ANULU T 7 \ ARADU, 11/23 OCTOMVRE 1 3 3 1 .

BISERICA si SCÚL'A. ZEToia T o i s e r i c é s c a , s c o l a s t i c a , l i t e r a r i a s i e c o n o m i c a .

Ese o data in septemana: Duminec'a.

I* r e t i I i i a b o n a m e n t u l u i : > Pre t i i i lu i n s e r t l u n i l o r u : s Corespondintiele si banii de prenumeratitme

Pentru Austro-üngari'a pe anu . . 5 fl.—cr. \ Pentru pnblicatiunile de trei ori ce eontienu < sé se adreseze la Redactiunea déla „ • » " " J u m - a n u 2 5 0 » \ «un 150 cuvinte 3 fl.. pana la 200 cuvinte \ „BISERICA si SCOL'A" Pentru Romanía si strametate pe anu 7 . , — , , í , „ , „ \ . . , , . ... , , . , .

; _ •-. c n S •* "• 8 1 m a i 8 U S " a - l m Aradu. la mstitutulu pedagogicu-teologieu.

Cuventu presidiali! la deschiderea congresului.

Prea santitiloru domni si frati episcopi ! Prea stimatiloru domni deputati! lubitiloru frati ! Iubitiloru fii svfietesci?

A trecutu unu deceniu, de când biseric'a nòstra ortodocsa romana din Ungaria si Tran-silvani'a, adusa la viétia nóua prin restaurarea metropoliei nòstre naţionale, a începută a se re-organisâ pe bas'a sinodalitatii, dandu-se si ele­mentului mireanu incurgere in regularea si con­ducerea afaceriloru bisericesci administrative, sco­lare si fundationale, cari înainte de acea erau reservate potestatii ierarchice.

Barbatulu de eterna memorie, care asia di-cendu ni-a creat in biserica nòna stare a lucru-riloru, a prevediutu bine, ca biseric'a nòstra na­ţionala numai asia va puté deveni tare de ajunsu, pentru a devinge injuriile din afara, si a clădi in launtru sionulu naţional u alu culturei, ce ne apropie de Dumnediu: daca intregu elementulu bisericei, clerulu si poporulu, se va întruni strins in organismulu bisericescu, pentru a conlucra in armonie la scopurile sublime ale bisericei.

Intre impregiurari nefavorabile cum au fost preste totu cele ale deceniului trecutu, iutr'o si-tuâtiune putienu consolidata, in carea inca totu ne aflamu, si intre greutăţile, ce se intempina de comuna la ori ce inceputu, biseric'a nòstra naţionala in desvoltarea sa a ajunsu la unu atare gradu, care desi n'ar satisface tòte dorintiele nò­stre, dar in totu casulu este aptu, de a ne usiora progresele in viitoriu, daca in sinulu bisericei va domina adeveratulu ei spiritu: religiositatea, ca­ritatea crestinésca, comuniunea de interese supe­rióre si tòte acele virtuţi, dela cari depinde pro­sperala unei societăţi cu scopuri sublime.

Am firma sperantia, cà congresulu national-bisericescu, care se intrunesce astadi pentru a continua lucrările începute in congresulu din trecutu, va fi condusu de adeveratulu spiritu alu

bisericei, care pentru 'salvarea intereseloru nostre comune, si in specialu a institutiuniloru biseri­cesci basate in statntulu nostru organicu, se faca ca dispară unele aparitiuni regretabile, cari ici

| colea incepuţa a se manifesta in timpii din' urma, intr'o direcţiune, ce nu ne p6te duce la alta, decât la călcarea nimbului bisericei si la sguduirea simtiului religiosu alu poporului nostru,, care trebne se-lu cultivam cu totu adinsulu.

In acăsta firma sperantia Ve salutu dom-niloru din inima, si cu acest'a sesiunea ordinara a congresului nostru national-bisericescn pentru noulu periodu o declaru de deschisa.

Mirou Romanul m. p.

Dela congresulu nationalu bisericescu. Sibiu 8/20. Octobre 1881.

Congresulu nostru nationalu bisericescu pan'acum a tienutu deja 8 siedintie.

Déca vom reprivi la resultatulu activităţii sale de pan'a^am, cu părere de reu trebue se constatam, cajafeel'a e — a 8 î a dicendu—mai de nici o insemnalate; căci dela deschidere pana ieri, congres/mi s'a ocupatu — asia dicendu — numai cu verificarea deputaţiloru.

Traganarea acést'a provine mai vertosu d'acolo, cà la alegerile trecute s'au comisu mai multe iregularităţi, ce dedù ansa partisanilora ai deputatiloru dificultăţi, la multe lungi si — uneori si înfocate dispute.

Este temere fundata cà acestu spiritu de* partita se va estinde si asupra pertractariloru ale obiecteloru de cea mai mare importantiâ, cum sunt arondarea protopresviterateloru^ împărţirea fonduriloru etc; càci am intielesu cà cativa de­putaţi din eparchi'a Caransebesiului de câteva» dile in côci se trudescu a forma unu — asia nur mitulu — j,cZw6w — cum a fost buna ora cela dekfc

sinodulu eparchialu din Caransebesiu, numai din deputaţii pre cari dinsii i-i afla demni de în­crederea loru. *)

Gâ procedur'a acést'a nu pote ave urmări, decât numai regretabile, de sine se intielege; caci tota acţiunea produce reactiune; era reac-tiunea a nevoia va aduce ceva folosu biserieei.

Membrii celei mai inalte corporatiuni legis-latorie bisericesci, ar trebui se tiena contu de situatiunea cea inca putienu consolidata, in ca­rea ne aflamu, si deci se caute ca in sinulu ace­stei inalte corporatiuni se domineze numai ade-veratulu spiritu alu biserieei, adecă: „religiosi-tatea, caritatea crestinésca, comuniunea de in­terese superióre si tote acele virtuţi dela cari depinde prosperarea unei societăţi sublime" — dupa cum prea nimeritu — s'a accentuatu acést'a si in cuventulu presidialu de deschiderea aces­tui congresu; dara nu a face scisiuni, si prin acea a impedecá resolvirea justa si drépta a multeloru obiecte de mare importantia pentru in-trég'a biserica, ce-si aştepta resolvirea loru dela acest congresu.

Din celea urmatóre veti vedé cât de sterile sunt pana aci lucrările congresului nostru.

* * * Siedinti'a II, (2 Octobre). Dupa autentica-

rea protocolului din siedinti'a precedenta se pro­cede la verificarea deputatiloru. Se verifica mai antaiu deputaţii din dieces'a Caransebesiului si adecă:

Nicolau Andreeviciu, Alesandru Ioanoviciu, Paulu Iancu, Michailu Popoviciu, Filip Adam, loan Popoviciu Atanasiu Cimponeriu, Iuliu No-vacu, loan Ionasiu, Iosif Seracin, Sofroniu Di-draga, Dr. Aureliu Babesiu, loan Rosiu, loan Bortolomeiu.

Din diecesa Aradului se verifica:

*) Cumca depu ta ţ i i din dieces 'a Caransebes iu lu i se vor a r a t a nemul t i ami t i in ces t iunea fonduri loru comune, pen t ru form'a in ca re ea a fost pusa si t r a c ­t a t a in s inodulu eparch ia lu din A r a d u est impu, — o sciam a pr ior i . Aces ta nemul t i ami re insa , speram, nu va luá ca rac te ru os tenta t iv i i . Congresulu deja s ' ap ronun-cia t l impede in p r i v i n t i a impar t i r e i fonduri loru co­mune , ér ne in t ie legerea i n t r e sinódele epa rch ia l e din Caransebes iu si A r a d a proveni ţ i i din redactarea defectu­osa a conclusului congresualu Nr. 257 ex 1878. I n aces tu conclusu t r ebu ia sé vina i n t r é g a p ropunere a comi-siunei pen t ru fondurele comune d inpreuna cu mot ivă­r i le ei as ia precum ea s'a c i t i tu de r epor to ru lu co-misiunei Dlu cav. de Puscariu, câci acést'a era propunerea ce cerea împărţirea fonduriloru in principiu, pe care con­gresulu a si primit'o cu 32 voturi contra aloru 24. Bi-rou lu congresualu insa a comisu e rorea d'a n u pub-lioá in protocolu p ropunerea comisiunei, de câ t ur-ma to r iu lu e s t r a su din ea. s cu r tu si neprecisu : „Con­gresulu decide in principiu împărţirea fonduriloru comune

Petru Suciu, Nicolau Zigre, Ioan Pap, Pa­ulu Fasie, Parteniu Cosma, Iosif Belesiu, Petru Chirileseu, Constantinii Aindanu, Gîeorgiu Craciu-nescu, Meletiu Dreghiciu, Ioan P. Deseanu, Ioanu Varga, Sigismund Popoviciu, Dr. Eugeniu Mo-cioni, Vincentiu Babesiu, Paulu Rotariu, Dr. Victor Babesiu.

Din archi diecesa se verifica : Nicolau Popea, Zacharia Boiu, Simeonu Po-

pescu, Nicolau Cristea, Dr. Ilarion Puscar. Iosif Barac, Dr. Nicolau Maier, Iosif Orbonasiu. Ambrosiu Bârsan, Gerasim Candrea, Ioan Bech-nitz, Anania Trombitasiu, Nicolau Siustai, Ioan cav. Puscariu, Ioan Lengher, Ioan Bran de Le-meni, Demetriu Comsia.

Fiind astfelu verificati de toti 48 deputati, congresulu este capace de a se constitui si a aduce concluse valide.

Se suspenda siedinti'a pentru a se iutielege membrii, cum se alega Tiiroulu definitiv si deo­camdată comisiunea de verificare.

Redeschidiendu-se siedintia se alege biroulu definitiv si adecă, notari : Simeon Popescu, C. Gurbanu, Filip Aclam, Geras. Candrea, Petru Trutia, Dr. G. Popa, Ioan Belesiu, Ioan Bar-tolomeiu, Iuliu Novacu. Dintre aceştia congresulu alege pe Ioanu Bartolomeiu de notarili generalu.

Ér in comisiunea verificatóre se alegu ur­mătorii membri: Michail Popoviciu, Sigismund Po­poviciu, Demetriu Comsia.

Dupa acestea dep. Cosma face urmatórea propunere :

Congresulu nationalu bisericescu dela 1&68 prin conclusulu seu Nr. 105 a decis: ca pro-iectulu despre organisarea scóleloru si epitropi-iloru alaturatu la protocolulu acelui congresu sub lit. D) se se predee presidiului congresualu cu rugarea, ca se binevoiésca a ingrigi, ca pana la congresulu viitoriu se se pregatésca statutele in acestu obiectu.

a-le dieceseloru Arad si Caransebesm." P e cand propune­r e a m o t i v a t a a comisiunei si p r imi t a de congresu dupa p remi t e r ea a loru 7 considerante . . s u n a :

„Considerând in fine că eventuala infi-intiare de eparchii noue nu pbte impedeci impartirea aces­tora fonduri intre eparchiele de acum a Aradului si Caran­sebesiului, de ore-ce la infiintiarea de eparchii noue, toc­mai asia de lesne si tocmai dupa aceasi cheie se vor pute escinde si părţile ce le vor corn pe te noueloru eparchii — propune ( comis iunea) : „Veneratulu congresu se enuncie mai antaiu in principiu necesitatea impartirei fonduriloru comune intre dieces'a Aradului si Caransebesiu/u, si trans­punerea loru in administraţi'a respectiveloru consistorie eparchiale." Aces t ' a este p ropunerea genu ina a comi­siunei fonduri loru comune si adeve ra tu lu conclusu enunc ia tu de congresulu din 1878, cu p r iv i r e la im­p a r t i r e a fonduri loru. U n u conclusu acest'a, care cuprinde apriatu impartirea fonduriloru fara privire la infiintian-dele noue episcopii. No t . Red .

Afacerile scolare s'au regulatu in modu pro-visoriu prin „Regulamentulu, pentru organisarea provisoria a invetiamentului in metropoli'a orto-docsa romana din Ungaria si Transilvania," — cele epitropesci inse au remasu neatinse pana in diu'a de astadi. Deci considerando cà con-clusulu Nr. 105. din 1868 inca nu este esecutat:

considerandu, cà afacerile epitropesci se prac­tica in moduri diferite in diferitele eparchii ;

considerând, cà cu deosebire organisarea uni­forma a esactoratului in sinulu consistorieleru este o necesitate adune simţită, facu urmatórea propu­nere :

Congresulu metropolitanu se insarcinéza, ca folosindu-se de materialulu, ce se cuprinde in aclusulu lit. DJprot. congr. din 1868, precum si de usulu si regulamentele speciale ce in acesta privintia se vor fi aflandu pe la consistoriile eparchiale, se elaboreze unu proiectu de regu-lamentu pentru afacerile epitropesci in intréga metropolie de jos pana susu. Acel'a inca de tim­puriu se-lu comunice consistorieloru eparchiale cu însărcinarea de alu inaintâ pe langa opini-unea loru la respectivele sinóde eparchiale ca se-si faca reflecsiunile asupra lui si provediutu cu acele se-lu retramita la consistoriulu metro­politanu, care apoi din intregulu materialu se pregatésca unu proiectu menitu pentru congre­sulu viitoriu, si tiparindulu se-lu comunice depu-tatiloru congresuali deodată cu convocarea loru la congresu.

Totu depui P. Cosma mai presenta urma­tórea propunere:

Paragrafulu 139. alu statutului organicii dis­pune, ca decisiunile deosebiteloru senate consis­toriale se se puua numai decât in lucrare „a f a ­r a d e c e l e a p e l a b i l e " , cari in casu de apelatiune sunt a se substerne consistoriului me­tropolitanu spre decidere finala,

ér dupa §. 166 agendele senatului strinsu bisericescu sunt: a decide finalmiute căuşele „ a p e l a b i l e " si apelate.

Prin urmare ambii §§. presupunu cà sunt si cause n e a p e l a b i l e dela consistoriulu epar-chialu.

Considerandu inse, cà nici in Statutulu or-ganicu, nici intr'altu modu n u s u n t n o r m a t e c ă u ş e l e n e a p e l a b i l e ceea ce deoparte incuragiéza pe suplicanţi a apela cause, cari dupa natur'a loru n'ar fi apelabile; ér de alta parte da ansa consistorieloru eparchiale, a res­pinge din oficiu, chiar si apelatiuni, cari in in-teresulu bisericei trebue se fie apelabile, prin ce se provoca uemultiamiri in poponi si conflicte intre forurile bisericesci, facu urmatórea propunere:

„Consistoriulu metropolitanu se insarcinéza cu elaborarea unui proiectu de normativu, care

se contiena tote căuşele neapelabile dela consis­toriulu eparchialu, avendu a-lu substerne procsi-mulni congresu.

Pana atunci inse, tote căuşele apelate in terminu legalu sunt de a se inaintâ la consisto­riulu metropolitanu spre decidere finala."

Cu acestea siedinti'a se incheia, er cea urmatore se anuntia pe mane la 10 ore a. m.

Siedintiele III, si IV, (din 3 si 4 octobre) au fost, asia dicand, absorbite de desbaterile pasio­nate asupra verificarei unoru deputaţi, a caroru alegeri erau protestate. Totu ce putem înregis­tra din lucrările congresului in aceste doue dile este propunerea deputatului P. Cosma, referitore la editarea cartiloru bisericesci cu litere latine prin care se atrage atenţiunea sinodului episco-pescu asupra editarei si revisiunei cartiloru bi­sericesci pusa in prospectu de catra santulu si-nodu alu bisericei din Romani'a. Propunerea mo­tivata si primita din partea congresului in sie­dinti'a VII suna astfeliu:

Este sciutu, ca santulu sinodu din România a decisu revidiarea si editarea cartiloru biseri­cesci cari se voru tipări atât cu litere latine, cât si cu litere cirilice.

Dupa regulamentulu sanctionatu deja, refe-ritoru la acesta editare se va constitui unu co-mitetu, compusu din persone competente, posie-diendu cunoscintiele teologice si limbistice, ne-cesarie la traducerea cartiloru bisericesci din limbile, in cari au fost ele scrise, si din cari s'au tradusu in limb'a romana, spre a pute veri­fica acele traduceri, s i a l e p e r f e c t i o n â u n d e v a c e r e t r e b u i n t i ' a .

Nu este vorba deci de o simpla retipărire a cartiloru bisericesci cu litere latine, ci de o e m e n d a r e a e d i t i u n i l o r u e s i s t e n t e i n t e c s t si in limba.

Considerandu câ cestiunea tiparirei cartiloru bisericesci cu litere latine s'a resolvatu la noi inca mai nainte decât in România, — câei in urm'a esibitului sinodului eparchialu din Aradu Nr. 101. ex 1871. congresul nostru din 1878. prin conclusulu seu Nr. 180. „constatandu nece­sitatea, de a se tipări cărţile bisericesci cu li­tere latine, cestiunea acesta o deriva la sinodulu episcopesen spre apreciare."

Considerandu câ biseric'a ortodoesa romana in tote provinciile locuite de Romani are una si aceeaşi limba, câ pana astadi se folosesce ă& acele-si editiuni a cartiloru sale procurate in trecutu, cele mai multe, chiar si in România, din patria nostra..

Considerând, câ amendarea ce o va afla de necesara comitetulu, care va edita in România cărţile bisericesci vrend nevrend se va accept^

«i la noi, •— si presupunendu, cà editiunea emen­date facuta cu precautiune si cu pricepere de lucru, astadi trebue se fie mai perfecta decât editiunile vechi — este si de doritu, ca se se accepteze.

Prin urmare este o necesitate inevitabila, ca acelu orgauu, care in provincia nòstra me­tropolitana este chiematu, a se ingrigi de edi­tarea cartiloru bisericesci nu numai se fie infor-matu pe deplinu despre schimbările, ce au se intre in tecstulu cartiloru, dar se conlucre chiar la staverirea acelora, ca se nu se strecóre in bise­rica iunoiri, de cari elu n'ar ave scire si cari nefiindu corecte ar pute deveni stricacióse.

Din aceste considerante imi iau voie, a face urmatórea p r o p u n e r e :

Sinodulu episcopescu se recérca, ca tragan-dusi informatami autentice despre modulu, in care se intentionéza in Romania rcvidarea si edi­tarea cartiloru bisericesci cu litere latine, se-si valoreze influentia sa canonica la reviderea tec-stului, ér retipărirea cartiloru bisericesci cu litere latine pentru bisericile din provincia nòstra me­tropolitana se o efeptuésca in tecstulu staveritu si cu ortografia adoptata acolo.

In siedine a V. (5 octobre) dupa autentica-rea protocóleloru siedintieloru anteriore si verifi­carea unoru deputati, siedinti'a se suspinde pentru a se face consultare in privinti'a alegerei comi-siuniloru. Redeschidiendu-se apoi siedinti'a se alegu urmatórele comisiuni:

Oomìsiunea organisatóre : Nicolae Popea, loan Bechnitz, I. Bran de Lemenyi, Ieroteiu Be-lcsiu, V. Babesiu, loan Bartolomeiu, Iuliu Pe-tricu, Part. Cosma, Alecsandru Popoviciu.

Comisiunea bisericésca: Simeonu Popescu, Iacob Bologa, Nic. Gaetan, Meletie Dreghiciu, Filaret Musta, At. Cimponeriu, Stefan Antonescu, Teodor Pop, A. Michailoviciu.

Comisiunea fonduriloru comune: Nicolae Cristea, loan cav. de Puscariu, Anania Trambi-tasiu, I. Chirilescu, Dr. losif Gallu, V . Babesiu. N. Andreeviciu, Iuliu Petricu, At. Cimponeriu.

Comisiunea scolastica: Dr. II. Puscariu, Dem. Comsia, An. Trambitasiu, Petru Suciu, Dr. G. Popa, Ion Lengher, N. Audreeviciu, I. Ionasiu, G. Ioanoviciu.

Comisiunea financíala : loan Ratiu, loan cav. de Puscariu, Eug. Brote, Alees. Ioanoviciu, Iu­liu Petricu, George Serbu, Georg. Craciunescu, Sig. Popoviciu, Paulu Rotariu.

Comisiunea petiţionara: Zacharia Boiu, Ale-sie Popoviciu, Mieli, cavaleru de Iacobici.

Din siedintiele VI si VII, (diu'a 6 si 7 Oc­tobre) n'avemu aprópe nimicu de notificatu. Dupa verificarea unoru deputati avea se urmeze la or­dinea dilei referad'a comisiunei bisericesci asupra

raportului dela senatulu bisericescu alu consisto-riului metropolitanii. Comisiunea insa pe cuven-tulu câ raportulu consistorialii ar fi neesactu si defectuosu propune a-se transpune consistoriului spre întregire si coregerea scaderiloru materiale. Cougresulu insa, la propunerea deputat, cav. de Puscariu, îndruma comisiunea se vina cu raportu in meritulu lucrului.

C u v e n t a r e pentru dumineca a XX-a după Rosale

D e d i c a t a I l u s t r i t a t i i Sa le P r e a S a n t i t a l u i D o m n u

I0ANU PQPASU Spiscopulu Caransebesiuku.

„Era daca s'a apropiata de porţile cetăţii, eta scoteau pe unu mortu, tiiulu uuulu nasoutu alu maicei lui si acest'a eră veduTâ." (Luc'a VII. 12.)

D u p a ce vindecase Man t . nos t ru I i susu Chr is -tosu pre se rv i to r iu lu su tas iu lu i , a plecatrs I n b . A . c a t r a ce t a t ea N a i n din Gralilea. N a i n t e inse de a i n t r a in aces ta ce ta te , se pet recu o scena d in te cele mai dorerose si ja ln ice . Tocmai a tunc i duceau adecă l a r epausu lu vecinicu pe unu teneru , pre uniculu fiiu a lu maicei sa le veduvi te . Ce conduetu t r i s t u ' . "Ce pr ive l i sce sfas i i tor ia de in ima ! Aces t a mama neno­roc i ta pe rcu rge acum a dou'a ora aces tu d r u m u fa-t a l u ! N u de mul tu u r m a tocmai p re aci unu i s icr iu iubi tu , unu i t r u p u rec i tu seeera tu de ne indura t ' a cosa a mor ţ i i , t r u p u l u b ă r b a t u l u i ei si acum pe t r ece p re acel 'a a lu fiiului seu, a lu unicului seu rad imu, a lu unicei ei mangae re si spe ran t i a , ca se-lu predee pamentu lu i , ca se v6da cu ochii sei cum îlu î n g h i t e mormen tu lu !

D e câ te ori se pe t rece scen 'a aces t ' a î n a i n t e a nos t r a I u b . A . De câte ori vedemu noi mame vedu­v i t e pe t recendu pre fiii sei l a vecinic 'a od ihna si do-r e r ea loru ne cuprinde si p re noi, pe rde rea loru ne-r e p a r a b i l a lovesce aduncu in inimile nos t re . No i ne implemu de i n t r i s t a r e , noi ne p redam dorer i i si de-p l angemu d inpreuna cu ele sor tea a m a r a a loru 1

E u inse cunoscu Iub . A. o mama si mai j a l n i c a si î n t r i s t a t a , o mama, ca rea mai in to t a or 'a dep lânge pe rde rea unu i fiiu iubi tu . Aces t a mama duoiosa es te s an t ' a biserica. F i i i deplânşi sun temu noi. E a n i dep lânge cu lacr ime a m a r e nior tea nos t ra , nu cea firesca ci mor t ea sufreteloru nos t r e . Man t . Chr i s tosu i ese ina in te si ei ca odiniora veduvei din N a i n . Si ei i dice cuvintele m a n g a i t o r i e : nu p l â n g e ! Si p re fiii ei se nisuesce a-ii invie pr in ca ldur ' a iubi-re i sale , d a r a v a i ! aceste suflete sun t adese, p r e a adese reci, sun t neascu l t a to r i e , sun t pe rdu te , s u n t mor te , p e n t r u to tdeun 'a pre v e c i !

Si voi I u b . A., ca r i v e r s a ţ i l ac r ime la dore rea s t r ă ina , se n u p l ânge ţ i d inp reuna cu maic 'a n o s t r a î n t r i s t a t a ? Voi car i compăt imi ţ i p re a l ţ i i si deplân­ge ţ i perder i le loru, se nu dep lânge ţ i pe rde rea sufle-t e lo ru vos t re ? Ca se faceţi aces t 'a , ca uni i d i n t r e

creş t in i se n u mai pers i s te in r e t ac i r i l e loru, v e n i ţ i se vi a r e tu as tad i ce facemu noi prin pecatu.

P r i n peca tu noi 1. ne impot r iv imu lu i Ddieu . D a r ca se cuno-

scemu acés t 'a mai b ine se ne i n t r e b a m u i n a i n t e de t ò t e : ce este pecatulu ? E s t e ca lcarea parunc i lo ru a celuia, ce a facutu cer iu lu si pamen tu lu , ved iu te le to t e si nevediu te le . E s t e desconsiderarea legei a ce­lui ce daruesce vié t i 'a si o sus t iene , a c rea toru lu i , ce a pusu in t r u p u r i l e nòs t re fragile o schin tee din lu-min 'a sa : sufletulu. E s t e o ocara făcuta pă r in te lu i a t o t u bunu, care le ni-a pusu legi le sa le man tu i tó r i e , ca se nu poticnimu, cuven tu lu seu descoperiţ i i ea se n e lumineze, ca re l e ne hrariesce cu t r npu îu , ne adapă cu sângele F i iu lu i seu si cu Ta ine le si da ru r i l e sale n e a p a r a si ne in ta resce . E s t e ca lca rea voei a pă­r in te lu i ingr i j i tu si milosu, care le rad ica p r e celu cadiu tu , i n d r é p t a p re celu r e t a c i t u si nu c ru t i a os-t ené l ' a ca se afle, se inforca, se rad ice , se m a n t u é s c a p r e celu pe rdu tu . Aces t ' a este peca tu lu . E s t e deci ev identu , cà p r in t r ensu lu omulu „a intinsu man'a sa asupra lui Ddieu si s'a incumetatu asupra acelui Atot Poternicu." (Iov. X V . 25 . 26.) E s t e ev identu cà p r in peca tu ne improt iv imu lu i Ddieu . Si óre ce r e s u l t a din aces ta impot r iv i re ? Mani ' a si pedéps 'a lu i Ddieu . Ddieu este mai mare le , s t a p a n u l u nos t ru . Si dèca se in t empla ca noi se ne opunemu m a c a r a n u m a i ma i ma-r i lo ru nos t r i pamentesc i si legi le loru se le batjoeu-rimu calcandule in pi t ióre , au nu este a d e v e r a t u cà avemu se a s t ep t amu man i ' a si se pr imimu pedéps 'a lo ru ? Dd ieu este pă r in t e l e nos t ru . Si dèca prunc i i vos t r i se impot r ivescu voue a r e t andu- se neascu l t ă to r i , a u n u este a d e v e r a t u cà farà de c ru t i a r e i i pedep­s i ţ i p re densi ? Inse ceea ce faceti voi cu prunci i Vostri si ceea ce facu mai mar i i lumesci eu că lcă tor i i de lege, aceea face si Dd ieu cu cei ce cuteza se se opună in t en t iun i lo ru sa le san te , càci éca ce dice pr in g u r ' a prorocului : „ Voiu pedepsi pre impotrivitorii mei si-mi voiu resbuna asupra neamiciloru mei." ( Isa ia 1. 24.) A s i a d a r a împot r iv i rea n ò s t r a séu ma i bine disu pe­ca tu lu aduce a supra n ò s t r a mani ' a si pedéps 'a lu i Ddieu . Si cum se sevirsesce acés ta pedépsa o scimu din g u r ' a F i i u l u i seu carele a s i gu ra cà : „Pre cei rei cu reu ii va perde" (Mat. X X I . 41.) càci „plat'a peca-tului este mórtea" (Rom. V I . 23), mór t ea sufletului in foculu eelu de veci !

2. P r i n peca tu ne l a p a d a m u formalmin te de Ddieu . Iub . A. ! Dèca supuşi i unei impera t i i se im­pot r ivescu s t apan i re i lo ru si se a l i ază tocmai cu con­t r a r i i ei, a u nu abdieu ei pr in acés t 'a f ideli tatea ce au j u r u i t ' o s t ăpânu lu i lo ru ? I n se vedeţ i l ub i t i l o ru ! no i suntemu supuşii , noi fiii impera t i c i lui Ddieu . Ne-am supusu iniperat ie i sale iu st . botezu. A m u recunoscutu p r e Mant . Chr i s tosu de r ege alti nos t ru ju ru indu- i a scu l t a r e si f ideli tate. A tunc i amu fostu pus i apoi in numeru lu celoru alesi si amu promisa a calca in noi t ò t e pornir i le ordinar ie a le t r upu lu i . I n se a ven i tu ór 'a, f a ta l ' a óra in carea tocmai aces te po rn i r i ne-au invinsu p r e noi. L u m e a momindu-ne cu p lăce r i nee r t a t e , omenii s t r i c a ţ i seducandu-ne p r in cuv in te amag i tó r i e , ne-am facutu se r u m p e m u credin-t i ' a , se abdicemu fidelitatea. F a c e n d u acés t ' a este in-v e d e r a t u cà ne-am despar t i t u de s t apanu lu , de bine-facetor iulu , de pă r i n t e l e , de Ddieu lu nos t ru si ne-amu a l i a t u cu con t ra r iu lu lu i cu peca tu lu . E c a aci lapa-darea , éca cum peca tu lu ne despar t e de Dd ieu ! Si dèca amu cunósce celu p u t i n u primejdiós 'a s t a r e in c a r e a ne aflamu pa ra s indu d a r u l u 1 inse v a i ! ochii

| nos t r i orb i t i de farmeculu si orgol iulu v ie ţ i i nu vedu ca lea p re ca rea amu a p u c a t u ! Ca si fiiulu nemul t ia -mi to r iu din evange l ia res ip imu t ò t e comorile inimei si a sufletului. Mani le nòst re le in t indemu dupa lu­c r u r i s t ra ine , ochii nos t r i ii pascemu cu pasiune p r e loeur i opr i t e , p i t ióre le nòs t re desve t ia te a mai ambia p r e că ră r i l e v i r tu ţ i i , a luneca pre calea fa rade leg i -loru, p re aceea cale l a t a si b ă t u t a , ca rea duce in fundulu iadului !

Si ca rea e u r m a r e a ? Vediu t ' a t i , aud i t a t i vre-o d a t a ca Ddieu se fia facutu mila cu cei ce s 'au la-p a d a t u de densulu ? Nu î B a inca a t i p o t u t a vedea, cà „cei ce au ar atu nedreptatea si au semenatu, fărădele­gea, au si secerat'o." (Iov. I V . 8.) A t i p o t i t u vedea si v ' a t i po tu tu convinge, ea „precum dreptatea duce la viétia, asia celu ce urmaresce reulu merge la morte." (Prov . X I . 19.) Càci é t a ce osânda aş t ep ta pre cei ce p r in pecate le loru se l a p a d a de Ddieu. „De nu va remane cineva intru mine se va scote afara ca viti'a si se va usca" ( Ioan X V . 6.), si éras i : „Celu ce se lapada de mine inaintea ómeniloru, me voiu lapadd si eu de elu îna­intea Părintelui meu celui din ceriuri." (Mat." X. 33.) D e aci u rméza inse

3. cà pr in p eca tu facemu ca Dd ieu se ne p a r a -sésca p re noi. A u nu es te a d e v e r a t u cà voi I u b . A. p ă r ă s i ţ i numai de câ t cas 'a aceea, in ca rea vi se face vre-o injur ia ? Au nu este adeve ra tu cà n u m a i cu cea mai m a r e i nd igna t i une vi aduce ţ i amin te de lo­culi! in ca re le vi s'a i n t emp la tu a s i a c e v a ? D a r én vede ţ i acum ce face c res t inùlu p r in peca tu lu seu ! E l u es te templulu , elu lacas iu lu i n t r u care le Man t . Chr is tosu pe t rece cu prefer i re . „Au nu sciti cà sun­teti templulu lui Ddieu si cà Duhidu lui Ddieu locuesce intru voi" ( I . Cor. I I I . 16.), dice Apostolu lu , è ra Dom-nulu n i spune ap r i a tu : „De me iubesce cineva, va pazi cuventulu, meu si Tatalu meu lu va iubi si vomit veni la elu si vom face locasiu la dènsulu." ( Ioan X I V . 23.) Aees tu locasiu t r e b u e se fia cu ra tn si s a n t u si demnu de s t apanu lu , ce locnesce in elu. E i dar pr in peca tu óre nu p a n g a r i m u noi aees tu locasiu si panga r indu lu óre nu. facemu noi eea mai inare in jur ia s t ăpânu lu i ce locuesce in t r ensu lu ? A u nu va pa ra s i aees tu s ta-p a n u locasiulu p a n g a r i t u cu ind igna t iune ? Vede ţ i d a r a Iub . A . cà este d rep tu , ca „deca ne lapadamu noi de elu se se lapede si elu de noi." ( I I . Tim. I I . 12.)

N a i n t e cand eramu cura t i p recum amu esi tu din m a n ' a z id i tor iu lui , c and lumea cu p lăcer i le ei desier te inca nu ne venase , — a t u n c i ah ! a t u n c i e ramu inca

! in darn , a tunc i inca e ramu fiii lui , de car i sufletulu lui se bucura . P r e c u m p runcu lu farà de gr i ja îs i culca capulu pre s inulu iubi tor iu a lu mamei sa le si dorme aci dulce si dinu, as ia tocmai asia noi a tunc i punen-du-ne t ò t a spe ran t i ' a n ò s t r a in pă r in te l e cerescu, e ramu l inisci t i , as ia de Unisciti., precum numa i vir­t u t e a potè l inisci! D a r a acum dupa peca tu , éca cà l in i ş t ea s'a dusu si pacea sufletésca ne-a pa ras i tu . P r e s t e sufletulu nos t ru l ips i tu de v i r t u t e a s b u r a t u o suflare gh ia t iósa ca de i e rna si l 'a amor ţ i t a . E l u es te r èce si nes imt i tor iu , càci s'a fur is ia tn peca tu lu in t r ensu lu si a produsu aci devas tă r i l e , ce le aduce i é rn ' a i n n a t u r a . A h ! aces ta i e rna cum amort iesce ea t ò t e , cum s t inge ea t ò t a vege t a t i r nea . F l o r i l e s i -au aflatu o mor te g r abn ica in néu 'a , in ge ru lu ei. Cer iu lu este posomori tu si t r i s t u si acoper i tu puru­rea cu nor i . N ó p t e a cea l u n g a sosesce de g r a b si ei i u rméza o recé la ca de mormentu , unu gerii te -ribiiu ! E c a icón'a, a d e v e r a t ' a icòna, t r i s t ' a si dore-rós 'a icòna a sufletului p a r a s i t u de D d i e u ! O i e rna

infr icosiata l 'a ajunau si p r e elu i e rna peca tu lu i si a amor t i tu to t e in t r ensu lu . T o t u ce e ra bunu . ce e ra p lacu tu si consacra tu lu i Ddieu a cu t rop i tu ea s t ingendu t o t a v ie t i ' a sp i r i t ua l a . M o r i l e v i r t u ţ i i aple-candu-le le-a f rantu si sufletulu a deven i tu astfelu rece ca unu mormentu , t r i s t u si morosu ca unu ce­r iu acoper i tu cu nori . Apoi v ie t i ' a omenesca l ips i t a de da ru r i l e lui Ddieu este s c u r t a ca o di de ie rna , ea t rece iu te si de g r a b a ca o nă luca , si-i u rmeza ndp tea cea lunga, nop tea cea infricosiata a mor ţ i i cu resp la t i l e ei, cu munci le e i ! O ! I u b i t i l o r u ! este infr icosiatu a cădea in astfelu de s t a r e in manele Ddieu lu i celui viu ! Câci eca „venturatorea este in inan'a sa si curatiendu aria sa va adună graulu in granariidu seu, era plevele le va arde cu foculu cehi nestinsu." (Mat. I I I . 12.)

Eca da ra Iub . A. ce facemu noi pr in peca tu . Ne impot r iv imu lui Ddieu, ne l apadamu de Ddieu si-lu facemu pre E l u pă r in t e l e a to tupo t e rn i cu se ne pa rasesca p re n o i ! Si acum sciindu aces t 'a se mai fia vre-unnlu i n t r e noi, care le se mai r e m a n a in re-t a c i r e a sa de p a n a a c u m ?

Se nu fia Domne ! se nu fia ! câ eca p l in i de poca in t i a a l e rgamu l a T ine si b a t a n d u - n e pep tu lu s t r i g a m u : P ă r i n t e g r e s i t amu in ceriu si i na in tea T a si nu mai sun temu demni de a ne numi fiii T e i ! Pr imesce-ne deci ca p re nisce a r g a ţ i , ca p re nisce s lugi ne t rebnice , numai n u ne pa raş i , numa i nu ne lasâ , numa i nu- t i in toree fat i 'a T a de c a t r a noi, ci inv ia sufletele nos t re din mor tea peca tu lu i , p recum a i inv ia tu pre fiiulu veduvei din Na in , câci si noi sun temu luc ru lu man i lo ru T a l e si numele T e u chia-mamu in v e c i ! Aminu.

Sredis tea-mica , 28. Sep temvre 1881 .

Miha/u Juica, presbiteru ort. rom.

Observări critice de Trifon Militarii!, capelanulu bisericei gr. or romane in Satulu nou, asupra

opului compus de euviosulu părinte ierodiacon Simeon Popescu si intitulatu .Pnevma in Ifficoeno-Cocstaatinopolitaiium."

„Pnevma" pă r in t e lu i Simeon, dedica ta P r e a Cu-voisiei Sale Domnulu i A r e h i m a n d r i t si v icar iu archie-piscopescu Nicolau Popea , a n u n c i a t a in Te legrafu lu R o m a n / au a p a r u t u in Tipograf ia a rcbid iecesana in Iun ie a anu lu i curen tu . Cetind anunciu lu , m'amu si ad re sa tu i n d a t a p ă r i n t e l u i Popescu , carele n ' au i n t a r d i a t u a-mi respunde forte afabilu, promi t iendu-mi, câ inda ta dupa finirea t i pa r i r e i v a t r i m i t e esem-plare le comandate . A r d e a m u de cur ios i ta te , p e n t r u câ deja operele sale an te r ioa re facura impres ione mare a supra mea, si ' lu s t imamu deja ca pre unu l i te-r a t u bisericescu cu erudi t iune si d i l ig in t i a d is t insa . Sc r i e rea a ş t e p t a t a cu a t â t a cur ios i ta te a p a r e in fine, si delocu dupa pr imi re am si cet i to . Opulu aces t ' a p rodusa in mine s imt i amin te cu t o t u l u opuse.

A d m i r â n d u deopar te ca l i t ă ţ i l e lui eminente , t r ebu i amu se me i n t r i s t u aflandu unele idei he te ro-docse, spr i j ini te cu m u l t a dibăcie de D l u au to ru . S imt iementu lu de r eve r in t i a devenise si mai in tens iv ; înse si supe ra rea mea devine si mai mare , cunoscandu per icolulu aceloru idei. M'am supe ra tu din adancu lu inimei convingandume, câ doct r ine le D lu i au to ru t i n d u a der îma bar ie re le red ica te de sfintele s inoade ecumenice, acele ba r i e re , de cari n ' au fostu permisii a se a t inge nici cei mai genia l i sfinţi pă r in ţ i , nici cei ma i e rud i ţ i l i t e r a ţ i bisericesci, si in specialu m'amu

mahn i tu , câ acelea doctor ine t indu a r e s t u r n â in t r egu i nve t i amen tu lu bisericei romane ortodoxe r e l a t i vu la dogm'a i n t rupa re i , ori a-o infa t is iâ ca pe o biser ica ere t ica in punc tu lu acest 'a .

Mul tu t impu m'am l u p t a t u cu mine ensumi. Reve r in t i ' a si desamagi rea , aceste s imt iaminte opuse, forte m'au t u r b u r a t u , si dupa o l u p t a i n t e r n a inde-l u n g a t a inv inse amorea p e n t r u c red in t i ' a or todocsa. R e g r e t u forte câ sum cons t rensu a combate nisce idei con t ra re ortodocsiei , pen t rucâ sun t profesate de ba rba tu lu m u l t u s t ima tu de mine . D a r n ' am ce face, câci me aflu in pos i t innea cr i t ica de a a lege i n t r e r eve r in t i ' a c a t r a dogmele bisericei, nos t re si r eve r in t i a ce o amu p e n t r u unu b a r b a t u s t ima tu de mine. A l t a cale de scăpare n 'amu a v u t u ; t r ebue se supr imu afecţiunile personale , si se'mi inpl inescu da-to r in t i a de cres t inu si de preotu .

M'amu reso lva tu a ccmbate din opulu mul tu s t ima tu lu i a u t o r u cele ce sun tu de combatulu si de condamna tu din punc tu de vedere s t r i c t u dogmat icu .

Opulu Dlu i au to ru l 'amu s tud ia tu cu t o t a dili-g in t î ' a si ser ios i ta tea , nisuindume a fi d r e p t a fa t ia de au to ru inse si sorupulosu in ceea ce pr ivesce dog­mele. L a esaminarea pr incipie lorn euunc ia te in opulu „Pnevma" , nu sumu condusu de s imt iamin te ostile, nici p redomina tu de pasiune seu preocupat iune , câci m'am apuca tu de cr i t ica numai dupa ce mi-a snc-cesu a supr ime t o t a a fec ţ iunea amica la s i r e s i m t i u l u or todocsului , dupa ce s 'au r e s t a u r a t u ecui l ibr iulu i n t e rnu lu i meu, celu a l t e r a t u pr in l u p t ' a s imt iamin-te lo ru opuse. Me t e m u inse câ mi se va i n p u t â indu lg in t i a p r ea mul ta si l ipsa de energie la com­ba te rea uuoru pr incipi i des t ruc t ive si primejdidse in t r ege i biserici ortodocse. Recunoscu cu t o t a since­r i t a t e a , câ n ' a m u scusa fa t ia de i n p u t a r i de aces te .

Deci aflu cu cale a espune p u n c t u l u meu de manecare , din ca re amu purcesu la dejudeearea, si la c r i t i ca rea „ P n e v m e i . " Domnu lu au toru espr ima ceea ce s imtimu to t i , candu diee in prefa t i ' a opului s e u : ,.In Tbeoiogie sun temu de t o tu seraci . N u n u m a i p roduc te or ig inale , da ru nici t r a d u c t i n n i de opere bune din al te l imbi nu pu temu in r eg i s t r â deca tu u n u p rea modes ta numeru , ca unu incepu tu sfiiciosu. I n specialu p re t e renu lu spinosu biblico dogmat icu nu s'a facutu nici ba t e r u n u micu incepu tu . V a s t ' a l i t e r a t u r a a S. S. P a r i u t i este d a t a u i t ă r i i . "

Adeve ru lu aces t ' a nu l 'amu scapa tu din vedere l a scr ie rea cri t icei . L a esc lamarea despera ta au fostu adusu D l u au to ru comparandu biser ic 'a si c lerulu nos t rn cu celu a lu a l t o ru confesiuni favor i te de sor te , si du re rea e sp r ima ta in cuvin te le c i ta te p rov ine de acolo câ D l u au to ru pr iv indu la decad in t i ' a c le ru lu i ortodocsu, s 'au apr insu de dorulu, ca se v a d a oda t ă scosu din i n tune recu lu nesci in t ie i si c lerulu r o m a n u si t o t u asia de cu l tu , p recumu e e lerulu a l t o ru con­fesiuni, S p r e r ea l i sa rea dor in t ie loru sale, D l u au to ru a u si po rn i t u pe calea cea spinosa a sci intei dogma­t ice cu propusu lu firmu de a face incepa tu lu in r a -m u r ' a aces t ' a de se i in t ia teologica. Se nu u i t a m u inse , câ t o tu incepu tu lu e greu, si se incura jamu pre ince-pa to r iu lu . I n t en t i unea cea nobila m'au si i n d e m n a t u se fiu modera tu chiar si in acele locuri , unde ca or­todocsu a r fi t r e b u i t u se a ruucu ana t eme fu lminante in D l u au to ru . E u nu potu crede câ u n u b a r b a t u si p reo tu ortodocsu a ru fi capabi lu se c la t ine cu in­t e n t i u n e a s tâ lp i i ortodocsiei .

In opulu Dlu i au to ru vorbesce na t iona l i s tu lu celu inf lacara tu , care le voiesce se arediee c le ru lu iub i te i

sa le n a ţ i u n i l a aeelu g r a d u de c u l t u r a teologica, in care le se afla c lerulu a l t o ru biserici . Zelu lu i n v a p a i a t u na t iona lu , p reocupa t iunea p e n t r u t em 'a ce si-a pro-pus'o l 'au si indusu p r e D l u a u t o r u in eror i g r a v e dogmat ice si discipl inare .

Caus 'a eroror i loru a c e s t o r a avemu se o cau t am inca si a l tu unde. Eoeu l a r e l e ortodocse din r e sa r i t u , ca re au l u m i n a t n secoli i n t r eg i si Resa r i t u lu si A p u -sulu, care au l u m i n a t a i n t r ég ' a Biser ica ecumenica mai t o t e s 'au s t insu in evelu mediu. P e n t r u aceea si sun temu constr insi , a ne cas t iga sci int iele cele mai ina l t e in p ă r ţ i l e apusului , p e n t r u aceea si b ă r b a ţ i i des t ina ţ i p e n t r u pos tu r i mai ina l to se p r e p a r é z a fa-candusi s tudi i le l a i n s t i t u t e s t r e ine . J u n e l e i n se t a tu de sc i in t ia nu in t r éba de or iginea izvorului , ap ' a cri­s t a l ina ori catu de l impede to tuş i conţ ine si ceva din nomululu albiei, theologi ' a apuséna, fie ea ori ca tu de î n a i n t a t a si c u l t i v a t a t o tu ş i conţ ine si abe ra t iun i , si ceva p a r t i c u l a r u l si eterodocsu. J u n e l e ortodocsu absorbe deodată cu ap 'a c r i s ta l ina si nomolulu ei. Ajungendu a#asa la a i sei, apl icanduse in pos tu la des t ina tu p e n t r u elu, nu- i succede a separa t o tu no­molulu, si a r e t iné numai a p ' a l impede. E n t u s i a s m a t u p e n t r u cu l t u r ' a cea i n a l t a s t r ă ina , c a r e a au a v u t u i n r i u r i n t i a a t â t u de pu t e rn i ca a sup ra desvol ta r i i sale sp i r i tua le , i n c a t e n a t u de s t im 'a ce a r e p e n t r u i l u ş t r i i sei inve t i a to r i , ii este i n c a t e n a t a si facu l ta tea dis-t inge re i i n t r e a u t o r i t a t e a sciintifica s t r ă i n a si i n t r e a u t o r i t a t e a dogmat ica a bisericei sale . Acele s t r ă ine a u t o r i t ă ţ i — de a l t cum i lus t re — pr in e rud i t iunea si p r in renumele l o m farmecă ochii c red in t ie i si t im-pescu aceiu s imtiu a l u ortodocsi loru, care s imtiu e cu g r e u alu defini.. Aces tu s imtiu an condusu p r e ortodocşi in res t impulu veacur i loru in tuneeóse in-t r ' u n u modu a t â t u de admirabi lu , inca tu biseric 'a o r i en t a l a si in epoca decad in t ie i l i t e r a t u r e i biseri-cesci au remasu scu t i t a de re tac i r i l e apuseni loru . Aces tu s imtiu a fostu p l a n t a t u in in im'a ortodocsi­loru de p r e a sfantulu d u c h u : I n r i u r i n t i e i s fanţului duchu avemu se scriemu si conservarea cea minu­n a t a a or ig ina l i t ă ţ i apostolice si a genu i t a t i de cre-dint ia , cu carea cu to tu d r e p t u l u se l a u d a biser ic 'a ortodocsa.

(Va urma)

€ o i i c u r i e i De ora ce conformu ordinatiunei Ven. Consist, eparchialu

gr. or. oradanu din 28 Iuniu 1885. Nr. 527. B. la rogarea comit, par. din comun'a O. i lomoroş i f , care apartiene la prot. gr. or. alu Oradi-mari s'a ordinatu escrierea si publicarea de concursu pentru alegerea de capelanii, pe langa veeranulu parocliu Dumitru Papp, care eoncursu in fo'i'a officiosa Biseric'a si Scol'a sub Nr. 16. anul ii curinte s'a si publicatu, alegerea nu s'a potutn efeptui, pentru acea se escrie si publica de nou concursu pentru alegerea capela­nului, in numit'a parochia care este de prima clasa, cu terminu de alegere pe i Noenrvre a. c. dimineti'a dupa celeb. s. liturgie.

Emolumintele suntu: 1. Una sesiune de pamentu aratoriu si fenatia cu competin-

tia de pasiune, din sesia de pamentu dupa usulu vecMu se poftesce a se dă unu lantiu, — jugeru — de pamentu pe partea cantorului.

2. Birulu preotiescu dela 64 Nre de case cu pamentu pro-Tediute câte una vica de bucate dela to'ta cas'a. in cucurudiu; era dela 152 Nre dela tdta casa câte o jumătate vica de cucurudiu.

3. Stolele indatinate pentru tdte fnnctiunele preotiesci. Se notifica ca din birulu preotiescu este a se dâ pe partea

cantorului bisericescu cand va fi aplicatu siese cubule de cucurudiu la anu, era sfatului bisericescu pre anu trei cubule de cucurudiu pentru strângerea birului.

Din veniturile preotiesci mai susu amintite alegandulu cape-lanu pana va trai veteranulu p.jrochu se va folosi numai de a treia parte, va fi capelanulu provediutu si cuartiru liberu.

Fiindu paroehi'a din O. Homorogu de clas'a prima, doritorii de a recurge sunt avisati recursurile sale provediute cu doenminte la parocbia de prima clasa recerute a le substerne protopresbite-rului concernente Siineon Bic'a in Oradea mare. — Nagy-Vârad pana in 29 lunei lui Octomvre st. vechiu.

Comitetulu parochialu.

Cu invoirea mea: S l m e o n B ica , m. p. Protopresbiterulu Oradii-mari.

P e n t r u s t a ţ i u n e a in vet i a to r ésca g r . or. din Aidesci i nspec to ra tu lu Buten i lo ru pr iu aces t ' a se escrie concursu pana la 14. Oetombre a. c. in carea di v a fi si a legerea , avendu r ecu ren ţ i i in res t impulu acés t ' a a si subs terne recurse le sale pe ca lea oficiului inspec­t o r a t u l u i cercua le — subscr isulu i comitetu si à se pre­sen ta vre-o d a t a in biser ica na in t ea a lega tor i lo ru . — Veni te le împreuna t e de acés t ' a s t a ţ i u n e sun tu : 130 fi. sa la r iu anua lu , 8 sinici de bucate , 8 s teng in i de lemne, Y2 sessiune p a m e n t u fenat iu , cua r t i ru cu g rad ina . —

Aidesc i , l a 2 Sep tembre 1881.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine. Constantinii ( i u r b a n u protopros-biteru insp. cerc. de scóla.

Conformu decisiunei Ven . Consist , a lu Caran-sebesiului de dto. 18. A u g u s t a a. c- N r . 577 B . se escrie concursu p e n t r u pos tu lu de capelanu pre l a n g a be t r enu lu si neput inciosulu paroohu L a z a r T iapn din Zorlentiu-mare, in protop. Lugos iu lu i , co t tu lu Caras iu-Sever inu , cu terminu de 30 dile dela prim'a publicare.

. Emolumin t e l e s u n t u : 14 juge re pamentu a ra ­to r iu 5 j u g e r e fenat iu , 3 pas iune si 5 tufisiu, b i ru lu preot iescu dela 85 case â 15 oche si ven i tu s to la ru de 45 fl.

Recu ren ţ i i au a-si adresa recurse le i n s t r u a t e in sensulu s t a t u t , o rg . bis . c a t r a on. sinodu paroch ia lu g r . or. din Zor len t iu -mare si a lu t r a m i t e Dlu i p ro top . Georg iu P e s t e a n u in Lugos iu .

Zor len t iu -mare , 2 2 . Sept . 1881.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu D. protop. tractualu.

P r e basa decisului venerab i lu lu i consis tor iu Caransebes ianu de d to . 18/30 A u g u s t u a. c. N r . 432 B. se escrie concursu pen t ru depl in i rea parochie i de­ven i t a v a c a n t a pr in r e s igna rea pa rochu lu i Nicolae O t tonoga din comun'a Seleusiu, co t tu lu Toronta l i i , P r o -top resb i t e r a tu lu Panciovei cu t e rminu de a legere pe 26 Oetombre (7 Hoembre) 1881.

Emolumin t e l e s u n t u : 34 jugere p a m e n t u s i s t o l a î n d a t i n a t a carea computa ta face 600 fl. pe a n u ; unde a lesulu admin i s t r a to ru paroch ia lu va fi deobl iga tn sus amin t i t u lu i pa rochu res ignaţ i i , p a n a se va afla elu in v ié t ia ai da j u m e t a t e din pamentu , b in i si s tola .

Dor i to r i i de a ocupa acést 'a parochia cu obliga-men tu lu aces t ' a sun t av i sa t i a-si f remite recurse le sale i n s t r u a t e in sensulu s t a t u t u l u i organicu comite tu lu i

paroch ia lu ad resa te l a D l u Avrami i Murgi i pa rochu in Pe t rovase l lo per A l ibuna r , câ la p lenepo ten t i a tu lu P r o t o p r e s b i t e r u l u i D i s t r i e t u a l u p a n a in 24 Octobre (5 Noembre) a. c.

Seleusiu in 24 Sept . 1881 .

Comitetalu parochialu. In contielegere cu Protopresbiterulu Districtualu.

A v r a m u M u r g u m. p. parochu ca plenip. alu protopresb. Districtual».

P e n t r u depl in i rea pos tu lu i de inve t i a to r iu la scol 'a gr . or. din comun'a Vadasu, se escrie concurau cu t e r m i n u de a legere pe 26 Octomvre st. v. a. c.

Emolumin te l e s u n t u : a) in ban i g a t a 100 fi. b) 18 cubule de buca te p a r t e g r â u p a r t e cu-

curudiu. c) 12° de lemne din care a re a se incaLdi si

scol 'a. d) 2 p ă t r a r e de p a m e n t u ad i in va lore de

20 juge re . e) dela i n m o r m e n t a r i mar i 1 fi. dela mici 50 cr. f) d rep tu lu de pascu i tu 14 capete v i t e mar i . g ) 8 fl. pen t ru inca ld i tu lu scolei. h) pen t ru conferint ie 3 fl. l a di. i) cor te lu l iberu cu g r a d i n a de legumi . Dor i to r i i de a ocupa aces tu postu sunt av i sa t i

a-si t r im i t e recursur i l e Inspec to ru lu i cercualu Miha iu S t u r z a in Sepreus iu p a n a in 19 Octomvre ad re sa t e comi te tu lu i pa rocb ia lu din V a d a s u , si in vre-o Du­mineca seu se rba to re a-se p resen tâ in biseric 'a de acolo pen t ru de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in t ip icu si c â n t ă r i .

Vadasu , 28. Sep t emvre 1881.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu Dlu Inspectoru cercualu de sc61e.

Conformu decisiunei Venerab i lu lu i Cons is tor iu d t to 20 A u g u s t u a. c. N r 286 S. p e n t r u ocuparea pos tu lu i inve t i a to rescu dela Classa a I I . a scolei confesionale gr . or. rom. din Comun 'a Banlocit, pro-top re sb i t e r a tu iu Ciacovei, Comi ta tu lu T o r o n t a l u se deschide de nou concursu p a n a la 26 Octombre st. v. a. c, in ca rea di se v a t i enea si a l ege rea .

Emolumin te l e s u n t : a) I n ban i g a t a 130 fl. b) de lemne in sum'a de 20 fl. 20 cr. c) P e n t r u lumini si sa re 5 fl. 80 cr. d) P a u s i a l u 8 fl.

la o l a l t a in ban i g a t a . 146 fl. I n n a t u r a l e .

e) 40 met i g r a u a 3 fl. 120 fl. f) 20 met i de cucurudiu a 2 fl. 40 fl.

Sum'a t o t a l a 324 fl. v. a. Afa ra de aceste mai a r e :

g) ven i tu lu dela 2 j u g e r e de p a m e n t u a ra to r iu , h)cor te lu l i be r a ca g r a d i n a de legumi, i) paie de inca ld i tu ca tu v a cere t r e b u i n t i ' a si k) tacse le dela i nmormen ta r i de ca te 33 cr.

Dor i t o r i i de a ocupa aces tu p o s t a s u n t u a v i s a t i asi t r i m i t e recurse le loru i n s t r u a t e in sensulu s t a t .

org. bis. ad re sa t e c a t r a comite tu lu parochia lu , — a l e t r a m i t e oficiului p ro top re sb i t e r a tu lu in Obadu per Ciacova.

Ban locu 27. Sep temcrc 1881. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu adminis protopopeseu: P a v e l a î a n c u .

Conformu Ord ina t i une i Vener . Consis tor iu epar-chialu din 27. A u g u s t u a. c. N r . 1885. B . p e n t r u Îndepl in i rea parochiei v a c a n t e din Cumlausiu, (Sz t . A n n a vechie) cu aces ta se deschide concursu cu te r ­minu de a legere pe 26 Octomvre st. v. a. c.

Emolumin t e l e s u n t u r m a t o r e l e : 1) I n rescum-p a r a r e a b i ru lu i si a tacse loru p e n t r u funcţ iunile preo-t iesci con t r ac tua lmin t e s t i pu la t e , unu sa la r iu ficsa anua lu dela comuna pol i t ica in numera r iu de 420 fl. v. a., p r i m i t a in 4 r a t e . — 2) Fo los i rea unei ses iuni de pamentu , cons t a t a to re apros imat ive din 32 j u g e r e a, 1200 respect ive 24 j u g e r e ca t a s t r a l e , care a n u a l -min te pote aduce unu v e n i t u de 412 fl. v. a., si p e n t r u compet in t ia de pas iuna r i t u 36 fl. v. a., asia si folo­s i rea unui i n t r a v i l a n u golu cons t a t a to r iu din 800 s t . Q p e n t r u cari r e spec t ivu lu pa rochu a r e d a t o r i n t i a de a subpor t a greominte le respect ive dăr i le .

To te acestea ven i t e l ao la l t ă , fara d e t r a g e r e a greominte loru , dau l a anu o suma de 868 fl. v. a,

Conformu aces tu i sa lar iu , pa roch i ' a fiindu de clas 'a I -ma dor i tor i i de a ocupa acest 'a parochie au a documenta Cvalif icat iunea r e c e r u t a la aces t ' a pa roch ia in in t ie lesu lu §-lui 15 din R e g u l a m e n t u l u congresua lu p e n t r u parochi i . — Sun t da tor i t o tu de­oda tă recurse le loru a le t r a m i t e i n s t r u i t e dupa pre ­scrisele s t a t . o rgan icu si R e g u l a m e n t u l u congresua lu , p a n a la t e rminu lu susu defiptu,— adresa t e comi te tu lu i parochia lu , — Domnulu i P ro topopu t r a c t n a l u P e t r u C h i r i l e s c u in K e t e g y h â z a , avendu t o tu deoda tă , pana l a a legere a-se p re sen t â in s a n t ' a b iser ica din locu, spre a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a sa in c â n t ă r i s i cuven ta r i .

D a t u in Cumlausiu, 13. -Septemvre 1881 . In contielegere cu comitetulu parochialu,

Petru Chirilescu, m. p. protopres. Chisineului.

Concursu i e Mbttne mmk, P e n t r u edificarea scalei gr . or. romane din comun'a

Roşi'a cu fili'a Obersia, comi ta tu lu A r a d u l u i , inspec-t o r a t u l a To tva rad i e i , conformu p lanu lu i si prel imi­n a r i u l u i de spese, ap roba te de c a t r a Venerab i lu lu consis tor iu diecesanu cu da tu lu 3 / i5 Sep tembre 1881 N r . 1956 se escrie concursu de l i c i t a t iune minuenda pe t e rminu lu 25 Octobre 1881 v. cu p r e t i u l u de escla-mare 1350 fl. v. a.

P l ă n u i a cu opera te l e si condi t iuni le de l i c i t a r e se potu Vedea l a pres id iu lu Comi te tu lu i pa roch ia lu .

Dor i to r i i a în t r ep r inde aces ta edificare, s u n t u a v i z a ţ i : ca pe t e r m i n u l u sus indicatu, se se p res in te l a facia locului, p rovediu t i cu vad iu lu de 1 0 % : g a r a n t a n -duse edificarea ace lu i a care le v a în t r ep r inde edificarea cu p re t iu lu celu mâi modera tu .

D in s ied in t i ' a Comi te tu lu i parochiu lu g r . or. d in Roşia , t i e n u t a i a 2 7 Sep tembre a. c. s. v .

Ioanu Cimponeriu m. p. Florianu Hanu m. p. parochu si presiedinte. aotafisrfu comitetaloi.