ziarindependent

A N U L IV NR. C63 V IN E R I

10 IU L IE 1992

8 P A G IN I IO LE I

CITEVA R EZU LTATE P R E L IM IN A R E D IN :

RfCEMSĂMWTlIl .POPULAŢIEI - Oî 011992Cu tot exodul, pe de o parte, şi scăderea spo­

rului natural, populaţia Rom âniei a crescut, din5 ianuarie 1977 pînă în 7 ianuarie 1992, cu 1.200.539 de locuitori, adică cu 5,6 la sută, fiind de 22.760.449, faţă de 21.059.‘j10. cu o creştere de 5,5 la sută a locuitorilor pe kilometrul patrat. Numărul locu­inţelor a crescut cu 20,1 la sută, a persoanelor pe gospodărie a scăzut cu 0,1 la sută (adică nu sîntem la fel de înghesuiţi), suprafaţa cam erelor de lo­cuit a crescut cu 36,2 la suta, iar suprafaţa.locuibi­lă cil 29,2. la sută. Pe sexe, creşterea a fost mai mare la populaţia fem inină: 5,9, faţă de 5,2 la sută la bărbaţi.

Judeţele cele mai populate sint ccle de cîmpie (•iar nici Clujul nu stă’ rău): Prahova — 873.000; laş i — 807.000; Dolj — 7G1.000; Constanţa — 748.000. Bacău — 736 000; Cluj — 735.000; municipiul Bu­c u r e ş t i— 2.064.000, iar Sectorul agricol I l fo v —287.000 locuitori ceea ce înseamnă împreună aproa­pe trei milioane. Populaţia urbană a sporit cu trei m ilioane de locuitori (31,7 la sută). Judeţele cu cel m ai ridicat grad dâ urbanizare sînt: braşov —76,2 la sută; Hunedoara — 75 la sută; Constanţa— 73,5 la sută; Sibiu — 08 la sută; C luj — 67,4

(Cunliniwr? tn sag. a f i l a )

lin an dc la înfiinţarea Partidului

Alianţei civicc

Partidul Naţional liberai se pre/intă pe liste proprii la alegerile legislative sub somnul

tualei situaţii politice şi a degajării următoarelor concluzii:

1. Propunerea noastră pentru o alianţă electorală ale cărei obiective şinstrategii să f ie stabilite de P.N .L., P.N.Ţ.-C.D. şi P.S.D.R. a ;fost respinsă. P .N .Ţ .-C .D . şi P.S.D.R. au preferat o alianţă elee- torală cu UD.M .R. in cadrul unui conglomerat de partide şi organizaţii, multe din tremele" fără . repre- zentativitate şi responsabilitate politică. '

B IR O U L E X E C U T IV A L CO M IXETU I-U I J U D E fE A N CLUJ

(Continuare in pag. a: III-a )

Pentru a îniătura orice nedumerire creată de speculaţiile iresponsabile şi calomnioase la adresa politicii Partidului Naţional L iberal cu p riv ire la presupusele alianţe electorale, Comisia Electorală Judeţeană a P.N.L. comunică următoarea hotărîre câtre m em brii şi simpatizanţii liberali, din judeţul CLUJ:

In şedinţa sa de la 16 iunie 1992, Birpul Executiv Central a l P.N.L. a luat decizia ca Partidul N a-, ticnal L ibera l să ,se prezinte în alegerile legislative sub semnul săgeata pe liste proprii./Această hotărîre a fost luată după analiza ac-

E X P O Z M l I9 Inspectoratul pentru Cultură a l Judeţului:

Cluj, Muzeul Naţional de - A rtă al T ransilvan ie i'vă invită să luaţi parte la vern isaju l expoziţiei de jravură M arcel C H IR N Q A G A , care are loc azi, 10 iulie, orele 12, la sediul muzeului din P iaţa L iber- -ţii 30. . - , .

9 F iliala C luj a Uniunii A rtiştilor P lastici din iiomânia vă invită să.onoraţi cu prezenţa dvs: des­chiderea expoziţiei restrospective V E R ESSPAL,-azi 19 iulie, orele 13, în Sala mare a complexului ex- poziţional al U .Â.P. Prezintă dr. Gheorghe Arion ti E. & ab o Hona, istorici de artă.

VIDEO

9 Ciclul de film e video documentare prezentate'& Centrul Cultural Francez, la Casa-M atei Cor­i d e la orele 18, continuă după următorul pro­fan: azi, 10 iu lie — „H e^agone-Fevrier1*; luni, 13 iulie — „Hexagone-Mars“. (DEM. Ş .)............

CENTRUL DE INFORMATICĂ MINIERĂ CLUJ-NAPOCA

Str.N-Titulescu nr.4, telefon : 15.48.36, telex:31416, fax: 15.49.37

OPERĂ PE M ICROCALCULATOARE COM PATIBILE IBM-PC :

• SISTEME DE GESTIUNE ECO­NOMICĂ• Gestiunea materialelor şl a oblec-

telpr de Inventar• Evidenţa mljloacelorfbce• Planificarea amortizărilor• Elaborarea automata a facturilor şl

urmărirea încasărilor• Urmărirea contractelor de desfacere• Calcului şl statistica preţului de cost• Salarizarea personalului■ Urmărirea funcţionării şl reparării uti­

lajelor•SISTEME DEGRAFICĂ • SISTEME DE INFORMATICĂ INDUSTRIALĂindiferent do faptul că veţi alege sau nu

wi sistem din cele prezentate mal sus, Vă oferim gratuit, sistemul de contabilitate

toneraiă care este în exploatare curenta in peste 40 de unităţi economice.

^

b a n c a ” DACIA FELIX" scCluj-Napoca,

, str.Memorandumuiuţnr.28 anunţă per- spanolo juridice române caro au deschis contul valutar principal la una din sucur­

salele sau filialele băncii'Dacia-Felijf S Â ; . " că

• s-« deschis piaţă pentru licitataţlev/in-valutară pentru operaţiuni de

zare-cum părare pînă la- 50.000 dolari SU A# ,

Şedinţele do licitaţie se vor ţine de dotuf Ori pe săptămină, marţi ş i jbi: la sediul ■

Centralei Băncii "Dacia-Felix’ S .A din Chiţ,. str. Memorandumului nr.28 Informaţii ih legătură cu paiticiparea la licitaţia valutară se pot lua la toate unităţile Băncii 'Dacia- Felix" S.A (1152)

m m

_______ GHERLAsc. SORTII EMN sa .

Str. Clujului nr.7 T<zl. 95/24471? ,2 M 5 8 G fax 9 5 /2 4 5 4 3 0 •

VÂ o p e r a -.• CHlBR\TUR.i

t MOBILA• S'CAliNC.

• PAL

• PLACAJ

fURMIQ- ESTCriG

Apariţia acum un an a PAC şi-a propus, de la început, să in ­fluenţeze pozitiv, democratic, de­cizia politică în stat prin concen­trarea forţelor active şi respon­sabile care cred în va lorile uma­nismului moralei-creşţine şi ale democraţiei în scopul susţinerii unei alternative credibile, care să' contribuie^ la scoaterea ţării din criza actuală, esen ţa . acestei crize fiind în prim ul rînd de or­din spiritual .şi im plic it moral. P.A.C. şi-a propus de aceea să acţioneze peri tru reconstrucţia morală, economică şi; socială a României, prin punerea în apli­care,' prin inijloace politice, pe lingă Cartă - Drepturilor Funda­mentale ale Omului şi ci conţinu- tuiui următoarelor documente e- labornte.dQ Alianţa' C ivică: C ar­ta A lianţei C ivice; Program ul de reform ă economică; Declaraţia de reconciliere naţională, precum şi propriul program inspirat de do­cum entele menţionate. ’' Deschis tuturor, categoriilor so- cio-profesionale, P.A.C. a bene­fic ia t încă de la începu t 'd c 'f r ă - m întările; unor' intelectuali de marcă ai ţării, foarte bine cotaţi în egală măsură pentru compe­tenţa şi credibilitatea lor (pro­fesorii universitari N ico lae Ma- nolescu, Alexandru Popoviei, P ă ­un Otiman, N icolae Constântines- cu. Dan Grigore, scriitorul Ste- lihn. Tănase etc.),. pentru" găsirea unor răspunsuri şi solu ţii' care. să ducă la înlăturarea sentimen­tului general de disperare care a cuprins toate categoriilor sociale. Ia punerea în practică a funcţio­nării sistemului pluripartit, res­pectarea d rep turilor şi .'.libertăţi--

'• N. VLASIE,* Vicepreşedinte. : P.A.C., F ilia la Judeţeană C lu j:

‘ (Conlthuare fn pag : a ' IU a):

• „C A R T IM P E X " A N U N Ţ A

întreprinderile de stat şi par­ticulare sînt rugate să se prezin­te la sediul Societăţii Comerciale „C A R T IM P E X " S .A .,. str. Dosto- ievski nr. 71 (fostul Centru de L ibrării), pentru a T id ica Nom en­clatorul de Comandă pentru fo r­m ularele tipizate aprobate, nece­sare în 1993. Term enul de pre­dare a comenzilor este 10 august 1992.

• Joi dim ineaţa, primul m l» nistru, dl. Theodor Stolojan, » prim it la Palatu l V ictoria, o de­legaţie m ilitară turcă, condusă de dl. N evza t Ayaz, ministrul a* pălării al Republicii Turcia, ca* re se află în ţara noastră la in- , vitaţia om ologului său român, dl, Nicolae Spiroiu. In cadrul între­vederii a fost rea firm ată dorin­ţa de colaborare în tre România şi Turcia, prem ieru l Theodor Stolojan subliniind faptu l că re­laţiile b ilaterale au toate condi­ţiile de a se dezvolta, între ce­le două ţări ncexistînd nici un , fe l de d ivergen ţe.,La siîrşitul În­trevederii, 'd l; N ico lae Spiroiu a precizat că în cursul acestei zi- > le, se vor semna două acorduri ' de-cooperare îiitre cele două-ar­mate.

• „Apelu l adresat cetăţenilor României", prin care doctorul în economie, Constantin Gojocaru relevă, con form aprecierii sale, grava Ilegalitate pe care o co­mite Agenţia Naţională de P ri­vatizare (A .N .P .) prin distribui­rea certificatelor* de proprietate către populaţia ţării, a fost de­pus şi la Senatul Rom âniei (în­registrat sub nr. 1232-Î-18. 00. 1992), şi la Procuratura -Genera­lă (înregistrat sub nr. 65-C-2-18.06. 1992). Domnul Cojocaru a de­clarat unui redactor Rompres, că are promisiunea domnului A -

- lexandru B îrlădeahu : de a supu­ne discuţiei senatorilor şi co­misiei senatoriale de specialitate conţinutul apelului său. Pe de altă parte, de la Procuratura Ge­nerală i s-a comunicat că: ş-a şî înaintat- experţilor acest apel : ■pentru a f i analizat şi a se con­stata dacă A .N .P . a încălcat sau nu prevederile lega le cu p riv ire - • la emiterea şi distribuirea cert- Vifieatelor de proprietate.

• Sindicatele fe ro v ia re din ra­mura mişcare şi com ercia l dc pe Regionalele Şraşov, Galaţi, Cluj, precum ş i' sindicatele-. „Bu­covina" — . Iaşi, „C ale Liberă*— Craiova, C om plex — ‘ .P loieşti,

, S^nţia Radnă şi: A rad au hotă­rî t retragerea din Federaţia Sin­dicatelor din Ram ura 1 mişcare- Comercial. M otive le acestei de­cizii sînt făcute publice într-un comunicat, rem is agenţie i Rom- ' *

' pres, printre .ăcesttfa a flîn du -îe .următoarele: îndepărtarea cate- ’ ;#orică, a federaţiei do îa scopit- ~ rile pentrti. care ■ a fos t croată;. ‘

' inducerea în eroare, cu bună şti- ̂ . -inţă, a m em brilor -d e sindicat, 'privjnd; cauzele- câre au condus la organizarea g reve lo r d in lur.a mai 1992; întrebuinţarea fon du ri­lor organizaţiei în cu io tu l alte sco­puri decît cele pentru care au fost constituite; prom ovarea în jus- • tiţie a unor o ro p s i; în nume pro­priu; menţinerea unei stări de ; conflict artific ia l; în tre 's in d ica te

-şî Societatea ira ţion a lă :’d Căilor ’ Ferate. Rom âne (S.N .C.F.R.); imr punerea unui statut eu pi-evederi' dictatoriale, atribuind liderulu i pufcri nelimitate.- - O rgan izaţiile sindicale mai sus m enţionate au ; stabilit înfiin ţarea unei noi fe ­deraţii care, pînă la organizarea primei Conferinţe p e ţară, va avea un Com itet' de conducere format din zece m em bri.

1 4 ° S S * 3 81 0 ^ 0 * 0 0

^ comenzi la orice o râ @ preţuri aven ta joase 0 com petenţă profeeiorials 8 persoan a dvs. va fi In

siguranţa

/wwoew 4

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 2

Atentat la liniştea copiilor(lin TABĂRA BLĂJOAIA

Poate cuvîntul atentat v i se va părea dur. E l exprimă o realita­te petrecută în noaptea de dumi­nică spre- luni. 5/6 iulie, în tabă­ra .«colară de Ia B I.A J O A IA , un lo c în v îr f de inunte, retras, cu posib ilită ţi reduse d e comunicare

. cu lumea exterioară. O tabără care funcţionează fără avizul m e­dical al Centrului de medicină preventivă. Redăm, de p e banda magnetică a reportofonului, cele declarate şi relatate nouă, De- mostenc Ş’ofron — redactor, lor» Petcu — fotoreporter, dr. G eor- geta Văleanu — Centrul de me­dicină preventivă, de domnul Traian Calda, paznicul taberei, în noaptea cu pricina: „A ţ i ve­n it tocmai bine. A u fost noaptea asta peste 20 de tineri, băieţi şî fete, eare au spart casa. Au fost cei de la corturi şi cei d e la ca­bana Ocolului Silvic, Someşul Re- ce-BIăjoaia. A z î noapte, la I şî jumătate au venit, au spart ca­bana, au intrat în cabană, au făcu t horă. sâ vă spună şi bucă- tăresele (lucru confirmat de ce-

■ le trei bucătărese), au avu t cio­mege, unii au fost mascaţi, ai ţii băuţi, eu nu înă pot bate eu n i­m eni. Eu n-am dat accesul' per­soanei or străine în tabără. Doam­na directoare de serie este îh complicitate cu făptaşii. Dacă nu era „complicată", nu se întîmplă aşa ceva. Sa nu am străini în ta­bără. Eu am nişte indicaţii. Ea le dă voie sa intre ea casetofb- nul. Dacă doamna directoare ac­ţiona, ii putea scoate la prima fază. A iftirat pină. la 2 ş i jumă­tate, trei. Doamna directoare nu a -acţionat cu nimica. Cei ce ne-au atacat au sub 20 de ani.A u stricat mesele de ping-ponş, au spart geamurile, au zis câ mal v in . I-am ameninţat dar au zis eă au părinţi pe „sus" şi câ nu le pasă . A doua care ni s - l plîns a fost domnişoara Valenti­n a Bec, administratorul taberei: „M i-au spart geamul, obligîncfu- rnă să mâ reftigiez Ia bucătărese şi să dorm acolo. Era bine tre­cut de miezul nopţii". S cu rt şl clar. înainte de plecare am po­posit c in c i minute şi pe Ia caba­na Ocolului silvic, unde sînt găz­d u iţi nouă e levi şi/sau studenţi;

Era normal, ca Ia început, să-l ia pe „nu“ fn braţe. Apoi, unul dintre ei, „m ai ortoman", ne a spusr „Ei, ne-am distrat şi noi un pic, ce, nu-i vo ie? A m cîntat un p ici am dansat. Au mai fost necazuri fn tabără şi n-a scris nimeni. V-aţi găsit acuma dvs.“ P înă la lăm urirea cazului men­ţionăm numeJe celor cinci cadre didactice din comandamentul ta­berei (plecate la ora v iz ite i noas­tre în drumeţie cu cop iii): Euge­nia Costea — director, A n a N i- cola — director adjunct. Carmen Gali, Lucia Solomdh şi M aria Samoilâ, comandanţi, precum şi numele celor nouă tineri cazaţi la Ocolul s ilv ic şi care nu sînt străini de cele întîm plate: N ico - leta Bâlaj, Monica Vlasie, Călin Rotar, Ioana. Avram , Lav in ia F i­lip, Cosmin Hodiş, Iu lia R îlbîie, Florin Sabău şi Titus Gajzago. Şi ca să punem punct cazului ta­băra Blăjoaia, să-i dăm cuvîntul şi doamnei dr. Georgeta Vălea- nie: „Sînt nemulţumită de con-; î l ic tu l de la B lăjoaia eare, fără, i această, inopinată v izită , eu si- { guranţă na l-a m f i a fla t Se a- f davgă m inusurile taberei, semna­late de m ine ş î acum o săptă- mînă, Reasigurarea cond iţiilor de păstrare a a lim en te lo r a lterabile, neprotejarea su fic ien t» a sursei d e apă, un. radiofcelefon care merge prost, S în t condiţii eare ma împiedică să dau. un av iz m e dical favorab il taberei". '

D iv iz ia A I Retrospectiva-(IH)

Părin ţii cop iilor mar sus-amîn- tiţi se vor simţi- lezaţi, e i avînd „copiii cei mai buni d in lume, ci­vilizaţi, sfin ţi în tre s fin ţi, icoane de pus în ramă*. E ciudat ş i sur­prinzător cum, intr-un tec izolat. Inspectoratul, şcolar judeţean C luj, Comandamentul " taberelor au trimis c în c i cadre didactice-, de sex fem inin şi n ie i an bărbat, la un num ăr de 76 de copii ven iţi din Cluj-Napoca. V N a ne rămîne decît să aşteptăm răspunsul In ­spectoratului şcolar judeţean, a l Oeoîului silvic, d e la Comanda­mentul taberelor, ia r d in partea capiilor prezenţi în tabără, în perioada 23 iun ie ,— 8 iulie, o relatare cît m a i exactă ă even i­mentului. Dem. ŞG FRO N

c r i m a i n p l i n a s t r a d a

Tr* data de 19 iunie a c , fn ju ­ru l orei 22,30, pe refugiul din sta­ţ ia de tram vai din P iaţa Gărti s-a produs un conflict spontan în tre cetăţenii Sabău M ihai, Fe­t e a » Ioan şî Iănc Ioan, colegi de muncă Ia SC „Tehnofrig" SA . La un. moment dat. pe neaşteptate, Sakău M ihai a scos cuţitul ap li- cîndu-i o lovitură în inimă lu i Petean Ioan, care a decedat pe

loc, şi provocîndu-i celu ilalt o plagă. în zona «m ăru lu i sting in- teresînd planurile p ină l a os- în momentul de fa ţă inculpatul Sa- bâu M ihai este cercetat d e către Procuratura Judeţeană C lu j pen­tru xăvirşirea in fracţiunilor de omor şi tentativă de omor, pre­văzute de art. 174 Cod penal şi art. 20, raportat ia art. 174 Cod penal.

at. t .

6. O ŢELU L. Pentru gălăţeni, coboriţul pe scara clasamentului â formaţiei lor favorite , comparativ cu prestaţiile din campionatele anterioare este un semn rău (ca acela cînd ţi se bate ochiul). Reali­tatea este că echipa a trăit datorită cîtorva indivi­dualităţi, dintre care una, I. V iorel, se pare că din toamnă îşi va lua zborul spre Steaua. Regre­sul echipei este exprimat sugestiv d e bilanţul ac­tualei ediţii: 15 victorii, cinci egaluri şi 14 înfrîn- geri, 38 de goluri marcate ş i . . . 46 primite, 35 de puncte acumulate. Cu alte . cuvinte un atac slab productiv şi o apărare nesigură. P e bună dreptate antrenorul I. Moldovan priveşte cu îngrijorare cam­pionatul viitor. Dacă declinul se va accentua, for­maţia gălăfeană va prilejui m ari dureri de cap suporterilor.

9. P.C., BRAŞOV. După Dinamo şi Steaua, a tre­ia fo rm a le cu un atac percutant, dovadă cele 53 de gol uri marcate Numai câ, în priv in ţa defen­sivei^ prin cele 49 de goluri prim ite, echipa de Ia poalele Tîmpei se situează pe locul 13. Deci un atac bun şi o apărare slabă. Tn altă ord ine de idei, form aţia braşoveană este- a dona, după Dina­mo, care a apelat l a . . albanezi. Se pare insă că mezalianţa n-a dat cele mai bune roade. în pri­vinţa bilanţului, F.C. Braşov a obţinut 13 victorii (cea mai preţioasă în ultima etapă, eind a cîşti­gat în faţa Stelei, intoreînd scorul de la 0— 2 la 3— 2}, de 8 ori a „rem izat1*, restul de 13 jocuri trecîndu-le Ia capitolul pierdute Cu 34 de puncte acumulate,, braşovenii au rea lizat procentul de 50 la sută din totalul posibil. B ilanţul putea f i indis­cutabil mai bun, dar formaţia s-a dovedit, uneori, ■cam năzuroasă. Poate-că în v iitoru l campionat va reuşi mai mult.

10. F C . PLO IEŞTI. Formaţia a cochetat muftâ vrem e cu un loc în cupele europene, a ocupat eta­pe- la rînd poziţia a treia în clasam ent dar fa ţă de: evoluţii* superioară din tur a urmat un retur

lamentabil. Semnalul de alarm ă al alunecării e ch i- ' pei spre mediocritate a fost d a t de fap t în f in a lu l turului, cînd F.C. P lo ieşti a pierdut la scor p a r t i­dele susţinute in deplasare cu E lectroputere şi A .S .A Ciudat cum un a tac eu un v îr f -de m arca, C. Lazăr, autor â 15 goluri, a avu t un spate şu ­bred, defensiva prim ind numeroase goluri. S u ges ti­vă în acest context d iferenţa d e .— 12 d in tre g o ­lu rile date (37) şi cele p rim ite (49). Colac peste pupăză, în fina l de campionat a erupt acut si in ­disciplina, u n ii'ju că to r i, prin tre care şi p orta ru l

' Jipa, refuzînd să facă deplasarea ia Bacău. Cu a- semenea seisme şi acte d e indisciplină, hu e de m irare că în fina l F,C. P lo ieşti a aterizat p e lo cu l 10 în clasament. O adevărată contraperform anţă.

11. G L O R IA , Dintr-o. form aţie ambiţioasă, te n a ­ce, bine clădită tactic, datorită aportului adus de pro f. Rerrtus Vlad, echipa bistriţeană a. avut în e- d iţia încheiată un recul valorie. In altă ord ine de idei încăodată s-a adeverit ce înseamnă să f i i Ia cheremul celor mari. Ad ică ; a tit c it n-a a vu t n e ­voie, respectiv avindu-1 pe Bogdan Stelea în p o a r ­tă, Dinamo l-a uitat p e Tene* care la B istriţa, a avut un rol important de înger păzitor a l p o rţii. Şi aşa cum fac seniorii cu vasalii, D inamo u rgen t l-a lu a t pe Tene şi l-a cedat,, în sch im b,'pe C în i- peanu (m ai cti toane), m ulte d in greutăţile postu ­lui suport’îndii-le un începător, portarul Bagiu. A u m ai fost şi -unele accidentări, respectiv o scădere a aportului iîn ie i de atac, ch iar dacă el s-a d o v e d i t destul de percutant prin ce le 46 de goluri m arcate- (locu l 4 în clasamentul eficacităţii). Apărarea,, s o ­licitată d in plin, a cedat tfe 4Q de - o r i (cîntărinel greu punctele pierdute acasă). Concluzionînd, G lo ­r ia putea mai mult. Să i ie un semnal al unui în -

'eeput de declin?fva- urma)

V ic tor M O R fU

nu IMC reat cu m ai b ine d e patra decen ii în urmă, cu

un scop bine definit, acela de a asigura tinerilor continuitatea' pregătirii sportive de perform anţă şi ini tim pul efectuării stagiului m ilitar, A.S.A.-uI a reprezentat, în permanenţă, în peisaju l sportiv a i C lujului, acea pată de culoare care trezeşte inte­resu l nu atît prin performanţe ieşite dîn comun

-cît, mai ales, prir* atenţia acordată, cu pasiune şi profesionalism, unor discip line p e nedrept evitate în. ultimul timp, dar mereu fascinante, în speţă tirul cu arcul şi călâria. Ş i cred că nu este lipsit de interes să (re)amintin> că m area echipă de bas­chet fem inin „ U “, începînd 'd in anul 1931 de 11 ori eampioană a ţării, a avut-o predecesoară pe A.S.A., pregătită , pe atunci de foarte tînăru! an trenor N i­colae Martin, mai apoi afirm at pe deplin sub exi­lările alt-negre. Intrînd în traseul unHi raid, am vizitat şi cocheta bază hipică a asociaţiei, aflată la extrem itatea estică a cartierului Gheorgheni, un­de l-am abordat pentru, un scurt dialog pe noul comandant, domnul maior V ictor Copos, numit în ' fiineţie pe data d e 1 iunie.

— Domnule maior, vă dorîm mult succes în no­ua funcţie. A ţi reuşit pînă.acum,; cind „aniversaţi” o lună de la numire, să v ă faceţi « im agine asu­pra potenţialului actual ;<1 asociaţiei.

— V ă mulţumesc ţ i trecînd peste gluma cu ani­versarea; vâ răspund in cunoştinţă de cauză* nu de acum* ei mult mai de m ult, că sezonul 1991— i'.tCC a fost pentru noi unul' obişnuit, n ici prea

grozav',, dar nici rău L a lupte greco-rqmane e ch i­pa s-a clasat pe locul i i i in. D ivizia A , iar Lau -

. renţiu Jinga esîe nom inalizat în lotu l olim pic, ta categ. 57 kg. Satisfacţiile cele mai m ari ni le -a a- dus călăria, avînd şanse, rea le la m edalii, m ă re fe r lă concursul complet d in cadrul- C .N ., prin. D u m i­tru Loneanu şi jun iorii Adrian Pop, R udolf M o - rîcz (13 ani} şi Adrian Gherghina. Boxul a mers mai slab, dar în ,urma unor acţiuni de selecţie vom reveni. Din păcate lipsa de valută* deci de m ate­riale, a afectat v ita l tiru l eu arcu l.-

— Pină să vâ întflnesc, am trecut şi pe la sala dc sport. Păreţi privilegiaţi in privin ţa bazei m a­terial*.

— Intr-adevăr, şi sala de sport, a doua ca m ă­r im e după Sala sporturilor, ş i baza hipică, în tre ţi­nute în permanenţă, s in t mereu .îm brăcate” în haine noi, o fer ind u-ne con d iţii bune de pregătire şi concurs, iar cadrelor m ilitare şi fam iliilo r aces­tora posibilitatea de a se destinde1 în- orice anotimp.

. — Ce vă propuneţi iir continuare?— Vrem să ridicăm neapărat ştacheta calităţii

în sportul de performanţă, p rin întărirea secţiilor de tradiţie-, mă re fer ia lupte (antrenor G heorghe Truţă), călărie (Dum itra Loneanu). box ( lo s it Hertzi, unde dorim să ne creem propria pepin iera de juniori, precum şi să în fiin ţăm cîteva noi sec­ţii, asupra cărora, deocamdată, păstrez „secretai", în sensul'ceîor spuse ne bucurăm de întreaga aten­ţie şi' sprijinul conducerii armatei Transilvania. I

— IV r î, A.S. Arm ata «iste gata d e asalt. V i d o - I rini succes.

(m j.r . )

După emisiunea Televiziun ii din Republica M oldova (7) ţ i Ac­tualităţile de Ia ora 10. vă in v i­tăm să urmăriţi, Incepind cu ora10,30, film u l artistic american in­titu lat „Cei dir» sud'*, cotat de U- n îi specialişti drept unul din cele mai -bune film e americane ale regiaorului francez Jean Reruiir. In seria dc emisiuni intitulate „Ferestre deschise spre Franţa”; vă recomandăm selecţîunî dintr- un concert susţinut de Jean Mi-, ch e l Jarr* la ora 12,05. In conti­nuare, emisiunea • Descoperirea planetei ni-i prezintă pe vecinii noştri, bulgarii; Ia ora 12,50, apoi m al puteţi urmări Ora d e murt- c& 03,10), Actualităţi (14), Mor»- d om u zica (14,29), — cn im reci­ta l sMsţinwt de- Sania, Stei'en Da­le, Darinn.' Th ierry Hazard si CTast Side Bcand. Emisiunea M e­d ic i i ! » pentru toţi, de Ia ora 14,40 ee ocupă de S i D A şi probleme lega te de contraceptie. M iizfcă de wperS Interpretată d e Elena Cer- »»*i, ta ora 15,10. Din program ul (h ipâ-am iezii: Televacanţa ţcolu-

’ r i (15,25) — astăzi o ediţie* dedi­cată pasionaţilor calculatorului ş i un gh id universitar — , un scurt program de muzică, populară la ora IR tirm at d e em isiunea L im ba noastră la ora 16,20. D in nou ştiri la ora 1T. iar la ora 17,05 Emi­siunea tn limba, germană. La oră18,05 Emanuel Valeriu îl va avea ca interlocutor pe prof. M ich ie l Titus (Anglia). M agazinul T V in­titulat Toţi pentru 1/4 pentru toţi, partea I — la ora 19,30. Ca de obicei. Actua lităţi la ora 20, iar la 20,45 episodul 23 a l seria­lului „Destinul fam ilie i Howard". Partea a II-a a Magazinului ’FV la ora 21,45. In încheierea pro­gramului de astăzi Actualităţi (24), ia r la ora. 0,10 In tîln irea de Ia miezul nopţii cu multă mur.i- că rock. şi heavy metal, in fo m a - ţii sportive şi rubrica „Po liţia pe fa*ă“ . SI MTI A T A , programul în­cepe Ia o r a -9. In continuare A c ­tualităţi (10), un atractiv maga­zin sportiv-distractiv pentru co­pii, realizat < tn . colaborare cu Fe­deraţia ^Sportul pentru toţi“ d in eadrtil M.S.T. desene animate ş l modă la ora 10,10. Emisiunea „A l­fa şi Omega* «Ie la ora 11,10 ne pune întrebarea -.Umilinţa — su­premul orgoliu?. In seria dc e - mlsluni intitulate «Jtinerarii spl- iitunle“ continuă documentarul intitulat „Lum cn 2000“ , car tr va f i difuzat 1« ora 12. Oră d e m o i!- c& (12;!0); vom vedea 'p a r tea •

111-a a spectacolului cu opera jA fr ica n a " de Meyerbeer. Ur­mează emisiunile „7 x 7“ Actualităţi (14) şi R eflecţii ru ­tiere <14,10). - Copiilor le reco­mandăm să urmărească ecranul de vacanţă de la ora 14,20, cu multe desene animate. In conti­nuarea programului, de la ora 14,45 vă propunem să urm ăriţi’ selecţluni din spectacolul de ga­lă a l Festivalului „ECOPOF“ , do­cumentarul consacrat celui de-al do ilra război mondial (15,10), re­citalu l lu i Jnlio Iglesias (15,35). Interesant, cu un sumar extrem de den*, magazinul cinematogra­fic d e la ora 15,55. Acesta v a f i urmat, la ora 16,55- de o nouă ed iţie a emisiunii „Ferestre des­chise spre Franţa” . Emisiunea d e actualitate teatrală Gong! a v e ţ i putea urmări începînd cu ora lfl, apoi Mapamond 08,30) şi un scurt p rogram . dc m elodii populare in- ' terpretate de Elena Pădure, Ma- tilda Pascal-Cojocăriţa, N icolae Fordui- Iancu şi Pavel Boroancâ.(10). Din programul serii vă reţi­nem atenţia cu: Teleenciclopcrtia (19,13), ediţia de la ora 20 a Ac­tualităţilor, episodul fl al. serialu­lui „T w in Peaks* (20,35). La ora SZ50 vă invităm din nou ia film.; vfltn vedea. In prem ieră p e ţa r i, film u l franţuzesc „Castelul mis­terelor” , cu Jeatv-Lmtls TrLntig- nant, PJerre Bras seu r şl Pascale Audrct ta rolurile principal*. In

încheierea programului, „Caseta cu surprize" — o emisiune pri­m ită de la Te lev iz iu n ea G erm a­nă (0,20). D U M IN IC A vă spu­nem B u n i dimineaţa! Ia ora 8,30. Ecranul de vaeanţă program eaiă pentru ce i m ici, începînd cu ora9,30, emisiunea „Tntreabă-mă!" In continuare V iaţa satului (12) şi melodii populare interpretate de Sofia Vicovoanca. Angela Bueiu, M aria Ciobanu, A n gelica Stoican, Xotv Bocşa, L iv iu Vasilică, N ico­lae Mureşan,; Ştefan Isac, M ana- na Morcan şf Vasile Iova (13.30). După ediţia de prlnz a Actualită­ţilo r (14) şi emisiunea Ati.-w(14,10) .mai puteţi urmări V ideo- magazinul (14,30) — dintre miti­te le rubrici vă recomandăm re- citalul sopranei Mariana N icoles- oo de la UNESCO. Invitatul emi­siunii Convorbiri de duminică ev- te prof dr.’ Ion Zarnfirtscu (18,4i« Celor care/ (m ai) urmăriţi seria­lul „Dalias" v ă spunem că epi­sodul cu numărul 144 este pro­gram at la ora I9J0. După: Actu­

a lită ţi (IQ ) v ă recomandăm să ur­m ăriţi film u l artistic american intitulat „Dempsey-1, realizat pe baza. b iogra fie i celebrului boxer profesionist Jaek Dempsey. Ora de d ifu zare a filmului: 20.35. In încheierea programului de dumi­nică Actualităţi (22,55), Dumini­ca sportivă (23,10) şi emisiunea M aeştrii (23,3&) —- dedicată so­pranei Ioana Nieola— Ştirbei. L U N I, începînd cu ora 14 vâ re­comandăm; Actualităţi, emisiuni­le Ferestre deschise spre Franca (14,20), Cop iii noştri, .viitori mu­zicieni (15,4'T). S.Q.S. Natura (15) şi Muzica pentru toţi — muzică uşoară (16,30). Program ul va con­tinua cu Emisiunea In limba ma­g h ia r i (17,0®/. P to Patria (18.15), em isiunile Tesaur (20,4&J ţ l Stu­dioul econom ic (2i,10). In cadrul teatrului T V vom vedea, la ora 21^5, spectacolul cu piesa „Prin­ţul travestit- de Marivaux. 'în încheiere Actualităţi (23.30) şl emisiunea Confluenţe la ora 23,45.

IUJLETIN M BTEO.Azi, vremea v a f i In gene?

rai frumoasă, cu cerul dega­jat, temporar nor<» in cursul după-aniieziv. Vîntiifi va sulla slab la moderat , din sector sud — sud-vest. Temperaturi­le m ln iwe vor f i cuprinse In­tre 11 şi 13 grade, i2olat mai

cobori te, iar cele maxime In­tre 32 şi 25. Dimineaţa s* va form a ceaţă', pe v ă i. . Ieri. la. C luj-Napoca, la ora 12. se în ­registrau 13 grade, iar presiu­nea atm osferică era de 736,7 m m H a în creştere. Claudm Fferman, mptf’oFolng d* ser-, vicia.

PAGINA 3 . \m v*îîrT. p f n iiJ

Ctini îi privim pe îAm asistat recent la o discuţie - şi ceapa d in Ungaria nu mai a-

«nrtjilă Intre dai lid e r i <te par- jungea la t im p şi p ierdea tot. As- 2 j _ unvfl din stînga şi a i tul tâzi lucrează to t atît d e mult ca diin dreapta eşichierului politic in '3G. d a r riscurile s-au dim i- romănesc — despre m agazinele nuat. a re propriu l cap ital ş i s-aparticulare d in 'C lu j. „S în t prea multe, au apărut ca ciu perc ile Jupă ploaie, dughenele astea jusţinea politicianul -de stînga m timp ce al doilea încerca să-i de­monstreze contrariul: „D a d e un-

apucat d e activ ită ţi productive). Ia r dacă se mai aud voci ce „în­fierează-" tovărăşeşte privatizarea este şi pentru câ, d incolo -de cal­cu le popwiiste. au existat <şi e- xistă, încăJ) particulari care tsu

cH Du-te Ia Paris sau N-ew-Yori: fo losit m ijloace necinstite. Exis- cjto să vezi pe fiecare străduţă tenţa unor firm e fantom ă ale de zecff -ori mai multe m aga iine, aceluiaşi patron, legate in lanţtoate particulare'” '

Ca mai Întotdeauna, adevărul este undeva la m ijloc: avem e- Kaet atîţia întreprinzători parti­culari cîţi putem şi merităm să avem Discuţia „puţin-mult" este o îalsâ problema, generată arti­ficial Important este cum îi p a ­

şi între care se vindeau produse­le in m od fic tiv astfe l in c it o m arfă să f ie de 7— 10 ori mai scumpă la capătul lanţului decît la începutul iu i a impus adopta­rea unor măsuri restrictive. Cu toate acestea rabatul comercial m axim , de 30 la sută, este o mă­

rim pe întreprinzătorii pnrticu- sură artific ia lă {apar cheltuieli - • — — -* in d ifer ite Ia transport pe d iferite

categorii de m ărfuri) pe care Frontul o dezavuează şi îş i pro­pune să o desfiinţeze. P iaţa li­beră şi concurenţa de piaţa — i ajutate d e răul necesar numit

lari sau, mai exact, c e le -oferim pentru ca ei să-şi poală îndepli'; ni rolul lor firesc in cadrul unei economii modeme, pentru ca sâ putem să le cerem ceva. Ca pro­motor al Reformei şi, implicit,al privatizării, ; Frontul Sa lvării „G arda financiară* îşi vor face Naţionale nu poate să va- singure datoria, eliminîndu-1 pe dă în orice întreprinzător speculant. Iar că este aşa ne-o

___ /- ___ X ___ /.I MaAn A>| .1(1 lo MlIOun potenţial sau «efectiv biş­niţar __ aşa cam fac- conser­vatorii — dar nici 'nu poate să-i considere singurii exponenţi ai economiei rentabile româneşti — aşa cum se mai vaude în unele cercuri anarhice ale dreptei.

Prosperitatea firmelor private, construită pe o legislaţie promo­vată în totalitate de F.S.N., nu a re .d e ,ce sâ ne deranjeze atîta timp cît se respectă fiscalitatea şi legile economice existente. Prosperfnd, .particularul nu face decît să creeze noi locuri de muncă să formeze capitalul au- tokton de care. avem atîta nevo­ie, sâ înceapă diversificarea o- fertei. (De cele mai multe ori toate acestea, inclusiv averea pri­vatizatului, sînt construite c u ' mari riscuri. Am cunoscut *.n particular care, pentru a putea face afaceri, şi-a amanetat în 199C apartamentul şi maşina. Un Îngheţ în Piatra Craiului i-ar f i fost fatal: transportul d e cartofi

confirm ă scăderea cu 10 la sută, 1n ultima vrem e, a preţurilor 4a ■uncie produse alim entare (cazul „C O M T IM "), precum şi faptul că există de ja unii comercianţi cu ridicata care practică automat, de la sine, un rabat com ercial mai m ic de 30 la -sută4

Cum întreprinzătorului trebuie să i se asigure cadrul legal pen­tru a-şi folosi capitalul şi talen­tele to t aşa^avera datoria să-i protejăm pe cetăţeni d e abuzuri- şi excese. Cum pentru întreprin­zători Frontul se gîndeşte la .a- platizarea curbei impozitului pe profit, reducerea ICM -ului ^i în ­locuirea lui (din 1993) cu taxa asupra valorii adăugate, .facilităţi fiscale pentru profitu rile investi­te, pentru protecţia consumatori­lo r avem In vedere a lt pachet de măsuri: leg is laţie antimonqpol, controlul ca lită ţii produselor, in­dexarea salariilor.

IU L IU P/VCUKARU PREŞED IN TE F.S.N. CLUJ

IN FO R M A ŢII

Q Dobândă; Cea mai avanta­joasă dobîndă pentru depozitele pe termen O practică Banca Ro­mână pentru Dezvoltare: G0 la suta. # Taxe. Administraţia P ie ­ţelor şi Oboarelor C lu j a avut, ;a începutul anului curent, o tentativă de majorare a taxelor de piaţă. Propunerile lor au fost corectate (reduse) de Prefectură.

Unele taxe paj' a i i mari. Cu toate acestea m ulţi particulari au pro fit incomparabil mai mare de­cît A J -O . ® Om -sandvici. Pe stjăziJe centrale ale municipiu­lui C luj-Napoca şi-au făcut apa­riţia do i băieţi care m arţează In­tre două panouri d e h îrtie c e fa c ' reclama pentru.pastă de curăţat. Pentru munca tor de două-trei ore pe zi primesc cîte 509 d e le i ş i . . o bere.

Partidul Nâţld^al liberal ss prezintă pe liste proprii

îs alegerile legislative sub semnul săgeata(Urm are d in pag. J-a)

2. Partidul Naţional L iberal, în calitatea sa de reprezentant autentic şi legitim al liberalismului român esc. a re datoria de a asigura afirmarea lin iei liberale ln politica românească. Această datorie venea în contradicţie cu încercările unora dintre metnfcrli Convenţiei Democratice (P.A.C. de exem ­plu } d e a organiza alianţa sala form a unui -super- partid {conducere unică, form area -de departamen­te pentru program, comunicare, campanie electo­rală suprapuse:partidelor, egalizarea votului, ind i­ferent de ponderea' politică a partidelor şî orga­nizaţiilor).

Participarea sub semnul propriu în alegeri nu poate decît să Întărească prezenţa noastră în v ia­ţa politică românească, maî ales acum, cînd pro­cesul de descompunere a F.S.N. se accentuează, iar încercările de a* form a conglomerate •electorale cu grupuri politica instabile ideologic şi lipsite de suficientă recunoaştere în electorat, se dovedesc din ce înr ce mai. fragile.

3. Partidu l Naţional L iberal s-a dovedit, printre, partidele autentic democratice, singurul capabil să oprească dezvoltarea dictaturii F.S.N.-iste, într-o luptă inegală, In care pînă şi aliaţii noştri fireşti ne-au părăsit şi denigrat pe parcurs. într-un. mo­ment de gravă criză am fost singurii reprezentan ţi' tică a .m ajorităţii formaţiunilor era extrem reali ai opoziţiei anticomuniste, d ec iş i' să preluăm mare. responsabilităţi de guvernare f i să ne .achităm o- norabil de « le .

A m in iţiat o perioadă d e calin social, am facilitat obţinerea de credite externe pentru energie -şi în general pentru economia românească, am îmbună­tăţit imaginea ţării în străinătate, .am asigurat ale­geri locale necontestate şi am blocat multe din in i­ţiativele aventuriste şi im orale „ale F.S.N, în plan economic, social şi politic.

Departe de a f i o cauţionare a politicii F.S.N;,

prezenţa .şl activitatea libera lilo r in guvern a în­sem nat tlorţarea, f ie şi parţială, a aberantelor p ro­iecte neocomuniste .şi începutul îârlm itâriî puterii f'JS.N. • , .

Dacă guvernarea Stolojan este deosebită pozrt»v de violenţa .şi corupţia semidictaturii F.S.N. d in timpul guvernării Itoman, aceasta se datorează. în «cea m a i mare parte, prezenţei şi acţiunii liberale In guvern. ■

A. In toată această perioadă, Partidul National ■Liberal a demonstrat prin reprezentanţii sai în • .guvern in Parlament şî în administraţia locală că dispune de capacitatea tehnică, moralitatea şi res­ponsabilitatea politică necesare susţinerii proiectu­lui libera l d e guvernare.

Pro iectu l liberal pragmatic este ■singurul capabil .să relanseze economia .şi -vâ democratizeze societa­tea românească. E l trebuie afirm at în concretitu- d inea sa şî total distinct de proiectele socialiste, ide provenienţă comunistă, F.i>.N.-fstâ etc.-) ca şi do proiectele unor alianţe politice eclectice.

5 Adopţind această strategie. Partidul NaţionalL ib e ra l va f i fe rit d e conflictele inevitabile privindreprezentarea pe listele -electorale şi se va puteaconcentra pe activitatea electorala proprîu-zisâ.semen ea conflicte erau practic de rreevitat în C.D., unde dîUanţa între pretenţiile şi ponderea poli-, .• = - . . . . ţ je

B. Participarea în alegerile leg is la tive sub •sem­nul nostru v a perm ite ren fim ) a rea defin itivă şi pu­ternică în conştiinţa politică a -românilor a Par­tidului Naţional Liberal.

7. Participarea în alegeri sub -semnul nostru nu înseamnă lipsirea Partidului Naţional L iberal d e sprijin din partea unor forţe sociale, profesionale, economice chiar politice, ci dimpotrivă, deschide calea unei colaborări de lungă durată cu asemenea forte.

A N U N ŢU n iu n ea Creştină d in România,

cu sediul central în C luj-Napoca str. Calea Dorobanţilor nr. 5, fa ­ce cunoscut că cei 200 de copii p lecaţi în 25. 05. 1992 în Ita lia pentru a-şi petrece vacanţa de vară au sosit eu bine şl au fost întîmpinaţi de fam ilii' şi p riete­nii lo r cu multă dragoste ş i e n ­tuziasm. Totodată face cunoscut că în 10! 07. 1992 v o r pleca cu autocarul Uniunii grupul d e 50 de tin eri în Franţa. In J L 07. 1932 vor pleca, cu un tren spe­cial din Oradea un număr . de 413 copii în Ita lia Copiii v o r î i însoţiţi de responsabilii pe jude­ţe, pe anexele paşapoartelor v i ­zate figurează fiecare copil apro­bat. Se v a lua legătura în tim p util cti responsabilii -de g rop prin secretariatul Uniunii. Nu vor putea p leca decît copiii care f i ­gurează pe paşapoartele vizate de către consulatele Ita liei şi Aus-r triei. Se comunică părin ţilor membri ăi Uniunii-",că se conti­

nuă întocmirea form elor pentru •grupurile următoare; care vor pleca în mod -eşalonat, pentru a se da posibilitatea la c ît mai mulţi copii să-şi petreacă vacan­ţa în Italia, E lveţia, Franţa. In- cepînd cu 15. 07. 1992, Uniunea Creştină din fiom ânia asigură în m od gratuit locuri în tabere la

mane şi la .munte pentru copiii fam iliilor sărace a!e. Uniunii şi îndeosebi pentru cei orfani. In luna august şi septembrie 19i>ă \ se vor organiza excursii în t ă - ; ' r ile occidentale pentru tineretul Uniunii. In form aţii suplimentare, ia secretariatul U.C.R. .B IR O U L DE PRESA A l, U.C.R.

Concertul de IncMdere a stagiunii Filarmonicii

RECENSfflllNTUL PO PIM flîI - 07.011992(Urmare din pag. I-a)

la sută; Brăila — <ÎC*,7 la sută. D intre municipii, 25 au peste 100.000 de locuitori, iar opt au depăşit 330.00'1 de locuitori. C luj-Napoca se situează pe Incul V: Bucureşti — 2.064.474, Constanţa — 350.476;,- toţi — 3-52.1iM; Timişoara — 334.278; -Cluj-Napoca - 328 008; ■urmează G alaţi, Braşov. Craiova, P lo- ■ ieşti, Brăila, Oradea, Bacău, Arad, Piteşti, Sibiu, Tg. Mureş, Baia Mare, Buzău, Satu M are —- "Ultî- fflul cu i i i 8f«9 locuitori.Populafia de naţionalitate română era de 20.352.589

locuitori, adică 09.4 la sură, faţă de 88,1 1» sută In urmă cu 15 ani. M aghiarii (inclusiv se- «iii) reprezintă 1.620 190, adică 7,1 la sută, faţă de

la sută' în 1977; ţiganii — 409.723, cu 0,7 la wtă mai mulţi decit în 1977; germanii au scăzut je la 359.10<V în lW 7 ,.la 119.436, iar evreii — de a 24.W7, la 9.107; (Croaţii, cehii şi polonezii au„scâ- W şi ei, cea mai .spectaculoasă scădere avînd-o Pecii (au .plecat mulţi din cei aduşi în timpul lui Wii'orgliiu-Dej); au crescut cu peste trei m ii cei

alte naţionalităţi, inclusiv caraşoveni şi ceangăi,;i cei cu naţionalitate «ed ec la ra tă (de la 452 la ‘ îl’ ). Pe relig ii situaţia este următoarea: orto- •;<?« — 86,fl la sută; romano-catolici — 5 la su- ^ reformaţi — 3,5 la sută; greco-catolici — 1 la

penticostali — 1 ia sută; baptişti — 0,5 la ftţâ; adventişti şi unitarieni — cite 0,3 la sută. jn privinţa locuinţelor, cele maî mari creşteri ft numărului lor, faţă de 1977, s-au înregistrat Jj judeţele Constanţa — 38,4 la sută; Braşov' —

ia sută; Maramureş — 28,9 Ia sută; C luj — 28 ̂sută; Covasna — 27,4 la sută; Bucureşti — 2D,1

* sută. Suprafaţa medie locuibilă pe o persoană 6̂ mai ridicată în judeţele din vestul ţării: A rad

' 14,2 mp; "Timiş — 13,9 m p; Sibiu — 13 mp; ■araş-Severin — 12,6 mp; Sălaj — 12,6 m p; B l-

— 12,5 m p; Cluj — 12,3 m p; municipiul Bu- ’iiţşti — 13,8 mp.

a vorb it m u lt despre „deznaţionaliza

a populaţiei de ia 199.017 la 232.592 de locuitori, românii au sporit cu 15.069, iar maghiarii cu 18.B48; de ia 326 310 în 1977, la 47.(537 locuitori ai H arghi­tei, românii au crescut cu 4.008 ia r m aghiarii cu 16.682. în acelaşi timp, deşi populaţia m aghiară a S fă ziit în m ajoritatea judeţelor, unele din judeţe ad înregistrat creşteri: Vrancea (333). Bacău (229)— aici o t f i «n i i ceangăi declaraţi maghiari, dar şi G iurgiu f 104) şi D îmboviţa, Dolj, Teleorman, Bo­toşani, Vaslui, Tuîcea. cu creşteri nesemnificative, dar care indică m işcarea populaţiei potriv it n evo i­lo r ş i . . . drepturilor omului, cum î l taie capul sau cum îl ţin curelele şi interesele. Jn Bucureşti, pro­porţia rom ft«ilor a scăzut cu Ti,2 ,1a sută, a evre i­lo r cil 0,2 la sută, a m aghiarilor cu 0,1 la sută, în schimb a crescut proporţia rom ilor cu 0,7 la sută.

Revenind la religii, judeţul C luj prezintă urm ă­toarea situaţie: o r to d o c ş i— 70,3 la sută; romano- catolici — 4,4 la sută; reform aţi — 14 la ■sută; greco-catolicî — 5,1 la sută; penticostali — 2,1. la sută; un itarien i — 1,3 la .sută; baptişti — OjB la sută; ad ven tiş ti— 0,4 la sută; creştinii după evan­ghelic, mozaicii, evanghelicii de confesiune augus- tină r e p re z in t c îte 0,1 la sută; evanghelicii sino- do-preşbiterieni sînt 155 de persoane (aclică n ic i 0,05 la sută), musulmanii Bi5, creştinii de rit vechi— 102 persoane, biserica ortodoxă de stil vech i — 2 persoane.

m judeţul Cluj, din totalul de 2D8.4G3 de locuin­ţe, 190.412 sînt particulare, 60.017 d e stat, 2.034 de a lt t ip d e proprietate; 179.757 au alim entare cu apă d in reţeaua publică sau sistem propriu; 250.622 au instalaţie electrică; 118.440 beneficiază de ter- xnolicare sau centrală termică, iar '51.005 — de sobe cu gaze.

•O statistică interesantă este cea a evolu ţie i popu­la ţie i pe naţionalităţi în timp. L a recensământul d in 1930, rom anii reprezentau 77,9 la sută; în 195(3 crescuseră la 83,7 la sută (poate f i luată în con­s iderare răpirea Basarabiei, nordului Bucovinei ţ i

Concertul de. închidere a sta­giunii muzicale a « f e r i t publicu­lui meloman un program d e m ti- ' zică franceză Claude Debussy, C. Saint-Saem, Maurice E avel şi Georges Bizet.

Muzica franceză a sfîrşitului de secol 19 şi a prim elor dece­n ii ale secolului 20 aduce nouta­tea invenţiei, care tolerează ra-

a co rd u rvd e o mare îndrăzneală inventivă. K itm urile de dans abundă Jn voin ţa lo r 'd e a sălta muzica in spaţiu l fanteziei refract tare sentimentalismului romantic. Tente aceste caractere au fost evidente în interpretarea dată de Emil Simen. în fine. muzica lu i Chausson şi C. Saint-Saens i n ­troducere -şi lîondo Coprisioso) a

porturi sonore de o subiectivitate fost încrerîinţatâ. pentru o tălmă-

* Covasnel f i Harghitei ş i despre „colonizarea" H ecţe i); în 1977 (trecuseră ia fi8,l la sută, ia r in cu rom ani —* ca şi cum românii n-ar avea J992 — la 89,4 la sută. Este, deci, România un «ta t

,r6Ptul să se aşeze in orice oraş din ţara lor. la - m ultinaţional, cînd celela lte naţionalităţi reprezintă realitâţile: !n Covasna, la o creştere generalS doar 15,6 la sută d in întreaga populaţie?! (I. C.)

extrem de rafinată. Impresionis­mul picturii, care se abate rie la deprinderile, tradiţionale, se face simţit-şi in muzică, CI. D e­bussy fiind com pozitoru l care a tulburat sistemul conservator al tonalităţilor prin hexafonlsm. în acest cadru s-a putut recunoaşte „ciutul- faunului" d in P relud iu l Ia „După-amiaza unui faun“ ele Debussy sau „Poem ul pentru v ioară şi orchestră" de Chausson. Peste acest cadru pu lveriza tor al muzicii R avel aduce, prin Suita orchestrală „L e Tombeau de Cou- perin", un m isterios pact în tre

c lre solistică violonistului de o- rigine română Constantin Şerban . (Nantes, Franţa), -un fost ucenic al maestrului Ştefan Gheorghia de la Conservatorul din -Bucu­reşti C. Şerban acordă muzicii harul libertăţii de exprim are prin nervu l particular pe care-! de­ga jă in curgerea sonorităţilor; spre semnificaţiile muzicii. T eh ­nica violonistică se modelează In funcţie de culoarea afectivă pe care artistul român o cultivă în­tr-un spaţiu ce se vrea al spiri­tului. ' '

Fjniliu D IÎA G E A

lin an de ln•(Urmare din pag. i-a )

lo r cetăţeneşti şl a m inorităţilor de orice fel (naţionale, con fesio­nale, sociale etc./; separarea rea­lă a puterilor în stat (legislativă, executivă şi judecătorească) pen­tru ca cetăţeanul de rînd sâ fie ocrotit de abuzul Pu terii; d em o­cratizarea structurilor m ilita re (armata trebuind să râtnînă în orice îm prejurare a lă tu ri de p o ­por. singurul eî duşman fiin d n- gresorul extern ), pentru realiza-^ rea unei autentice econom ii de piaţă şi protecţii sociale a cetă­ţeanului; soluţionarea m ultip lelor probleme ale tineretului, pentru ca speranţele noastre să -devină o realitate.

În fiin ţa t mai tîrziu, P .A .C . a avut prin aceasta şansa, în ra ­port cu a ltcpartid e .d e a f i l ip ­s it de oportunişti, d euprinzînd

Prezenţă constantă ln acţiuni­le cu caracter pt4itic, -dcir şi c i­vic, printr-o colaborare foarte bu­nă pe plan local cu A lianţa C iv i­că, numărul m em brilor •şi simpa­tizanţilor a crescut rapid, ia r ■electoratul clujean, ca şi cel d in întreaga ţară, a ştiut să aprecie­ze personalităţile marcante pe care P.AiC. (precum şi A C ; po. listele P.A.C.) le-a propus. Astfe l, din Consiliul •municipal C lu j-Na- poca face parte profesorul •uni­versitar doctor Sergiu Duca, ■ţe- fu l c lin ic ii Chirurgie IU (mem­bru A.C.), iar din cel judeţean profesorul universitar doctor N i­colae M aier, şeful C linicii do Derm atologie, fost rector a l Uni­versităţii de Medicină şi Farm a­cie.

Faptul .că la alegerile locale p a . listele Convenţiei Democratico

ln prim ul rînd pe c e i_ conştienţi personalităţile d in partea P.A.C. de faptul câ schimbările nu v in au deven it prim arii oraşelor T i-.1. _ »_____i __!.__ __;_______ -r__îd e la sine şi că fără o im plicare practică, imediată, In d ific ile le problem e pe care le eviden ţiază prezentul şi care ss im pun să f ie soluţionate în v iito r , e le nu sînt posibile.

tnişoara, laş i. Braşov, Arad, .Si­biu, Bucureşti (sector I I I ) -ctc. vorbeşte d e Ia sine despre ceea ce a deven it în îiumai un an JPartidul A lianţei -Civice -ţi despro proiecţia lu i In Viitor.

ĂDEVÂRUL DE CLUJf PAGINA î

VĂ ÎNSRIJOMAZĂ BASARABIA?... a 24 ianuarie 1§18, stalul autonom dintre Prut şi N iştiu se declară Republică Democratică Slobodă. La 27-'inartib — 9 aprilie acelaşi an, Sfatul ţării proclama unirea Basarabiei cu România, tratatu l dc la Paris (23 octombrie 1920) semnat, pe de o parte, dc Franţa, M a­rea Britanic, Italia, Japonia şi, pe de uită parte, dc România, .rcrunoaşte hotarul dc răsărit al României pe cursul Nistrului, pînă la Marea Neagră. In 28 iunie 1910, ca urmare a ultimatumului sovietic, partea dc nord a Bucovinei şi Basarabia sînt încorporate în U-R.S.S- Stalin a „creat" pc acest teritoriu, dintr-o Ba­sarabie incompletă şi Transnistria, Republica Sovietică Socialistă' Moldovenească, republică ce a devenit, apoi. Republica M oldova (?!). Celelalte teritorii (româneşti, nu iroldovoneşti cum îi plăcea preşedintelui Snegur. să se exprim e) au rămas în componenţa Ucrainei, foste so­vietico şi ea. Pe scurt, Stalin a decupat şi îmbinat fron­tierele _în aşa fe l îneît desfacerea lor să fie aproape im ­posibilă. Rezultatul? Confruntarea directă a populaţii­lor! Ce părere au, insă, despre evenimentele grave din Basarabia locuitori ai zonei transilvane? Sentimentele sînt complexe, uneori diferite, dar îngrijorătoare pen­tru toţi. în pofidă declaraţiei recente a lur Boris Elţîn eă armata a X lV -a se va retrage (cînd, anume, nu a precizat) din Moldova: .'- " •• D.M-, inginer, /ost deţinut politic; Situaţia din Basa­

rabia mă - îngrijorează foarte tare. Pot să vâ spun că acea Transnistrie nu mă interesează deloc pentru că nil- o consider românească. Ce' soluţie văd? Tratative între 4— 5 state, sub patronajul O.N.U., prin care sâ se anu­leze efectele pactului Ribbentrop M olotov şi reaşezarea graniţelor fireşti; chiar cu riscul unul transfer de populaţii. Teritoriile româneşti trebUic readuse: la pa­tria mumă, iar Transnistria , ceciată. Aceasta nu este de- cît un cui, indiferent dacă e Ia Moldova, la Ucraina sau. independentă. îm i doresc unirea cu Moldova,: dar-cu o

. . Astăzi, cînd aceste probleme şe pun foarte acut, în■ niass m edia apar fe l de fe l de aprecieri la adresa ..Trarisnistriei. Perceperea Transnistriei se face de mul- ite -o r i eronat.şi vreau să spun 'că ;d e ' ihulte ori şi îri .Basarabia chiar şi Frontul Popular a ezitat. Ulterior,; aceste. poziţii, desigur, s-au corectat, dar într-o primă .■fază şi acolo Sra marşat greşit. ' ^

* Iată .citeva cuvinte despre istoria românilor de peste Nistru. " . - .:-In Transnistria Republicii Moldova românii au 'ma­

jorita tea relativă (40 îa siită români, 28 la sută. ucrăi- ; -nicni, 25 .1a sută ruşi), Iar dacă ţinem 'cont că ruşii şi ucrainenii au fost colonizaţi in oraşe unde au majorita-_ >

. tea absolută în zonă rUraiă, românii reprezintă peste80 ia sută din popuiaţie. , :■ Bogdan Petriceicu Haşdeu arăta; câ pe la 1230 ;exista:.o populaţie românească compactă în, Podplîa-Vblnîiv.nu-^

"m ită şi Ţara Boholovenilor. Această'populaţie se re-/ găsea; încă în 1849, compact şi în nuniâr,,de,r>00.0G0 de' români. ■’

Pînă -In'-secolul- âl XV j.-lea 'L ituan ia stăpînea regîu-. neă din F.stul Nistrului, la Nord de Dubăsari, ia r la Sud stăpînirea era exercitată de tătarii nohai, darpopu -. laţia era românească.- Şi aici vreau să * insist asupra; termenului de stăpînire, de a stăpînî. în feudalism prin1 acest lucru se înţelegeau cei care deţineau puterea ar^' mată şi controlau armat şi financiar un teritoriu şi nu“

. are nici o legătură cu situaţia etnică a, teritoriului reş-; peotiv. '

De altfel^ o serie.,de călători, .geografi, cosmografi,; prelaţi care circulau în zonă, a u , depus mărturii aşu; ; pra acestei zone şi aş cita aici pe Gian .Lorenzo.D’Ana- .' nia, pe G iovani Botero, pe -Nicolo Barsi, călători ita-

Moldovă curăţată, cu altă conducere. Care, la rîndul său, să se unească cu o ţară curăţată, cu o conducere nouă. M ai exact, să f ie aşa cum a fost înainte de război.

M.I., ofiţer (r.) M .I.: M oldovenii'trebuiau, în august, să ceara alipirea la România, n u . să-şi creeze organe şî organisme statale proprii. Corect au procedat japonezii că n-au recunoscut două state româneşti. Acum este foarte greu sa ne unim cu ei pentru că, de 30— 40 de ani, sint rusificaţi. Ca jsă nu mai vorbim despre Trans­nistria! A ia s:au născut cu limba rusă în casă. A fosto greşeală că li s-a impus limba română. Unirea, s-ar putea face, însă să f ie dată dracului Transnistria şi Tiraspolul, care n-au fost niciodată ale noastre.

D.H., student: Eu îi consider români pe m oldovenii, dintre Prut şi Nistru. Pe toţi. Trebuie să s e . considere ' şi ei la fel. nu să-i aud de poporul moldovenesc) Cînd s-a proclamat independenţa, preşedintele Snegur a po­menit de cîteva ori de ţările baltice, de vreo cinci ori despre Moldova lui Ştefan şi nici măcar o singură dată. despre România! Ce să înţeleg? Că şi-ar dori o Repu­blică Moldova pînă la Carpaţi, cum a lăsăt-o Ştefan urmaşilor, urmaşilor săi? Dacă asta vrea, un tron mai mare pentru preşedinţia sa, atunci se schimbă situaţia. Sint dispus să mă duc pe front pentru România şi pentru'români, Pentru un preşedinte care vrea să ai- , bă mai mult decît trei judeţe nu sînt dispus să. ridic un deget . ' ' .

S.I., U.D.M.R.: Ce se întîmplă acum în Basarabia es­te foarte neplăcut. Armata a X IV -a trebuie im ediat re­trasă. Nu ştiu, însă,'dacă nu sînt, acolo, m ăi multe in­terese. Nu ştiu ce-au discutat Elţîn cu B u sh .C red că-' Basarabia aparţine-de-Rom ânia ş i.a r f i norm al să *se • unească cu'ţara. Se pot,: însă, bănui cu uşurinţă sforă­riile marilor, puteri. - -

lieni, veneţieni, care au scris despre populaţia, despre caracterul etnic românesc ,al acestei populaţii, în d ife­rite lucrări care au fost tipărite la 'V eneţia .

în âcea vreme, ucrainienii. locuiau la coturile N ipru- lui. dar unul diri coturile cele mai importante ale N i- prului se numeşte Voloschil, care înseamnă „m oldove­nesc",, iar în 1455 Cetatea Lerîci, de la G ura. Niprului;; arb.ora capul de zimbru, iar negustorii plăteau vamă domnitorilor M oldovei.

De a ltfe l.-în 1679 ..Duca Vodă este numit domn al Moldovei şi hatman al Ucrainei-1 .

- O serie de-acte m edievale atestă dan iile pe care Ie . făceau domnitorii M oldovei supuşilor, lo r pentru servi­

ciile aduse în această parte a ţării M oldovei de dincolo ‘ de Nistru. - . : ’

După'Războiu l ruso-turc din 1735— 1739, tratatul de pace dintre cele două puteri şe intitula „Statutul P^n~ tru stabilirea de către Rusia a graniţei Rusiei, Turciei, a graniţei M oldovei pe Bug'\ tratat încheiat Ia 12 sep­tembrie 1710. - , » j

In 17C6, guvernul rus trim ite pe cazacul Andre; Konstantinov d incolo de Bug în recunoaştere.. Acesta arată într-un raport că riu a găsit nici un supus rus şi nu a auzit decît vorbă moldovenească şi -tătăraseă.; Una din prim ele cărţi de poezie românească,’ este bi­ne de ştiut, a apărut în 1793 la Dubăsari şi şe , chema „Poezii noi“ de l o m Cantacuzino,

Cînd imperiul ţarist ajunge la Nistru în 1792,'ttrgu- . ,'rile din Transnistria erau Balta, Nani; Ocna. Bîrzu. No- vilău Moldovcă, Dubăsari, Sucleia, Rimniţa, M oldovan- ca . Qceac, iar protoereul rus Lcbentiev in lucrarea sa .U cra ina ' hanului",' apărută ' lă Herson în. -1860. - recu- .noaşte şi '.<?! c ă . m oldoven ii sînt cei mai vechi pe .acele

T.G., inginer: Ca pe orice român, m ă Îngrijorează Basarabia. In principii!’ sînt pen truU n irea acestei pro­vincii cu ţara şi recuperarea celorla lte teritorii, p e ca­lea tratativelor, iar nu prin luptă armată. C red că tot ce se întîmplă acolo convine am ericanilor care î i hăr-

. ţuiesc pe sovietici. A rm ata a X IV -â îşi face de cap, acolo. D in cîte am auzit de la cei care au fost • la faţa locului este vorba despre o hărţuială, nu despre ră zb o i E ceva de genul „hai să facem gălăgie- .

L.R., vînzătoaro: îm i tremură inim a cînd m ă gîndesc că nu peste mult timp îm i pleacă copilul în arm ată şi nu ştiu ce se va întîmplă. Nu ştiu ce să spun despre Basarabia, nu am auzit prea multe despre ea. Ş tiu nu­mai că a fost a lui Ştefan şi a fost în Rom ânia Mare. Ei dc-acolo nu simt că sînt români? Dacă sim t aşa, de ce n-au cerut să se unească atunci cînd-s-au făcu t in­dependenţi" Să se bată copiii noştri pentru e i, atunci cînd ei îşi spun moldoveni .şi se tem că va f i ocupată de români, mica, dar bogata lor ţară?!

M .l.,; funcţionar de stat: Ca să se înfăptuiască unirea trebuie să dorească acest lucru şi basarabenii. La Transnistria cred că trebuie să renunţăm.. In schimb, pe calea tratativelor, se • impune recuperarea te r itorii­lo r româneşti care aparţin Ucrainei. <;

D.O., inginer: A m aflat de la istorici că Transnistria este pămînt românesc. Nu t văd de ce am ̂ renunţa la ceea ce este al nostru, pentru că eu consider că . aceas­tă Republică M oldova este România.

• Comerciant basarabean: Eu nu fac politică. Este bi­ne aşa cum hotărăşte preşedintele M ircea Snegur. Pe el l-am ales să ne conducă.

A conscnihat M aria S A N G E O R ZA N

P.S. In 1975, la Putna, ghidul-călugăr ţinea adevăra­te lecţii de istorie vizitatorilor, afirm ind răspicat că Moldova- lui Ştefan şe întinde de la N istru pînă la Mare. Cei ce-au trecut pe-acolo i-au ascultat glasul şi i-au vă/ut- lacrim ile de durere D in neferic ire fra ţii de

. peste Prut ne- au, v izitat mai rar, iar cei ce ne v iz itea­ză acum tot mai.des au alte misiuni;

locuri. I.'fr în Marea Enciclopedie Rusă din secolul tre- cut Ste ''reiiiinoa.şte aceiaşi lucru. ' '' Lingvistul rus Serghieskj recunoaşte, în 1936, că „ro­mânii şi Ucrainienii au ocupat deodată acele locuri,-da­că nu mai repede românii". • .

Odată cu mişcările revoluţionare din 1917, m oldove­nii trârisnistreni încep să se organizeze. L a congresul lor din 17/18 decembrie 1917. ţinut la Odessa, cer „li­chidarea Transnistriei de Basarabia", sau „vre in să ne soedinim cu Basărabia“ . Ce se cere Ia acest congres nu este departe de ceea ce s-a cerut la Chişinău în anul 1989: limbă de predare in şcoli, lim ba liturgică şi ju­decăţile să se facă in limba norodului, să se foloseasca alfabetul latin. ■ •.' ,

De altfel, la 12 octombrie 1924 se creeaza Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească, care cu­prindea în graniţele ei pe cei 500.000 de rom âni, din cei peste un milion de români d e peste Nistru; dintre Nistru şi Bug, cu capitala la Balta. _ -

Este foarte interesant că . în această perioadă acestorromâni li se-acceptă* grafia latină ş i-la -u n -con gres al sovietelor din Republica Sovietică Socialistă Autonoma se cerea ocuparea Moldovei pînă la Carpaţi şi formarea unui stat moldovenesc cu capitala la Balta, ceea ce a-

: testă, de fapt, caracterul etnic românesc al acestei pro­vincii, ' •

Desigur; problema care se pune şi cred ca se pune . in mod greşit este aceea dacă Transnistria aparţine sau ; nu României. Deci, în mod evident Transnistria nu aparţine României, dar Sn mod sigur ea aparţine ro mânilor, care locuiesc acolo: • • ^

Octavian C A P A Ţ IN A ,“ ‘ ‘ deputat P;U.N.R.

CO J!\ F. STO BK, Ambasadorul O landei:la Bucureşti:

Este necesar să vă imbimătăţiii situaţiawr

— ' Domnule Ambasador Stork, în..1992 se vo r , .întplîni cinci ani-di- cind iîu teţi în Itoniânia.

— Intr-adevăr. Am fost numit in ţara dvs. la26 ianuarie 1988, o zi care; trebuie uitată cît mai. repede, deloc memorabilă pentru dvs., românii. Sînt la sfîrşitul carierei m ele diplomatice, carie­ră pe care o voi încheia anul .viitor. Consider, cao privire globală, m isiunea. mea în România ca fiind cea mai importantă,: cel mai minunat lucru ce mi s-a putut oferi. Nu am cerut: România, nici nu m-am luptat să ajung ambasador, în România. Â trebuit intîi de toate să mă acomodez cu siste­mul totalitarismului total pe care-1 traversa so­cietatea românească, A m avut deci ocazia de ■ a ; cunoaşte personalităţi ale dizidenţei româneşti, asupra cărora nu mai insist acum. Apoi Revolu­ţia şi momentele postrevoluţionare, care-mi schim­bau . programul de lucru zilnic, de la o oră la alta. Şi, nu in ultimul rînd, bucuria de a contri­bui la construcţia unei noi societăţi române, de a o sprijini în perioada de tranziţie.

— Care este imaftin^a României in ţara dvs.?— Depinde de foarte mulţi factori. Vorbeam

de personalităţi- K 'te de faţă şi domnul profe­sor Sorin Alexandrescu de la Universitatea din Amsterdam. El a scris mult desprp-România. O face şi in prez'-nt. t şi cunoaşte ţara bine, este deci îndreptăţit să vorbească despre ea. A lţi jur­nalişti olandezi nu reflectat actuala stare din Ro­mânia aşa cum aceasta li s-a înfăţişat, fără a' exagera, în prezentarea lucrurilor. Dcsii'ur, a fost un interes major pentru România imediat după Revoluţie. Jurnaliştii olandezi au venit des în România, au venit şi la mineriade. In momentul de faţă asistăm la o aimfnuare a interesului o- lantiez pantru România ..Lucrurile nu s-au prea achiml'nt, n ic i’ nu «e pot schimba peste noapte, a ţ « cum, poate, ţi au imaginat unii.

— .O problemă aflată în atenţia discuţiilor pur­tate la Cluj-Napoca cu oficialităţile o constituie m inoritatea.

— Tn tim pul lui Ceauşescu era o diversiune, o abatere a atenţiei faţă de problemele m ajore cu- care se confrunta România acelor timpuri. E un lucru deja clar, bine stabilit,’ Cred că acest lucru' se foloseşte şi în prezent de autorităţi. România are cu totul alte probleme. Din experienţa mea. România este un teren, un' sol prielnic pentru ca

m inorită ţile să se înţeleagă bine între ele, să convieţuiască paşnic, fără animozităţi şi lupte. Este îmbucurător faptul că după' .evenimentele sîngeroase d in -1990 nu au mai avut loc altele, cu alte urmări. Cred că soluţia stă în intelectualita-- te, în soluţiile pe care intelectualitatea din Ro mânia, indiferent de etnie, ’ e poate oferi în a- cest sens, in sensul deplinei înţelegeri. .

— S-a subliniat, chiar de la început, că im agi­nea României în niass media occidcutală nu este una pozitivă. Ce credeţi că ar trebui făcut pen­tru îmbunătăţirea situaţiei şi a im ag in ii? .

— înainte de toate. e<tc necesar su vă îm bu­nătăţiţi situaţia dvs., în toate domeniile. Abia d u ­pă ac-eea şi imaginea despre România se • va schimba în Occident. Un alt lucru: să nu vă mai lamentaţi atita. Un ziarist străin, de cîte. ori stă de vorbă cu români, este confruntat cu pţîngeri, cereri, so bate multă monedă .pe lipsurile din ţa­ra, se eece milă Occidentului.' România nu art nevoie d c ' milă. Procesul de democratizare tre­buie accentuat, fără piedici interne, fărâ alîtea obstrucţii. O şansă pentru dvs. o reprezintă dom­nul Stolojan. Cred că a fost fantastic modul în care a w>s România din iarnă..'

D eiitoslcne ijiOFRON

P R E C I Z Ă R IAdunarea generală pentru dare

de: seamă ş i . a leg er i. al Asociaţiei îm potriva Corupţiei Cluj, convo­cată pentru data de 02. 07. 1992 (fără oră) nu s-a ţinut, nefiind statutară. Cu:;toate acestea, s-a prezentat un raport celor prozeliţi privind activitatea A X C . fără da­te concrete, după care adunarea s-a transformat într-o atmosferă de conferinţă de presă, inundînd cu întrebări asupra,' preşedintelui' Â.I.C., dl. Nerişan Alexandru, îri urma, articolelor apărute în zia­rul „Adevăru l de C lu j“ din 01.07. 1992 şi „Tribuna Ardealului" tot din 01. 07. 1992. întrebările au fost puse tn general de cetă­ţeni care nu au fost niciodată luA.I.C. Răspunsurile au fost sin­cere, concrete şi sînt notate in procesul verbal.

In timpul discuţiilor avute, du­pă terminarea întrebărilor, fără a fi înscrisă lâ cuvint, la îndem­nul d-lui Pătao Liviu , ■ membru, cooptat ulterior ; în asociaţie, d-na I ’aşca dă citire Unei mo­ţiuni eare de fapt a apărut şi în presă. Acea moţiune la ora citirii ei, după cum a recunos­cut şi d-na 1‘ aşca şi Zaharescu Doru la şetinţa Consiliului de conducere, nu a fost semnată decît de 3 persoane.

Fnc cunoscut, că după citirea moţiunii, majoritatea celor din

sală au început să boicoteze as­pectul-şi ideile, iar unii chiar .sâ huiduiasnă pe aceştia, unii ai părăsit sala.

. ■ Pentru faptele şi sistemul fo­lo s it de a compromite asocia-.» noastră numai pentru ai preşedinte Nerişan Alexandra, d-nii Pătac L iviu şi Blăjan 0c- tavian au fost scoşi din asocia­ţie ea membri în consiliul ,s conducere, rămînînd deocanvU- tă numai membri a i asocia** D-na Paşca Cornelia şi Zntt- re; cu Doru şi-au recunoscut g-1' şeaia că s-au lă s a ta fi atraşi m s-a aprqbat rămînerea lor 11 continuare ca. membri în rm-- liul de conducere.

Solicităm tuturor cetAţeniW cinstiţi de a nu se lă=.a ''' vor!\a cb unii eare n-au a-şi face jocul cu această as.>l;l' ţie, ci dimpotrivă, să-i denii'- câm indiferent de funcţii, c"n' vingeri politice, să-i dăm pu^1' citaţii.

S W R K T A R U l. AS()Cf/\ 1’R*

1AIPOTRIVA C O K V r r M ClUJ-N,VIM)C.\

Qlieorgiie 1*01*

PAGINA I — * = ĂDEVARUL D EC LfJf

CONTINUĂ RĂZBOIUL LA A. I. C.

Dreptul la replicăASO CIAŢIA ÎM P O T R IV A C O R U PŢ IE I, cu p ri­

vire la articolul întitulat ^A T E N Ţ IO N A R E P U B L I*CA“ semnat de Dl. Chindriş Ioan şi apărut în p ri­ma pagină a ziarului independent „A D E V A R U L DE CLUJ** din data de 01 iu lie 1992,

IN F O R M E A Z A O P IN IA P U B L IC A ,

pentru a cunoaşte adevărul şi a trage concluzii concrete asupra următoarelor: .

Dl. Ioan Chindriş a fost adus în asociaţie de Dl.Mîndruţ Ioan cu- scopul de a edita un ziar, prin care să informeze şi sâ supună dezbaterii publice fapte de corupţie, abuzuri, încălcări ale lega lităţii etc., descoperite de asociaţie. Dl. Chindriş, care s-a oferit să sponsorizeze asociaţia, a pretins prin contractul emis de el condiţia ca ziarul să aibă titlul de ARGUS, la care noi am spus să adauge „EXCLUSIV C O RU PŢIE » (A R G U S fiind editura la care'lucrează); articolul de fond să f ie semnat de domnia sa, să fie membru Sn consiliul de con­ducere al Asociaţiei îm potriva Corupţiei şi d irec­tor al ziarului. Pe m ăsura: v inderii • ziarului,- banii avansaţi, de domnul * să f ie recuperaţi într-un inter- : val de timp stabilit de com yn acord .;

Asociaţia împotriva Corupţiei este o organizaţia ^ lucrurile aşa* cum pretinde dl. Chindriş? N oi apolitica. In tim pul. discuţiilor ̂ purtate s-a p ^ e r - credem că dimpotrivă, pentru lămurirea lucrurilor vat tendinţa dom nulu iCh indriş I°an de o tenta şi rezolvarea lor corectă conf. legii_.,1 . ■»■! o o nAr /înnci m l Ha /înnrli i/tara Ol » . . . . . y .

în fiin ţării asociaţiei cu scopul de a lupta îm potri­v a corupţiei. Pentru a se stopa intrarea în asociaţie a unor oameni necinstiţi s-a instituit un jurăm înt In acest sens, cu un conţinut profund democratic, care stă la dispoziţia oricui doreşte s ă - l ' citească.

4. întrucit asociaţia este un organism rieguver- riamental şi nu are nici un fe l fonduri, cheltuieli strict necesare pe care le are privind telefonul, co­respondenţa, lumina electrică etc., se suportă din cotizaţii, donaţii, sponsorizări etc. Precizăm că membrii consiliului de conducere nu sint remune­raţi, ei activînd benevol. Sponsorizarea este făcu­tă numai de societăţi şi nu de personal particular sau de partide, pentru a nu da ocazia la tot fe ­lu l de interpretări. ' *

. P. Asociaţia nu se ocupă de com promiterea ni­mănui şi nu şantajează pe nimeni. A arăta ade­văru l şi a lupta pentru• respectarea leg ilo r nu în-, seamnă a compromite: Fantezia domnului Chindriş nu are lim ite şi provoacă m ilă tendinţa de a apă­ra Garda Financiară şi partidele politice. O are a-' cestea nu se pot apăra singure?

(i. Prim ăria cunoaşte intervenţia iăcu tă de aso­ciaţie cu privire la abuzurile comise de unele per­soane implicate în cumpărarea celor 'd ou ă blocuri de pe str. A lb in i 10 şl 12 şi punerea in stradă a unor fam ilii, in loc să l i . s e asigure locuinţe aşa cum prevede legea. A lua atitudine îm potriva unui .asemenea abuz strigător la cer înseamnă a com pli-

politică pentru ziar, iar consiliul de: conducere al asociaţiei' n-a fost dq acord cu editarea ziarului.

7. A firm aţia că asociaţia d e t ih e . dosarul domnu-.__., lui- Tălpeariu, în vederea unor tranzacţii, v iiţoăre

in asemenea■ condiţii._ Drept u rm are :d l. Chm driş ne umple de uimire. N e aflăm în fa ţă unui pâra--tai /rtusJ j - î . : - . - . « i i - j - ' r V a 's-a supărat şi incearcă să calom nieze asociaţia cii

un zei potrivit unei cauze mai bune.: A vem de-a face în acest caz cu „U N ..LUP. ÎM B R A C A T IN H A IN A DE O A IE " care-şi arătă co lţii.

Faţă de încercarea sad e a m istifica adevărul, de a da lecţii de bună'purtare Judecătoriei, P re fectu ­rii etc.. şi bineînţeles Asociaţiei îm potriva Gorupţ- ţiei, - Consiliul de Conducere, , după analiza atentă ,, şi responsabilă a conţinutului articolului, dă ur­mătoarea replică: ... .

1. Conform statutului. Asociaţia îm potriva Co­rupţiei a re : denumirea prescurtată şi utilizată îri actele oficiale A .I .C .ş i nu A .I.A .C . cum o foloseş­te Dl. Chindriş Ioan. D in aceasta se vede că dom-, nia sa, deşi pretinde că „s-ar f i in filtrat” în aso­ciaţie pentru a afla „in tim ităţile" acesteia şi a le deeonspira, n-a fost în stare să descopere nici m ă- , car denumirea corectă a acesteia.

2. A firm aţia că această asociaţie ar f i condusă tle comunişti nu corespunde adevărului pentru că in consiliul de,conducere sînt 13 membri din care 7 n-au fost membri ai per, ba, dim potrivă doi au fost deţinuţi politici.' Conform proceselor verbale de şedinţe ale consiliului se poate vedea, fără pu -" ţintă de tăgadă, că preocupările asociaţiei sint Ier gate: numai de problem ele de- viaţă ale oamenilor, iără nici- un fe l de referiri la problem efe politice.-* 3. Preşedintele asociaţiei este colonelul în rezer­

vă N E R IŞA N A LE X A N D R U , fost o fiţer de c o n - - ţrainformaţii în armată: şi. nu. o fiţer de securitate cum se afirmă. Acesta este un om de bună cre­dinţă, ca. mulţi alţii din această ţară şi care are meritui de a fi unul din cei c îţiva iniţiatori a i .

dox întrucît Dl. Chindriş' p retin de ' că dom nii “ N e rişân. şi;~Tălpeanu sînt prieteni. în acest 'caz , ce tranzacţie '.poâte ’ avea loc? Lucruri» slabe domnule Chindriş!

8. Patinoarul' n-ar^nim ic comun cu Asociaţia îm potriva Corupţiei.' Faptul că- acest -patinoar > a fost -îhchiriat d e Asociaţia Sportivă „V IC T O R IA " şi- că p i. Ncfrişan este .preşedintele acestei -asociaţii sportive nu dă dreptul nimănui să inducă in e ro a -; re opinia .publică. . ’

9. Aşa;zisă forţare a uşiţei cu încercarea’ de a impune o moţiune îm potrivă comunismului în ca­drul asociaţiei, pretinsă de dl. Chindriş, este o îri-

■ cercare de a compromite Asociaţia' îiripotriva Co­rupţiei in ochir oamenilor cinstiţi. ■ ' ’•

A şa cum am afirmat, asociaţia nu se, ocupă. de problem e politice, statutul nostru nu perm ite aşa c e va Avem convingerea că oamenii de bună cre- d inţă care vor citi aceste rînduri vo r trage con­cluzia corectă ce se impune şi îşi vor da seama că Asociaţia îm potriva Corupţiei începe să deranjeze pe D l Chindriş. Ioan şi oare pe ni ai cine? V ă rog

-să stabiliţi Dvs. dragi concetăţeni. Pentru c la r ifi­carea lucrurilor consiliul de conducere a l asocia­ţiei s-a adresat cu o p lîhgere Procuraturii Locale Cluj-Napoca, în vederea tragerii la răspundere a domnului Chindriş- Ioan, pentru gravele calom nii aduse asociaţiei.

Consiliur dc . Conducerc a lA s o c ia ţ ie i îm potriva Corupţiei C lu j -

Pentru conform itate eu originalu l, senineăză Pop GHEORGHE, secretar A.I.C.

Grupu) de Iniţiativă al Asociaţiei împotriva Corupţiei

COMUNICAT

După publicarea moţiunii de disociere,' apărută pînă in prezent în „Adevăru l de C lu j’* din data :<le 4 iu lie ac. şi „Tribuna Ardea lu lu i" din 7 iu lie ac. Au aderat cu semnături domnii: luga Vasile, Balasz Arnold, Ferencz Elisabeta, Barta M aria ,. Vomieu Ioan, Tănase llie , M oldovan F lorin şi Moldovan Ileana, toţi aceştia pină la data de 6 iulie a.c.

Lista pentru semnături de aderare rămîne des- - chisă, prin presă urmînd a-se, comunica locul şi orele de acces la listă. După apariţia moţiunii în-.' presă, se constata o exacerbare a ntăsurilor d e v io ­lentare a drepturilor semnatarilor; Acest exerciţiu este condus de dl col. Nerişan, după m odelele stereotipe îndeajuns cunoscute. A flăm d e l l a ' di. Benedek Ştefan —1 membru fondator ţ i Semnatar al moţiunii — . că la acea ocazie col. fondator nu ri-a dezvăluit identitatea, ne este prea clar de ce. Printr-o încercare neizbutită col. .Nerişan a Irisis- . tat să traducă în fapt un text din jurămînt, care obliga pe fiecare membru din consiliu să lupte nelimitat pentru păstrarea neştirbită a demnităţii - colegului din conducere (Sublinierea noastră: ch ia r ’ dacă acesta nu ţine la demnitatea lui). S-a izbutit intr-un final dramatic, acceptarea ca punct prim ar

Sn jurăm înt: „aderarea la Asociaţie condiţionată de neoprimareă în ttecuţ sau prezent în dreptu­r ilo ro m u lu i1*.’ Dl. Nerişan’ a fost primul semnatar al acestui jurămînt cu punctul amendamentat. A - pelăm pe astă . cale ca şi dintre simpatizanţii care s-auî abţinut de la aderare, văzind în frunte pe col. Nerişan, să participe prin aderare la moţiunea noastră. . . '

In numele grupului de in iţia tivă L iv iu P A T A C

-N O T A R E D A C Ţ IE I: Anft. socotit d e datoria noastră să 'o fe r im ; posibilitatea exprim ării, d i­ferite lor opinii a le cetăţenilor. De aceea, pu b li­căm, confornrJi,dreptiil«4i ?a replică” ,̂ tex tele a - ' tţuse 'la redacţie. Aşa- s-a iritunplat şi în 'c a zu l’ ’ «le faţă, ferindu-nr să intervenim in vreun fe l în materialele aduse. Trebuie să observăm .Insă că acest adevărat război tinde să\se .prelun­gească şi şă ocupe în ziar un spaţiu mai, marc derit merită,. De aceea, socotim că a ,venit mo- «pontul să punem punct, pub licării, textelor prf-

' m ite de la! d iferite fracţiuni ale A .l.C . 'în ca/ui în -care vor interveni lucruri .foarte importări-; tj», :no rezervăm dreptul exprim ării propriei pă-

•' reri. ' ’ ‘ .............

M arginalii Ia cea de a V -a Conferinţă Naţională de E co log ie .

E C O L O G I A - o ştiinţă implicată in actualitatea şi viitorul omenirii (I)

• Despre nostalgiile m inistrului mediului şi “ eco-fcstivaluV* de la R io '. * Antinom ia bogaţi-săraci • V ieţu ire — supravie­ţuire, o bătălie fără învingători? •

Este lim pede că ecologia a- cestui final' de m ileniu afirm ă cu tot mai, m ultă insistenţă procesul de* conştientizare a ro ­lului.-şi locului omului în eco­nomia generală a planetei. Un proces decurgînd, firesc, . din

, caracterul de ştiinţă de sinteză a l ecologiei, cu profunde im p li­caţii în starea actuală . şi v iito ­rul omenirii. Ce s-a discutat în cele patru zile de conferinţă de . la Cluj-Napoca? V e ţi a fla , în sinteză, din in terven ţiile cîtor- va dintre participanţi, nu îna- . in te, însă, d e a vă pune la cu­rent cu ceea ce m inistrul m e­diului, domnul prof. dr. M ar- cian Bleahu, a subliniat îri des­chiderea lucrărilor . conferinţei

“Fiirid ardelean şi oni a l A - pusenilor prin vocaţie şi mese-

’ rie, toată viaţa m i - a m ţrăit-o aici. In , Apuseni, în C lu ju l' ca­re a -fost un avanpost a l id e ilor _’ generoase -.ale eco log ie i,. idei a- firm ate de; m arii. noştri .în a in ­taşi, profesorii Racoviţă, Bojri zâ '(.r.')--M ă--leagă,' aşadar, mul-'',. te am intiri şi m ulte i speranţe, pentru, că 4tradiţia ,. ecologică a ; existat: aici chiar'; înainte de : a so f i în fiin ţat la no i uri niinis- ■ ter a l ' mediului ( . . . ) Ecologia", este ' acasă- la ■ ea,;: aici J a ‘"C lu j-Nap?- .,: ca, iar. toţi cei prezenţi , au v e ­nit - pentru i a . acumula . idei, * a ' învăţa unii de la. alţii.. în acest moment, la pu ţin ’ tim p ’ d e ia . încheierea : celei ,m a i im portan- 1 te în tilo iri m ondiale care a pus, pe tapet ; problem ele, e co log ie if m i se parc că reuniunea noas­tră de la C lu j-Napoca se ir is - . crie într-o zbdie dătătoare de speranţe. . .

Aşadar, la Conferinţa Naţiu­n ilor Unite pentru mediu şi dezvoltare,- desfăşurată între 3 şi 11 iunie a.c. la R io — la ca­re au participat 139 state. . 9 ■mişcări, ’ 23 : organism e şi pro­grame ale Naţiun ilor U n ite şi 23, organisme . iriterguyernamen- ta le— precum şi la summit-ul la n ivel de şefi d e 's ta te şi die guverne care i-a urmat (13-14 iunie); totalizînd f ir e d 40.000 de participanţi, â fost adoptată “ Declaraţia de la R io “ . Este, un. docum ent; constind din- 27 prin-., eipii, subsumate id e ii. de dez­voltare, a ^omenirii pe bază: dez­voltării durabile. De fapt, la it­motivul Conferinţei l - a ' consti­tuit “eradicarea sărăciei". î De- ■ clarăţia a fost, însoţită de.., “ A - gendă XXI** (un gen de îndru­mar privind modul- cum . trebu- . ie puse Jn.’. practică princip iile

am intitei Declaraţii — nn..V Revenind la tema de bază, e- nunţată mai sus, antinomia bo- gaţi-săraci apare astfel: boga­ţii, reprezentînd 20 la sută po­pulează 75 la .sută, în tim p ce săracii, reprezentînd C0 la su­tă populează 25 la sută,' cu toa­te im plicaţiile ce, decurg de aici. D ezvoltarea furibundă, adusă în momentul de faţă la n ive le in i­maginabile, nu mai , poate con­tinua, pentru că efectele e i se repercutează asupra omenirii, relevîndu-şi, deci, latura dis­tructivă, impactul negativ. Con­ferin ţa de la R io a fost una de: natură politică, ce ,a, căutat să găsească- modalitatea practică pentru ieşirea om enirii d in im ­pas. N u s-a discutat ecologie, ci a fost o dezbatere pur po li-- . ţică, mai ales în prezenţa celor peşte 100 de şefi de state şi gu­

v e rn e care s-au adunat acolo, şi care .au afirm at: "W e are -the Earth". ; ; .

• ■ C el mal aprig disputat a fost capitolul 4 al- Declaraţiei, în eare. sînt prevăzute ., m iliardele necesaro. pentru salvarea om e­nirii de la dispariţie. Acesta e preţul supravieţuirii. A u apărut cîteva întrebări: -să: oprim dez­voltarea? Nu! — a fost răspun­sul. Să.-j lăsăm . pe cei să rac i' să ajungă bogaţi? Răspunsul a fost, din nou, negativ.' Soluţia pţ-opusă a constat într-o redis­tribuire mai echitabilă a avutu­lu i, mondial, îri- condiţiile îri ca­re unii luptă pentru vieţu ire, jar a lţii pentru supravieţuire. î n - . tre aceştia s-a dat lu p ta : la Hio. în esenţă au fo s t : semnate doar două documente: unul privind schimbările climatice, “ respectiv tratatul privind biodiversiiatea (preşedintele .Bush a refuzat să semneze tratatul). S-a mai .. în­cercat, fără sens, semnarea li­nei convenţii privind protejarea pădurilor, cel "săraci*! refuzînd. e lesne de înţeles pentru care m otive ., . In ceea ce priveşte, ne aflării în ceea ce .se cheamă “ lum ea-a II-a “ . Plecăm de la o ba^ă de la care, cu puţin efort, putem fi alături de cei din lu ­mea I pentru a-i putea ajuta pe cei d iri' lumea â III-â . Dacă cu Darwîn a început epoca d e g lo­rie a b io log ilo r,. dacă după ex- p loxia prim ei .bombe: atomice- â început1 epoca' de g lorie a fiz i­cienilor, este', sigur că; odată' cii Rio," a început epoca do . g lorie a ecologilor". (Va irma). '

A consemnat :: M ichaela BOCU

C IN C I C O N T R A U N U

- în după-amiază z ile i de 2 iulie a.c., în locuinţa lu i: Moceari. D o-. rin (muncitor la ' “ Iris")" 'de- pe strada I. L Caragiale: n r. l O şi apoi pe trotuarul din faţa bfo-

: culiii, . âcqsta,- ’ împreună ; eu ' Bu- zan Dorii), muncitor , la Regia Autonomă! d.e, /Gaz ţîetari. C luj, Balirit Alexandru, 'fă ră ‘ ocupa- ţie, M ag ier ' Dan.' loari.i.munciţor^ la .•‘ Iris", şi Ppdoabă Ioări,’ n e in - , cadrat în | m u n c ă , l - a u - agresat pe 'Bugnar Io a n '(ţo ţ fără ocupa-- ţie), - aplicindu-i. numeroase' lo - :

vituri cu pumnii*.' p icioarele5' şi o: b îtă ..L a data de 4 iu lie vic-

. tiiria a deceăa t.:- x In iţia l nu- s-au cunoscut agre­sorii,, dar prin activităţi de ur­m ărire . penală, aceştia an. fost identificaţi în termer} de 24 de ore de” la comiterea faptei; pî- nă .în . prezent luîndu-se - măsu­ra a i'estării: preventive faţă de Mocean DOrin, ~ Buzan Dorin şi .

„Podoabă Ioan.. întrucît ceilalţi doi agresori.'au .dispărut; se In-

. treprincf măsuri :'’ pentru prinde­rea şi- ârestarea' lor preventivă.

M. T.

■s» sin <ms» >

S.C „METALO-CHIMICE" S.A. CMJJBulevardul Eroilor nr. 21-23

organizează concurs pentru ocuparea postului de:

• JURISTConcursul va avea loc in dala de 17 iulie 1992,

ora 8,00.Informaţii suplimentare la serviciul POMPSI, te­

lefon 11 -78-65,. int. 149, zilnic intre, orele 7 -1 5 .'

ATENŢIUNE! CURSURI DE INIŢIERE IN INOTI ~

La PISCINA OLIMPICA au loc cursuri de iniţiere in înot. înscrieri: azi 10 iulie, între orele 17—19. în­ceperea cursurilor luni 13 iulie, (17.500)

FiRMĂ PARŢICULARA

cc.*:fă un MAISTRU CONSTRUCTOR ■ pensionar pentru conducere şantier. Relaţii: simbătă:11 iulio, str. Xcnopol nr. 1, între, orele 8—12. (16-925) :

FIRMA PARTICULARA .

angajeciră, urgent, în condiţii avantajoase, cu con­tract de munţă, CROITORI pentru- atelier confec­ţii de piele. .

Telefon: 11-17-^3 (orele 8-16) şi 16-57-26 (ore­le 20-22). (17.310) . .

S.C. „FANTASTIC RAPID* CJ.UJ

'angajeaiă VÎN2ÂTOARE cu liceu (prioritate liceu economic). Prezentarea: sîmbătă 11 iulie 1992, in­tre orele 10-12, la sediul societătii din Str. Eroilor 13. (17.447) '. :

ANUNŢ

A n g a jă m VÎNZĂTORI'şi BARMANI. Vîrsta m in i­m ă 20 an i.

Informaţii şi selecţie: sinibâtă între orele 10—12 pe calea Floreşti, la magazinul NON-STOP, lingă poarta Agronomiei. (17.479)

ADEVĂRUL DE CLUJ > PAGINA 6

servicetel :95/13,44.63

vlnue am stoc.

C O P IA T O A R E• C C -10 350.000 lei• DC 1255 -. 964.000 lei

• DC 1605 * 1.179.600 iei• DC 1666 - 1.347.850 lei• AC 6600 s» Jî.000.000 lei• FAX TC 70 - 360.000 le.

Termen de livrare a# 20.07.1992S E R V IC E , C O N S U M A B ILE » POST GARANŢIE (16344)

CC

c6

2 < < o

□

cco

cCC

4 ->cocoo

c/>

MUNCA IN STAlNATATE

Cauţi o viaţă deosebita?A apărut cartea care vă dă informaţii complete

despre permis de lucru, salarii şi condiţii de mun- că, vize. cheltuieli de călătorie şi altele în străină­tate. Primiţi deasemeni adrese către companii in Europa, USA, Canada, Indiile de Vest, Australia şi Orientul indepărtat care caută forţă de muncă'eu­ropeană pentru industria, petrolului, grădinărie, sectorul hotele şi restaurante, croaziere de lux, con­ducător de călătorie, şoferi sau „au pair" pentru angajare, (au pair = guvernantă la copii).

Sînteţi interesat? Scrieţi-ne pentru a ne cere broşura noastră pe care o distribuim gratis şi care vâ va da în continuare informaţii despre carte. Tri­miteţi-ne un plic cu numele şi acţresa Dumneavoas­tră cît şi un cupon de taxă poştală internaţională. La rîndul nostru vă vom trimite imediat, gratis, a- cşastă broşură informativă.Scrieţi către:

NOVA FUTURABOX 8084S-600 08 NorrkopingSWEDENI. broşură — gratisn.b. -vN u intermediem angajările! (17.481)

S.C. „NAPOMAR" S.A. CLUJ-NAPOCA

B-dul Muncii nr. 14 anunţă

Scoaterea la închirierea de active a cantinei şi a Atelierului de Confecţii Metalice sau Atelier Ser­vice.

Licitaţia va avea loc in data de 31 iulie 1992, orele 10,00.

Informaţii suplimentare la telefonul 15-21-25/132.(1183)

REŢINEŢI I

La telefonul 17-35-92.Puteţi procura: televizoare color defecte, tuburi

cinescoape, module, piese de schimb, video Gold­star — toate la preţuri foarte mici.

Pentru vinzări en-gross REDUCERI! (16.860 )

AGENŢIILE DE TURISM

S.C. ..FRANDEŞ & DOGARU" S.N.C.

S.C. TURISM „FELEACUL- S.A.

S.C. KM O S.A.*

organizează excursii in POLONIA in perioada 12 iulie — 1 noiembrie 1992, cu vizitarea oraşelor CRAQ'OVIA şi VARŞOVIA, o cazare şi o masâ la Varşovia, turul complet al oraşului Varşovia.

Plecări săptăniinale cu AUTOCAR DE LUX. Informaţii la sediile agenţiilor. Str. Reşiţa nr. 1,

■part. 2, precum şi la telefoanele 11-81-51, 11-77-78, 11-11-13, zilnic între orele 8,30-16.30.

(1177)

TRADING C0MPANY

^ t e h n o f i r ictrwsomc S.A

cu sediul în Cluj-Napoca str. F-ca de Chibrituri nr. 5-11oferă, cu posibilităţi de livrare imediată, la preţuri avantajoase următoarele:

— Grupuri compresor condensator; 1200 Kcal/h, 20.000 şi 6.000 Kcal/h, 40.000 Kcal/h

— motocompresoare frig: 117.500 Kcal/h tip MCA 8V V 450

— vase (inox) de stocaj-dizolvare: capacitate 1000 I şi 4000 I

— separatoare lapte (manuale): 65 l/h— separatoare lapte (mecanic şi manual). . . 400

l/h '— separatoare lapte 5000 l/h— impregnatoare CO2— motopompe cu şurub 3,-5 şi 38,4 mc/h— schimbătoare de căldură cu plăci: 3000 l/h şi

6000 l/h— vase tampon cu indicator de nivel 1000 I „— filtru (inox) sirop zahăr 1000... 2500 l/h De asemenea oferă spre contractare-execuţie

pentru trimestrele lll-IV 1992:— filtre cu plăci inox. . . 7500 l/h— vase stocare (polstif) 1000 I şi 3000 I— vase stocaj — dizolvare (inox): 1000 I; 3000 I

şi 6000 I— pompe centrifugale (inox) 5000 l/h şi 10.000 l/h— pompe cu rotoare profilate (diferite tipuri)— pompe NH 3 cu canale laterale 2 mc/h şi 10

mc h— pompe absorbante 5000 l/h şi 10.000 l/h— pompe centrifugale cu debit variabil— linii de imbuteliat băuturi răcoritoare — c a r

bogazoase 2500 butl. 1/4 l/h.Informaţii si relaţii suplimentare la sediul firmei

sau telefon 95/13-21-65 sau 13-24-88/215,-238, 197 — Serviciul Vinzări. (1182)

SOCIETATE PARTICULARA DE CONSTRUCŢII

angajează, de urgenţă, UN ZIDAR şi UN ECONO­MIST pentru evidenţă contabilă.

Telefon 16-82-78, zilnic intre orele 16-17 şi 21-22. (16.849) .

S.C, SERVAGROMEC S.A. CLUJ

cu sediul in Cluj-Napoca, str. Tineretului nr. 59, telefon 14-65-48pune în vînzare la preţuri foarte avantajoase, oţel cornier laminat de următoarele dimensiuni:

O 30x30x4 © 40x40x6 • 45x45x5 •45x45x6

debitat in funcţie de solicitări.Deasemenea execută la cerere confecţii meta­

lice. (1179)

S .C „IZOPA** - S.A. CLUJ-NAPOCA

închiriază spaţii:• birouri• comerciale• depozitareInformaţii: zilnic între orele 7—15, la sediul din

Calea Dorobanţilor nr. 4, telefon: 11-21-53. (1180)

S.C. ,.AFAMIA“ S.R.L. CLUJ-NAPOCA

Piaţa Mihai Viteazul nr. 2 oferă spre vînzare la preţuri foarte avantajoase, en-gross şi cu amănuntul, o gamă variată de ţi-

Kent, Marlboro, As sos, L.M., Bond, Wek, Vikend, Port, Yu şi bere Piels. -

Informaţii la telefonul: 13-08-92. (16.856)

S.C, „CANORA" S.R.L.

angajează BĂRBAŢI pentru corpul de pazâ, 21-45. ani Înălţimea peste 175 cm.

Telefon 11-25-87. (17.426)

S.C.-„NAPOMAR* S.A. CLUJ-NAPOCA

„ B-dul Muncii nr. 14

anunţă

Scoaterea la vînzare, prin licitaţie, a unor mij­loace fixe disponibile^ in fiecare zi de miercuri a săptâminii, orele 10,00.

Lista completă cuprinzînd şi preţurile de striga­re va fi afişată la sediul unităţii.

Informaţii suplimentare la telefonul 15-21-25/132.(1184)

IN ATENŢIA CHIRIAŞILORSOCIETATEA COMERCIALA PENTRU VINZAREA

Şl CONSTRUIREA LOCUINŢELOR „URBANA" S.A. str. Taberei n*■. 4 Cluj-Napoca

Invita CHIRIAŞII la sediul ei pentru a depune ce­reri de cumpărarea locuinţelor care au fost con­struite ̂din fondurile statului după anul 1948.

Societatea garantează prestarea unor servicii co­recte, bazate pe o vechime in activitate de peste 2 ani şi jumătate şi funcţionează după următorul pro­gram:

PRIMIRI CERERI:© Luni, marţi şi joi — orele 8—12• Miercuri — erele 8—16 _PROGRAMĂRI:,© Luni, marţi şi joi — orele 8—12• Miercuri — orele 8—16 SEMNĂRI CONTRACTE:© Luni, miercuri şi joi — orele 8—12 '• Marţi — orele 8—16 ELIBERĂRI CONTRACTE:0 Luni, marţi, miercuri, vineri — orele 8—12 © Joi - orele 13-18 CASERIE: : -© Luni, marţi, miercuri — orele 7,30—15 © Joi - orele 7,30 - 18• Vineri — orele 7,30-11Onorata clientelă care a perfectat contracte de

vînzare-cumpărare în perioada 1990 — martie 1991 şi nu le-au ridicat este invitată la sediul firmei, cit şi la filialele din Turda, Dej, Cimpia Turzii, Gherla pentru a le ridica.

Cei programaţi pînă în luna iunie 1992 şi nu s-au prezentat pentru semnarea contractelor _sînt invitaţi la sediul firmei pentru contractarea locuinţei.

Unitatea noastră este specializată in v în z a re a lo­cuinţelor şi vâ stă la dispoziţie prin personal cu ex­perienţă şi de înaltă calificare.

Pentru cei interesaţi, odată cu cumpărarea locu­inţei, societatea oferă şi Prestarea unor servicii pri­vind Transcrierea dreptului de proprietate îri car­tea funciară asupra locuinţei. ̂

Ratele lunare nereţinute pe statele de plată se achită direct la caseria unităţii. (1159)

S.C. CON-TOUR TRADE S.R.L

str. Observatorului OS I, telefon 11-52-42 execută lucrări de:

• construcţii case• reparaţii diferite *• zidării, tencuieli• zugrăveli, vopsitorii• montat gresie, faianţă'() montat, raşchetat, lăcuit parchet ^Angajăm; doi mozaicari-faianţari (categoria

4-6 ). (16.606)

ANUNŢ IMPORTANTCENTRUL CULTURAL FRANCEZ anunţă cititorii

închiderea bibliotecii în perioada 17 iulie 1992 — 1 septembrie 1992. in acest interval nu se împru­mută cărţi. De aceea, rugăm cititorii să restituie cărţile împrumutate, pentru verificarea gestiunii. Va. mulţumim. (17132)

S.C. „REXCOM“ S.R.L.Vinde, din stoc, en-gross: gumă, ţigări, sucuri, ca­

fea, napolitane, detergenţi, textile. _Preia comenzi pentru produsele firmei .’.CRICH

Italia. Invităm firmele Interesate la sediul din str. Gheorgheni nr. 47. (17286)

PAGINA 1 , ADEVĂRUL DE Cltff

RAT.U.C. CLUJ

face cunoscut publicului călător ca incepînd cu 11 iulie 1992, in urma închiderii circulaţiei rutiere pe Bd. Eroilor în zilele de repaos săptămînal, deci ţi în zilele de sîmbătă, liniile 32, 33 şi 35 vor avea următoarele trasee modificate:

LINIILE 32 şi 33

• La venire din cart. Gheorgheni — P-ţa Cipa­riu - str. Posada - P-ţa Ştefan cel Mare .latura vestică (continuare la Calea Turzii) — P-ţa Victoriei prin faţa Teatrului Naţional — P-ţa Ştefan cel Mare latura estică, cu staţie de urcare-coborîre în staţia actuală de lingă Teatrul Naţional. La înapoiere traseul rămîne nemodificat.

LINIA 35

• La revenire din cart. Zorilor — C. Turzii — P-ţa Ştefan cel Mare latura vestică — P-ţa Victoriei la­tura vestică — B-dul 22 Decembrie 1989 — cu sta­ţie de urcare — coborîre în actuala Staţie ..SORA" str. Dozsa ţi in continuare traseul rămîne nemodi­ficat.

fn aceste zile circulaţia pe linia 46 se suspendă traseul fiind in totalitate comun cu a liniei 35.

(1 0 0 )

SOCJETATEA COMERCIALĂ TRANSCHIM S.A.CLUJ

vinde la licitaţie mijloace de transport de la coloa­na TURDA:

• Tractor U. 650 310.000 Iei• Remorcă basculantă 2 buc. 65.000 lei buc.© Remorcă auto 3 buc. 50.000 lei buc.® Remorcă izotermă 2 buc. 55.000 iei buc.Licitaţia va avea loc în data de 17 iulie ora 10 la

sediul coloanei S.C. TRANSCHIM Turda (la intra­rea in Uzinele Chimice Turda).

Informaţii la şeful de coloană dl. Rîti Eduard. (1194)

S.N.C. RESIGA & COMP anunţă execuţia unui bloc de locuinţe în cartierul OITUZ-DEVA şi scoate la vînzare, anticipat, 8 a- partamente a trei camere şi 2 apartamente a pa­tru camere.

Relaţii suplimentare la telefonul 956/2-51-04, De­va, după ora 18. (17.523;

ANUNŢ IMPORTANTVindem, en-gross: NESS-CAFEPreţ avantajos.Str. I.C. Brătianu (23 August) nr. 16, telefon

11-04-12. (16.889).

Pentru a vâ petrece un cît mar plăcut sejur (a sfirşit de săptămină, firma

„SOREX"

vâ pune ia dispoziţie Mijloace de transport pen­tru frumoasa staţiune COJOCNA.

Plecarea din faţa AGENŢIE] TAROM, sîmbătă şi duminică la orele 8, 10, 12, 14, 16.

Informaţii: telefoane 13-49-21 sau 13-44-78.(17.391)

S.C. KAJO IMPORT-EXPORT S.R.L. CLUJ

angajează prin concurs: .• SECRETARA cu cunoştinţe de contabilitate,

dactilografie şi secretariat• TIPOGRAF şi ZEŢAR• FOTOGRAF REPORTER şi FOTOGRAF STU­

DIO• PANTOFAR• LĂCĂTUŞ• COMISVOIAJOR cu carnet de conducere

Aşteptăm înscrieri pe adresa: CĂSUŢA POŞTA­LĂ 431 CLUJ, pină la data de 15 iulie 1992. (17521)

PUBLICITATE■^VJ-NZARl—-CUMPĂRĂRI-

• O fer spre vînzare case cu lr?i- camere, pe valută. Telefon15-60-95. <16894 )

• Cumpăr urgent 5 g balsam de Peru. Tel. 18-54-73. (16866)

• V înd rulotă Felicia nouă, stare-• excepţională, eu dotări privatizare (gaz, frigider, sifon etc) €00.000 lei. Telef. 18-47-03. (17530)

• V înd maşină de spălat' A u ­tomatic germană. Telef. 14-28-04. (17527)' • V înd bibliotecă Luceafărul

si frigider Fram, în : stare excep­ţională, ambele. Preţul esta re­zonabil şi se poate' negocia. In ­formaţii zilnic la telef. 16-14-06 între orele 18-20. (17459)

• V înd garsonieră lîngă U- nion. Telefon 17-56-91 între o- rels 20-21. (16891)

• V înd vopsea ulei crem, 20 litri şi maşină de tricotat V er i­tas. Telefon 13-97-13 după ora 16. (16335)

• V in d apartament 2 camere confort I, lingă Flora. Te lefon12-23-93 între orele 19-21 (16879)

• V înd boiler electric 25-501 inox rusesc şi casetofon maşi- nft “Lev is". ' Telefnn 17-86-15. (17457)

• V ind O ltcit 11 R, an fabri- faţie 1990. km parcurşi 29.000. Telefon 17-00-19 între orele 10-12. (17468)• V ind Skoda 1000 şi te levi-

*or Tem p, ambele în perfectă ftire de funcţionare. Tel. 95 —16-51-73. (17937)t Cumpăr garsonieră. ‘ T e le ­

fon 14-49-32. (17169)• V în d . piese Skoda S 100,

după ora 17. Telefon 12-02-94.(17172)... .

• Societate comercială vinde fructe la ce le mai scăzute pre- Itiri. pe bază de comandă, post o ^ kg. S e asigură transportul. Telefon 18-10-61. (17478)• V înd autoturism Mercedes

Diesel şi Volkswagen Seiro-*>. Te lefon 12-43-38 între 16- Jl. (17180) ' t V înd telei-olor şi instalaţie

t'c raz auto. Telefon 13-92-12. . I:N82) .. ’ .• Vînd urgent garnitură de

Mobilă pentru 2 camere in Fta-* hunS. T e le fo n 15-S9-45 după *ni l^: P re ţ negociabil. (17491)

• V ind spaţiu comercial com­p lex Nora. In form aţii telefon16-41-12. (16929)

• Vînd sandale-saboţi. Tele­fon 11-60-72. (17471) ’

• V înd M aiak - 205, am plifica­tor AS 2050, 2 boxe 50 W pro­tecţie suprasarcină, ţarc copii. T elefon 13-98-14. după ora 16. (17494)

• Casă fam ilia lă cu 2 came­re, dependinţe, p ivn iţă şi curte ultracentrală, cu posibilitate de supraetajare de vînzare, pe va­lută. Tel. 11-61-56. (16803)

• V înd sau închiriez pe ter­men lung apartament 2 camere. P ia ţa 14 iu lie .. Te le fon 18-92-30. (17493)

• V înd certificate de proprie­tate. Tel. 15-50-79. (17497)

• V înd ie ftin T V color stare perfectă. .T e l. 16-46-06. (16908)

• . V ind urgent apartament cartierul G heorgheni . şi casă particulară, grădină. 14-16-96. (16906)

• V înd teren pentru construc­ţii în cartierul Andrei Mureşanu. In f. tel.‘ 14-70-21 după masa în ­tre orele 18-21. P re ţ negocia­bil. (16905) . «

• Vînd carnet de proprieta­te. TeT. 18-32-82. (16001)

• Vînd maşinS de îngheţată cu centrifugă. Relaţii telefon 15-70-52 după ora 18. (16809)

• Vînd dulap cu 3 uşi (190 x 60 x 173) — 40.000 le i; bibliote- că-vitrină (120 x 40 x 160) —20.000 le i, masă extensibilă (140 x 75) — 12.000 le i, 2 foto lii— >4.000 lei-buc., cadă 'fon tă (172 X 75) — 35.000 lei, cazan baie inclusiv baterie cu duş şi soclu fontă .— 12.000 lei, aragaz".' cu 2 ochiuri şi cuptor — 10.000 lei, aspirator. T e le fon 12-81-33. (16895)

• Cumpăr bon . de benzină. Telefon 16-97-07. (1G712-B)

• Cumpăr bonuri de benzină. Telefon 17-48-92. (17243-C)

• Lichidăm locninţă. De vîn-mobilă combinată şi bu­

cătărie, haine de fem ei şi băr­baţi, covoare şi p ita r i, piese din sticlă şi porţelan, «parat radio

■ Orion. te lev izor pentru piese de , schimb, biciclete de • femei, /ioi. cîntnr zecimal, ' cînt'Sreşte pînă la 500 ltg, 2 ini''., butoaie p en -. fru •vin 140 şl 190 litr i şi alte o- bit»et« d<? V7. cas 'ic. .S tr. M r>ră- şpşti T5, între ore le 16-?0. (166C8)

» Cumpăr apartament 2 crj- morc şi eavt. nentru ' închiriat. 11-57-15. (17fi2£)

• Vînd tra,-Jnr D T 1010 cu plug. g w jă , Str. T »u - lc-seu 42. (16920)

• V înd Renault 16. Telefon 11-01-01. (17271)

• Vtnd avantajos polarotor magnetic, chitară, motoretă ma- net, pickup Ziphona. Telefon 11-20-64. (16927)

• V înd Dacia 1310 şi video p layer Orion sigilat. Preţ 63.000 lei. T e le fon 17-81-54 după ora10. (17520)

• V înd circa 15 mp cherestea uscată, fasonată pentru duşu­mea sau lambriuri, două foto­li i pat de burete. Tel. 15-96-35 intre 18-20. (17525)

• V înd maşină de cusut Sin- ger, 2 ’ draperii alamă antice, d iferite rame. ‘Telefon 13-00-68. (17519)

• De vînzare autobuz 50 lo ­curi marea Steyr. an fabricaţie

.1983. In f. tel. 15-43-11 între o - , re le 17-20. (17517)' • V înd piese motor Mitshubi- schi, pompă in jecţie G olf, par­briz D 1300. Telefon 12-11-67. (17547)

• V înd apartament 3 came­re con fort m ărit. Inform aţii te­le fon 16-37-62 între orele 17-20. (17545)

H J r a i TI=iT!T=ll• Caut d e închiriat apar­

tament 3-4 camere, parter, e ta j I, indiferent zona. P lata în lei. Te lefon 11-21-S5. ( 1 6 8 7 2 - A ) _____________ '

• Caut pentru închiriat o casă particulară cu 3 -4 ' ca­m ere. telefon, beci. Telefon15-58-03. (17479)_____

• Intelectual, caut garsonieră în chirie. P lata în lei. Telefon18-65-40 după ora 15. (17537)

• O fe r spre închiricre 1-3 .ca­m ere patrer. semioentral, pentru spaţiu com ercial sau depozita­ra. Te le fon 18-38-25 dup^T ora 19. (17538)

• înch iriez garsonieră pentru firmă, central, în Bistriţa. T e le ­fon 990 — 1-50-12. (17936)

• înch iriez una cameră pen­tru un bărbat serios, nefumă­tor. Toi. 17-25-24. (16930)

• Caut de închiriat aparta­ment sau ca-iă particulară 5-4 campre, garaj, telefon, ultra­central. Accept plata în lei sau valută. T e l. 12-47-17. (16928)

• Caut npartamf? it nemobilat în i;hirir. Tel. 18-01-27. {17541)

• Studente, caută , apartament de Snchiri.it. Te lefon 16-18-G2 sau 14-93-74. <17531)

• O fer în chirie unui cuplu de studenţi grcci. apartament Inxo* f»e cu două. fi,» cu o ca­meră. Tel. 11-20-9?. (17546)

• Cnut apartament (birou) cu telefon 3-4 c:vpore semi-cen- t n l nemobilat. T e le f. ' 16-49-47 după om 1.6 (167r«-T))

• Cant p on tri tn<’ ,iir 'n t anar- ţ 'p w s ţ ?-3 ‘ , nprnob'lat. . Telefon 18-22-29. ()-63t7-A) ,

' « Dau în chirie apartament 2 camere pe tsrmen scurt. T e le ­fon 14-75-05. (17465)

• înch iriez pentru 2 luni 1 cameră, cen tra i T e le f. 11-06-05. (16880-A)

• înch iriez - apartament cu îmbunătăţiri două cam ere car­tier Mărăşti zona bisericii Sf. Petru. Plata in valută anticipat pe un an. Tel. 15-82-77. (17483). • T ineri căsătoriţi caută de închiriat, garsonieră, preferabil în Mănăştur. P lata în leL T e le ­fon* 16-52-50 • orele 14-22. (16920- A ) .

mp

• Schimb două cam ere con­fo rt I eu garsonieră sau 2 ca­m ere confort I I plus diferenţa. Str.‘ Tăşnad nr. 18, bloc P 11, sc. I, ap. 1, Calea Floreşti. (16743-A )

• Schimb apartament 2 ca­mere proprietate C lu j, .cu sim i­la r Satu Mare. Telefon 16-78-09. (16516)

• Schimb apartament proprie­tate 2 comere birte întreţinut, că l­

duros, cartier Gheorgheni, zona Mercur, cu sim ilar zona Gară, Horia, P lopilor, G rădini Mănăş- tu r.. Telefon 15-74-31 după ora 19 p.m. (17361)

• Schimb apartament confortII, proprietate, 2 camere, par­ter înalt. Gheorgheni cu aparta­ment 3 camere, con fort II. di­ferenţă. Tel. 14-19-58. (16365-A )

• Schimb apartament 3 came­re A lba lulia. Doresc C lu j, tele­fon 14-40-74. (17461)- • Schimb Tim işoara 1 garso­nieră confort I cu sim ilar Cluj. TeL 951 — 17-03-13. (17464)

• ' Schimb catedră matemati­că gimnaziu C lu j-Napoca cu si­m ilar Constanţa. In form aţii te­lefon 12-39-20. (16888)

• Schimb apartam ent una ca­meră, bucătărie, ba ie cu trei focuri gaz, IC R A L , cu garsonie­ră confort mărit, zona Pata — Cipariu .In form aţii te lefon15-30-81. (17473)

• Schimb 2 cam ere proprie­tate Gheorgheni pentru sim ilar Mănăştur. Telefon 15-66-36 după ora 17. (17495-A)

• Schimb 2 cam ere proprie­tate Cluj-Napoca pentru sim ilar Bucureşti. Telefon 15-66-35 după oră 17. (17495)

A .

• Transport m arfă 1.5 to­ni?' plus 5 locuri in cabină. Telefon 10-70-51. (17156-0) _

• Nou! .Îaln7.ţ»le plastic tip "N okem inn" d iferite culori, rclîjii plastic. 16-39-34. (1667D -B)

• F fectuez transport ‘cu dubi- ţă de 1,ri tone in ţară. T e le fon 16;21-9ii după ora 15. (17214-A)

• Gonducem evidenţă contabi­lă la societăţi particulara. Te le­fon 17-41-79; 16-61-16 orele 17-21. (17246)

• , Asociaţie de locatari anga­jează 5 zidari cu retribuţie lu­nară de 50.000 le i pentru re pa­rarea blocului în exterior (bloc4 -etaje). Posedăm materiale. T e ­le fon 16-40-67; 16-81-51: - 16-16- 29 orele 18-211 (16554-B)

• Asociaţia "Oastea Domnu- lu i“ d in ' cadrul b isericii ortodo­xe române susţine un program religios sîmbătă, 11 iu lie 1992 o- , ra 17 în catedrala ortodoxă ro­mână din - C luj-Napoca cu tema “ lisus biruitorul, păstorul cel bun“. V ă aşteptăm cu dragoste frăţească. (17423-A )

• Posed spaţiu ' com ercial în construcţie şi gheretă, caut par­tener cu capital, v înd ; închiri­ez sau variante. T eL 11-50-58. (17424)

• Angajez lucrător cu munci­le agricole la 20 km de Cluj. Telefon 11-13-83. (16893)

• F ilm ări v id eo nunţi, bote­zuri, a lte • evenim ente. Telefon 11-06-05. (16880)

• Caut îngrijitoare copii 2-4 ani. R elaţii între orele 16-21 te­lefon 15-55-02. (16900)

• “K arel com ex" S.R.L. e fec­tuează transporturi de m ărfari cu auto 3,5 tone şi 12 — 22 to­ne. T a r if negociabil. T e le fon13-05-36 sau 14-10-22. (17489)

• Solicit împrumut pentru termen scurt, dobîndă negocia­bilă. Posed -garanţii. Telefon11-76-24 orele 9-14 ţ i ■ 17-20. (17498) ■ . -

• Caut pentru împrumut500.000 le i pe un an-doi, cu do­bîndă la înţelegere. T e l. 16-00-20. (16897) "

• Rog persoana care a sunăt la telefon 16-52-56 pentru închi­rierea unui apartament de 2 ca­mere în Mănăştur. cu 7000 lei, să mai sune o dată. după ora14. (16920) - -

• Caut urgent parteneri pen­tru drum tn Germ ania ruta R o­mânia — Frankfurt, plecarea

. posibilă Incepînd ■ de sîmbătă,11 iu lie 1992. Te lefon 14-05-93 sau 14-85-93. (10924)

• Caut fem eie pentru în g r iji­re cop il 1 an. M ogoşoaia G 1,

> .ap. 1. seara .(17540)

• P ierdut legitim aţie de ser- ' v iciu Rus Tra ian. O declar nu­lă. (16015)

• P ierdut carnet de membru cooperator pe numele Crişan E- lenn. î l dcclar nul. (16734)

• P+erfl'rt podigr*? cor 3011- 005. Num ele cîinolui B**lla, II d rc la r n-îl. 116884) .

• P ifrd n t acte imfX)rtânte In ?<;n) Pol'<''lini''ii nr. 1. Găsitom- I v i Dr. Cof^riu A M~neta, teL 15-54-83. (17339) .

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA k

-m /ca-F?0BMBIiraTE

• Cu ocazia îm plin irii fru ­moasei vîrste de 25 primă­veri iţ i urăm cele mai fru ­moase urări dc bine, îm pli­nirea tuturor dorinţelor ' şi tradiţionalul L A M U L Ţ I A N I. Anca, Sandu şi Bianca. (17972)

• V înd casă centrală, complet mobilată, cu spaţiu comercial amenajat, curte 2000 mp cu posibilităţi de depozitare şi construcţii (de­pozite, garaj, bloc locuinţe sau biserică). Preţ negocia­bil, cel interesaţi o pot v iz i­ta duminică, 12 iulie, între orele 10-20 a.c. la adresa de mai jos: Cimpia Turzii, str.1 Decembrie 1918 nr. 8, p ri­ma casă lîngă poştă. (16797- A )

• V ind urgent garsonieră confort I Mănăştur. Jticegi13, bloc A 2, ap. 51, telefon18-47-21. (17932)

• V înd ieftin aUtoizotermă IF A5 tone, Mercedes Diesel 200 D. Te lefon 1-1-38-13, după ora. 16! (36757) _ •

• V înd maşină de săpat. Străină, Peterfi. Str. v M oţilo r 106. (17333)

• De yînzare teren de casă 500. m p situat în Cluj, str. Ca­lea Turcii nr. 82.. Preţ 12.000 DM sati ofertă maximă. Telefon 923.— 1-14-02.(17515)

• V înd urgent combină C 12 stare de funcţionare bună. Mă- năstireni nr. 55, telefon 129 (17512). • V înd apartament cu două camere, pe valută. Tel. 17-26-03. (17511) ^ .i • Vînd - teren de construcţii 500 mp — 6000 lei. Negociabil. Telefon 14-70-21. (17507)

• Vînd pui cîine lup. Telefon14-86-12. Biciclete pentru piese.' (17505), î • V înd casă fam ilială cu gră­dină în Feleacu nr. 477, fam ilia M iclea ,(16921); • Cumpăr urgent casă 3 ca-: mere central, Grigorescu, cu spaţiu verde ,' curte, indiferent stare. Telefon .17-54-84. (16318)' • Casă de vînzare - compusă din două camere, bucătărie, că­mară, baie cu canalizare, garaj auto şl atelier pentru orice po­z iţie şi grădină. Str. Ovidiu 40. (16917) -! • V înd pian coadă scurtă sta­

re foarte bună. - Tel. 13-74-77. (16738); • V înd apartament 4 camere,

ultrafinisat. Inform aţiii telefon-12-42-39. (17334-A); • V înd casă fam ilială cu gră­dină. V izib ilă în data de 10 şi11 iu lie orele 12-20. Adresa: str. Rem etea nr. 10, Clui-Napoca. (17316)

• V înd apartament cu 3 ca- tncre şi cărucior adînc de copii. .Str. D îm boviţei nr. 71. etaj IV , ap. 9. (17047) .

• V înd maşină tricotat Anker Turda, str: Zorilor nr. 5, ap. 27 dună masă. (16397)

*» Vînd V W bus, model ’92, cameră video M 10. 'T e le fo n 9r> — 16-80-45 după ora 20. ;(1G7D5-A>

O Cumpăr forinţi. V înd mărci pentru forinţi sau lei. Telefon 31-<10-23 (16778)

a Vînd converitibil mobilă bu- rTijăric, dulap cu o uşă, masă T V şi cananca extensibilă. Te- Ji:f'jn ' 13-33-26 după ora 15. (1T100)

• Vînd .videorecorder Sharp Telefon 13-10-73. (16911) ,

• V înd apartament ultracen­tral, parter la stradă, posibili­tăţi privatizare, depozit, birou­ri, etc. Inf. telefon 11-27-43 o- rele 18-22. (17403-B)

• De vînzare autobus Tkarus cu 37 locuri. In form aţii în z ile ­le de duminică Sn satul Gheor­gheni nr. 343 .(17405-A)

• Vînd bibliotecă N icoleta nouă, ambalată. P reţ 85.000 lei. Telefon 15-05-25. (16807)

• Cumpăr casă 5-G camere cu grădină sau curte, central. T e ­lefon 11-58-01 orele 8-16. (16803- A )

• Cumpăr gheretă amplasată Mărăşti. Telefon 15-87-01, orele18-22. (17436)

• Gumpâr păpuşi vechi cu cap de porţelan pînă la 22.000 lei sau în valută. Telefon 13-89-83. (17444)

• V înd piese F iat 1300. Tele­fon 13-69-58. (17415)

• De vînzare în zonă centrală apartament mansardă în supra­faţă de 45,95 mp. In f. telefon 13 69-74 între, orele 18-20. (17449 -A )

• V înd covor persan nou,10 mp. In form aţii după ora 17 telefon 13-84-21. '(16868) ; , .

• Vînd Renault 5, motor 1289, 4 uşi. Telefon 14-02-17 o- rcle 7-9; 20-22. (16870)

• V înd zece juninci c u ' viţei tip IAS . Săcălaia nr. 80, Mure- şan. (17443-A)

• V înd aragaz două ochiuri si cuptor. Telefon 14-19-58. <16365) ...... ;

• Vîrid apartament cu patru camere sau schimb cu- două a- ■pirtamente' mai m ici (varian­te). Telefon 16-81-57. (16861)

• V înd apartament 4 camere. Cumpăr cu 2 camere. Telefon17-82-10, (16855)

• Colecţionar străin cumpăr pe valută păpuşi cu cap de por­ţelan, celuloid sau pluş( 1 Lenei* S te ife ).. M obilier şi vesele, jucă­rii din tablă, podoabe de pom şi atlase, toate vechi dinainte 1945. T e l.-92 — 43-67-34. (1C834- A )

• De vînzare spaţiu comercial . în Cluj-Napoca. • In form aţii la telefon 12-85-15. (16851) - ‘

• Vînd apartament: cu 3 ca­mere cu telefon : ş i : garaj cu în - . călzire, pe forinţi -sau valută: Te le fon 1 18-32-11-. ,(168.40) • ; .

• V înd vană fontă 1,70 şi .boiler baie. Str; Memârandumu- - lui nr. 12,\ap. 13 între orele7,30 — 19. (17454)

• Vînd casă de locuit cu 5 camere în Bucea nr. 7. (17457)

• ' Vînd. urgent bibliotecă i i i - ’ . coleta' ambalată; la preţ conve­nabil/ Str. Pietroasa nr. 41, z il­nic. (17458)

« D E C E S E -

0 Cu adîncâ durere .- anunţam trecerea în eternitate, după o grea suferinţă, a scumpei noas­tre PAULA POPA, în v îrstă , de 70 ani. înhumarea va avea loc in cimitirul crişan la data de 10 iulie 1S92, ora II. Familiile Po* pa Paul şl Constantin* Dzlbins- chl ţl Ilea. (17501)

# Cu inimile împietrite dc du­rere anunţăm moartea fulgeră­toare şl prematură, la rvumal 14 ani, a cdul rare a fost PETRE CORUJAN, iubitul >1 ne­preţuitul nostru tată şi fiu. Jn- mormîntarea va avea loc sîmbă­tă, I I IuIIq, ora 12/ la cimitirul nou din cartierul Cordoş. Fiu] Rarcş şl Mica. Dumnezeu să-l odihnească !n pace. (17516)

0 Cu multă întristare şi du­rere anunţăm încetarea din via­tă, după o grea suferinţă,, a bu­nei şl iubitei noastre mame şl soacre KOLCSAR ERZSEBET. Inmormîntaroa aro loc azi, v i­neri 10 Iulie, ora 13# !n satul' Domoş (Huedin). Dumnezeu s.o odihnească în Dace. pirl şl Marin Bochlş. (17312) C

- * Au trecut 6 săptămîni de cind; scumpa * mea soţie prof. BUTA AURELIA m-a ' părăsit trecînd, In .eternitate. Dragă' RE LY nu te voi uita.' Parastasul a re loc în ^ lu a d e .U Iulie ora 12 la biserica ortodoxă din str. Ui sericii. (17476)

0 Consternaţi de , durere, a- nunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă, in ziua de 7 iulie 1992, a iubitului nostru fiu, soţ, tată, ginere BOTA VIOREL (PU- IU ), in vîrstă de 40 ani. Inmor- mîntarea va avea loc vineri, 10 iulie, ora 15, de la capela nouă din Mănăştur. îndureraţi soţia lullca, copiii Ancuţa, Adrian, ta­tăl GIgi Radu Şi socrii Victoria şl Dumitru. Bota. (17913)

w La împlinirea a cinci ani pios omagiu pentru. CHISTEA MIRON. Familia. (16322)

0 Lacrimi şi flori pentru cea mal bună măicuţă la 6 luni de la deces. Daniela, Florica, Tra­ian, (17950)

0 So împlineşte un an de cind ne-a părăsit iubitul nostru soţ şi părinte TRAIAN MAN, proto pop ortodox român, lăsînd multă tristeţe în Inimile noastre. Pa­rastasul va fl oficiat duminică,12 fulie, ora 14, la locul d e " o dihnă din -Mănăştur. Dragostea şl recunoş inţa noastră. îl j^or vejjhea somnul veşnic. Familia. (17418)

■0 Zadarnic te vom aştepta, nu.ţl vom mal'vedea chipul, pa­şii; tăi nu' vor- mal trece pragul casei noastre. Din tot ce a fost a rămas, numai durere şi un dor nestins acum,, la un an de cînd ne-a. părăsit pentru totdeauna scumpul, şi iubitul nostru soţ şl tată SILVEŞAN LUCIAN. Flori le dragostei noastre îi vor îm­podobi mormlntul. Soţia Moni- ca şi copiii Bogdan şl Maria. (16799) .

Se împlinesc 6 luni de cînd ne-a părăsit cel co ne-a fost soţ, tată, socru şl bunic drag POP ŞTEFAN, pensionar, vete­ran dc război. Slujba de pomeni re se va oficia ia biserica Sf. Dumitru vînert, 13 Iulie, ora 13, Să-i fie ţărîna uşoară. Silvia, A - drfan, Umbriţa, Ral uca şi Adi. (16536) *

^ Ş-a împlinit un an de . zile de. • cînd scumpa noastră ELENA PEDESTRU a plecat pentru tot­deauna dintre noi. l i vom păs­tra mereu vie amintirea. . Fami- lia.. (16716)

0 Se împlinesc 6 săptămîni şl zadarnic te vom aştepta nu-ţi vom mal vedea chipul, paşii tâJ nu vor mal trece pragul casei noastre. Din tot ceea ce a fost a mai rămas durerea şl un dor nestins de la trecerea' în nefiin­ţă a scumpei noastre soţii, ma­me TRIF A N M O NICA-CO KNELIA . Comemorarea are loc tn cimiti­rul Mănăştur la ora 18,30. Soţul Mircea, fiica Romanţa, mama Luci, fratele Mircea cu familia. (17522)

* Nu putem suporta gîndul câ au trccut € săptămîni do cind prietenul şi finul nostru, ing. IACOB ŞTEFAN a plecat In e- tcrnltate. Sîntem alături de fa­milia pe care o consolăm. ' Fa­milia Ing. Toadere Traian. (17529}

0 Sincere condoleanţe colegei noastre Szabo - Ilona la marea durere • pricinuită de decesul mamei dragi. Colegii biroului P.I.S. şi Administrativ. (1&896)

0 Condoleanţe familiei şi odih­nă veşnică dr. LIVIU BOGDAN la ceasul trecerii în nefiinţă. Fa­milia ing. Vasile şi Rodica- Flo- ca. (17492)

0 Regretăm dispariţia prema­tură a colocatarului nostru BOTA VIOREL. Sincere condoleanţe familiei greu încercate. Asocia­ţia de locatari Vidraru 13.15. (17196)

0 Condoleanţe familiei Popa Paul la- decesul mamei. Familia Ruga. (16900)

0 Sîntem alături de colegul nostru M ociari! Ludovic In dure­rea pricinuită de moartea mamei dragi. Colegii d o . la Investiţii — C.U.G. (17490) : -

0 Sincere condoleanţe. . cole­gului nostru ing. Donea VirgiHus la pierderea tatălui drag. Con­ducerea şl colegii din cadrul SC ERS CUG SA. (17951)

0 Sintem alături de colega noastră Barducz Eva la durerea pricinuită de moartea marnei. Colegii de Ia serviciul, geo-itopo TltANSGEX. (16876)

■ 0 Asociaţia veteranilor . dc r.ă/boi Cluj-Napoca îşi exprimă regrotul pentru trecerea în eter­nitate a distinsului colonel (r) DONEA r . DUMITRU, ofiţer su­perior al armatei române, vete­ran de război. Transmitem fa­miliei sinccre condoleanţe. (16892)

0 Cu mult regret ne despăr­ţim de verişorul nostru CRIŞAN AUGUSTIN (TINU) care ne-a pă­răsit prea timpuriu. Despărţirea ne lasă o rană adîncă îri' sune­tele noastre. Dormi în /pace, su. f!et bun şi blînd. Emil şl Lia. (17437-A) - . -

0 Sincere condoleanţe şi în­treaga compasiune pentru colega noastră. Steluţa Raeolţa în dure­rea pricinuită ' de moartea tată­lui. Serviciul comerclal-marke- Unţr* SC Transgex SA Cluj. (16780)

0 împărtăşim durerea doam­nei Steluţa Racoiţa în clipele grele pricinuit© de. moartea ta­tălui. Consiliul d9 administra­ţie al SC Transgex SA cluj. (16732)

0 Sîntem alături l*u tot su­fletul şi transmitem' sincere con­doleanţe doamnei Steluţa Racoi­ţa în durerea .pricinuită de moartea tatălui. Organizaţia patro­nală Carpaţi ramura Geologie.

-0 cernite în suflet anunţăm

deceiul scumpului , nostru nepot PUIU. Dumnezeu fie cu tine. Mătuşlle Rozalia şl Lenuţa. (16912)_

0 . sincere condoleanţe doam­nei dr. Nicoară Olivia din par­tea cadrelor medicale. Dispen­sarul Chinteni. (17303>

0 Sîntem alături de colega noastră . Bota lulica în marea durere pricinuită de moartea so­ţului drag. Colectivul SC Na- pomar SÂ. (16916)

0 împărtăşim , durerea doam­nei director Stela. Popa la dis­pariţia. tatălui dragv Sinccre condoleanţe. Personalul . TE5A a! Societăţii comerciale MTurLsm Transilvania* SA Cluj. (17499)'-

0 Sîntem alături de familia Ing. Popa Paul în durerea pri­cinuită . de pierderea mamei dragi. Familia Turc Petru. (17502)

0 Un ultim omagiu colocata­rului nostru DEAC VASILE. Condoleanţe familiei. Asociaţia de locatari Scărişoara 4. (17504)

0 Aducem un pios omagiu fostului nostru colocatar COCOŞ VASILE. Sincere condoleanţe familiei. Locatarii blocului Ca- ragiale nr. 5-7. (17509)

0 Un ultim omagiu prietenu­lui nostru drag PETRICA •

CORUJAN, trecut tn- veşnicie. Familia Ovidiu Man. (16923)

0 Sîntem alături de colegul nostru Molse loan în marea du­rere pricinuită de~ moarfea ma­mei sale. Colegii de la ICPIAF. (17518) .

0 Sintem alături de doamna Ste'.a Popa In aceste clipe gre­le prilejuite do moartea tatălui drag. Colegii de la complexul “Transilvania". (17932)

_ 0 întreg colectivul medical al Institutului Inimii *clln Cluj-Na­poca este alăfurl-de dr. Mircea Basarabă, asistent universitar, în momentele deosebit de grelo alo pierderii tatălui drag. (17535)

0 Sîntem alături de doamna directoare Stela Popa ia pierde­rea tatălui, drag. Salariaţii de la “Astorla4. (17343)'

0 SCT wArieşul“ Turda esto alături "ci© doamna director Po­pa Stela în greaua încercare su­ferită . prin pierderea tatălui.(17960) _______ ' ' - ■

0 ' Centrul de expansiune a co­merţului şi turismului Cluj transmite condoleanţe familiei doamnei director Popa Stela pentru pierdereta suferită prin moartea tatălui. (17953)

^ Casa de schimb valutar “km 0" împreună cu agenţia de tu­rism sînt alături de doamna di­rector Stela Popa în durerea pri­cinuită prin pierderea tatălui.(17957) ________ _ _ _ _ _

0 Lacrimile noastre însoţesc gîndul că n-al să mal treci pe la noi, • aşa cum treccal adesea, dragă finule PUIU. Uţ^* Adina şi Claudia Avram. (17911)

0 Sîntem alături de dr. Nicoa- ră Olivia şi mama ei, în tnarea

■ lor durere la moartea tatălui şl soţului drag DEAC VASILE . l o ­catarii din str. plopUoT nr. 44.

\ (17946)___________ ■■ 0 Un ultim omagiu fostului

nostru coleg BOTA VIOREL. Sin­cere, condoleanţe familiei îndo­liate. Colegii de la ' Salubritaţe. (17919)

0 Sincere condoleanţe familiei la trecerea în nefiinţă a. celui care a fost VASILIU COCOŞ. Familia Andreiu. (179.0) .

0 Sintem. ^lături de doamna directoare Stela Popa în aceste momente grele cauîate de tre­cerea în nefiinţă a tatălui iubit. Colectivul do salariaţi al Com* plexului Hotel Restaurant Sport şl camping Făgdt. (17D81)

0 Membrii Sindicatului Liber Demnitatea al angajaţilor - din turismul Jud. Cluj, - transmite sincere condoleanţe d-nei d irec­toare Stela Popa $1 fam iliei în­durerate. (17S81-A) -

0 Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nosfru soţ, tată, socru, bunic VASILÎU COCOŞ., înmormînta- rea va avea loc sîmbătă.'11 iulie, 1992, ora 14, în cimitirul Central. Familia îndurerată. (17968)

0 Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă scumpului

nostru tată, socru şi bunic VASILE ALB, de 71 ani. Inmor- mîntarea are loc, vineri 10 iulie 1992, ora 14, din capela veche & cimitirului Mănăştur. F ie-i ţa­rina uşoară. Veronica, Tavi, An­drei, Andreea şi Ciprian. (17SSi)

0 Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă, după o scur­tă şl grea suferinţă,, a iubitului

n >sfru tată, bunic şi socru DUMITRU ARUNCUŢEAN (Ber- chlşan). Inmormîntarea .'sîmbătă11 iulie 1992» in Iuriul de Cîm- . pie. Familiile Kondor ş i . Lupaş. (17:761)

0 Sîntem alături de doamna directoare Stela Popa în- acest© grele momente prin' care trece. Transmitem sincere condolean­ţe' familiei, colectivul complexu­lui Fîntînele. (17549-Â)

0 Cu alese sentimente de com­pasiune sîntem alături de doam­na directoare Stela Popa în a- ceste grele momente . prin care trece. Colectivul Complexului Vila Feleacul. (17519)

0 S-au scurs % ani de cînd ne-aţl părăsit dragi copil SZIGE.TI DANA (Cătană) şi SZIGETI SaNDOR, ră­maşi orfani şi neinîngîiaţl copiii voştri Danie! şi Adriari, părinţii Cătănă Iustin şi Eugenia, surorile Sorina şi Moniea cu familia. (17979)

0 Astăzi se împlineşte un an de cînd a trecut în nefiinţă mult iu­bitul nostru soţ, tată. bunic, socru cel care a fost HOLOM IOAN. NE­LU dragă, In sufletele noastre al lăsat un gol imens. Nu te vom uita niciodată Familia. (17211)

0 Cu adîncă durere anunţăm îm­plinirea la data de 11 iulie 1992 a 4a de zile de la trecerea în nefiin­ţă a celui care a fost POPA VITIGIL, tată, soţ, bunic şl străbu­nic. Familia. (I753y)

j COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIE CALIAN (ro- j factor şef); DAN RE8REANU (redactor şef od*

iunct), VAIER CHIOREANU (redactor ţel ad* l| junctl, TRAIAN BARA (secretor general de redae*

ţie), NICOLAE PETCU, MARIA SANGEORZAN, U RADU VIDA.

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11-10-32 (redactor şeO; 11*75-07 (redactor şef adjunct $i secretariatul de redacţie}; 11-74-10 ţl 11-74-90 (redactori); 11'73-07 (administraţia şi contabilitatea ziarului). Telex: 31444. Fax: 11-28-28. Mica publi­citate se primsţte zilnic intre orele 9-16, str. Napoca nr. 16 (la parter). Slmbâta fi dumi­

nica închis. |nforma|ii, reclame şi publicitate la telefon 11*73-04.