Numărul 44919.02 - 25.02.2015

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

Pag. 10

GRATUIT

Pag. 6

Aproape 13 milioane

de persoane, în situații

de risc de sărăcie

Torrejón de Ardoz:

Localuri gratis pentru idei

de afaceri inovatoare Pag. 7Pag. 4

La ce să fi m atenți când

cumpărăm o locuință

Dacă iei o

amendă de

trafi c într-un

stat UE,

îți vine acasă

Pag. 7

Bogdan Stănescu, directorul general al Departamentului Consular din MAE: „Serviciile consulare vor putea fi demarate chiar din fața calculatorului”

132 7 ZILE 19.02 - 25.02.2015

Deputați pentru diaspora vin să asculte

problemele cetățenilor din Spania

Don Quijote de los Cárpatos, în

viziunea pictorului Ioan Oniciuc Uniunea Artiștilor Plastici din România și Asociația

Culturală Juan Ramón Jiménez și Lucian Blaga prezin-tă expoziția Don Quijote de los Cárpatos, a pictorului Ioan Oniciuc.

Tablourile sunt expuse la Biblioteca Municipală Car-denal Cisneros (Plaza Julián, 1) din Alcalá de Henares.

Organizatorii sunt sprijiniți de Consiliul pentru Cul-tură din Primăria Alcalá de Henares și Biblioteca Mu-nicipală Cardenal Cisneros.

Odată cu vernisajul, ce a avut loc pe 16 februarie, a fost prezentată și cartea Platero y yo.

Expoziția este deschisă până pe 26 februarie, de luni până vineri, între orele 8.30-21.00, iar sâmbăta, de la 9.00 la 14.00.

O delegație parlamentară a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților va face o vizită de lucru în Spania în peri-oada 21-25 februarie. Vor veni deputații Mircea Dolha, Mihai Deaconu, Eugen Tomac și Aurelian Mihai.

„La sfârșit de săptămână vom asista la slujba religioasă din câteva parohii românești din Comunitatea Madrid. Apoi vom purta dialoguri cu cetățenii și reprezentanți ai bisericilor românești”, a informat deputatul pentru Diaspora Aurelian Mihai într-un comunicat de presă.

Delegația din România se va întâlni și cu Preasfi nţitul Timotei Lauran, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Spania și Portugalia.

Deputații se vor întâlni cu mediul aso-

ciativ din Spania și reprezentanți ai Am-basadei și Consulatului României din Madrid în cadrul reuniunii ce va avea loc pe 23 februarie, de la ora 18.00, la sediul Ambasadei.

De asemenea, „vor fi purtate discuții pe marginea aspectelor prezenței românești din Regatul Spaniei cu reprezentanți ai Parlamentului spaniol cu ocazia întrevederilor cu dl. José Eu-genio Azpiroz Villar, președintele Comi-siei pentru Muncă și Securitate Socială din Congresul Deputaţilor, însoțit de membri ai Comisiei, și cu dl. Gonzalo Or-tiz Lázaro, director general pentru Imi-graţie în cadrul Guvernului Comunităţii Madrid”, a mai informat deputatul.

„Aducem în atenție că orice fel de pro-bleme se doresc a fi expuse, care privesc atât probleme existente în comunitățile

românești existente în diaspora, de această dată cele care privesc în mod di-rect situația românilor din Spania, cât și referitoare la taxe consulare, repatrierea cetățenilor români decedați în străinăta-te, organizarea alegerilor parlamentare, chestiuni de natură legislativă, subiectul dublei cetățenii, nu evitați a le ridica, a le aduce în atenția celor care avem competențe în domeniul legislativ în Parlamentul României.

În speranța unui dialog efi cient și găsirea soluțiilor optime pentru im-plementarea recomandărilor pe care ni le veți aduce, pentru a ne bucura cu toții de o legislație corectă în benefi ciul cetățenilor români, așteptăm sugestiile dumneavoastră pe tot parcursul vizitei din zilele următoare în Spania”, a trans-mis deputatul Aurelian Mihai.

Un vot de speranță, tema unui concurs

internațional de lucrări scurteAsociația Jurnaliștilor Români de Pre-

tutindeni (AJRP) și Asociația Scriitorilor și Artiștilor Români din Spania (ASARS) au lansat concursul internațional de lucrări scurte (reportaj, interviu, eseu) pe tema Un vot de speranță.

„Exprimați-vă gândurile sau aspirațiile în privința puterii votului, ce ar trebui să însemne el, de ce e important, de ce fi eca-re ar trebui să se preocupe de soarta țării sale în momentele importante ca alege-rile electorale, și de ce un vot contează, de ce este importantă implicarea fi ecărei persoane în a aduce speranță generațiilor prezente și viitoare prin prezența la vot”,

au transmis organizatorii. Vârsta minimă de participare la con-

curs este de 17 de ani. Lucrarea trimisă (reportaj, interviu, eseu) trebuie să fi e scri-să în limba română și de către o singură persoană. Nu sunt acceptate lucrări care promovează partide sau părți politice, ura sau xenofobia, scopul concursului este de a promova spiritul civic al cetățeanului.

Lucrările trebuie să fi e cât mai autenti-ce, fără a se recurge la copiat sau plagiat. De asemenea, trebuie să nu fi e sau să nu fi fost publicate în altă parte.

Materialul va conține între 600 și 1.000 de cuvinte. La sfârșitul lucrării trebuie să

se includă numele complet, localitatea și țara, adresa de e-mail, vârsta și profesia.

Dreptul de autor al lucrărilor acceptate va fi încredinţat organizatorilor. Lucrările trebuie primite până în data de 15 martie (inclusiv) pe adresele de e-mail: concurs@ajrp.org sau asars.es@gmail.com.

Concursul oferă trei premii stabilite în urma consultării juriului format din trei membri AJRP și doi membri ASARS.

Premianții vor primi diplome din partea AJRP și ASARS. Numele câștigătorilor vor fi menționate pe paginile de internet ale AJRP și ASARS și de către partenerii media ai acestor asociații.

3PUBLICITATE19.02 - 25.02.2015

Plazo de inscripción del 10 al 24 de marzoBILINGÜISMO AVALADO POR:

Infórmate en www.madrid.org/buscadordecolegios y en el 012

INFORMAŢII UTILE 19.02 - 25.02.20154

Consulate itinerante în Murcia,

Motril, Málaga și Palma de MallorcaPentru a veni în sprijinul cetățenilor români din Spania, Consulatele Generale ale Ro-

mâniei la Sevilla și la Barcelona organizează din nou consulate itinerante. Consulatul General al României la Sevilla va avea activități de consulat itinerant după

cum urmează:Murcia: joi, 19 februarie, orele 10:00-14:00; primire cereri 14:00-17:00 eliberare acte,

Av. De Los Rectores no.3, Edifi cio Paraninfo, Espinardo.Motril: joi, 5 martie, orele 13:00-16:00 primire cereri 16:00-18:00 eliberare acte, Centro

Intercultural, Calle Galicia s/n, Edifi cio Versalles.Málaga: vineri, 6 martie, orele 10:00-14:00 primire cereri 14:00-17:00 eliberare acte,

Junta Municipal de Distrito no.7, Calle Emilio de la Cerda no.24.Mai multe informații puteți găsi pe pagina de internet http://sevilla.mae.ro. Pentru a veni în sprijinul cetățenilor români rezidenți în Insulele Baleare în perioada

27-28 februarie Consulatul General al României la Barcelona organizează un nou consu-lat itinerant în Palma de Mallorca.

Activitatea cu publicul se va desfășura la Casal de Inmigrantes, C/Eusebio Estada, nr. 48, Palma de Mallorca, conform următorului program:

- Vineri, 27 februarie, între orele 10.00-18.00 se vor prelua cererile;- Sâmbătă, 28 februarie, între orele 11.00-14.00 se vor elibera documentele, făcând

referire în mod special la actele notariale.Nu se preiau cereri pentru pașaport! Activitatea se va desfășura numai pe bază de programare prealabilă, ceea ce presu-

pune să vă adresați în mod direct consulatului până cel mai târziu la data de 20.02.2015, pentru a solicita o programare pentru serviciul consular dorit. Solicitările se fac la adresa de email consuladogeneralenbarcelo@telefonica.net sau pe fax la nr. 934 341 109.

Dacă utilizați faxul, este absolut necesar să comunicați și un număr de telefon la care puteți fi contactați dacă este necesar. În cazul în care este vorba de un act notarial cu un mandat complex sau de întindere, este absolut necesar să se aducă modelul în format electronic, iar cei care doresc procuri pentru acte de identitate trebuie să fi e deja în posesia fotografi ilor necesare.

Nu se acceptă fotografi ile care nu corespund criteriilor legale!Cererile care nu respectă aceste condiții nu vor fi luate în considerare!Se atrage atenția că din motive organizatorice nu se poate face nici un fel de excepție

de la regula programării. Pentru efectuarea serviciului consular dorit, este absolut nece-sar să dețineți acte de identitate românești valabile și să aveți copii după absolut toate documentele.

La ce să fi m atenți când cumpărăm o locuință Decizia de a cumpăra o locuință este

foarte serioasă. Cumpărându-ți o casă ori îți cheltuiești toate economiile, ori iei un credit ipotecar de care vei fi legat toată viața. Pe piața bunurilor imobile sunt o mulțime de difi cultăți și obstacole, evita-rea acestora implicând o adevărată artă. Și 2015 este, la fel ca și ceilalți ani de cri-ză, foarte imprevizibil în ceea ce privește piața imobiliară.

Ce trebuie să facem după ce am decis

să cumpărăm un bun imobiliar în Spa-

nia?

Cum spun avocații cu experiență, este mai ușor să vindem decât să cumpărăm.

Dacă vindem un imobil trebuie să avem în vedere doar un aspect: să se accepte prețul dorit de noi și să ne intre banii în cont. În general plata pentru o locuință se face prin cec bancar. Banca dă asigu-rarea plății printr-un cec deja „garantat”, iar astfel vânzătorul are cu atât mai multă siguranță. Cu alte cuvinte, banca trebuie să îi dea banii vânzătorului, nu cumpără-torul, ce poate fi persoană fi zică sau juridi-că. Astfel vânzătorul este sigur că va primi banii pentru vânzarea imobilului.

Cecul bancar nu trebuie confundat cu cecul obișnuit din libretul personal, fi ind forme diferite de plată fără bani cash.

Ce se întâmplă cu cealaltă parte, cumpă-rătorul? Ce trebuie să verifi ce cumpărătorul unei locuințe înainte de a o cumpăra?

Verifi carea datoriilor unui bun

imobiliar

Foarte important pentru cumpărătorul unui bun imobiliar este ca acesta să nu aibă nici un fel de datorii. Carga poate fi reprezentată de ipotecă, embargouri, liti-gii în desfășurare ce au ca obiect bunul în

chestiune, drepturile reale limitate, con-tracte de închiriere înscrise în Registrul Proprietății etc.

Specialiștii din domeniul imobiliar recomandă ca lângă cumpărător să fi e pe durata întregului proces un avocat bun, cu experiență, care să verifi ce fi e-care document. În această privință, rolul agențiilor imobiliare constă în majoritatea cazurilor doar în relaționarea vânzătorului cu cumpărătorul, încasând comisionul co-respunzător.

În general, în cazul cumpărării unui bun imobiliar în Spania trebuie să se verifi ce următorii parametri:

1. existența sau nu a vreunui tip de da-torii

2. plata impozitului pe imobil (IBI – Im-puesto sobre Bienes Inmuebles) și a taxei pentru gunoi cel puțin în cei zece ani an-teriori

3. dacă s-a emis certifi catul de efi ciență energetică a imobilului, care este obliga-toriu

4. dacă s-au plătit toate cheltuielile în legătură cu asociația de proprietari

5. dacă toate facturile pentru utilități au fost plătite de vânzător la momentul vân-zării-cumpărării

6. trebuie să știm ce impozite trebuie să plătim în urma transmiterii imobilului și care sunt termenele de plată

Notarii din Spania verifi că doar ce este menționat la punctul 1, existența sau nu a vreunui tip de datorii. Mulți notari verifi că parțial ce este menționat la punctele 2, 3

și 4; în ceea ce privește cele menționate la numărul 6, menționează în actele de vânzare-cumpărare că au verifi cat doar pentru a se elibera de responsabilități. Și munca lor se termină aici. Verifi carea celor menționate la punctul 5 este problema personală a cumpărătorului.

În cazul cumpărării unui bun imobiliar cu ipotecă se pleacă de la ideea că toate aceste verifi cări sunt făcute de angajații băncii. Însă acest lucru nu înseamnă că respectivii angajați se vor preocupa de punctele 4, 5 sau 6. De aceea se recoman-dă verifi carea atentă a tuturor aspectelor menționate mai sus cu ajutorul unui jurist specializat în aceste teme.

Cumpărătorii se pot întâlni cu un alt obstacol de care nu se ocupă notarii din Spania. Acesta este cumpărarea așa-numitelor locuințe de protecție ofi cială (viviendas de protección ofi cial – VPO). Aceste locuințe au un regim special: în trecut au fost vândute la prețuri mai mici decât cele de pe piață cetățenilor care primesc prestații sociale. Acești propri-etari pot vinde bunul imobil doar la un preț mai mic decât al pieței. Verifi carea regimului acestui tip de locuință nu stă în sarcina notarului din Spania.

În practică adesea lumea nici nu știe ce cumpără, și de aici încep problemele, care, în acest caz, sunt în majoritate pen-tru vânzător.

Documentele de vânzare-cumpărare

și obligațiile fi scale

Odată realizate toate verifi cările cu pri-

vire la bunul imobiliar, inclusiv în prezența notarului, cel mai bine este să verifi cați (adică avocatul dvs.) încă o dată toate do-cumentele vânzării-cumpărării. Este bine ca înainte de a semna actele de vânzare-cumpărare să le citiți și dumneavoastră. Aveți grijă la modul în care sunt scrise numele și prenumele. Nu trebuie să mai explicăm de ce.

În mod normal puteți lua documentele de vânzare-cumpărare în trei zile calculate de la data actelor doar dacă nu există nici un fel de contestație din partea Registrului Proprietății. Aveți grijă pentru că din acest moment cumpărătorul și vânzătorul au obligații fi scale diferite. Informați-vă bine de termenele și sumele acestor obligații. Nici acest lucru nu este obligația notaru-lui din Spania. După semnarea actului de vânzare-cumpărare, obligațiile sunt ale vânzătorului/cumpărătorului.

După plata impozitelor cumpărătorul se afl ă în fața celui mai important mo-ment:

Înscrierea vânzării-cumpărării

în Registrul Proprietății

Se face fi e de către notar, fi e de cum-părător după plata tuturor impozitelor și taxelor corespunzătoare. Poate dura apro-ximativ trei luni. Odată înscris bunul imo-biliar, acesta este al dumneavoastră.

Acest articol nu reprezintă un sfat ju-

ridic, are doar caracter consultativ. Ma-

terialul a fost elaborat de avocata Dora

Poshtakova (tel.: 629 061 545; www.

poshtakova.com).

5INFORMAŢII UTILE19.02 - 25.02.2015

Tel. 0034 918 752 860comenzi@produseromanesti.eswww.produseromanesti.es

Cash&Carry ValdemoroPoligon Industrial la PosturaValdemoro, Avenida Arboledas 11

Deschis de luni-duminicã

(inclusiv fieste) între 10-21

Produse de mãcelãrie proaspete

NOU

pastã de mici, cârna i, coaste marinate, etc.Londra-Nürenberg-Bruxelles-Valdemoro

de produse alimentare române ti în 2200 m2

5000 *Mãlai Gata Mãmãliga - 0,49 euro*Vin Grasa de Cotnari - 1,79 euro

*Kürtös Kalács - 1,82 euro*Mici Boiere ti - 2,8 euro/kg

*Cârna i de curcan - 2,39 euro/kg*Alexandrion 5*, 500g - 3,49 euro

Pașaportul mortuarÎn cazul decesului unui cetăţean ro-

mân pe teritoriul spaniol familia tre-buie să contacteze o fi rmă de servicii funerare și să achite costurile stabilite de aceasta. Firma de servicii funerare se ocupă de procurarea documente-lor necesare repatrierii corpului ne-însufl eţit al cetăţeanului român. În cazul în care familia nu dispune de suma de bani necesară transportului, autorităţile spaniole vor proceda la

înmormântarea sau incinerarea de-functului, într-un cimitir din Spania, pe cheltuiala autorităților locale spa-niole.

Dacă familia dorește și dispune de suma necesară repatrierii cadavrului, Consulatul va elibera un pașaport mortuar.

Pentru eliberarea pașaportului mor-tuar sunt necesare următoarele do-cumente: documentul de identitate

românesc al persoanei decedate, în original; certifi cat de deces eliberat de Registrul Civil spaniol legalizat cu apostila conform Convenției de la Haga privind suprimarea obligativității supralegalizării încheiată la 5 octom-brie 1961; certifi cat medical de deces – în cazul decesului în spital sau auto-rizaţia judecătorească de repatriere a cadavrului în cazul morţii violente sau a morţii survenite la domiciliu sau în locuri publice; actul de îmbăl-sămare/efectuare a tratamentului antiputrefactiv dat de medicul legist; autorizație de înhumare dată de jude-cătorie; autorizaţia de transport dată

de autorităţile sanitare spaniole; itine-rariul sicriului. Toate aceste documen-te trebuie să fi e însoțite de fotocopii.

Sicriul va fi însoțit de certifi catul de deces, pașaportul mortuar, autoriza-ţia de transport și de alte documente prevăzute de legislația Spaniei și a sta-telor de tranzit.

În cazul transportului în ţară a urnei cu cenușă singurul document nece-sar este certifi catul de deces eliberat de Registrul Civil spaniol legalizat cu apostila conform Convenției de la Haga privind suprimarea obligativității supralegalizării încheiată la 5 octom-brie 1961.

Se fac înscrieri pentru examenele DELE

Institutul Cervantes a deschis pe 16 februarie perioada de înscrieri pentru examenele pentru obținerea Diplomei de Spaniolă ca Limbă Străină (Diploma de Español como Lengua Extranjera – DELE), ce vor avea loc în aprilie, mai, iu-lie, octombrie și noiembrie. Candidații se pot înscrie deja pentru oricare dintre cele cinci sesiuni de examene din acest an .

Termenul de înmatriculare pentru pri-ma sesiune de examene din acest an, ce va avea loc pe 17 aprilie, se încheie pe 11 martie. Probele se vor organiza în peste 900 de centre de examen din toa-tă lumea, în aproximativ 100 de țări. Se vor putea obține cinci dintre cele șase niveluri existente: A1, A2, B1, B2 și C1.

DELE sunt diplome ofi ciale ce dove-desc competența lingvistică, au valabi-litate pe durată nedeterminată și sunt recunoscute internațional. Sunt imple-mentate în sistemele de învățământ din diferite țări și sunt sprijinite de In-stitutul Cervantes, care le realizează respectând specifi cațiile Cadrului euro-pean de referinţă pentru limbi străine.

Mai multe informații se pot consulta pe diplomas.cervantes.es/

Servicii ce se pot obţine prin SMS pe pagina web a SS

Ministerul Muncii și Asigurărilor Soci-ale pune la dispoziția cetăţenilor un sis-tem de autentifi care prin intermediul căruia aceștia pot avea acces la o serie de servicii prin sediul electronic intro-ducând o serie de date (numărul docu-mentului de identitate/reședinţă – NIF, pașaport sau NIE; numărul de afi liere la sistemul de Asigurări Sociale, data naș-terii și numărul de telefon mobil):

- Servicii pentru cetăţeni: duplicat al documentului de afi liere la sistemul de Asigurări Sociale (SS); informaţii despre situaţia dvs. în câmpul muncii la o anu-mită dată (Informe de Alta laboral a fec-ha concreta); informaţii despre cotizaţii (Informe de bases de cotización), infor-maţii despre cotizaţiile realizate (Infor-me de bases y cuotas ingresadas), in-formaţii despre datele de identifi care și cele referitoare la domiciliu; informații despre situaţia actuală a lucrătorului; Informe de Situación de Empresario Individual; Informe de Vida Laboral; In-forme de Vida Laboral Acotado; dovada activităţii agrare pe cont propriu.

- Servicii pentru fi rme: Informe de Si-tuación de Empresario Individual

Odată verifi cate datele, veţi primi prin SMS o parolă numerică pentru o singu-ră utilizare, ce vă va permite să aveţi acces la serviciu.

Pentru a avea acces la acest serviciu trebuie să fi comunicat Trezoreriei Ge-nerale a Asigurărilor Sociale un număr de telefon mobil pentru comunicări, prin serviciul Comunicación de telé-fono y correo electrónico. În plus, este nevoie ca datele ce se solicită în for-mularul de autentifi care să coincidă cu cele înregistrate în baza de date a sistemului de Asigurări Sociale.

6 ÎN SPANIA 19.02 - 25.02.2015

Aproape 13 milioane de persoane, în

situații de risc de sărăcie sau excluziune

Mai mult de o treime dintre spaniolii între 25 și 34 de ani sunt în fața pieței muncii fără o califi care minimă sufi cientă, având cel mult Secundaria Obliga-toria (ESO), a informat Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Datele analizei intermediare a Panoramei Educației 2015 „au confi r-mat că sistemul de educație spaniol are o gravă problemă de formare educati-vă” a acestor persoane, a constatat și Institutul Național de Evaluare Educativă (INEE) într-o analiză a acestui aspect.

Spania, cu 35%, dublează indicele mediu al OCDE de persoane în acest in-terval de vârste în aceleași circumstanțe, ce este de 15% în UE, conform date-lor din 2013.

Când se analizează toată populația adultă (între 25 și 64 de ani), se observă că 44% dintre spanioli au doar Secundaria Obligatoria, procent dublu față de UE și OCDE. „Țările au multe bune motive ca să evite ca tinerii să cadă în capca-na de a intra pe piața muncii și în etapa adultă fără o califi care bună”, a expli-cat directorul Departamentului pentru Inovație și Indicatori ai Progresului din OCDE, Dirk Van Damme, într-un articol citat de INEE.

Datele analizei arată că riscul cu privire la șomaj continuă să fi e foarte ridi-cat în rândul adulților cu un nivel scăzut de pregătire. „De fapt, multe țări au identifi cat problema abandonării prea curând a studiilor și formării drept una dintre cele mai mari provocări la nivel educativ”, a adăugat responsabilul din OCDE.

Spania a reușit să reducă abandonul școlar cu nouă puncte în ultimii cinci ani, ajungând la 21,9% anul trecut, dar continuă să fi e departe de media UE (12% în 2013). Practic 14% dintre cei care au doar studii elementare sunt șomeri în OCDE; 8% dintre cei care au bacalaureat și diplome de studii profe-sionale și 5% dintre cei cu facultate.

O altă problemă a tinerilor din Spania este cea a „ninis” (nici nu studiază, nici nu muncesc), care sunt 24,5% dintre cei de 20-24 de ani (11,3% în UE-21) și 27,1% dintre cei de 25-29 de ani (10,9% în UE-21).

În Spania rata șomajului în rândul persoanelor cu cel mult ESO este de 33%.

Însă și prezența pe piața muncii a absolvenților de Secundaria postobligato-ria este sub mediile internaționale. Lucrează 64,5% dintre spaniolii între 25 și 64 de ani cu studii de Formación Profesional (FP) medie (75% în OCDE și 75,6% în UE). Dintre spaniolii cu bacalaureat sunt angajați 64,4%, în timp ce în UE în această categorie sunt 69,4%, iar la nivel de UE – 70,1%.

Studiul atrage atenția și asupra faptului că 9% din populația spaniolă adultă are o diplomă de FP medie, de patru ori mai puțin decât media comunitară (39%).

„Mesajul este clar: dacă țările vor să își îmbunătățească sustenabil și inclusiv creșterea economică și progresul social ar trebui nu doar să își extindă siste-mele de educație superioară, ci și să lucreze la reducerea procentului de tineri cu niveluri de educație elementare”, recomandă Van Damme.

AGENȚIE DE TRADUCERI pentru orice limbă străină

35% dintre tineri nu au pregătirea minimă sufi cientă

pentru a munci Peste 12,8 milioane de persoane,

27,3% din populația Spaniei, sunt în situații de risc de sărăcie sau excluzi-une. Procentul a crescut cu 2,6 față de 2009, altfel spus, alte 1.320.216 de persoane au căzut în această situație de vulnerabilitate. Datele au fost prezentate în a patra analiză cu privire la Starea de sărăcie din Spa-nia, prezentată pe 10 februarie de Rețeaua Europeană de Luptă contra Sărăciei și Excluziunii Sociale în Spa-nia și care analizează evoluția indi-catorului european Arope (combină venitul cu posibilitățile de consum și muncă) în perioada 2009-2013.

Datele, ale Institutului Național de Statistică și prelucrate de sociologul Juan Carlos Llano, arată o scădere lentă, dar continuă a ratei Arope până la cu puțin înainte de începe-rea crizei și o schimbare începând cu 2008, când a început să crească de la 24,5% din populație până la 27,3%, în 2013. Deși creșterea riscului de să-răcie și excluziune a devenit mai len-

tă din 2010 și în 2013 s-a mărit doar cu 0,1%, se atrage atenția că acest lucru nu are nimic de-a face cu o îmbunătățire a situației: „Se explică printr-un simplu efect statistic cau-zat de reducerea veniturilor în rân-dul unor ample pături ale populației, la care trebuie să se adauge întoar-cerea imigranților săraci în țările lor de origine”, se explică în analiză.

La sfârșitul anului 2013 colectivul cel mai afectat era cel al tinerilor între 16 și 30 de ani, 33% fi ind în situații de risc de sărăcie și excluzi-une, aceștia fi ind urmați de copii – 31,9%. Procentul de copii săraci în rândul celor sub 16 ani este de 26,7.

Arope analizează rata sărăciei relative, ce afectează 20,4% din populația Spaniei, cât și lipsurile ma-teriale severe, pe care le suferă 6,2% dintre cetățeni, și intensitatea mică a muncii, ce afecta în 2013 15,7% dintre locuitorii țării.

„A dispărut o bună parte a clasei mijlocii, care acum este de jos”, a spus

Graciela Malgesini,responsabila pentru Afaceri Europene din Rețeaua Europeană de Luptă con-tra Sărăciei și Excluziunii Sociale în Spania.

Studiul arată că aproape trei mili-oane de persoane, cu 800.000 mai multe decât înainte de criză, au dificultăți în a se alimenta adecvat, întârzieri la plata locuinței, nu o pot încălzi iarna sau nu pot să acopere o cheltuială neprevăzută.

Malgesini a atras atenția că, după datele Eurostat, aproape 12% din-tre lucrătorii din Spania sunt în-tr-o situație de sărăcie relativă, câștigând mai puțin de jumătate din media națională.

Navarra, País Vasco și Aragón au rate de risc de sărăcie și excluziu-ne sub 20%, în timp ce în Canarias, Extremadura, Castilla-La Mancha și Andalucía acestea sunt între 35% și 39%. Analiza atrage atenția asu-pra orașului Ceuta, unde 47% din populație este în această situație.

Tramvaiul a dus Primăria Parla aproape la faliment

Tramvaiul din Parla a devenit un bolovan pentru Tomás Gómez. Omul care a reușit să ajungă primar cu cel mai mare procent de voturi din Spa-nia într-un municipiu de peste 50.000 de locuitori s-a văzut târât de proiec-tul său cel mai mare, ale cărui costuri prea mari au adus Primăria aproape de faliment. Poliția și Procuratura fac cercetări pentru a vedea dacă Gómez, succesorul său, José María Fraile, ares-tat în Operațiunea Púnica, și consilierii din echipa guvernului local au comis abuz în serviciu și au deturnat fonduri.

Tramvaiul din Parla are o traiectorie circulară de 8,3 kilometri și 15 stații ce unesc centrul orașului de noul cartier Parla Este și bulevardele Nord și Sud. Concesionarea este pe 40 de ani. Pro-iectul a fost impulsionat de Tomás Gómez, primar al municipiului Parla în perioada 1999-2008. Construirea

sa, alături de investițiile municipale în locuințe de protecție ofi cială, i-au crescut mult popularitatea în muni-cipiul cu cea mai mare creștere din zona de sud a Comunității Madrid în ultimii ani (125.300 de locuitori). A fost inaugurat cu o lună înainte de alege-rile din 2007, când Gómez a obținut 74,4% dintre voturi și 20 dintre cei 25 de consilieri.

Însă tramvaiul a adus Primăria Parla aproape de faliment. În prezent dato-rează 180 de milioane de euro fi rmei concesionare Tranvía de Parla, cu 85% din acțiuni ale Globalvía, ce aparține companiei de construcții FCC, y cu acțiuni ale Casei de Economii Castilla-La Mancha), conform analizei realizate de Deloitte și prezentată de ziarul El País. Costul de adjudecare a tramva-iului a fost de 108 milioane de euro, cu TVA inclus. Conducerea Primăriei Parla

a aprobat apoi două modifi cări pentru 41 de milioane de euro, cu TVA inclus. Poliția Judiciară și Procuratura au sus-piciuni că aceste creșteri sunt nejusti-fi cate sau sunt pentru lucrări care ul-terior nu s-au făcut, motiv pentru care au cerut ca Tomás Gómez, succesorul său, José María Fraile, și consilierii care au aprobat operațiunea să fi e trimiși în judecată. Acum, între împrumut și 122 de milioane de euro dobânzi, Primăria Parla are o datorie de 256 de milioane de euro pentru tramvai.

Tomás Gómez a declarat că res-ponsabilitatea, dacă există, este a Consorțiului de Transporturi din Co-munitatea Madrid, care a fost instituția care a făcut contractarea și și-a dat aprobarea pentru lucrări și modifi cări. „Este imposibil să fi u trimis în judecată pentru tramvai”, a spus Gómez, pe 11 februarie.

7ACTUALITATE 19.02 - 25.02.2015

Dacă iei o amendă într-un stat membru UE, îți vine acasăȘoferii care vor încălca codul rutier

în timp ce se află în alt stat membru UE nu vor mai putea scăpa de amen-dă, după ce Parlamentul European (PE) a adoptat, pe 11 februarie, o Di-rectivă privind facilitarea schimbului transfrontalier de date privind încăl-carea normelor de circulaţie.

Parlamentul European a adoptat

propunerea de Directivă de facilitare a schimbului transfrontalier de infor-maţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa ru-tieră, prin care se actualizează regulile referitoare la schimbul transfrontalier de date privind infracţiunile rutiere. În urma adoptării acestei Directive, șoferii care vor încălca codul rutier

în timp ce se află în alt stat membru UE nu vor mai putea scăpa de amendă, se arată în-tr-un comunicat al PE.

Regulile se vor aplica și în Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, în următorii doi ani.

„Pentru a atinge obiectivul UE de a diminua cu până la jumătate de-cesele pe șosele, avem nevoie de in-strumente mai eficiente de siguranţă rutieră, cum ar fi această directivă care combate impunitatea. Desigur că cetăţenii nu vor fi încântaţi să pri-mească o notificare privind o infracţi-une rutieră, dar trebuie să aprecieze că toată lumea va fi tratată egal în UE, indiferent unde este înregistrată mașina”, a declarat raportorul spaniol Inés Ayala Sender (S&D).

„Directiva s-a dovedit deja un pas foarte eficient înainte pentru a com-bate impunitatea pe șoselele din UE. Șoferii străini vor fi mai atenţi acum,

știind că pot primi notificări privind orice infracţiune rutieră pe care o co-mit în străinătate”, a adăugat ea.

Modificările aprobate de Parlamen-tul European asigură o nouă bază le-gală (siguranţa rutieră) pentru reguli-le privind schimbul de date, conform

deciziei Curţii Europene de Justiţie din 6 mai 2014, care a stabilit că ante-rioara bază legală (cooperarea poliţi-ei) nu era corectă.

Directiva anterioară nu se aplica în Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, dar schimbarea bazei legale le obligă

să transpună noua directivă în le-gislaţiile lor naţionale în termen de doi ani de la intrarea ei în vigoare.

Acordul are nevoie de aprobarea formală a Consiliului de Miniștri. Regulile prezente rămân în vigoa-re până la 6 mai 2015, pentru a permite modificarea bazei legale înainte ca noua directivă să intre în vigoare.

Torrejón de Ardoz

Localuri gratis pentru idei de afaceri inovatoarePână pe 27 februarie se poate partici-

pa la prima ediție a concursului Monta tu negocio, o măsură pionieră adresată în special întreprinzătorilor, firmelor și afacerilor din municipiul Torrejón de Ardoz pentru a le facilita în mod gra-tuit un local comercial în cartierul Soto Henares și finanțare preferențială. În cadrul concursului se vor selecționa în principal idei de afaceri sau firme cu caracter inovator (startups). Proiec-

tul trebuie să aibă o bază tehnologică sau să aducă inovații în gestionarea organizației, strategiei de vânzări și marketing și/sau designului ori gesti-onării de produse și procese. Pot par-ticipa orice tip de magazin și servicii în general. Cererile se pot prezenta până pe 27 februarie și trebuie prezentate la Consiliul pentru Muncă din acest mu-nicipiu (calle Londres s/n, urbanizația Torrejón 2000). Concursul se adresea-

ză proiectelor, firmelor și întreprinză-torilor din Torrejón de Ardoz care în-deplinesc o serie de condiții, între care să fie înregistrați cu reședința în acest oraș sau, dacă este vorba de o firmă, cel puțin 50% dintre asociații acesteia să aibă reședința aici; să completeze soli-citarea, pe care o pot coborî de pe pa-gina web a Primăriei; să depună un CV al echipei promotoare, fotocopia DNI/NIE a promotorului principal al proiec-

tului sau documentele (escrituras) în cazul firmelor constituite; un plan de empresa; dacă firma funcționează tre-buie să prezinte certificate precum că este la zi cu obligațiile fiscale și la siste-mul de Protecție Socială.

Premiile concursului sunt: să aleagă între patru localuri comerciale ample în cartierul Soto Henares (mai precis, pe strada Benjamín Palencia 2) pentru o perioadă de maximum șapte ani fără chirie și fără IBI, cât și posibilitatea de a avea acces la finanțare preferențială de la Caja Rural de Soria pentru demara-rea afacerii, plătindu-se doar cheltuie-lile pentru utilități; pre-acordarea unei linii de finanțare de la Caja Rural Soria și un serviciu de tutelă în afaceri timp de un an, în mod gratuit, prin Rincón del Emprendedor pentru proiectele

câștigătoare din partea Primăriei Tor-rejón de Ardoz. „Este pentru prima dată când se organizează în Torrejón de Ardoz un concurs cu aceste carac-teristici ce are ca obiectiv stimularea inițiativelor de afaceri, munca și dez-voltarea urbanistică și comercială a cartierului Soto Henares”, a spus pri-marul acestui municipiu, Pedro Rollán.

19.0

2 - 2

5.02

.201

5

-9SO

CIET

ATE

8

Cri

za u

cra

ine

an

ă a

jun

ge

în

Sp

an

ia, u

nd

e s

e s

imte

lip

sa r

uși

lor

Criz

a uc

rain

eană

a a

juns

pe

coas

tele

Sp

anie

i, un

de in

vest

itorii

ruși

, che

maț

i să

com

pens

eze

pier

deril

e de

pe

sect

o-ru

l im

obili

ar, s

unt t

ot m

ai p

uțin

i din

ca-

uza

rece

siun

ii di

n ța

ra lo

r, co

nsec

ință

a

sanc

țiuni

lor i

mpu

se M

osco

vei.

„Acu

m r

ușii

nu s

unt

cum

pără

tori.

Ba

mai

mul

t, un

ii ru

și s

e de

sprin

d de

pr

oprie

tățil

e de

aic

i, di

n Sp

ania

. Era

u și

ope

rațiu

ni c

are

erau

pe

punc

tul d

e a

fi se

mna

te, d

ar r

ușii

au d

ispă

rut”,

a

decl

arat

Ram

ón R

iera

, pr

eșed

inte

al

com

pani

ei d

in s

ecto

rul i

mob

iliar

FIA

-BC

I Spa

nia.

Co

legi

ul

Regi

stra

toril

or

din

Spa-

nia

are

cifr

e în

ac

eeaș

i di

recț

ie.

Ach

iziți

onar

ea d

e lo

cuin

țe d

e că

tre

ruși

a s

căzu

t de

la

8,79

% î

n pr

imul

tr

imes

tru

din

2014

la 8

,08%

în a

l doi

-le

a și

la

7,5%

în

al t

reile

a, d

eși

s-au

m

enți

nut

pe lo

cul I

II în

top

ul c

umpă

-ră

toril

or s

trăi

ni, î

n ur

ma

brita

nici

lor

și

fran

cezi

lor.

Ex

plic

ația

? Rub

la și

-a p

ierd

ut ap

roap

e ju

măt

ate

din

valo

are

față

de

dola

r înt

r-un

an,

ca

urm

are

a sa

ncțiu

nilo

r eco

no-

mic

e im

puse

Rus

iei p

entr

u ro

lul s

ău în

co

nfl ic

tul d

in e

stul

Ucr

aine

i, un

de 5

.300

de

per

soan

e au

mur

it în

zec

e lu

ni. Î

n pl

us, s

e pr

eved

e ca

PIB

-ul R

usie

i să

cadă

(-3

%, c

onfo

rm M

osco

vei)

în 2

015,

dup

ă o

creș

tere

de

0,6%

în 2

014.

La

aces

tea

se a

daug

ă fa

ptul

că

guve

rnul

rus

îi în

-cu

raje

ază

pe c

etăț

enii

săi

să r

ămân

ă în

țară

și s

ă cu

mpe

re p

e lit

oral

ul M

ării

Neg

re.

Din

cau

za c

rizei

eco

nom

ice

din

Spa-

nia,

„mul

tă lu

me

din

sect

orul

imob

iliar

lu

cra

cu p

iața

rus

ă, p

entr

u că

era

pu-

tern

ică”

, a e

xplic

at R

iera

. „D

eși 8

0% a

u cu

mpă

rat l

ucru

ri ie

ftin

e”, a

adă

ugat

. D

estin

ația

prin

exc

elen

ță e

ra c

oast

a M

ării

Med

itera

ne,

unde

ruș

ii bo

gați

popu

lau

de c

âțiv

a an

i pla

jele

și r

esta

-ur

ante

le la

mod

ă. C

onfo

rm C

onsi

liulu

i G

ener

al a

l Not

arilo

r, pe

prim

ul lo

c es

te

Com

unid

ad V

alen

cian

a (2

.057

locu

ințe

ac

hizi

ționa

te î

n 20

13),

acea

sta

fi ind

ur

mat

ă de

Cat

aluñ

a (9

89) ș

i And

aluc

ía

(677

).

Ace

lași

lucr

u s-

a în

tâm

plat

și c

u tu

-ris

mul

. „În

ulti

mii

cinc

i sa

u șa

se a

ni,

deod

ată

a fo

st c

a o

deba

rcar

e” r

usă,

a

rezu

mat

Fed

eric

o A

lvar

gonz

ález

, di

-re

ctor

ul c

omer

cial

și d

e m

arke

ting

de

la L

a G

avin

a, u

n ho

tel d

e lu

x de

pe

Cos-

ta B

rava

cat

alan

ă.

„Rus

ul îț

i dă

mai

mar

e re

ntab

ilita

te

decâ

t al

ți c

lienț

i pe

ntru

că

îți

cere

ca

mer

e de

o c

ateg

orie

mai

rid

icat

ă,

chel

tuie

ște

mai

mul

t în

res

taur

ant,

în v

inur

i. Po

ate

aces

t luc

ru a

făcu

t ca

unii

să s

e gâ

ndea

scă

că e

ra v

orba

de

noul

El D

orad

o și

clie

ntul

era

cel

car

e tr

ebui

a să

mun

ceas

că”,

expl

ică.

D

ușul

rec

e a

veni

t în

ace

st s

ecto

r an

ul t

recu

t, câ

nd n

umăr

ul d

e tu

rișt

i

O ro

mân

că, î

ntr

e ce

i 100

de

can

did

aţi s

elec

ţion

aţi

pen

tru

o m

isiu

ne

pe

Mar

te

And

reea

, o

rom

âncă

în

vârs

tă d

e 34

de

ani

care

loc

uieș

te î

n C

anad

a,

a fo

st i

nclu

să p

e lis

ta c

elor

100

de

cand

idaţ

i pe

ntru

mis

iune

a sp

aţia

lă

Mar

s O

ne,

ce v

izea

ză t

rim

iter

ea î

n an

ul 2

024

a un

ui e

chip

aj d

e as

tron

a-uţ

i pe

ntru

a c

olon

iza

plan

eta

roși

e,

potr

ivit

inde

pend

ent.c

o.uk

.M

ars

One

, un

pro

iect

pri

vat

care

vi

zeaz

ă tr

imit

erea

pri

milo

r oa

men

i pe

Mar

te,

a an

unţa

t nu

mel

e ce

lor

100

de c

andi

daţi

car

e s-

au c

alifi

cat

mai

dep

arte

dup

ă a

trei

a ru

ndă

de

sele

cţie

din

ace

st p

roie

ct.

Doa

r 40

di

ntre

ei

vor

intr

a în

pro

gram

ul d

e an

tren

amen

t pe

ntru

o c

ălăt

orie

pe

Mar

te,

finan

ţată

pr

in

inte

rmed

iul

unei

em

isiu

ni T

V de

tip

rea

lity-

show

, re

late

ază

inde

pend

ent.c

o.uk

.Ce

i 10

0 de

can

dida

ţi a

u fo

st s

e-

lecţ

iona

ţi d

intr

-un

num

ăr t

otal

de

20

2.58

6 de

per

soan

e ca

re s

-au

în-

scri

s în

ace

st p

roie

ct.

Can

dida

ţii c

are

nu a

u fo

st s

elec

taţi

în a

ceas

tă e

tapă

vor

put

ea s

ă ap

lice

din

nou

pent

ru p

roie

ctul

Mar

s O

ne

în 2

015.

And

reea

s-a

năs

cut

în R

omân

ia, î

n pr

ezen

t lo

cuie

ște

în C

anad

a și

deţ

i-ne

dub

lă c

etăţ

enie

rom

âno-

cana

di-

ană.

Ea

spun

e că

est

e pa

sion

ată

de

tot

ce a

re le

gătu

ră c

u șt

iinţa

, în

spe-

cial

cu

avia

ţia

și e

xplo

rare

a sp

aţia

lă.

În p

reze

nt, u

rmea

ză u

n cu

rs p

entr

u a

obţi

ne l

icen

ţa d

e pi

lot

auto

riza

t și

luc

reaz

ă ca

ana

list

în i

ndus

tria

IT

din

Can

ada.

Spu

ne c

ă ar

e un

sim

ţ al

um

orul

ui fo

arte

sar

cast

ic ș

i că

ador

ă pr

ovoc

ările

. „A

ș vr

ea s

ă pl

ec p

e M

arte

pe

ntru

că

vrea

u să

iau

part

e, în

ace

-

lași

tim

p, la

isto

ria

și v

iitor

ul o

men

i-ri

i. M

i-ar

plă

cea

să fa

c pa

rte

din

echi

-pa

car

e va

con

stru

i fun

daţi

a un

ei n

oi

civi

lizaţ

ii pe

o n

ouă

plan

etă.

E d

oar o

ches

tiun

e de

tim

p pâ

nă c

ând

omen

i-re

a va

tre

bui s

ă îș

i găs

easc

ă un

nou

ha

bita

t, pe

o n

ouă

plan

etă,

iar a

ceas

-tă

mis

iune

repr

ezin

tă o

opo

rtun

itat

e pe

rfec

tă”,

a sp

us A

ndre

ea.

„Cre

d că

sun

t un

can

dida

t po

triv

it pe

ntru

ace

astă

mis

iune

, pe

ntru

că

sunt

inde

pend

entă

, iub

esc

prov

ocă-

rile

și s

unt

sufic

ient

de

încă

păţâ

nată

pe

ntru

a n

u re

nunţ

a ni

ciod

ată

în fa

ţa

prob

lem

elor

, îm

i pla

ce a

vent

ura,

îmi

plac

e să

-mi

asum

ris

curi

, su

nt c

uri-

oasă

din

fire

și s

unt

dem

nă d

e în

cre-

dere

”, a

adău

gat

ea.

Cei 1

00 d

e ca

ndid

aţi r

ămaș

i în

cur-

să v

or tr

ece

de a

cum

înai

nte

prin

alt

e câ

teva

run

de d

e se

lecţ

ie c

are

„se

vor

conc

entr

a pe

alc

ătui

rea

de c

andi

daţi

care

pot

să

supo

rte

toat

e gr

eută

ţile

ge

nera

te d

e o

așez

are

uman

ă pe

r-m

anen

tă p

e M

arte

”, au

spu

s co

ordo

-na

tori

i pro

iect

ului

Mar

s O

ne. C

andi

-da

ţii

vor

fi an

tren

aţi

într

-o r

eplic

ă a

viit

oare

i re

ședi

nţe

mar

ţien

e, î

n ca

re

le v

or f

i tes

tate

apt

itud

inile

și c

apa-

cita

tea

de a

lucr

a în

ech

ipă.

În fi

nal,

40 d

e ca

ndid

aţi v

or fi

ale

și

pent

ru a

urm

a un

cur

s de

ant

rena

-m

ent

spec

ific

pent

ru m

isiu

nea

pro-

priu

-zis

ă. V

or u

rma

un p

rogr

am d

e pr

egăt

ire

ce a

re o

dur

ată

de o

pt a

ni,

înai

nte

ca t

eles

pect

ator

ii ac

elui

rea

-lit

y sh

ow d

e te

levi

ziun

e să

vot

eze

și

să d

ecid

ă co

mpo

nenţ

a fin

ală

a ec

hi-

paju

lui,

care

va

fi al

cătu

it d

in p

atru

pe

rsoa

ne.

Re

țea

ce

în

șela

min

ore

pe

ntr

u a

tri

mit

e

ma

teri

ale

cu

co

nți

nu

t se

xu

al

Polic

ía N

acio

nal l

-a a

rest

at în

tr-u

n lo

-cu

torio

din

Mál

aga

pe p

resu

pusu

l lid

er

al u

nei

rețe

le i

nter

națio

nale

ce

înșe

la

min

ore

pent

ru a

-i tr

imite

pe

inte

rnet

fo

togr

afi i

și v

ideo

uri c

u co

nțin

ut s

exua

l. În

ace

eași

ope

rațiu

ne a

u fo

st a

rest

ate

alte

cin

ci p

erso

ane,

în d

iferit

e lo

calit

ăți

span

iole

.

Bărb

atul

, de

38

de a

ni,

mai

fus

ese

ares

tat d

e ci

nci o

ri pe

ntru

dis

trib

uire

de

porn

ogra

fi e c

u m

inor

i și c

hiar

fam

ilia

sa

îi lu

ase

dive

rse

disp

oziti

ve e

lect

roni

ce,

într

e ca

re c

alcu

lato

are

și t

elef

oane

mo-

bile

, pen

tru

a nu

put

ea in

tra

pe in

tern

et,

a in

form

at, p

e 15

febr

uarie

, înt

r-un

co-

mun

icat

, Pol

icía

Nac

iona

l.

Rețe

aua,

ai

că

rei

mem

bri

au

fost

ar

esta

ți și

în O

vied

o, T

oled

o, B

arce

lona

și

Tar

rago

na, c

rea

profi

luri

pe re

țele

so-

cial

e pe

ntru

a a

trag

e m

inor

e, le

stu

dia

De

sen

ul u

nu

i b

ăie

țel r

om

ân

v

a d

eve

ni o

ju

cări

e v

ân

du

tă

în t

oa

tă lu

me

a„U

n pr

ichi

ndel

din

Rom

ânia

e v

iito-

rul d

esig

ner a

l une

i juc

ării

pe c

are

o ve

i gă

si în

mag

azin

ul n

ostr

u. A

lber

t ar

e 7

ani

și a

par

ticip

at l

a co

ncur

sul

nost

ru

inte

rnaţ

iona

l de

des

ene.

Ide

ea l

ui a

fo

st u

na d

intr

e ce

le 1

0 câ

știg

ătoa

re d

in

pest

e 80

0 de

însc

rieri

din

toat

ă lu

mea

”, se

ara

tă p

e pa

gina

de

Face

book

a IK

EA

Rom

ânia

.D

esen

ul r

ealiz

at d

e A

lber

t es

te u

nul

dint

re c

ele

zece

des

ene

câșt

igăt

oare

al

e un

ei c

ompe

tiţii

orga

niza

te la

niv

el

glob

al,

în c

adru

l Ca

mpa

niei

Juc

ăriil

or

de P

luș

pent

ru E

duca

ţie, e

diţia

201

4.„A

m a

les

10 c

reaţ

ii câ

știg

ătoa

re d

in-

tre

mii

de d

esen

e re

aliz

ate

cu b

ucur

ie

de c

ătre

cop

ii. D

esen

ele

fi nal

e su

nt fi

-gu

ri fa

ntas

tice,

uni

ce, c

are

dem

onst

rea-

ză c

ă or

ice

este

pos

ibil

în i

mag

inaţ

ia

copi

ilor.

Jucă

riile

de

pluș

vor

fi p

rodu

se

amuz

ante

, sim

patic

e și

sur

prin

zăto

are,

pl

ine

de p

erso

nalit

ate.

Noi

am

aju

ns s

ă în

drăg

im a

cest

e pe

rson

aje

și s

unt s

igu-

ră c

ă el

e vo

r fi f

oart

e po

pula

re și

prin

tre

clie

nţi”,

a d

ecla

rat

Mar

ia T

horn

, Ran

ge

Man

ager

la C

hild

ren’

s IK

EA.

Ined

itul

lilia

culu

i de

sena

t de

Alb

ert

cons

tă în

fapt

ul c

ă ac

esta

are

arip

ile în

-to

arse

inve

rs.

„Cre

dem

că

știm

de

ce m

icul

lilia

c (re

-al

izat

de

băie

ţelu

l din

Rom

ânia

, n.re

d.)

arat

ă aș

a de

sur

prin

s: e

ste

sing

urul

din

lu

me

care

poa

te z

bura

cu

arip

ile o

rien-

tate

inve

rs!”,

a m

ai s

pus

Mar

ia T

horn

.To

ate

cele

zec

e de

sene

câș

tigăt

oare

vo

r fi t

rans

form

ate

în ju

cării

.

ruși

a s

căzu

t cu

10,

3% f

ață

de 2

013,

co

nfor

m M

inis

teru

lui T

uris

mul

ui.

Exis

tă

tem

erea

că

„de

-a

lung

ul

aces

tei

veri

să

se p

rodu

că o

rea

cție

fo

arte

im

port

antă

, nu

do

ar c

u pr

ivir

e la

tur

is-

tul c

are

ajun

ge a

ici,

ci ș

i a

turi

stul

ui c

are

vine

, ca

aces

ta s

ă vi

nă c

u o

mul

t m

ai

mic

ă pu

tere

de

cu

mpă

rare

”, co

nsid

eră

Iker

Ll

ano,

di

rect

orul

ho

telu

lui

Pirá

mid

e Sa

-lo

u, d

e pe

Cos

ta D

orad

a ca

tala

nă, a

i căr

ui c

lienț

i ru

și a

duc

70%

din

tre

în-

casă

ri.

pers

onal

itate

a și

int

eres

ele,

iar

apo

i le

m

anip

ula

pent

ru a

obț

ine

imag

ini

cu

cara

cter

sexu

al.

Inve

stig

ația

a în

cepu

t la

mijl

ocul

anu

-lu

i 20

13, c

ând

adm

inis

trat

orii

unui

fo-

rum

de

pe in

tern

et a

u de

tect

at u

n an

unț

în c

are

se c

erea

u „c

opii”

car

e să

se

expu

-nă

sex

ual î

ntr-

un p

resu

pus „

conc

urs”,

în

anun

ț ap

ărân

d fo

togr

afi i

porn

ogra

fi ce

cu o

min

oră.

Uni

tate

a de

Inv

estig

ație

Te

hnol

ogic

ă au

înce

put c

erce

tăril

e pe

n-tr

u id

entifi

car

ea ș

i loc

aliz

area

resp

onsa

-bi

lilor

pen

tru

intr

oduc

erea

anu

nțul

ui.

Au d

esco

perit

un

profi

l de

pe

o re

țea

so-

cial

ă ce

sim

ula

că a

r apa

rțin

e un

ei m

ino-

re și

ai c

ărei

prie

teni

era

u și

ei s

ub 1

8 an

i. În

spat

ele

aces

tui p

rofi l

în

real

itate

era

un

bărb

at c

e în

cerc

a să

atr

agă

min

ore

și c

are,

oda

tă c

e ac

este

a lu

au l

egăt

ura

cu e

l, în

-ce

pea

faza

de

apro

pier

e în

car

e sp

unea

că

este

o

fată

de

o vâ

rstă

sim

ilară

cu

vic

timel

e. A

stfe

l put

ea

stud

ia

pers

onal

itate

a și

in

tere

sele

fi ec

ărei

min

ore,

an

aliz

ându

-i co

men

tarii

le

și g

ustu

rile

pent

ru a

înce

pe o

rela

ție c

e aj

unge

a să

fi e

de în

cred

ere.

Atu

nci,

ex-

plic

ă Po

liția

, con

vers

ațiil

e aj

unge

au să

fi e

cu c

arac

ter s

exua

l, în

con

text

ul a

cest

ora

și la

cer

erea

cel

ui a

rest

at m

inor

ele

ajun

-gâ

nd s

ă se

ara

te d

ezbr

ăcat

e, c

rezâ

nd c

ă și

ele

ave

au s

ă pr

imea

scă

mat

eria

le d

e ac

elaș

i fel

de

la a

șa-z

isa

fată

de

acee

ași

vârs

tă. D

ar o

dată

ce

min

orel

e tr

imite

au

foto

grafi

ile

și v

ideo

urile

, băr

batu

l făc

eau

trafi

c c

u ac

este

a, c

a să

obț

ină

și m

ai m

ul-

te m

ater

iale

. Po

liția

a r

euși

t să

iden

tifi c

e pr

esup

u-su

l lid

er a

l reț

elei

, ce

folo

sea

un lo

cuto

-rio

din

Mál

aga

pent

ru a

se

cone

cta

la

inte

rnet

și c

a să

facă

sch

imb

de im

agin

i. În

ace

l loc

, und

e m

erge

a pe

ntru

că

fam

i-lia

îi in

terz

ises

e ac

cesu

l la

inte

rnet

, a fo

st

surp

rins

în fl

agra

nt d

elic

t de

age

nții

de

Poliț

ie.

10 INTERVIU 19.02 - 25.02.2015

Bogdan Stănescu, directorul general al Departamentului Consular din MAE:

„Serviciile consulare vor putea fi demarate chiar din faţa calculatorului” Conducerea Departamentului Con-

sular din cadrul Ministerului Afaceri-lor Externe (MAE) se afl ă săptămâna aceasta la Madrid pentru a avea un dialog cu românii din Spania pe teme consulare, în cadrul unui proiect am-biţios, demarat de MAE prin Departa-mentul Consular, sub deviza „Dialog cu Diaspora”, care, pe lângă deplasa-rea la Madrid va presupune întâlniri cu românii din statele cu comunităţi importante: Italia, Franţa, Marea Bri-tanie, Germania, Grecia.

În pregătirea acestei vizite, săptă-mânalul Noi în Spania a realizat un in-terviu cu Bogdan Stănescu, directorul general al Departamentului Consular, în care am încercat să obţinem cât mai multe informaţii despre proiectele de-rulate de Ministerul Afacerilor Externe pe linie consulară care se adresează inclusiv românilor din Spania.

De ce o campanie de dialog pe

teme consulare cu românii din Di-

aspora, din Spania?

Bogdan Stănescu: Un dialog cu ro-mânii din Diaspora, care sunt principalii destinatari ai serviciilor consulare, este extrem de necesar în contextul în care Departamentul Consular din MAE a rea-lizat în ultimii doi ani mai multe proiec-te complexe de informatizare și auto-matizare a serviciilor consulare pe care dorim să le facem cunoscute românilor. În Spania există o comunitate extrem de mare de români și dorim să avem un dialog efi cient cu aceștia, astfel în-cât să cunoaștem problemele și opiniile lor, precum și să le prezentăm procesul amplu și de substanţă de modernizare a întregului sistem consular. MAE con-sideră deosebit de util acest „Dialog cu Diaspora” din două considerente princi-pale: necesitatea informării cetăţenilor români cu privire la ansamblul de mo-dernizare, sub toate aspectele sale, a serviciului consular românesc, având în vedere diferenţa foarte mare între per-cepţia cetăţeanului român cu privire la calitatea serviciului consular și eforturi-le constante și susţinute ale MAE pe li-nia modernizării substanţiale a acestuia și ca urmare a prezenţei, pentru prima dată, la aceeași masă, a principalilor „actori” ai activităţii consulare.

Vom accesa toate serviciile consu-

lare on-line pe viitor?

Bogdan Stănescu: Așa cum am menţionat mai devreme, crearea unui instrument informatic care să se ali-nieze realităţilor de ordin tehnologic

ale secolului XXI a constituit una dintre principalele linii de acţiune în demersul MAE de modernizare a serviciului con-sular. În acest sens, ministerul nostru, prin Departamentul Consular, a dez-voltat Sistemul Informatic Consular, de-numit generic E-Cons, creat sub deviza „Consulatul mai aproape de casa ta”. De-viza sub care a fost gândit acest amplu proiect informatic nu este doar o simplă propoziţie, ci este chiar esenţa concep-tuală a sistemului. Astfel, prin interme-diul celor 5 componente, subsisteme, ale E-Cons-ului, solicitanţii de servicii consulare, fi e români, fi e cetăţeni stră-ini, vor putea accesa mult mai facil atât informaţiile consulare necesare, cât și serviciile consulare propriu-zise, aces-tea din urmă putând fi demarate chiar din faţa calculatorului sau a oricărui terminal cu acces la internet. Un alt plus valoare pe care-l va aduce E-Cons îl va constitui reducerea numărului de de-plasări ale cetăţenilor la ofi ciile consula-re, scurtarea timpului petrecut la ghișeu și de economisire până la urmă a timpu-lui și banilor românilor, motive pentru care Departamentul Consular a recurs la informatizarea unora dintre servicii pe o platformă unică: E-cons. Desigur, activitatea consulară necesită niște controale riguroase ale documentelor, de aceea orice document se eliberează după verifi cările efectuate de consul. Cetăţeanul va trebui să se deplaseze la Consulat, dar noi încercăm să facem în așa fel încât să își pregătească totul on-line și să se deplaseze o singură dată la ofi ciul consular.

Pentru a face o foarte scurtă prezen-tare a Sistemului Informatic Consular, E-Cons, vă pot spune că în componenţa sa funcţionează deja următoarele sub-sisteme: Sistemul Naţional de Informaţii privind Vizele – SNIV; Portalul pentru fa-cilitarea eliberării vizelor – E-Viza; Siste-mul Informatic privind Documentele de căsătorie, componenta MAE, Sistemul Integrat de Management al Documen-telor de Călătorie – E-Pass, Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români (Call Center și Mail Center) – CCSCRS. În cel mai scurt timp vom demara imple-mentarea celui de-al cincilea subsis-tem, Sistemul Informatic pentru mana-gementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni – SIMISC, care va informatiza toate celelalte servicii consulare care nu benefi ciază încă de un sistem pro-priu și aici m-aș referi la procuri, actele de stare civilă, care sunt unele dintre cele mai solicitate servicii consulare. În momentul în care și SIMISC-ul va deveni

operaţional, vom avea întreg Sistemul Informatic Consular – E-Cons în funcţi-une, la capacitate maximă, iar reţeaua consulară românească se va plasa prin-tre cele mai moderne la nivel european și mondial.

Acest lucru va fi posibil în condiţi-

ile în care informaţiile consulare vor

fi disponibile on-line.

Bogdan Stănescu: Desigur, am în-cercat să punem cât mai multă infor-maţie la dispoziţia cetăţenilor astfel încât românii să nu fi e nevoiţi să se deplaseze la Consulat doar pentru a obţine o informaţie. Din luna ianuarie 2015 este funcţional la nivelul MAE un Centru unic de contact pentru românii din străinătate. Prin intermediul acestui centru, cetăţenii își pot lua informaţii pe trei canale: prin e-mail dacă trimit în-trebările pe adresa contact@informati-iconsulare.ro; telefonic, la numerele pe care deja le cunosc de la consulate, și în cel mai scurt timp și prin intermediul portalului Centrului pe care-l vor putea accesa la adresa www.informati iconsula-re.ro. Important de menţionat este faptul că la numerele de te-lefon alocate fi ecărui Consulat se răspun-de non-stop întru-cât acest call-center preia telefoane 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Centrala telefonică are și un robot care redirecţionează ce-tăţenii în funcţie de informaţia de care au nevoie sau dacă aceș-tia sesizează o situ-aţie urgentă îi direc-ţionează automat la consulul din regiunea unde se afl ă.

De asemenea, înce-pând din această lună, Departamentul Consular are și un cont de Facebook (Departamentul Consular – MAE Ro-mania) prin intermediul căruia dorim să fi m în contact cu românii din stră-inătate, bineînţeles și cu românii din Spania.

Care sunt categoriile de servicii

consulare pe care le vom accesa on-

line?

Bogdan Stănescu: Așa cum am menţionat, deja prin intermediul celor patru sisteme componente ale E-Cons se operează, informatizat, următoarele servicii consulare: eliberarea vizei ro-

mâne, procedura de depunere on-line a dosarului de viză, preluarea, procesa-rea și eliberarea cererilor pentru toate documentele de călătorie (pașapoarte, titluri de călătorie, pașapoarte tem-porare), preluarea tuturor apelurilor telefonice și a mail-urilor adresate de orice cetăţean român oricărui Consulat românesc. În acest moment dezvoltăm, Sistemul Informatic pentru Manage-mentul Integrat al Serviciilor pentru Cetățeni (SIMISC - n.r.) care va fi opera-ţional până la sfârșitul anului 2015.

Haideţi să luăm un exemplu concret. Să zicem că un cetăţean are nevoie de autentifi carea unei procuri. În această situație, cetăţeanul va accesa portalul SIMISC, după ce în prealabil și-a creat un cont de utilizator, va alege un model de procură, dintre formularele încărca-te în portal, care corespunde nevoilor sale, îl adaptează conform necesităților și îl transmite, prin intermediul portalu-lui, către misiunea diplomatică/ofi ciul consular. Ulterior transmiterii procurii

către portalul intern al SIMISC, cetăţea-nul român va avea posibilitatea să se programeze, în funcţie de intervalele temporare/orare disponibile la nivelul Consulatului către care se va deplasa. În momentul prezentării la „ghișeul Con-sulatului”, după verifi carea documentu-lui de către consul, cetățeanul român va semna documentul în fața consulului și va achita contravaloarea serviciului consular. Pe acest model va funcţiona SIMISC-ul și în cazul celorlalte servicii consulare care vor fi informatizate prin intermediul acestei componente a Sis-temului Informatic Consular – E-Cons.

Credeţi că românii care solicită

aceste servicii se vor adapta la siste-

mul on-line?

Bogdan Stănescu: Personal am con-vingerea că portalul E-cons, prin toate componentele sale care se adresează cetăţenilor români, va avea succes în rândul acestora, pentru că suntem o ţară care devine din ce în ce mai infor-matizată, în special tinerii fi ind extrem de pricepuţi în folosirea instrumentelor on-line. În plus, se vor economisi bani și timp, așa că este în benefi ciul cetăţeni-lor să apeleze la astfel de instrumente.

Noi deja avem o experienţă pozitivă în acest sens. De exemplu, anul trecut în luna mai am lansat portalul E-Viza (evisa.mae.ro.) pentru solicitanţii de viză românească, care permite solici-tanţilor să își întocmească on-line do-sarul de aplicare. Astfel, cetăţenii străini vin la ghișeu cu dosarul pregătit și vizu-alizat on-line de consul și doar își ridi-că viza. 45% din totalul solicitărilor de viză prelucrate de misiunile diplomati-ce și ofi ciile consulare ale României în intervalul mai-decembrie 2014 au fost trimise prin intermediul acestui portal, tendinţa fi ind în creștere.

Va contribui informatizarea și la o

reducere a taxelor consulare?

Bogdan Stănescu: Reducerea ta-xelor consulare a reprezentat o pre-ocupare permanentă și constantă a Ministerului Afacerilor Externe. Anul trecut, în încercarea de a reduce presi-unea fiscală asupra cetățenilor români din străinătate, în contextul crizei eco-nomice și financiare, au fost eliminate în totalitate taxele consulare pentru înscrierea certificatelor de naștere străine în registrele de stare civilă românești pentru minorii până la 6 ani – dacă cererea se depune în termen de 6 luni de la data înregistrării nașterii la autoritățile străine – și pentru eli-berarea titlurilor de călătorie pen-tru minorii în vârstă de până la 6 ani. Totodată, au fost acordate gratuități ce vizează cetățenii români din afara granițelor țării aflați în situații deose-bite: eliberarea titlurilor de călătorie pentru cetățenii români evacuați din regiunile afectate de conflicte armate, atentate teroriste, dezastre naturale și alte situații de criză, precum și pentru victimele traficului de persoane, înre-gistrarea decesului cetățenilor români în străinătate, eliberarea pașapoartelor mortuare și eliberarea titlurilor de că-lătorie necesare reîntoarcerii în țară a minorilor neînsoțiți, cât și a victimelor traficului de persoane.

11ÎN ROMÂNIA 19.02 - 25.02.2015

Elena Udrea și Monica Iacob Ridzi au fost arestate Fostul ministru al dezvoltării regi-

onale și turismului Elena Udrea și fos-tul ministru al tineretului și sportului Monica Iacob Ridzi au fost arestate.

Fostul ministru al dezvoltării re-gionale și turismului Elena Udrea a fost arestată pe 10 februarie pentru 30 de zile de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie. Potrivit Direcției Naționale

Anticorupție (DNA), Elena Udrea a fost reţinută pentru trei fapte de trafi c de infl uenţă – în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contracte-lor subsecvente și a actelor adiţionale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-România și în legătură cu pretinderea și primirea a 500.000 de euro, precum și pentru spălare de

bani.Procurorii susţin în referatul de ares-

tare că Udrea și-ar fi trafi cat infl uenţa prin intermediul fostului soț, Dorin Cocoș. Procurorii susţin că administra-torul Omnilogic care avea în derulare un contract cu Ministerul Comunicaţiilor și Societăţii Informaţionale pentru portalul e-România a apelat la Dinu

Pecariu și prin el la Dorin Cocoș pentru deblocarea unor plăți în cadrul acestui contract.

În dosarul Microsoft, Dorin Cocoș este acuzat că ar fi pretins și primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică și Dinu Pescariu, pentru ca, prin in-termediul lui Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și vicepreședinte PDL, să

asigure fi rmelor susţinute de una din-tre cele două persoane încheierea și derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor și Societăţii Informaţionale.

Elena Udrea este acuzată și de faptul că a cerut și primit de la Dinu Pescariu 500.000 euro ca să intervină în anche-ta care îl privea pe acesta, fi ind vorba exact de dosarul Microsoft. Procurorii susţin că Udrea a primit banii în tranșe în perioada iulie 2013-februarie 2014.

La o zi după reţinerea Elenei Udrea de către DNA pentru trafi c de infl uenţă, spălare de bani și luare de mită în dosa-rul Microsoft, fostul președinte Traian Băsescu a arătat că nu se îndoiește de nevinovăţia sa, „singurul mod” în care și-ar schimba punctul de vedere fi ind un verdict fi nal al unui judecător după derularea întregului proces.

„Justiţia este corectă. Eu nu voi dis-cuta Justiţia a cărei independenţă am susţinut-o”, a spus fostul președinte. „Convingerea mea este că în instan-ţă, atunci când va ajunge dosarul, va fi capabilă să își dovedească nevino-văţia. Cred în omul ăsta indiferent cât de supăraţi sunt toţi pe mine. A fost partenerul meu politic, singurul care a mai rămas sau printre puținii care au mai rămas din foștii lideri ai PDL”, și-a justifi cat Băsescu loialitatea către Elena Udrea, adăugând că așa cum o știe, „se va bate să își dovedească nevinovăţia”. Fostul șef al statului a lăsat însă deschi-să și varianta în care s-ar putea răzgân-di. „Singurul mod în care ar putea să îmi schimb părerea ar fi dacă judecătorul, atunci când se va fi naliza procesul, va decide altfel”, a mai spus Băsescu.

Pe 16 februarie procurorii DNA au cerut un nou aviz pentru urmărirea penală și arestarea preventivă a Elenei Udrea în dosarul „Gala Bute”. Fostul mi-nistru al turismului și dezvoltării a fost adusă din arest la sediul DNA pentru a i se aduce la cunoștinţă noile acuzaţii.

Elena Udrea va fi plasată în arest la domiciliu a decis, defi nitiv, marţi, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, care a jude-cat contestaţia deputatei la arestarea preventivă dispusă în 11 februarie în dosarul „Microsoft”. Potrivit deciziei, Udrea nu are voie să vorbească cu Dorin Cocoș, Dinu Pescariu și cu Ana Maria Topoliceanu sau membri ai familiilor acestora, în mod direct sau indirect, și nici să divulge sau să redea în presă sau pe reţelele sociale informaţii din cauza penală. Instanţa i-a atras atenţia că în caz de încălcare a oricăreia dintre aceste obligaţii, se poate dispune din nou arestarea ei preventivă.

Fostul ministru al tineretului și sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată defi nitiv, pe 16 februarie, de ICCJ, la 5 ani de închi-soare cu executare, pentru abuz în serviciu privind manifestările orga-nizate în 2009 de Ziua Tineretului, iar fosta ei consilieră Ioana Vârsta a primit o pedeapsă tot de 5 ani. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că Ridzi s-a predat, luni, la Poliţia judeţeană Cluj. A fost încarcera-tă la secţia exterioară a Penitenciarului Gherla din Cluj-Napoca, unde va rămâ-ne pe perioada carantinei, respectiv 21 de zile.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie-22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi, în

calitate de ordonator principal de cre-dite, ar fi hotărât ca, sub pretextul rea-lizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului și externalizării servicii-lor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor fi rme private contracte de prestări servicii având acest obiect. De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, ar fi intervenit să fi e șterse din calculatoarele Ministerului Tineretului și Sportului aparţinând unora dintre coinculpaţi date infor-matice și fi șiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica afl area adevărului.

La data trimiterii dosarului în jude-

cată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că își re-zervă dreptul de a o modifi ca în func-ţie de prejudiciul fi nal stabilit pe baza întregului material probator.

12 19.02 - 25.02.2015ÎN ROMÂNIA Alba Iulia oferă gratis terenuri companiilor care

investesc cel puţin 1,5 milioane de euroMunicipalitatea din Alba Iulia a anun-

ţat, pe 12 februarie, că oferă gratuit te-renuri pentru companiile care investesc mai mult de 1,5 milioane de euro, ca parte a unei serii de măsuri menite să încurajeze potenţialii investitori să își deschidă puncte de lucru în orașul tran-silvănean.

„Cele mai importante măsuri sunt oferirea de terenuri gratuite pentru investiții mai mari de 1,5 milioane de euro și posibilitatea de achiziție a terenu-lui în discuție dacă investițiile depășesc 5 milioane de euro, în condițiile legii și beneficiind de acordurile instituționale în vigoare. Terenul gratuit se poate acor-

da unei firmei care investește cel puţin 5 milioane euro în active corporale fixe, acesta va putea fi vândut direct firmei, dar nu mai devreme de finalizarea in-vestiţiei, la preţul pieţei imobiliare, sta-bilit printr-o evaluare independentă.

Pentru această iniţiativă debutată în anul 2007, Primăria Alba Iulia a pus la dispoziţie parcele cu o suprafaţă de 30,21 de hectare în zona Drambar și peste 13,855 hectare în zona Ratu Mare. Investitorii care doresc să benefi cieze de terenuri gratuite, trebuie să prezinte o serie de informaţii legate de activita-te fi rmei, numărul de locuri de muncă care vor fi create și prezentarea viitoarei

investiţii”, informează Primăria municipiului.

Judeţul Alba este „gazda” celor mai mari investiţii din Austria: fi rmele cu capital aus-triac din judeţ au avut în 2012 un rulaj cumu-lat de 2,96 miliarde de lei (665 mil. euro), po-trivit unor calcule ale Ziarului Financiar (ZF)

bazate pe date de la Registrul Comerţu-lui și Banca Naţională a României. Fabrici-le de prelucrare a lemnului Holz industrie Schweighofer și Kronospan Sebeș sunt cei mai mari investitori austrieci din re-giune, care au angajat în ultimii ani circa 2.000 de oameni din judeţul Alba. Cele două companii au avut în 2012 afaceri cumulate de 2,89 mld. lei (648 mil. euro), în creștere cu 11% faţă de anul anterior.

Cu un PIB per capita de puţin peste 6.400 de euro în 2013 (cu 3% mai scăzut decât valoarea PIB/capita la nivel naţio-nal), bunăstarea economică a judeţului a fost generată mai ales de investiţiile făcute în orașul Sebeș. Numai Daimler AG, constructorul german care deţine Mercedes-Benz, a anunţat anul trecut că va investi 300 de milioane de euro în extinderea fabricii pe care o deţine la Sebeș (parte a subsidiarei Star Transmis-sion), aceasta fiind cea mai mare investi-ţie anunţată în industria componentelor auto în ultimii ani.

Alba-Iulia a devenit anul trecut prima municipalitate din România care pri-mește calificativ de la agenţia de evalu-are financiară Moody’s.

Timișoara are cele mai mari proiecte de spaţii industriale în construcţie

România a coborât șapte locuri în clasamentul

libertăţii preseiRomânia a coborât șapte locuri, de pe 45 pe 52, în clasamentul mondial privind

respectarea libertăţii presei, realizat anual de organizaţia franceză Reporters sans Frontières (RSF), în care primele trei poziţii sunt ocupate de Finlanda, Norvegia și Danemarca, informează site-ul rsf.org.

În acest clasament care cuprinde 180 de ţări și regiuni, primul loc este ocupat pen-tru al cincilea an consecutiv de Finlanda. Topul 10 este completat de Norvegia, Da-nemarca, Olanda, Suedia, Noua Zeelandă, Austria, Canada, Jamaica și Estonia.

Germania ocupă locul al 12-lea, Marea Britanie se află pe locul al 34-lea, iar Statele Unite se situează pe locul al 49-lea.

Libertatea presei a cunoscut „o regresie brutală” în 2014, consecinţă a unor grupări precum Statul Islamic și a islamiștilor nigerieni din Boko Haram, se afirmă în comuni-catul remis de RSF, pe 12 februarie, cu prilejul lansării acestui clasament.

„2014 este anul unei regresii brutale pentru libertatea de informare. Două treimi din totalul celor 180 de ţări (clasificate de RSF, n.r.) s-au descurcat mai puţin bine decât la ediţia precedentă”, afirmă raportul RSF, care, în paralel, a sintetizat într-un indice special și atingerile aduse libertăţii presei.

Siria, considerată de RSF cea mai periculoasă ţară din lume pentru jurnaliști, s-a menţinut pe locul 177, imediat după China (locul 176), dar devansând Turkmenistan (locul 178), Coreea de Nord (179) și Eritreea (locul 180) – un cvartet de ţări rămas neschimbat faţă de anul trecut.

Irak se află pe locul 156, iar Nigeria pe locul al 111-lea. Aceste ţări s-au confruntat în acest an cu „găuri negre ale informaţiei”, potrivit RSF, care reamintește faptul că „extinderea atrocităţilor” comise de organizaţia Stat Islamic, în Irak și Siria, „au dus la fuga jurnaliștilor din aceste ţări”.

Italia, care s-a confruntat cu „ameninţări ale Mafiei și cu o explozie a proceselor pentru defăimare”, a coborât 24 de locuri, până pe poziţia a 73-a.

Franţa a urcat un loc, până pe poziţia a 38-a, însă clasamentul din acest an nu a ţi-nut cont de atacul terorist de pe 7 ianuarie asupra redacţiei revistei de satiră Charlie Hebdo, a precizat RSF.

„De la Boko Haram la gruparea Statul Is-lamic, trecând prin narcotraficanţii latino sau mafia siciliană, motivaţiile variază, dar modul de operare este același: reducerea la

tăcere, prin frică sau prin represalii”, afirmă comunicatul RSF.La realizarea acestui clasament, RSF ia în calcul șase criterii pentru fiecare ţară:

pluralismul, independenţa media, noţiunile de mediu și autocenzură, cadrul legal, transparenţa și infrastructura mass-media. Fiecare ţară obţine o notă de la 0 la 100, 0 fiind echivalent cu „o situaţie ideală”. RSF este o organizaţie nonguvernamentală, cu sediul central la Paris, înfiinţată în 1985, care militează pentru libertatea presei și pentru libertatea de exprimare în întreaga lume.

Timișoara are cea mai mare suprafa-ţă de spaţii industriale în construcţie, respectiv 65.300 metri pătraţi, în două proiecte, a căror livrare este prevăzută pentru prima parte a anului, în timp ce în București dezvoltatorii nu au în de-rulare nici o astfel de investiţie, potrivit Cushman&Wakefi ld.

„Livrările din Timișoara nu vor afecta rata de ocupare a stocului din oraș având în vedere că ambele proiecte sunt deja pre-închiriate, unul către Continental (45.360 metri pătraţi) și celălalt către TT Electronics (20.000 metri pătraţi). În Bu-curești nu există niciun proiect în con-strucţie, cu toate că investiţii totalizând aproape un milion de metri pătraţi sunt planifi cate și ar putea fi activate odată ce piaţa va continua să crească sau vor avea pre-închirieri”, se arată într-un raport al companiei de consultanţă imobiliară.

Timișoara a atras de altfel și cele mai multe contracte noi pentru spaţii indus-triale anul trecut, cea mai mare tranzacţie de închiriere fi ind cea prin care compania germană Elster Rometrics a pre-închiriat 7.000 de metri pătraţi în Timișoara Air-port Park.

„Dacă sunt incluse și reînnoirile de con-tracte, Timișoara se plasează pe locul doi,

după București cu 95.000 metri pătraţi”, se menţionează în raport.

Pe partea de investiţii, cea mai mare tranzacţie înregistrată anul trecut a fost preluarea de către grupul P3 a Europolis Logistics Park din București (cel mai mare parc industrial din România, 215.000 metri pătraţi, plus teren adiacent) de la grupul austriac CA Immo, pentru o sumă

estimată la 120 milioane de euro. „Aceas-tă tranzacţie duce totalul tranzacţiilor cu proiecte industriale de anul trecut la 193 milioane de euro, în urcare spectaculoasă faţă de 2013”, menţionează sursa citată.

Consultanţii Cushman apreciază că pe piaţă există mai mult optimism, cu un nivel crescut al cererii, dar cu o ofertă re-dusă de proiecte disponibile.

SPORT 19.02 - 25.02.2015 13

Szabo: Dacă cerem o naţiune sănătoasă, trebuie să fi m foarte atenţi la infrastructura sportivă

Dacă cerem o naţiune sănătoasă și copii sănătoși, trebuie să fi m foar-te atenţi la infrastructura sportivă, a declarat pe 16 februarie ministrul tineretului și sportului, Gabriela Sza-bo, precizând că unul dintre obiecti-vele sale este promovarea sportului de masă.

Ministrul tineretului și sportului a participat, luni, la conferinţa Grupu-lui intersectorial de lucru, înfi inţat la nivelul Municipiului București în parteneriat cu Reţeaua Orașelor Să-nătoase, Organizaţia Mondiala a Să-nătăţii - Regiunea Europa. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre o serie de proiecte necesare Capitalei, afl a-te în diferite stadii de implementare, cum ar fi : îmbunătăţirea și refacerea infrastructurii sportive, realizarea pistelor pentru bicicliști, fl uidizarea

trafi cului prin reorganizarea trans-portului public și crearea de benzi unice, creșterea numărului de locuri de joacă pentru copii și reînfi inţarea policlinicilor de sector.

Gabriela Szabo a vorbit despre im-portanţa practicării sportului pentru sănătatea populaţiei, arătând că una dintre priorităţile sale este promova-rea sportului în masă.

„În anul 2004 m-am retras din ac-tivitatea sportivă, însă primul lucru pe care am încercat să-l fac a fost să conștientizez, în primul rând copiii, că trebuie să facă sport într-un me-diu curat. După numirea în funcţia de ministru mi-am spus că un obiec-tiv extrem de important este promo-varea sportului de masă, fără să ne-glijăm infrastructura sportivă. Dacă cerem o naţiune sănătoasă și copii

sănătoși, trebuie să fi m foarte atenţi la infrastructura sportivă”, a declarat Szabo.

Primarul Sorin Oprescu a arătat că instituţia pe care o conduce are în plan să pună la dispoziţie logistica necesară dezvoltării unui oraș sănă-tos.

„Primăria Capitalei și-a propus să pună la dispoziţie, pas cu pas, logisti-ca necesară dezvoltării unui oraș să-nătos, fi e că vorbim de pistele pen-tru bicicliști sau benzile unice pentru transportul public. Aceeași preocu-pare o avem și pentru dezvoltarea locurilor de joacă sau pentru îmbu-nătăţirea și refacerea infrastructurii sportive”, a spus Sorin Oprescu.

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat a sub-liniat și importanţa educării popula-

ţiei pentru asigurarea unei stări bune de sănătate.

„Este un lucru de cursă lungă: se planifi că acum, se fac proiecte și se pun în practică în anii următori. Ve-dem anumite acţiuni care se fac deja și vedem și impactul lor – cum ar fi pistele de bicicliști construite pe Ca-lea Victoriei – însă, cel mai important lucru pentru prevenire și pentru un oraș sănătos rămâne modul în care educăm viitoarea generaţie. Pentru că un oraș sănătos are nevoie de parteneri, dar cel mai important par-tener este reprezentat de locuitorii acestui oraș”, a spus Raed Arafat.

În august 2014, orașul București a aderat la Reţeaua Orașelor Sănătoa-se, luându-și astfel angajamentul să implementeze strategiile europene pentru susţinerea calităţii sănătăţii

locuitorilor săi. În acest sens, Grupul intersectorial de lucru are ca princi-pal scop sprijinirea și promovarea proiectelor și acţiunilor menite să asigure implementarea la nivel lo-cal a politicilor de sănătate iniţiate și promovate de Reţeaua Orașelor Să-nătoase - OMS Regiunea Europa.

Reţeaua Orașelor Sănătoase cu-prinde aproximativ 90 de orașe, din 30 de ţări europene, scopul acesteia fi ind acela de a plasa sănătatea în agenda politică, economică și socia-lă a guvernării acestor orașe.

Simona Halep a coborât pe locul 4 în clasamentul WTA

Jucătoarea de tenis Simona Halep a coborât de pe locul trei pe poziţia a pa-tra în clasamentul WTA, conform ierar-hiei ce a fost anunţată pe 16 februarie.

Halep are 5.672 de puncte, informea-ză site-ul wtatennis.com.

Irina-Camelia Begu se menţine pe locul 34, cu 1.401 puncte, Monica Nicu-lescu a coborât de pe 57 pe 61, cu 853 de puncte, iar Alexandra Dulgheru a înregistrat de asemenea o coborâre, de pe poziţia 95 pe 97, cu 587 de puncte.

În top 200 se mai afl ă Sorana Cîrstea

– locul 116 cu 488 de puncte, coborâre de pe 102, Andreea Mitu – locul 117 cu 483 de puncte, coborâre de pe 116, și Ana Bogdan – urcare de pe locul 202 pe 191, cu 271 de puncte.

La dublu, Monica Niculescu este ju-cătoarea română cel mai bine clasată. Niculescu a coborât de pe locul 44 pe 48, cu 1510 puncte. Irina-Camelia Begu se menţine pe poziţia 49, cu 1.495 de puncte, iar Raluca-Ioana Olaru se men-ţine pe 61, cu 1.288 de puncte.

Primele zece locuri în clasamentul

WTA de simplu sunt ocupate de ur-mătoarele sportive: 1. Serena Williams (SUA) 9.777 puncte; 2. Maria Șarapova (Rusia) 8.210; 3. Petra Kvitova (Cehia) 6.291; 4. Simona Halep (România) 5.672; 5. Caroline Wozniacki (Danemarca) 4.565; 6. Ana Ivanovici (Serbia) 4.425; 7. Eugenie Bouchard (Canada) 4.365; 8. Agnieszka Radwanska (Polonia) 3.975; 9. Ekaterina Makarova (Rusia) 3.285; 10. Andrea Petkovici (Germania) 3.150.

Următorul turneu la care va participa Simona Halep este la Dubai (Emiratele

Arabe Unite), dotat cu premii în valoare totală de 2.513.000 de dolari. Jucătoa-rea de tenis a declarat că nu vrea să se gândească că este principala favorită a acestui turneu.

„Vreau să mă bucur de acest turneu. Nu vreau să mă gândesc că sunt prin-cipala favorită. Trebuie să joc meci cu meci, indiferent de ce cap de serie sunt sau dacă Serena Williams este sau nu

aici”, a spus Halep, a anunţat, pe 17 fe-bruarie, site-ul wtatennis.com.

Simona Halep, principala favorită a turneului de la Dubai, a evoluat marţi în ultimul meci al zilei de pe terenul cen-tral, în turul doi al competiţiei.

Halep a fost califi cată direct în turul doi, din postura de principală favorită, ea întâlnind-o pe Daniela Hantuchova (Slovacia, 47 WTA).

Primul centru de excelenţă din Ro-mânia unde vor fi pregătiţi copii șahiști va fi înfi inţat, în acest an, la Alba Iulia, a anunţat, pe 13 februarie, președintele Federaţiei Române de Șah, Sorin Avram Iacoban.

Acesta a declarat că federaţia inten-ţionează să înfi inţeze în acest an, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Judeţean Alba, un centru de excelenţă pentru pre-gătirea copiilor șahiști din zonă, acesta urmând să fi e primul astfel de centru din România.

Iacoban a spus că în viitor se dorește

înfi inţarea mai multor astfel de centre de excelenţă în zonele în care există copii cu rezultate la competiţiile șahiste.

„Este pentru prima dată când se înfi in-ţează un centru de excelenţă în România în ceea ce privește șahul. Aici, în Alba Iu-lia, avem copii foarte, foarte talentaţi la șah care ne dau nădejdea că vom avea în viitor o echipă naţională de șah mult mai performantă ca până acum. Dacă avem această bază, acest talent înnăscut al copiilor din Alba Iulia în ceea ce pri-vește șahul, trebuie să îl exploatăm așa cum trebuie”, a spus Iacoban.

El a adăugat că speră ca noul centru de excelenţă să fi e înfi inţat în acest an, astfel încât să devină operaţional în anul școlar 2015-2016.

Președintele Federaţiei Române de Șah a înmânat vinerea trecută reprezen-tanţilor a șase școli din judeţul Alba tru-se de șah care vor fi folosite la predarea șahului ca materie opţională. Elevii de la șase unităţi școlare din Alba Iulia, Cer-gău Mare, Petrești, Lupșa, Aiud și Baia de Arieș vor învăţa șahul ca materie școlară în cadrul programului „Educaţie prin șah în învăţământul preuniversitar”.

Primul centru de excelenţă pentru

pregătirea copiilor șahiști, la Alba Iulia

14 ANUNŢURI 19.02 - 25.02.2015

REDACTORI ȘI COLABORATORI:

Ana-Maria CornilăMarin TrașcăNeli Dancu Daniel Sorin Brumă

Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.

REDACŢIA:

Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 12 la 19,30, de luni până vineri e-mail: noiinspania@yahoo.esSăptămânalul se tipăreşte în Spania.Imprenta Imcodávila S.A. (Ávila)D.L. M-4212-2013Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173

Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fiecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)

Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.

Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 10.00-18.30, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: noiinspania@yahoo.es

MUNCĂ

Cereri:

- Dacă cineva știe de un loc de muncă în Po-zuelo de Alarcón, începând cu ora 13, îl rog să mă ajute. Tel.: 603 387 395 - Caut de lucru ca externă, după-amiaza, în-cepând cu ora 15.30, în Madrid capitală. Tel.: 603 295 988 - Doamnă serioasă, caut de lucru (curățenie, să îngrijesc copii sau persoane în vârstă) de dimineață, un permanent până în ora 11, sau cu ora, în Madrid capitală. Tel.: 692 859 223. - Caut de muncă în orice domeniu, am 44 de ani și locuiesc în Parla. Am experiență de os-pătar și vigilante, acte în regulă, dar sunt dis-pus să muncesc în toate. Tel.: 642 607 569 - Caut serviciu ca șofer de autobuz sau micro-buz. Am carnet de conducere spaniol, B, D1, D și BTP din 2007, acte în regulă, mașină proprie. Tel.: 626 916 853 - Doamnă de 47 ani, caut de lucru ca patiser cofetar sau ajutor de bucătar. Experiență și diplomă din anul 1986. Locuiesc în Parla (Ma-drid). Tel.: 0040/736 743 774

ÎNCHIRIERI

Oferte:

- Închiriez cameră în Coslada, zona Centru, unei doamne serioase, nefumătoare. Căldu-ra, de la asociația de proprietari. 160 euro, cu cheltuieli incluse. Tel.: 688 402 306 - Închiriez cameră cu internet, canale Digi în sufragerie, în Alcalá de Henares, lângă Conti-nental, aproape de gară, calle Talamanca, pt. o fată/doamnă. 135 euro. Tel.: 642 820 155 - Închiriez cameră pt. o fată, de pe orice dată, în apartament liniștit, fără alți chiriași, în zona San Fernando de Henares. Condiții bune. 180 euro + cheltuieli sau 250 de euro, cu apă, gaz, curent incluse. Tel.: 642 546 015 - Închiriez cameră pt. o doamnă de pe 1 mar-tie, în Madrid, zona Las Rosas (L 2). Suntem 3 persoane în apartament. Tel.: 672 989 192

VÂNZĂRI

- Vând apartament de 3 camere în Brăila, et. 2, termopan, centrală, balcon de 7 m, 2 băi, renovat. 70.000 euro, negociabil. Tel.: 676 156 667 - Vând teren cu casă în Robleda-Salamanca. Casa este de reconstruit, fără proiect.100 metri de pământ și 104 metri la casă. Preț: 10.000 €. Tel.: 634 744 817 - Vând apartament cu 2 camere în Brăila, cu posibilităţi în rate lunare, fără intermediari. Tel.: 631 002 998

MATRIMONIALE

- Doamnă, 43 de ani, din Comunitatea Ma-drid, serioasă, fără obligații, doresc să cunosc un bărbat de vârstă apropiată, din Comu-nitatea Madrid, educat, serios, responsabil, îngrijit, fără obligații, fără vicii, pentru relație serioasă. Nu sunați! Lăsați mesaj la tel.: 611 213 391. Persoanele care nu corespund condițiilor cerute să nu deranjeze. - Spaniol, divorțat, 53 ani, nu beau, nu fumez, caut o femeie de 35-50 ani pt. o relație serioa-să. Tel.: 650 469 435 - Bărbat, 45 ani, 1,70 m, fără copii, fără vicii, caut o femeie de 35-40 ani pt. a-mi întemeia

o familie. Tel.: 637 092 992 - Sunt un bărbat de 42 de ani, din Comunita-tea Madrid, caut o femeie serioasă, de vârstă apropiată. Tel.: 643 340 698 - Bărbat, 40 de ani, din Comunitatea Madrid, 1,90 m, 95 kg, divorțat, cu un copil, cu situație materială bună, serviciu stabil, caut doamnă de 30-40 de ani, cu aceleași caracteristici, pt. o relație serioasă. Tel.: 605 149 472 - Spaniol, 47 de ani, frumos, educat, serios, responsabil, fără obligații, sportiv, caut o fe-meie de 35-40 de ani, cu caracteristici simila-re, pt. o posibilă relație. Tel.: 656 374 760 - Tânăr, 41 de ani, 1,78 m, 100 kg, ochi verzi, grizonat, aș dori să cunosc o doamnă cu su-flet, să iubească un bărbat cu suflet. Comuni-tatea Madrid. Tel.: 642 605 893 - Tânăr, 42 de ani, 1,72 m, brunet, cu ochi ver-zi, cu serviciu stabil, caut o femeie între 35 și 47 de ani, din Comunitatea Madrid. Poate avea copii. Tel.: 642 301 360 - Tânăr, 37 ani, necăsătorit, caut o fată sinceră pentru o relație de lungă durată. Madrid. Tel.: 678 107 391 - Tânăr de 35 de ani, fără obligații, aș dori să cunosc o fată de 27-34 de ani pt. o relație de prietenie sau căsătorie dacă se poate. Eu am 1,66 m, ochi căprui, sunt șaten. Doar pt. Comunitatea Madrid, eu stau în Alcalá de He-nares. Tel.: 642 646 010. E-mail: ady_gre79@yahoo.es - Tânăr de 34 ani, simpatic, atractiv, sincer, ne-căsătorit, caut o fată între 27 și 35 de ani pt. prietenie sau căsătorie. Cer și ofer seriozitate. Dacă dorești să ne cunoaștem, contactează-mă la tel. 642 239 913 (WhatsApp). Rog să se abțină curioasele și aventurierele.

- De Sfântul Valentin am fost singurel. Dacă vrei să fii alături de mine la bine și la greu, contactează-mă! Sunt un băiat de 30 de ani din Madrid. Tel.: 642 661 420 - Spaniol, 41 ani, educat, cult, iubitor, roman-tic, nivel cultural înalt, bine dotat, fără copii, caut femeie cu caracteristici similare, cu mult piept, pt. posibilă relație. Tel.: 693 745 008 - Bărbat, 47 de ani, doresc să cunosc o femeie serioasă pt. o relație de lungă durată. Tel.: 642 712 962 - Spaniol, 40 de ani, foarte muncitor, divorțat, 1,78 m, 66 kg, brunet, cu bună prezență, aș dori să cunosc o fată româncă de 30-37 de ani. Nu caut o fată profitoare, nici sex. Caut o tânără liniștită, simplă, iubitoare, de casă, cu prezență plăcută, pt. o relație serioasă. Tel.: 691 060 608 - Tânăr, 37 ani, necăsătorit, caut o fată sinceră și serioasă pentru o relație de lungă durată. Madrid. Tel.: 642 306 420 - Tânăr de 31 ani, simpatic, atractiv, ochi că-prui, fără vicii, necăsătorit aș dori să cunosc o fată cu aceleași calități, între 24 și 32 ani, pt. prietenie sau căsătorie. Abțineți-vă curioase-le și aventurierele! Dacă îți face plăcere să ne cunoaștem, trimite-mi un SMS (nume, oraș, etate). Tel.: 637 969 130 (WhatsApp) - Bărbat șaten, cu ochii verzi, cu mustață, 49 de ani, 1,78 m, 78 kg, divorțat, fără obligații, fost sportiv, doresc lângă mine o doamnă plăcută, cu suflet bun, interesată de o nouă familie, fără obligații, pentru ca împreună să alungăm singurătatea. Rog seriozitate. Fără bipuri sau SMS-uri. Tel.: 642 680 447 (Digi) - Tânăr, 33 ani, 1,63 m, 70 kg, fără obligații, nefumător, doresc să cunosc o fată de 28-35 ani, pt. o relație serioasă. Rog seriozitate. Ma-drid. Tel.: 642 906 620 (WhatsApp) - Ardelean fără vicii și fără obligații, caut o tâ-nără cu caracteristici asemănătoare, între 32 și 37 de ani, cu caracteristici asemănătoare, pregătită pentru o relație serioasă. Cer și ofer seriozitate. Comunitatea Madrid. Tel: 602 519 554 - Tânăr, 38 de ani, drăguț, sensibil, cu credință în Dumnezeu, aș dori să cunosc o femeie plăcută, până în 35 de ani, cu picioa-rele pe pământ, din Comunitatea Madrid, pt. o relație serioasă și de lungă durată. Tel.: 672 334 099 - Tânăr, 36 de ani, caut o fată pt. o relație seri-oasă. Comunitatea Madrid. Tel.: 602 536 445

ÎNCHIRIERI

- Caut persoane interesate să se ocupe vo-luntar de o asociație românească. Tel.: 606 750 991

MAGAZINE ROMÂNEŞTI

O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA

TA ROMÂNEASCĂ FAVORITĂ

ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!

ADRESE: C/ GUTENBERG, 5 - MADRID

M. MENENDEZ PELAYO - SALIDA GUTENBERG

Tel.: 658 955 783 910 295 090

TRANSPORT DE PACHETE ÎN ROMÂNIA

Marţi-vineri: 9.30 - 21.30 Sâmbăta şi duminica: 10.30-21.30

Prezentând acest talon ave ţ i 10% reducere** Nu se aplică pentru produse la ofertă

OFERTĂBRÂNZĂ DE VACI – 2,50 €/kg** La cumpărarea unei cutii de 8 kg

VĂ RUGĂM SĂ SOLICITAȚI PROGRAMARE

Telefon: 912 591 887Calle Cigarreras, Nº 8, despacho 128005 Madridwww.neoxgestion.es dmirica@neoxgestion.es

PRIMA GESTORÍA CU ADMINISTRATORI ROMÂNI GESTORIA. Contabilitatea firmei și a autonomului

Extranjería (naționalitate, certificat NIE, certificat naștere, traduceri etc.)

Protecția muncii (prevención de riesgos laborales – cursuri și certificări)

Acte administrative (constituirea firmei, înregistrări în Reg. Comerțului)

Consultanță juridică, administrativă, fiscală și laboral. Avocatură

Transferuri de proprietate autoturisme – acte vânzare-cumpărare, înscrieri DGT, renovări carnete de conducere etc.

Asigurări (repatriere în caz de deces, de viață, automobil, casă etc.)

Solicitați-ne prețuri fără nici un compromis

ATENȚIE PERSONALIZATĂ LA DOMICILIUL CLIENTULUI.SUNAȚI-NE ȘI VENIM LA DVS.

NI

15CASTELLANO19.02 - 25.02.2015

La franquicia española tiene muchas oportunidades en el mercado rumano Rumania se ha convertido en un des-

tino muy interesante para las franquicias españolas. De hecho, son varios los mo-tivos por los que las enseñas de España pueden apostar por internacionalizar sus modelos de negocio en Rumania, principalmente por sus perspectivas de consumo interno, ya que el pasado año este indicador creció un 7%, así como por los acuerdos establecidos entre am-bos países.

De hecho, según ha informado re-cientemente la Asociación Española de Franquiciadores (AEF), Via Rumania aca-ba de entrar a formar parte de esta insti-tución, paso que tiene como propósito principal “presentar y promover las fran-quicias españolas en este país”, ha con-firmado la AEF en su página web.

Para ello, se han llevado a cabo aná-

lisis de mercado de Rumania, se han conocido a sus principales integrantes y se han establecido inicios de relación con los promotores que pueden facilitar el desarrollo de la actividad empresarial española en este país. Este interés es consecuencia del incremento del mer-cado de la franquicia en Rumania, una realidad palpable dadas las estructuras existentes, que aún no se han consoli-dado, subrayan desde la AEF.

Asimismo, esta institución se ha mos-trado confiada en las posibilidades de negocio de Rumanía. De hecho, según han constatado, desde la Asociación Rumana de Franquicia llevan cinco años presentando el concepto franquicia al público rumano, así como organizando distintos eventos para dar a conocer este modelo de negocio en el país.

De igual modo, ambas organiza-ciones han firma-do un acuerdo de colaboración y apoyo mutuo para “reforzar los puntos de unión de España y Ru-mania”, de modo que con su firma

se configure un canal de entrada de las franquicias españolas en este país así como de las enseñas rumanas en España. Esta unión se ha materializa-do el 18 de febrero en la celebración del desayuno Oportunidades de ne-gocio para la franquicia española en el mercado rumano.

Durante el mismo se hará una pre-sentación del potencial de Rumania como país, del sector de la franquicia en su territorio y de la presencia en el mismo de franquicias extranjeras. En paralelo, se hará hincapié en las dife-rentes alternativas que las franquicias españolas cuentan en Rumania, ya que, según la AEF, “el potencial de cre-cimiento de la franquicia es no menor del 100% sobre los niveles actuales”.

Este encuentro ha sido el pistole-tazo de salida oficial del nexo entre España y Rumanía en materia de franquicia. Una unión que tiene visos de continuar en el largo plazo, según sostienen desde la AEF. De hecho, en-tre los objetivos principales de esta hubo promover las relaciones entre los dos países y tender puentes que conduzcan a mayores intercambios comerciales de España a Rumanía y viceversa.

Dos ex ministras rumanas, arrestadas por corrupción

La excandidata presidencial y exministra de Turismo de Rumanía Elena Udrea y la ministra de Juventud y Deportes Monica Iacob Ridzi han entrado en prisión.

Elena Udrea ha sido arrestada el 10 de febrero, por estar acusada de estar implica-da en varios casos de corrupción. Udrea se enfrenta a acusaciones de tráfico de in-fluencia y blanqueo de dinero en un supuesto cobro de sobornos millonarios en la compra de programas informáticos a la empresa Microsoft, un escándalo por el que están siendo investigados otros nueve antiguos ministros. La política, de 41 años y diputada por el conservador Partido Movimiento Popular, vio cómo el Parlamento le retiró su inmunidad para que pudiera ser detenida.

La Fiscalía la interrogó el 10 de febrero durante diez horas y, luego, pasó la noche en comisaría. Está acusada de haber puesto a su nombre entre 2009 y 2013 inmue-bles adquiridos por varios empresarios, entre ellos su exmarido, con el dinero recibi-do por su intermediación para que el Gobierno comprara licencias de software para colegios, en los que el Estado acabó pagando un sobrecoste calculado en un 40%.

La Alta Corte de Casación y Justicia de Rumanía confirmó el 16 de febrero la sen-tencia de cinco años de cárcel para Monica Iacob Ridzi, ministra de Juventud y De-portes entre 2008 y 2009, por corrupción y abuso de poder.

Este fallo confirma el veredicto de enero de 2014, que fue recurrido por la po-lítica conservadora, considerada culpable de haber concedido de forma irregular contratos a dos empresas que causaron un perjuicio de 600.000 euros a las arcas públicas. “Monica Iacob Ridzi, en calidad de ministra de Juventud y Deportes, junto a otros funcionarios de este Ministerio, han perjudicado el presupuesto ministerial mediante la firma de tres contratos de servicios sin que se realizara ningún proceso de atribución”, explicó la Fiscalía Anticorrupción en un comunicado.

Monica Iacob Ridzi ha entrado el pasado lunes en la prisión de Gherla. Se elevan ya a diez los exministros rumanos que han recibido condenas de pri-

sión en los últimos tres años, mientras que otros nueve son investigados en distin-tos casos de corrupción.

A petición de la Fiscalía Anticorrupción de Rumania, la policía registró 14 socie-dades en Bucarest y Ploiesti, en la mañana del 17 de febrero, entre las que se en-cuentran una empresa de la hermana del primer ministro Victor Ponta y su cuñado. Los fiscales sospechan que varias empresas han malversado un 54% de los fondos de proyectos financiados por la UE. Se estima que el perjuicio creado ronda los 1,75 millones de euros.

16 PUBLICITATE 19.02. - 25.02.2015