A n . i l W V . — NfK 3 7 . 5 BA N I «V T O A T A Ţ A H A 5 D U M I N E C Ă 1 5 S E P T E M B R I E I O L Î T

AROMMKYIIL LEI 2 , 6 0 A N U A L Abonamentele M fac

numai pe un an.

C O L A B O R A T O R I I ACESTUI NUMĂR Mestngenn, N- Pora, T i b . R. Constant, Victor Efti iniu, I. Dragos lav ,

Seb . Hortopanti , Adr. Sulcin*, Victor Anest in , Oreste , V. A lber t , D r a g o m i r Petresc« , e tc .

AM KU KL LINIA PE PAGINA 7 ŞI 8 — B - A - J Ş T I a o —

BANCHETUL DIN 0RÄSTIE. — D. DELARRANCEA: VOM CÂŞTIGA CHESTIA DESPRE CARE NU VORBIM, DAR CARE NE MUNCEŞTE MEREU.

2 . — No . ; Í 7 . UNIVERSUL LI": :-:iiAR D u m i n e c ă , 1 5 S e p t e m b r i e 1 9 1 3 .

T E I J S o z n a a d e JLlplionsa F a r r —

U P. M A P> E

Şi a m â n d o i , ţ i n â n d u - s e de m â n ă , f ă c u r ă un j u r ă m â n t , u n j u r ă m â n t a d e v ă r a t , |>orrnt din inimlâ şi a.şa e m u Crea to ru l înţelege d a e ă vre-o-d a t ă , dor in lele, temeri le , bucur i i l e , '•durerile şi rugăc imj i l e n o a s t r e a-j iu ig n a n ă la el.

In aces t moment , în mi j locul t ă -cereî nüisterioasc. c u m soarele n u m a i l ă s a la occident, de- cat u n re­flex dc un g a l t e n pal id, se auzi u n câine' gi-nuind ş i u r l â n d p l â n g ă t o r , şi p.: c a i " supers t i ţ i a priveşte ca o prezicere s i gu ră de moarte. A m â n ­doi t r e s a r ; r ă s i li se păru că din nor i c ădeau p c p ă m â n t : acest ţipăt avea ceva grozav dc s i n i s t ru .

A f a r a de as t a , când eştî fericit, civ/.î iu preziceri rele. F e r i c i r e a es!« o zăpadă a lbă pe care. -zei naal шіс lor ru o pă Lea ? à

Se d e s p ă r ţ i r ă d u p ă ce î ş î r e p e t a r ă de m u l mul te ori .-..5 se. iubesc, pen-t r u a c i u t a să şteargă din i n imi le lor. l in ,os ia impres ia acelui i â s dc d rac , eu re scării»* diu dinţî r â n d vede o fericire a cerului.

x v i i

Stsiou Maniate ae î

Nn v re i s ă ' m i scrii Magdaleno ! Cum i în acele ceasuri lung i cari le p e t r e c e m a ş t e p t â n d momentul de a no r.-vedco râte-v,! clipe, au s imţi tu nevo ia d-e a vorbi cu mine, de a te .apropia de pr ie tenul eău , scrimdn-i ? Şi când t i m p u l urât, sau prudenta n u "in î n g è d u e s c de л n e vedea în g r ă d i n ă ; când m faţa tatălui t ă u , n u p u t e m de cât. s ă n e vedem, f ă ră ca guira şi ochii noştri să p o a l ă vorbi , n u crezî t u . că aş i fi fericit să a m cu m i n e câteva cuvinte de iubire ca re a r binecuvânta, s o m n u l m e u ?

Aceea ce te opreşte, s u n t prejudicii cu c a r i ni fost crescută din copi­l ă r i e : (i sV, s u a s că e o crimă m i r e do a s r n \ Ştii tu. că femeile cochete şi -trie.vte s imt acelea cart au năs ­cocit aceas t ă r egu l ă a v irtuţ i i?

Feniriin care spune u n u l bărbat că îl i u b r - t e şi refuză de a'i seri, îş î păs t r ează mij loacele de *'l părăsi şi a'l î n ş o l a m a i târziu ; cete m a i mult de cât un p . i r juT , est* un jurământ falş.

Dacă (e supui vo in ţe lor ş i opinie i a l to r a , te v a r op r i de aseanenea ş i să m ă iubeşt i , ş i tu îî vei asculta, şi ca p r e ţ p e n t r u fericirea de a iubi şi de a fi iub i tă , n u vei avea de la eî, d e cât o s t i m ă rece (şî c ine ştie daeă t't-o vor a co rda şi această s t imă pere­m i ca re tu îţî vei fi dat toată v i a ţ i ta şi pe a mea) şi ce'tl va r ă m â n e ?

0! si a t u n c i câte regrete amare tn sufletul tău! Atunci c â n d pentru n o i doi v a fi vestejită pr imăvara vieţei n o a s t r e ! a t u n c i ce de păr a lb pe cap şi ghiaţa în inima* N u v o m m a i avea altă v iaţă decât amintirea s a u ma i bine regretul. Atone i t u v e î p l â n g e suferinţele m e l e ş i ale tale, vet p lânge fiecare c l ipă pe care a l fi pu tu t -o da iubireî ş i pe care aî re­fuzat o, Te vel duce s ă le ceri ferici­r e a ta , ace lo ra cărora le-ai fi fost sc lavă?

A lor estî oare? Eştî proprietatea ior? Nu trebuie s ă fii a mea toată? Nebuno! Nebuno! v iaţa t a va trece f ă r ă iub i re ş i fără fericire! ei îţi iau fer icirea şi n u îţi d a u nimic, n imic decâ t o s t i m ă pe care o preţuesc a ş a do pu ţ in şi pentru care mi îşî d a u o s t enea l a să o merite din p a r -ÎL-ţî.

C â n t ă r e ş t e vorbele me le Magdale­n o , tu ucizi fericirea t a şi pe a mea , tu omor i v iaţa ta şi a mea; tu m â h -ffieîjt; cerul , căci fericirea este dorul s ă u cel m a i preţios, şi tu o alungi . V i a ţ a ta va. t rece ca o f loare po caro soa re le n ' a desfăcut o ca re n'a. avut. ftici s t r ă l uc i r e , n ic i pa r fum; şi ace'1' cărora, tu Ie da i soarele şi pa r fumul

vieţei t a le , voi- r â d e d<; s imp l i t a t e a t a . Şi eî, ce s u n t mai m u l t ca noi? O

au reo l ă s f â n t ă în j u r u l c a p u l u n i i a r a t ă ca pe înger i sau fiinţe de o n a t u r ă s u p e r i o a r a ca a n o a s t r ă ? Pen­t ru ce vo in ţa lor va face să cedeze ia' n o a s t r ă , m a l m u l t decâ t d o r î a ţ a n o a s t r ă pe a lor? Ce d rep t , ce r a ţ i u ­n e aii ei s ă ne. m ă s o a r e v i a ţ a cu făp­t u r a lor şi d u p ă mic i l e şi mesch ine le lor p ropor ţ i i ? .şi t r ebue să n e t ă i o m pic ioare ie său capu l , d a c ă sun t em mai m a r i decât v ia ţa car i aii făcut 'o?

Eu sunt numai ai tău şi ta numaî a mea.

î ş i sac r i f i că ei fericirea lor, pen­t r u a ţi-o cere pe a ta? D a c ă ţi-o s p u n . min t

M«îgCi:;î.'.no. crooe-măî pentru ts-n e şi річпі n m i n e , nu le m a î a s v â r l î viaţa t a ca o p r a d a . Tu a m e a eştî!

XVIU — Ar tivbui, zice_Magdaloiia, să fie

casa t a răsăritul soarelui. — Da, zic* Siefen, d a r ar trebui

m a i î n t â i s a ştim unde ne v o m pune casa .

Nn ţ i - a r place s ă fie pe o î nă l ţ ime , a p r o a p p de un r â d ? A p a înveseleş te priveliştea: i a r b a es te ma l verde l â n g ă o cămpi» u d a t ă de un r ă u , şi a c e a s t ă vecinătate ne^ar p r o c u r a p lăcerea pescuitului , a bă i ­lor şi a p l imbăre ţ cu barca.

— Mă învoesc cu s i t ua ţ i a , zice z â m b i n d M a g d a l e n a ; d a r m e n ţ i u <*-pinia mea a s u p r a expoziţ iei celei

mal convenab i l e . — Acordai! zice Stefen. — Nu ne t r ebue . r e i a Magdalena,

decât d o u ă etaje. Jos, o sufragerie, . o b u c ă t ă r i e şi o odaie de s lugi ; sua, cabinelul d-tale, ujn saàon ^i...

— Si o d a i a noastră.. . Magda lena s» r o ş i Se fашг u n mo­

m e n t t ă ce re ; apoi armăc — Casa vai fi acoperită cu. ţ iglă,

căc i o lanele sun* prea triste la ve­dere; obloanele dala mnestee vor fi vopsite cu verde.

— Eu n u prea sunt pentru obioa-nele verzi a fară n u m a i dwsă n u o fi un verde închis^

— Vor fi d e u n verde închis . In jurul c a se i vom plaiata viţă, călţunos, stânjine.l...

— Şi a semenea iasomie §i tranda­fir, de Bengal .

— Astfel, casa nu ve fi decât o verdeaţă, ş i o florărie. I n faţă v a fl «rădinu. cn fiori; dar u i t a m încă ceva. I

— Ce? — Ne trebuie d o u ă o d ă i m a l mult,

pentru t a t a ş i b â t e l e meu. — Că Magdaleno, e l n u n e vor pă­

răs i . — Grădina c u flori v a fi cult ivată

de tata; ia spate le c a s e i va fi l ivada şi zarzavaturile.

— Dar vreau ş i îarbă multă , fru­moasă ş i raărunUl ş i d e asupra pomi care s ă n e dea o umbră deasă.

— Tel ; şi tot v a fi închis c u u n gard dc spinişor şi mărişi .

— N u , prea eşt i expus privirilor i-nopori une într'o grădină acoperi ta î n « ş a fel trebuie s ă te dai mereu tn spectacol; îmî place m a i b ine u n zid î na l t .

— A t u n c i î năuntru vom tapita zi­dul cu m ă c i ş răsură că l ţonaş î şi trandafiri mici carî miroasă a ş a de frumos.

L a poalele pomilor vom răsădi florv cari s eamănă cu n iş te fluturi.

— Şi în colţul care ab ia s e v a zări , vom a ş e z a o bancă de iarbă verde, a t â t de mică c a s ă încăpem n u m a î no i .ainâmdo?; b ă n c u ţ a a s t a v a fi d e j u r î m p r e j u r n u m a i cu flori, li­l iac, iasomie, violete, mărgăritar e tc .

— fn mi j locu l g r a d i n e i , n e v a t re ­bui u n mic bas in , ca re să ne răco­rească .

— î?i va t rebui să îl punem u n gr i l a j de for din p r i c i n a copiilor.

Acea«*á idee ca re îi s r ă p a « c Mag­dalé in" din vedere, mişcă pe a m â n ­doi înairx» aţ i i foa i te m u l t ; Magda­lena p e n t r u a-şi a sc in id" roşeaţa, se aplecă să. cu l eagă o f loare, c a r e îi căzuse .

Stefen vroi să îî ia î n a i n t e ş i a-plecându-se şi el, părul lor se a t i n s e un. fior le t r ecu p r in tot corpu l ; pa r ­că aî fi zis că li s 'au a t i n s a m â n ­două inimile lor.

D u p ă ce se m a i l in i ş t i r ă , M a g d a ­lena r e luă :

— Şt iu c ă f ă c u r ă m la proecte; d a r c ine ş t ie d a c ă se vor îndepl in i? vii­to ru l nu este al nos t ru .

— Este al n o s t r u dacă m ă iubeş t i ! s t r igă Siefen şi dacă ne este împo­t r i v ă îl vom învinge .

— O! zise M a g d a l e n a , n u şt iu de ce-mî este frică. Prea suntem feri­ciţi.

Mai rămaseră astfel încă căt-va timp.

Stefen ducea la gură mâna Mag-daâeneî; ea căuta s'o i«tragă.

La despărţire el o sărută cu foc, pe f run te ; ea fnrenu a tremura şi iug i a r u n c â n d u - i o privire de re­proş.

XIX

Stefen. ce a î făcut? sărutul acela m 'a nenorocit! Cât m'am învinuit !

Cu toa te aceste d ta l'aï furat. S u n t aşa de fericită lângă d-ta! Mă în­cred a t â t de mult în d ta: nu , _ e î a b u z a , nu e aşa?

Gancteşte-te la ce n e a m expus ; dacă c ineva ne^ar fi văzut, nu aş i mai fi îndrăznit a mă arăta, aşi fi mur i t de ruşine; dacă a ï şti cât ara p lane toată n o a p t e a ! Cum т ь а й t re ­c u t OR dinaintea och i lo r toa te acele imag in i de necinste, despre care îmi ѵогіжа mătuşica .care m'a crescut! mă, s i m ţ e a m m a i puffal curata, abia cu-tlBEBam a; m ă înch ina lui D-zcîi, dar a m , plâns- a n i i de mult, în cât a tre­buii; aă mă erte.

Da, mr-am făcui? Am făcut o rană urâ tă femoireî melc. Cum? Nu poţi erta o sărutare cum ar da -o un frate unei s u r c r i ? ş i cu toate aceste, Mag-dale no, «tacă aş i fi cedat căldurilor care mă ardeau. t>*S" fi cedat căldu­rilor care mă ardeau, ţi-aş; Й «Sat un săra t de amor.

Acel sărut ee ţi-am furat, mie îmî face n ia i mult rău decâ t d-tale: u u e fericire. Ţi-am furat асега ce tre b ú i n să'mî dai ; acest sărut care mă ardea c a focul, n a te-а mişcat , mi te-a supărat; e s t e c a u n sărut pe care l'aşi fi deft p e fruntea de mar­moră a unei statul , s a u a une i moar­te; mie m i - a îngheţat i n ima . Nicî c-u n u maî vreau săruturile d- ta le recL dacă « ş î fi ştiut să-ţi fur acest sărut , daca a ş i fi şt iut că aceea pe care o s imţeam respirând l a pieptul meu , era rece şi l inişt ită; că i n i m a s a n u bătea mai tare ca de oaice' ; că sângele n u curgea m a î cald, nici mai repede; c ă m â n a eî i a a m e a n u tremura decât de frică, aş i G aiungai-t'o départ* de mine, ca pe u n şearpe. Aceea ce iubesc, Magdaleno nu es te corpul di-tale, nu este spiritul d-tale, e s t e iubireai d-tale. Dacă n u m ă iu­beşte, sau dacă mă iubeşti cu un amor rece şi ridicol de salon, um. a-mor c a r e s ă n u fie. t o a t ă via ţa , nu te t eme de m i n e , Magda leno , nu- ţ l voi fura favoruri. Amorul îmi a c o r d ă , maî puţ in încă, n u se lasă a fi fu­rai; e t dă ş i e fericit de aceea ce dă .

Magdaletao! Magdaleno ! D-ta n u înţielegî iubirea, trebue să- ţ î mulţu­m e s c de fericirea pe care mi-aï. acor­dat-o, căci mi-aţm s imţit in ima pl ină; trebue să-ţ î mulţumesc, căci aceasta fericire, ţ i -am furat-o, d - ta nu ai împărtăşit-o.

O! Magdaleno! în numele Cerului, un cuvânt de dragoste, un cuvânt ca să m ă l iniştească, să mă mângâie , să -mi r e d e a credinţa în fericire.

Şi or T-ce s'ar întâmpla, gândeşte-te că cinstea şi c a s t i t a t ea d-tale îmi s u n t tot a t â t die scumpe ca şi d-ta însă- ţ î . . .

XXI

Dragul meu p r i e t en ce rău т\-щ făcut sei isoíircö! d-taíte! De ce t e іш docştî de iuhirea mea? Ge tc-a putuf face să aï a ş a gânduri •"'ste, şi c« trebuie, să lac pentru i_.c depărta din mintea, d-tale bolnavă?

Trebu ie să- ţ i spun că te i u b e s c m a j mul t decât v ia ţa mea. că eşti fericii r \ i mea şi că nu pot t 'ăi fără t ine?

Stefen, nu o ş t ia i? Am stat cu la î n d o i a l ă să-ţ i s p u n că te iubesc. c.ân<| m ' a i întrebat, şi mă crezi î n s ta re s ă te înşel?

O! linişteşte-t-e, drr .gul meu! iartă, mă de a l a r m e l e rum exagera te , poa» te ; gândeş te - t e la s i tua ţ i a u n e i fete t i ne re l ips i tă c h i a r din p r i m i i puşi a î vieţei sale, de că l ăuza naturală de m a n i a , eî, şj i.aiv ar« capul рііц de povestirile, prăpăstii lor c a r i măr­g inesc calea şi de pericolpjw drumu-s lui. Da, t»â іпскчі în tl ta! A) drep­tate: i ub i tu l meii t re lmie să m,î defl( curată soţului mei i . < il a vei păstra, pentru d- ta . nevinovăţia mea şi o-noui<-a. mica . .Sunt al d-t;de. esta singurul rnfîî bun, s i n g u r m e a co~ mcarâ. cu iubirc;a d-iale. Să fie hu­nul şî сошоаша d-tale, şi apără-mi-le în potriiraii Û4eàe şi în potriva m e a chiar dte Wte n e v o i a

XXI

Aproape î n fiecare zi, S t u f e n şi Magdalena so vedraîi în grădină, sau la D. bi'uelîer. c a r e iubea pe S t 3 fen care şl ia |uj ţ in: i c a r t e . îl fă r u sa să descopere câteva lucruri, car' îl fermecase. Era uu»rcö împreună: î i însoţea în toeite plimbările. Cel d'U îndrăgost i ţ i fericili de a respira a ceiaşî aer, so îmbăiaţi de ога mal curată fericire, fără a cugeta la vii­tor şi vedeau că fierai* zi le adu o fericire. Dosi- nrî. după mttsü, Stufen vâslaş . îndemâriiitic, ii ducea să ră­tăcească po apă. şi plimbarea lor se prelungea p â n ă noaptea târziu.

O 1 frumoasele nop.ţi de vară' Când pământul est.:1 încă czld soa­

rele d^ p< i s i c zi, aerul cald, si din când in (uimi: o adiere , răcoritoare ca re unsiîă şi parfumează p ă r n : . nici uri sgnmot dt"cât a orii a pe c a r e îl face cadenţa mişcarea împrejuri­milor şi apu f-irc riuirmiiră şi se lo­veşte di' wre o luntri?, şi pe ţărm o ră ­căitul monolnn al broaşlnlor c a r e е^ d e prin mlaş l ine .

Dar lumi rare se r id ică rr.şio. I i spate le unei perdele (ie să lc i i şi î ş y

strecoatnă raw»l»-'î aflbust.ruî printre frunze, apoi so înaltă, albă, s e oglin

.deşte î'a a p ă şî face să vezi pir .pil c a ne nişte vederii* negri?

Si pe ţărm, tn iarba: deasă si r*--a~ gră. Huriei, ve irn î luc i to r i t a r i sc l i ­pesc ea o lumină albastră ca a ste­lelor.

Şi Magdalena. în mijlocul acestei t ă ce r i impunătoare , c â n t a cu vecea e i limpede c â n t e c e religioase иай cântece de a m o r .

Câte o d a t ă câte-şi t rei cântau îm~ p n s i n ă . Dar. fiindcă D-zpfj. nu a vroit c a omul s ă fie tot aşa de fericit c a d . nu aveţi diecât s ă căutaţ i în adâncul l.ut.ulor fericirilor omeneşti şi ve|V găsi ceva oare pătează.

Tocmai M a g d a l e n a şi zicea adese­ori lui S te fen :

— Dragul m e u , suntem prea feri­ciţi!

Stefen o l in i ş tea . Şî c n toate a-ceste, este în i n i m a o m u l u i u n ins-ti'nct c a r e îl face să se înfricoşeze de o fericire.

I se paire că trebuie s ă î ş i plătsas-că d i jma vieţei sale, nenorocire!, ş i că. aceea ce n u plăteşte s e a d u n ă creş te e n o r m , sc face o datorie pe c a r e v a t rebui , curând s a u m a i târ­ziu s'o plătească. Stefen se g â n d e a c ă tatăl' s ă u atvea să s e retragă d in afaceri, şi că retragerea sa , n u putea s ă îi ma i permită a arma înainte c u p e n s i u n e a Iul. Vedea sos ind m o m e n ­tul c â n d n u v a mai putea sta s ingur f ă r ă a 'şl câştiga viaţa, şi când va trebui să îşî părăsească micuţa luT odae .

A se citi urmarea în „Universul Literar" ce va apare Duminica v i i . toare.

Diim'nxi, 15 Septembrie 1013. UNIVËRSL'L UTERAR No. 37. 3

Ecourile săpunii Camilla macedoneanăfrământa­

tă si adăpată cu atâta sânge ome­nesc, abeu găsise, o clipă de' recule­gere, când iată că apare amcninţac tor spectrul unui nou război.

De astă dată conflictul a isbuenit între, sârbi şi albanezi, până acum aii şi acul loc câte-va ciocniri, iar Serbia, se pregăteşte pentru o nouă mobiliza re.

E caracteristic cum Albania, abea în formaţiune, neavdnd incă. nici un guvern în regulă,, nicî corpuri cons­tituite, şi nici. un şef suprem, se gră­beşte la. războia.

Acest prim gând al unei ţttfl ce abea mijeşte, denotă, in cel mal înalt grad pornirile, războinice ale popo­rului albanez.

Cauza acestui război ar fi do­rinţa, albanezilor de a incorpora în statul lor pe toţi frafii tor e.ar.I. cad sub doini naţiunea sârbească.

E întf adevăr inexplicabil cum bătrâna Europă, când intervine in treburile statelor mici, nu le o rán­dít eşte decât incomplet, lăsând por­tiţe deschise pentru viitoare con­flicte şi vărsări dc sânge.

După cum în trecut, prin tracta­tul din Berlin Europa a provocat un adecă ral haos lăsând uităret multe din articolele semnate de ca, tot aşa a procedat şi cu delimitarea frontierei sdrbo-albaneze nepreci­zând, bine lucrurile. Rezultatul cciţ acum albanezii şi sârbii se pregă­tesc să se ia la harţă şi, dacă con­flictul, va degenera într'un adevărat războî, nu se poate prevede nici ce intervenţii ar răsări şi niel la ce proporţii ar ajunge.

Să speră,;//, insă. că în cele din ur­mă, atât sârbii, cari au nevoe de re­culegere după cele două războaie mari, cât şi albanezii, cart au atâ­tea de, făcut pentru formaţiunea no­ului stat, se vor feri de o ciocnire sângeroasă işi vor aranja diferen­dele în bună înţelegrc.

MAESTRUL GIUSEPPE VERDI

La 10 Octombrie st. n. se împlinesc o sută de ani de la naşterea marelui maestru al muzieci italiane, Giuseppe Verdi. El s'a născut în localitatea Roncolc din fostul ducat Parma. Studiile muzi­cale le-a făcut la conservatorul din Milan. In anul 1839 el scrise prima operă sub titlul de «Obcrto». Dintre operele sale mai însemnate amintim: «Nabucco» {1842); «Emani» {1844); «Rigolelto» {185 1';: «II Trocatore» [1852); «La Traviata» {1853); «Aida» {1871); «Otello» {1887); «Vespera Siciliana» {1855); «llallo in ma.ichera» {1859) etc.

In anul 1893 marele maestru Verdi, fiind in vârstă de 80 ani, surprinse lumea cu opera sa «Falslaff», care este o comedie de caracter plină de vioiciune şi de umor.

î n t â m p l a r e f e r i c i t ă In ce ne. priveşte, după, anexarea

nonei Dobrogil, intrăm din nou in viaţa normată.

Mobilizarea, trecerea Duncxei, cr-cupnrea Rulgariel a fost un fel de vijelie care a trecut, dar care ne-a adus rcali-area asp-i raţiunilor noas­tre momentane.

Guvernul nostru se ocupă de a-proape de organizarea noului teri­toriu, căruia îi, va asigura o ade­vărată propăşire atât economică cât şi. culturală,. Şi nu va trece mult şi nov.il cetăţeni aî ţăreî îşi vor da seamă că dominaţ.iunea româneas­că iî va, duce la o desvMarc la care nu se puteau aştepta sub regi­mul bulgar.

Holera încă persistă în ţară, ba în unele judeţe, face şi ravagii. Au­torităţile sanitare asigură, însă că molima va dispare în curând.

Adevărul e că, în ce priveşte, hole­ra, ţara a. trecut printr'o mare pri­mejdie. Când. trupele noastre, conta­minate de holeră, se întorceau la ve­trele lor, nu putea nimeni prevede ce, extensiune, grozavă putea să ia. flagelul. Acum, când demobilizarea s'a, terminat, focarele de infecţie sunt cunoscute şi ele vor fi stinse, cu succes scăpând ţara şi comerţul

Ш de, o marc grijă.

Mes tngean .

î n t â m p l a r e a m ă dusese şi pe mine •— începu n e n e a Torna — î n t a ine le vieţii căsnic ie i aceleea p e c a r e n u pot s'o ma l u i t n ic î a s t ă z i

T o a t e m e r g e a u ca Pe r o a t e î n că s ­n i c i a lor, cu toa t e că şi u n u l şi a l t u l a v e a u cuvin te pu t e rn i ce s ă n u s e p o a t ă suferi , să-ş i a r u n c e u i t ă t u r i piezişe necon ten i t şi s ă se a m e n i n ţ e p r i n t r e d in ţ i .

D a r l u m e a ! Ce-o zice l u m e a ? — a s t a e r a che ia exis tenţe i aces te i cas­nici? su i gener i s .

Şi cu a d e v ă r a t că n u m a î p e n t r u l u m e t r ă i a u . Casa lor ora u a adevă­r a t bâ lc iu , pr in ca re se p e r i n d a u to t soiul de t iner i , a m a t o r i de conve r sa ­ţ i i s e n t i m e n t a l e şi de diferi te soa re ­le, d ichis i te cu cele m a l b u n e p ro ­duc ţ i i a le pa t i se r i i lo r ş i bomboner i i -lor la modă.

O v reme m i s'a p ă r u t că visez, c ă iau p a r t e la u n „ c o ş m a r " or ibi l , p e caro n ' a ş fi v r u t în r u p t u l c a p u l u i să-l m a : visez oda t ă .

L o r î n s ă nicî n u le p ă s a de t o a t e aces tea . î ş î d u c e a u t r a i u l cu o ne în ­c h i p u i t ă s t ă p â n i r e de sine, c ă u t â n d s ă m u l ţ u m e a s c ă pe to ţ i v iz i ta to r i i , , lumea" , cum ziceau el.

U.ie or î n u m ă r u l p r i e t en i lo r casi l , a t r a ş i de f r u m u s e ţ e a amf i t r ioane i , c re ş t ea de t e mi ra i c u m maî pot s ă î n v i n g ă t o a t e exigenţe le socie tă ţ i i .

F i reş t e î n s ă că el, cu slujba-I de şef de b i rou n ' a r fi v r u t p e n t r u ni­mic în l u m e s ă l a se să se în ţ e l eagă m ă c a r că n ' a r a j u n g e cele vre-o pa­t r u su te şi ceva d e lei a d u ş i de el p e n t r u sa t i s f ace rea t u t u r o r cer in ţe­lor m o d e r n e ale soţ iei iu?.

I a r ea., f ă r ă nicî u n fel de m ă s u r ă de pază , îşi avea în fiecare zi cea­su r i l e el de p i in ibà r ï prin oraş, p re ­l u n g i t e b a pe l a c ro i to reasă , b a p e l a a l te modis te i m a g i n a r e , r e u ş i n d să fie în t o t d e a u n a m i n u n a t î m b r ă ­ca tă , r i d i c â n d a d e v ă r a t e exc l ama ţ i i de u imire d in p a r t e a b ă r b a ţ i l o r şi de p i s m ă diu p a r t e a femeilor, c â n d a-

de JV. РОМЛ.

p ă r e a î n t â i a o a r ă cu o rochie , o p a ­n ă s a u v re -un a l t n i m i c de toa l e t ă ce cos ta c â t eva su te de lei.

Ce făcea, ce d regea , că le potriveai t o a t e b ine şi în soarele le luxoase pe ca re le d a de t r e i or? pe s ă p t ă m â n ă , cu o r e g u l a r i t a t e p r i n c i a r ă şi cu con­c u r s u l celor m a l m a r i ce lebr i tă ţ i a le a r t e i şi mus ice l — nu-I l ip seau nicî. o d a t ă u n p e r s o n a j c i u d a t — a m b a s a ­dor d in n u ştiu ce c a p ă t a l ţ ă r m u l u i d in America , de s igur , —• precum- şi un. vest i t zaraf, chel şi b u r d u h o s , ca re t r ă i a ca u n b u r l a c de c â n d r ă ­măsese v ă d u v neconso la t .

P e aceş t i doi b ă t r â n i nu-I ştiu s ă fi l ipsit vre-o d a t ă , d e l a poe tu l lor , v r eme de a p r o a p e doi a n i , câ t a m făcut şi eu p a r t e d in aces t c i u d a t a n g r e n a j m a t r i m o n i a l .

O v reme m i s 'a p ă r u t că n u s u n t o c a n t i t a t e negl i jab i lă , n i c i eű , mul -ţ ă m i t ă a r g i n t u l u i din. p ă r şi c â t eva v a mic? d a r u r i s c u m p e ce- mi-am per­mis să le fac amf i t r ioane i , cu m u l t ă u s t u r ă t u r ă î n p u n g ă .

Cucoana; î m i vo rbea d i n vâr fu l lim'beî, îmi s t r â n g e a m â i n e l e cu în ţe ­lesur i şi de s i g u r că a ş fi căztut vic­t i m a nesocot in ţe i mele d a c ă n u le lu­am toa te d r ep t o a fab i l i t a t e d a t o r i t ă u n u i b u n pr ie ten .

f D a r a.m r ă m a s foar te r e spec tuos

fa ţă de c a s a p r i e t e n u l u i m e u şi, sp r e cea maî m a r e p ă r e r e de ră i i a m bă­g a t de s e a m ă , m a l t â rz iu , că a c e a s t a o s u p ă r a s e şi pe c u c o a n ă , c u m îl fă­cea şi Pe b u n u l m e u pr ie ten să-mi a-r u n c e p r iv i r i des tu l de elocvente.

Căzusem în d i sg ra ţ i e f ă r ă să ştiu de ce. Şi dc. s i g u r că m ' a r fi goni t , s a u mi-a r fi înch i s u ş a în n a s . cu u n ceas m a l repede , d a c ă n ' a r fi fost obl igaţ i i le lor sociale şi m a l ales „lu­m e a " aceea, cu . . ambasadoru l ' , şi „ b a n c h e r u l " în f runte , p e n t r u care a m â n d o i făceau ori şi ce.

Cum insă i n t r a m în <я г-і lor nea-n u n ţ a t , ca u a vech ia p r i e t en a l lui .

m i s 'a î n t â m p l a t î n t r ' o s e a r ă să n u găsesc pe n imen i a ca să .

S lu jn i ca îmi spusese că nu-I ni­m e n i a c a s ă . Şi m ' a m d u s l in iş t i t î:\ bi rou , d e s c h i z â n d o gaze tă şi ce t ind l a î n t â m p l a r e foi letonul:

,,...De o d a t ă do a l ă t u r i se a u z i r ă s ă r u t u r i şi susp ine înăbuş i t e , în vre­me ee t i c t acu l cea so rn i cu lu i de pr> b i rou , b ă t e a cu o î n v e r ş u n a r e din ce î n ce m a i m a r e .

„Apoî câ teva clipe de t ăce re u r m a ­te de h o h o t e da r â s şi de sgomotu l s c a u n e l o r ros togol i te pe pa rche t .

„S ' a r fi p u t u t s p u n e că era ţ i n iş te ho ţ i , c a r e ope rau în l in iş te , pe în tu­ne r i c" .

D a r u ş a se deschise şi d in î n t u n e ­r ic a p ă r u amf i t r i oana , u i t ându - se î n c i u d a t ă l a m i n e , f i indcă o s u r p r i n -sesem. î n t r ' o t oa l e t ă p r e a de casă , ca s ă zic a şa .

— Credea i» c ă i Cami l , — zise şi, necă j i t ă î nch i se uşa:.

Mi se p ă r u că c i t e a m to t foiletonul a ce l a b l e s t e m a i c â n d auzi i ' pa scă r î p a ş i p rec ip i t a t ? şi a p o î u n g l a s cu­n o s c u t s t r i g â n d de-afară u n ,,a, r i -vederci" , ce m ă î n c r e d i n ţ a că ..vesti­t u l tenor ' , l a ope ra i ta l iană , , sosise î n a i n t e a m e a ş i î n a i n t e a o r i cui în oasa b u n u l u i meni p r ie ten .

D u p ă ce des tega l e n i g m a aceas ta , a t m o s f e r a a j u n s e ş i m a i a p ă s ă t o a r e p e n t r u m i n e , şi m ' a ş fi l ips i t de „so­a re le le" lor , d a c ă a ş fi a v u t u n mo­tiv.

î m i l ipsea î n s ă şi-mT cont inuau*, vizi tele f ă r ă nic i u n ros t în c a s a a-ceea m i n u n a t ă , şi de-aş fi c o n t i n u a t c ine ş t ie cât , d a c ă n u v e n e a „ferici­tu l e v e n i m e n t " să m ă g o n e a s c ă de acolo.

Tot în t r ' o s ea r ă , d u p ă cine şt ie c â t t i m p , m ă î n t â l n i i eu el pe s t r a d ă :

— Ia a s c u l t ă , îmî zise, Amel i a este-i n d i s p u s ă şi v a t rebu i să s u s p e n d ă m „soa re l e l e" n o a s t r e ob işnu i te , î a aş­t e p t a r e a u n u i fericit eveniment .

— Te felicit, t e felicit! — mă gră­bi i să- î zic.

E l însă , c a şi cum n u m ' a r fi auz i t : — şi... deci, Іе rog" să fi? a t i . i it

b u n . s ă n u n e m a l vizitezi, n ic î d u p ă î m p l i n i r e a „ fer ic i tu lu i eveniment" , fi­i n d c ă gur i l e rele..., vezi... — Şi Ы ş t e rgea chel ia de s u d o a r e — şi eîi nu pot fi indcă.. . „ lumea". . . — p a r ' e ă vo

4 . — Г\'э. 37. UNIVERSUL LITERAR Duminecă, 15 Septembrie, 1913 .

deairi pe „ a m b a s a d o r " şi p e „ b a n ­cher" — cine ştie ce p o a t e spune . . .

•— M u l ţ u m e s c , mul ţumesc! î n g â n a î Idepă r t ându-mă şi l u â n d u - m î o pia* t r ă d u p ă suflet :

— Bine c 'a ven i t „ferici tul eveni­m e n t " să m ă scape! Altfel c ine şt ie de câ te or î e r am să m a î citesc foile­t o a n e , p ă r â n d u - m i - s e că se pe t rec l u c r u r i l e î n t r ' a d e v ă r s a u e ram s ă fiű i r a r t o r l a scene nevăzu te , p ă r â n d u -mi-se c ă le citesc î n v r e - u n foileton d e r o m a n senzaţ ional! . . .

I M r ă s p u n s Criticei asupra lue aref «Ştiinţa istoriei»

I n t r ' o zi, pe c â n d s i n t e t i z a m cele­b r a teor ie i s to r ică a d-luï A. D. Xe­nopol , şi m ă c h i n u i a m s ă o p r e z i n t s u b o fo rmă accesibi lă câ t m a î mu l ­t o r a , ' g â n d i n d u - m ă l a g r e u t a t e a da c a r e se v a isbi a ce l a ce v a a v e a cu­r a i u l ! s ă r ezume aces t r e z u m a t , n u mi -am p u t u t s t ă p â n i o m a r e p ă r e r e de. rőíí- •

-•„Universul L i t e r a r " , î n n u m ă r u l d i n u r m ă , a l ă s a t d-luî „Albert" a-ceaş t ă s a r c i n ă . S p r e a o u ş u r a , cr i t i ­cul s ă î ncea r că , p ă s t r â n d o fo rmă c a m e x a g e r a t ă , să-m? a t r a g ă b u n ă ­v o i n ţ a pub l i cu lu i şi Sndemnându -1 c a el î n s u ş să o c i tească . Căci d. Al­b e r t în ţe legea perfect că d in rep ro ­d u c e r e a u n u l p a s a j a l l u c r ă r e l mele, cum a făcut , n u v a p u t e a eşi m u l t ă l umină . '

II mu l ţumesc , în deosebi fiind căi d-sa s'a î n c e r c a t s ă releve o g r e ş a i ă la pag. 60. A s u p r a a c e s t u i l uc ru , î n in t e r e su l a d e v ă r u l u i , s u n t î n s ă ne­voit să vorbesc . ;

î n t r ' a d e v ă r l a acea p a g i n ă se afla f raza ,.Ce a r fi de p i l d ă . . . mecanica f ă ră Kepler?4 A c e a s t a cu d rep t cu­v â n t a i n d i g n a t pe d. Albert . D-sa se î n t r e a b ă apo î m i r a t : A cu i es te g re -şa l a? A d-luî Xenopol s a u a d luî C o n s t a n t ? A d e v ă r u l e s t e că nu-I g re ­oa ia n i m ă n u i ; c ăc î ' d a c ă d-sa î n a ­i n t e de a se opr i la; p a g . 60 a r fi t r e ­c u t pe îa p a g . 28, unde m ă încerc s ă clar i f ic no ţ i un i l e lege şi cauză, a r ­ii putut, ceti f raza : . . .„legile l u i Kepler a d u c a s t r o n o m i e i . M a î sus, «le a c e a s t a a r fi v ă z u t deosebir i le cc. i a c în t f e legi le u n u i a şi a le a l t u i a . '

-Aşa c ă c i t i to ru l a t en t , c ă r u i a i -a r . е а й ѳ а fraza cü greşala, a r în ţe lege c ă n u poa te fi p r o p r i a zis vo rba d e

•igreşală, ci de u n lapsus calami. D a c a n ' a ş î fi în ţe les să vorbesc de astro-' nonúe ci de mecanică, cum s ' a r pă- ' rea, a t u n c i n ' a ş î fi f ăcu t c a c r i t i cu l юаеи, ci vo rb ind de mecan i că a ş i fii 2»s-: „ce-a r fi mecan i ca f ă r ă u n Gar l i t eu şi u n Newton?" .

Tib. R. Constant.

1877-1913

V e t e r a n i i d in războ iu l de là 1877 aü t r e s ă r i t de e m o ţ i u n e , c â n d au a u -Xit e» a r i i sa tä î i o ă s i r ă va t r ece d i n n o u D u n ă r e a . D i n t o a t e pă r ţ i l e ţ ă r e î e'au î n r o l a t v e t e r a n i de là 1877. U n u l d i n t r e el este şi d. D. Cons t inescu din Galaţ î , a c ă r u i fotografie o í e d a E t - 0 " ' -

(Fragment din tragedia «Strămoşii») Aclul 11.—Se petrece în mun ţ i i Olteniei , în veacul IV

după Cristos şi a n u m e in v r e m e a când cei dintâi apostoli ai c reş t in ismului veneau in munţii d'aci să propovăduiască noua lege. disante, fiul u n o r ţărani m u n t e n i , se reîntoarce după ani întregi de pribegii , fără să sa dea pe faţă... EI poarlă haină, lungă a apostolilor şi vesteşte credinţa lui Isus.

I n ţ ă r a n — De unde vii, străine ?

C r i s a n t e — Din largul depărtării...

Vestesc împărăţia iubirei şi-a iertării Nădejdea înfrăţirei şi-a mar ei împăcări Credinţa ce se'ntinde în cele patru zări... Eu spun povestea vieţii aceluia ce-odată Veni din înălţime în lumea frământată Sădind lumina milei în inimele. reci, Vestind isbânda vieţii şi viaţa cea de veci! E plin întreg pământul de marea lui lumină! Setuli, Ispahi şi Niauri în fala lui se'nchină Iar sfântul său renume trecuta după ani In ţara âepărtată a mândrilor britani... In ziua când barbarul ce na cunoaşte mila Veni în faţa Romei—în ziua când Atila Voi s'aprindă zarea semeţului apus, Eşi 'nainte papa cu chipul fui Isus Şi hoardele păgâne apuse la cetate Ca'n faţa unei taine au stat înfiorate Cuprinse ntâia oară de teama de păcat,— Şi ast-fet. prin semnul crucei—oraşul fu scăpaţi... Aşa şi voi, prieten, cu semnul crucei sfinte Prin veacurile grele veţi merge înainte!

S a b i n (colomst roman, care nu priveşte cu ochi buni sosirea misionarului, îl înfruntă.)

— Aha! Vă ştiul Voi sânte ti poporul nesupus Ce vrea să surpe zidul mărirei şi-al vechimei, Poporul ce rânjeşte tn faţa nobilimei, Poporul ce s'aauhă ca hoţii până'n zori Slăvind credinţa nouă... 1dinari şi cerşetori Cc vor să nâruiască frumoasa mea cetate.'...

C r i s a n t e Eu înţeleg prea bine cuvântul tău, o frate!... Dar zilele vor trece, de Roma vei uita Iar legea tuturora va fi si legea ta!..,

S a b i n Ai vrea să am o lege ce cântă umilinţa?

G r i s a n t e Când nu mai esti la Roma îţi poţi schimba credinţa}

S a b f n f Pe-o lege care nu vrea nici cântece, nici flori Nici vesele, banchete, nici statui, nici eomori? Dar ce-o să-mi dea, străine, cuvântul din scriptură 1

C r i s a n t e Comorile din ceruri, pe care nu le fură Nici hoţii, nici rugina !

S a b i n i Şi ce-o să-mi dea tn loc

Atunci când se va stinge al patimilor foci C r i s a n t e

Credinţa 'n altă lume... Credinţa 'naltă vreme întreaga fire, frate, spre ea o să te cheme Şi 'n fiecare seară cu toţi, tu vei porni Slăvind pe Domnul nostru Isus!...

Ţ ă r a n i i (în cor) — II vom slăvii..

C r i s a n t e Dat Seara, când va bate arama prea sfinţită Prelung, ca o chemare din alte lumi venită Când glasul cel de toacă sunând mângâietor Va trece sa 'ntâlneascâ un bucium de păstor, Atuncea, rânduri-rânduri, cu umbrele mainte Eşind spre viaţă nouă ca morţii din morminte, Veniţi, veniţi prieteni cu toţii într'un gând Şi 'n faţa crucei sfinte cădeţi. îngenuchind ! Rugaţi-vă la tatăl din lumea cea senină, Rugaţi-vă la fiul — lumină din lumină — Rugaţi-vă la Domnul Isus, la sfântul Duh A cărui fâlfâire se 'mprâşlie 'n văzduh! De vreţi să piară ura ca umbra care piere, In clipe de restrişte de vreţi o mângâiere, Atunci, plecând genunchii şi frunţile plecând Rugaţi-vă prieteni cu toţii hilf un gândi...

C o r u l I n r a n s l o r Rugâmu-ne la tatăl din lumea cea senină. Rugănm-ne la Fiul — lumină dm lumină — Rugămu-ne la Domnul Isus, la sfântul Duh, A cărui fâlfâire se'mprăştie n văzduh !

C r i s a n t e Rugaţi-vă la Fiul ce şi-a lăsat seninul Să vină. printre oameni să'ndure Crucea, clanul La cel ce mort pe cruce, din morţi a inviai Rugaţi-vă VAcela ce'n ceruri s'a 'nălţat. Şi şade-acitm de-a dreapta cerescului părinte Şi-ascultă cum se 'nalţă a noastră rugăminte !

' Ţ ă r a n i i Rugămu-ne la Fiul cc lumea şi-a lăsat ta cel ce mort pe cruce, din morţi a înviat!...

V i c t o r E f t i m i u

ü dragoste ш Bulgaria Pe timpul campaniei

E r a o vreme l in i ş t i t ă , s e n i n ă . Un s o a r e du lce cu o c ă l d u r ă p l ă c u t ă .

P â r l e a z u l a p r o a p e j u m i g a t a l cur ţ i i u n d e n e a f l a m c a n t o n a ţ i , l ă s a s ă se v a d ă în o a l t ă cur te , o t â n ă r ă b u l g ă r o a i c ă , du rdu l i e , r o şcovană , c u pometu l o b r a j i l o r a p r i n ş i î n roşu , c a de foiţă, ochiî m a r i , c ă p r u i , m t u ş a ţ î d e a s u p r a cu s p r â n c e n e t r a s e c a d o u ă co rde lu ţ e p u ţ i n p r o n u n ţ a t e .

Şi, l a c e a d i n t â î p r iv i re a m e a l u n ­g ă şi în ţe leasă , îmi a r u n c ă aceeaş î p r iv i r e şi ea, şi m a l a r z ă t o a r e , ochi i , s e m ă n â n d u - î c a d o u ă g lobule a p r i n s e î n t r e m e m b r a n e l e î n f i r a t e a p leoape lor . Buzele î l s u r â s e r ă a vo­l u p t a t e a s c u n s ă şi o b r a j i i p l in i , ro ­t u n z i c a d o u ă emisfere , d e o p i c t u r ă n a t u r a l ă , p r i n c o n t r a c t a r e a zâmbe­t u l u i , se s t r â n s e r ă î n s p r e ochi , vo­i n d a d a o conc i să expresie feţii, a-ceea: că sufletuJ, i u b i t o r d e t ine re ţe al f rumoase i b u l g ă r o a i c e , p r i m e ş t e a t e n ţ i a mea . S i m ţ e a m o m â n d r i e de m i n e şi în ace laş i t i m p ceva, c a r e m ă frământa; : „Că deşi b u l g ă r o a i c ă îm:. p lăcea , î n s ă n u ş t i am c u m să m ă ma­nifest , n e ş t i i nd vorbi b u l g ă r e ş t e ' . Ne p r i v i a m şi a t â t a tot . Z â m b i a m , în­colo n imic . N e m a l î n v â r t i a m încolo şi încoace , ne m a l p ă r ă s i a m o mi­nuta , două , ne r e î n t o r c e a m i a r ă ş i , I n s ă d e g e a b a : t o a t ă p l ă c e r e a s t a î a a n e pr iv i şi z â m b i . M ă o m o r a aces t l u c r u ! . . .

I n n e r ă b d a r e a s e n t i m e n t u l u i , p ro ­n u n ţ a m p r ip i t c â t e un c u v â n t . E a r ă s p u n d e a r epede şi s c u r t : „ N i z n a i » v l a s k i " ( n u ştiu r o m â n e ş t e ) . M a i a-r u n c a m a l t ă v o r b ă — d o a r m 'o pr i ­cepe. E a , de colo, i a r ă ş i : „Nerăzb i -r ă m " (nu 'n te leg) . D a şi e a s ă - m i v o r b e a s c ă ceva. I I s p u n e a m şi eu l a iei: „ N i z n a m b u l g ă r e ş t e " . Aceeaşî s t a r e l a b u l g ă r o a i c ă c a şi l a m i n e . Ci tea i în ochiî şi p e faţa; el o t o r t u r ă ce o n e m u l ţ u m i a a m a r .

S c ă p ă t a s e soare le de o c o a r d ă , pe coamlai d e a l u l u i d e s p r e a p u s a l sa­t u l u i şi n o i ne p r i v i a m şi n e zâm­b i a m şi cu m a l m u l t foc. Ne m a l a-p r o p i a s e m u n u l d e a l t u l ca de vre-o t r e i p a ş i şi e r a m u n u l l â n g ă a l t u l (ne d a m cu n a s u r i l e în och î ) . I n s ă ce folos, că n u ş t i a m s ă ne s p u n e m ce s imţ im.

I n fundu l p â r l e a z u l u i , è r a u n mic pe t ic d e p r u n i şi e u c a să n u fiu ob­s e r v a t de c a m a r a z i i cei la l ţ i , m ă to t a c ă ţ ă r a m cu m â i n i l e de c â t e o c r a c ă , Bă c r e a d ă că i au p r u n e . Ea. o b s e r v ă aces t l u c r u şi f ă c â n d u ş o r cu dege­tu l în aer , zâmbi , d â n d d i n c a p l a mine .

î n c e p u s e a se î n s e r a şi no i , t o t n u ­m a i n e p r i v i a m .

S i m ţ i a m c u m mi se s fâ r şeş te s â n ­gele în mine de a t â t a e m o ţ i u n e cearnă s t ă p â n i a i n i m a de u n c a r d e v r e m e din zi, î n să , s u f e r i a m î n a i n t e şi s t a m locului , î n c r e m e n i t c a o s t a n ă v r ă ­j i t ă . Asemenea şi e a . Apleca c a p u l sp re s t â n g a , d a d in u m e r i , a r ă t â n d că ce să facă d a c ă n u ş t im s ă ne vor-i b im. I

V e n i r ă b ivol i ţe le şi viţelel© de l a p ă ş u n e şi s u r â z â n d u - m ? eşi î na in ­t e a lor , le desch ise p o a r t a şi le b ă g ă î n cu r t e . Apoî l ips i m a l b ine de d o u ă o a r e ; a v â n d a ros t i vitele şi a t rebă-lui a l ă t u r i de m a m ă , p e n t r u c ina de sea ră .

Se r id i ca se luna) pe cer, î n c o n j u r a ­t ă cu o s p u z ă de stele, ca o r eg ină , r ă s p â n d i n d v ă p ă i de l u m i n ă pe p ă ­m â n t şi a ţ â ţ â n d p a r ' c ă şi m a l m u l t i n ime le î n a m o r a t e la iub i re . Sosi.se şi c iorba de l a cazan , şi, ca unul ce n u m ă p r e o c u p a m â n c a r e a , îmî p ă r u z e a m ă cu leşie. Mă m i s t u i a i m a g i n e a c u r a t ă şi f r u m o a s ă a bu lgă roa i co i . Cu totul e r am abso rb i t r m m a l şi £'--•

' m a i spTc pâr îè iUul d i n s p r e c u r t e a bu lgă roa i ce ! . Nei ip indu-se m â n c a r e a de mine, sm da t a l t u i a s ă m ă n â n c e , c a r e era fometos, i a r eu, deşi de v r ' e t re i zile nu lua sem m a î n imic în gu­ră , căci şi î n a i n t e a l te g â n d u r i m'a.U f r ă m â n t a t , a m miers la p â r l e a z S>

D u m i n e c ă , 1 5 S f p t e m ' i n e 1 9 1 3 . NI VERSUL LITER \ R Ivo. 37.

v ă d b u l g ă r o i a c a . M ă p i t u l a s e m jo s î n mi j locu l u n o r b ă l ă r i i de bozi i şi a ş a , în u m b r a n o p t u , n u m ă vedeau n ic i c a m a r a z i i mei ţ i n ic i ca. N u m a i eu v e d e a m tot . E r a m ca î n t r e d u u ă og l inz i ; vedeam în d o u ă să l i .

Adia. un v â n l u l o ţ de v a r ă r ă c o r i t o r c u cîulc: mirezme de i lor î şi f â n e a ţ ă . D in o h o l d ă de grâu, p i t p a l a c a p ă ­t r u n d e a t a i n a nop ţ i i , cu r e f r e n u l : p i t -pa lac ! p i t -pa îae! p a r ' c ă n e s t r i g a : iubi ţ i -vă n u s t a ţ i !

Şi î n fa rmecu l se r i i senine , în fâ­sâ i tu l f runzelor p r u n i ş u l u l şi l egăna ­t u l f ir icelelor de i a r b ă , c â n d to tul se a n i n a de o v i a ţ ă du lce iub i toa re , la l u m i n a de a u r a luni i şi l icărirea; c a dc cande l e a stelelor, eu p r i v e a m p i e r d u t pe v a l u r i l e iub i re ! s imţ i te , l a s i l ue t a c o r p u l u i d u d o r ş şi ch ipu l p l in de ^ a j e al bu lgă roa i ce i , ca re cu cositele împlet i te în d o u ă şuvi ţe g r o a ­se pe spa te , m a m u d e l e l e de a u r , m a r i la u rech i , cu f a ţ a o g a r o a f ă în-voa. ' lă de Maiu , mă î n n e b u n e a ?i m ă fierbea, c a î n faţa. u n u i ce, g reu d e des legat. Mă g â n d e a m : Sâ î n d r ă z ­nesc a-î face v r ' u n s e m n cu 'n ţe les ; s 'o c u p r i n d de m â n ă , căc i v r ' o v o r b ă nu ş t i a m să-î s p u n ; deş i î n suflet a-aveam, o c a r t e î n t r e a g ă de spus . Mă! p o t r i v e a m de m i n u n e c u p rove rbu l : „Bou l a r e l i m b a l u n g ă , d a r n u p o a t e vorbi" . S t a m ca vi ţelul l a p o a r t ă , p r i ­v i n d la m i e l u ş e a u a m u t ă şi ea c a şi m i n e .

Şi se î n s e r a tot m a l m u l t ş i no i în­că n e p r i v e a m n u m a i şi n e z â m b i a m . Abia a c u m î n c e p u s e r ă m a n e face s emne , î n s ă şi cu aces t ea n u preai n e î n ţ e l e g e a m bine , f i indcă se î n tu ­necase m u l t .

In v â l v ă t a i a s e n t i m e n t u l u i ce clo­cotea iu m i n e la o t e m p e r a t u r ă foar­te r i d i ca t ă , cum, şi l u n a se da se du­p ă o p e r d e a de n o u r i , i a r stelele în­c e p u s e r ă a m a i pier i d in e le şi a-şl m a l perde d in l i că r i r ea lor, eu, în de­l i rul iubi re! , a p r i n s e , p r i n t r ' o mi şca ­re i n s t a n t a n e e c u p r i n d pe C a t i n c a (aşa e r a n u m e l e bu lgă roa i ce i ) de du­pă, mijloc, îf a p u c m â i n i l e , ce dogo­r e a u ca de febră s t r â n s î n t r ' a l e me le şi s u b pletele t ă c i u n o a s e a le u n u i n u c b ă t r â n dc lunga pâ r l eaz , cu o p u t e r e tio smeu o f r â n g l a p iep tu l m e u ca pe o t r e s t i o a r ă .

_Şi am r ă m a s a ş a . p â n ă t â r z i u , c â n d î n c e p u r ă m a s c h i m b a unu l al­tu i a , cu pe r o m â n e ş t e , ea p e b u l g ă r e ş ­te, ce-nm, s imţi t .

O za re a lbă , ca o c o a d ă de l u m i n ă se ivi spre f u n d u l ce ru lu i . E r a u z i -r i l e d imineţe : . A t u n c i ne-am d a t d ru ­m u l d in b r a ţ e l e d r a g o s t e i şi în tù l -n i n d u - n e m u l t ochi i , ne -am în ţe les î n to tu l m a i m u l t ca; cum n e - a m fi vorbi t . P r i n u n ges t cu m â n a a ră ­m a s s ă n e m a i vedem şi a l te n o p ţ i . Şi, cu f a rmecu l iub i re î în in imă , ne­a m despă r ţ i t , d u p ă ce m a i î n t â i a , n e a m s t r â n s t a r e şi cu foc m â i n i l e şi ne-am l ă s a t câ t e un s u v e n i r dul­ce pe buze.

Dăsăvidimie j ivo i s d r a v o ; g r ă i bul-g ă r o a i c a şi plecă ( r o m â n e ş t e : s ă nc vedem s ă n ă t o ş i ) .

"* D r a g o m i r P e t r e s c n Cocioe-Ilfov

U r m a ş u l l u i P ă d u r e Artiîerist român

do I. D I U G O S L A V

A'arai vremea rra şi vlouă 'ntr'una. Jiu singur sian pustiu la biata-mîmasă, Urâtul, desnädejdea md apasă, Maî ne'ndurate azi ca 'n totdeauna ..

Din visul meu senin ce. mai rămase Din dragostea ce-o mdnqdiase luna? Nimic decât trădarea şi minciuna... Din visul meu ce-atât mă fermicase !

Norocul e departe az:, de mine, Departe eşti, departe 'n veci, iubită... Ce soartă nsrr.ilcază... Ce Ursită!

Şi ascultând cum ploaia lale'n geamuri Şi vântul cum se sbate printre ramuri Aud un glas: nu vine, nu maï vine!

S e b a s t i a n H o r t o p a i i u

B ă t r â n u l şi ves t i tu l l ă u t a r Ion P ă d u r e , pe ca ro il c h e m a u o d a t ă toţ i boeri i să lc c â n t e şi toţ t n e g u s ­tori i e bo lnav s ă n u se m a l scoale: tuşeşte, ş i geme : 11 d o a r e p ieptul . P e o l u n ă şi m a i b i n e dc c â n d a p ica t l a p a t : a c h e m a t dof torul c o m u n a l ş i i-a spus s ă şadă- cu ferestrele des­chise, să m ă n â n c e î n si lă şi să b e a l ap t e , i a r ca m e d i c a m e n t e i-a da t o b ă u t u r ă ca b r a g a de g r o a s ă şi ia fa­ţă şi i^a s p u s să i a câ t e t r e i l i n g u r i p e zi. Câ t a maî a v u t o p a r a le-a fă­cut pe ţ oa l e , dc acolo, a î ncepu t s ă sufere de l ipsă . Lipsa negre : s ă r ă ­cii şi încă cu un suflet pe l â n g ă d â n s u l , cu P e t r ă c h e l s i n g u r u l b ă i a t , a c u m de doisprezece an î , c ă r u i a de c u m i-a m u r i t maică-sa , cu vre-o c inci , şase a n i In u r m ă , b ă t r â n u l i-a fost m a m ă şi t a t ă .

Şi a s t a îl m â n c a cu g r i j ă : c u m r ă m â n e Şi cu i r ă m â n e p lodu l .

De î n v ă ţ a t , î n v ă ţ a s e b ă i a t u l a harţ i i din sc r ipeä , d a r n u se d e s ă v â r ş i s e : începea cântecele , d a r n u i s p r ă v e a nici u n u l . Hor i , b ă t u t a , ţ igăneş t i l e , le mai . î n d r u g a el, d a r r o m a n ţ e l e , va l su r i l e , îî m a l t r e b u i a şcoa lă şi meş teşug . Şi vecinie se g â n d e a P ă ­d u r e l a l u c r u r i l e a s t e a şi iş î zicea: „Doi a n i să m a i t r ă iesc , l 'as l u a cu m i n e să -mî ţ i e h a n g u l şi l ' aş p u n e în p i c ioa re" . D a r a ş a , mă duc , m ă duc şi r ă m â n e s ă r a c u l s i n g u r şi de isbel iş te şi f ă r ă spr i j in . Şi l a a s t a îl a p u c ă s u d o r i , t u ş e a şi se î m b o l n ă v e a m a i r ă u şi gemea . De la a s t a t r ecea l a s ă r ă c i e ; vedea p e b ă i a t u i t â n d u - s e l a el cu m i l ă şi sufe r ind . Acum nic i b r u t a r u l n u m a i vroia să- î dea p â i n e pe da to r i e , n ic i l ă p t a r u l lapte , şi ba­ni: se i sp răv i se ră , dusese şi v i o a r a a m a n e t , v â n d u s e şi ceasu l la c â r c i u -m a r şi d in as tea , în capu l lu i P ă d u ­re e ş i r ă a l te filozofii: De ce n ' a a-v u t p a r t e să- î t r ă i a s c ă femeia. De ce n ' a p u t u t să a d u n e iri v i a ţ a l u i u h b a n . Şi 'şî a m i n t e a că o d a t ă făcea că lă to r i i în B&sia u n d e câ ş t i ga cu sc r ipca m i i do f ranci , d a r p l ă c â n -du-i să t r ă i a s c ă bine , n ' a fost în s t a ­r e să s t r â n g ă un b a n . Şi a ş a , în g â n d u r i l e a s t e a se isbea, îş i s t r â n ­gea c a p u l In m&nî că indu - se : „ C e a m făcut! Ce a m făcut!".

P e t r e vedea, s imţea , vedea l i p sa c u m creşte . Şi n ' a văzu t-o b ine d e c â t c â n d l ă p t a r u l i-a s p u s :

— „Să- î spu i M t a t ă - t ă u , că s ' au făcu t d o u ă vedre de l ap te . Să 'mî dea p a r a l e , că a l t m i n t e r i m â i n e nu-1 m a i dau" . i

B r u t a r u l a ven i t maf. t â r z i u şi a î n t r e b a t :

— „Ce face t a t ă - t u bre! Uite s ' au făcut ş a p t e p â i n i . P l ă t i ţ i ?

— N'avem p a r a l e a r ă s p u n s bă ­ia tu l .

Şi b r u t a r u l nu i-a m a l l ă s a t p â i n e ş i a p lecat . Atunc i , pe b ă i a t l ' au a-p u c a t g â n d u r i negre , n e m a l a v u t e p â n ă a tunc i , şi a m ă r ă c i u n i . Şi n u aveaţi o r u d ă a c ă t ă r e a , ci tot l ă u ­t a r i ca el, s ă rac i , d a r c a r î s t ă t e a u pe d e p a r t e şi a v e a u şi el des tu i copii . U n d e s ă se ducă? Cine să-î deie îuî o b u c ă ţ i c ă d e pâ ine? P ă d u r e nu-1 î n v ă ţ a s e a cerşi , cum fac a l ţ i ţ i g a n i şi cop i lu lu i n ic ï nu- ï t r ecea p r i n c a p a ş a ceva. Ce să facă ei? Să se d u c ă l a r u d e , şi a f a r ă e r a o v r e m e plo­i o a s ă ; c â n d s ta , c â n d p loua . A s t a t t o a t ă ziua, f l ămând . B ă t r â n u l suf la d in g reu , doc tor i i n u m a i avea, a b ă u t câ te u n p a h a r de lapte. I-a s p u s şi b ă i a t u l u i : „ I a şi tu , m ă i Pe ­t re , şi bes. niţel lapte' ;.

Insa b ă i a t u l , v ă z â n d că l ap te le e pu ţ in , îl l ă să m o ş n e a g u l u i .

S e a r a veni, şi fă ră p i c d e gaz în l a m p ă , o r a z ă d o a r de l a f e l i na ru l din p o a r t ă îşî z u g r ă v e a l u m i n a obo­s i t ă în mi j locu l casei . Coşul b ă e t u -lu î p ă r e a u n c u i b a r de şoarec i . Şi o g r i j ă îl cupr inse , o g r i j ă n e m a î a-v u t ă p â n ă a t u n c i ; a r fi v r u t să d u c ă ceva a m a n e t , î n să nu m a i e r a ce; ce

fusese ma î b u n în casă , sc i ipca , o dusese l a c â r c i u m a r . Şi nu- i m a î r ă m ă s e s e decâ t s c r i p c u ţ a lui . î n să cine-î d ă d e a ceva pe d â n s a , că e r a c r ă p a t ă şi cu n işte s t r u n e de aoie.

D e o d a t ă auz i c â n t ă r i de l ă u t a r i . A s t a îl p ă t r u n s e suf le tul de p ă r e r e de r ă u :

„Cum n u poa t e şi el cânta, a ş a de b ine , s ' a r duce din c â r c i u m ă în câ r ­c i u m ă şi a r c â ş t i g a p a r a l e " . Şi u n imbold î i d ă d u prin i n i m ă : oa r e n u poa te el c â n t a ? Şi r epede l u ă sc r ip ­ca d in cuî şi iugi a f a r ă în ş u r ă , h â r -ţâ i , h â r ţ â i , şi i so p ă r u că de a s t ă d a t ă şt ie m a i mult şi pai-:că v ioa ra suna m a i bine. Şi de, o d a t ă îşî l u ă c u r a j : văzu înainte p r ă p a s t i a foa­m e i de a d o u a zi ca o g u r ă de i ad , f ă r ă fund, c a şi cum i -ar zice: „Dă-m i p â i n e ! " Şi fără. s ă se gândească , m u l t , ca î m p i n s de o m â n ă n e v ă z u ­tă , p u n â n d u - ş i vioara s u b h a i n ă ş i p ă l ă r i a ca u n brustur p e cap , eşi, încet , f ă r ă c a m o ş n e a g u l să-1 s imtă .

Afa ră , v r e m e a se l in i ş t i p u ţ i n , d a r tot no ro i e r a ; pietrele s e u s c a s e r ă . U n d e s ă s.e ducă? Se u i t ă în sus , în jos; să se ducă prin m a h a l a , s u n t des tu i l ă u t a r i : în fiecare c â r c i u m ă vezi câ teva dible şi c â t e doi t re î inş î s t â n d d e g e a b a ca şi c â i n i i f l ămânz i ce s t â n d pe labe ş i pufu ind , a ş t e a p ­tă să le c a d ă câte un os în g u r ă . Şi la a s t a g â n d u l i se op r i c a ţ i n t u i t şi de o d a t ă se lumină de o n ă d e j d e : „ S ă m ă d u c să cânt l a boer i p r i n târg, pe, la cafenele şi b e r ă r i i , că lor n'are cine le cânta.

Şi o a p u c ă spre mij locul t â r g u l u i , şi d ă d u î n ca lea Victoriei . Aicî P e t r e , s t ă t u şi se minună, că n i c i o d a t ă n u fusese pe acolo noaptea, se î n v â r t i în

• d r e a p t a , în s tânga, de o d a t ă î n c e p u să4< p icure . Trecu pe la o b e r ă r i e m a ­

re. Se în şe l a se ; aicî e r a o rches t r ă . T r e c u înainte , , ploaiaûi c u p r i n s e , o ploaie r epede : la altă b e r ă r i e e ra lu ­me m u l t ă a fa ră , însă s u b p e r d e a u a dé ploaiei ce se lăsa dc d e a s u p r a Te­res t re lor , m u z i c a î n c e t a s e . P e t r e , ca a t r a s de o vrajă, î ş i c ă u t ă a d ă p o s t acolo. L u m e a cănd îl v ă z u des­culţ , cu p ă l ă r i a b i e s u r ă pe c a p şi cu v ioa ra s u b s u o a r ă , sbucn i î n r â ­sete: ,,— H a h a ! Uite u n l ă u t a r " . U n domn t â n ă r , cu barba n e a g r ă , îî zi­se: „ I a fă-ne o c â n t a r e " . Al tul , p l in de veselie îl grăi: ,, Zi-ne ceva: o ro ­m a n ţ ă " .

Petre, p u s e vioara d u p ă gâ t , î n t i n ­se u n picior î n a i n t e şi î ncepu : „Doî ochi n e g r i am iubit î n v ia ţ ă" . I n s ă v i o a r a lu i n u maî c â n t a , p l â n g e a ; p a r ' c ă n ic i ea nu m â n c a s e .

La a s t a toţ i s b u c n i r ă p l in i de ve­selie: „ B r a v o o ! Bravoo' I n s ă Petro d o a r u n cuple t c â n t a şi s c r ipca lu i se o p r i ca u n g l a s op r i t de tuse sea­că : m a î depa r t e , nu ş t ia , şi ochiî i se umez i ră ; s imţ i u rech i l e v â j â i n d ca o a p ă şi r ă m a s e î n c u r c a t : se c redea m o r t . I n s ă u n actor, îl scoase d in în­c u r c ă t u r ă :

— Zi-ne m a l b ine un va ls . P e t r e i a r începu ; s c r i p c a h ă u l i d e

câ t eva or î c a un s c â r ţ â i t de r o a t ă ce m e r g e g r e u şi s t ă t u .

— Şti i ce, îî s p u s e u n negus to r , ce avea l â n g ă el d o u ă fete în a lb : zi-ne o h o r ă .

Aice, lui P e t r e î l veni in ima la loc: e r a u n a d in cele ş t iu te de el , şi cu b roboane l e de sudoare, pe f runte , în­cepu: m e r g e a bine , l u m e a veselă bă ­tu din p a l m e şi s t r i g a : . ,Bravoo! Bravoo! ' ' . . .

In c l ipa a s t a u n che lner t r ecu pe l â n g ă el cu o cafea cu l ap te . L a a s t a P e t r e se opri şi se u i t ă cu ochi i hol­ba ţ i , îngh i ţ i în sec şi c â n t ă î n a i n t e .

U n doftor g r ă s u l i u şi cu m u s t a ţ a b â r l i g a t ă , pr icepu şi sbucn i vesel, î n h o h o t cu a Iţii: „ U r a a ! " .

I a r P e t r e , n e ma i p u t â n d să u i te foamea ce-! s co rmon i se c a f e a u a cu l ap te ,îşl a d u s e a m i n t e cum zicea t a t ă - s ă u l a muş te r i i , g r ă i :

Şef de patrulă pe munţii Balcani

„Cuconaş i lor , o c ins te , s ă iau şi eu o cafea".

— H a i d e , zise a c t o r u l : să-î f acem o saftea. Şi l u â n d u n t a l e r , de pus. p a h a r e l e cu bere , puse el douăzec i de b a n i şi-1 în t in se l a a l tu l , ca re pu ­se şi el zece b a n i . Aşa d ă d u la to ţ i şi se a d u n ă vre-un f r anc şi m a i b ine .

P e t r e , c â n d văzu a t â t e a p a r a l e , a-meţi , i se p ă r u că a c â n t a t b ino şi p r i n s e şi c u r a j , căcî auz i pc a l t ac ­to r t â n ă r şi b ă l a n de l a a l t ă m a s ă :

— , .Haide, vino si. a i c i " . I n v remea a s t a cel c e Í d ă d u s e r ă

go logan i , făceau h a z , i a r cucoane le vorbeau-

— Ştiî c ă a r c h a z , — vorbi u n a . Şi nu-I u r â t , — răSjpuNSO a l ta .

Aşa col indă .Petre? t oa t e mesele , î m p r ă ş t i i n d cu sc r ipca lu t of t icoasă , vesel ia în sufletele t u t u r o r , ca r i pl ic­t i s i t ! de ploaia ce n u mai înceta , pe ­t r eceau p e socotea la lu i fă ră să ş t ie ce b ine făcea, u m p l â n d u - I şi b u z u - , n a r u l d e go logan i .

Acum, zise cel cu b a r b a n e a g r ă d in t â i 0, j oacă .

— B a n u , să n e a d u c ă o t r ă s u r ă , zise dof torul .

Şi p e t r e fugi p r i n ploaie , j u c â n d de b u c u r i e , s t r i g ă l a u n b i r j a r , Ia a l tu l . U n u l îi t r a s e un bicî pesto s p a t e şi t r e cu î n a i n t e . E l de b u c u r i a b a n i l o r nu-1 s imţ i şi p leoscă ind p r i n p loae se î n t o a r s e înapo î , s .punând ce-a pă ţ i t .

Toţ i r â s e r ă şi ÎI m a î d ă d u r ă c â t e u n b a n .

— Acum d u - t e îî g r ă i doc toru l . — S ă r u t m â n a , s ă r u t m â n a . făcu

P e t r e cu p ă l ă r i a u d ă în m â n ă şi pu ­n â n d u - ş i d ib la s u b s u o a r ă . Eş i în fu­g ă p leoscă ind p r i n p loaie . La Inde ­p e n d e n ţ a e r a u ceasu r i l e t re î d u p ă miezul nopţ i i .

B ă t r â n u l P ă d u r e , r ă m a s s i n g u r , se î n t r e b a u n d e e b ă i a t u l . C r e z â n d că s'a d u s la c â r c i u m a r ' orî î n a l t ă p a r t e îl a ş t e p t ă şi a ş t ep t ă , n u venea . De acolo a i n t r a t la g r i j e ; d a c ă s 'a d u s şi n u m a î vine? D a c ă s 'a p r ă p ă d i t ? Şi p iep tu l începu s ă i se b a t ă dc nel in iş te . S imţ i , că-1 u s ­t u r ă , ochiî îl dor, şi t âmp le l e 1 se s t r â n g . V r u să a d o a r m ă , d a r . ne l i ­n i ş t e a d in ce' în ce îi fr igea in ima .

— Mă duc să v ă d unde- î , îşî zise cl, î n c r eză to r ca n i c i o d a t ă i n pu te ­rile luï.

Şi se m u n c i să se r id ice . Se r i d i c ă încet , încet , s t ă t u în s u s suf lând . A-poi îş î p i p ă i h a i n e l e de la capu l pa ­tu lu i , l u ă u n p a n t a l o n şi-1 t r a s e şi s t ă t u să se hod inească , apoi , t r a s e al doilea, şi se r i d i c ă sp r i j i n indu - se de pa t .

I n c l ipa a s t a auz i u n sche lă lă i t da c â i n e şi u n ţ i p ă t de copil in s t r a d ă

e;. — No. 37. UNIVERSUL LITERAR Duminecă, 15 Septembrie 1913.

i se p ă r u că. e g l a s u l lu i P e t r e şi dă ­d u repede să i a să . I n s ă , c a d e moto-

,tol, i sb indu-se c u coas te le de p ă ­m â n t şi g e m â n d s u r d , se î n t i n s e s e s g â r c i ş i r ă m a s e a ş a .

P e t r e s c ă p â n d de Ia boer l , o l u ă b u c u r o s sp re c a s ă , n u m ă r â n d u - ş î b a n i i : avea vre-o p a t r u f ranc i ş i j u ­m ă t a t e . П t r e c u s e şi foame şi to t de b u c u r i e . To tuş i , t r e c â n d pe l â n g ă o s imig i r i e î ş i c u m p ă r ă c â ţ i v a covr ig i ş i fugi s p r e casă , p i p ă i n d u - ş l bw.u* n a r u l cu go logan i .

A j u n s , desch ise u ş a ş i s t r i g ă : — T a t ă ! T a t ă ! A m s c ă p a t de săi»

răe»e! Şi eu c â ş t i g p a r a l e . Nici u n r ă s p u n s . Se în f io ra : r ă r e a

c l p lu teş t e î n c a s ă o t a i n ă g r o z a v ă . P a ş i * i se l o v i r ă de ceva t a r e ş i rece. P i p ă i p a t u l şi văzându -1 gol , în ţe lese şi înetepu a h ă u l i :

- T a t ă ă ! T a t ă ă ! Eş i î n d r u m şi o d ă d u p e ţ ipă t .

Ven i u n v a r d i s t . Acela f lueră , v e n i a l tu l . Veni pol i ţ ia , doc to ru l : P ă d u r e mor t .

De î a d a t a a s t a , a t r e c u t v r e m e . P e t r e , începu a c u t r e e r a c â r c i u m e -

lei cu; d i b l a s u b s u o a r ă , şi d o r m i n d c î n d pe mesele c î r c iumar i lo r , c înd pe la a l ţ i l ă u t a r i , c â n d pe m a i d a n e , şi d in ceia ce c â ş t i g a a g o n i s i şi-şî c u m p ă r ă o se r ipcă m a î b u n ă . I n s ă d c r i n ţ a l u î cea m a l m a r e e r a s ă c â n t e d in vioa­r ă b ine , b ine , ca m a e ş t r i i cel b u n i , c a t a t ă - s ă u . El n u u i t a s e c u m c â n t a t a -ţ tă -său; s u n e t u l scr ipcel b ă t r â n u l u i îî s t a vecinie în suflet şi zi lnic p r i n d e a ceva d in cele ce a u z e a ia al ţ i i , ş i în­ce rca sune te le ca re se p r i n d e a u de u-r e e h e a l u i p â n ă c â n d înce tu l pe în­cetul î n v ă ţ a u n cân tec , apo i a l tu l , p â n ă în t r ' o zi, îşi găs i a l t ţ i g ă n u ş de ' s e a m a Iul cu ţ a m b a l u l .

I n câ ţ î -va a n i Pe t r e , î n v ă ţ ă s ă . c â n t e şi cântece d u p ă note , v i o a r a ! t r e m u r a în mâ in i l e lu î ; i a r cel ce. T a u d , şi îl ş t iu a l cu i e, şi m a l t r ă e s c d in t o a m n e l e duse , î ş i amin tesc în­că v i o a r a lu : de u n g l a s cunoscu t , de-o t r ă s ă t u r ă de a r c u ş , de-o poves te m o a r t ă , de g l a s u l scr ipcel l u i P ă d u ­re şi zic: , ,N 'a m u r i t P ă d u r e b re , a î n v i a t i a r" . Şi p recum îl c h e m a u p e b ă t r â n , a ş a şi az i boer i î îl c h i a m ă p e b ă e ţ a n s ă le cân te .

O R I E N T A L E

Se. întunecă Bosforul, Bat zefirii 'n Dardanele Şi 'mî aduc tn unde dorul Drag şi dulce-ai dragei mele.

într'un colţ stă trist Coranul Băsfoit de măinî păgâne. Eu alene 'nod colantei Lwpă gâtu-uneî cadâna.

Şi 'n lumina argintie Ce din colţ umple seraiul, Ea., cu vorbe dulci mă'mbic, Eu-l fac vânt cu evantaiul,

II

Ne-a oprit Allah ce-i dulce'. Vinul cântul, sărutarea; Nc-a lăsat în schimb Bosforul, Barca, sclavele şi marea.

Şi când sunt în largul măreî, Nu's nici turc, nici padişah, Sunt un sclav: al sărutăret De.-ar trăsni din cer Allah?..*

Postul mare, ramazanul Fericit pe alţi-г face^ Să citească ei Coranul, Eîi, citesc în ochi-ţî: pacei

Şi m'avânt cu eî <pe ape Ca să sorb întreg elanul Cât în sufletu-ml încape, Când se stinae'n foc CoranuL

T e m p e r a t u r a S f t p t f t m A i i e l Problem.& grea

« B A N D I T U L I».\\TÍ:LÍMO.\ A E V A D A T » (Ziarele)

D i r e c t o r u l î n c h i s o a r e ! : Nu pricep cum a scăpat şi pace.'

A d r . S n l c i n ă

CoavBrMrUtiiDtilice — Lupta în contra gravitaţiunei —

O m u l e î n a d e v ă r o f i inţă in te re­s a n t ă . D a c ă uni r oamen i se m u l ţ u ­mesc să-şî obosească c ree ru l n u m a i cu î n t o c m i r e a m e n u - u r i l o r , dacă al­ţ i i îngr i jesc m a l m u l t de ca l s a u c â i n i de câ t de semen i i lor, d a c ă u-n i l î n g r ă m ă d e s c mi l ion l â n g ă m i ­lion, Pe c â n d a l ţ i i mor de foame, da­că s u n t o a m e n i c a r i fac zeul lor d in pol i t ica d e s f r â n a t ă , i a r al ţ i i n u m a i d in be ţ i a pa t imel senzua le , s u n t şi o a m e n i i n t e r e san ţ i . S u n t î n v ă ţ a ţ i i c a r i in l i n i ş t e a c a b i n e t u l u i lor de lu­c r u p u n la cale n o u l i nven ţ i i folosi­t o a r e omen i r e ! , s u n t a l ţ i i c a r i se si­lesc să p r i c e a p ă r o s t u l u n i v e r s u l u i şi a l legi lor lor , s u n t apoî a c e ! c a r i p u n î n p r a c t i c ă inven ţ iun i l e .

U n C h a n u t e şi u n W r i g h t , p ă r i n ţ i ! a v i a ţ i u n e ! au m u r i t z b u r â n d . D a r au ven i t a l ţ i ! şi a l ţ i i . Alte ho locaus t e , d a r Şi a l te suflete g a t a s ă î n f r u n t e per icolul .

E eel m a l m a r e ac t de c u r a j s ă în­f run t ! legi le g r a v i t a ţ i u n e î . O m u l de pe p ă m â n t n u e făcu t s ă sboare , e greo i , e a t r a s m e r e u de e n o r m a m a ­s ă a p ă m â n t u l u i , e a p ă s a t a p e ! d i n toa te pă r ţ i l e de g r e a u a a t m o s f e r ă ce pro te j e p ă m â n t u l .

Şi cu toa t e aces tea î ncea rcă s ă zboare .

Zi lnic c a d p ă s ă r i omeneş t i d in în-nă l ţ imea ce ru lu i , z i lnic g r a v i t a ţ i u -n e a face n o u l v i c t ime şi cu t o a t e a-ces tea o m u l s b o a r ă î n a i n t e , to t m a l sus , î n oceanu l cu v a l u r i î n ş e l ă t o a r e a l ae ru lu i .

A fost des tu l de i m p r e s i o n a n t ă mioartea a v i a t o r r ù a ï Via icu , aur m a i i m p r e s i o n a n t e de câ t or i ce au fost, î n z iua î n m o r m â n t a r e ! lui , sbo ru r i l e enorme lo r p ă s ă r i omeneş t i d e - a s u p r a C a p i t a l e i

S p i n t e c a u m e r e u v ă z d u h u l ş i eâ t e t r e l - p a t r u de o d a t ă , mo toa re l e u r ­l â n d fioroase. Se în se r a se , a b i a se m a ! vedea şi to t m a l p l a n a de-asu­p r a Cap i t a l e ! u n a d in acele m a r i p ă s ă r i , ce se prof i la în n e g r u , pe bol­t a s u r ă . E r a o d e m o n s t r a ţ i e î n con­

t r a legi lor fire!. A m u r i t u n om-pa-s ă r e , d a r s ă n u u i t ă m că s u n t zeci a l ţ i ! î n ţ a r a n o a s t r ă , d e m n i să- l în locu ia scă . A e r o p l a n u l n u e c rea ţ iu -n e a u n u l s i n g u r î n v ă ţ a t şi n u a fost rrerfecţ ionat î n u r m a u n u l s i n g u r sbor. Cade o pasăre-on» şi se r i d i c ă în stol zeci al tele. Ce i m p o r t ă v i a ţ a u n e i p ă s ă r i o m p e n t r u omen i re ! E a n u v r e a să ştie. Un războ i se c â ş t i g ă c u s ânge . Au p ie r i t mu l ţ i , vor m a l p ie r i m u l ţ i încă , d a r o m u l va s t ăpâ ­n i ae ru l . Indiviz i i po t fi s u p u ş i du­r e r e ! s e n t i m e n t u l u i mi le i , o m e n i r e a e î n să c rudă , ea sacr i f ică or i сЛ.пй pe indivizi , c â n d u r m ă r e ş t e o ţ i n t ă . P e s te zeci de a n i , o m u l va s b u r a în a e r to t a ş a de s igur , d u n ă c u m p lu teş t e şi pe apă , s a u d u p ă c u m a l e a r g ă c u m o n s t r u l de oţel pe p ă m â n t

Va s b u r a câ t m a ! su s , v a s b u r a p â ­n ă acolo u n d e a tmos fe r a se r ă r e ş t e , u n d e m o t o r u l se v a î n v â r t i î n gol . M a ! s u s n u v a p u t e a î n să s ă sboa­re. Ş j de l a a c e a g r a n i ţ ă , p i lo tu l vii­t o r u l u i va c o n t e m p l a cu necaz a s -tre le cele m â n d r e , rec i şi d i sp re ţu i ­toare, , ca r i îl vor s p u n e p r i n raze le lor :

— N u vezi că eşt i î n c ă to t pe pă ­m â n t ? L a 10.000 de m e t r i eş t i t o t ea şi c u m a! fi pe p l a n e t a t a . Atmosfe ra î n c a r e zbori , t o tde p ă m â n t ţ ine . Sie itur ad astra e g l u m ă , o farsă!

Oamen i i p r a c t i c ! î n să n u a u nevoe să эѳ urce p â n ă l a î n ă l ţ i m e a d ispre­ţ u i t ă de a s t r e . EI vor comerc ia l i za a-via ţ ia , d u p ă c u m a u comerc ia l i za t şi t r e n u l şi au tomobi lu l şi v a p o r u l . I n a e r o p l a n e l e v i i to ru lu i se vor u r c a p a s a g e r i care-şl vor fi p l ă t i t b i le tu l şi ca r i vor r e c l a m a d a c ă n u v o r a v e a fote lur i destul de mol , s a u d a c ă î n c a b i n ă e curen t .

P i lo tu l vi teaz de szí ?e V-a seobor ! l a r o lu l w a t m a n u l u l , s a u a l şofeuru-lul , i a r o m e n i r e a m u l ţ u m i t ă că a a-n e x a t şi ae ru l , îş i v a î n d r e p t a p r iv i ­r i le sp re a s t r e , c a r i de o c a m d a t ă n e sf idează. Se v o r c ă u t a m i j l o a c e n o u l , n u a e r o p l a n e î n s ă c a r i s e vor fi b a n a l i z a t , p e n t r u o că l ă to r i e pâ­n ă l a L u n ă . E r o i i n u v o r p u t e a î n s ă să fie v ă z u ţ i î n sboru l lor. P o a t e n u ­m a i v r e u n a s t r o n o m cur ios , s ă m a l

u r m ă r e a s c ă cu l u n e t a re f lec toru l ve< h i c u i u i cur ios , c a r e îşî va. l u a d r a ­mul s p r e sa te l i tu l n o s t r u .

D a c ă v a p u t e a c ă l ă t o r u l să n e t r i ­m i t ă veş t i cu v r e u n te legraf f ă r ă fir apo i v re -un m a r e z i a r englez, s a u a-mer i can va monopo l i z a ace le ş t i r i cai să-şî m ă r e a s c ă t i r a ju l .

I a r t r e c u t u l , poveşt i le d in veacu l c â n d omul î nce rca s ă s b o a r e cu ae­r o p l a n u l vo r fi găs i te , d a r î n i s to r i ­cul av ia ţ ie i , în in-foliî p ră fu i t e , s a u în m u z e u r î de a n t i c h i t ă ţ i , d a c ă v re ­u n M a r i n e t t i al ace lo r v r e m u r i n u 1« v a fi d ă r â m a t pe toa te .

Victor Anesf in

EX-LIBRIS MOVILA R O Ş I E , d e Virgil Cami­

van. — E greu , foa r te g r e u să vor­beş t i despre o c a r t e n o u ă , c â n d n u c u n o ş t i p e r s o n a l pe a u t o r u l eî. Da­că a c e a s t a porAe s ă m i r e pe c i t i tor i , n u va mi ra pe cel m a î m u l ţ i d i n t r e scr i i tor i i ş i c r i t ic i ! noş t f l l . E î ş t iu b ine că ce ia ce a m s p u s e u n ade­v ă r b a n a l . N u m a i c i t i toru l se v a su­p ă r a ş i -m! v a s p u n e : „ D a r bine , în nicî-o ţ a r ă d in l u m e n u se face cri­t i c a u n e i c ă r ţ î în a s e m e n e a condi ţ i -u n î " . I î voiu r ă s p u n d e pol i t icos , că a r e d r e p t a t e , d a r c ă l a no i e altfel ş i eă e r a m nevoi t s ă -mi cer i e r t a r e , c ă n u s u n t n ic i p r i e t enu l , n ic i duş­m a n u l a u t o r u l u i că r ţ i i de m a l sus . I n aces t caz ş t iu ce g r e a r ă s p u n d e r e î m î iau: a ce i a de a s p u n e a d e v ă r u l . U n re l a t iv i s t v a obiecta , că se p o a t e s p u n e a d e v ă r u l , d u p ă g r a d u l intel i ­genţe i , cu l tu re l , m o d u l u l c u m cri t i ­cul îş i face d iges t ia , etc., ş i în acest caz s u n t m a l m u l t e a d e v ă r u r i . Şi a s t a s e p o a î e ; r ă m a s * te- c i t i tor i s ă judece .

B . Vi rg i l C a r a i v a n e a u t o r u l m a l m u l t o r v o l u m e , a r e l u c r ă r i o r ig ina ­le ş i t r a d u c e r ! şi în cercul d-sale va fi a v â n d de s i g u r o r e p u t a ţ i e bi­n e s t ab i l i t ă . Astfel, p ă r e r e a pe r sona ­lă a u n u l c i t i tor c a m i n e , s a u ca al­tu l n u v a avea nie i -o in f luen ţa su­p ă r ă t o a r e .

D u m i n i c a , 15 S e p t e m b r i e 1 9 1 3 . U N I V E R S U L L I T E R A R No. 37. — 7.

T r e b u i e să s p u n de l a începu t , că m a i m u l t de j u m ă t a t e d i n поці d-sa-le v o l u m e o c u p a t de u n ar t i co l „li-t e ra ro - i s to r ic" , î n t i t u l a t „ o de lega ţ i e d e r ăzeş i î n c a p i t a l ă , s a u i s to r i cu l u n u i s a t moldovenesc" , cu p o r t r e t e ­l e a t re î m e m b r i i d in famil ia . E p u -r e a n u . N u n e r ă m â n e deci s ă n e o-c u p ă m de c â t de cinci n u v e l e ş i Schiţe.

T r e b u i e să r e c u n o a ş t e m de l a în ­ceput , că în toa te se og l indeş t e p a r ­că u n suflet c u r a t , idea l i s t , d o r i t o r de m a î b ine , i m p r e s i o n a b i l . D. Ca-r a i v a n iubeş te n a t u r a ; s cop i l ă r i t î n mi j locul eî, i-a p ă s t r a t cele m a l f r u m o a s e a m i n t i r i ş i az i , c â n d t re ­bu i e să d u c ă o a l t ă v i a ţ ă , ace ia a o-r a şe lo r , se î n t o a r c e m e r e u c u gân-< du l la ceia ce a p ă r ă s i t .

Reiese s i n c e r i t a t e a d in fie c a r e r â n d ce-] sc r ie şi a ş fi foar te bucu­ros , d a c ă a ş î p u t e a s ă a d a u g şi . . . a r t a sc r i su lu i .

I n Povestea holdelor e de pi ldă O î n c e r c a r e de a se. î m p ă c a cu l i te ra ­t u r a , d a r p a r e m a l mult, o î n c e r c a r e a u n u l elev ca re p r o m i t e . C â n d vre.I s ă î n c h i n i holde lor o p o e m ă , c â n d vroi să le_ c â n ţ i u n adevă ra t , i m n . l u â n d u - t e la în t r ece re c u c iocâ r l i a , n u poţ i să scr i i a ş a de p roza i c : „ M ă opresc, la bufetul de l a Şosea, u n d e c â n t ă muzica" , s a u r „ î m i p lac a t â t nopţile, cu L u n ă " , c a r e e „o f i in ţă vie nemişca t ă " .

Nu, e l ipsă complec t ă de ob i şnu­i n ţ a sc r i su lu i , c â n d s p u i : ...,,şi-(r î n c ă t u ş e a z ă suf letul , t r ez ind în el d o r u r i ş i n ă z u i n ţ e ce nc desfată. . ."

O înce rca re m a l r e u ş i t ă ft „Crâ ş ­m a n e c u r a t ă " u n d e n a i v i t a t e » ee d o m i n ă î n t r e a g a poves t i re p a r e că « m a î în s t r â n s ă l e g ă t u r ă cu sufletul de a r t i s t a l a u t o r u l u i .

In ce pr iveş te „ S c r i i t o r u l " e, o te­mă cu totul învech i t ă . T i p u r i ca cel Pe care n i l p r e z i n t ă au devenit, cu to tu l bana l e şi apoi nu î n ţ e l e g e m p e n t r u ce d. C a r a i v a n ş i - a r c r i t i ca a ş a de a s p r u pr ie ten i i , căc i n e spu­n e că „ s c r i i t o r u l " î l e r a pr ie ten . Nu, de s igur , scr i i tor i i n u m a l a u u n astfel dc rep rezen ta t . Azi, ş t i m cu toţ i , oficialitatea, i-a recunoscu t , el nu - ş î m a l p ie rd t impu l pr in cafenele şi b e r ă r i i ca od in ioa ră , n u m a l îm­p rumută , c h e l n e r u l u i c re ionul , ca s ă p l ă m ă d e a s c ă o nuve lă , sau o poemă.

D. Virgi l C a r a i v a n a r p u t e a î n s ă s ă ne dea ceva m a l m u l t , n u c â t e v a schi ţe , în c a r i se ames tecă i m p r e s i i de la şosea, cu cele de pe m a r g i n e a P r u t u l u i . D a c ă l a ţ a r ă ş i -a făcu t copi lă r ia , d a c ă îl l e a g ă î ncă m u l t e de vâlcelele s a t u l u i său, de apai P r u t u l u i , de locui tor i i a c e l o r f ru­moase locur i , apo i câ te l u c r u r i fru­moase n u poa t e s ă n e s p u n ă !

Ceia ce înţe lege bine , v a p u t e a s ă expr ime frumos. S u n t p a s a g i l c a r î dovedesc, că l-au i m p r e s i o n a t a d â n c unele pr ive l i ş t i , d a r ce folos! D-sa crede că p e n t r u a le e x p r i m a s u b o formă l i t e r a ră , t r ebu iesc î n t r e b u i n ­ţa ţ i t e r m e n i nou l , expres i i de pe as ­faltul Bucu re ş t i l o r ca „ n u mi-a fost p roas tă s u r p r i n d e r e a " , e tc . Nu, dom­nule C a r a i v a n , d-ta c a r e a l t r ă i t p r in t re ţ ă r a n i t r ebu ie s ă cunoş t i a-devă ra t a l imbă r o m â n e a s c ă , şi s ă o înt rebuinţez i ; să laş i de o p a r t e u-nele p rov inc i a l i sm e , e drept , d a r s ă nu a le rg i d u p ă expres i i nou l în t r e ­buin ţa te n u m a i de neş t iu to r i . S u n t sigur, că î n z iua c â n d vel s p u n e cu energie: „ n u s u n t l i t e ra t , d a r v r e a u să scr iu cum s imţ eu, f ă r ă s ă m ă gândesc la efect", a l s ă reuşeş t i . Re­putaţiile s t ab i l i t e î n t r e conf ra ţ i n u preţuiesc n imic : n u p r e ţ u e ş t e d e câ t ce dai pub l i cu lu i .

Să n u te supe re n ic i observa ţ i i l e , nici să t e m ă g u l e a s c ă elogiile, căc i dacă a l d a r u l poves t i re ! , d a c ă e ş t i sigur de eh jve î p u t e a s ă î n f r u n ţ i vremile ce vin, în c i u d a c e n t r a ţ i l o r ţ i chiar şi a cr i t ic i lor .

Albert

d G r e s t e

Şi deci e sois ca totul sâ fie trecăUir Şi omul să se 'nchidă în propria-i durere. Gândind că poale viaţa e o searbădă părere

De vis înşelător?

De ce se 'nalţă bradul cu creştetul în vânt Şi forţe seculare in mit de ramuri strânge, Când şearpele furtunii îl spintecă şi-l frânge,

Culcându-l la pământ?

De ce răsare, floarea cu fragede culori, Când. farmecul se şterge mai repede ca fumul Şi toamna îi şopteşte, furàndu-г tot ршfumul;

La noapte ai să mort!

De ce s'aprinie steaua pc cer-un diamant Ce zările c'un tremur uşor le luminează, Când cade din înalturî şi minunata rază

Se stinge în neant?

De ce din lut de-o clipă născu pe-acest pământ Un suflet care 'n ceruri visând se legănase. Când astăzi din avântul nemărginit rămas*

O cruce pe mormânt?: Predeal, 4 Sept. ІШ

ANECDOTE CELEBRE La curţile monarhilor U n g r ă d i n a r c a r e Se afla In servi­

ciul p a r c u l u i de la Versa i l les fu tn-săreine* d e regele Ludovic X V Ш să-I aducă , d o u ă pere.

Regele l u ă u n a din perele aduse, şi m u ş c ă d in ea cu poftă şi a p o i pen­t r u a-şl m a n i f e s t a m u l ţ u m i r e a d ă r u i c e a l a l t ă p a r ă g r ă d i n a r u l u i . Arestat scoase b r i ceagu l crin b u z u n a r şi coji p a r a cu cea ma> m a r e îng r i j i r e .

Regele c a r e n u a v u s e s e a c e a s t ă prevedere , î n t r e b ă pe g r ă d i n a r d in ce c a u z ă a cojit, p a r a .

— „ P e n t r u c a " . . . şi g r ă d i n a r u l hez i t a s ă spue mot ivu l .

— EI spune? inz i s tă regele . — Anv s c ă p a t p e d r u m î n t r ' u n loc

cam m u r d a r , u n a din pere , nu m a l ţiu m i n t e ca re .

Vă pu te ţ i î n c h i p u i f igura regelui . . . I n f a m i a e ra î n s ă c o n s u m a t ă .

L n ho ţ ca re r e u ş i s e să se i n t r o d u c ă î n a p a r t a m e n t e l e luî. Ludov ic XIV, e r a tocma i o c u p a t c u r i d i c a r e a u n e i p e n d u l e d in pere te , c â n d a p ă r u pe n e a ş t e p t a t e regele . F ă r ă a -ş l p i e r d e p rezen ţa de spi r i t , hoţul zise: - — N u m a i de n'ar a l u n e c a s c a r a !

— , ,Nu te teme!" — îl r ă s p u n s e re­gele, c a r e c redea că e u n u l d in oa­meni i să i . Se a p r o p i a de s c a r ă şi o s p r i j i n i până c â n d h o ţ u l d ă d u j o s p e n d u l a .

Câ t eva m i n u t e m a î t â r z i u regele a f l ă că i s'a f u r a t o p e n d u l ă .

— „Tăcere" — zise r ege le —• „nn m a l pomen i ţ i de acest furt , căc i e u sunt complicele . Eu am ţ i n u t s c a r a în t impu l c â n d s ' a l u a t p e n d u l a d i n pere te" .

I n t i m p u l r ege lu i Carol 11 aî An­gliei , u n p u n g a ş a v u î n d r ă z n e a l a să" se s t r ecoa re , e l egan t î m b r ă c a t , l a o s e r b a r e l a C u r t e .

I n m o m e n t u l c â n d cu ob ic inu i t a - ! ag i l i t a t e h o ţ u l s co t ea d i n b u z u n a r u l u n u l lo rd o s p l e n d i d ă t a b a c h e r e , e! fu ză r i t de rege . î n d r ă z n e ţ u l p u n g a ş , f ă r ă a-şf p ie rde p r ezen ţ a de sp i r i t , p u s e u n deget l a g u r ă f ăcând as t fe l s e m n rege lu i să t acă . Caroi I I g ă s i că ideea e ingen ioasă , se făcu că n u vede n imic şi p u n g a ş u l se făcu ne - ' v ă z u t cu t a b a e h e r e a f u r a t ă .

* Violon is tu l I a l a m o n s c a r e e r a p r o ­

f e so ru l r ege lu i George I I I al Angl ie i , a d r e s â n d u - s e î n t r ' o zi d i s t i n s u l u i s ă u elev îl s p u s e :

„Vio lon i ş t i i se pot î m p ă r ţ i în t r e i c l a se : In primia c l a să i n t r ă ace:, c a r i n u ş t iu s ă c a n t o de loc; î n a d o u a

ace l ca r i c ân t ă prost, şi î n a t r e i a acei car) c â n t ă b ine .

M a j e s t a t c a Voas t r ă poate fj. soco­t i t ă oa f ă c â n d p a r t e d in c l a s a a doua 'V

» — „ C â n d v a n a ş t e so ţ i a D-v.?" în­

t r e b ă o d a t ă Ludov ic XIV pe ú a oni dela Cur te . "

— „Quand il plaira d Votre Ma­jesté" — (Când va dori M. V.) r ă s ­p u n s e aces ta î ncHnându- se .

00 —

Viata artistică şi I t é r a i A înceta t d in v ia ţ ă , în porduJ

F r a n ţ e i , Max de N a u s o u t y , fost vice­p re şed in t e a l Asociaţ iei z i a r i ş t i lo r pa r i z i en i . Defunctul a sc r i s c ronic i ş t i in ţ i f ice de m a r e v a l o a r e î n Le Temps şi Les Annales c u m şi n u m e ­r o a s e s tud i i car i i-aîi a s i g u r a t o p r e a f rumoasă r e p u t a ţ i e p r i n t r e m a r i i s c r i i t o r i a i F r a n ţ e i .

* tJusg'd nouvel ordre" este t i t lu l

noue í l u c r ă r i l i t e r a r e a lu i S a c h e G u i t r y . Sub o formă s p i r i t u a l ă şi u-ş o a r ă , au to ru l a s c u n d e a d e v ă r u r i de o ps ihologie r e m a r c a b i l ă ,

*

Sr i i to ru l J ean B a l d e pub l i că o in­t e r e s a n t ă carte, a s u p r a d-aei E m i l e de G i r a r d i n , cum şi sc r i sor i l e de iu­b i r e d i n t r e soţia a c e s t u i sc r i i to r f r an ­cez şi mare le v i să to r L a m a r t i n e .

*

P i e r r e Lot t i , p r i e t enu l Turc i lo r , pe t r ece acum î n t r e S t a m b u l ş i Bos­for, î n c o n j u r a t de t o a t ă a fec ţ iunea o t o m a n i l o r c a r i ş t iu s ă p r e ţ u i a s c ă pe p r i e t en i i lor. De s i g u r c ă a u t o r u l a d m i r a b i l e « D é s e n c h a n t é e s " p l ă n u e ş -te o n o u ă o p e r ă d e v a l o a r e a aces te ia .

„Les Annales" p u b l i c ă , î n u l t imu l n u m ă r , impres iun i l e d i n că l ă to r i e a le sc r i i to r i lo r F e r n a n d G r e g h şi Ed ­m o n d H a r a n c o u r t

P r o b l e m a a d e v ă r a t u i u f C y r a n o , p r e o c u p ă încă i u m e a a r t i s t i c ă şi li­t e r a r ă d in P a r i s . D. F r a n t z F u n c k -B r e n t a n o v a vorbi , în c u r â n d , l a U-niversitatea Analelor d e s p r e Adevă­ratul Cyrano de Berqerac.

D. Emil Nicolaü , c u n o s c u t u l d r a ­m a t u r g , a p r e z e n t a t T e a t r u l u i Na­ţ iona l o n o u ă d r a m ă : „A cui e vi­na?" şi s c r i s ă î n colaborare c u d. Miha i l Mora .

Şi î n a c e a s t ă n o u ă d r a m ă , & E m i l N i c o l a u d ă d o v a d a u n u l p u t e r n i c t e m p e r a m e n t de ps iholog . Colabora­r e a d-lul M o r a complec tează f rumu­se ţea l i t e r a r ă a aces te i l u c r ă r i -

T r u p a de opere te a d-luî Al. B ă r -cănescu îşî v a deschide s t a g i u n e a de i a r n ă în z iua de 23 Septembr ie a. С.

' Opera r o m â n ă , d u p ă c u m se svo-n e ş t e în cercur i le a r t i s t i ce d in Capi­t a l ă , n u se v a deschide ăs câ t în t o a m n a a n u l u i v i i tor d in p r i c i n ă că mobi l i za rea a împiedeca t p r e g ă t i r e a e l emen te lo r necesa re eî.

Se vor î n t o c m i în c u r â n d proec te le p e n t r u c o n s t r u i r e a u n u l p a l a t a l a-cestel opere.

Congresul m a e ş t r i l o r de m u z i c ă , c a r e u r m a s ă se ţ i n ă l u n a a c e a s t a l a T . -Severin, s 'a a m â n a t din p r i c i n a e-p idemie l de ho le ră , care , b â n t u i e l a no i . N u s'a fixat, î ncă d a t a c â n d se v a ţ i ne aces t c o n g r e s

. P o e t u l R a d u D. Rose t t i a fost de­c o r a t de M. S. Regele cu o rd inu l ,,Steaua României" în g r a d u l de ca­valer .

P i e r r e Lot t i , despre ca r e sc r i em m a i sus , că a fost în v a r a aceas ta , oaspele pr ie ten i lo r să i d in S tambu l , a p ă r ă s i t C o n s t a n t i n o p o l u l pe vapo­r u l Liokie al Comis iuneî „ P a k e t " .

I n po r t a fost. înso ţ i t de un n u m ă r m a r e d e p e r s o n a l i t ă ţ i m a r c a n t e . I n ­t r e a l ţ i i era i î : p r imul consi l ier al s u l t a n u l u i Halii Herşed bey, c a r e i-a u r a t că lă to r i e bună, în n u m e l e su l t a ­n u l u i , s ec re ta ru l p r i n ţ u l u i moş ten i ­t o r , preşedintele Uniune* n a v a l e Tewfio bey p reşed in ţ i i a p ă r a r e ! n a ­ţ iona le Ismert bey şi Djemil bey, c u m şi n u m e r o ş i a l ţ i f r u n t a ş i t u r c i c a r i

.aii c ins t i t astfel v a l o a r e a mare lu ' ' lor prieUn şi d i s t i n su lu i scriitor f ran­cez.

O te legramă d in Berl in ne a d u c e ves tea d i spa r i ţ i e i une i s t a t u l a lu i E -mil Zola din Grand-pa l a i s - Vestea es­te î n t r ' a d e v ă r s u r p r i n z ă t o a r e , s ta­t u i a a v â n d o înă l ţ ime d e 2 ій. ju in , şî o g r e u t a t e de 500 kgr .

Statuia, e r a aşeza tă p rov izor iu în p i v n i ţ a p a l a t u l u i p a p ă la g ă s i r e a u-n u l loc potrivit, p e n t r u a ş e z a r e a el.

* Din Mi lano se a n u n ţ ă că , î n cu ­

r â n d , se v a r e p r e z e n t a l a S c a l a ope­r a compusă de Enr ico . .Tose l l i d u p a l ib re tu l scr i s de so ţ ia sa, fosta p r in ­c ipesă de Saxon ia .

Opera c u p r i n d e m u l t e a luzi i sat i ­r i ce la v i a ţ a a n t e r i o a r ă a luî Toselli .

Se a f i r m a că t a p remie ra aces t« 1

opero v a a p a r e şi a u t o a r e a l ibre tu­lu i ceeace exc i tă şi m a î m u l t curiozi­tatea, şi interesul pub l i cu lu i p e n t r u această, l u c r a r e a r t i s t i că a lu i E n r i c o •Toselli şi a foste! p r inc ipese do Saxo­n i a . I

00

D o n t n i ï a b o e a t ï c a r ï c e r s c h i m b ă r i < i e a d r e s ă , s i m t r u g a ţ i c u i n s i s t e n ţ ă s ă b i n e ­v o i a ş e » a t r i m i t e a d m i n i s ­t r a ţ i e i , o d a t ă e i i c e r e r e î i d l o r ş i ë t i c h e t s i p e c a r e e s l c i m ­p r i m a t ă a d r e s a e u c a r e p r i ­m e a u z i a r u l p a u ă a l u n e i , s p r e a s e p u l e a d a c u r s r e ­p e d e c e r e r i l o r ş i a n u s e î n ­t â r z i a c u t r i m i t e r e a z i a r u u i l l a n o u a a d r e s ă .

Garnitură admi rabilă p. domni

hltomai rentra Lel 6.25 Pentru s co vin pe

ipe Eecare de impor-! tanla firmei noastre, expediem a t â t cât vom avea în depozit Ce&ml nostru e've­ţi an de argint,..l'ÀS-TÀSlb'-, (! reţul de

vânzare până acum Lei 18) cu meca­nism Aoker fin, 15 rubine, execuţie solidă, extra plat, mergând exact, Îm­preună cu ua Iml ««ericen de aur doublé, un inel de aur double şi. un ac dc cravată cu pietre admirabile, toate numai pentru Lei e.-is, trimeşl înainte i'ratcosau prin ramburs, plus 75 banî porto. Pentru mersul precis al ceasului se garantează in scris 3 anï.

Exporthaus „Perfect'' Scgal & C-ie, Mien TIT, NeuHiftgasse 1.17'to. Această firmă se recomandă călduros

8 . — No. 3 7 . UNI \ i iK^l L LITERAR Dtin.i< io 15 Sn-t.-ü.brití H)13

NOUA SERIE A ce SO VOR* O FORI de

M a r i l o r P r e m i i 1 aToonaţilox ©ai la tragrexea cLia l-ana ЬТоѳіааЪхіе 1913 :

L e ï a W * BAIN! IN NUMERAR 6.000 BANI IN NUM EHAM

U n e l e g a n t D O R M I T O R d e B R O N Z •fi, al ln-lea dormitor furnizat pentru premiile noastre, de cél mai recomandabil depozit de mobile de (ier şi bronz

„ I n d u s t r i a M e t n t i o » M A R C U " _ • . л ^ _ СГГЧЮГЧ Л Л м І М " cum^ra iă t . t delà bulevardul Elisabeta No 8, Bucureşti S i U f l 3 O U D H W I J 1 1 4 „ I n d u s t r i a l l c l a l i c ă H A I U I

J U S A T A T E G A R N I T U R A M O B I L A S Ä : ^ Ä , r , A

0 Oglindă veneţiană; - Unamasă elegantă de niahon cn cristal lua frumoasă Lampă pentru atârnat - Una solia calorifersistem german

Toate acestea cumpărate delà marele magazin de mobilat MARCO D A T T E L K R E M E R , strada Carol No . 62 , Bucureşt i . .

o r d . e l e m n f i n . construit In marea fabrică de l № i l e de lemn MARIIM V . G A N E A , şoseaua Miha-BravuJ No. 37 şi strada Şerbăuică' No. 10.-—

Sucursa la: Calea Victoriei No . 107. .

oationale I am« model Breaza dc o 'astră ( a a cerului semn ELEGANT ŞIPIRORESC COSTAM ŢĂRĂNESC Ä SPLENDID COSTUM JĂRĂNESC ff d u l r c "18A FLTCTIIM F FJTIOÇF djipi-modelul celo! partale de І.атриіиоцепск, imn-

lUdlUţJI }мІ<Шьм- trestii- euperb, aşa cum tnunai i i vis aî . vedea; | i b .

ыиыыи DOUK GHESîÉ FINE drăguţe, de le-ar invidia or ce oraşan<*ă cu irusl ——— O C A M A Ş U Ţ A lucrnTă cu o rai-ă delicateţa în galben şl ne^ru

de bijuterii Tli. Radivon, B-dut Elisabeta UN G R A M O F O N foarte elegant, cutia^de stejar, cu PLACHETE d e m e t a l ş i lin •nichelat', cu 6 piaci duble, ad'icà 1^ c u n b c e . •:

UN F L A U T D E A B A N O S , cu 12 clape, intr o "cutie" fină căptuşita cu catifea. . ; ' '

U N A V I O A R A F I N A cu arcuş şi accesorii de rezervă. Toate aceste cumpărate de ia Mai ele Magazin de muzica Jean

Feder, Bucureşti, calea Victoriei 54 , Furnisorul Curţeî .Regaie. U N A MADOLINA italiană, de palisandru, ornamentală, cu

testierâ prelungită, specială pentru concert. ' U N A C H I T A R A cu mecanică: U N A HARMONICA cu două rund urî. cri 10 clape şi 4 ba­

suri, buiduful dublu, cu colţuri de me.al . " , Cumpărate de la Magazinul de muzică «La Harpa», Bucureşti,

strada Colţtî No. 5. - UNA BICICLETA E L E G A N T A « S P O R T * cu roata liberă şi lrână automata p.in contrapeualare.

U N A I*USCA de vânătoare cu două ţevi, ţevile de ötel, «Bayaid», din renumita fabrică de arme' «Pieper-Bayard« Această armă are 4 zăvuaro de siguranţă, ţeava stângă choke-bote şi poate Întrebuinţa atât pulberea neagră, cât şi pulberea fără fum.

U N A C A R A B I N A seml-automatică; dé mare prëcisiune «Pie­per» cu tirul garantat precis. •

UN R E V O L V E R S I S T E M A T I C . Gumpăiate de la marele imgaz in de arme şi biciclete 8 . D,

Zismann, furnisorul Curţeî Regale, calea Victoriei 44 , Bucureşti. UN P O L I C A X D R U fin Venegran Cu 5 braţe, pentru gaz

aerian, cumpărat di la renumita Casă Teirch & Соіпн. Succe­sori Carol Weinl ich . sir. Cobâl eseu (fost berzei) No. 9 Bueureşii,

UN COSTU.M D E H A I N E (<aco) după măsuţă şi alegerea stofei, care se va couitcţiona de cunoscuta croitorie Jaques (jrün-berg, str. Academiei No. 25 .

U N A F R U C T I E R A in formă de scoică susţinută de un în ­geraş nând pe piedestal; toiul de metal argintat.

UNA F R U C T I E R A cu sp ce de grâu de metal oxidat Ä V A S E D E C R I S T A L culoarea închisă -cu pictura dé

aur, in suport de metal argintat, cumpărate delà cunoscutul Ma­

ŢI

8 bis, tími'i-

3 Maşini de cusut de mână.-Un vagon de 10.000 kgr.lemne.-25 Casete „Flora" dră şi rrema flora

gazm reştl.

U N A P E N D U L A MODERNA de perete, din lemn de nur cu .întorsul' la 15 V.il«'. s u n / i d la oră şi jumătăţi. : ' • ' • • j UN C E A S O R N I C DE- M A S A pentru salon, t rumos 'bronzai, garnisit cu .pietre simili şt aşezai pe o sanie înhămată cu un cerb

UN C E A S O R N I C D E D1UROU frumos bronzatVavan I ca­lendar" mècamc. "

6 L I N G U R I Ţ E , A U R I T E şi frumos emailate, cu vederi din Bucureşti,'aranjate in cutie tapisată

Toate aceste, cumpărate delà c u n o s c u t u l M a g a z i n d e B i ­j o u t e r i e şr. c e a s o r n i c ă r i e . C e a s o r n i c ă r i a C o l t e l s l r . Co l ] e r 01.

Ä C E A S O R N I C E D E A U R 14 carate cu с П і е З capace No. 87 pentru bărbaţi. - • . -• , • : 3 C E A S O R N I C E D E A U R 14 carate cu câte 3 capace No. 88 .pentru bărbaţi.

I CEASORNIC D E A U R 14 carate cu 3 capace No. 92 pentru larbaţi

5 C E A S O R N I C E D E A R G I N T cu bordura aurită cu câte 1 capac marca arpud, pentru bă baţi.

6 C E A S O R N I C E D E A R G I N T cu bordura aurită cu câte 1 capac. 1 'CEASORNIC D E A U R , având şi broşa atârnat pe un

lănţişor pentru damă. • ІІ C E A S O R N I C E D E A R G I N T cu brăţări pentru dame. 1 CEASORNIC D E A U R cu 3 capace emailat cu steluţe,

pentru dame. I C E A S O R N I C D E A U R emailat Miosetis, pentru dame. t CEASORNIC D E A U R cu 1 capac, pentru dame. 1 S P L E N D I D OU E M A I L A T , suvenir din Carlsbad. cu

fotogralie Sprudel, servă pentru pudrieră într'o elegantă caselă tapisata cu minase.

Ä G A R N I T U R I „NECESER** pentru toaletă de dame, fie­care garnitură având un elegant sacheu.

6 C E A S O R N I C E D E A R G I N T ocsidate, pentru bărbaţi. conţinând săpun, pu-

Afară de aceslea, toţî abonaţii maî primesc gratuit un volum din cărţile ce apar in €îitura Ziarului „Universul" tipărite anume

pentru abonaţi.

Preturile de abonament sunt aceleaşi: Pe un an lei 18; pe 6 luni lei 9.15; pe 3 luni lei 4.65. Pentru concurarea la premiile de mal sus , abonaţii pe un an primesc 30 bonuri, cei pe 6 iunî 15 şi cel pe 3 luni 5 bonuri. Abonaţi i

pe un an participă la două trageri, deci după prima tragere vor primi Incâ 30 bonuri pentru tragerea următoare.—Administraţia „Univer­su lu i" nu Întrebuinţează Încasatori. Plata abonamentelor se face direct la cassa administraţiei ziarului, prin mandat poştal sau in persoană.