a rg t rmr 'n ta rea cn l 'e

i s,: propune de c[tre reprezentantul auioritAtii lot:ale' dupri {:um se poate

lesne constata. Ce va conslata in urma exarnenului critic? Ci probele propuse

nu i.onstituie nici pe rleparte temeiul suiicient in traza caruia o propozitie

p le fu rn tczu cn l rn t l i t i sA f ip r 'Uns ic l , , ra t , i ad i :v i la t i . l )e cc n r t (nns l i l r l i c un

"**^*r,*u, temei? Pentru simplul motiv cA pxrbeie avansat'e lru ilcoper*

conreptu.i de ,,r'ezolvare" pe care ii invoci teza. Prima reactie a celui care

I'acr, rri.'lu^rea a.gumentf,rii clirectc propuse de rcpreze.tanttr) primiriei si

care consta[e ca !::cUele invocate nu sustin teza este aceea de a cdnta' el

insrtsi, pr<-ibe mai conch:dente. Daci le va gasi, atunci vtr coustrui () Qrgu -

men.ir.r( alk:n&tiu(1 1a argumenlarea directi propttsi' teza mentinindu-se

in dezbatere ca un punct tle vedere adevirat. Daci nu 1e va gisi insi' va

constata ch teza nu poate fi sustinuta ca r) propozilie adevdratl. {li:nsecinta

acr:_ctci cunstatiri va fi convingerea sa ci fcza cste o propctzitie falsi. Pentru

a-i convinge qi pe ceilalti de acest lucru, va trebui sii aducd argumente cnre

ia rutpi,rga idera cd tt:za este o propozitje .deviratd si, norm;li, si -su-ctirli

falsitatca ei. in mori norma), ast1ol de probe invocate sunt oprtse celor care

arr *rrslinul teza initiali (o tezri si contradictoria ei nu pot li suslinute prin

aceleasi rnijloace de probi). Propunerea sa argumsntativi va aldla astt'(}l:

Prrrnarra nu s-a pfeocupar (fiindca)de solutionnre a problemeiciinilor vagabonzi

sanitar-veterinare in vedereasterilizirii cAinilor vagabonzi;(3) Cu toale discufiile 6i populari'zirile fAcute tot mai mulli ciini-se regisesc pe strrizi si in parcuri;(4) Tot mai mulfi cetAleni rccianleci au fost atacati de cAinivagabonzi in orag'

Ea este 0 contraerguftrentare in raport cu argumentarea directa iniliah.

deoareee te za ultirnei argume nt{ri este negat'tt contratli.clorie a te zei argu-

me ntarii directe, iar probele puse in joc sullt complet dife rite tle ccle itritrale

atit r:a grad de inteu:eiere cit si ca nivel de pertinenlA iu raport cu lloua

tezi. Strategia du conlraargu mentare la care a refuls interlocutorul in cadrul

dezbalerii pulrlir:e imaginate snterior s0 batear.i pc o tchnica tkr r(rtpingcre

{morlul inferential tollrndo"tollens) care angajeazd o probi baznla pe un iapt

{1) Nu a construit adiPosturispecialc in care si inchidri

ciinii vagabonzi;(2) Nu a colaborat cu organele

}33 ' (:ONSTANTIN SAIAVASTRU

{,,nu a constnrit adipostrfi..." este r_rn fapt ce poate {i oricand I'erillcat), oaita ce invoci un exemplu (,nu a colaboral cu orf,anele san itar-vet.errinarein vederea stcrilizArii.,." con-stituie, in opinia celui cere irroduc. argurnenlarcacel putin, una din multele ilustratii pcsibile ci primdria nrr :r {icut nirnicpenlm solutionarea problemei r:iinilor vagabonzi), a treia care prolxraz* prinintermedrul unui rationament (.,dacd discuti si popularizezi, ar trebul sn numai fie cAini vagal',onzi pe strdzi; dar existd ciini vagabonzi pr: strazi; deci:discutiile si pr:pularizarea nu sunt mdsuri de solulir:nnre a probiemei cAinilorvagabonzi"). in slArsit, a patra probii se concretizeazrl intr-o inductiranrplificaioare (,Tot rnai multi cet&teni rcclarni cA rru fost atacati de clrinivagabonzi'). In general, farmecul dezbaterilor pr-rblice, atunci cind sunf,reusite, este dai de aceasli confruntare permanenti intrc argnmentAlidirecte si conlraartrprmenlAri, conlruntare capnbila, de cele nrai rnrrlie ori,si aduc6 la lumind ndevArrrl in legiturA cu puncteie de vedere avan$ate sisustinutc de perticipanti.

Sd atragem atentia asupra unui fapt care ni se parc'important inmanifestiile coRcrete ale strategiilor de contraargumentare. in general,alunci cind sunt prezentate si analizatc astfel de strategii, ilustrririle sidisculi i le se duc avAnd in aterntic cu dcosebire tehnici le rationalr: dercspingere a unei tez€ in baea unor probe care se opun celor ce srrstin tezainitiala. Traieclul strict ralional este si rAmAne, intr-adev6r. acesta: sA ctutiimconsecinae false ale tezei, sa convingem inierlocutoruI rle falsitatca acesi:orrnnsecinte qi, in acest caz. teza este consideratri in nrod necesal o propoziticfaisa {deci este respinsd). Dar dezbaterea publicn nu poate fi imaginatA nieipr: departe ca o denonstrafie natematiri sarr logici in care lucnrrile sa sepetreaci slrict de maniera aratat6 mai sus. Ea este un dialog viu, in careintervin si numeroase alte ingrediente care nu tin strict de parcursulcnnstrdngitor al rationalilntii {chiar dac:1 nu se pot sustrage total acesk,ia).Asa incat, de mr"rlte,ri, in subfext, contfaargumentrlrile se realizeaza prinproceduri discursiv-retorice de mare efect ce au ca rezultat, uneori, respingerimai brutale decAt cele realizafe I:e calca rationalititii. DouA ilustrdri vrernsi aducern in acest punct; c/azio si roriia. in secventa urmAtoare clinCaragiaie;

,;Iupin Dumitra che (ttrmdnd o uorb6, tntcput*): Iaca, nigte papr.rgii, ..nrste scarta-acirta pll hArtje! Ii Etim noi! I{dnanca pe datnrie, }:ea peveresie. lrag lumc'a pe sfoara crr pisicherl iruri...si.srrarn...sc gitcs,:frumos 9i umbla dupd nevestele oamenilor sa le faci cu ochiui. [.".].

Ipingescr-r: Nu se ia dupa toate, jupin Dumitmche; dupii cum e'sifemeia; dacA trage la ei cu coada ochiuhri si lace fasoane, vczi binelbagabonti i ;rt i t astt,alrt i '

(Uamgiale, A noapte furturn&so,, in:. Teatru, Etlitura Albatros.Bucuiesti, 198b. p. B);

ARTA OEZBAT€RILOR PUBLICE I 233

gasim o olrt:ie c.are are tocmai roiul de a respinge de n manierd delicati

Justinr:rile pe cari: unul dintre cele doui personaje le propune' Aluzia sc

corrcretizeazd in replir:a celui de-al rloilea personal: ,'" dupa ctllll c $t

femeia. .." e ale resprnge teza primului personaj, conform cdnria: ,,bagabon!ii

se iau rlupi nevestele oamenilor..,", 0 interesanti dez.batere e]er:toralri a

fosr "ceea

din ll{} septembrie 200{ dinfe (ieorgc w.3ush si Jcrhn F.Kerry,

candidat,i la prezitlential*rlti din 2004. Contrat permaneni de Kerrl' pe idecir

cd invazia lrakullri a fost o eroare din partca administratiei Ilush. acesta

din rrrmA ii atrage atenlia lui Kerry ci el insuqi, in faza init'iala, a sustinub

rAzboirrl din Irak, 9i-9i ineheie contraatacrd cu o replica de toata ispravtr:

,,singurul lucrtr in care adversarul meu da dovada de eonsecvent6

cste locmai inconsecventa luil

ceea ce este o ironie fin|la adresa lui Kerry, din care pubiicul este constr6::s

ua int*l"*gt.n trebuie, in fapt, si respingA ncuzatiile lui Kerry pentru simplui

mol,iv c6 a suslinut si el ccea ce a suslinut Bushl

5. Aplicalie: dezbaterea Kennedy-Nixon

Ne pmpunem si exemplificim citeva instanlieri ale slrategiilor

utilizate in <iezbateriie publice pe cazul primei dezbaleri pubiice televizale

intre canrlidatii la presJin{a Statelor lJnite: dezbaterca di' 26 septenrbrie

ittoO lCtr;.ogo, illiirois) dintre John.l'.Kennecly qi liichard M'Nixnn Motivul

unei asemeiea al:geri, clincolo de persr:rnalitaiea deosebita a candidat'ilor

(amhii au rAmas in istoria americani drept prepedinti despre care s'a vorlrit

cu dcosebire), fine $i de laptul ca a fost priDra dezbalcre televizaif, de accst

gen. tlar si tle situatia cd a fost investigaki destul de insist'eni in analizele

ir.* *-",, ficut asupra ca:npaniilor preziden{iale din Statele Unite (Kraus'

19??). Evident, nu putem analiza in acest spatiu intreaga dezbatere (deqi'

sA recunoastem. ar fi intere,:anl de urni.rrit firul argumentilrii pe o duratA

mai iungi de timp), moliv pentru care ne vom opri la aloculiunile de deschi-

dere ale celor doi candidati.Tema dezbaterii, anun{atA de moderaiorul Ilorvard K'Smith' se

referA la probiemele politicii interne a Statelor Unite. Intervcntia de

dcschidere a candidatului John F.Kennedy se bazcazS pe o n-ircrlcgic dr

cotrl.t e&rguntetr tarr, l'avorizati intr-r,rn f*l de teraa po)iticii interne. in con'

ditiile in care aceasla era fdcuta in ultil|ii ani de administralia liisenho}'er

{din eare conlracanditlatul sdu, Richard M.Nixon, facea parle in calitate de

vlreprcleclinle). A;a incil ideea pc care se axesza inferventia de deschidere

a ]r-ri Xennedv este aceea de a ariia 0i ieza: