ARO Palace

S.C. “ARO PALACE” S.A. si performantele sale in procesul managerial

Societatea comerciala ARO PALACE S.A. reuneste in subordinea sa cinci hoteluri-restaurant (de categoriile lux si I) si patru restaurante fara hotel (de categoria I).

-Hotel “Aro Palace” (hotel categoria 4 stele), construit in 1939 si completat cu inca un flanc in 1965, dispune de 15 departamente, 262 camere duble, 30 canere single. Capacitatea totala de cazare este de 586 locuri, toate camerele fiind dotate cu frigider, televizor color, radio, telefon. Capacitatea de servire consta in: restaurant, braserie, restaurant cu specific italian “Pergola”, gradina de vara, berarie, cofetarie, bar de zi, bar de noapte cu program artistic, salon pentru mic dejun, sala de conferinte, piscina. Turistii pot beneficia la alagere, de serviciile oferite in cadrul hotelului: room service, organizare de receptii, cockteiluri, banchete, schimb valutar, pastrarea obiectelor de valoare, prestatii turistice, serviciu de comisioneri, precum si de serviciile auxiliare (frizerie-coafura, stand pentru difuzarea presei, parcare, autoservire, florarie).

-Hotel “Capitol” (hotel 3 stele) dispune de 148 camere duble, 368 locuri de cazare, capacitatea de servire consta in restaurant, braserie, cofetarie, bar de zi.

-Hotel “Coroana” (hotel 2 stele) si Hotel “Postavarul” (hotel 1 stea) dispun impreuna de o capacitate de cazare de 320 locuri in apartamente si camere cu 1, 2, 3 paturi dotate cu telefon, televizor, radio. Capacitatea de servire consta in restaurant, braserie, gradina de vara, bar de zi, pizzerie, crama, salon pentru mic dejun, parcare.

-Hotel “Aro Sport” (hotel 1 stea) dispune de 55 locuri de cazare in camere cu 1 sau 2 paturi.

In cadrul unitatii S.C. “ARO PALACE” S.A. sunt incluse si unitati de alimentatie publica:

-“Cerbul Carpatin” amenajat in fosta casa Hirscger din Piata Sfatului, dispune de crama, restaurant, braserie, bar de zi, videoteca, cofetarie, gradina de vara. Capacitatea de servire este de 100 de locuri, turistii putand viziona, in fiecare seara un program folcloric specific zonei Tarii Barsei.

-“Complexul Cetatea Brasov” amenajat in fosta Cetate a Brasovului, dispune de o capacitate de servire formata din salon medieval (cu stil de epoca, cu muzica si dansuri preclasice), saloanele transilvanene (in stil rustic), bar de zi, discoteca, crama-vinoteca, cofetarie, terase.

-“Panoramic Tampa” este situat pe varful masivului Tampa, unde se poate ajunge folosind telecabina, admirand panorama intregului oras si a imprejurimilor lui.

3.4.1. Analiza financiara ca instrument al aprecierii performantelor intreprinderii

Ca disciplina analiza financiara este relativ noua, originile sale situandu-se la finele secolului al XIX-lea. Factorul determinant al aparitiei analizei financiare a fost necesitatea informatiilor financiare prelucrate. Aceasta necesitate a decurs din:

-dezvoltarea si diversificarea societatilor comerciale;-importanta rolului bancilor si institutiilor financiare.De asemenea asociatii societatilor resimt rapid necesitatea de a fi

informati asupra performantelor acestora. In acelasi timp, bancile si alte institutii financiare cer tot mai mult clientilor lor informatii despre situatia financiara pentru a evalua posibilitatea acestora de a rambursa imprumuturile.

Fiind o disciplina relativ noua, nu exista o opinie unitara in ceea ce priveste continutul ei, existand astfel mai multe definitii ale analizei financiare, “Dictionarul de contabilitate” prezinta analiza financiara drept “studiu metodic al situatiei si evolutiei unei intreprinderi mai ales din anexe si raportul anual”).

Principalele de baza ale analizei financiare sunt:-investigarea prioritara a aspectelor privind functionalitatea

intreprinderii;-abordarea dinamica a comportamentului intreprinderii;-aprecierea rezultatelor in corelatie cu caracteristicile mediului

concurential;-evaluarea gradului de vulnerabilitate si risc.In lucrarea “Finance d’entreprise analyse et gestion”, P. Vernimmen

afirma “analiza financiara este un instrument, mai mult decat o teorie, o metoda”. Chiar daca se efectueaza de organe externe, ea are ca obiect efectuarea unei judecati globale asupra situatiei actuale si viitoare a intreprinderii”.

J. Pilverdier-Latreyte este de parere ca, “analiza financiara are ca scop stabilirea unui diagnostic asupra situatiei financiare a intreprinderii utilizand informatii continute de calculele de sinteza ale contabilitatii: bilant, contul de profit si pierdere si aportul anual”.

Astfel, analiza financiara este un instrument deosebit de improtant de care dispun factorii de decizie si care ofera un diagnostic al problemei cercetate.

Tinand cont de parerile de mai sus, analiza financiara poate fi definita ca :”un ansamblu de tehnici ce permit aprecierea situatiei financiar-contabile trecuta si actuala, ce ajuta la luarea unei decizii coerente de conducere si de evaluare a intreprinderii”.

Analiza financiara se realizeaza pe baza documentelor contabile de sinteza (bilant, cont de profit si pierdere, anexe la bilant). Astfel contabilitatea reprezinta o sursa de informatii indispensabila pentru analiza. Analiza financiara nu se limiteaza insa, la folosirea informatiilor din documentele contabile in starea lor bruta. Acestea sunt prelucrate, retratate si transformate in vederea obtinerii unor informatii pertinente, in masura sa satisfaca nevoile si obiectivele analizei financiare.

Trecerea de la informatia contabila la cea de analiza este o etapa necesara impusa de vocatia diferita a celor doua activitati. Astfel, vocatia esentiala a contabilitatii este de a constata o stare de fapt, iar cea a analizei financiare este de a forma o apreciere a performantelor intreprinderii analizate.

Drumul pe care il parcurge analiza reprezinta inversul evolutiei reale a fenomenului. Analiza porneste de la rezultatele procesului incheiat catre elemente si factori.

Etapele analizei economice:-stabilirea domeniului, problematicii si obiectului analizei si ce anume

se analizeaza, cu ce instrumente se analizeaza, pe ce perioada de timp, care sunt obiectivele;

-identificarea elementelor, cauzelor si factorilor de influenta ai fenomenului economic studiat. Descompunerea in elemente presupune o analiza structurala;

-determinarea raportului de interconditionare intre factorii determinati anterior;

-cuantificarea (masurarea) influentelor fiecarui factor asupra fenomenului studiat astfel incat suma influentelor calculate sa fie egala cu variatia totala a fenomenului pe care il determina;

-sintetizarea rezultatelor analizei, stabilindu-se concluziile si aprecierile asupra activitatii din sfera cercetata;

-elaborarea masurilor care constituie continutul deciziilor menite sa asigure o folosire optima a resurselor, sa contribuie la sporirea eficientei activitatii in viitor.

Pentru a-si forma o imagine asupra intreprinderii la care vor deveni actionari, investitorii apeleaza la intermediari, specialisti, analisti financiari, care cerceteaza informatiile si sintezele financiar contabile si ofera rapoartele celor dintai.

Analiza financiara este folosita de banci si alte institutii financiare care vor sa se asigure de capacitatea de rambursare a viitorilor clienti, dar si de intreprinderile ce consimt acordarea imprumutului altor societati si firme.

Astfel analiza financiara poate fi folosita ca instrument ce serveste la:

-masurarea eficacitatii pe plan financiar a actiunilor trecute;-aprecierea performantelor unei intreprinderi;-luarea deciziilor si evaluarea consecintelor deciziei asupra viitorului

intreprinderii.Pentru caracterizarea dimensiunilor activitatii intreprinderii, pentru

aprecierea rezultatelor si masurarea performantelor sale comerciale se folosesc urmatorii indicatorii:

-cifra de afaceri;-productia exercitiului;-marja comerciala;-valoarea adaugata.Analiza prestatiilor de servicii turistice presupune pe langa analiza

indicatorilor de volum valorici (CA – cifra de afaceri, productia exercitiului, VA – valoarea adaugata, MC- marja comerciala) si analiza indicatorilor de volum fizici, analiza sezonalitatii activitatii, analiza strcturii serviciilor de turism.

Studiul de caz la S.C. “Aro Palace” S.A., va cuprinde in principal analiza indicatorilor de volum fizici si valorici pentru activitatea de prestatii hoteliere, analiza soldurilor intermediare de gestiune (SIG) si analiza factoriala a cifrei de afaceri.

Pentru a reda o imagine fidela asupra societatii se va proceda si la analiza financiara pe baza indicatorilor generali in dinamica anilor 1998-2000.

3.4.2. Analiza dinamicii indicatorilor de volum fizici si valorici

Indicatori fizici

Indicatorii fizici care reflecta volumul activitatii de turism sunt:-numarul total de turisti (T);-numarul de zile-turisti aferent unei perioadei date (Tz);-numarul mediu de turisti pe zi intr-o luna, trimestru sau an( )

=unde : Z- numarul de zile calendaristice ale perioadei luate in calcul.-durata medie a sejurului (ds) exprimata in zile,

de unde rezulta ca Tz=ds*T-densitatea circulatiei turistice (Dct) exprima intensitatea fenomenului

turistic la nivelul unei zone turistice sau a unei tari intr-0 perioada de timp considerata pentru analiza,

in care: P-numarul mediu al locuitorilor dintr-o zona turistica sau dintr-o tara (in perioada pentru care se face calculul).

-capacitatea de cazare activa sau disponibila exprimata in locuri-zile (Lz);

-numarul de locuri-zile, capacitatea de cazare existenta (Le).Diferenta intre Le si Lz este reprezentata de capacitatea exprimata in

locuri-zile indisponibila (inactiva) pentru cazare datorita unor lucrari de intretinere, reparatii sau modernizare.

-coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare disponibile sau active (Kua),

Acest indicator exprima proportia in care capacitatea de cazare disponibila (activa) este ocupata de catre turisti, masoara modul de exploatare a dotarilor materiale.De asemenea valorile indicatorului cunosc oscilatii sensibile de la o luna la alta, ca urmare a reflectarii sezonalitatii fenomenului turistic. Astfel, calculul si urmarirea in dinamica a acestui indicator ne permite sa cunoastem, pe intervale de timp determinate, intensitatea activitatii turistice, ritmicitatea si sezonalitatea prestatiilor de servicii turistice.

-coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare existente (Kui)

Marimea proportiei in care locurile-zile existente sunt apte pentru a fi ocupate de turisti este obtinuta prin calculul “coeficientului de

disponibilizare a capacitatii de cazare existente” (Kd), Kd= ,iar diferenta pana la 1 sau 100, in cazul exprimarii procentuale a acestui indicator, reprezinta proportia locurilor-zile capacitate de cazare inactive in totalul capacitatii existente.

Pentru caracterizarea ofertei de produse “turistice” sunt utilizati indicatorii specifici referitori la baza materiala: capacitatea de cazare pe categorii de confort (numarul de locuri-zile existente –Le, numarul de locuri-zile capacitate disponibila sau activa-Lz); pentru activitatea de alimentatie publica (numarul de locuri la mese); pentru agrement (capacitatea ofertei de participare la activitati de agrement); pentru tratament (numarul de proceduri de tratament medical maxim posibil a fi efectuate intr-o zi pe feluri de proceduri Pzm).

3.4.3 Analiza soldurilor intermediare de gestiune (SIG)

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii. Constructia in trepte a indicatorilor pornind de la cel mai cuprinzator (marja comerciala) si incheiandu-se cu cel mai sintetic (profitul net) a sugerat denumirea acestie serii “cascada a soldurilor intermediare a gestiunii”.

Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva de acumulare.

Tabelul 3.2. “Tabloul soldurilor intermediare de gestiune”

Venituri Cheltuieli SIG

Vanzari de marfuri

Costul de cumparare al marfurilor vandute-cumparari de marfuri-variatia stocurilor (Si-Sf)

Marja comerciala

Productia vandutaProductia stocata (Sf-Si)Producta imobilizata

Productia exercitiului

Productia exercitiuluiMarja comerciala

Consum de materii prime si materialeCheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

Valoarea adaugata

Valoarea adaugataSubventii de exploatare

Impozite, taxe si varsaminte asimilateCheltuiei cu personalul

Excedentul brut (sau insuficienta bruta) de exploatare

Excedentul brut al exploatariiReluari asupra provizioalelorAlte venituri din exploatare

Insuficienta bruta de exploatareAmortizare si provizioane calculateAlte cheltuieli de expoatare

Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere)

Pezultatul exploatarii (profit)Venituri financiare

Rezultatul exploatarii (pierdere)Cheltuieli financiare

Rezultat curent(profit sau pierdere)

Rezultatul curent (profit)Venituri exceptionale

Rezultatul curent (pierdere)Cheltuieli exceptionaleImpozit pe profit

Rezultatul net al exercitiului (profit ney sau pierdere)

Analiza rezultatelor activitatii agentului economic presupune doua momente: analiza formarii rezultatului si analiza repartizarii rezultatului, cele doua momente concretizandu-se in calcularea soldurilor intermediare de gestiune.

In lucrarea de fata se analizeaza formarea rezultatului, analiza care consta in calcularea indicatorilor specifici ce caracterizeaza activitaea de productie si vanzare.

-cifra de afaceri-productia exercitiului-valoarea adaugata-marja comerciala

3.4.4 Analiza cifrei de afaceri

Analiza cifrei de afaceri este esentiala pentru aprecierea locului intreprinderii in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata.

Scopul analizei cifrei de afaceri vizeaza cunoasterea dinamicii vanzarilor unei firme, a factorilor care conditioneaza evolutia lor, in vederea elaborarii strategiei de piata si fundamentarii previziunilor principalilor indicatori economico-financiari.

In functie de nivelul cifrei de afaceri se poate preciza daca intreprinderea este suficient de importanta, daca are semnificatie raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului, respectiv daca partea sa de piata este neglijabila, putandu-se lua decizii strategice in consecinta.

Cifra de afaceri reprezinta suma veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin drepturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor (Legea contabilitatii nr. 82/1991).

Cifra de afaceri poate fi abordata ca:-cifra de afaceri totala-cifra de afaceri medie-cifra de afaceri marginala-cifra de afaceri minima (critica)

1. Cifra de afaceri totala (CA) –reprezinta volumul total al afacerilor unei firme evaluate la preturile pietei, adica incasarile totale.

___2. Cifra de afacere medie(CA) –reflecta incasarea realizata pe

unitatea de produs sau serviciu:

=unde: Q reprezinta volumul fizic al vanzarilor.

3. Cifra de afaceri marginala (CAm

) –exprima variatia incasarilor

unei firme (CA) generata de cresterea sau scaderea cu o unitate a cantitatii vandute (Q);

4. Cifra de afaceri critica (CAmin)-reprezinta acel nivel al incasarilor la care se asigura acoperirea cheltuielilor, pragul de la care firma incepe sa produca beneficii:

CAmin

=

unde: ChF

- reprezinta suma cheltuielilor fixe

Rchv

- reprezinta rata medie a cheltuielilor variabile

Cifra de afaceri minima pentru o firma cu profil comercial se calculeaza astfel:

CAmin

=

unde: - este cota medie de adaos,

–reprezinta nivelul mediu al cheltuielilor de distributie sau circulatie.

Pentru o firma de productie, cifra de afaceri se calculeaza astfel:

CAmin

=

unde: pv-reprezinta pretul unitar de vanzare al produselor sau

serviciilor,cu-reprezinta costul variabil unitar

Capacitaea cifrei de afaceri de a reflecta activitatea unei intreprinderi depinde de natura sectorului de activitate. Astfel in sfera serviciilor (care nu se pot stoca) si a distributiei, cifra de afaceri reflecta corespunzator nivelul activitatii desfasurate.

Utilizatorii de informatii oferite prin analiza cifrei de afaceri pot fi:-managerii societii-actionarii

-clientii-furnizorii-societatile bancare.

Sursele informationale necesare in vederea realizarii analizei sunt:-bilantul contabil-date din evidenta curenta-anuare statistice.

a)Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Pentru determinarea evolutiei in timp a cifrei de afaceri se folosesc marimi absolute si ritmurile de crestere (cu baza fiza, cu baza in lant si ritmurile medii).Marimile absolute caracterizeaza evolutia cifrei de afaceri in cel mai general mod. Marimile relative arata proportia de crestere a cifrei de afaceri fata de o anumita baza de comparatie. Examinarea lor pe mai multe exercitii permite stabilirea tendintei activitatii intreprinderii: cresterea puternica sau slaba, stabilitate, regresie lenta sau rapida.

Variatia cifrei de afaceri este rezultatul actiunii unui numar mare de factori interni si externi. Problemele unei intreprinderi difera in functie de faza in care se afla aceasta, de crestere sau declin, fiind foarte importanta identificarea starii reale a intreprinderii pentru definirea strategiei acesteia. La o intreprindere la care dinamica cifrei de afaceri inregistreaza o crestere puternica, deciziile strategice sunt orientate spre asigurarea unui control al dinamicii costurilor si mai ales spre gasirea unor solutii de acoperire a nevoilor financiare, iar la o intreprindere a carei activitate stagneaza se va urmari schimbarea strategiei de produs, gasirea unor debusee, etc., corelate cu controlul costurilor.

Ca orice indicator de performanta exprimat in unitati monetare curente (lei curenti), cifra de afaceri este supusa eroziunii prin inflatie. Intr-o perioada de puternica crestere a preturilor, daca nu se procedeaza la corelarea acestora cu inflatia, informatiile isi pierd mult din fiabilitate, iar concluziile analizei sunt deformate. Evitarea erorilor de judecata si aprecierea performantelor reale ale unitatilor impun luarea in calcul a efectelor inflatiei. Astfel pentru asigurarea unor comparatii viabile intre mai multe perioade de gestiune date, cifra de afaceri constatata si raportul contabil trebuie corectate de incidenta inflatiei in erioada analizata.

Cifra de afaceri corectata se calculeaza astfel:

CA corectata

=

unde: ip-reprezinta indicele preturilor in perioada analizata.

Rata de crestere reala a cifrei de afaceri se calculeaza dupa urmatoarea relatie:

__

unde: Rc-reprezinta rata de crestere a cifrei de afaceri constatate (statistice),

__ Rp-reprezinta rata de crestere a preturilor.

__

Rc=

unde: CAt+1

-reprezinta cifra de afaceri in perioada analizata,

CAt -reprezinta cifra de afaceri in perioada de baza.

b)Analiza structurala a cifrei de afaceri

Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea variatiilor inregistrate pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variatii si a implicatiilor lor asupra rezultatelor economico-financiare ale intreprinderii.

-diversificarea activitatii de cazare pe tipuri de unitati, in concordanta cu solicitarile turistilor.

-calitatea prestatiilor efectuate.Metoda ABC presupune o analiza selectiva a elementelor si evolutiei

unui fenomen economic prin gruparea acestora in clase omogene dupa o caracteristica distincta, clasele avand o anumita semnificatie in ansamblul fenomenului studiat.

Aplicarea metodei ABC necesita parcurgerea urmatoarelor etape:

1.Delimitarea domeniului de analiza si a parametrului sau specific.2.Calculul valorii parametrului specific, al nivelului fiecarui element

component.3.Ierarhizarea parametrului specific (la nivelul elementelor

componente) dupa o logica ABC (in ordinea crescatoare sau descrescatoare a valorii parametrilor specifici).

4.Calculul valorilorcumulate ale parametrului specific.

5.Delimitarea grupelor de semnificatie A,B,C, si trasarea curbei.

c)Analiza factoriala a cifrei de afaceri

Analiza factoriala a cifrei de afaceri are menirea de a identifica factorii care influenteaza evolutia acesteia, marimea si sensul acesteia, informatii necesare atat pentru aprecierea situatiei date, cat si pentru adoptarea deciziilor pentru perioadele urmatoare.

In turism, resursele materiale si umane nu pot fi valorificate decat in prezenta consumatorilor turisti. De aceea, in investigarea cifrei de afaceri se recomanda modele care sa reflecte legatura dintre aceasta si dimensiunea circulatiei turistice.

In cazul analizei factoriale a cifrei de afaceri prin prisma modificarii numarului de turisti, a duratei medii a sejurului si a veniturilor mediii pentru o zi turist se are in vedere urmatorul model:

unde: T- reprezinta numarul turistilor exprimat in persoane Tz-reprezinta numarul de zile-turisti exprimat in zile turisti

ds-reprezinta durata medie a sejurului exprimata in zile v-reprezinta veniturile medii pentru o zi turist exprimate in

mii lei.

Schema de analiza este urmatoarea:

-

-

-

Modificarea totala a cifrei de afaceri:CA=CA1-CA0 din care:

-influenta modificarii numarului de turisti:

=

-influenta modificarii numarului de turisti:

-influenta modificarii veniturilor medii pentru o zi turist:

In cazul analizei factoriale a cifrei de afaceri prin prisma modificarii unor indicatori care exprima utilizarea capacitatii de cazare, se are in vedere urmatorul model:

unde: Le-reprezinta capacitatea de cazare existenta exprimata in locuri-zile existente,

Lz-reprezinta capacitatea de cazare activa sau disponibila exprimata in locuri-zile,

Kd-reprezinta coeficientul de disponibilizare a capacitatii existente,

Kua-reprezinta coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare active.


-

-

-

-


-influenta modificarii capacitatii de cazare (Le):

=(Le

1-Le

0) Kd

0Kua

0v0

-influenta modificarii gradului de disponibilizare a capacitatii existente:

-influenta modificarii gradului de utilizare a capacitatii de cazare active

-influenta modificarii veniturilor medii pentru o zi turist

Analiza cifrei de afaceri in turism poate fi realizata si prin prisma factorilor care reflecta folosirea intensiva si extensiva a potentialului material disponibil. In acest sens, sunt operationale urmatoarele modele:

unde: Ls-reprezinta numarul de locuri de munca__

is-reprezinta incasarea medie pe loc de munca exprimata in

mii lei.Schema de analiza este urmatoarea:

-

-

Modificarea totala a cifrei de afaceriCA=CA1-CA0 din care:

-influenta modificarii numarului de locuri serviciu

-influenta modificarii incasarii medii pe loc serviciu

Rolul specific al resurselor umane in crearea produsului turistic si implicatiile lor in cifra de afaceri rezulta din modelul:

unde: Np- reprezinta numarul de personal exprimat in persoaneT/Np-reprezinta productivitatea mincii lucratorilor din turism


-

-

-

-


-influenta modificarii numarului de salariati:

-influenta modificarii productivitatii muncii lucratorilor din turism

-influenta modificarii duratei medii a sejurului:

-influenta modificarii veniturilor medii pentru o zi turist

Performantele firmelor de turism sunt dependente si de eforturileinvestitionale de dotare a unitatilor operative, pe de o parte cu mijloacele de munca necesare, iar pe de alta parte cu utilitatile corespunzatoare categoriei de confort.

De aceea cifra de afaceri poate fi utilizata (analizata) si dupa relatia:

unde: F -reprezinta activele fixeF/Np-reprezinta gradul de inzestrare tehnica a unitatilor

operativeCA/F-reprezinta eficienta utilizarii activelor fixe exprimat in

mii lei/salariat.


-

-

-


-influenta modificarii numarului de salariati:

-influenta modificarii gradului de inzestare tehnica

Influenta modificarii eficientei utilizarii activelor fixe

3.4.5. Analiza dinamicii indicatorilor de volum fizici

Indicatorii fizici care reflecta volumul activitatii de turism sunt:-numarul total de turisti (T);-numarul de zile-turisti aferent unei perioade date (Tz); __-numarul mediu de turisti pe zi intr-0 luna, trimestru sau an ( T):

unde Z- reprezinta numarul de zile calendaristice ale perioadei luate in calcul.

durata medie a sejurului (ds) exprimata in zile;

in care P-numarul mediu al locuitorilor dintr-o zona turistica sau dintr-o tara (in perioada pentru care se face calculul).

-capacitatea de cazare activa sau disponibila exprimata in locuri-zile (Lz);

-numarul de locuri-zile, capacitatea de cazare existenta (Le);Diferenta intre Le si Lz este reprezentata de capacitatea exprimata in

locuri-zile indisponibila (inactiva) pentru cazare datorita unor lucrari de intretinere, reparatii sau modernizare.

-coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare disponibile sau active (Kua);

-coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare existente (Kui)

-coeficientul de disponibilizare a capacitatii de cazare existente (Kd)

Tabel 3.3. Situatia ocuparii spatiilor de cazare in perioada (01.01-31.12) 1998 se prezinta astfel:

UnitateHoteliera

Categoria Nr. locuri NumarRomani

Turisti (T)Straini Total

T Dct % turisti romani

% turisti straini

Aro Palace **** 586 16776 13691 30467 83,47123 9,695919 55,06285 44,93715Capitol *** 368 16784 5202 21986 60,23562 6,996897 76,33949 23,66051Coroana ** 152 9078 2890 11968 32,78904 3,808736 75,85227 24,14773Postavarul * 106 4970 1524 6494 17,79178 2,066672 76,53218 23,46782Aro Sport * 58 6182 1366 7548 20,67945 2,4021 81,90249 18,09751Total 1270 53790 24673 78463 214,9671 24,97032 68,55461 31,44539

Tabel 3.4.

Unitate hoteliera

Categ.

NumarRomani

zileStraini

Turisti(Tz)Total

CapaciActiva (Lz)

tatea deexistenta (Le)

CazareIndisponibila

ds Kua Kui Kd

Aro Palace **** 57655 40747 98402 198890 204290 5400 3,22979 49,47559 48,1678 97,3567Capitol *** 38218 15818 54036 112420 112420 0 2,457746 48,06618 48,06618 100Coroana ** 23226 6194 29420 55480 55480 0 2,458222 53,02812 53,02812 100Postavarul * 7063 2069 9132 35690 35690 0 1,406221 25,587 25,587 100Aro Sport * 7172 2510 9682 21070 21070 0 1,282724 45,95159 45,95159 100Total 133334 67338 200672 423550 428950 5400 2,557537 47,37859 43,782114 98,74111

Din datele tabelului de mai sus rezulta ca din numarul total de turisti cazati in hotelurile societatii, turistii romani detin o pondere de 68,55%, iar turistii straini doar 31,45%. Durata medie a sejurului este de 2,56 zile turist, fapt ce se reflecta si in coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare active care este de 47,38%. O cauza posibila ar fi numarul mic de turisti straini asigurat de principalele firme partenere cu care societatea a incheiat contracte.

Luand in consideratie numarul mediu de 314225 locuitori ai orasului Brasov, intensitatea turistica se situeaza sub limite fiind de doar 24,97% pe an.

Tabelul 3.5. Situatia ocuparii spatiilor de cazare in perioada (01.01-31.12) 1999 se prezinta astfel:

UnitateHoteliera




% turisti straini


Tabelul 3.6.

Unitate hoteliera

Categ.

NumarRomani

zileStraini

Turisti(Tz)Total

CapaciActiva (Lz)


CazareIndisponibila

ds Kua Kui Kd

Aro Palace **** 56028 35919 91947 187390 312890 26500 3,452501 49,06719 42,98798 87,61045Capitol *** 26348 12928 39276 97520 134320 36800 2,469102 40,27482 29,24062 72,60274Coroana ** 15622 3834 19456 42530 55480 12950 1,951259 45,74653 35,06849 76,65826Postavarul * 5774 2326 8100 29190 38690 9500 1,391274 27,74923 20,93564 75,44585Aro Sport * 6265 1968 8233 18980 21170 2190 1,306411 43,37724 38,88994 89,65517Total 110037 45975 167012 375610 463550 87940 2,583965 44,46420 36,02891 81,02902

Ponderea turistilor romani este de 67,46%, iar a turistilor straini doar de 32,54%. Sejurul mediu este de 2,58 zile turist, situatie reflectata de altfel si in coeficientul de utilizare a capacitatilor de cazare active de 44,46%. Raportand anul 1999 la anul 1998 se observa o scadere a coeficientului de utilizare a capacitatii decazare active de la 47,38% la 44,46%, o scadere a capacitatii de cazare active de la 4235000 locuri zile la 375610 locuri zile precum si o scadere a numarului de zile turist de la 200672 la 167012. O consecinta fireasca este cresterea capacitatii de cazare inactive de la 5400 la 87940 locuri zile in 1999, marirea proportiei in care locurile zile existente sunt apte pentru a fi ocupate de turisti scazand de la 98,74% la 81,02%. Si densitatea circulatiei turistice cunoaste o scadere de la 24,97% in 1998 la 20,68% in 1999 fapt datorat atat scaderii numarului de turisti cat si scaderii numarului de locuri.

Tabelul 3.7. Situatia ocuparii spatiilor de cazare in perioada (01.01-31.12)2000 se prezinta astfel:

UnitateHoteliera




% turisti straini


Tabelul 3.8.

Unitate hoteliera

Categ.

NumarRomani

zileStraini

Turisti(Tz)Total

CapaciActiva (Lz)


CazareIndisponibila

ds Kua Kui Kd

Aro Palace **** 50042 34911 84953 199836 214476 14640 2,428478 42,51136 39,60956 93,17406Capitol *** 25406 13536 38942 134688 134688 0 1,974847 28,91275 28,91275 100Coroana ** 13978 4798 18776 55632 55632 0 1,691684 33,75036 33,75036 100Postavarul * 5295 3376 8671 38796 38796 0 1,437262 22,35024 22,35024 100Aro Sport * 5412 2200 7612 21228 21228 0 1,201389 35,85830 35,85830 100Total 100133 58821 158954 450180 464820 14640 2,033466 35,30899 34,19689 96,85039

Din datele de mai sus rezulta ca din totalul turistilor cazati in hotelurile societatii, turistii romani detin o pondere de 61,70% in timp ce turistii straini detin o pondere de 38,30%. Fata de capacitatea de cazare activa de 450180 locuri zile s-au realizat 158965 zile turist determinand un coeficient de cazare activa de 35,30%. Innoptarile pe turist au fost de 2,03 zile turist ceea ce denota un turism de tranzit care implica cheltuieli suplimentare la partea logistica. Din aceast acauza cu toate ca s-a inregistrat o crestere cu (121%) a numarului de turisti si o crestere a capacitatii de cazare, respectiv o scadere a capacitatii de cazare inactive, coeficientul de cazare activa a inregistrat o scadere de la 44,46% in 1999 la 35,30% in anul 2000. Se observa de asemenea o crestere a densitatii circulatiei turistice de la 20,68% la 25,24% ca urmare a scaderii numarului de locuitori de la 312481 in 1999 la 309671 in anul 2000 si scaderii numarului de turisti.

Dupa o analiza mai atenta si amanuntita a situatiei ocuparii bazei materiale de la S.C. “ARO PALACE” S.A. Brasov, se observa o slaba preocupare in ceea ce priveste atragerea turisilor si in special a turistilor straini care ar fi condus implicit la cresterea volumului de incasari si a coeficientului de utilizare, concomitent cu cresterea eficientei economice.

Se impune de urgenta modernizarea spatiilor hoteliere in vederea cresterii gradului de confort, a diversificarii servicilor suplimentare si a cresterii calitatii tuturor serviciilor care sa contribuie la atragerea clientelei turistice.

Tabelul 3.9. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune pe anul 1998

mii leiVENITURI CHELTUIELI SIG

Vanzari de marfuriTotalSem. 1Sem. 2

21882081 840840913473672

Costul de cumparare al marfurilor vandute:- cumparari de marfuri- variatia stocurilor (Si-Sf)

TotalSem. 1Sem. 2

791403532766734637362

Marja comercialaTotalSem. 1Sem. 2

13968046 5131736 8836310

Productia vandutaProductia stocata (Sf-Si)Productia imobilizata

TotalSem. 1Sem. 2

311551191279145318363666

TotalSem. 1Sem. 2


TotalSem. 1Sem. 2

311551191279145318363666


TotalSem. 1Sem. 2

451231651792318927199976

Consum de materii prime si mat.Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

TotalSem. 1Sem. 2

15849276 7597638 8251638

Valoarea adaugataTotalSem. 1Sem. 2

292738891032555118948338


TotalSem. 1Sem. 2

271999761032557418948356

Impozite, taxe si varsaminte asimilateCheltuieli cu personalul

TotalSem. 1Sem. 2

16526997 6581766 9945231

Excedent brut (insuf. bruta) de exploatare

TotalSem. 1Sem. 2

12746966 3743808 9003125

Excedentul brut al exploatariiReluari asupra provizioanelorAlte venituri din exploatare

TotalSem. 1Sem. 2

12746933 3744108 9002825

Insuficienta bruta de exploatareAmortizare si provizioane calculateAlte cheltuieli de exploatare

TotalSem. 1Sem. 2

655696 610384 45312

Rezultatul expl. (profit sau pierdere)

TotalSem. 1Sem. 2

12091237 3133724 8957513

Rezultatul exploatarii (profit)Venituri financiare

TotalSem. 1Sem. 2

12888154 3356559 9531595

Rezultatul exploatarii (pierdere)Cheltuieli financiare

TotalSem. 1Sem. 2

762675 346671 416004

Rezultatul curent (profit sau pierdere)

TotalSem. 1Sem. 2

1212547930098889115591


TotalSem. 1Sem. 2

12437295 31708289266467

Rezultatul curent (pierdere)Cheltuieli excepltionaleImpozit pe profit

TotalSem. 1Sem. 2

4862674 1188075 3674599

Rezultatul net al exercitiului (profit, pierdere)

TotalSem. 1Sem. 2

757462119827535591868

Din datele de mai sus rezulta ca in momentul formarii rezultatului, valoarea adaugata detine ponderea cea mai mare din acest moment, respectiv 64,87% raportata la Productia exercitiului. “rezultatul din exploatare” detine ponderea cea mai mare din “Rezultatul brut” al societatii.

Momentul repartizarii rezultatului este in conformitate cu legislatia in vigoare si dupa aprobarea bilantului contabil in adunarea generala a actionarilor.




290164422901644218788855


TotalSem. 1Sem. 2

1107220941377696934440


179442336089818

11854415Productia vandutaProductia stocata (Sf-Si)Productia imobilizata

TotalSem. 1Sem. 2

473202712032860226991969

TotalSem. 1Sem. 2


TotalSem. 1Sem. 2

473205712032860226991969


TotalSem. 1Sem. 2

652648042641842038846384


TotalSem. 1Sem. 2

210940888656354

12437734Valoarea adaugata

TotalSem. 1Sem. 2

441707161776206626408650


TotalSem. 1Sem. 2

441710261776237626408650


TotalSem. 1Sem. 2

260178021015118115866621


TotalSem. 1Sem. 2

181532247611195

10542029Excedentul brut al exploatariiReluari asupra provizioanelorAlte venituri din exploatare

TotalSem. 1Sem. 2

182791417671599

10607542


TotalSem. 1Sem. 2

230212010955751206545


TotalSem. 1Sem. 2

1597702165760249400997


TotalSem. 1Sem. 2

174365456599302

10837243Rezultatul exploatarii (pierdere)Cheltuieli financiare

TotalSem. 1Sem. 2

1650531653094997437


TotalSem. 1Sem. 2

1578601459462089839806


TotalSem. 1Sem. 2

162560586105563

10150495


TotalSem. 1Sem. 2

549460019073733587227


TotalSem. 1Sem. 2

1076145841981906563268

Si pentru anul 1999, momentul cel mai important este cel al “Productiei exercitiului” cu “Valoarea adaugata” care detine o pondere de 67,68%.




384441651367837624765789


TotalSem. 1Sem. 2

1328929050989608190330


251548758579416

16575459Productia vandutaProductia stocata (Sf-Si)Productia imobilizata

TotalSem. 1Sem. 2

602435292463703035606499

TotalSem. 1Sem. 2


TotalSem. 1Sem. 2

602435292463703035606499


TotalSem. 1Sem. 2

853984043321644652181958


TotalSem. 1Sem. 2

307355521271095218024600

Valoarea adaugataTotalSem. 1Sem. 2

546628522050549434157358


TotalSem. 1Sem. 2

546628522050549434157358


TotalSem. 1Sem. 2

38580109 15638397 22941712


TotalSem. 1Sem. 2

160827434867097

11215646Excedentul brut al exploatariiReluari asupra provizioanelorAlte venituri din exploatare

TotalSem. 1Sem. 2

163038834878244

11425639


TotalSem. 1Sem. 2

295187111325321819339


TotalSem. 1Sem. 2

1335201237457129606300


TotalSem. 1Sem. 2

141253543975381

10149973Rezultatul exploatarii (pierdere)Cheltuieli financiare

TotalSem. 1Sem. 2

1510121813354696767


TotalSem. 1Sem. 2

1261523331620279453206


TotalSem. 1Sem. 2

1303567034347249600946


TotalSem. 1Sem. 2

382978210672102762572


TotalSem. 1Sem. 2

920588823675146838374

Si pentru anul 2000, momentul cel mai important este al formarii rezultatului.Din analiza soldurilor intermediare de gestiune pe perioada 1998-2000, rezulta o crestere in 1999 fata de

1998 de 30,18% a rezultatului curent, dar o descrestere in 2000 fata de 1999 de 20%. Situatia anului 2000 se datoreaza cresterii substantiale a cheltuielilor si in special a cheltuielilor cu remuneratiile personalului.

3.4.6. Analiza cifrei de afaceri:

unde: ip- reprezinta indicele preturilor in perioada analizata.

Tabelul 3.12.

AnulCifra de

afaceri CA (mii lei)

Ritm de crestere a CA

totala (mii lei)

Cifra de afaceri corectata reala

(CA) mii lei

Ritm de crestere real al CA totala

(mii lei)

53037200 530372001998 21199862 17082886

31837338 50,1771 3594314 110,4697876337013 43,931077 49441071 6,7803908

1999 30556189 2336100145780824 49,825045 26080070 11,63935298687694 29,278957 70140507 41,866885

2000 38315406 3219782060372288 57,566614 37942687 17,84241

Cresterea medie anuala = 36,61%Cresterea medie anuala reala =17,55%

Daca inainte de corectarea cifrei de afaceri cu incidenta inflatiei, evolutia acesteia era crescatoare, in urma corectiei, se observa ca in anul 1999 scade fata de anul 1998, urmand apoi sa creasca in anul 2000.

Prin urmare cresterea medie anuala cu 36,61% a cifrei de afaceri este falsa. Prin corectarea cu indicele preturilor se constata ca in realitate volumul de activitate al intreprinderilor a crescut cu o rata anuala de 17,55%.

Din analiza structurii cifrei de afaceri pe perioada anilor 1998-2000, se observa o mentinere a ponderii activitatilor de “cazare” si “alimentatie publica”.

Si din acesti indicatori rezulta ca societatea nu a luat masuri de diversificare si a altor activitati de agrement si de divertisment si nici de impulsionare a cresterii volumului de desfacere prin unitatile de alimentatie publica.

3.4.7. Analiza factoriala a cifrei de afaceri

a) Analiza factoriala a cifrei de afceri prin prisma modificarii numarului de turisti, a duratei medii a sejurului si a veniturilor medii pentru o zi turist se realizeaza cu urmatorul model:

unde: T-reprezinta numarul turistilor exprimat in persoane;Tz-reprezinta numarul de zile-turisti exprimat in zile turistids-reprezinta durata medie a sejurului exprimata in zile;v-reprezinta veniturile medii pentru o zi turist exprimate in mii lei.

Tabelul 3.13

Nr. crt.

Indicatori U.M. 1998 1999 2000 1999-1998 2000-1999

1 CA mii lei 53037200 49313315,89 70140507,46 -3723884,11 20827191,572 T pers. 74463 64634 78169 -9829 135353 Tz zile turisti 200672 167012 158954 -33660 -80584 Ds zile 6,694922 2,583965 2,033466 -0,110957 -0,5504995 V mii lei 264,2979589 295,2680998 441,262928 30,97014099 145,9948282

Tabelul 3.14.mii lei

Perioada 1998-1999 Perioada 1999-2000-3723884,11 +20827191,57

-7000827,78 +10326696.95

-1895441,52 -12705967,3

+5172385,19 +23206461,92

Schema de analiza pe perioada 1998-1999:

-

-

-

Din analiza factoriala a cifrei de afaceri in perioada 1998-1999 putem constata o evolutie negativa a acestiu indicator, cifra de afaceri scazand cu 3723884,11 mii lei in anul 1999 fata de anul 1998.

Singura actiune favorabila aspura coeficientului,este influenta venitului mediu pe o zi turist care a crescut cu 30,97 mii lei determinand o majorare a cifrei de afaceri cu 5172385,19 mii lei, influenta insuficienta totusi pentru a echilibra ceilalti factori, respectiv numarul mediu de turisti si durata medie a sejurului.

Numarul turistilor a scazut cu 9829 persoane in anul 1999 fata de anul 1998 determinand o diminuare cu 7000827,78 mii lei a cifrei de afaceri, iar evolutia duratei medii a sejurului a determinat o scadere cu 1895441,52 a cifrei de afaceri.


-

-

-

In perioada 1999-2000 s-a inregistrat o crestere cu 20827191,57 mii lei a cifrei de afaceri, aceasta fiind influentata favorabil de numarul mediu de turisti si de venitul mediu pe o zi turist si negativ de durata medie a sejurului:

-cresterea numarului de turisti cu 13535 persoane a determinat o crestere a cifrei de afaceri cu 10326696,95 mii lei;

-marirea veniturilor aferente unei zile turist s-a concretizat intr-o crestere cu 23206461,92 mii lei a cifrei de afaceri;

-scaderea duratei medii a sejurului a determinat o scadere cu 12705967,3 mii lei a cifrei de afaceri.

Scaderea duratei medii a sejurului in aceasta situatie nu implica o scadere per total a cifrei de afaceri tocmai datorita cresterii numarului mediu de turisti corelata cu marirea veniturilor medii pe zi turist.

“Se recomanda orientarea firmei spre atragerea vacantierilor”.

b) in cazul analizei factoriale a cifrei de afaceri prin prisma modificarii unor indicatori care exprima utilizarea capacitatii de cazare,se are in vedere urmatoarea situatie:

unde: Le-reprezinta capacitatea de cazare existenta exprimata in locuri-zile existente;

Lz-reprezinta capacitatea de cazare activa sau disponibila exprimata in locuri-zile active;

Kd-reprezinta coeficientul de disponibilizare a capacitatii existente;Kua-reprezinta coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare active.

Tabelul 3.15.Pe ani

Nr. crt.

Indicatori U.M. 1998 1999 2000 1999-1998 2000-1999

1 CA mii lei 53037200 49313315,89 70140507,46 -3723884,11 20827191,572 Le locuri-zile 463550 463550 464820 0 12703 Lz locuri-zile 423550 375610 450180 -47940 745704 Tz zile turisti 200672 167012 158954 -33660 -80585 Kd % 91,37094 81,02902 96,85039 -10,34192 15,821386 Kua % 47.37859 44,46421 35,30899 -2,914381 -9,1552177 V mii lei 264,2979589 295,2680998 441,262928 30,97014099 145,9948282


Perioada 1998-1999

Perioada 1999-2000

-3723884,11 +20827191,57

0 +135104,97

-6003077,25 +9655086,88

-2893192,05 -12169462,2

+5172385,19 +23206461,92


-

-

-

-

In perioada 1998-1999 scaderea cifrei de afaceri cu 3723884,11 mii lei este influentata megativ de capacitatea de cazare existenta precum si de cea activa, care scad cu 10,34% (Kd) si respectiv cu 2,91% (Kua) determinand o scadere cu 6003077,25 mii lei respectiv cu 2893192,05 mii lei a cifrei de afaceri in conditiile in care capacitatea de cazare existenta s-a mentinut constanta, iar veniturile medii au crescut cu 30,97 mii lei determinand o crestere a cifrei de afaceri cu 5172385,19 mii lei. Cresterea generata de veniturile medii a fist insa insuficient pentru a acoperi pierderile generate de ceilalti factori.

Schema de analiza este urmatoarea pe perioada 1999-2000:

-

In perioada 1999-2000 s-a inregistrat o evolutie pozitiva a cifrei de afaceri, generata de influenta favorabila a capacitatii de cazare existente, a coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare existente si a veniturilor medii pe zi turist, care acopera influenta negativa a coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare active. Cresterea capacitatii de cazare existente cu 1270 a determinat o crestere a cifrei de afaceri cu 135104,97 mii lei.

Cresterea coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare existente si a veniturilor medii pe zi turist determina o crestere a cifrei de afaceri cu 9655086,88 mii lei, respectiv cu 23206461,92 mii lei. Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare active determina o scadere a cifrei de afaceri cu 12169462,2 mii lei.

Aceasta situatie pozitiva nu este de fapt reala, ea fiind determinata de scaderea numarului de zile turist si nu de cresterea capacitatii de cazare active utilizate. Nu cresc incasarile ci se reduc cheltuielile.

c) Rolul specific al resurselor umane in crearea produsului turistic si implicatiile lor in cifra de afaceri rezulta din modelul:

unde: Np-reprezinta numarul de personal exprimat in persoane;T/Np-reprezinta productivitatea muncii lucratorilor din turism;

Tabelul 3.17.Pe ani

Nr. crt.

Indicatori U.M. 1998 1999 2000 1999-1998 2000-1999

1 CA mii lei 53037200 49313315,89 70140507,46 -3723884,11 20827191,572 Np persoane 837 757 729 -80 -283 T persoane 74463 64634 78169 -9829 135354 Tz zile turisti 200672 167012 158954 -33660 -80585 T/Np mii lei/sal 88,96416 85,38177 107,2277 -3,5823876 21,8459396 Tz/T=ds zile 2,694922 2,583965 2,033466 -0,1109572 -0,55049917 CA/Tz=v mii lei 264,2979589 295,2680998 441,262928 30,97014099 145,9948282


Perioada 1998-1999

Perioada 1999-2000

-3723884,11 +20827191,57

-1931561,35 -1824006,40

-1931561,35 +12150703,35

-1895441,52 -12705967,30

+5172385,19 +23206461,92


Analiza factoriala a cifrei de afaceri pe perioada 1998-1999 ne arata o evolutie negativa a cifrei de afaceri determinata de urmatorii factori:

-scaderea numarului mediu de angajati care determina o scadere a cifrei de afaceri cu 5069266,43 mii lei;

-scaderea productivitatii mincii cu 3,58 mii lei/salariat determina o scadere a cifrei de afaceri cu 1931561,35 mii lei;

-sacderea duratei medii a sejurului determina o scadere a cifrei de afaceri cu 1895441,52 mii lei.

Singura evolutie pozitiva este cea a veniturilor medii pe zi turist care creste datorita faptului ca a scazut numarul de zile turist cu 33660 si care determina o crestere a cifrei de afaceri cu 5172385,19 mii lei.

Schema de analiza este urmatoarea pe perioada 1999-2000:

Analiza factoriala a cifrei de afaceri pe perioada 1998-1999 ne arata o

evolutie pozitiva a cifrei de afaceri determinata de urmatorii factori:-cresterea productivitatii muncii cu 21,85 mii lei/salariat a determinat

o crestere a cifrei de afaceri cu 12150703,35 mii lei. Cresterea productivitatii muncii nu sedatoreaza numai cresterii eficientei muncii ci si scaderii numarului de salariati care a determinat o scadere a cifrei de afaceri cu 1824006,4 mii lei;

-cresterea venitului mediu pe o zi turist cu 30,97 a determinat o crestere a cifrei de afaceri cu 23206461,92 mii lei.

Pe langa scaderea numarului de salariati, apare ca influenta negativa si scaderea duratei medii a sejurului care determina o scadere a cifrei de afaceri cu 23206461,92 mii lei.

Pentru cresterea cifrei de afaceri se recomanda pe langa cresterea calitatii serviciilor, optimizarea unitatilor si aplicarea politicii comerciale d epret mai redus si orientarea spre alta categorie de turisti si consumatori.

3.4.8. Analiza sezonalitatii

Situatia realizarilor pe perioada analizata corectate cu indicele de inflatie:

Tabelul 3.19.

mii lei1998 1999 2000

Ianuarie 2793703,5 3406191,262 3969244,487Februarie 2359878,1 3113737,736 4361091,932Martie 2784800,2 4173826,974 5160744,7Aprilie 2222738,7 3555318,951 3582854,002Mai 3092741,2 4848155,823 6189783,06August 3337411 4153406,728 6625942,017Iunie 3519764,5 5564354,135 7218214,343Iulie 4415853 5978485,141 75020963,291Septembrie 4118506,2 5997719,942 7511593,533Octombrie 4419529,6 4798798,894 7847214,73Noiembrie 3178830,7 3490063,83 4747936,635Decembrie 2869733,3 3825495,478 7019802,416Total an 39113490,0 52905554,9 71736486,15

Din datele de mai sus rezulta ca volumul cifrei de afaceri este realizat in cea mai mare parte in semestrul II al fiecarui an din perioada realizata.

Pentru volumul scazut din lunile respective se recomanda oroentarea firmei spre alte servicii (organizarea de consfatuiri, simpozioane, etc.) si aplicarea altei politici comerciale, mai ales ca societatea se caracterizeaza prin practicarea unui turism de afaceri.

3.4.9. Indicatori generali de analiza economico - financiara

INDICATOR Relatie de calcul 1999 2000 2001A.ANALIZA PROFITABILITATII1. Marja profitului bruta. La cifra de afaceri (%) Profit brut/Cifra de afaceri x 100 21,37 21,0 12,06b. La capitalul social (%) Profit brut/Capital social x 100 57,22 81,02 58,45c. La costuri (%) Profit brut/Cheltuieli x 100 27,68 26,53 13,50d. La total activ(rentab.ec.) (%) Profit exploatare/Total activ x 100 33,04 36,71 13,56

B.ANALIZA INTEGRATA (DUPONT)

2. Rentabilitate capital propriu Profit net/Capital propriu x 100 29,30 40,44 11,93a. Comercial (%) Profit net/Cifra de afaceri x 100 14,28 14,07 9,32b. Managerial (%) Cifra de afaceri/Activ x 100 139,31 175,41 100,27c. Financiar (%) Activ/Capital propriu x 100 143,00 163,52 127,56

C.ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII

3. Lichiditatea. Lichiditate generala Active circulante /Datorii 1,03 0,86 1,05b. Lichiditate imediata (Active circulante-Stocuri/Datorii 0,48 0,39 0,804. Solvabilitatea. Solvabilitate patrimoniala (%) Capital propriu/Pasiv 67,91 61,15 78,39b. Solvabilitate de indatorare(%) Datorii/Activ 31,86 38,63 21,51

D.ANALIZA ACTIVITATII GLOBALE

5. Perioada de recuperare a creantelor ( Zile)

Creante/Cifra de afaceri x 365 26,23 19,08 5,26

6. Perioada de rambursare a datoriilor (Zile)

Datorii/Imobilizari corporale x 100 83,48 61,23 27,88

E.ANALIZA INVESTITIILOR

7. Gradul de innoire (%) Investitii/Imobilizari corporale x 100 16,88 19,95 5,93

F.ANALIZA VALORILOR DE PIATA

8. Dividende per actiuni (lei) Dividende/Nr.de actiuni 8510 12569 -9. Profit net per actiune (lei) Profit net/Nr . actiuni 9560 13582 11623

G. ALTI INDICATORI AI ACTIVITATII GENERALE

10.Productivitatea muncii (mii lei ) Cifra de afaceri/Nr. personal 65076 105758 13706611.Ponderea salariilor in costuri(%) Salarii/Costuri x 100 36,26 37,47 39,5212.Gradul de ocupare a capacitatilor de cazare (%)

Nr.zile turist planificate 47,38 39,18 35,31

13.Sejur per turist(zile) Nr.zile turist realizate/Nr.turisti 2,56 2,58 2,0314. Ponderea turistilor straini in total turisti (%)

Nr. turisti straini/Nr.total turisti 31,44 32,53 38,30

Pe baza datelor din “Contul de profit si pierdere” s-au calculat indicatorii generali de analiza economico-financiara comparativi cu anii precedenti (1998-2000).

De la inceput se face precizarea ca in anul 2000 s-a efectuat reevaluarea imobilizarilor corporale care a condus implicit la situatia nefavorabila in comparatie cu anii 1998 si 1999. Deci indicatorii sunt calculati in preturi comparabile.

In anul 2000, in general tori indicatorii calculati prezinta descresteri fata de anii 1998 si 1999, ca urmare a scaderii profitului brut pe seama cresterii cheltuielilor cu materialele si remuneratiiel personalului.

Indicatorii de lichiditate si solvabilitate prezinta o situatie favorabila in anul 2000 in comparatie cu anii precedenti.

Gradul de innoire al societatii prezinta o scadere, cauza fiind repartizarea unui fond de dezvoltare din profit pentru investitii.

Indicele preturilor

Evolutia lunara in anii 1997-2000 fata de decembrie anul precedent

Tabelul 3.20.

Anii Ian. Febr. Mart. Apr. Mai Iunie Iulie August Sept. Oct. Nov. Dec.1997 113.7 135 176.5 196.7 196.7 201.2 202.6 209.8 216.7 230.7 240.6 251.41998 104.9 11 116.6 122.5 122.5 124.1 125.7 126.5 130 135 137.6 140.61999 103 106 112.7 124.5 124.5 130.8 133 134.6 138.9 144.7 150.4 154.82000 104.3 106.6 108.5 115.7 115.7 119 24.1 126.4 129.9 133.5 137.3 140.7

Concluzii si propuneri

Indicatori de volum fizici

Din analiza indicatorilor de volum tehnici se observa pe intreaga perioada de analiza o pondere mai mare a turistilor romani fata de cei straini, din totalul turistilor cazati in hoteluriloe societatii. O cauza posibila ar fi numarul mic de turisti straini asigurat de principalele firme partenere cu care societatea a incheiat contracte. O alta cauza ar putea fi calitatea serviciilor care nu se ridica la nivelul impus de numarul de stele.

-circulatia pe cont propriu a turistilor straini,-situatia conflictelor internationale (razboiul din Kosovo).Durata medie a sejurului este de aproximativ 3 zile turist, un rezultat direct

al faptului ca ponderea cea mai mare o are turismul de afaceri, turism cu cheltuieli logistice foarte mari. Aceasta se reflecta si in coeficientul utilizarii capacitatii de cazare active, care oscileaza intre 47,38% in anul 1998 si 30,35% in anul 2000, cu o evolutie descrescatoare din anul 1998 in anul 2000 ca urmare a scaderii numarului de zile turist de la 200672 in anul 1998 la 158954 in anul 2000, in conditiile in care capacitatea de cazare activa se mentine relativ constanta.

O motivatie posibila ar fi dezvoltarea sectorului privat din zona (turism montan): cabane, vile, minihoteluri etc. sau dezvoltarea agroturismului din zona.

O corectare a acestei situatii, care ar duce la cresterea numarului de turisti si a duratei medii a sejurului, se poate realiza prin impunerea regiunii Brasov si ca zona turistica de agrement, printr-o conlucrare mai buna cu agentiile de turism.

In toti acesti trei ani de analiza, intensitatea activitatii turistice in semestrul 2 fata de semestrul 1 este mai pronuntata, coeficientul utilizarii capacitatii de cazare active fiind mai mare in al doilea semestru. Densitatea circulatiei turistice se incadreaza intre 20% si 25%, constituind un dezavataj major, orasul Brasov avand un potential turistic insuficient exploatat.

Proportia turistilor straini, turisti romani este net in favoarea celor din urma daca se are in vedere numarul total de turisti inregistrati pe parcursul celor 3 ani.

Cu toate acestea, din situatile statistice ce privire la ocuparea spatiilor de cazare pe perioada analizata, se observa o tendinta crescatoare a numarului de turisti straini. Se poate concluziona ca in conditiile unei variatii nesemnificative a numarului d eturisti, se inregistreaza o crestere a incasarilor, respectiv a cifrei de afaceri, tocmai datorita acestei tendinte crescatoare, tarifele pentru turistii straini fiind mai mari decat cele pentru turistii romani.

Atragerea turistilor printr-o promovare mai buna a produsului turistic, ar putea duce la cresterea coeficientului capacitatii de cazare active, cu implicatii directe asupra eficientei si a rezultatelor.

Indicatori valorici

Cifra de afaceri

Daca cresterea cifrei de afaceri reflectata in documentele societatii este de 36,61%, in urma corectarii cu indicele preturilor apare o crestere reala mult mai mica, de doar 17,55%.

Dina naliza structurii cifrei de afaceri rezulta o concentrare a activitatii turistice, deci a incasarilor la nivelul complexelor Aro si Capitol. Cocurenta la nivelul orasului Brasov este relativ mare si cererea variabila, iar distributia pe cele 3 complexe este insotita de un risc comercial ridicat. Scaderea cererii sau ofensiva unui concurent poate pune in pericol stabilitatea firmei, respectiv rezultatele acesteia.

Complexele Cerbu si coroana dezavantajeaza firma de turism daca se coreleaza ponderea pe care o au in realizarea cifrei de afaceri cu cheltuielile de intretinere pe care le implica.

Pentru a scadea vulnerabilitatea firmei pot fi luate masuri in urmatoarele directii:

-cresterea calitatii serviciilor la toate complexele turistice;-crestrea numarului de stele;-o promovare mai buna a rodusului turistic, pentru a creste ponderea

acestuia in realizarea cifrei de afaceri, deoarece in situatia actuala aparitia unor deficiente in activitatea complexelor turistice poate periclita stabilitatea firmei;

-o alta posibilitate viabila ar fi impartirea pe centre de profit individuale, astfel incat sa nu maifie acoperite pierderile unor complexe prin redistribuirea profitului.

Analizand prin cele patru modele factoriale cifra de afaceri ajungem la acelasi rezultat si anume scaderea cifrei de afaceri cu 3723884,11 mii lei in perioada 1998-1999 si cresterea cu 20827191,57 mii lei in perioada 1999-200.

Solutia redresarii situatiei ar putea fi in primul rand o concentrare a atentiei asupra influentelor negative si o incercare de corectare a acestora.

Trebuie urmarita crestrea duratei medii a sejurului care la randul ei ar determina cresterea coeficientului de utilizare a capacitatii active si respectiv a cifrei de afaceri (a incasarilor).

Coditia esentiala pentru cresterea duratei medii a sejurului este atragerea clientilor printr-un grad ridicat al calitatii serviciilor. Pentru aceasta este necesara eficientizarea muncii:

-reasezarea formatiilor de lucru;-dotarea unitatilor operative cu tehnica noua, utilaje moderne;-cresterea productivitatii;-cresterea sezonalitatii turistice etc.

Sezonalitatea

Cu toate ca in cadrul analizei s-a observat o concentrare mai mare a activitatii truistice in semestrul doi fata de semestrul intai, nu se poate vorbi de

sezonalitate, sezonalitate ce ar putea fi generata de succesiunea anotimpurilor, de asezarea geografica si conditiile de mediu, deoarece S.C. ARO PALACE S.A. este o firma axata in special pe turismul de afaceri.

Evolutia incasarilor este neuniforma pe parcursul intreguli an, variind intre un punct de minim in luna aprilie si un punct de maxim in luna iulie.

Cererea este mai mare in lunile de vara, o explicatie putand fi faptul ca in aceasta perioada creste aportul adus de alimentatia publica, prin deschiderea teraselor si organizarea de mese festive si baluri, iar in luna octombrie o contributie importanta o are “Festivalul berii”.

Singura concluzie care se poate trage din studiul efectuat este ca pentru imbunatatirea performantelor si redresaea situatiei, este necesara atragerea unui numar cat mai mare de turisti, turisti vacantieri, oferind pentru aceasta un grad ridicat al serviciilor si preturi adecvate raportului calitate/numar de stele.

Conducerea S.C. ARO PALACE S.A. ar trebui sa urmareasca stabilirea in asa fel a pretului, incat sa contribuie la maximizarea profiturilor actuale. In functie de cerere, de costurile estimate si de variantele de pret posibile, trebuie ales pretul care sa duca la imbunatatirea performantelor.

Este necesara o mai buna cunoastere a cererii si a costurilor implicate, chiar daca in realitate acestea sunt dificil de evaluat.

Deschiderea catre promovarea pe scara larga a turismului si organizarea de centre de informare (puncte, brosuri, oficii) cu caracter permanent sau ocazional, este de asemenea o solutie viabila.

Relatiile publice joaca un rol vital in succesul unei firme. Pentru areusi, trebuie mentinute relatii bune cu comunitatea locala, cu investitorii, cu bancile, cu organismele guvernamentale si cu mass-media, toate aceste activitati fiind grupate sub umbrela relatiilor publice.

CONSIDERATII FINALE

Referatul “Managementul firmei turistice ca proces performant” este conceput ca o analiza antologica a categoriilor si structurilor fundamentale ale procesului managerial.

Referatul este preocupat d edeterminarea cailor si mijloacelor de realizare a performantei scopului de baza in managementul firmei de turism.

Referatul este conceput pe trei capitole si subcapitole distincte:I. Cap. I-“Organizarea firmei de turism” cu subcapitolele ce prezinta

conceptul de infiintare, organizare si functionare a firmei de turism in Romania.

II. Cap. II- se refera la management in general si in special la managementul firmei turistice.

III. Cap. III- se refera la observarea directiilor in care un manager se implica pentru a face o firma sa fie performanta.

In incheierea referatului am prezentat un studiu de caz pe baza unei analize economico-finanicara la S.C. “ARO PALACE” S.A. Brasov

Metoda principala de abordare a problematicii din fiecare capitol sau subcapitol se conformeaza conceptului “ de la general la particular”.

In acest context referatul poate constitui o valoroasa baza de plecare pentruo lucrare stiintifica.

Date post:	13-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	alexandra-gana
View:	72 times
Download:	0 times

ARO Palace

Documents