ANULU T 7 X A R A D U , 8/20 A U G U S T U ± 3 © 2 . 2STr. 3 2 .

BISERICA sí SCÚL'A. I F 1 1 ó i a- b isericesca, scolast ica, literaria, s i economica.

.Ese o data in septernana : Dumineca.

Pretiiilii abonamentului :

Pentru Austro-Ungari'a pe anu . . 5 fl.—cr. ., :» ;» » j ™ . anu 2 ,, 50 „

Pentru Romani'a si strainetate pe anu 7 ,, -— ,, ., ., ,, ., ,, j . a. o ,, 50 ,,

Pretiulu inwertiuniloru

s Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu ) \ cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte J> ( 4 fl. si mai sus 5 fl. v. a. s

Corespondintiele se se adreseze la Redac-tiunea delà

„BISERICA si SCOL'A" E r banii de prenumeratiune la

„TIPOGRAFI 'A DIECESAMA IN ARAD."

Epistola delà t i a ra .

II.

Domnindu contielegerea intre preotu si in­vetiatoriu, sau dicandu mai precisu cunoscandusi fia carele chiamarea, s'ar părea usioru a trage de aici couseciuti'a, cà invetiamentulu nostru ele-mentaru nu va mai suferi nici o scădere : dar sciutu este, cà cu câtu cutare planta este mai nobila, cu afâtu este espusa la mai multe neajun­suri, si adecă voesci se o aduci in pusetiunea de a produce fruptele dorite, atunci trebue se dela-turezi delà dens'a totu ce numai ti-s'ar părea contrariu la conditiuuile desvoltarei sale. — Planta nobila este invetiamentulu, asia dara pentru ca se fie perfecta trebuie se aterne delà funcţiuni multifarie, explicite si implicite.

Invetiatori vrednici afirma, cà poporulu nu-si îndemna, ba ! pre multe locuri intru adinsu nu-si lasa pruncii se frecuenteze regulata scél'a ; si aici intru adeveru esista piedec'a cea mai nesupor-tavera a invetiamentului cà-ci, presupunendu ca delaturate relele amintite, unde vomu fi in stare se aflàmu pre acelu omu — invetiatoriu, carele as-tadi unu materialu lu-propune la 40 elevi, méïte din acei 40 de ieri nu are numai 20, ér infffc-culu celoru absenţi i-se presentéza alti 20, cari nu au fostu ieri la scôla, si asia mai departe ; cumu se pote asceptâ acum iu atare casu — si aceste la noi suntu maioritatea -— progresu in invetiamentu ?

Este adeveratu cà legea dispune, si anume : institutiunile nostre scolarie-confesiunali indato-rescu pre invetiatoriu se se planga la inspecto-rulu scolariu; acest'a arata neregularitatea fre-cuentatiunei veneratului consistoriu si acest'a re-cerca autoritatea politica se intervină. — Aici se ni-fie permisu a face o săritura ! Autorităţile po­litice sunt detorie conformu legei sanctiunate se dee mana de ajutoriu naţionalitàtiloru nema-

giare intru tote afacerile bisericesci si seolarie. Se dicemu ca se face dupre cumu recere legea, fara oresi care planu reservatu! Ce urnieza de aici ? Nici mai multu nici mai pucinu de câtu câ poporulu ajungendu pedepsitu sciricesce dupa caus'a pedepsei si in cele mai multe caşuri ajunge numai pana ce da de bietulu invetiatoriu; acest'a a facutu se fiu pedepsitu, asia dara acest'a este dusimanulu meu, lu-voiu invetiâ eu! Se intalnescu doi, trei dintre cei pedepsiţi si, comuuicandu-si necadiulu provoeatu priu invetiatoriu, incepu a tiese la intrigi, dupa cum sciu ei; invetiatoriulu capata la ^titulaturi si ici si cole, si nu este po-tere care se convingă pe bietulu tieranu retacitu, câ invetiatoriulu voesce binele poporului.

„Est modus in rebus" ! Ca se nu ajungemu nici odată in atare pusetiune periculosa, veniţi se delaturamu reulu acest'a cu spiritulu blande-lieloru, cu arm'a cuventului câ-ci scol'a are de scopu se planteze in elevu blandetie si se-lu in-vetie cuventu! Feriti-ve totu de un'a de a combate cu arme nepermise, câ-ci acţiunea produce re-actiune, apoi resultatulu se preface in nula, si responsabilitatea se cumuleza pe umerii celui ce a provoeatu spectacululu! Nimicu se nu se in-temple fara de planu, câ nescit vox missa reverti!

Nici unu poporu din lume nu a suferitu atâta, câtu poporulu romanii. Cetiţi istori'a si ve con­vingeţi ! Elu a stătu secuii intregi si cu pieptulu seu de bronzu a aperatu pe Europ'a intrega de furi'a ordeloru barbare; intrensulu s'a frantu pof­tele antropofage ale ceteloru asiatice, intocmai precum se frânge intrunu munte aecuatorialu Crivetiulu plinu de ghiaeia si peritiune. Pre cos-tele sudice ale muntelui te incanta o vegetatiune forte invrestata, dar de partea nordica abia ici si cole sa vede câte o floricica. Dati si partiloru de spre nordu conditiuni suficiente si veti vede, câ paradisulu de pre părţile sudice se va im-preunâ chiar preste culmele cele prepastiose cu

s ş a

cela dela plecatulu spre nordu! Faceti pre po-porulu, storsu de suferintie si suptu pana la osu, se intieléga odata cà nu mai sufla Crivetîulu ! Dati-i miedie treditórie si faceti ca mediculu, carele nu se multiamesce cu a fi taiatu din corpu partea cangrenată, ci convinge pre pacienţi, cà membrulu ce-i causa doreri mortale nu mai este acolo! Spuneţi poporului dedatu in jugu, cà s'a schimbatu masin'a lumei, crivetiulu si-a capatatu cale noua, care duce prin tienuturi nelocuite de ómeni !

Sciu cà invetiatoriulu cu vocatiune me in-tielege. Elu dara nu va recurge nici la ajutoriulu inspectorului, prin urmare nu se va espune la imputări de altmintrea nebasate, cà densulu este inimiculu poporului. Din contra va purcede asia :

Inca dela inceputulu anului scolasticu in septeman'a prima se va ingriji, ca se scie nu­mele parintiloru si unde locuesce tatalu fia càrui elevu. Cunoscintiele sale din toti ramii in-vetiamentului forméza unu magazinu destulu de bogatu, pentru ca se-si afle intrensulu totu de-un'a câte unu esemplu practicu, arma abila spre a-lu face placutu inaintea omului, a carui casa vrea se o cerceteze. Astfeliu preparatu invetia­toriulu nostru va incepe se cerceteze poporulu de a rendulu si se se intereseze de tòte impre-giurarile casnice ale fia-oàrui'a ; ce este de lau­data va lauda, ér cele contrarie se le iee acum numai la cunoscintia cu scopu ca, la a dou'a cercetare, se spună unu esemplu cum a facutu unu omu acolo si acolo, si s'a scosu din per-plesitatea, din necasurile ce lu-impresora chiar pre acesta. Invetiatoriulu nostra inse, sciindu numai singura despre planulu visiteloru sale, nu va intrelasâ si va cerceta in lini'a prima cu de­osebire pre acei poporeni, ai caroru prunci nu cercetéza scól'a regulatu. Aici discursulu seu se nisuésca, dar érasi prin esemple simpatice, a capacita pre tatalu pruncului, cà numai prin scóla se potè ferici astadi omulu. Pre omulu se-racu, intocmai ca si pre celu bogatu lu-poti con­vinge despre necesitatea scólei, punendu-i in ve­dere cà din averea sa, care este trecatoria, nu se voru potè ferici toti pruncii sei, si érasi pe de alta parte aducandu-i unu esemplu cum atare omu, farà se aiba o palma de pamentu, se feri-cesce numai pentru cà a amblatu la scóla. — Procedura fiindu prin aceste indicata, aterna dela desteritatea fia-carui invetiatoriu se convingă mai rapede sau mai incetu.

Cu buna sèma de aici obtienemu resultate imbucuratórie ; daca asceptarile nòstre nu se re-aliséza pe deplinu, atunci trebuie se repetîmu procedura amintita, dar nu se sarimu indata in bâta, cà insusi mantuitoriulu dice : bate si ti-se va deschide, cere si ti-se va da!

Unde nu va urma de aici resultatulu doritu, acolo indesiertu vomu recurge pana la ajutoriulu politicu, câ necadiulu totu numai in capulu in-vetiatoriului şe va descărca.

Discursulu D-lui ministru A. V. Urechia pronuntiatu cu ocasiunea distribuirei premieloru la finele

anului scolasticu 1881/82 in Bucuresci.

(Continuare si fine.)

Scólele secundare de fete sun t , de s iguru , si ele in p rogresu asupra a ce e rau acum doi ani . D a r ele numera abea de eri , de a la l ta - ie r i ; nu voiu vorbi da r de ele. Câte-va cuvinte inse despre inveti amen tu lu nos t ru classicu.

E de prisosu se cons ta tu si eu dupa frumósele si consciinciosele r a p o r t u r i ale comisiuni loru esami­na tó re din anu lu t r e c u t u si dupa cons ta tă r i l e acelo­raş i comisiuni din anu lu aces t ' a , e de prisosu, dicemu, a cons t a t a scăder i le des tu lu de numeróse de car i su­fere mul te din gimnasi i le si liceele nòstre ; candu dvós t ra , dloru membri ai consi l iului pe rmanen te , ve t i fi ce rce ta tu r a p o r t u r i l e comisiuni loru esaminatóre , nu ve t i mai esi ta , ca desfi int iatulu consiliu, de a pro­pune energice mesuri p e n t r u i n d r e p t a r e a invet iamen-tu lu i secundaru , pr in i n b u n a t a t i r e a a t â t u de dor i ta a t u t u r o r u factor i loru sei cons t i tu t iv i . Acum cà pa r l a -men tu lu ne a da tu mai mu l t e milióne p e n t r u p r imulu r îndu de cons t ruc t iun i de locale de scoli secundare , es te g r a b a se ne ocupamu si de ceia la l t i fac tor i im­p o r t a n t i ca : personalu lu didact icu, programele , căr ţ i le , metodele (viui aplauae.) *

Despre metóde imi spuneţ i , dloru membri , cà avemu a ne landa cu i m b u n a t a t i r e a loru. E u mar tu-risescu cà insumi cunoscu profesori de gimnasi i si de licee cari a r face onore ori-carei t i e r i . D a r a s u n t óre asemenea profesori in numeru covers i to ru ? (aplause.)

Si apoi declaru s inceru, cà chiar deca to t i am fi in posesiune de cele mai bune metode, a t â t ' a t o tu nu m 'a r sat isface ! E s t e si o a l t a ca l i t a t e pe care me simtu da to r iu a o cere de la inve t i a to r i , p e n t r u cà eu credu cà este mai de pre t in de c â t ori care a l t a .

N u es te con tes ta t iune , repe tu , metod 'a de pre ­dare d is t inge inve t i a to r iu lu bunu de celu nepropr iu l a profesora tu . Acea c lasa s i acea scóla rea l i séd ia cele mai mar i progrese in ins t ruc ţ iune , care numera inve t ia to r i i cei mai cu bune cunoscintie didact ice . Cu t ò t e aceste eu nu credu cà mer i tu lu inve t i a to r iu lu i este a se aprec ia numa i si numai pe nivel 'a cunos-cint ie loru ce, g r a t i e metodeloru, scie a dâ clasei sale . N u , scopulu scólei n u este numai a t â t a : scolarulu t r ebu ie se afle in scóla nu numai unu inve t i a to r iu de carte, ci si unu educatomi, adica u n u conducatoru la perfec ţ iunea mora la . Convingerea ce am I n a l t u P r e a Sfinte P ă r i n t e , cà acés t 'a e si c red in t i ' a celoru mai mu l t i membri din corpulu inve t ia to r iu , m'a a u t o m a t u a ve r u g a se pres ieda t i s e rba rea de adi . N u voiu micsiorâ I n a l t u P r e a Sfinte, nici unu minu tu mer i tu lu s i l int ie loru ce isi d a omeni rea in dilele nòstre , ca pr in desvo l ta rea sc i in t ie loru se isi imbuna ta t i é sca din ce in cei mai m u l t u condit iuni le fisice ale viet ie i , d a r a convingerea mea este, cà acés t 'a este numai mi-diloculu è ra nu scopulu viet iei , care scopu, r epe tu , c a u t a se fia i m b u n a t a t i r e a sufletésca, perfec ţ iunea

morala , in cerculu na t iona lu mai a n t a i u si apoi l a r -gindu cerculu acesta, ca ve r iga a mare lu i cercu uma­ni tar u (aplause) .

B u n ' a s t a r e m a t e r i a l a pe bas 'a sci int ie i da tore sunt scolele nos t re de a o as icurâ Românie i , numa i se nu u i t amu câ acest 'a , fa ra desvol ta rea in pa ra l e lu s i a educat iunei , ma i adesea, cum dice unu au to ru „inmultiesce ape t i tu r i l e , a t i t i a poftele, da erorei si pasiuniloru p u t e r i pe care nimica nu mai este in s t a r e se le cont iena si devinu astfelu unu pericolu imensu so-cialu" (scomotose aplause . ) De aceea, inca o d a t a , se cere scolei n u numai ins t ruc ţ iune , ci si educa t iune .

î n s e m n ă t a t e a ro lu lu i inve t ia tor iu lu i , din respec­t u l u educat iunei , o au n e g a t u unii , o scimu, dicendu câ acestu ro lu es te a lu par in t i lo ru . Sun t emu inse, de ar fi asia, i n t r ' unu cercu viciosu, din care na ţ iu ­nea romana nu a r esi de locu casc iga ta : pa r in t i i i n u sciu, dice-se to t i , se faca educa t iunea copiiloru lo ru si profesorii nu voru s o faca, lasand'o pe sem'a pa ­r in t i lo ru . E s t e invedera tu , câ şcolari i , deven i ţ i mai t a r d i u si ei p ă r i n ţ i , voru fi t o tu a t â t a de impropr i i de a educa noui le genera ţ i uni (aplause.) Nu as ia se procedea in t r ecu tu .

Ori ca tu va fifostu de nesuficienta educa t iunea ce pă r in ţ i i romani din scoli an te r io r i ins inuau copii loru, ea se manifesta pr in unele sent imente t rad i ţ iona le , daca n u si consci iente, ea se r e sumâ in uni le moda l i t ă ţ i ca r i cons t i tu iau u rban i t a t ea , poleirea sociala din t impu. L a r en a s c e r e a nos t ra din aces tu secolu, scol 'a n u s'a m a r g i n i t u a vu lga r i s â sc i int i 'a . L a z a r i i , Asacbi i , Ci-chindeli i , E l iad i i a u deveni t t t si educatori naţionali. Aceş t i a facura câ copii romani , de ori-ce t r e p t a a socie ta t ie i , depr indeau se fia modeşti , reveren t ios i cu eei mai be t rani , t o t u a t â t u de bine crescuţ i câ tu si de inve t i a t i .

N u acei pr imi apostol i ai cu l tu re i na ţ iona le a r fi disu in o lec t iune de g r a m a t i c a l a t i n a la g imnas i i : „Credo Deum non esse" (vii aplause) , si nu ei a r fi sus t i enu tu in clasele l iceale, in numele a nu sciu ce filosofie, câ sufletulu s t a in c u t a r e p a r t e a c reeru lu i omenescu (aplause.) Dar , dnii mei, nu mi-am propusu inse a ins i ra aci erori le in car i un i i din noi au ca-d iu tu din respec tu lu educat ienei t iner imei ; me mar-ginescu l a a t a t u p e n t r u as tad i , cu a t â t u mai mul tu câ unanimele dvos t r a ap lause imi spunu câ ap re t i a t i ces t iunea ca si mine. Si tocmai onora to rea aces ta ades iune me indemna inca a nu nega, câ de mai mul tu t impu se aude in g iu ru lu nos t ru facendu-se consta­t a r e a , neg re s i t u e sage ra t a , câ şcolari i din unele scoli, dela clasele u n o r a din profesori, nu mai s u n t ca a l t a d a t a : modeşti , reverent ios i , bine crescuţ i , si mai .a lesu câ au pe rdu tu ori-ce s imtiu a lu respec tu lu i . P e unde t r eceau şcolar i i lu i L a z a r u , ai lu i Asach i . . . . lo-culu resunâ , de s imţ i r i romanesci , de idei frumose (aplause.) Ore de s 'ar pe rmi t e mur i lo ru unoru scoli . . . . ce dicu, ch ia r mur i lo ru acestei sali , se g ra iesca despre t r ece rea pe aci a unoru clase l iceali , cu oca-s iunea esamini loru, ce ne a r spune ? (aplause) .

Or i -câ tu de ned r^p t a a r fi acusa t iunea aces t ' a , ea nu ne pote lasâ indiferint i , câci de t o t u ce es te r eu in scola, noi, i nve t i a to r i i , mai an ta iu , vom avea se pa t imu si se in t impinamu piedeci neinvinse, ch ia r in p r eda rea ma te r i i l o ru de inve t i amentu .

Cum pu temu inse remedia la reu ? Cum putem in t roduce in in im 'a noi loru gene ra t iu i respec tu lu pen t ru a u t o r i t a t e , pen t ru p ă r i n ţ i , pen t ru vers ta , pen­t r u inve t i a to r i , p e n t r u m e r i t u ?

Cea ma i buna lec t iune educa t iva o primesoe scolar iu lu n u din catéchisme mora le , nici din nu sciu ce cursur i de etica. „ Inve t ia to r iu lu" cu modulu lui de a fi, d'a gra i , d'à se p u r t a in c lasa si a fara din c lasa p r e s in t a şcolarului lec t iunea de educat iune cea ma i n e u i t a t a si care mai adâncu se sapa in in im'a copilului . Unde inve t i a to r iu lu isi face detor i 'a de edu-ca toru , depl ina, afirmamu câ acolo n u se in ta lnescu in soc ie ta te şcolar i de ace ia cari pr in modnln loru de a fi, ne sun t t u t u r o r a o causa de i n t r i s t a t i une , ori c â t u n ' am fi „ laudatores tempores act i ." (viui aplause.)

Scôl 'a, mai p re susu de tô te , nu t r ebu ie se im-put ined ie respectulu , a u t o r i t a t e a p a t e r n a . Cum pé t e sd runc inâ inve t i a to r iu lu aces tu r e spec tu ? Candu elu a cr i t ica tu , ba a l u a t u in b a t a e de jocu, in c lasa i n a i n t e a fiiului scolaru, pe pă r in te le lui , pe rude le acestuia , din causa de esempla de neun i r e i a veder i pol i t ice cu inve t ia to r iu lu . D a r de candu scol 'a n ô s t r â a r e a l t a misiune pol i t ica de ca tu aceea -de a fi scola romana ? ( lungi aplause) .

Scôl 'a r e u condusa de inve t ia to r iu e s t e in s tare-a d a r a m â si respec tu lu c a t r a au tor i ta te , , c a t r a ma i be t r an i , c a t r a mai mar i , c a t r a inve t i a to r i , c a t r a bă r ­ba ţ i i de mer i tu . De sicuru, numai ca escept iune se po tu a r e t â in corpulu profesoralu j u n i i nve t i a to r i , c r i t i candu i na in t ea scolar i loru, in t e rmin i d e p a r t e d 'a fi aleşi si respectuoşi , pe a u t o r i t ă ţ i l e cons t i tu i t e , pe inve t i a to r i , colegi mai in ve r s t a si ch ia r pe b ă r b a ţ i i ca r i au l u c r a t u iu t i é r ' a acés t ' a .

Si asemenea procedere a unoru inve t i a to r i , e i si-o justifica dicendu : Au nu avemu inscrise in con-s t i t u t i une l iber tă ţ i l e de cuge ta re , de presa , de cu l tu e tc? '

E i ! éca, aces ta a r fi b ine se n u mai fia pe v i ­itorii!, nici ca escept iune, daca t inemu se nu in te l -nimu din ce in ce mai numeroşi , de acele t i p u r i de şcolari , car i in loculu man t inu t e i modeste se i nb raca la u l t im 'a moda, ca r i in loculu inimei pline de inge­n u i t a t e si de frumôse i lus iuni , oferu spir i te seci seu sceptice, ca r i la 20 ani sun t be t r an i de 80 ani ! Ore in faci 'a unoru asemenea ueneroci t i copii, nu cum-va cu t a r e scôla, ori c u t a r e profesoru a r avea a-si im­p u t a ceva m a c a r u ? Ore acei şcolari car i in numele „ega l i t ă ţ i e i " au isgoni tu din in im'a loru respec tu lu pen t ru s t a t u , p e n t r u super ior i , p e n t r u omenii de me­r i tu , si car i p r e t i ndu a sci tô te , p e n t r u câ pucinu a u inve t i a tu , ca r i au despre tô t e luc rur i l e doct r ine nes­t r ă m u t a t e si s u n t capabil i se diser tedie de t ô t e „de omni r e scibili e t de quibusdam al i is ," (viui ap lause) , ôre aceş t i şcolari nu au pe ici colea — cum eu in-sumi sun t far ic i tu a cons t a t a — numai o esceptiune ? — L a adapos tu lu in amovibil i t a t e i si subtu cuventu< câ se rv imu l i be r t ă ţ i l e cons t i tu ţ iona le , inve t ia tor iu lu , nu t r ebue a se face d i rec tu a g e n t u de l u p t a dilnica,, câci j u r n a l u l u dască lu lu i va avea a-si i m p u t a nasce rea „elevului pol i t ic ianu. " Ca si j u r n a l u l u de polemica acra , fara pr incipi i solide a le i nve t i a to r iu lu i seu, elevulu pol i t ic ianu es te de t ô t e colorile. Aces t a in-semnédia câ elu nu mai a re respectu de nimicu si pen t ru n imeni in acés ta tiéra;, P res t ig iu lu mer i tu lu i ?* P re s t i g iu lu vers te i ? P res t ig iu lu au to r i t a t i e i ? D a r ce au a face tô t e aces te p re s t ig iu r i cu l i be r t a t ea c u t a r e si cu ega l i t a t ea cu t a r e ( r epe ta t e aplause.)

De b u n a séma si i nve t i a to r iu lu i s u n t a s i cu ra t e a semenea d r ep tu r i poli t ice pe car i le a re ori-ce ce ta-t i anu . N imen i n u a r p u t e a impedicâ l ega lmin te pe profesore de a fi de cu t a r e séu cu t a r e p a r t i t a p o l i ­t i ca ; es te inse o l imi t a ca re o indica logic'a, bunuln

s imtiu , educa t iunea , l imi ta peste oare u n u serv i toru alu a l t a r i u lu i , n u p6te pas i f a ra mar i pre judi t i i a le profesiunei ee eserc i ta in s inulu societa t ie i . Nu-mi pe rmi tu a indica, dloru, as tadi , acea l imi ta , câci a r fi a ve confunda pe to t i cu escept iuni le r e g r e t a b i l e , cu pă r in ţ i i moral i ai aceloru şcolar i „nu l i t ă ţ i sgomo-tose ," car i , dupa pi ld 'a inve t i a to r i lo ru loru, credu a-si deschide mai lesne cale in socie ta te p r in desfreu, p r in suficientia . . . . (aplause.) N u mi se v a mai face, speru, de acei ca r i me cunoseu, n e d r e p t a t e a d'a se presupune câ pledez u aci in favorea unui in te resu a lu m e u : ea me in te resezu de i n s t i t u t i un i l e nos t re de inve t i amentu , de d i rec ţ iunea ce se dâ acestuia , e ra nu de aceea ce este mie l a indemana . N ' a m ui-t a t u unu s i ngu ra m i n u t u câ mane potu se fiu in a l t a posi t iune de câ tu in cea ds as tadi , si cu to t e aces­t e a eu repudiezu a rme de asemenea felu, neprefer indu t r iumfulu momentanu l a ace lu alu cu l tu re i sanetose a na ţ iun i i (aplause) .

Da , d loru profesori, numa i caus 'a des in te resa ta a scolei romane, me face a ve vorbi cu g r a i u l u celu deschisu si l impede alu i n i m e i !

Da , copiii mei, a s tad i c a n d u . a v e ţ i a pr imi din mani le I . P . S. S. Mit ropol i tu lu , capu alu bisericii na ţ iona le , corone resp la t i to re ale s i l in t ie loru vos t re l a i nve t i a t u r a , in numele M. S. Regelui , impedecatu d'a veni aci de gri j i mai mar i de ca tu ale serbăr i i de facia ; da, copiii mei, a scu l t a ţ i vocea unui vechiu amicu alu v o s t r u : cereţ i t u t u r o r u dascal i loru voşt r i de adi ina in te nu numai car te , ci si mu l t a educat iune. A m e s u r a t u cum min tea vos t ra se deş tep ta la frumo-sele loru lect iuni , inim'a vos t ra formezese, imboga-t iesca-se de acele s imt ieminte rel igiose, morale , na ţ i ­onale, ca r i in definitivu sunt s ingur i le da te ne ins t ra -i n a t e ale nos t re in lup t ' a g r e a a vie ţ i i ( lungi ap lause) . I n t r e acele s imt ieminte nu pote se nu s t ea l a loculu an t a iu , iub i rea de t ie ra . Acelei iubi r i sădi te in inim'a nos t ra a t u tu ro ru , pr< punu, t e r m i n a n d u acestu res -punsu alu meu la discursulu dloru membri ai consi­l iului permanin te de ins t rucţ iune , se se rădice o in-t r e i t a u r a r e : u r a r e p e n t r u mare l e p ro tec to ru a lu scolei romane M. S. Carolu I . Rege le R o m â n i e i ! (viui aplause. ) U r a r e p e n t r u M. S. Reg in ' a E l i save ta . D a c a in terese le sane ta t i i sale a t â t u de scumpa noue, o r e t i e n u afara din cap i ta la , in im 'a ei iubi tore de copii este cu noi. E a nu v 'a u i t a t u si p e n t r u voi a serisu frumosele povest i ale „Pelesiului ," (viui aplause) , c a r t e care vi se va dâ ca premiu, c a r t e in care vet i afla t r a d i t i u n i l e munt i lo ru noş t r i si a t â t e a frumose lec t iun i a le s t ramos i lo ru roman i ( r epe t a t e aplause.)

A t re i ' a u r a r e a nos t ra fia d loru t ra iesca . scoTa r o m a n a !

Contra reflessiune la „Cum stam cu invetia-mentulu confes. in scalele populare ?"

A m disu in Nr . 27 . a. c. a lu aces te i foi câ n u p re bine s t am cu invet iamei i tu lu ; aces t ' a o dicu si sus t ienu p a n a ce din p a r t e a con t ra r i a n u voiu p r imi unu respunsu mai obiept ivu.

Cea ce domni i : S i m u si A n d r e e s c u i n Nr i i 28 si 30 a i acestei foi î-mi ref lectară — e o passi-u n e numai de a reflecta, de a scrie, ce de comunu se i n t empla cu, seu fara de causa , cand unu individu seu o socie ta te vine sub în t r eba re , seu sub cr i t ica ch ia ru , e ra reflessiunea ca tegor ica — lipsesce.

Deca eu am disu, câ nu p re bine s t am cu i n . ve t i amen tu lu — asceptamu dela combatan ţ i i mei se afirme câ „bine" seu „pre b ine" s tam cu elu, ceea ce nu mi s 'au reflectatu. D i n ce causa ? nu sc iu !

I n a r t i c lu lu meu am accen tua tu câ u n i i si a l ţ i i , e ra nu t o t i inve t i a to r i i e tc . pr in u rmare , am facutu a lus iune numai la o p a r t e din in t r egu , din care respectu am recomanda tu conferint iele in-vet ia torese i sub nume de „exerciţ iu d idae t icu" ca r a n ' a se nu iee dimensiuni mar i in corpu, ci l a apa-r e n t i a s'o supr imamu.

P r i n aces t ' a n ' am „inegr i tu corpulu invet ia to-rescu, n 'am t u r n a t u veninu in paha ru iu ce au be ţ i i i nve t i a to r i a lu goli din p a r t e a inimiciloru invet ia-mentulu i" p recum d. Simu afirma, pen t ru câ a tunc i dadeamu ar t i c lu lu i ca rac te ru gene ra lu folosindu-me cu espress iunea „câ to t i i nve t i a to r i i e tc . " ceea ce n 'am facutu ; am facutu numai unu audiatur et altera pars, am spusu unu adeveru puru si necontes tabi lu apro-ba tu ch ia ru si din p a r t e a combaten tu lu i meu Andre -escu, care le — cand in N r . 30. a lu acestei foi se es-p r ima câ p l anu lu diecesei nds t re „este neesecutabi lu câ „are neces i ta te de o revis iune si emendare" fa-cendu o pa r a l e l a i ronica i n t r e cu l tu r ' a n o s t r a si cea a ge rmanu lu i din P rus i ' a — aproba cele dise de mine câ adecă, sunt p a n a si i nve t i a to r i cualifieati car i nu p u n u nici unu pondu pe p lanu lu de inve t i amentu , " e ra sus t ienendu aces t 'a chiar Dsa, apoi pen t ru ce t r ebue se ne mai mi ramu câ nu s tâm p r e bine cu in-ve t i amen tu lu ?

Când d. Andreescu t imbreza p l a n u l u diecesei nos t re de „ne eseeutabi le etc ." — fara basa, fara p r ecuge t a r e , se i na rmeza con t r a V. Consis tor iu aca-r u i fetu e planulu, cea ce e durerosu pent ru o E p a r -chia, acare i o rganu v ine opugna tu din p a r t e a subal -t e rn i lo ru sei, cea ce se vede si din pasagiu lu „refles-siunei Dsa le : „D. P . , se amaresce forte pen t ru câ inve­t i a to r i i nu a l e rga la p ia t iu lu de câ r t i sau. manu­ale — recomanda te de Consis tor iu."

N u cumva D . Andreescu a r voi se a le rgâmu l a p i a t i u lu din Beregseu dupa aceste ?

Refer i tor iu l a aceea câ „unii inve t i a to r i ' lu dela-t u r a cu t o t u l u pen t ru câ nu pr icepu m a t e r i ' a etc . p recum am disu in a r t i c lu lu meu, in t rebu pe domnii combatent i , p e n t r u ce V. Consistoriu diecesanu a o rd ina tu in anu lu aces ta t i enerea unu i cursu suple-to r iu in A r a d u cu acei inve t i a to r i ca r i cu finea anu­lu i 1881/2. a depusu esamenu reu cu copii şcolar i ? *)

P e n t r u ce si Consis tor iulu Archid iecesanu a facutu o disposi t iune ana loga aceste ia fa t ia de inve­t i a to r i i se i?

Din respunsulu ce mi se v a dâ, si din conside-r a t i u n e a neesecutare i , respec t ive din neces i ta tea revi-s iunei si emandar i i p l anu lu i de i nve t i amen tu in die-ces'a nos t ra nu me po tu din des tu lu mi ra câ cu i nve t i a -men tu lu confes. in scolele popula re nu s t âm pre bine.

A-s i fi cu recunosc in t ia c a t r a domnii Inspec to r i şcolar i deca ni-ar comunica ceva din esper in t ie le Dlo ru câş t iga te pe la esamene si anume :

a) Ce esamene dau inve t i a to r i i ? b) deca esamenulu e r e u cine e caus 'a ? c) dupa p l anu lu de i nve t i amen tu procedu d.

inve t i a to r i i ?

*) Acesta obiectiune nu atinge pe Dlu Simu, din dieces'a Caranaebesiului. Red.

E r a domnii combaten t i fie s igur i oâ si eu ca u n u inve t i a to r iu sum bunu amicu a lu inve t i amentu -lui confesionalu, chiar asia de bunu ca domni 'a lo ru si voiu remane si a tunc i când cineva m 'a ru ataca pe nedreptuln si a ru t r a i cu p resupuner i v a t a m a t o r e si nedemne p e n t r u mine si missiunea mea. P .

Malur'a si tăciunele, varuitulu grâului de sementia .

I n t r e mul te le bole ce ban tuescu g r â u l u si a l t e cereale se deosebesce m a l u r ' a si t ă c i u n e l e . Malur'a este o c iuperca pă ră s i t a , care a t a c a g r â u l u si a laculu pe t rund i endu ih ovarulu aces toru p l a n t e . Graun t i e l e de g r â u m a l u r a t u sun t umflate, usiore, de culore cam sur ie si p l ine in l a u n t r u cu unu p r a v u negru , care p u t e a pesce s t r i ca tu seu mlaş t ina . Ma­lu r ' a a t a c a cereale le in ani i Umezi si cei secetosi, to tuş i s 'a observa tu câ se desvdl ta mai m u l t u cand este umezela, si dupa dis 'a uno ru economi, cand p loua pe t impulu înflori tului . G r â u l u m a l u r i t u nu se p6te cunosce p a n a ce nu-i da spiculu, care , fiind malur i tu , a re o colore v e r d e - a l b a s t r a si pu t e cand este frecatu in mâna .

Tăciunele es te asemenea o ciuperca pă ră s i t a . F i e - c a r e cerea la si-are t ăc iune le seu. E l u se inmul-t iesce ca si m a l u r ' a si se desvolta cându spicele nu sau a r a t a t u inca afara. D e aceea nu se po tu deosebi g r âne l e t a c i u n a t e p a n a ce nu le da spiculu. Spiculu a t a c a t u de t ă c iune este cam suru ga lbu iu si apoi se face negru ca cărbunele , ne mai r emanendu d in t ren-sulu de ca tu nisce prafu negru care se s cu tu r a forte curendu.

Spori i t ăc iunelu i adecă prafulu n e g r u se l ipesce de g r a u n t i e si de pae cându se t r e e r a g râne le . Se­mân t i ' a astfeliu mol ips i ta da nascere la spice bolnave.

Tăciunele a t a c a g râu lu , orzulu, ovasulu si po-rumbulu . Spicele a t a c a t e sunt negre . L a porumbu se a r a t a sub forma de umflaturi a lbur i i , luc i tore . I n aceste umflatur i se 'afla o ma te r i e neag ra , lipiciosa, care mai t a r d i u se usca prefacandu-se in prafu negru . Aces tu prafu este forte v a t a m a t o r i u p e n t r u v i te le care m a n a n c a n u t r e t i u de porumbu t ac iuna tu .

F i i ndu dovedi tu cum câ a t a t u ma lu r ' a câ tu si t ac iun i l e molipsescu g râne le si câ semânt i ' a mol ips i ta pusa in pamentu da si densa nascere la spice bolnave, agr icu l to r i i au c a u t a t u mijloce p e n t r u a s te rp i spori i adecă prafulu negru , care se lipesce de g r a u n t i e l e cerealeloru. P a n a acum nu se cunosceau a l t e mijloce de c a t u acea ce se numesce va ru i tu lu si suflatulu sement ie i . ,

D u p a numerosele cercăr i făcute mai an t a iu de agronomulu francesu D a m b a s t e si dupa densulu de n e n u m e r a t i agr icu l to r i , mijloculu celu mai bun pen t ru a feri g râu lu de m a l u r a si de t ăc iune este de a pre­g ă t i semint i 'a dupa metod 'a pe care ni-o descrie Economia rurala, dupa aces tu agronomu.

P e n t r u p r e g ă t i r e a g r â u l u i de semân t i a se i n t r e -bu in t i eza v a r u nes t insu in forma de p i a t r a si sa re a m a r a , seu s a r e a lui Glaber , ca re se gasesce l a dro-gu i s t i . L u c r a r e a se face i n t r ' u n u localu pardos i tu cu că rămida , cu p i a t r a or i cu ciment , si l a nevoie ch ia r p e pamentu bine b a t u t u .

P e n t r u aces tu sfersitu se topesce optu chi lograme de s a r e a m a r a i n t r ' u n u ec to l i t ru de apa ^cam s iasa oca de sa re in s iepte vedre de a p a ) . S a r e a se topes­

ce i n t r ' unu h a r d a u sau in t ro p u t i n a ; cu apa flerta top i rea se face numai de cât . Se pdte top i de o d a t ă a t â t ' a s a r e ca tu are cineva t r ebu in t i a pen t ru s emân t i ' a ce a re se p u n a in pamentu . De a t â t a p a r t e se i a p ie t re le de va ru si se t o r n a pes te densele p u t i e n a apa pen t ru ca se se t i e raneze ; sau se punu p i e t r e i n t r ' unu cosiu care se moie in apa câ teva secunde si apoi v a r u l u se p u n e pe p a m e n t u unde se inc inge si se preface in prafu in forte put ienu t impu. E s t e bine ca va ru lu se se p rega tesca in fie-care di, câci l asan-dulu ca prafu mai mul tu t impu î-si perde pu te rea .

Cându voiesne c ineva se prepareze seminţ ie , p u n e pe pardosel 'a de că rămida t r e i ban i t i de g râu , spre esemplu, doi insi eu lopeti in to rcu mereu se­mânt i ' a , er unu a lu t re i lea t o r n a ince tu cu unu vasu pes te densa din ap ' a s ă r a t a despre care s'a vorb i tu ma i susu a t â t u câ tu po te se absorba semint i 'a , adecă p a n a ce ap 'a s ă r a t a incepe a curge din g r a m a d ' a de g r â u . Cu chipulu aces ta to t e g raun t i e l e sun t moia te in apa s ă r a t a . Dupa acest 'a unu lu din l uc r a to r i ia i n d a t a prafu de v a r u cu lopa t ' a si-lu p rese ra peste g r â u ; ce ia la l t i l uc ra to r i î-lu in torcu mereu. Se pune p a n a l a o oca si j u m ă t a t e de va ru pen t ru cele t r e i bani t ie de sement ia . Grâu lu se amest ica cu lopet i le p a n a s'a a lb i tu t6 te g r aun t i e l e . A t u n c i l uc r a r ea s'a t e r m i n a t u si g râu lu v a r u i t u se gramadesce i n t r ' u n u coltiu a lu locului . D u p a aceea se p u n u a l te t r e i bani t ie de g r â u si t o tu astfeliu se urmedia pana se ga tesce t o t u g râ ­u lu de semant ia .

G r â u l u v a r u i t u se pote t i ene câ te-va dile p a n a ce se semăna, fa ra ca se se s t r i c e ; cu to t e aces tea este mai bine se se mute din locu si se se in to rca din candu in candu cu lopa t ' a p e n t r u ca se nu se incinga. .

Candu se semăna g r â u mul tu , semânt i ' a se p re ­p a r a t r e p t a t u , dupa t r ebu in t i a . L u c r u de căpetenie este câ g râu lu se fie bine mo ia tu in apa s ă r a t a si pe d a t a ames teca tu cu prafulu de varu , câci daca in ta rd ia , semânt i ' a se sven teza si prafulu de v a r u nu se mai l ipesce de densa. Spor i i ma iure i fiindu pe dea­s u p r a seminţ iei , ca se p e r a t r e b u e ca va ru lu se se l ipesca neapera tu , de fiecare g r aun t i e , si acest 'a nu o face de catu a tunc i candu, dupa ce s 'au muia tu se­mânt i ' a , pe d a t a se si a runca prafu de v a r u pes te densa.

Uni i agr icu l to r i i n t r ebu in t i ed ia numai v a r u l u nes t insu . Iu asemenea casu se punu pe t r i l e de v a r u i n t r ' u n u h a r d a u cu a p a ; pot r iv indu o oca de v a r u p e n t r u o vad ra de apa. D u p a ce s'a top i tu va ru lu facenduse ca unu felu de l ap t e , se pune semânt i ' a in cosiuri adenci cu manus i si se moie in l ap te l e de var câ te -va minute . Semânt i ' a m u i a t a se pune l a o p a r t e si se moie a l ta . I n cele din u r m a se pune cu lo­p a t ' a prafu de varu pes te g r â u l u inmuia tu si se in torce bine cu lopa t ' a . Semân t i ' a astfeliu p r e g ă t i t a se pas t r eza câ te -va dile, daca nu se pote semăna in t r ' o di. Cu to t e aces tea spre a n u se incinge se ma i in to rce cu lopa t ' a .

Ce rca rea a dovedi tu câ p r e p a r a t i u n e a g r âu lu i de seman t i a cu sa re a m a r a da r e s u l t a t e mai bune de ca tu acea ce se p r e p a r a numa i cu v a r u .

P r e p a r a r e a g r âu lu i de semant ia dupa metoda lui Dombas te se p rac t i seza in t o t e t ie r i le unde agr i -cu l tu r ' a e î n a i n t a t a ; s 'a in t rodusu si in câ te-va es-p loa t iuni din Moldova. E a o recomendu cu l ţ iva tor i lo ru ca nrijloculu celu mai s iguru p e n t r u a fer i g r â u l u de ma lu ra .

3STotitie 33iTDliogrxeifi.ee.

POVEŞTILE PELESIULUI de

CARMEN SYLVA. Aces t ' a este t i t l u lu unei noue opere es i t a in

ed i t iunea Minis te r iu iu i de Cul te si a I n s t r u c t i u n e i publ ice , din condeiulu A ugus t e i S u v e r a n e a Româ­niei, câci Carmen Sylva, n u e a l t a decâtu Elisabet,a Domn 'a Romani lo ru !

î n a i n t e de a ne dâ Poveştile Pelesiului, Carmen S y l v a s'a dis t insu pr iu câ t eva scrier i , ce au produsu o adeve ra t a revolu ţ ie in lumea l i t e r a ra . E r pr in oper 'a de fa t ia A u g u s t ' a auc tore a cau ta tu se in t r e l a in im'a poporulu i romanu si a scu l t ându ta ine le inimei lu i , se ideal iseze, ori vorbindu mai corectu, se e terniseze pr in frumoşii sei ca rmeni p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e ce formeza t i t -lu lu de noble t ia alu poporului românu, obiceiuri le si basmele l u i !

Or i câ t am cet i tu si rece t i tu clasic 'a opera a Reginei, cu to te acestea , cand detor i 'a de ju rna l i ş t i cere ca se n e pronunciamu asupra ei, mar tu r i s imu, sun temu cuprinşi de unu s imt iemintu de umil i re si de respectu, care p a r câ ne spune ca si odiniâra g lasu lu din rugu lu ardiendu lui Moise in mun te l e S i n a i : „nu t e a t i nge !"

I n adeveru pen t ru a spune cu vrednicie laudele carmini loru din Poveştile Pelesiului, a r t r ebu i unu con-deiu t o tu asia de subl imu si genialu ca si condeiulu Augus t e i auc tore . De aceea, nu cumva prin nea-junsu lu nos t ru se v a t a m a m Maiestatea Povestiloru Pelesiului, nici ne vom in cerca a ne a t i nge de va lorea aces tu i adeve ra tu t e s au ru in l i t e i a t u r ' a nos t ra na­ţ iona la . Ci, mai vir tosu, vom r u g a pre Ddieu ca se pazesca ani î nde lunga ţ i pe Regina, care asia de t a r e iubesce poporulu seu, i n c â t n ' a e s i t a tu a des­cinde din p a l a t u l u r e g a l u in colib'a t i e r anu lu i ro­manu , si a scrie cu pen 'a ma ies t r a , cum numai E a scie scrie, minuna te l e Povesti a-le Pelesiului: Virfulu cu doru, Furnic'a, Piatra arsa, Jipii, Caraima-nulu, Pester'a Ialomitiei, Omulu, Valea Cerbului, Cetatea Babei, Ceahlaula si Valea rea.

* * *

„C1MPOIULU" diariu septemenalu ilustratu, pen­t r u : romant ie , novele, poesii, musica, a r t e , sc i in t ia v a r i e t ă ţ i si mode, apa re in Bucuresci , in formatu q u a r t u de 2 cole. P r e t i u l u abonamentu lu i p e n t r u Ro-mani 'a 12 lei , pe anu, pen t ru s t r ă i n ă t a t e 14 lei (6fl. 50 cr.) pe a n u si 8 lei (3 fl. 50 cr.) pe j u m e t a t e de anu.

Cand anunciam cet i tor i loru noş t r i publ icarea a-ces tui j u r n a l u ne s imtimu de tor i a-le t r a g e a t en ţ iu ­nea asupra lui si a lu recomendâ t u t u r o r a si in deo­sebi iubi tor i loru de romanur i . C i m p o i u . l u a ince-p u t u a a p a r e din 1 Apr i l e si dupa t r e i luni de exis-t i n t i a elu a pu tu tu se numere pes te 2000 de abo-nent i . R e d a c t i u n e a d ia r iu lu i afara de premiulu ce da abonent i loru la fie-care t r i m e s t r u le da si o g r a v u r a m a r e afara din t ex tu , ca re se pote pune in r a ma .

I n t r e i luni Cîmpoiulu a publ ica tu p a t r u roma­nu r i complete din cele mai i n t e r e s a n t e : Ucigasiulu Carolinei, Duces'a de Lîonys, O drama in fundulu marei şi O fantasia americana. Afara de acestea a da tu inca diece novele : In fundulu unui putiu, O comora nedesco­perita in Dobrogea, Povestirea unui mortu, Autopsia, Cea d'antaiu serutare, Pomulu micului Cari, Nebun'a d'amoru, O căsătorie pe o stânca, Cănteculu parului si Cas'a spen-săratului, e tc . adecă mate r i e a dâue volume de 400.

pag ine si o comedie, Iubirea si Datoria. Afa ra de a-cestea a inceputu a publ ica t r e i romant ie noue : Noua dieci si trei de Victoru Hugo, Cele doue Mame, Fa/rme~ cele Cigancei, Ierusalimulu liber atu de Torquato Tasso, si in curendu v a incepe a publ ica in te resan tu lu roman-t iu Cocosiatulu de Paul Féval si Invalidulu cu capulu de lemnu, novela or ig ina la . Aces t e sun t ma te r i i a t â t de boga te si i n t e r e san t e i n c â t suntemu s igur i câ fa­t i a cu baga te lu lu p re t iu de p r e n u m e r a t i u n e iubi tor i i de l ec tu ra amusan ta si familiele nòs t re nu vor p r ege t a a-se abona la j u rna iu lu Cimpoiul !

JD i e r s e.

* Escelenti'a Sa I n . P r e a S a n t i t u l u Archiepis-copu si Met ropol i tu Miron Romanidu a sositu joi cu t r e nu l u de médiedi l a A r a d u , insoci tu de protodia-conulu Arcli iepiscopescu R e u 1 u , unde a p e t r e c u t u ca óspele P r e a s a n t i e i Sale Dlu i Episcopu Ioanu Me-tianu, p a n a er i l a médiedi, cand ambii p r e l a t i au ca-l a t o r i t u impreuna l a Budapes ta , in afaceri de a-le fundat iunei Grozsdu.

* Aniversarea nascerei Majestatii Sale Re­gelui Aposto l icu Franciscu Iosifu I. s'a ce lebra tu Viner i , d iu 'a schimbarei l a fat ia , in biseric 'a cate­d r a l a de aici cu r u g a t i u n e a de Te-Deum, la care a pont if icatu I n a l t u P r e a s a n t i t u l u Episcopu Ioanu Me-tianu cu o numerósa as is ten t ia de preoţ i , fiind pre -sen tu la se rv i t iu lu divinu si Esce len t i ' a Sa P r e a s . Areh. si Metropol i tu Miron Romanuln. L a p rand iu lu da tu de P r e a s a n t i ' a Sa Episcopu Ioanu Met ianu din inc idente le aceste i se rba tor i indoi te , si la care a u fost i n v i t a t e mai mul te persóne din familiele române , Esce len t i ' a Sa a ' p u r t a t u toas tu pen t ru inde lung 'a v ia t ia a Majes ta t i i Sa le Rege lu i Apostol icu, ér P . S. S. E p i s . I o a n u Met ianu pen t ru Esce len t i ' a Sa Arch ie -piscopulu si Met ropol i tu lu Miron Romanu lu .

* Din inginera Petru Suciu, din Arad , fiind numi tu i ng ine ra la l ini 'a Ploiesci -Predealu in Ro­mania , a s t ad i se depa r t a din mijloculu nos t ru p e n t r u a-si ocupa nou 'a funcţ iune. Dor imu amicului nos t ru succesu depl inn in car ie r ' a sa !

* Asociatiunea generala a studentiloru Uni­versitari din Romania. T o ţ i acei, car i indepl inescu condi t iuni le Regu lamen tu lu i da tu publ ic i ta te i si do-rescu a deveni membri si a luâ p a r t e la Congresulu ce v a ave locu in dilele de 5, 6, 7 si 8 Sep tembre a. c. in Orasiulu Bacău, sun t r u g a t i a se inscr ie celu mul tu p a n a la 3 Septembre séra , cand reg i s t ru lu de în­scr ier i se va închide l a de lega tu lu Comisiunei de B u ­curesci D lu Nicolae Ganea, Calea Victor ie i n r . 12, care v a e l ibera c a r t a de membru cu c a r e se va p r e sen t a Casierului Comisiunei D lu Ales. Schaabner, s t r a d a Po­lona Nr. 36, spre a p i a t i col isa t ia de 6 lei noi, pre-v a d i u t a de s t a t u t e si 10 ban i cos tu lu ca r t e i de membru. I n I a s i inscrierele se v o m face in aceleaşi condit iuni , modu si t impu la D l u P. Garcineanu l a Un ive r s i t a t e . P r o g r a m a se v a a n u n t i â î n a i n t e de diu 'a finata pen­t r u plecare. P e n t r u cei ce dorescu a pa r t ec ipa la acestu congresu e s t r agemu din r egu lamen tu u rma tó -rele : Art. 1. Ori-cine voieş te a par tec ipa l a Congresu t r e b u e : a) se fie inscrisu la una din facul tă ţ i si se fi absolvi tu l iceulu ; b) sau se u rmeze cursur i le unei scóle superióre speciale. P r i n scoli super ióre speciale se in t ie legu : scólele normale super ióre a l ă t u r a t e pe l anga facul tă ţ i le de l i t e re si sci int ie din Bucuresc i si I a s i ; scól'a superiora de poduri si siosele ; scóla superiora

de farmacie si sc61a super io ra mi l i ta ră , c) S io le le in­ter iore speciale voru fi p r imi te in Asocia t iune, inse numai pr in ddegatiuni compuse celu multu din trei membri, conform ar t . 2 din s t a t u t e . Aces te scole s u n t u : scol'a de bele a r te , de ve te r ina r i e , scole normale interiore, scola de comerciu, de ag r i cu l tu ra , de meserii si t o t e celelal te scoli profesionale din Român ia . Art. 2. De­legaţ i i p revediu t i la al. c diu a r t . 1 a lu acestui re-gulamentu, nau d rep tu lu de a vo t a in Congresu. Art. 3. Îna in t e de cons t i tu i rea Congresului , de legat iuni le uni te a legu din sânulu loru unu de legatu , care im-preuna cu a l t i doi membri din de lega t iuu i , se conducă, desba te r i le si se eseeute p r o g r a m u l u in t o t e s i e d i n - 1

t iele Congresului . ' \ ; * Statistic'a scoleloru in Romani'a. Roma-

ni ' a posiedea la finele anu lu i scolaru 1880-81 unu numeru de 2276 scoli primare rurale de ambele sexe, 2212 invetiatori si mvetiatdre, 66193 elevi, 8686 eleve, t o t a l u l u 74879 elevi si eleve; Scoli primare urbane de baeti nu-mera 133, institutori 436, elevi in clasa I-a 9100, in c lasa 17-a 5160, in c lasa I l I - a 4109, in clasa IV-a 3232, t o t a lu 2 1 6 0 1 ; Scoli primare urbane de fete nu-mera 117, institutdre 302, eleve in clasa I-a 5997, in c lasa I l - a 2670, in clasa I l I - a 1733, in clasa I V - a 1160, t o t a l u 11560. Licee numera 7, profesori 157, elevi in c lasa I-a 658, in clasa I l - a 363, in clasa I l I - a 230, in c lasa I V - a 189, in c lasa V-a 285, in c lasa Vl-a 190, in c lasa V I I 111, t o t a lu 2 0 2 ; Gimnasii a re 18, profesori 178 , elevi in c lasa I-a 946, in c lasa I l - a 494. in clasa I l I - a 317, in c lasa IV-a 194, to­t a l u 1 9 5 1 ; Seminarii sun t 9, profesori 98, elevi in c lasa I -a 545, in c lasa I l - a 407, in clasa I I I - a 476, in c lasa IV-a 477, in c lasa V-a 54, in clasa V l - a 24. in clasa V H - a 28, to ta lu 2011 ; Scoli normale primare «are 9, profesori 88, elevi in c lasa I -a 217, in clasa I I -a 196, in clasa i l l - a 150, in c lasa IV-a 153, to­t a l u 716 ; Scoli comerciale a re 5, profesori 49, elevi in clasa I-a 319, in clasa I l - a 109, in a I I I - a 47, in c lasa I V - a 19, in clasa V-a 7, t o t a lu 501 ; Scoli secundare si profesionale de fete sun t 11 , profesori si profesore 111, elevi in c lasa I-a 463 , in clasa I l - a 166, in clasa I I I - a 113, in clasa I V - a 89, in c lasa V-a 58, in clasa V l - a 10, t o t a l u 899-J-175 eleve de la scola profesionala, p r i m a r a si fi oebel iana facu 1074 e l e v e ; Diferite scoli speciale 23 , profesori 172, elevi 1610, eleve 244, to­t a l u 1 8 5 4 ; Universităţi 2, facultăţi 8, profesori 83 , stu­denţi in anulu I-iu 262, in anulu alu I I - lea 210 in anu lu I I I - l ea 171, in anulu IV- lea 23 , in anulu V-lea 42 , t o t a l u 7 0 8 ; Diferitele scoli private si confesionale 221 , profesori si profesore 1087, elevi 8059, eleve 5644, to­t a l u 13,703 ; Recapitulare : Scoli de tâte gradele si spe­cialităţile 2837, profesori si profesore 5033, elevi 105,376, eleve 27,208, t o t a l u 132,584. Comparatiunea invetiamentuiui generaln pe anii şcolari 1877— 1878—1879—1880—1881. Anu lu 1877—1878 numera 2402 scoli cu 4486 profesori si 11,9015 e l e v i ; A n u l u 1878—1879 numera 2411 scole cu 5482 profesori si 114995 e l e v i ; A n u l u 1 8 7 9 = 1 8 8 0 numera 2744 scole cu 4791 profesori si 117385 e l e v i ; A n u l u 1880—1881 n u m e r a 2837 scole cu 5033 profesori si 132584 e l e v i ; I n v e t i a m e n t u l u p r i m a r u u r b a n u si r u r a l u de ambele sexe ne da cifrele u rmatore pe aceş t i din u rma a n i : A n u l u 1877—1878 ne da cifr'a şcolara de 97248

, 1 8 7 8 - 1 8 7 9 „ „• „ 92857 „ 1879—1880 , „ „ 93753 , 1880—1881 • „ „ 108040

N B . Deca in ani i 1878—79 si 1879—80 popu la t i ' a şco lara a fost mai mica in r a p o r t u cu ce ia la l t i ani ,

causa este cà a t u n c i l ipsea jude t i e le Bo lg radu , Cahu lu si I smai lu , car i mai in u r m a s'au in locui tu p r in ju­de t ie le Tu lcea si Cons tan t ia . I n anu lu 1882 sesiunea din Maiu au l ua tu b a c a l a u r e a t u l u in l i t e re 30 s tu­den ţ i , iu sei int ie 28, in l i t e re si sci int ie 52, t o t a lu 110-

r I n v e t i a t o r u l . " * Adunarea generala a Asociatiunei tran­

silvane se v a t i enea , precum scimu, peste diece dile in Deesiu . Unu lu din membri i comi te tu lu i de b u n a pr imi re din aces tu oras iu scr ie in „Gaz. Trans i l . " u rma tô re l e : „Comite tu lu cons t i tu i tu penfru p r imi r ea ôspet i loru a facutu mar i p r egă t i r i , cua r t i r e avemu des tu le din p a r t e a oras ieni loru precum si din p a r t e a a u t o r i t a t i l o r u de a icea sun temu câtu se pôte de bine spr ig in i t i . I n 27 A u g u s t u a. c. va fi concertu, si in 28 v a fi ba iu . Pub l i cu lu romanu este deci r o g a t u câ se ia pa r t e in numeru câ tu de mare cu a t â t a mai mul tu , câci este cale f e ra ta p a n a in Deesiu, ca re pe t impulu Associa t iunei va comunica i n t r e Clusiu si Deesiu de 2 ori pe di. Dor imu câ jus t e l e a ş t ep t ă r i a le Romani lo ru din Deesiu se fia chiar î n t r ecu t e p r in t r ' o pa r t i c ipa re ca tu mai numerosa a membri loru Associa t iunei , la a d u n a r e a gene ra l a .

* Fabrica de scoli in Franci'a. Cu ocasiunea s iedint ie i Asocia t iune i filotecnice ce a a v u t u locu la 2: Iu l ie curen tu la Trocade ro (spune R e v u e Péda­gogique) , d. minis t ru alu i n s t ruc t iune i a p ronunc ia tu unu discursu, din care e s t r agemu urmatôre le pasage , r e la t ive la inve t iamentu lu p r imar iu : „Gra t ie aces tu i i n s t r u m e n t a admirab i lu numi tu c a s ' a s c o l e l o r u , min i s t ru lu ins t ruc t iunei publice a devenitu usin 'a in care se fabrica scoli. Aces tu min i s t ru infiintiéza a-prôpe t r e i scoli séu clase pe fiece di. F a c e m scoli as ia de repede p recum face si b r u t a r u l u pane . P e n ­t r u acestea, in t impu de vre-o t r e i ani cu concursulu comuneloru car i i m p r u m u t a la cas 'a scoleloru, am chel tu i tu o suma care t r e c e pes te 200 miliône. E s t e mul tu si s 'ar pu te crede câ se merge p ré repede si ca finantiele a r t r e b u i mai mul tu menag ia t e ; inse acest 'a nu este de c â t unu inceputu . P e n t r u a face ca to te comunele F r a n c e i se a iba localele de care se s impte l ipsa, a r t rebu i inca 300 séu 350 miliône, déca vremu ca legea ob l iga t iv i t ă ţ i i sè se pô t a aplica, si ca scolele se p ô t a primi pe to t i copiii cu e t a t e a de scôla ." „Convicţ iunea mea este, câ Republ ic 'a francesa ar t r e ­bui se chel tuésca inca 600 séu 700 miliône, p e n t r u a face ca aces ta lege se fie nu numai o formula pu te rn i ca , ci si unu adeveru prac t icu , e tc .

* Santirea si ridicarea crucei in t u r n u l u bi-sericei romane din Pecic 'a . Cu pr iv i re là acestu a e t u ni se impar tas iesee cu d a t u l u de 2 Aug . st . v. u rma tô ­re le : Diu 'a de eri a fost o di festiva pen t ru locuitori i ro­mani si opidulu nost ru , câci cu mare so lemni ta te se s a n t l si r idica in t u rnu lu nou alu bisericei — crucea. I n c a cu 2—-3 dile na in te se vorbea in comuna despre severs i rea acestui ac tu religiosu, p e n t r u aceea si curse mul ţ ime mare de p r iv i to r i de rondu si i n t e l igen ţ i fara deose­bi re de na ţ iona l i t a t e se véda cea ce n u se pôte vedé decâ t r a reor i . L a 9 l / 2 ôre a. m. unu sune tu de t r a s -cur i vest i inceputu lu s. l i tu rg i i la care se rv i ra ambii p reo ţ i locali , sub care ceremonia c rucea in măr ime de t r e i me t r i a s i ad i a t a in globulu aur iu , a s t a t u in mediloculu bisericei decorand 'o o pan t l i ca de ma tésa a lba cu inscr ip ţ ia „donu din partea corului vocalu 1882" si inca t r e i cununi mar i câ t de frumôse din p a r t e a tenerulu i sexn frumosu. E r a unu aspectu câ t se pôte de frumosu si mora lmin te impuna to r iu a vedé crucea astfeliu decora ta in mediloculu t u m u l t u l u i numerosu.

D u p a severs i rea s. l i turgi i l a care a cooperatu tene-ru lu nos t ru coru vocalu alu p lugar i lo ru in c u a r t e t u i n t r u cân ta rea t ropar iu lu i „mantuesce Domne poporulu teu" se scose crucea din biserica si se asiediâ înain­t e a t inde i bisericei unde se sant i ap ' a si crucea, ur-mandu apoi obicinui t 'a s ă r u t a r e a s. cruci . O di a-comodata fes t iv i tă ţ i i câci in 1. Aug . e scoterea eru-cei care se rba tore bisericesca ordina si s ă r u t a r e a ei. D u p a t e rmina rea acestoru ceremonii păr in te le pont i -fîcante Demet r iu P o p a ceti unu „actu de e t e rna me moria l a r id icarea crucei in tu rnu lu bisericei" care s'a depusu in globulu crucei. Aces tu ac tu cupr inde in sine evenimentele ce le-au pe t r ecu tu biseric 'a rom. din locu dela 1863. cand ea au arsu, si decandu ea n'au mai a v u t u t n r n u corespundietoriu, câci care era, e râ micu — scundu ; am audiţi i cetindu-se in acelu actu i n t r e a l te le si despre despăr ţ i r ea romani loru de şerbi, si câ t e numerulu romani loru in aces tu opidu. S'au ce t i tu acolo câ sub fericit 'a domnire a M. S'ale impera tu lu i si reg . F ranc i scu Iosifu I . sub archipas-to r i r ea Esce len t ie i Sale Dlu i Metropol i tu Mironu Romanu lu , si sub pa r in tesca îngr i j i re a P r e San t i e i S 'a le D l u i Episcopu diecesanu Ioanu Met ianu ne aflam as tad i candu deplinimu acestu actu , — dupa care cet i re poporulu s t r i ga „Se t r aesca" cu mare en-tus iasmu. E r cand se n d i c â crucea in t u r n u — am vediu tu lacr imi de bucur ia pe ochii unoru bă t r ân i car i dicean „bine câ ne-au invrednic i tu bunulu Dum-nedieu se mai vedemu unu t u r n u cum se cade la bi­ser ic 'a nos t ra ." S'au gol i tu si p a h a r e in t u r n u ; ceiu din t a i u a fost pen t ru M. S'a imp. si reg . F ranc i scu Iosifu I . p e n t r u Esce len t i ' a S'a Metropol i tulu , pen t ru P r e San t i ' a S'a D . Episcopu diecesanu etc. car i e rau u r m a t e de sunetulu t rascur i loru , e ra poporulu s t r i g a „Se t raesca ." Aces t ' a este fes t iv i ta tea dilei 1. Aug . a. c. din comun'â nos t ra Dle Redac to re des­p r e ce am socotiţii a-ve incunosc i in t i â !

f N e c r o l o g u . Dimi t r ie Ciobota cu in ima doiosa anunc ia mor tea scumpei sale socia Ev a Ciobota n. Mornailla, ca rea dupa uiiu morbu scn r tu dandu-si su-fletulu in mani le c rea tor iu lu i , au r e p a u s a t u in Dom-nu lu in alu 52-lea anu alu e tâ t i i sale in 28. Iu l iu diminet i 'a la 10 ore. P e defunct 'a o p langu fiii Sofi'a Ciobota m. Grozda, precum si P e t r u Grozda ( junere) , Vic tor i ' a , Aure l iu si Corneliu nepoţi , p recum si to t i ce ia la l t i consângeni si cunoscuţi . Osamintele repau-sa te i se vor asiediâ la odiehn'a e t e r n a dupa r i t u l u românu gr . or. in cimi ter iu lu din locu la 29. Iu l iu dupa amediedi l a 4 ore dela locuint i 'a sa propr ia . F ie - i t i e r in ' a usiora si memori 'a b i n e c u v e n t a t a ! E . Simandu, l a 28. Iu l iu 1882.

* S i n a g o g ' a d i n A l e x a n d r i ' a j e f u i t a . I n tem-pulu bombardare i a fost jefui ta cu to tu lu si sinagog'a profetului Ui» din Alexandr i ' a . Dupa t r ad i t i ' a ovrei loru eg ip ten i , acest t emplu s'a fondatu inca de profetulu I l i e , care a r fi si funct ionatu aci ca pred ica to ru si preo tu . O a l t a t r ad i ţ i e sust iene, câ câte-va legi scrise a le aceste i s inagoge provinu din templu lu ovreescu de o diniora alu orasiului eg ip tenu Heliopolis . Aces tu templu, ce a fost o imi ta ţ ie fidela a templu lu i din Ie-rusa l imu, s 'a cons t ru i tu de Pto lomeu cu scopulu de a face independenţ i pe ovrei i E g i p t u l u i de mare le p reo tu din Pa l e s t i na . D a r aces tu t emplu a es i s ta tu numai câ ţ iva ani . Mai e de n o t a t ceea ce povestesce P l a t o , câ a s t a t in re la ţ i i dese cu unu e rud i tu ovreu in E g i p t u . Se crede, câ aces ta a fost profetulu Ie re -mia, c a r e a fost con t impuranu lu acelui filosofii si a t r a i t u unu t impn ore ca re iu E g i p t u ca es i la tu .

Biiletin. meteorologicu.

Diu'a. Lun'a. j P r e s s i u n e a aeru lu i

T e m p e r a ­t u r a Ceriulu

Sâmbăta 12. Aug. ' 765-7 mm. 13-70 B. seninu

Dumineca 13. „ 769-6 „ 19-3 „

Luni 14. „ 735-3 „ 20-6 „

Marti 15. „ 766-3 3 21-6 „

Mercuri 16. „ 762-5 „ 20 „ w

Joi 17. „ 762 17-7 „

Vineri ÎS. „ 763-3 „ 16-6 „ obdusu

O ii c u r s e * Nr. 804. B.

P e n t r u conferirea de 2 S t i p e n d i i de câ te 500 fl. v. a. pe anu pen t ru 2 t iner i clerici, even tua lu gim-nas is t i cu m a t u r i t a t e , car i i in decursu de 2 ani se frecuenteze Un ive r s i t a t ea din Lipsc 'a (Saxonia in German ia ) spre perfec ţ ionarea lor in sci int iele ausi-l i a re teologice si p r e g ă t i r e a pen t ru profesura de teo­log ia cu te rmiuu p a n a in 10. Septemvre a. c. st. v.

Cerer i le r ecuren t i lo ru sun t a-se subscerne Con-sis tor iului diecesei Caransebes iu lu i pana l a te rminu l sus a r a t a t u i n s t ru i t e :

1) cu a t e s t a t u dela oficiulu paroehia lu concer-n in te spre l eg i t imare , câ concur in te le este român de re l ig iunea gr . or. ;

2) cu a t e s t a t u de m a t u r i t a t e despre absolv i rea cu bunu succes a g imnas iu lu i i n t r eg u ;

3) a t e s t a t u medicalu, câ concur inte le este pe depl inu sana tosu ;

4) a t e s t a t u despre s tudiele teologice la unu lu din ins t i tu te le teologice din Met ropo l ia nos t r a or to-docsa r e sa r i t éna .

Se pr imescu recurse ins t ru i t e cu recer in t ie le pp. 1. 2 si 3 p e n t r u aceste doue s t ipendi i si numai dela g imnas is t i absoluţ i ; a sup ra acestoru pet i t i i ini se va reflecta inse numai in l ipsa de clerici absolu ţ i recu­r e n ţ i cualificati in sensulu punc te lo ru 2 si 4 din a-ces t concursu.

Caransebes iu , din s iedint i 'a cons. t i e n u t a in 27. I u l i u 1882.

Episcopulu diecesanu :

Ioanu Popasu, m. p .

Conformu decisului Venerab i lu lu i Consis tor iu eparch ia iu dto . 23 I u n i u a. c. N r . 1633 se escrie concursu p e n t r u ocuparea pos tu lu lu i de inye t i a to r iu definitivu l a clas 'a I . de la scol 'a gr . or. romana din opidulu Capolnasiu, comi ta tu lu Caras iu-Sever in , cu te r -minu de a legere pe 22 Augustu st. v. a. c.

Emoluminte le sun t : c) cor te lu l iberu ; b) 357 fl. 50 cr. in ban i g a t a ; c) 12 orgi de lemne din car i e a se incald i si c las 'a de i n v e t i a m e n t u ; d) 10 fl. p e n t r u pa r t ec ipa r ea l a conferintie e) 10 fl. pen t ru t i pă r i t u r i si sc r ip tur i s t i ca ; f) dela ingropa t iun i mai m a r i unde v a fl poft i tu 40 cr.

La Dm ie facia a l a t u i w nimâi ie % A

S q t a n t i la „BISERICA si SCOLI" Ir. 32. Amin YI — 1882.

Recurenţii au se proveda petitiunile loru cu tes­timoniu despre absolvirea preparandiei, — de cualifi-eatiune, atestatu despre depunerea esamenului din limb'a magiara si atestatu de conduita estradatu din partea comitetului parochialu si vediutu de catra concernentulu inspectoru cercuaiu, — petitiunile ast-feliu provediute adresate comitetului parochialu gr. or. in Capolnasiu a le tramite M. O. Domnu Demetriu Marcu inspectoriu de scole in Birchisiu, p. u. Kâ-polnâs, totodată pana la terminulu aiegerei au a se presentâ in Sta Biserica, pentru a-si arata desterita-tea in cântare si tipicu. Pet i t iuni le instruate in diu'a aiegerei nu se voru luâ in consideratiune.

Capolnasiu, din siedinti'a estraordinaria a comi­tetului parochiaiu gr. or. t ienuta la 25 Iuliu 1882.

Vasiliu Olariu m. p. par. v, pres. corn. par.

In contielegere cu; D e m e t r i u M a r c u , inspectoru de scote.

Pentru deplinirea postului d e s u p l e n t u langa emeritulu invetiatoriu din Răchita, Ioanu Blidariu, se escrie concursulu, cu terminu de alegere pe 29 Aug. a. c.

Emolumintele s u n t : ia bani g a t a 200 fl. v. a. pausialu pentru conferintia si scripturistica 50 fl. v . a. cucurudiu in bombe 4 0 met i ; unu jugeru pamentu aratoriu, si locuintia libera cu gradina intravilana; 10 orgii de lemne din cari se incaldiesce si sco l 'a; in fine venitele accidentali dela inmormentari s. a.

Recursele adresate Comitetului par. se se trimită părintelui Georgiu Cratiunescu protopopu in Bel incz pana inclusive 27. Aug. a. c.

De la recurenţi se pretinde a fi depusu esame-nulu conform art. X V I I I . §. 6. din 1879. si a-se pre­sentâ in biseric'a din locu in vre-o dumineca ori ser-batore, spre a-si arată desteritatea in tipicu si cân­tarea bisericesca.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: Ci. C r a t i u n e s c u prot. si insp. de scole.

Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci din Ig-nesti, protop. B. Ineului diu'a alegeri 29. Aug. st. v. a. c.

Emolumintele anual i : 1) bani gata 80 fl. 2) 8 cubule bucate parte grâu, parte cucurudiu, 3) 8 sten-geni de lemne din care se se incaldiasca si scol 'a , 4) 2 masuri mazere, 5) cuartiru cu gradina de legumi.

Voitorii de a ocupa acest'a staţiune recursele loru adresate comitetului parochialu concerninte, le voru trimite subscrisului ppbiteru pana la 22. Aug . a. c. s t v. la Chisineu (Kis-Jeno).

Ignesti , 22. Iuliu 1882.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: I o a n u C o r n e a ppbiteru.

Pentru deplinirea statiunei invetiatorosci din comun'a Donceni, prot. B. Ineului cu terminu de ale­gere pe 29 Augustu 1882 st. r. Emolumintele suntu :

1) In banii gata 80 fl. v. a. 2) 9 Hct. l itre 8 0 litre bucate ' grau, si cucurudiu. 3) 60 litre mazere. 4) 15 metri lemne de focu din care are a-se incalidi si scol'a. 5) De la 57 nr. de case cate una porţie de fenu. 6) Cortelu liberu cu gradina de legumi. Dori­torii de a ocupa acest'a staţiune recursele loru adre­

sate comitetului pisrochiaiu, si instruate conforma stat. org. pana l a 22. Augustu st. v. le voru trimite subscrisului ppresbiteru in Chisineu (Kisjeno) era pana alegere se voru presenta in vreo dumineca, au serbatóre la sfta biserica pentru ase face cunoscuţi poporului.

Donceni 25 Iuliu 1882. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine I o a n u C o r n e a m. p. pphiteru.

Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci din co­mun'a Barinola, prot. B. Ineului <'iu'a aiegerei 29 Au­gustu st. v. 1882. Emolumintele suntu : 1) In bani gata 60 fl. v. a. 2) 9 Hctl i tre 80 litre bucate parte grau parte cucurudiu. 3) 8 jugere de pamentu parte aratoriu, parte fenatie, s i pasiune. 4) 15 metri lemne de focu din care se va incaldi si scol'a. 5) Cortelu liberu cu gradina de legumi. . Doritorii de a ocupa acesta staţiune recursele loru adresate comitetului parochialu, si instruate conformu stat. org. pana la 22 Augustu st. v. le voru trimite subscrisului ppbi­teru in Chisineu (Kisjeno) era pana la diu'a aiegerei se voru presentâ la s ta biserica pentru asi arata desteritatea in cantari si tipicu.

Berindia 25 Iuliu 1882. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine I o a n u C o r n e a m. p. ppbiteru.

Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci din comun'a Prazesti, prot. B. Ineului diu'a aiegerei 29 Augustu st. v. 1882. Emolumintele sunt : 1) In bani gata 80 fl. v. a. 2) 9 hctlitre 80 litre bucate, parte grau parte cucurudiu. 3) 60 litre mazere. 4) 9 iugere pamentu aratoriu. 5) 15 metrii de lemne din care se va incaldi si scól'a. 6) Cortelu liberu cu gradina de legumi.

Doritorii de a ocupa acesta staţiune recursele loru adresate comitetului parochialu si instruate con­formu stat. org. le vor trimite subscrisului ppbiteru pana la 22 Aug. a. c. st. v. in Chisineu (Kisjeno) avendu pana la alegere a se presentâ la sfta biserica pentru ase face cunoscutu poporului.

Prazest i 25 Iuliu 1882. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine I o a n u C o r n e a in. p. ppbiteru-

Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci din co­mun'a Gavosdia, prot. B . Ineului, diu'a aiegerei 29 Au­gustu st. v. a. c. Emolumintele suntu : 1) In bani g a t a 120 fl. v. a. 2) 6 hctl itre grau, 6 hctlitre cucurudiu 3) 8° lemne din care are ase incaldi si scól'a. 4) Cor­telu liberu cu gradina de legumi.

Doritorii de a ocupa acesta staţiune recursele loru adresate comitetului parochialu si instruate con­form stat . org. le voru trimite subscrisului proto-presbiteru pana la 22 Aug. a. c. st. v. in Chisineu (Kisjeno) avendu pana la alegere à se presentâ du-minec'a au in di de serbatóre la sfta biserica din Gavosdia pentru asi arata desteritatea in cantari si tipiculu bisericescu.

Gavosdia 2 0 Iuliu 1882. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine I o a n u C o r n e a m. p. ppbiteru.

Pentru staţiunea invetiatorésca din Finish, pro-topresbiteratulu B. Ineului, diu'a aiegerei, 29. Augustu a. c. si. Emolumintele sunt : 1. in bani gata 120 fl. 2u 6 cubule grau, 9 cucwudiu. 3. 7°. lemn» de focu din

care e a-se inca ld i si scol 'a. 4. y 4 . ses iune p a m e n t u a ra to r iu , si pas iune. 5. Cor te lu cu g r a d i n a de legumi.

P e n t r u s t a ţ i u n e a inve t i a to resca din Valea-mare, pro top . B . Ineu lu i , diu 'a a legerei 29. Augustu . a. c. st. v. Emolumin te le s u n t : 1. banii g a t a 100 fi. 2. 5. cfcbule g r â u , 5 cucurudiu. 3 . 8°. lemne din care e a-se incald i si scol 'a. 4. C u a r t i r u cu g r a d i n a de legumi .

P e n t r u s t a ţ i u n e a inve t i a to resca din comun'a Nadalbesti, p ro top . B . Ineu lu i , d iu ' a a legere i 29 Augustu st. v. Emolumin te l e s u n t : 1. bani i g a t a 80 fl. 2. 6. cubule buca te . 3. 14 me t r i lemne de focu din ca r e se incaldiesce si sc61'a. 4 . 1 hc t l . maze re . 5. C u a r t i r u l iberu, folosirea unu ia i n t r av i l anu si a l t e ven i t u r i can to ra le .

Recu ren ţ i i s u n t av i sa t i recursele lor ad re sa t e comi te tu lu i parochia lu , si i n s t r u a t e confomu s t a t . org . a-le t r imi te subscrisului ppb i t e ru p a n a l a 22. A u g u s t u s t . v. in Chisineu (Kiş-jeno).

Comitetele parochia le . In contielegere cu mine: l o a n u C o r n e a , m. p. ppbiteru.

Se pub l i ca concursu pen t ru u rma to re l e s t a ţ i u n i i nve t i a to re sc i vacan te din I n s p e c t o r a t u l u Bel iului .

1. Capolna, emoluminte le s u n t : 60 fl. aus t . 12 cubule buca te V 2 g r a u V 2 cucurudiu, 2 mesuri fasole, 6 orgii de lemne, una por ţ iune de fenu dela fie care Nr . p a m e n t u a r a to r iu de 2 holde, si cortelu cu doua chi l i i si cuina, — alegerea se va t ine in 29. Augustu v.

2. Olcea, emoluminte le s u n t : 46 fl. aus t . 13 cubule buca te 1 / a g r a u 1 / 2 cucurudiu, 5 orgii de lemne, p a m e n t u a r a to r i u de 5 cubule si cor te lu cu 2 chil i i si cuina a l ege rea se va t ine in 5. Septembre v.

Dor i to r i i de a ocupa v re unulu d in t r e aces te pos tu r i sun t a v i s a t i a-si a ş t e rne suplicile loru, ins t ru­i t e in sensulu s t a t . org . p a n a la te rmine le mai sus ind ica te Inspec tore lu i cerc. de scole Dlu i Iosifu P i n t i a p . u. Hol lod in Gryanta.

Comite te le parochia le . In contielegere cu mine: * o » i f u P in t ia , m. p. inspectore cerc.

Se publ ica concursu pen t ru u rma to re l e s t a ţ i u n i inve t ia toresc i v a c a n t e din In spec to ra tu lu Bel iului .

1. Gy.-Rohani, emolumintele sun t : 46 fl. aus t . 12 cubule buca te V, g r â u 1 / 2 cucurudiu, 6 orgi i de lemne, pamentu a r a t o r i u de 5 cubule si cor te lu cu doua chi l i i cu g r a d i u a de legumi, a legerea se v a / t i n é in 29. Augustu st. v.

2. Marausiu, emoluminte le s u n t : 60 fi. aust , 10 cubule bucate */2 g r â u 1 / 2 cucurudiu, 8 orgii de lemne, u n a por ţ iune de fenu delà t o t u N r . si cor te lu cu doua chil i i , a l ege rea se va t iné in 25. Augustu st. v.

3. S.-Saldobagiu, emolumintele s u n t : 120 fl. aus t . 8 orgii de lemne, una por ţ iune de fenu dela to tu N r . si 8 cubule de buca te , cor te lu cu doua chili i cu gra ­d ina de legumi, a legerea se v a t iné in 29. Augustu v.

4. Ursadu, emoluminte le sun t : 45 fl. aust . 10 cubule de buca te V 2 g r â u Va cucurudiu, 5 orgi i de lemne, p a m e n t u a r a t o r i u de 16 cubule si cor te lu cu doua chil i i , a l egerea se v a t iné in 22. Augustu st. v.

Comite te le p a r o c h i a l e . In contielegere cu: I o s i f u P in t ia m. p . inspectoru scol.

P e n t r u dep l in i rea defini t iva a s t a t i une i inve t ia ­toresc i din Roşia, cerculu inspec tora tu lu a lu Beiusiu-lui , se escrie concursu cu t e rminu de a legere pe 29. Augustu v. a. c.

Emolumin t e l e s u n t : a) 140 fl. ban i ga t a , ty 10« cubule de buca te , c) 10 s t a n g e n i de lemne, si d) GBBX-t i r u cu g rad ina .

Recu ren ţ i i vor ave a si t r a m i t e pe t i t iun i le sale. i-nzestrate cu documinte le necesar ie conformu s ta t . org . p a n a la t e r m i n u l u ind ica tu l a subscr isulu inspectoru in Beiusiu .

D e asemene s u n t pofti ţ i , competenţ i i a se pre-sen t â p a n a la a legere , in c u t a r e dumineca or i ser-b a t o r e l a biser ic 'a din Ros i ' a p e n t r u a se face cunos­cuţ i poporulu i .

Be ius iu in 1. Augus tu . 1882. In contielegere cu Comit, par, VawiSiu P a p p , m. p. prot.

inspec. cerc. de scole.

I n u r m a r e a ord ina t iune i Vener . Consis tor iu A r a -danu de sub N r . 1633 p r in aces t ' a se escrie concursu pen t ru ocuparea pos tu lu i inve t ia torescu din comun'a Nadasiu, inspect . Agr i s iu lu i cu t e rminu de a legere p e 15 Augustu a. c.

Emolumin t e l e impreuna t e cu aces tu pos tn s u n t : 1) I n ban i ga t ' a 150 fl. 2) I n n a t u r a l e 12 cubule ju ­m ă t a t e grau , j u m ă t a t e cueuruzu, p e n t r u care s e c a -pe t a bani , dupa cum se apre t iuescu din p a r t e a co­m i t a t u l u i . 3) P e n t r u sc r ip tur i s t i ca 10 fl. 4) P a u s i a l u inve t ia to rescu 10 fl. 5) Cua r t i ru l iberu cu 2 chi l i i , camera si grajdu. 6) P e n t r u g r ad iua de legumi 10 fl. 7) De la inmormenta r i , unde inve t ia to r iu lu va fi poftitu, dela mor tu m a r e 50 cr. dela micu 20 cr.

Dor i tor i i , car i i voiescu a ocupa aces tu postu au a-si t r imi t e r acu r su r i l e loru i nze s t r a t e cu tes t imoniu de cualif icatiune si ad resa te comi te tu lu i pa roch ia lu p rea on. Domnu inspec toru E l o r i a n u M a n t i a in S i -cula per Boros - Jeno . — T o t u oda tă asp i ran ţ i i sun tu poft i ţ i a se p resen tâ in vreo domineca ori s e rba to re l a biser ica spre a-si a r e t â de s t e r i t a t ea in can tu si t ipicu.

Nadas iu in 18 Iu l iu 1882. Comite tu lu pa rocb ia lu .

in contielegere cu mine F l o r i a m a M o n t i a m. p. inspectoru

P e n t r u s t a ţ iunea inve t ia to resca din comun 'a Tornea, co t tu lu Cenadului , p ro top . A r a d u l u i , cu t e rminu de a legere pe 22. August, a. c.

Emolumin te l e s u n t : 1) in ban i g a t a 200 fl v. a. 2) 3 ! / 2 j u g e r e p a m e n t u a r a t o r i u 3) 2 orgi i de lemne, 4) 5 fl. v. a. p e n t r u scr ip tur i s t ica , 5) 10 fl. v. a. pen­t r u conferintiele invet ia toresc i , 6) cua r t i rn si g r a d i n a .

Dor i tor i i de a ocupa aces tu pos tu inve t ia to rescu s u n t av i sa t i a-si a ş t e rne recursur i l e loru i n s t r u a t e conformu s t a t . org. ad re sa t e comit. pa r . si a le t r a ­mi te subscr isulu i inspec toru de scole, Teodoru Popo-viciu in Sie i th inu (Sa i t eny) co t tu lu Cenadului , p a n a l a diu 'a a leger i i .

D e l a r ecu ren ţ i se cere a-se p re sen tâ in st. Bi ­ser ica din locu pen t ru de a-si a r a t a de s t e r i t a t ea in t ip icu si cân t ă r i .

T o r n e a , i n 20 IuMu 1882. Comite tu lu parochia lu .

Cu învoirea mea T e o d o r a P o n o v i c i u m. p. insp. sco'I.

P e n t r u r e n t r e g i r e a postului inve t i a to rescu va­canţii din comun'a Dezesci, in p ro top . Lugos iu lu i , se escrie concursu cu terminu pana l a 29. Augustu st. v. a. c. când se va t i ene si a legerea .

Emolumin te l e s u n t : 153 fl. sa la r iu in ban i g a t ' a , 30 met i de cucurudiu in n a t u r a , 2 j u g e r e p a m e n t u a r a t o r i u si p e n t r u fenu, 8 s t engen i lemne, din oare

are a!-se incaldi si scóTa, 8 fl. fpentru sc r ip tur i s t i ea 1 5 . fl. pen t r a conferint ie , cor te lu l iberu cu g r a d i n a de 1 / i j u g e r u -

Recursele i n s t rua t e in sensulu s t a t u t , org . bis. au a-se adresá c a t r a Comite tu lu paroeh ia lu g r . or. din, Dezesci si a-se espedá Rvs im. D . Georg iu P e s t e a n u p ro top . in Lugos iu .

Comite tulu pa roeh ia lu . In contielegere cu D. protop. si inspectora scolaru,

Se escrie concursu pe s t a ţ i unea inve t ia to resca din comun'a Araneagu, inspect . Agr i s iu lu i , cu t e r m i n u l u de a legere pe 22. Augustu.

Emolumin te ie sun t u r m a t o r e l e : 1) I n bani g a t a 120 fl. 2) 4 1 met r i i de lemne,

din cari i a re a-se inealdi si scol 'a. 3) J u m ă t a t e sessiune de p a m e n t u a r a to r iu . 4) P e n t r u sc r ip tu r i s t i ea 5 fl. v. a.

D o r i t o r r i de a ocupa aces tu pos tu s u n t av i sa t i a-si t r im i t e r ecursur i l e ioru i n s t r u a t e conformu sta­t u t u l u i organicu si a d r e s a t e Comite tu lu i parochia lu p rea onor. DomnU inspectoru F l o r i a n u Mont ia in Sicula per B o r o s - J e n o ; to tu oda tă au a-se p resen tâ recuren ţ i i in vreo Dumineca ori se rba tore la Biser ic 'a de a colo, pen t ru de a-si a r e t â de s t e r i t a t ea in can tu si t ip icu.

A r a n e a g u l a 25. l u l i n 1882. Comi te tn lu paroch ia lu .

In contielegere cu mine: F l o r i a n u Mont ia inspectoru.

I n u r m a r e a ordinat iur tei venerab . Consis tor iu d iecesanu dto 23 I u n i u a. c. Nr . 1633 p r in aces t ' a se escrie concursu pe u rma to re l e s t a ţ i u n i inve t i a tq resc i ocupate p a n a acuma in t e r ima lu .

1. Dumbrava, s a la r iu lu a n u a l u in ban i 200 fl. 10 s t angen i lemne, c u a r t i r u l iberu cu g r ad ina , d iu 'a a legerei 29 Angliştii.

2. Talagiu, sa la r iu a n u a l u 200 fl. si 10 s t a n g e n i de lemne, c u a r t i r u l iberu cu g r a d i n a d iu 'a a legere i 29 August.

3. Maguficea, sa la r iu anua lu 200 fl. 10 s t ân jen i lemne cua r t i ru l iberu si g r a d i n a , diu 'a a legere i 30 Augnstn.

4. Lazuri, sa la r iu anua lu 200 fl. 10 s tânjeni de lemne, cua r t i r u l iberu si g rad ina , diu 'a a legere i 30 Angnstn.

5) Bodesci, sa la r iu anua lu 200 fl. 10 s tân jen i l emne , cua r t i r u si g rad ina , d iu 'a a legere i 31 August.

6. Banesci, sa la r iu anua lu 200 fl. 10 s tân jeni de lemne, cua r t i ru l iberu cu g r ad ina , d iu 'a a legere i 31 August.

7. Lungsiora, s a l a r iu a n u a l u 200 fl. 10 s tau jen i de lemne, cua r t i ru l iberu cu g rad ina , d iu 'a a legere i 31 August.

8) Dobrot/u, sa la r iu anua lu 200 fl. 10 s tânjeni lemne, c u a r t i r u l iberu cu g rad ina , — diu 'a a legere i 1 Septem. st. v.

9. Ciungani, sa la r iu anua lu 150 fl. 10 s tenjeni de lemne, cua r t i r u l iberu si g rad ina , d iu 'a a legerei 2 Sept.

10. Prevalent, s a l a r iu anua lu 80 fl. 10 s t ân jen i de lemne, c u a r t i r u l iberu cu g r a d i n a , d iu 'a a legere i 2 Septembre

Recuren ţ i i sun t av i sa t i recurse le ad resa te con-ce rn in te lo ru comitete parochia le a-le t r a m i t e sub­scr isu lu i inspec toru scolaru .

Ha lmag iu , 27. Iu l iu 1882. loanu Groza m. p.

- protop. insp. scol.

I n c e t a n d u din v ie t ia Vasi l iu Apah ideanu âocin-te le dela scol 'a super io ra din B.-Comlos/'u, comi ta tu lu To ron t a lu , p e n t r u ocuparea acelei s t a ţ i un i vacan t e se deschide concursu cu t e rminu lu alegerei pe 29* Augustu a. c. st. v.

Emolumin t e i e a n u a l i s u n t : 500 fl. v. a. ban i , 2 j ugere p a m e n t u a r a t o r i u de class 'a p r ima, 6 orgii paie , din care a r e a-se incald i si scol 'a, cor te lu l i­be ru cu doua incaper i , podu, cul ina si pbdrumu, g ra ­d ina de legumi in es tensiune de 400°Q| .

A s p i r a n ţ i i la aces t ' a s t a ţ i une sun t av i sa t i a-si ins t ru i r ecursur i l e conform s t a t . org . si ad ressa te onora tu lu i comite tu paroch ia lu a-le t r a n s m i t e M. On. Domnu v iear iu p ro top re sb i t e r a lu P a u l u T e m p e a in N a g y - T o r â k , pe r B e g a - S z t . - G y o r g y , si a-se p r e sen t â na in t e de a legere in ca reva Dumineca seu s e rba to re in biserica spre a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in c â n t a r e si t ipicu.

B.-Comlosiu, 15. I u l i u 1882. Comi te tu lu parochia lu .

In contielegere cu mine: P a o l n T e m p e a , m. p. inspect. scol.

P e n t r u ocuparea pos tu lu i docenta lu la scol 'a confes, gr . or. din comun'a lancahidu, ppb i t e r a tu lu B . Comlosiului , co t tu lu Toron ta lu , se escrie concursu cu te rmin u de a legere pe 5. Sepiemvre a. c. st. v.

Emolumin t e i e anua l i s u n t : 4 j u g e r e p a m e n t u a r a to r iu si 360 fl. v. a. b a n i ; er l a din con t ra fa ra p a m e n t u a re sum'a de 400 fl. v. a. cor te lu l iberu, g r a d i n a i n t r a v i l a n a p e n t r u legumi, */2 j u g e r u g ra ­dina es t rav i l ana , 10 t r a s u r i g r a t u i t e dela comuna p a n a in vec ină t a t e , 7 .o rg i i pa ie , din care a r e a-se incald i si scol 'a, la i nmormen ta r i mar i 1 fl., la cele mici 50 cr. v . a. de este ch iematu si paus i a lu p e n t r u sc r ip tu r i s t i ea 6 fl. v. a.

A s p i r a n ţ i i l a aces t 'a s t a ţ iune s u n t a v i s a t i a-si i n s t r u i r ecursur i l e conform s ta t . org . si a d r e s a t e ono­r a t u l u i comitetu parochia lu a-le t r a n s m i t e M. On. Domnu v iea r iu protopopescu P a u l u Tempea in K a g y -T o r â k , pe r Bega -Sz t . -Gyorgy si a-se p resen tâ na in te de a legere in ca reva Dumineca seu se rba tore in bi­ser ica spre a-si a r e t â des t e r i t a t ea in c â n t a r e si t ipicu.

l a n c a h i d u , 8. Iu l iu 1882. Comi te tu lu paroch ia lu .

In contielegere cu mine: P a u l u T e m p e a , m. p. inspect. scol.

P e n t r u dep l in i rea parochie i de class 'a I I I . va­can t e din Bunea, se escrie concursu cu t e r m i n u de a legere pe 22. Augustu a. c.

E m o l u m i n t e i e : un 'a sessiune de pamen tu , p a r t e a r a to r iu , p a r t e f e n e t i e ; p l a t iu parochia lu de eâ te j u m e t a t e j uge ru i n t r a si e s t r av i l anu ; dela 100 N r i de case b i ru eâ te un ' a mesura d e eucuruzu in bombe, si s to l 'a î n d a t i n a t a ; si anume : a) pen t ru un ' a mo­l i tva 20 cr. b) p e n t r u u n ' a logodna si cunun ia l a o l a l t a 5 fl. v. a. c) pen t ru un 'a i nmormen ta re s impla l a cei p res te 7 ani 3 fl. 50 cr., sub 7 ani 1 fl. 20 cr. v. a. d) pen t ru cet i rea unui evânge l i s tu 1 fl. v. a.

Recur se l e ad jus ta t e conform preser ise loru s ta­t u t u l u i organicu si adresa te subscr isului comi+etu par . se se t r a m i t a pă r in t e lu i Georgiu Cra t iunescu pro to-popu in Belincz, p . u. Kisze to , p a n a inclusive 20. A u g u s t u st. v. a. c. avendu recuren ţ i i a-se p resen tâ in . biseritf'a din locu, spre a-si a r e t â de s t e r i t a t ea in c â n t ă r i si t ipicu.

Comite tu lu parochia lu g r . or. din Bunea . In contielegere cu mine: 6. Crat iunescu , m. p. ppopu.

Pentru ocuparea statiunei de preotu in comun'a Hodosiu, corn. Temesiu, cu acest'a se escrie concursu a 3-6ra cu terminulu de alegere pre 8 Augustu 1882. st. v.

Emolumintele suntu : 1 sessiune pamentu ara-toriu si fenatia, cuartilu liberu si gradina ; dela una cununie 4 fl. dela una inmormentare preste 7 ani 3 fl. pana la 7 ani 1 fl. dela una molitva 20 cr. si dela 84 case de fiecare Nr. de casa 31 l i tre bucate, jumetate grau, jumetate cucurudiu.

Doritorii de-a ocupa postulu acesta suntu avi-sati, ca recursele loru instruate conformii statutului organicu, adresate subscrisului comitetu paroebialu, se le asterna Reverendissimului Domnu Ioan Tieranu, protopresviteru tractualu in Lipova, si pana la alegere se se presentedie in vreuna dumineca, seu serbatore la st. biserica, pentru arătarea desferitatiei in cântare si tipicu.

Hodosiu, la 20 Iulie 1882. Comitetulu parochialu.

Cu ştirea mea I o a n u 1'iei-anu m. p. protop.

Se escrie concursu pe staţiunea invetiatoresca confesionala gr. or. din Hodosiu, in protopresvitera-tulu Lipovii , cu terminu de alegere pe 22 aug. st. v.

Emolumintele suntu: in bani 131 fl. 32 cr. pau-sialu sripturisticu 6 fl, 40 meti bucate jumetate grâu jumetate cucurudiu, locuintia libera, 1 jugeru intra-vilanu, si 4 jugere estravilanu.

Doritorii de a concurge la acesta staţiune suntu avisati se scie limb'a magiara in intielesulu legii , a-si aşterne recursele instruite conformu stat- org. adresate comitetului parochialu, si ale trimite in­spectorului tractualu Szekâs, la adres'a Reverend. D . Iosifu Suciu in Lipov'a, avendu a-se presentâ na-inte de alegere in vre-o dumineca seu serbatore la s. biserica spre a-si aretâ desteritatea in tipicu si

Hodosiu 20 Iul iu 1882. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine: I o s i f u Suc iu m. p. insp. scol.

Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci dela •scol'a de fete din Chesintiu, se escrie concursu cu ter­minu pana la 15 Augustu a. c. era alegerea se va t ienea in 22 Augustu.

Emolumintele suntu: in bani 300 fl. v. a. pau-sialu 5 fl. 6 meti de grâu, 6 meti de cucuruzu, 8 orgii de lemne, cuartiru liberu cu 1/4 jugeru gra­dina pentru legume.

Invetiatoriele aspirante eventualu invetiatorii au a-si substerne recursele loru, — instruate conformu stat. org. si adresate comitetului parochialu. — subscri­sului inspectoru de scole, per Vinga in Seceani.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: I o s i f u G r a d i n a r i u inspect. de scol.

Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci din Comun'a Caraseu, inspectoratulu Beliului, se publica concursu ; emolumintele sunt :

1, In bani ga ta 84 fl. v. a. 2. 12 cubule bucate 1 / 2 grau 1 / 2 cucurudiu ; 3. Pentru fenu si paie 40 fl. 4. Pentru lemne 20 fl. v. a. 5. Cortelu cu 2 chilii si cuina si in urma gradina pentru legumi, de care se t ine si doua jugere de pamentu aratoriu de clas'a I.

Doritorii de a ocupa acestu postu sunt avisati a-si tremite recursele loru instruite in sensulu Stat . Org. Dlui Inspectore cercualu Iosifu Pint ia p. u.

Hollod, in Gryanta, celu multu pana in diu'a de 22. Augustu st. v. când deodată se va tine si alegerea.

Caraseu la 25. Iuniu 1882. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine ; I o s i f u P in t ia m. p. inspectore cerc.t

Prin ac6st'a se deschide concursu pentru ocu­parea postului de invetiatoriu la class'a I. a scolei popor, confes. gr- or. rom. din comun'a Racasdfa, pro-topresbiteratulu Bisericii-albe, dieces'a Caransebesiu-lui, cu terminu de 20 de dile dela prim'a publicare iin foi'a „Biseric'a si Scol'a." Recursele mai tardiu in­trate nu se vor luâ in consideratiune.

Emolumintele sunt : a) Salariulu in hani g a f a 300 fl. b) Cortelu naturalu liberu cu gradina de le­gume de 2157 mefri Q si o gradina estravilana de 1500 metri [ j . c) 24 metri lemne de arsu c l : II a 2 fl. 50 cr. = 60 fl. din cari are a se incaldi si scol'a, d) Pausialu pentru conferintiele invetiat. 12 fl. e) Pausialu pentru scripturistica 5 fl.

Doritorii de a ocupa acestu postu au a produce urmatorele documinte: a) estrasu de botezu cumca sunt Romani gr. orient, b) testimoniu cumca au ab-solvatu pedagogi'a intr'unu institutu din Metropoli'a nostra. c) Testimoniu de cualificatiune ; si d) cumca au cunoscintia de limb'a magiara spre a pote pro­pune atat'a catu prescrie legea tierii.

Recursele astfeliu instruite au a se adresa comi­tetului parochialu la adres'a Reverendissimului Domnu Iosifu Popoviciu, protopresbiterulu Bisericei-albe in Jamu, post'a Jâm.

Recurintii sunt poftiţi a se presentâ intr'o Du­mineca seu serbatore in s. biserica spre a-si arata cunoscinti'a in cantu si tipicu.

Racasdia in 11. Iuliu 1882 v. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu Dlu protopresbiteru tractualu.

Prin acest'a se deschide concursu pentru ocupa­rea postului de invetiatoriu l a class'a II. a scolei confesionale gr. or. romane din Racasdia, protopres-biteratulu Bisericii-albe, cu terminu pana 15/27. Augustu 1882, devenitu vacantu prin dimisionarea docentului Savu Micsia.

Emolumentele sunt : a) Salariu 350 fl. b) Cortelu naturalu o) 24.

metri lemne de arsu cl. II . a 2 fl. 50 cr. = 60 fl. din cari are a se incaldi si scol'a. d) Pausalu pentru conferintiele invetiatoresci 12 fl. e) Pausalu pentru scripturistica 5 fl.

Doritorii de a ocupa acestu postu au a produce urmatdrele:

a) estrasu de botezu cumca sunt Romani gr. or. b) testimoniu cumca au absolvatu pedagogi'a intrunu institutu din Metropolia nostra c) testimoniu de cua­lificatiune d) cumca au cunosciintia de limb'a magiara, spre a putea propune cetirea si scrierea, si dechiera-t i u n e : e) cumca se obliga a propune limb'a magiara 3 6re pe septamana.

Recursele astfeliu instruite au a-se adresa comi­tetului parochiale, la adres'a Rss. Dnu Iosif Popo­viciu protopresbiterulu Biserici-albe in Jâm.

Recurenţii sunt poftiţi a-se presentâ intro Dumi­neca in s. biserica spre a-si arata desteritatea ia cantu si tipicu.

Racasdia, 20/7. 1882. Comitetulu parochiala.

In contielegere cu d. protopopu tractualu.