Aprilie 2012 Standardizarea 2012 web.pdf · entului şi dacă codul pentru satisfacţia clientului...

StandardizareaAprilie 2012 • www.asro.ro

ASROASRO

Industria automobilului Ultimele realizări şi tendinţe

Vehiculele cu funcţionare pe bază de hidrogenSistemele inteligente de transport şi reducerea numărului de accidenteSeminarul Automobilul în Întregime Conectat 2012

R e v i s t a A s o c i a ţ i e i d e S t a n d a r d i z a r e d i n R o m â n i a

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIE

Prof. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea

Tehnică Cluj Napoca

Prof. Dr. Andrei Iliescu– Universitatea de

Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti

Prof. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu –

UP Bucureşti

Prof. Dr. Ing. Laurentie Sofroni –

UP Bucureşti

Prof. Dr. Ing. Constantin Militaru –

UP Bucureşti

REDACŢIE

Speranţa Stomff

Maria Bratu

Jeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTARE

Ştefania Kraus

Foto coperta

Fotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREA

Str. Mendeleev 21-25

Tel: 021/316 77 24

Fax: 021/317 25 14

www.asro.ro

www.standardizarea.ro

DIRECŢIA STANDARDIZARE

Tel/Fax: 021/312 47 44

DIRECŢIA PUBLICAŢII

Redacţie – Marketing

Tel: 021/316 99 74

VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTE

Serviciul Vânzări – Abonamente

Tel: 021/316 77 25

Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

Prezentarea lucrării Evaluarea satisfacţiei cienţilor – Tehnici, metode, instrumente ...................................................................1

Noutăţi legislative apărute în luna martie 2012 .................................4

Ecoproiectarea câştigă teren .....................................................................6

Regulamentul Comisiei privind produsele pentru construcţii .....8

Energiile regenerabile..................................................................................9

Sănătatea la locul de muncă .................................................................. 12

Industria automobilului. Ultimele realizări şi tendinţe ................. 13

Interviu cu Dl Mikhail Gorbatchov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace .............................................. 14

Punctul de vedere al întreprinderii. Avantajele standardelor internaţionale .................................................................... 17

Cel de-al 82-lea Salon Internaţional al Automobilului de la Geneva .............................................................. 20

Combustibilii ecologici. Staţii de alimentare a vehiculelor cu gaze naturale ............................................................... 22

Vehiculele cu funcţionare pe bază de hidrogen ............................. 23

Stocarea gazelor pentru noii combustibili ........................................ 24

Sistemele inteligente de transport şi reducerea numărului de accidente .................................................. 25

Seminarul Automobilul în Întregime Conectat 2012 .................... 28

Ziua Mondială a Standardizării 2012. Concurs de afişe ................ 30

Ionizarea alimentelor ................................................................................ 31

Protecţia informaţiilor personale în domeniul sănătăţii .............. 32

Standardele – În slujba inovaţiei ........................................................... 33

Cuprins

STANDARDIZAREA | aprilie 2012 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Lucrarea prezentată în articol cu-prinde elementele necesare unei evaluări corecte a organizaţiei.

Ea cuprinde cinci capitole referitoare la: concepte de bază, drepturile interna-ţionale ale consumatorilor, instrumente pentru evaluarea satisfacţiei clientului, desfăşurarea funcţiei calităţii şi mo-dele de chestionare privind evaluarea conformităţii. Articolul mai cuprinde şi prezentarea pe scurt a celor patru standarde referitoare la satisfacţia cli-entului.

Lucrarea EVALUAREA SATISFAC-ŢIEI CLIENŢILOR – TEHNICI, METODE, INSTRUMENTE pre-zintă toate informaţiile necesare orică-rei organizaţii care doreşte să aibă succes pe piaţă şi să devină tot mai competitivă prin satisfacerea cerinţelor clienţilor ei reali şi potenţiali. Cartea a fost inspirată de practicile celor mai competitive în-treprinderi din Uniunea Europeană şi SUA.

Pentru a avea succes pe piaţă, orice în-treprindere ar trebui să-şi concentreze eforturile, în primul rând, spre colecta-rea, cunoaşterea, înţelegerea şi satisfa-cerea cerinţelor, necesităţilor şi aştep-tărilor tuturor clienţilor săi - luând în considerare atât clienţii actuali, cât şi pe cei potenţiali, în perspectivă.

Evaluarea satisfacţiei clienţilor ar trebui să reprezinte un obiectiv permanent pe ter-men mediu şi lung al oricărei întreprinderi - mai ales dacă a implementat un sistem

de management al calităţii conform stan-dardelor din seria ISO 9000 - în scopul determinării periodice a „gradului de sa-tisfacţie a clientului” şi al corelării acestuia cu indicatorii de performanţă ai întreprin-derii.

Practic, s-a constatat că o întreprindere orientată către client este capabilă să prevadă evoluţia atitudinilor şi compor-tamentelor clienţilor săi şi, deci, să sati-sfacă tot mai bine cerinţele, necesităţile şi aşteptările acestora. Astfel, cunoscând din vreme ceea ce reprezintă <valoare pentru client>, colectând şi analizând date şi informaţii relevante referitoare la clienţi, precum şi la cerinţele, nece-sităţile şi aşteptările lor, dar şi adoptând continuu, în mod dinamic, metodologii care corespund cerinţelor clienţilor, în-treprinderile devin capabile să dezvolte şi să menţină relaţii de lungă durată cu clienţii lor, precum şi să genereze bene-ficii pentru toate părţile interesate

Lucrarea cuprinde cinci capitole.Capitolul 1, Concepte de bază explică conceptele: „orientarea către client”, „satisfacţia clientului”, „fidelizarea cli-enţilor”, „managementul fidelizării cli-enţilor” şi „managementul reclamaţiilor clienţilor”.

Capitolul 2, Evaluarea periodică a satisfacţiei clienţilor – factor determi-nant al succesului unei afaceri. Drep-turile internaţionale ale consumato-rilor prezintă cerinţele standardului SR EN ISO 9001 referitoare la satisfac-

ţia clienţilor, factorii determinanţi care pot influenţa reacţia de satisfacţie/insa-tisfacţie a clientului şi care trebuie avuţi în vedere atunci când se planifică proce-sul de îmbunătăţirea continuă, definirea noţiunii de „valoare” pentru client şi cum poate fi aceasta crescută. De asemenea, tot în acest capitol se prezintă relaţia şi interferenţele dintre cerinţele clientului, calitatea proiectată şi calitatea realizată, calitatea unui produs/serviciu oferit pe piaţă nefiind percepută în acelaşi mod de furnizorul acestuia şi de client, întru-cât ei se raportează la referenţiale dife-rite. Tot în acest capitol sunt explicitate drepturile consumatorilor prevăzute în documente internaţionale şi în actele normative româneşti.Capitolul 3, Modele şi instrumente pentru evaluarea/analiza satisfac-ţiei clienţilor descrie modelul „relaţia client-furnizor” care cuprinde aspecte privind relaţiile client-furnizor externe (între organizaţii) şi relaţiile client-fur-nizor interne (între persoane/structuri ale aceleiaşi organizaţii). Un alt model prezentat este modelul KANO, con-form căruia satisfacţia clientului nu este întotdeauna proporţională cu gradul de satisfacere a cerinţelor acestuia; lucrarea prezintă exemple de cerinţele impli-cite, explicite şi atractive pentru diverse produse informaţionale. De asemenea, în lucrare sunt prezentate şi câteva in-strumente de evaluare (chestionarul, „Mistery shopping”) şi indicatori ma-croeconomici rezultaţi în urma evalu-ării (indexul satisfacţiei consumatorilor americani, indexul satisfacţiei perfor-manţelor extinse).Capitolul 4, De la „vocea clientului”

Prezentarea lucrării Evaluarea satisfacţiei cienţilor – Tehnici, metode, instrumente

Autor: prof. dr. ing. Drăgulănescu Nicolae

Jeni Toma, expert standardizare, Direcţia Publicaţii, ASRO

Unul dintre elementele cheie ale succesului unei organizaţii este satisfacţia clientului faţă de organizaţie şi de produsele acesteia. De aceea, este necesară monitorizarea şi măsurarea satisfacţiei clientului.

2

la caracteristicile produsului, servi-ciului, proceselor – prin „desfăşurarea funcţiei calităţii” (QFD) prezintă în detaliu metoda de îmbunătăţire a ca-lităţii denumită „desfăşurarea funcţiei calităţii”, avantajele acesteia şi tehni-cile şi instrumentele asociate aplicării acestei metode. Tot în acest capitol este prezentată şi construcţia grafică de tip matricial denumită „casa calităţii”.Capitolul 5, Modele de chestionare de evaluare a satisfacţiei clienţilor, după cum spune şi titlul, prezintă câteva exemple de posibile chestionare care ar putea fi utilizate la evaluarea satisfac-ţiei clienţilor în domeniul administra-ţiei financiare, hotelurilor, transpor-turilor aeriene, feroviare şi rutiere, sau la evaluarea satisfacţiei studenţilor.

Autorul lucrării, Nicolae-George DRĂGULĂNESCU, este profesor universitar titular la Universitatea Poli-tehnica din Bucureşti şi un experimen-tat consultant/trainer/auditor în dome-niul Managementul calităţii. - După absolvirea facultăţii a lucrat timp de 6 ani - inclusiv ca - inginer CTC-Metrologie - în întreprinderea IEMI din Bucureşti.- A obţinut un masterat şi două docto-rate (inclusiv în Franţa)- A fost profesor invitat în mai multe universităţi din Algeria, Franţa, SUA şi Coreea de Sud - A publicat numeroase cărţi, articole şi comunicări.- Detalii: www.ndragulanescu.ro

Lucrarea se livrează şi cu un CD care cuprinde următoarele standarde:

SR ISO 10001:2008, Managementul calităţii. Satisfacţia clientului. Linii directoare pentru coduri de conduită în organizaţii.

Acest standard furnizează îndrumări pentru planificarea, proiectarea, dez-voltarea, implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea codurilor de conduită pentru satisfacţia clientului. Acest stan-dard internaţional este aplicabil codu-rilor care conţin promisiunile pe care o organizaţie le face clienţilor, referitoare la comportarea acesteia în legătură cu produsul. Astfel de promisiuni şi preve-derile conexe au drept scop îmbunătăţi-rea satisfacţiei clientului.

Menţinerea unui nivel ridicat al satis-facţiei clientului este o provocare sem-

nificativă pentru multe organizaţii. Una dintre modalităţile de a îndeplini acest deziderat este elaborarea şi utilizarea unui cod de conduită pentru satisfacţia clientului. Un cod de conduită pentru satisfacţia clientului constă în perspec-tivele şi prevederile conexe care se re-feră la aspecte ca: livrarea produsului, returnarea lui, gestionarea informaţii-lor personale despre clienţi, reclama şi prevederile referitoare la caracteristicile particulare ale unui produs sau ale per-formanţelor acestuia (a se vedea anexa A de exemplu). Un cod de conduită pen-tru satisfacţia clientului poate fi parte a unei abordări eficace a managementului reclamaţiilor. Aceasta implică:

a) prevenirea reclamaţiilor, prin uti-lizarea unui cod de conduită adecvat pentru satisfacţia clientului;

b) gestionarea reclamaţiilor interne, de exemplu, atunci când sunt primite exprimări ale insatisfacţiei;

c) soluţionarea externă a litigiilor, pentru situaţii în care reclamaţiile nu pot fi tratate satisfăcător în interiorul organizaţiei.Acest standard internaţional furnizează îndrumări pentru a ajuta o organizaţie să determine dacă prevederile din pro-priul cod pentru satisfacţia clientului îndeplinesc nevoile şi aşteptările cli-entului şi dacă codul pentru satisfacţia clientului este corect şi nu induce în eroare. Utilizarea acestuia poate:

întări practicile de comerţ liber şi •încrederea clientului într-o organi-zaţie;îmbunătăţi înţelegerea clientului •asupra a ceea ce să aştepte de la o organizaţie în termeni de produse şi relaţii cu clienţii, reducând astfel probabilitatea de apariţie a neînţe-legerilor şi reclamaţiilor;micşora necesitatea de elaborare a •unor reglementări noi care să gu-verneze conduita organizaţiei faţă de clienţii săi.

SR ISO 10002:2005, Managementul calităţii. Satisfacţia clientului. Linii di-rectoare pentru tratarea reclamaţiilor în cadrul organizaţiilor

Acest standard internaţional furnizează îndrumări pentru proiectarea şi imple-mentarea unui proces eficace şi eficient de tratare a reclamaţiilor pentru toate tipurile de activităţi comerciale şi ne-comerciale, inclusiv cele referitoare la comerţul electronic. De acest standard

pot beneficia organizaţia şi clienţii săi, reclamanţii şi alte părţi interesate.

Informaţia obţinută prin procesul de tratare a reclamaţiilor poate duce la îmbunătăţirea produselor şi proceselor şi, acolo unde reclamaţiile sunt tratate corespunzător, poate îmbunătăţi repu-taţia organizaţiei indiferent de mărime, localizare şi sector de activitate. În ca-drul unei pieţe globale, valoarea unui standard internaţional devine şi mai evidentă, întrucât furnizează încredere în modul consecvent de tratare a recla-maţiilor.

Un proces eficace şi eficient de tratare a reclamaţiilor reflectă atât necesităţile organizaţiilor care furnizează produse, cât şi ale celor ce primesc aceste pro-duse.

Tratarea reclamaţiilor printr-un proces aşa cum este descris în acest standard internaţional poate îmbunătăţi satisfac-ţia clientului. Încurajarea feedback-ului de la client, inclusiv a reclamaţiilor în cazul în care clienţii nu sunt satisfăcuţi, poate oferi ocazii de a menţine sau îm-bunătăţi loialitatea şi aprecierea clien-tului şi de a îmbunătăţi competitivitatea la nivel naţional şi internaţional.

Implementarea procesului descris în acest standard internaţional poate:

să furnizeze reclamantului accesul •la un proces de tratare a reclama-ţiilor deschis şi capabil de a oferi răspuns,să îmbunătăţească abilitatea orga-•nizaţiei de a rezolva reclamaţiile într-un mod consecvent, sistematic şi astfel încât să ofere răspuns, spre satisfacţia reclamantului şi a orga-nizaţiei,să îmbunătăţească abilitatea orga-•nizaţiei de a identifica tendinţele şi de a elimina cauzele reclamaţiilor şi de a îmbunătăţi activităţile orga-nizaţiei,să ajute o organizaţie să creeze o •abordare orientată către client în rezolvarea reclamaţiilor şi să în-curajeze personalul să-şi îmbună-tăţească abilităţile de lucru cu cli-enţii, să furnizeze o bază pentru analiza •şi revizuirea continuă a procesului de tratare a reclamaţiilor, soluţio-narea reclamaţiilor şi realizarea de îmbunătăţiri ale procesului.


SR ISO 10003:2008, Managementul calităţii. Satisfacţia clientului. Linii di-rectoare pentru soluţionarea litigiilor în afara organizaţiilor

Acest standard internaţional furnizează organizaţiilor îndrumări pentru planifi-carea, proiectarea, dezvoltarea, operarea, menţinerea şi îmbunătăţirea soluţionă-rii externe, eficace şi eficiente, a litigi-ilor referitoare la reclamaţii legate de produs. Soluţionarea litigiilor este un mijloc de corectare atunci când orga-nizaţiile nu remediază la nivel intern o reclamaţie. Cele mai multe reclamaţii pot fi rezolvate cu succes în cadrul or-ganizaţiei, fără a fi necesare proceduri ulterioare îndelungate şi mai puţin fa-vorabile.

Există diferite metode de soluţionare a litigiilor şi diferiţi termeni utilizaţi pen-tru a le descrie. Aceste metode sunt de încurajare, consultative sau decizionale. Fiecare metodă poate fi utilizată inde-pendent sau în cadrul unei succesiuni de metode.

Acest standard internaţional poate fi utilizat pentru:

a) proiectarea unui proces de solu-ţionare a litigiilor şi determinarea mo-mentului în care acesta să fie propus reclamanţilor şi

b) selecţionarea unui prestator de servicii de soluţionare a litigiilor care este capabil să îndeplinească necesităţile şi aşteptările specifice unei organizaţii.

Organizaţiile sunt încurajate să plani-fice, să proiecteze, să dezvolte, să ope-reze, să menţină şi să îmbunătăţească un proces de soluţionare a litigiilor asociat cu un cod de conduită pentru satisfacţia clientului şi cu procesul intern de tra-tare a reclamaţiilor şi să le integreze cu sistemul de management al calităţii sau alte sisteme de management.

Acest standard internaţional poate ajuta persoane şi organizaţii să evalueze eficacitatea, eficienţa şi corectitudinea unui proces de soluţionare a litigiilor, al unei organizaţii. Implementarea acestui standard internaţional poate:

să furnizeze o rezolvare flexibilă •a litigiului care, în comparaţie cu procesele din justiţie, poate fi mai puţin costisitoare, mai uşoară şi mai rapidă, în special în litigiile transfrontaliere;să ajute la creşterea satisfacţiei şi •

loialităţii clientului;să furnizeze o referinţă faţă de care •persoane sau organizaţii pot evalua afirmaţiile organizaţiilor şi furni-zorilor că aceştia operează în mod eficace, eficient şi corect;să ajute la informarea potenţialilor •utilizatori despre soluţionarea li-tigiilor referitoare la condiţiile de acces, costuri şi consecinţe legale;să crească abilitatea unei organiza-•ţii de a identifica şi a elimina cau-zele litigiilor;să îmbunătăţească modul de gesti-•onare a reclamaţiilor şi litigiilor în cadrul organizaţiei;să furnizeze informaţii suplimen-•tare care pot contribui la îmbu-nătăţirea proceselor şi produselor organizaţiei;să îmbunătăţească reputaţia orga-•nizaţiei sau să poată evita prejudi-ciile;să îmbunătăţească competitivitatea •la nivel naţional şi internaţional;să furnizeze încredere în tratamen-•tul corect şi coerent al litigiilor pe piaţa mondială.

SR ISO/TS 10004:2011, Manage-mentul calităţii. Satisfacţia clientului. Linii directoare pentru monitorizare şi măsurare

Unul dintre elementele cheie ale suc-cesului organizaţional este satisfacţia clientului faţă de organizaţie şi de pro-dusele acesteia. De aceea, este necesară monitorizarea şi măsurarea satisfacţiei clientului.Această specificaţie tehnică furnizează recomandări organizaţiilor pentru sta-bilirea de procese eficace de monitori-zare şi măsurare a satisfacţiei clientului.Informaţiile obţinute prin monitoriza-rea şi măsurarea satisfacţiei clientului pot ajuta la identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire a strategiilor, produse-lor, proceselor şi caracteristicilor unei organizaţii care au importanţă pentru clienţi şi servesc obiectivelor organiza-ţiei. Astfel de îmbunătăţiri pot creşte încrederea clientului şi pot conduce la beneficii comerciale şi la alte benefi-cii.

Informaţii europene

pentru companii europene!

InfoStandard

ASRO vă oferă aplicaţia „InfoStandard”,

instrument de informare, documentare în domeniul standardelor europene şi

internaţionale adoptate de ASRO.

4

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative apărute în luna martie 2012Mihaela Vorovenci, jurist ASRO

Prezentul articol conţine, în prima parte, noutăţile legislative ale normelor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României din luna martie 2012.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformitate a standardu-lui înlocuit:

1.1.1 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006, privind echipamentele tehnice şi de modificare a Directivei 95/16/CE (reformare), publicată în JOUE C 87/1 din 23.03.2012.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Recomandarea Comisiei din 9 martie 2012 privind pregătirile pentru introducerea sistemelor de contorizare in-teligentă, în care se specifică: «Statele membre ar trebui să se asigure de faptul că toate componentele prezente şi viitoare ale reţelelor inteligente asigură conformitatea cu totalitatea standardelor „relevante în materie de securitate” elaborate de organizaţiile europene de standardizare, inclusiv cu cerinţele esenţiale pentru securitatea informaţiilor din cadrul reţelelor inteligente prevăzute de mandatul de standardizare M/490 al Comisiei. De asemenea, ar trebui să se ţină seama şi de standar-dele internaţionale în materie de securitate, în special de seria de standarde ISO/CEI 27000», publicată în JOUE L 73/9 din 13.03.2012.1.2.2 Decizia Comisiei din 1 martie 2012 privind dispoziţiile naţionale notificate de guvernul federal german de menţi-nere a valorilor-limită pentru plumb, bariu, arsen, antimoniu, mercur şi nitrozamine şi substanţe nitrozabile din jucării după data intrării în vigoare a Directivei 2009/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţă jucăriilor, publi-cată în JOUE L 80/19 din 20.03.2012.1.2.3 Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvenţe radio, publicată în JOUE L 81/7 din 21.03.2012.1.2.4 Regulamentul delegat (UE) nr. 244/2012 al Comisiei din 16 ianuarie 2012 de completare a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor prin stabilirea unui cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică a clădirilor şi a elementelor acestora, publicat în JOUE L 81/18 din 21.03.2012.1.2.5 Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei din 9 martie 2012 de stabilire a specificaţiilor pentru aditivii alimen-tari enumeraţi în anexele II şi III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în JOUE L 83/1 din 22.03.2012.1.2.6 Regulamentul (UE) nr. 252/2012 al Comisiei din 21 martie 2012 de stabilire a metodelor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine, de PCB-uri de tipul dioxinelor şi de PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor în anumite produse alimentare şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1883/2006, publicat în JOUE L 84/1 din 23.03.2012.1.2.7 Regulamentul (UE) nr. 278/2012 al Comisiei din 28 martie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 152/2009 în ceea ce priveşte determinarea nivelurilor de dioxine şi bifenili policloruraţi, publicat în JOUE L 91/8 din 29.03.2012.1.2.8 Regulamentul (UE) nr. 259/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 martie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 în ceea ce priveşte utilizarea fosfaţilor şi a altor compuşi ai fosforului în detergenţii de rufe destinaţi consumatorilor şi în detergenţii pentru maşini automate de spălat vas, destinaţi consumatorilor, publicat în JOUE L 94/16 din 30.03.2012.


1.3. Acte normative fără referiri la standarde, dar importante pentru mediul de afaceri

1.3.1 Regulamentul (UE) nr. 261/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 martie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte relaţiile contractuale din sectorul laptelui şi al produse-lor lactate, publicat în JOUE L 94/38 din 30.03.2012.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2.1 Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1.1 Ordinul nr. 75/2012 pentru aprobarea Metodologiei privind confecţionarea şi valorificarea plăcilor cu numere de înmatriculare cu fond reflectorizant, precum şi aprovizionarea cu acestea în formă brută, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 187 din 22/03/2012.2.1.2 Hotărârea nr. 167/2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 622/2004 privind stabili-rea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 197 din 26/03/2012.2.1.3 Ordinul nr. 21/2012 privind modificarea anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară care stabileşte modelul de pa-şaport pentru mişcarea intracomunitară a animalelor de companie: câini, pisici şi dihori domestici, precum şi procedurile cu privire la tipărirea, completarea şi legalizarea acestuia, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 8/2007, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 201 din 27/03/2012.2.1.4 Ordinul nr. 296/2012 pentru modificarea şi completarea Procedurii privind evaluarea laboratoarelor de analiză şi în-cercări în activitatea de construcţii, în vederea autorizării, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1.497/2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 213 din 30/03/2012.

SERVICII TIPOGRAFICE

Tiparul digital îţi creează un avantaj net atunci când vrei să ai un produs final rapid, la un preţ bun, şi, cel mai important, în ce cantitate doreşti. Tiparul digital este ideal în cazul tirajelor mici şi mijlocii. Se realizează direct din computer, ultimele ajustări putându-se face fără costuri suplimentare, chiar înainte de a da bunul de tipar.

TIPĂRIRE ALB-NEGRUPrinturi alb-negru, cu costuri foarte mici.

Manuale•Cărţi•Broşuri•Fluturaşi•Cărţi în tiraje mici (cu ISBN)•

TIPĂRIRE COLORMATERIALE PUBLICITARE:

Cataloage•Pliante, Flyere A4 •(împăturire x2), A5Afişe – cu sistem de lipire •cu bandă dublu adezivă (la cerere)Invitaţii•Caiete pentru conferinţe•Calendare•Autocolante•

SERVICII DE FINISĂRIPlastifiere•Broşare cu termoclei•Capsare•Îndosariere clasică sau cu •spiră.

MATERIALE OFFICECărţi de vizită•Foi cu antet•Autocolante•Ecusoane de birou•

MATERIALE CU PRINT VARI-ABIL

Invitaţii•Felicitări•Diplome•Etichete /Autocolante•

SERVICII SCANARE/ARHIVAREScanarea şi digitizarea arhivei de documente:

scanare facturi şi acte conta-•bile, chitanţe, contractescanare dosare de personal, •cărţi de muncă şi fişe de pontajscanare dosare asigurat, •formulare de înscriere, acte notariale şi diferite alte documente al căror volum face necesară scanarea spe-cializatăscanare fişe de pacienţi, •dosare medicale, electrocar-diograme

Serviciile de arhivare electro-nică a documentelor, arhivare digitală, conversie de fişiere şi imagini digitizate ale do-

cumentelor scanate, comple-tează lucrările de scanare:

transformarea documente-•lor în format electronic în formula „un fişier PDF pen-tru fiecare dosar scanat”arhivare electronică a docu-•mentelor scanate în fişiere PDF, JPEG, TIFF ş.a.conversie digitală şi proce-•sare a imaginilor obţinute prin scanarea documentelorarhivare documente scanate •pe DVD sau CD-ROM

Tel: 021/316.99.74E-mail: [email protected]

6

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

După produsele mari consumatoare de energie, a sosit treptat şi rândul re-stului produselor care consumă ener-gie să fie proiectate ecologic. Directiva 2009/125/CE, publicată în urmă cu un an, care stabileşte un cadru pentru fixarea de cerinţe în domeniul ecopro-iectării, lărgeşte domeniul de aplicare al vechii directive (2005/32/CE). Dintr-o preocupare de claritate, această directivă revizuită modifică total vechiul text, ab-rogat.Dar să ne amintim faptele: Directiva Ecoproiectarea, adoptată în iulie 2005, impusese pentru prima dată fabrican-ţilor să ia în considerare din stadiul de proiectare impactul de mediu al produ-selor de-a lungul întregului lor ciclu de viaţă. Obiectivul: să se faciliteze îmbu-nătăţirea de mediu, punându-se accen-tul pe un bun raport cost-eficacitate. Cadrul general stabilit de directivă pe vremea aceea se limita, totuşi, la pro-duse consumatoare de energie şi viza cu prioritate îmbunătăţirea eficacităţii energetice a produselor mari consuma-toare de energie.

33 de produse mari consumatoare de energie în colimator

Implementarea acestei directive a de-

marat greu î n t r u c â t c e r i n ţ e l e ap l i c ab i l e p r i m e l o r p r o d u s e nu au fost p u b l i c a t e decât în-cepând din 2008. Pro-cesul este următorul: C o m i s i a Europeană întocmeşte

în primul rând o listă a produselor pri-oritare, ţinând seama de volumul de vânzări ale acestor produse, de impactul lor de mediu şi de potenţialul de îm-bunătăţire. Apoi, pentru fiecare dintre produsele astfel identificate, se desfă-şoară un studiu de pregătire, la care se adaugă un studiu de impact, care îşi propune să determine mai ales potenţi-alele economii de energie şi costul pen-tru industrie. Apoi, proiectul este supus atenţiei unui forum de consultare, trece în comitetul de reglementare şi apoi face obiectul unui vot al Parlamentu-lui European. Imediat ce cerinţele de ecoproiectare sunt publicate sub forma unui regulament, produsele care nu le respectă nu obţin marcajul CE şi, deci, nu pot fi comercializate pe piaţa euro-peană. Importatorii trebuie să se asigure că aceste cerinţe sunt corect respectate. „Aspectul economic este foarte impor-tant în procesul de stabilire a cerinţe-lor: obiectivul este să ne bazăm pe cele mai bune tehnologii disponibile pentru a îmbina calitatea şi un preţ abordabil pentru consumator. Aceste cerinţe au ca efect stabilirea condiţiilor unei concu-renţe mai juste, eliminând de pe piaţă produsele neeficiente şi fără valoare”, subliniază Shailendra Mudgal, director general la Bio Intelligence Service, unul din cabinetele care realizează celebrele

studii de pregătire (el este implicat în 18 studii în curs de realizare sau deja fi-nalizate). Astfel de cerinţe au fost deja publicate în ceea ce priveşte starea de aşteptare (standby) a aparatelor mena-jere şi de birou, decodoarele numerice simple, iluminatul terţiar, lămpile de uz casnic, sursele de alimentare externă (încărcătoare, etc) şi, mai recent, motoa-rele electrice industriale, televizoarele şi congelatoarele. Aceste nouă reglemen-tări ar trebui să conducă, potrivit calcu-lelor Comisiei, la economii de electrici-tate de ordinul a 315 TWh pe an până în 2020, adică mai mult decât consumul anual de electricitate al Italiei. Comisia amplifică ritmul întrucât, în total, pro-cesul a fost prevăzut să fie aplicat la 33 de produse: mici instalaţii de ardere, sis-teme de ventilare şi de aer condiţionat, echipamente individuale de încălzire, cuptoare, plăci de gătit, grătare pentru uz casnic sau comercial, maşini de pre-parat cafeaua, boilere şi noi studii de pregătire sunt lansate în fiecare an.

Sunt vizate robinetele, ferestrele şi materialele izolante

După revizuirea şi publicarea directivei în octombrie 2009, a venit rândul unor produse consumatoare de energie să fie vizate: produse consumatoare de ener-gie şi produse a căror utilizare are un impact indirect asupra consumului de energie. Comisia a indicat deja trei fa-milii de produse din această nouă cate-gorie, pentru care doreşte să stabilească cerinţe de ecoproiectare: ferestrele, ma-terialele de izolaţie şi produsele care consumă apă (robinete). La ora actuală, ea îşi stabileşte planul de lucru pentru perioada 2013-2016. În orice caz, pro-cesul este în plină desfăşurare şi are o dinamică incontestabilă. El ar trebui să cuprindă până la urmă toate produsele şi să se renunţe treptat la preocuparea

Ecoproiectarea câştigă terenFabienne Nedey

Directiva Ecoproiectarea, din 2005, care părea timidă la început, a căpătat amploare. Treptat, lista produselor ale căror cerinţe sunt stabilite, se lungeşte. Procesul s-a încheiat în luna octombrie, textul a devenit mai amplu şi a fost refăcut. S-a făcut un nou pas înainte.


unică a aspectului energetic (această prioritate fiind legată de obiectivul de îmbunătăţire a eficacităţii energetice cu 20%, din 2020, a Pachetului energie-climă), pentru a ajunge la obiectivul pe care şi l-a propus iniţial, cel de a pro-pune cerinţe mai complete care se re-feră şi la celelalte impacturi de mediu.

Locul standardizării în proces

Consecinţele normative ale integrării acestor cerinţe reglementare de eco-proiectare sunt destul de nesigure. În cadrul studiilor pregătitoare, comite-tele de standardizare sunt consultate pentru a se stabili o situaţie a standar-delor existente. „Urmărim îndeaproape lucrările la categoriile de produse care ne interesează, cum ar fi boilerele com-binate, apa caldă sanitară sau lucrările mai puţin avansate, referitoare la apara-tele de gătit casnice, aparatele de încăl-zit, etc”, indică Benoît Charlot, inginer în domeniul standardizării la Asociaţia Franceză a Gazului (AFG). Câteva co-mitete tehnice au luat chiar decizia de a anticipa, iniţiind lucrări care îşi propun implementarea ecoproiectării în pro-cesul normativ la unele produse (este cazul echipamentelor de producere a apei calde sanitare). Pe de altă parte, lip-sesc din dispozitivul actual numeroase standarde care stabilesc metode pentru măsurarea economiilor reale de energie obţinute la toate aceste produse. În vii-tor, va exista un domeniu larg de lucrări de standardizare pe acest subiect.

CUVÂNTUL SPECIALISTULUI

Benoît TinettiŞef de proiect senior la Bio Intelligence Service

„Un proces evolutiv”

Directiva cadru cu privire la ecoproiectare, din 2005, a constituit o cotitură în re-

glementarea europeană. Spre deosebire de directivele precedente (directiva

D 3 E, de exemplu), ea nu se interesează doar de finalul ciclului de viaţă a

produselor, ci de întregul ciclu de viaţă şi de toate impacturile de mediu. Este

adevărat că cerinţele înscrise în reglementări privesc mai ales energia, dar şi

celelalte impacturi de mediu (impacturile asupra apei, aerului, deşeurilor etc)

sunt larg studiate în cadrul unor studii de pregătire şi ne putem imagina că

în momentul revizuirii reglementărilor, Comisia va putea să îşi extindă trep-

tat cerinţele la alte aspecte. Este un proces prin esenţă evolutiv. Observăm

acest lucru dacă privim directiva. Prima ei versiune se concentra pe produse

consumatoare de energie. Directiva revizuită ridică ştacheta foarte sus, în-

globând alte produse consumatoare de energie. Dacă procesul este atât de

lung, aceasta se datorează faptului că el reprezintă o muncă enormă. Astfel,

studiile prealabile durează adesea peste un an. Metodologia lor, descrisă pre-

cis în directivă, trebuie să permită să se transmită Comisiei elementele de

care are nevoie. Perioada de timp, de doi până la cinci ani, care se scurge între

momentul în care activitatea este iniţiată la un tip de produse şi publicarea

regulamentului corespunzător lasă producătorilor timpul să se adapteze.

Prin intermediul discuţiilor cu federaţiile de profesionişti, Comisia ţine seama

de cerinţele industriale, fapt care conduce la stabilirea cerinţelor care rămân

realiste. Aceste cerinţe sunt fixate respectându-se un anumit număr de prin-

cipii fundamentale, cum ar fi cel de a nu afecta funcţionalitatea şi securitatea

unui produs sau de a nu avea un impact negativ asupra costului său global.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 321, februarie 2012

8

Asigurarea credibilităţii declaraţiei de performanţă şi a marcajului CE (articolele 4 şi 5)Regulamentul produselor pentru con-strucţii se referă la comercializarea produselor, nu la reglementarea privind utilizarea lor, care ţine de competenţe şi de coduri de construcţie naţionale. Po-trivit Federaţiei Industriei Europene a Construcţiilor (FIEC), pe o piaţă unică pe care produsele circulă liber (igno-rând frontierele), putând fi comparate de utilizatori în mod transparent, toate caracteristicile esenţiale enumerate în specificaţia tehnică armonizată legată de produsul pentru construcţii ar trebui să apară în declaraţia de performanţă. FIEC a primit favorabil decizia Parla-mentului de a asigura emiterea de către fabricant a unei declaraţii de perfor-manţă complete când o caracteristică esenţială a unui produs referitoare la cerinţele fundamentale ale lucrării este acoperită de specificaţiile tehnice armo-nizate. În cazul în care nu există nicio reglementare cu privire la o caracteris-tică dată (produsul fiind destinat a fi in-clus într-o lucrare), fabricantul ar trebui să aibă posibilitatea să declare că nu şi-a încercat produsul pentru una dintre ca-racteristicile esenţiale, alegând opţiunea NDP (no performance determined – nicio performanţă determinată). Aceste aspecte sunt cruciale pentru a răspunde necesităţilor achizitorului sau antrepre-norului în domeniul transparenţei şi al credibilităţii marcajului CE. În lipsa marcajului CE, un mare număr de pro-duse pentru construcţii ar fi comerciali-zate pe piaţa internă fără informaţii sau cu foarte puţine informaţii. O asemenea situaţie ar putea să conducă la cazul în care antreprenorii să trebuiască uneori să cumpere standarde de produs şi chiar să realizeze încercări pentru a evalua ni-velul de performanţă. FIEC s-a bucurat de decizia Parlamentului European de a păstra referirea la utilizarea generică prevăzută a unui produs pentru con-strucţii în declaraţia de performanţă şi în standard, astfel încât utilizarea gene-rică prevăzută să fie legată de sistemul de evaluare a conformităţii în vigoare.

Păstrarea informaţiilor suficiente cu privire la produsele pentru construcţii (articolul 8)

FIEC se teme că toate informaţiile detaliate care figurează pe ambala-jul unui produs pentru construcţii pot dispărea. Până la urmă, produsele pen-tru construcţii ar putea să nu cuprindă decât un cod de identificare şi numele producătorului, ceea ce ar conduce la pierderea timpului pe şantier, pentru a identifica tipurile de produse şi a se asigura de folosirea lor corectă. Potrivit federaţiei, acest lucru ar avea drept con-secinţă o nouă obligaţie de verificare a documentelor distincte, adăugând o sarcină de lucru intolerabilă pentru particulari, clienţi, salariaţi, contro-lori, proiectanţi, ingineri şi inspectorii din construcţii. Utilizatorii produselor pentru construcţii folosesc mii de pro-duse diferite la lucrările lor şi trebuie să poată identifica imediat un produs care soseşte pe un şantier. Ei nu pot să-şi în-deplinească sarcinile legale (de a folosi produsele în funcţie de stadiul atins de tehnologie) decât dacă primesc produse care nu au decât un cod de identificare. Ar trebui ca performanţele importante ale produsului să continuie să figureze pe produs.

Lărgirea domeniului de aplicare a regulamentului (definiţii, articolul 2)

FIEC primeşte favorabil decizia de a lă-muri distincţia între fabricant şi antre-prenor, răspunzând astfel unei dorinţe mai vechi a antreprenorilor. Antrepre-norii care produc şi instalează produse nu ar trebui să fie consideraţi fabricanţi în sensul acestui regulament şi nu ar trebui să li se ceară să se implice în ac-tivităţile marcajului CE. Antreprenorii îşi asumă responsabilitatea lucrărilor pe care le întreprind.

Promovarea utilizării corecte a măsurilor simplificate (articolele 26, 27 şi 28)

FIEC susţine principiul care se află la originea măsurilor simplificate, care con-

stituie un mijloc eficace de reducere a sarcinilor întreprinderii, pentru ca ele să garanteze un nivel echivalent de sănătate şi de securitate. Ea se gândeşte că decât să prevadă o clauză generală în regulamen-tul pentru măsuri simplificate în funcţie de mărimea întreprinderilor, principiile la origine ale declaraţiilor tehnice specifice (DTS) ar trebui să fie incluse în specifica-ţiile tehnice armonizate pe baza volumului de producţie.

Comunicarea RPC-ului către părţile interesate (preambul)

Introducerea în regulamentul propus a cerinţei ca statele membre şi Comisia Eu-ropeană să informeze toate părţile impli-cate în procesul de construcţie cu privire la responsabilităţile lor prin intermediul campaniilor de sensibilizare este un lucru bun. El va permite întregului sector să se adapteze la noua legislaţie.

FIEC pe scurt

Federaţia Industriei Europene a Construc-ţiilor reprezintă, prin intermediul celor 33 de federaţii membre naţionale din 28 de state (26 de state ale Uniunii Europene, state ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, Croaţia şi Turcia), întreprinderi de construcţii de toate dimensiunile, adică mici şi mijlocii, precum şi „factori globali” de toate specialităţile din construcţii. FIEC este membru asociat al Comitetului Euro-pean de Standardizare (CEN). Domeniul construcţiilor, constituit din 2,6 milioane de întreprinderi, dintre care 97% sunt mici şi mijlocii, cu mai puţin de 20 de salariaţi, numără 13,4 milioane de salariaţi, adică 7,3% din mâna de lucru europeană.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 321, februarie 2012

Regulamentul Comisiei privind produsele pentru construcţii Paul-Alain Joannes


Sunt stabilite proceduri de câţiva ani pentru a trasa şi a cuantifica energia cu origine regenerabilă, iar textele re-glementărilor se ocupă de problemă. În acest cadru, Suedia a propus anul trecut CEN şi CENELEC să iniţieze o activitate de standardizare europeană cu privire la garanţiile originii ener-giei regenerabile legată de electricitate, căldură, cogenerare şi la certificatele de economii de energie, denumite şi „certificate albe”. „Obiectivul: armoni-zarea garanţiilor originii în scopuri de etichetare şi de schimburi comerciale”, declară Catherine Moutet, responsabilă în domeniul dezvoltării, la AFNOR. În afară de definirea sistemului de garan-ţii ale originii, standardizarea trebuie să permită precizarea conceptelor de înregistrare, emitere, transfer şi anulare, metodele de măsurare şi cele de veri-ficare (audit). Cea de-a doua parte a propunerii se referea la redactarea unui document informativ (raport tehnic) cu privire la sistemele de certificare a eco-nomiilor de energie stabilite în Marea Britanie, Italia şi Franţa. Această pro-punere fusese pregătită în cursul anului 2008, în strânsă colaborare cu forumul sectorial CEN/CENELEC Energy Management. Un grup de lucru in-tern din cadrul forumului, condus de Inge Pierre, de la Swedenergy, analizase oportunitatea de a elabora standarde cu privire la garanţiile originii. Au avut loc discuţii cu Association of Issuing Bodies (AIB), asociaţia organismelor de certificare, implicată în manage-mentul certificatelor de trasabilitate („certificatele verzi”). Birourile tehnice al CEN şi CENELEC au aprobat, în sfârşit, la începutul anului, crearea unui grup comun, condus de Suedia – CEN/CENELEC JWG 2: Domeniul său de activitate se referea iniţial la „standardi-zarea privind garanţiile originii pentru schimbul comercial şi/sau divulgarea/etichetarea electricităţii şi cogenerării, a

căldurii şi a răcirii şi cu privire la certifi-catele legate de energie”. AIB a devenit organismul de legătură al grupului.

Contextul reglementării

Aceste lucrări se înscriu în cadrul di-rectivei 2009/28/CE cu privire la pro-movarea utilizării energiei regenerabile şi al directivei 2004/8/CE cu privire la cogenerare. În Franţa, un sistem de acordare a garanţiilor originii este re-glementat de legea nr. 2005-781 şi de decretul nr. 2006-1118. Legea pro-gramului nr. 2005-781 care stabileşte orientările politicii energetice, prevede mai ales că gestionarul reţelei publice de transport sau gestionarii reţelelor publice de distribuţie a electricităţii trebuie să acorde producătorilor racor-daţi la aceste reţele garanţii ale originii pentru cantitatea de electricitate injec-tată în reţelele lor şi produsă în Franţa pe bază de energii regenerabile sau prin cogenerare. Gestionarul reţelei publice de transport stabileşte şi ţine la zi un registru al garanţiilor originii, accesibil publicului. Decretul nr. 2006-1118 pre-cizează condiţiile de acordare a garan-ţiilor originii şi actualizarea registrului, tarifele de acces, mijloacele de acţiune şi de control. Alături de dispozitivul le-gal, există un dispozitiv privat. Unul are drept obiectiv susţinerea producţiei de energie regenerabilă la nivel naţional, celălalt, trasabilitatea energiei regene-rabile. Renewable Energy Certificate System (RECS) – Sistem de certificat pentru energia regenerabilă – este un sistem european armonizat de trasabi-litate şi de certificare a electricităţii, a cărei origine este regenerabilă. Este un subansamblu al European Energy Cer-tificate System – Sistem European de Certificare a Energiei – EECS – care reuneşte la ora actuală peste 180 de membri proveniţi din 19 state euro-pene: producători, furnizori de energie

şi consumatori. RECS este administrat în fiecare stat de un institut de emisie unic (Observator al Energiilor Regene-rabile – Obser’ER în Franţa). Principi-ile pe care se bazează funcţionarea insti-tutelor de emitere sunt consemnate în carta fundamentală a sistemului RECS, Principles and rules of operation (PRO) – Principii şi reguli de funcţionare, validată de Asociaţia Institutelor de Emitere. Piaţa energiei în Uniunea Eu-ropeană se bazează pe schimburile de-materializate. Un certificat se prezintă sub forma unui fişier electronic, în care sunt consemnate informaţii precum nu-mărul unic al certificatului, institutul de emitere, referinţa centralei de producţie şi tehnologia utilizată.

Extinderea domeniului de aplicare

Prima reuniune a CEN/CENELEC JWG 2 cu privire la garanţiile originii s-a desfăşurat la Bruxelles. Zece state au fost reprezentate: Suedia, Italia, Belgia, Irlanda, Grecia, Olanda, Austria, Marea Britanie, Norvegia şi Franţa, precum şi Comisia Europeană. „Experţii francezi au cerut şi au obţinut după dezbatere să fie luat în calcul în mod explicit bioga-zul, în lucrări”, precizează Alice Jubeau, şefă de proiect la AFNOR. Domeniul de activitate se va aplica garanţiilor originii biogazului, alături de cele ale electricităţii, căldurii, răcirii, corolarul fiind participarea la grupa producători-lor de biogaz. Criteriile de durabilitate a bioenergiei sunt omise, două struc-turi de standardizare, CEN/TC 383 şi ISO/PC 248, tratând deja această pro-blemă. „Experţii au considerat inutil să explice domeniul de lucru, pentru a evita dificultatea unui standard care să fie până la urmă un catalog de soluţii

Energiile regenerabileMarie-Claire Barthet

Cum să se garanteze originea „energiei verzi”? Produsă pe bază de surse regenerabile (hidraulică, solară, fotovoltaică, eoliană, geotermică, biomasă), odată injectată în reţeaua de distribuţie, ea nu se distinge prin nimic de cea produsă pe baza combusti-bililor fosili sau a celor nucleari.

10

sau de sisteme informatice”, adaugă Alice Jubeau. Principiul unui raport tehnic informativ cu privire la certifi-catele de energie, plecând de la sisteme create în Italia, Marea Britanie şi Franţa a fost reţinut. Aceste sisteme sunt dife-rite, dar par utile schimburi între statele europene interesate de dezvoltarea unor asemenea dispozitive.

CUVÂNTUL SPECIALISTULUI

Diane LescotResponsabilă în domeniul studiilor la Observ’Er

„Un limbaj armonizat din punct de vedere conceptual şi informatic”

Observator pentru Energiile Regenerabile, Observ’ER are misiunea de

a promova dezvoltarea energiilor regenerabile. El acordă certificate cu

privire la electricitatea cu origine regenerabilă în cadrul sistemului ar-

monizat european EECS (European Energy Certificate System – Sistem

European de Certificare a Energiei). Sistemul EECS se bazează pe un

standard operaţional de certificare. O activitate de armonizare a avut

loc la nivel european. Ideea de a conferi o dimensiune instituţională

EECS, elaborând un standard cu privire la garanţiile originii este po-

zitivă. Zece state membre au reţinut standardul EECS pentru garan-

ţiile originii, dar altele au elaborat sisteme naţionale, fapt care pune

probleme de compatibilitate şi de trasabilitate a schimburilor. Viitorul

standard trebuie să stimuleze la adoptarea unui standard comun. Stan-

dardizarea constituie instituţionalizarea unui sistem care funcţionează

deja. Este important să existe „un trunchi comun” cu dispozitivele exis-

tente. PRO (regulile de lucru ale sistemului EECS) a fost menţionat de

mai multe ori în cursul primei reuniuni a grupului de lucru european.

Grupul de lucru se va gândi la garanţiile originii care corespund elec-

tricităţii fiecărei surse, putând să se aplice garanţiilor originii biogazu-

lui. Punctele esenţiale ale viitorului standard se referă la înregistrarea

mijloacelor de producţie, emiterea de garanţii ale originii şi regulile

de tratare (transfer, retragere), controalele care pot fi efectuate (măsu-

rări şi audituri). El va preciza terminologia şi va descrie cerinţele. Acest

standard îşi propune să faciliteze schimburile pe piaţa europeană. De

la apariţia directivei cu privire la energiile regenerabile, în aprilie 2009,

pe care statele membre au trebuit să o aplice începând din 5 decem-

brie 2010, garanţiile originii au scopul de a oferi consumatorului final

o informaţie cu privire la caracterul electricităţii pe care o consumă.

Furnizorii au obligaţia de a preciza clienţilor finali amestecul energetic

utilizat. Un document electronic standardizat, conceput în acest scop,

va oferi garanţii cu privire la origine, trasabilitate şi măsurare.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 322, martie 2012


STANDARDE ADOPTATE DE ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA ÎN DOMENIUL ENERGIEI EOLIENESR CEI/TR 61400-24:2006 Turbine eoliene. Partea 24: Protecţia împotriva trăsnetului SR CEI/TS 61400-14:2010 Turbine eoliene. Partea 14: Declaraţia de nivel de putere acustică aparentă şi valori de tonalitateSR CEI/TS 61400-23:2006 Turbine eoliene. Partea 23: Încercări de rezistenţă ale palelor rotorice în mărime naturalăSR EN 50308:2005 Turbine eoliene. Măsuri protectoare. Prescripţii pentru proiectare, exploatare şi întreţinereSR EN 61400-1:2006 Turbine eoliene. Partea 1: Condiţii de proiectareSR EN 61400-11:2004 Turbine eoliene. Partea 11: Tehnici de măsurare a zgomotuluiSR EN 61400-11:2004/A1:2007 Turbine eoliene. Partea 11: Tehnici de măsurare a zgomotuluiSR EN 61400-12-1:2007 Turbine eoliene. Partea 12-1: Măsurarea caracteristicilor performanţei de putere ale turbinelor eoliene pentru producerea de energie elec-

tricăSR EN 61400-2:2007 Turbine eoliene. Partea 2: Condiţii de proiectare pentru turbine eoliene miciSR EN 61400-21:2003 Turbine eoliene. Partea 21: Măsurarea şi evaluarea caracteristicilor de calitate ale puterii turbinelor eoliene conectate la o reţea electricăSR EN 61400-21:2009 Turbine eoliene. Partea 21: Măsurarea şi evaluarea caracteristicilor de calitate ale puterii turbinelor eoliene conectate la o reţea electricăSR EN 61400-25-1:2007 Turbine eoliene. Partea 25-1: Comunicaţii pentru supravegherea şi comanda centralelor eoliene. Descriere generală a principiilor şi modelelorSR EN 614-25-2:2007 Turbine eoliene. Partea 25-2: Comunicaţii pentru supravegherea şi comanda centralelor eoliene. Modele de informareSR EN 61400-25-3:2007 Turbine eoliene. Partea 25-3: Comunicaţii pentru supravegherea şi comanda centralelor eoliene. Modele de schimb de informaţiiSR EN 61400-25-4:2009 Turbine eoliene. Partea 25-4: Comunicaţii pentru supravegherea şi comanda centralelor eoliene. Sisteme de profiluri de comunicaţiiSR EN 61400-25-5:2007 Turbine eoliene. Partea 25-5: Comunicaţii pentru supravegherea şi comanda centralelor eoliene. Încercări de conformitateSR EN 61400-3:2009 Turbine eoliene. Partea 3: Cerinţe de proiectare pentru turbine eoliene pentru platforme continentale

STANDARDE ADOPTATE DE ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA ÎN DOMENIUL ENERGIEI NUCLEARESR EN 60880:2010 Centrale nucleare de putere. Aparatură şi control-comandă importante pentru securitate. Aspecte de software pentru sisteme bazate pe computer

care realizează funcţii de categoria ASR EN 60987:2010 Centrale nucleare de putere. Aparatură şi control-comandă importante pentru securitate. Cerinţe pentru proiectare de hardware pentru sisteme

informatizateSR EN 62138:2010 Centrale nucleare de putere. Aparatură şi control-comandă importante pentru securitate. Aspecte de software pentru sisteme bazate pe computer

care realizează funcţii de categoria B sau CSR ISO 10645:2000 Energie nucleară. Reactoare cu apă uşoară. Calculul puterii reziduale a combustibililor nucleariSR ISO 1709:2000 Energie nucleară. Materiale fisionabile. Prescripţii de securitate privind criticitatea la depozitare, manipulare şi prelucrareSR ISO 6258:2000 Centrale nucleare. Proiectare antiseismicăSR ISO 7385:1999 Centrale nucleare. Principii directoare pentru asigurarea calităţii datelor de fiabilitate colectate

STANDARDE ADOPTATE ÎN ULTIMII ANI DE ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA ÎN DOMENIUL ENERGIEI SOLARE

SR CEI 61836:2006 Sisteme de conversie fotovoltaică a energiei solare. Termeni şi simboluriSR CEI/TS 62257-1:2006 Recomandări pentru sisteme mici de energie regenerabilă şi hibride pentru electrificarea rurală. Partea 1: Introducere generală în electrificarea

ruralăSR CEI/TS 62257-2:2006 Recomandări pentru sisteme mici de energie regenerabilă şi hibride pentru electrificarea rurală. Partea 2: Cerinţe referitoare la tipurile de

sistemeSR CEI/TS 62257-3:2006 Recomandări pentru sisteme mici de energie regenerabilă şi hibride pentru electrificarea rurală. Partea 3: Dezvoltarea şi conducerea proiectuluiSR EN 50461:2007 Celule solare. Specificaţii particulare şi date de produs pentru celulele solare cu siliciu cristalin SR EN 60904-1:2007 Dispozitive fotovoltaice. Partea 1: Măsurarea caracteristicilor curent-tensiune ale dispozitivelor fotovoltaiceSR EN 60904-2:2007 Dispozitive fotovoltaice. Partea 2: Cerinţe pentru dispozitive solare de referinţăSR EN 60904-3:2008 Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de măsurare pentru dispozitive fotovoltaice solare (PV) de utilizare terestră cu date de iradiere

spectrală de referinţăSR EN 60904-9:2008 Dispozitive fotovoltaice. Partea 9: Cerinţe pentru funcţionarea simulatoarelor solareSR EN 61215:2006 Module fotovoltaice (PV) cu siliciu cristalin pentru aplicaţii terestre. Certificarea concepţiei şi omologareSR EN 61646:2009 Module fotovoltaice (PV) în straturi subţiri pentru aplicaţii terestre. Calificarea proiectului şi omologareSR EN 61730-1:2007 Calificare pentru securitatea în funcţionare a modulelor fotovoltaice (PV). Partea 1: Cerinţe de construcţieSR EN 61730-2:2007 Calificare pentru securitatea în funcţionare a modulelor fotovoltaice (PV). Partea 2: Cerinţe pentru încercăriSR EN 62093:2006 Componente BOS pentru sisteme fotovoltaice. Certificarea concepţiei şi încercări de mediuSR EN 62108:2008 Module şi ansambluri fotovoltaice concentratoare. Calificarea proiectului şi omologareSR EN 62124:2005 Sisteme fotovoltaice (PV) autonome. Verificarea concepţiei

12

Departe de contextul industrializă-rii din secolul XIX şi de consecinţele sale dramatice, în 2002, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estima la peste 160 de milioane cazurile de boli profesionale şi la peste 250 de milioane numărul accidentelor de muncă. Insti-tutul Naţional de Cercetare şi Securi-tate (INRS) menţionează că în 2007 s-au înregistrat peste 43 000 de boli profesionale, adică cu 3,3% mai mult în raport cu 2006. Privind aceste ci-fre, este absolut normală intensificarea campaniilor de luptă contra bolilor care afectează muşchii şi coloana vertebrală. Campania de prevenire din 2009 a pus accentul pe caracterul multifactorial al acestor boli. Totuşi, rămâne să ne asi-gurăm că noţiunea însăşi de condiţii de lucru, considerată vinovată de toată lumea, înglobează parametrii incrimi-nabili. Fie ei biomecanici, psihologici sau organizaţionali, aceştia sunt incon-testabil sursa majoră a bolilor profesio-nale. Totuşi, originile acestor factori nu pot fi limitate doar la locul de muncă. Pare evident că recrudescenţa acestor

patologii izvorăşte din contextele socio-economice şi comportamentale ale so-cietăţii moderne. Contextul economic înfloritor de după război a favorizat o dezvoltare „socială” fără precedent: pro-gram de lucru complet, sporirea puterii de cumpărare şi posibilităţi de petrecere a timpului liber. În mod invers, un con-text socio-economic în regres conduce la o degradare a condiţiilor de lucru. „Condiţiile de viaţă” cunoscute de una sau două generaţii privilegiate nu mai sunt de actualitate şi reapariţia a nume-roase constrângeri existenţiale, cu toate problemele psihosociale pe care le ge-nerează, nu fac decât să fragilizeze omul modern.

Bulversări comportamentale

Modernizarea intensă a secolului XX a permis să se reducă numeroase cerinţe şi să se construiască confortul şi secu-ritatea, dar aceste schimbări pozitive au generat alte probleme. Lumea actuală oferă posibilităţi tehnologice care per-mit să se reducă toate tipurile de con-

strângeri şi aceste noi comportamente au îndepărtat aproape total omul de so-licitările pe care i le impunea lumea ex-terioară. Aceste solicitări, numeroase şi variate, aveau ca efect să stimuleze meta-bolismul şi să permită achiziţia progre-sivă de capacităţi fizice. Nu putem nega că aceste „bulversări comportamentale” au un rol determinant asupra stării fi-zice a omului ultrasedentarizat. Chiar şi în condiţiile în care campaniile de pre-venire actuale, bazate pe rezolvarea con-strângerilor „meseriei” sunt inevitabile, ele nu sunt suficiente. Nu putem sconta că această abordare preventivă va avea un impact asupra evoluţiei factorilor so-cio-economici. Această axă de prevenire nu oferă, de altfel, răspuns la comporta-mentele omului. Este, deci, necesar ca, paralel cu mijloacele de prevenire cla-sice, să se construiască în cadrul socie-tăţii noastre o cultură a igienei corpului, cu acelaşi titlu ca educaţia intelectuală. Pentru reuşita acestui demers, această schimbare culturală va trebui să înceapă cu educaţia copiilor. În ceea ce priveşte generaţiile deja active, profesioniştii din domeniul sănătăţii, ai securităţii, pre-cum şi ai resurselor umane, vor trebui să intensifice realizarea de instruiri cu rol preventiv. La aceste mijloace clasice ar trebui să se adauge instrumente de management care să permită întreprin-derilor să construiască o nouă politică securitară, centrată pe individ, pe între-ţinerea sănătăţii sale. Pe termen scurt, aceste instrumente vor oferi schimbarea culturală care va permite să se asocieze securitatea şi sănătatea la obiectivele industriale. În secolul XIX, munca pe care o oferea întreprinderea permitea „supravieţuirea”. În secolul XX, între-prinderea a devenit sursă de existenţă şi de petrecere a timpului liber. În secolul XXI, ar trebui să scriem că munca fur-nizează sănătate, dar în nici un caz că „a nu face nimic îţi permite să păstrezi această sănătate”. Este capital ca fiecare dintre noi să înţeleagă că fără a merge la fel de departe ca unele popoare asia-tice, educaţia fizică nu este o problemă a unei elite, o problemă de siluetă, ci de întreţinere a sănătăţii.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 322, martie 2012

Sănătatea la locul de muncăFrédéric Petit

Deşi nu sunt încă bine înţelese de marele public, bolile profe-sionale nu sunt o noutate. Deja în secolul XVIII, Bernardo Ra-mazizini (1633-1714), medic, scria mult despre acest subiect. În secolul XX şi în mod deosebit în perioada 1945-1975, au avut loc importante îmbunătăţiri sociale care au permis realizări majore în ceea ce priveşte calitatea, condiţiile generale de lucru şi de viaţă. Din păcate, de la ultima criză petrolieră din 1973, situaţia nu numai că nu mai evoluează, ci pare a se înrăutăţi la începutul noului mileniu.


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Tehnologiile avansate care răspund acestor cerinţe conferă vehiculelor posi-bilitatea de a anticipa şi de a evita coli-ziunile, de a transmite coordonatele lor (inclusiv în caz de accident, salvărilor), de a găsi drumul cel mai scurt spre des-tinaţie, de a exploata rapoartele instan-tanee cu privire la circulaţie, de a identi-fica parcarea cea mai apropiată, de a re-duce la minimum emisiile lor de carbon şi de a oferi comunicaţii multimedia. Totuşi, sectorul automobilului încearcă astăzi a-şi găsi calea pe un drum semă-nat cu numeroase dificultăţi. Nu avem nevoie de un GPS pentru a înţelege că actuala criză financiară mondială, provocările energetice, schimbarea ati-tudinii clienţilor şi evoluţia politicilor publice în domeniul mobilităţii au im-pacturi puternice asupra industriei au-tomobilului din zilele noastre. Cum va evolua această industrie în următoarele decenii ? Cum pot sprijini standardele internaţionale dezvoltarea automobilu-lui viitorului ? Acestea au fost două din-tre problemele esenţiale aflate în centrul dezbaterilor desfăşurate cu ocazia unui forum la nivel înalt, care a reunit con-ducători din industria automobilului şi invitaţi de marcă, forum organizat de ISO în decembrie 2011, la care a par-

ticipat Mikhail Gorbatchov, fostul pre-şedinte al Uniunii Sovietice şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Cu 1 miliard de vehicule rutiere în circulaţie în lume, utilizarea de către sectorul au-tomobilului a standardelor care repre-zintă stadiul cel mai avansat al soluţiilor inginereşti pentru aspecte precum se-curitatea, performanţele, impactul asu-pra mediului şi cerinţele care se aplică partenerilor din lanţul de aprovizionare, poate avea un efect considerabil asupra celor trei dimensiuni ale dezvoltării du-rabile – socială, de mediu şi economică. Forumul Preşedintelui ISO cu privire la vehiculele viitorului a furnizat o ocazie unică pentru industria automobilului de a lega dialogul cu ISO şi cu alte organi-zaţii care elaborează standarde şi de a examina necesităţile în domeniul stan-dardelor internaţionale şi priorităţile acestui sector în următorii ani, pe baza numeroaselor succese deja dobândite. Un număr de 35 de conducători din industria automobilului, reprezentată de diferiţi constructori, mai ales Audi, Daimler, Renault, Volkswagen şi Volvo şi-au exprimat direct punctul de vedere cu privire la standardele indispensabile pentru a soluţiona provocările secto-rului şi pe cele ale clienţilor şi părţilor

Industria automobilului Ultimele realizări şi tendinţe

Elizabeth-Gasiorowski-Denis

interesate. În plus, opt organizaţii care elaborează standarde au fost repre-zentate cu ocazia acestui forum. Par-ticipanţii au ajuns la un acord asupra faptului că standardele sunt un vector esenţial al difuzării generalizate a teh-nologiilor în domeniul automobilului, contribuind la asigurarea integrării şi interoperabilităţii lor cu infrastructurile existente, generând beneficii sociale şi economice semnificative. Există, desi-gur, domenii care trebuie îmbunătăţite şi nimic nu este mai important pentru sector ca existenţa standardelor care să fie aplicate la nivel mondial. Prezen-tul număr al ISO Focus+ arată modul în care standardele internaţionale pot ajuta la construirea automobilului vi-itorului. De asemenea, el analizează unele preocupări majore ale sectorului, precum poluarea şi costul benzinei, cu articole privind standardele ISO pentru vehiculele hibride şi electrice şi carbu-ranţii alternativi. Acest număr prezintă, de asemenea, un interes remarcabil: el reuneşte conducători de prim plan din industria mondială a automobilului, care ne mărturisesc aşteptările lor pen-tru astăzi şi mâine. Interviuri în exclu-sivitate cu Mikhail Gorbatchov, dar şi cu Richard Parry-Jones, specialist re-putat în industria automobilului, André Hefti, director general al Salonului In-ternaţional al Automobilului de la Ge-neva şi Sergio Marchionne, preşedinte şi director general al grupului Chrysler, director general al Fiat şi preşedinte al Fiat Industrial, subliniază provocările esenţiale şi domeniile prioritare pentru industrie. De asemenea, ei relevă punc-tul de vedere din care standardele pot constitui un sprijin pentru dezvoltarea acestui sector.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 2, februarie 2012, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind repro-dus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Tehnologiile automobilului sunt tot mai complexe. Clienţii solicită astăzi mai mult confort şi un consum mai redus de carburant, dar şi automobile mai sigure, echipate cu ultimele sisteme de informare şi comunicare.

14

ISO Focus+: Cu ocazia Forumului Preşedintelui ISO cu privire la vehi-culele viitorului, care s-a ţinut la Ge-neva, v-aţi adresat conducătorilor din domeniu, pentru a evoca problemele transportului rutier. Puteţi să ne spu-neţi mai multe ?

Mikhail Gorbatchov: A trecut multă vreme de când problemele din acest do-meniu nu mai sunt de ordin pur tehnic sau economic. Ele sintetizează aproape tot ce ne îngrijorează în lume, la ora ac-tuală. Acum liderii din industria auto-mobilului dau dovadă de mai mult dis-cernământ şi nu se mai pune problema, pentru ei, de a dezvolta sectorul în mod liniar, căutând să sporească productivi-tatea şi să identifice pieţe noi, cu riscul de a ajunge la un impas.

La ora actuală, 95% dintre automobile funcţionează cu benzină

În 1992, deja, la o reuniune a universi-tăţii Stanford, cu fostul secretar de stat american George Schultz şi un grup de cercetători, am pus următoarea între-bare: din punct de vedere al resurselor şi al mediului, se poate concepe ca naţiu-nile din lumea a treia, cu populaţiile lor, care se cifrează la miliarde, să urmeze actuala curbă de dezvoltare a statelor occidentale în ceea ce priveşte sporirea producţiei şi a consumului? Planeta ar putea suporta o asemenea greutate ? Astăzi ne găsim într-o situaţie dificilă, pe care unii o consideră criză a mode-lului economic bazat pe profitul maxim şi pe consumul exagerat. Este evident că ipoteza evocată la Stanford nu poate fi avută în vedere. Fireşte, nu este po-sibil să abandonăm modelul actual de pe o zi pe alta sau să îl schimbăm pur şi simplu. Este imperativ să găsim noi abordări care să ne permită stabilirea unui model alternativ şi domeniul au-tomobilului poate juca un rol important în acest sens. La ora actuală, 95% dintre

Interviu cu Dl Mikhail Gorbatchov, laureat al Premiului Nobel pentru PaceDl Mikhail Gorbatchov, ultimul şef de stat al Uniunii Sovietice, care a condus ţara din 1988 până la dezmembrarea sa, în 1991, a primit în 1990 Premiul Nobel pentru Pace, „drept recunoştinţă pen-tru rolul său de prim plan în procesul de pace care caracterizează astăzi importante componente ale comunităţii internaţionale.


automobile funcţionează cu benzină. În 20 de ani nu a existat o reducere sem-nificativă a consumului mediu de car-burant. Ştiu că industria automobilului este permanent în căutarea unor soluţii tehnice pentru a face automobilele mai uşoare, mai aerodinamice şi mai econo-mice şi uzinele de producţie mai curate. Acest lucru este foarte important.

ISO Focus+: În ce măsură industria automobilului a evoluat pentru a răs-punde necesităţilor de astăzi şi cum trebuie să reacţioneze ea mai bine, pentru a-şi servi baza de clienţi, care nu încetează să crească ?

Mikhail Gorbatchov: Dacă ne gân-dim la un viitor mai îndepărtat, trebuie să recunoaştem că societatea şi mediul exercită o presiune tot mai mare asupra culturii automobilului. La urma urmei, automobilul nu poate ţine lumea prizo-nieră. În cursul secolului XX, automo-bilul a căpătat o asemenea importanţă în societate, încât omul a sfârşit prin a fi în serviciul lui. Dacă, la ora actuală, există 1 miliard de vehicule în lume, nu cred că trebuie să accelerăm producţia pentru ca mâine numărul automobile-lor să fie de două ori mai mare.

Intenţia noastră nu este să forţăm pe toată lumea să folosească mijloacele de transport în comun sau să se deplaseze cu bicicleta

Intenţia noastră nu este să forţăm pe toată lumea să folosească mijloacele de transport în comun sau să se deplaseze cu bicicleta, dar, după părerea mea, o mişcare clară se schiţează în acest sens. Industria automobilului nu trebuie însă să se îngrijoreze. Cererea pentru aceste produse se va menţine, dar într-un ca-dru nou şi în condiţii diferite şi trebuie să pregătim viitorul pentru că fie că ne place sau nu, el este inevitabil.

ISO Focus+: Ce interes există să se investească în acţiuni responsabile din punct de vedere social şi ecologic, care pot să nu fie imediat benefice din punct de vedere al productivităţii, re-zultatelor sau reuşitei economice pe o piaţă concurenţială ?

Mikhail Gorbatchov: Potenţialul teh-nic şi uman concentrat în industria au-tomobilului este imensă şi dacă îl rapor-tăm la tendinţele moderne şi la necesi-tăţile sociale, el poate fi exploatat pentru a lucra în mod rentabil şi responsabil. Nu uitaţi că industria dvs. a fost una din primele care a dat dovadă de responsa-bilitate socială prin convenţii colective cu sindicatele, programe medicale şi so-ciale şi acest lucru a dat roade. Acum este timpul să dăm dovadă de respon-sabilitate faţă de mediu. În final, toată lumea va fi mulţumită. Acest exemplu trebuie să servească pentru altele. Situ-aţia în care ne aflăm este foarte gravă. Angajamentele luate de state pentru a lupta contra sărăciei şi a subdezvoltării (Obiectivele Mileniului), precum şi an-

16

gajamentele faţă de mediu întârzie să se concretizeze şi nu există, adesea, decât pe hârtie.

ISO Focus+: Puteţi să ne spuneţi în ce măsură constructorii de automobile au recurs la procese şi produse care protejează mediul – Care este ajutorul pe care îl pot furniza liderii politici în acest sens ?

Mikhail Gorbatchov: Adoptarea sur-selor de energie alternative şi regene-rabile progresează foarte încet. Motivul este că, până în prezent, nu am găsit mecanismele care să suscite o asemenea schimbare. Principala cauză este, totuşi, o lipsă de voinţă politică. Conducăto-rii politici trebuie să dea dovadă aici de responsabilitate. Ştiţi, probabil, că după ce am demisionat din funcţia de preşe-

dinte, m-am angajat în diferite proiecte şi iniţiative care au condus la rezultate concrete. Un exemplu îl constituie Fun-daţia Gorbatcov care, la ora actuală, este un centru respectat în domeniul so-cio-economic care găzduieşte arhive şi documentaţie cu privire la Perestroïka (restructurarea sistemului politic şi eco-nomic sovietic). Un altul este Forumul Noii Politici (New Policy Forum), pre-cum şi Summit-ul Mondial al Premiilor Nobel pentru Pace, care a făcut operă de pionierat pentru iniţiative majore privind problemele de securitate şi de dezvoltare.

Acum este timpul să dăm dovadă de responsabilitate faţă de mediu

Un altul este Premiul „Omul care a schimbat lumea”, al cărui obiectiv este să omagieze persoanele care îşi aduc o contribuţie unică la realizarea unei lumi mai drepte şi mai stabile. De asemenea, sunt implicat în proiecte filantropice, în mod deosebit în lupta contra leuce-miei infantile, care a redus considerabil mortalitatea legată de această boală în Rusia. În sfârşit, realizarea pe care o consider cea mai importantă este Or-ganizaţia Internaţională Crucea Verde (International Green Cross), care se ocupă de protecţia mediului, şi al cărui preşedinte şi fondator sunt. Motivele acestui proiect, care mi-a fost drag toată viaţa, sunt multiple.

ISO Focus+:Care este valoarea stra-tegică a standardelor internaţionale pentru domeniul automobilului ?

Mikhail Gorbatchov: Potrivit estimă-rilor, cu 1 miliard de vehicule rutiere în circulaţie în lume, utilizarea de către sectorul automobilului a standardelor care reprezintă stadiul actual al tehni-cii pentru aspecte precum securitatea, performanţele, impactul asupra mediu-lui şi cerinţele care se aplică parteneri-lor din lanţul de aprovizionare poate fi considerabil pe cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – socială, de me-diu şi economică. Importanţa acestei provocări se reflectă în răspunsul ISO. Dintr-o colecţie completă de 19 000 de standarde ISO, care acoperă aproape toate domeniile de activitate şi tehno-logiile, peste 1 000 de documente au fost elaborate pentru vehiculele rutiere şi tehnologiile conexe, precum sistemele de transport inteligente.



Punctul de vedere al întreprinderiiAvantajele standardelor internaţionale

18

Dacă industria automobilului şi-ar îmbina eforturile pentru a susţine activităţile actuale ale ISO, acest lucru ar aduce profituri constructorilor de automobile, conducătorilor de automobile şi întregii plan-ete. De asemenea, întărirea cooperării ar putea conduce la o colecţie şi mai vastă de stan-darde referitoare la vehicule.

Considerate altădată doar un mijloc de transport, automobilele sunt percepute de acum înainte de numeroşii consu-matori ca un element esenţial al vieţii lor cotidiene. Ele au evoluat pentru a ţine seama de complexitatea modului de viaţă modern, răspunzând necesită-ţilor şi aşteptărilor noastre din punct de vedere al confortului, comodităţii, eco-logiei, securităţii şi info-divertismen-tului când suntem la volan. Mai bine informaţi şi mai avizaţi ca niciodată, cumpărătorii de vehicule solicită astăzi şi mai multe accesorii, o îmbunătăţire a calităţii, o economie mai mare şi un raport mai bun calitate-preţ. Construc-torii mondiali de automobile trebuie să soluţioneze o sarcină complexă: să răspundă la aceste cerinţe crescânde ale consumatorilor şi să genereze vânzări şi beneficii în cadrul pieţelor competitive şi într-un context economic dificil.

Tehnologie şi cooperare

Aceste tendinţe au constituit o sursă de oportunităţi şi de provocări pentru con-structorii de automobile. După părerea mea, cea mai bună strategie pentru Kia Motors constă în a inova şi a dezvolta tehnologii de vârf, stabilind parteneriate cu alţi fabricanţi de automobile. În această logică de cooperare, propun o standardi-zare internaţională mult mai dezvoltată în domeniul automobilului. Pentru aceasta, trebuie să îmbinăm eforturile tuturor fac-torilor şi să realizăm o revoluţie completă a acestui sector dacă dorim să realizăm o adaptare uniformă a certificărilor şi noi standarde tehnologice. Un asemenea de-mers ar oferi mari avantaje în condiţiile în care Japonia, Europa, Statele Unite şi alte pieţe îşi utilizează la ora actuală propriile criterii de măsurare sectoriale în domeniul securităţii şi al mediului. La Kia, noi consi-derăm că factorii din domeniu ar trebui să susţină activ Forumul mondial de armoni-zare a Regulamentelor privind vehiculele (WP 29), organizat de Comisia Econo-mică pentru Europa a Naţiunilor Unite (CEE-ONU). Acest grup trece în revistă aspectele tehnice şi juridice ale certificării automobilului în domeniul emisiilor de gaze poluante, de utilizare energetică, de securitate în caz de coliziune, de sisteme de iluminat, de transmisie, de frânare, de zgomot, de securitate generală şi de regle-mentare tehnică globală.

O necesitate a industriei

Problema diversităţii standardelor inter-naţionale se aplică şi vehiculelor electrice (VE). În iunie 2011, Coreea de Sud a in-trodus propria sa standardizare naţională referitoare la modurile de alimentare ale vehiculelor electrice. În acelaşi timp, Ja-ponia, Statele Unite şi Europa continuă să elaboreze propriile lor standarde „locale”. Totuşi, dacă reuşim să elaborăm standarde

internaţionale viabile, viitorii utilizatori de VE vor putea să acceadă mai uşor la borne şi la instalaţiile de alimentare şi să uite de teama „lipsei de autonomie”, cu alte cu-vinte de teama de a rămâne în pană înainte de a ajunge la destinaţie. Două alte dome-nii importante cer adoptarea de standarde internaţionale globale: tehnologiile inteli-gente şi reciclarea. Pentru comoditatea şi securitatea consumatorilor, constructorii de automobile ar trebui să aibă în vedere introducerea de standarde internaţionale comune pentru „tehnologiile automobi-lelor inteligente”, incluzând sistemele de navigaţie şi de info-divertisment, pentru a facilita integrarea şi utilizarea rentabilă a acestora. De asemenea, ei trebuie să îşi direcţioneze eforturile şi fondurile către elaborarea de standarde internaţionale pentru reciclarea resurselor automobilelor, pentru a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

De ce trebuie să acţionăm ?

Kia vrea să introducă modele noi care să seducă consumatorii din lumea în-treagă, ajutând la reducerea impactului fabricaţiei şi posesiei de vehicule asupra mediului. Printre elementele esenţiale ale mobilizării noastre tot mai mari în favoarea responsabilităţii sociale şi de mediu, întărim cooperarea industrială şi sprijinim activ adoptarea unei vaste colecţii de standarde internaţionale.

Hyoung-Keun LeeVicepreşedinte şi director general la corporaţia Kia Motors


Martin KonradsŞef, Servicii de informare şi stan-darde – AUDI AG

Pentru că există automobile în toate statele lumii, standardele internaţionale sunt benefice şi necesare. În domeniul auto-mobilului, eforturile de stan-dardizare se concentrează pe activităţile ISO.

Standardele internaţionale deschid fir-mei AUDI piaţa mondială a furnizori-lor. Componentele standardizate, ca, de exemplu, interfeţele de fixare ISOFIX a scaunelor pentru copii permit clien-ţilor noştri să beneficieze de o valoare adăugată remarcabilă. Securitatea este o preocupare importantă în domeniul automobilului şi la Audi ne străduim permanent să întărim securitatea au-tomobilelor noastre. În afară de cerin-ţele impuse de reglementare, mai multe standarde internaţionale contribuie la îmbunătăţirea securităţii pentru ocupan-ţii vehiculelor şi ceilalţi utilizatori rutieri.

Cu standarde de securitate acceptate în întreaga lume, este mai puţin necesar să se stabilească alte reglementări. Pentru a garanta acceptarea lor mondială, stan-dardele internaţionale trebuie să urmeze procesul consensual internaţional şi să se conformeze acestuia.

Standardele internaţionale deschid piaţa mondială a furnizorilor

Noile tehnologii ale mobilităţii la dis-tanţă cer elaborarea de noi standarde în termene foarte scurte. O asemenea urgenţă este, de asemenea, verificabilă pentru protocoale de comunicare, sto-carea energiei, reţelele de înaltă tensi-une, managementul termic şi câteva alte domenii care interesează sectorul automobilului. Din cauza convergenţei tehnologice între sistemele mecanice şi electrice/electronice, este tot mai dificil să se determine un singur comitet res-ponsabil pentru standardizarea unui su-biect nou. ISO, Comisia Electrotehnică Internaţională (CEI) şi Uniunea Inter-naţională pentru Telecomunicaţii (UIT) trebuie să întărească cooperarea pentru a propune industriei soluţii globale

concertate. Considerăm că iniţiativa Consiliului Economic Transatlantic a îmbunătăţit deja comportamentele. Cu titlu de exemplu, semnalăm că în acest moment, organismele de standardizare din Europa şi din Statele Unite au în vedere demersuri comune şi vor orga-niza o reuniune transatlantică cu privire la e-mobilitate la începutul anului 2012. O masă critică de constructori de auto-mobile a căzut deja de acord asupra unei abordări comune în domeniul vehicu-lelor electrice în Europa şi în Statele Unite. Aceasta va permite să se simpli-fice fabricarea pentru constructori, să se accelereze instalarea de sisteme comune la nivel internaţional şi, mai ales, să se faciliteze posesia proprietarilor de vehi-cule electrice. Dacă producţia de stan-darde ISO face apel la anumite resurse ale industriei, avantajele vor depăşi cu mult costurile.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 2, februarie 2012, revista Organizaţiei In-ternaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

20

ISO Focus+: Salonul Auto de la Ge-neva, aflat la cea de-a 82-a ediţie a sa, este unul dintre cele mai prestigioase din lume. Cum a evoluat această ma-nifestare de-a lungul anilor ? Cum ex-plicaţi reuşita sa deplină ?

André Hefti : În ultimii zece ani, plat-forma comercială care era Salonul Auto de la Geneva, a devenit o adevărată vitrină pentru mărci. La această ediţie, constructorii profită de această ocazie unică pentru a face cunoscut publicu-lui un număr impresionant de premiere mondiale. Expozanţii prezintă noile modele care vor fi curând pe piaţă sau

care sunt deja în circulaţie şi ne îm-părtăşesc în premieră proiectele lor şi tehnologiile de mâine. Ei sunt preocu-paţi să se poziţioneze pe o piaţă unde concurenţa este foarte aprigă şi acest lucru permite vizitatorilor să înţeleagă universul automobilului în toată globa-litatea sa. Este important, totuşi, să se sublinieze că Salonul Automobilului de la Geneva a ştiut să îşi păstreze „dimen-siunea umană” cu cele şapte holuri de expunere grupate „sub acelaşi acoperiş”. Dar acesta nu este singurul motiv pen-tru care Geneva ocupă un loc privilegiat. În afară de reputaţia internaţională a Genevei, Elveţia este unul dintre statele

în care nu există o industrie naţională a automobilului. Teoretic, suntem, deci, într-o situaţie de „concurenţă liberă” în ceea ce priveşte sectorul automobilului privat. Comparat cu celelalte saloane mari ale automobilului de la Paris, Frankfurt, Tokyo şi Detroit, a căror pri-oritate este să pună în lumină produsele naţionale, Salonul Auto de la Geneva este, în acest sens, salonul cel mai in-ternaţional. Alături de alte saloane mari din Europa, precum cele de la Paris şi Frankfurt, este singurul care are loc, în fiecare an primăvara, exact în momentul în care demarează sezonul vânzărilor.

ISO Focus+: Salonul Auto de la Ge-neva este primul salon internaţional care îşi îndreaptă atenţia spre tehno-logiile ecologice ale viitorului pentru transporturi. Ce avantaje prezintă această orientare inedită ? Există alte domenii pe care aţi dori să le exploa-taţi ?

Cel de-al 82-lea Salon Internaţional al Automobilului de la Geneva

Salonul Internaţional al Automobilului de la Geneva a generat întotdeauna idei novatoare şi a suscitat emoţii puternice în do-meniul viitorului automobilului. Directorul general al salonu-lui, dl André Hefti, a acordat un interviu revistei ISO Focus+, în care vorbeşte despre automobile, ecologie, perspective şi stan-darde.

André Hefti : „Viziunea ecologică” a salonului, cu „Pavilionul său ecologic” şi „Încercările sale ecologice” atrage un nou tip de vizitatori, care, din convingere ecologică, nu se interesează în mod nor-mal de automobile. Acest lucru permite un tur de orizont al soluţiilor tehnolo-gice de mâine. El permite, de asemenea, măsurarea eforturilor depuse de indus-tria automobilului dintr-o preocupare de protecţie a mediului. Posibilitatea oferită de a face încercarea vehiculelor ajută la înlăturarea prejudecăţii potrivit căreia vehiculele ecologice nu sunt este-tice sau sunt neplăcut de condus. Con-statăm că această „viziune ecologică” este un punct de interes foarte puternic care suscită tot mai mult atenţia vizita-torilor de toate vârstele. La prima ediţie a Pavilionului ecologic, nu existau decât standurile institutelor înalt calificate şi specializate şi câteva grupuri de între-prinderi sectoriale. Ele erau singurele, pe vremea aceea, care puteau să profite de această oportunitate pentru a pre-zenta marelui public ultimele lor reali-zări şi eforturi în cadrul acestei expoziţii mondiale. Era pentru ele o şansă unică de a stabili contacte cu constructorii de automobile care expuneau la salon. De atunci, constructorii au luat cunoştinţă de faptul că Pavilionul constituie ocazia de a prezenta publicului ultimele pro-

totipuri care sunt gata pentru producţia de serie.

ISO Focus+: Prin ce se distinge cel de-al 82-lea Salon de saloanele prece-dente ? Care sunt aşteptările dvs. de la acest salon ?

André Hefti: Suntem bucuroşi să afir-măm că în acest an toţi constructorii principali de automobile vor fi prezenţi pentru a face cunoscute cele mai noi modele ale lor şi noile lor tehnologii – un program care se anunţă foarte pro-miţător. Expozanţii prezintă modelele lor şi oferă o vedere de ansamblu a pro-iectelor lor viitoare. Suntem bucuroşi să anunţăm că Salonul Auto de la Geneva va alege în acest an automobilul anului. Organizatorii acestui trofeu prestigios au întârziat anunţul oficial pentru a împărtăşi acest moment cu noi, la Ge-neva. Şi, desigur, vor exista, ca de obicei, numeroase evenimente pe marginea salonului. Programul va fi dezvăluit în curând.

ISO Focus+: În timpul Salonului Auto de la Geneva va avea loc cea de-a 7-ea ediţie a Seminarului Auto-mobilul în Întregime Conectat şi cele trei organizaţii de standardizare care au organizat acest eveniment – ISO, CEI şi UIT – ar dori ca el să fie cât mai reuşit. Pe ce provocări-cheie se vor concentra standardizatorii ? Cum se poate beneficia de prezenţa factorilor din industria automobilului la salon, pentru a lărgi participarea la activita-tea de standardizare ?

André Hefti: Salonul Automo-bilului de la Geneva este o plat-formă de schimb de experi-enţă, unde se întâlnesc în fiecare an factorii mondiali din indus-tria automobilului, dar şi oameni de ştiinţă, proiec-tanţi şi, să nu uităm, peste 700 000 de vi-zitatori. După părerea noastră, Seminarul în În-tregime Conectat beneficiază aici de un cadru ideal. Par-t i c i p a n ţ i i care asistă

André Hefti, Director general al Sa-lonului Internaţional al Automobilului de la Geneva

la acest seminar foarte interesant pot vizita salonul şi pot stabili legături în acest mediu foarte productiv. Suntem bucuroşi să găzduim acest seminar care promovează un aspect important al mo-bilităţii actuale.



22

ISO elaborează standarde pentru staţi-ile de alimentare a vehiculelor cu gaze naturale, standarde de care industria are cea mai mare nevoie pentru a facilita di-seminarea acestei tehnologii. Activitatea este desfăşurată de ISO/CP 252, Centre de alimentare cu gaze naturale pentru ve-hicule. Comitetul va elabora două stan-darde care se referă la staţiile de alimen-tare pentru vehicule care funcţionează cu gaz natural comprimat (GNC) şi staţiile de alimentare pentru vehicule care funcţionează cu gaz natural liche-fiat (GNL). Standardele se referă la proiectarea, construcţia şi funcţionarea acestor staţii şi vor conţine dispoziţii re-feritoare la echipamente, dispozitive de securitate şi la mentenanţă. Carburanţi mai ecologici decât benzina, dieselul sau propanul, GNC şi GNL sunt utilizate în numeroase state. În 2010, existau 12 milioane de vehicule care funcţionau cu GNC, în lume, în mod deosebit în sta-tele în curs de dezvoltare. Gazul natural este mai uşor decât aerul şi se disper-sează rapid. GNC este, deci, mai sigur decât carburanţii tradiţionali în caz de deversare accidentală. Autobuzele care

funcţionează cu GNL sunt adoptate într-un ritm accelerat în numeroase state. GNL este utilizat în Japonia, Re-publica Coreea şi Statele Unite. În plus, biometanul reînnobil odată lichefiat, are aceleaşi proprietăţi ca GNL. Utilizarea GNL ar trebui să continuă să crească, în mod deosebit pentru vehiculele utili-tare grele. Martin Seifert, preşedinte al ISO/CP 252, a subliniat urgenţa adop-tării de standarde pentru piaţă. „Ţinând seama de preocupările crescânde pri-vind securitatea şi sursele de aprovizio-nare cu petrol, poluarea locală a aerului şi gazele cu efect de seră, tot mai multe vehicule sunt fabricate pentru a funcţi-ona cu GNC şi GNL”, a declarat el. În ciuda numeroaselor avantaje pe care le prezintă, dezvoltarea lor se loveşte de infrastructura de livrare şi de distribu-ţie a staţiilor de service actuale. ISO va armoniza cerinţele referitoare la această infrastructură şi va facilita dezvoltarea sa în lume. Standardele vor deschide pieţe mondiale pentru această tehno-logie mai curată”. Standardele sunt ela-borate ca răspuns la o cerere formulată iniţial de IANGV (Asociaţia Interna-

ţională pentru Vehiculele care Funcţio-nează cu Gaze Naturale – International Association for Natural Gas Vehicles). Această propunere a urmat după masa rotundă a ISO cu privire la armonizarea mondială a regulamentelor, codurilor şi standardelor pentru carburanţi gazoşi şi vehicule corespunzătoare, care a avut loc la Geneva, în 2007.

Maria Lazarte este redactor-adjunct la ISO Focus+

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 2, februarie 2012, revista Organizaţiei In-ternaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Combustibilii ecologici

Staţii de alimentare a vehiculelor cu gaze

naturale

Maria Lazarte

Peste 1 miliard de vehicule rutiere sunt în circulaţie în lume şi 95% dintre ele funcţionează pe bază de benzină. În faţa îngrijorării tot mai mari pe care o suscită poluarea, durabilitatea mediului, securitatea aprovizionării şi costurile, carburanţii alternativi trezesc un interes tot mai mare şi mobilizează cercetarea şi investiţiile. Standardele internaţionale joacă un rol crucial în promovarea dezvoltării şi a diseminării noilor tehnologii. Standardele ISO:

Sunt vectori de propagare a cu-•noştinţelor inovatoare şi a celor mai bune practici;Ajută la deschiderea pieţelor, •încurajând realizarea unei infra-structuri standardizate;Stimulează pieţele, favorizând ac-•ceptarea şi înmulţirea noilor teh-nologii, precum şi economiile la scară largă, care rezultă din ele.


În momentul în care o infrastructură specifică se dezvoltă pentru utilizarea hidrogenului şi a vehiculelor alimentate cu celule cu combustibil, comitetul teh-nic ISO/TC 197, Tehnologiile hidroge-nului, joacă un rol major în dezvoltarea comercializării acestor tehnologii. În cadrul unui forum la înalt nivel al con-ducătorilor din industria automobilului, reuniţi la invitaţia preşedintelui ISO, în decembrie 2011, importanţa strate-gică a lucrărilor în curs de desfăşurare şi prevăzute în comitetele ISO pentru automobilul viitorului, a fost expli-cată factorilor de decizie din industrie. ISO/TC 197 a luat parte la acest eve-niment pentru a-şi prezenta lucrările şi provocările cu care se va confrunta în viitor.

Racorduri de umplere (GT 5)

Tipul de dispozitiv de racordare utilizat este esenţial pentru a asigura securitatea operaţiilor de alimentare a vehiculelor cu funcţionare pe bază de hidrogen. Era, deci, foarte important să se ajungă la un consens cu privire la profilul racordului utilizat la o presiune de 70 MPa, în sta-ţiile de alimentare şi la capătul prin care se alimentează vehiculul. La începutul ultimului ciclu de negocieri ale ISO, un seminar al ISO/TC 197 a invitat păr-ţile interesate să ia cunoştinţă de expe-rienţele fabricanţilor de racorduri, ale fabricanţilor de echipamente (OEM) şi ale furnizorilor de gaze/operatorilor de staţii de alimentare. Acest seminar a

ghidat etapele următoare ale revizuirii standardului ISO 17268, Dispozitive de racordare pentru alimentarea vehiculelor de teren cu hidrogen comprimat, care este pe cale de a fi difuzat ca proiect de stan-dard internaţional.

Rezervoare la bordul vehiculelor (GT 6)

Comitetul continuă să construiască un consens mondial cu privire la dispoziţi-ile care se aplică rezervoarelor de carbu-ranţi gazoşi, care figurează în proiectul standardului internaţional ISO/DIS 15869, Hidrogen gazos şi amestecuri ga-zoase de hidrogen. Rezervoare de carbu-rant pentru vehicule de teren. În cazul de faţă, este important să se ajungă la o po-ziţie care să întrunească adeziunea fa-bricanţilor de rezervoare de carburanţi şi de echipamente pentru automobile. Lucrăm la un document care oferă fa-bricanţilor de echipamente flexibilitatea de care au nevoie pentru o abordare ba-zată pe performanţă, fără a compromite securitatea rezervorului de carburant. Acest obiectiv va fi atins păstrându-se raportul de solicitări şi alte aspecte de securitate considerate importante de către fabricanţii de rezervoare.

Staţii de alimentare cu hidrogen (GT 11)

Odată cu utilizarea planificată a staţiilor de alimentare cu hidrogen în lumea în-treagă, este important ca ISO/TC 197 să realizeze un acord cu privire la dispo-ziţiile de securitate care se aplică pentru raţionalizarea procesului de omologare. O activitate considerabilă este desfăşu-rată la standardul ISO 20100, Hidro-gen gazos. Staţii de alimentare, pentru a ajunge la un consens cu privire la pro-bleme importante precum distanţele de

separare, fapt care va permite construi-rea de staţii de alimentare cu hidrogen în oraşe, fără a compromite securitatea de funcţionare.

Combustibilul hidrogen (GT 12)

Standardul ISO 14687-2, Combustibilul hidrogen. Specif icaţie de produs. Partea 2: Aplicaţii ale elementelor galvanice la mem-brana cu schimb de protoni (MEP) pentru vehicule rutiere, este în curs de publicare. Calitatea combustibilului interesează toate părţile implicate, şi anume furni-zorii de combustibil, detailiştii (staţiile de alimentare), fabricanţii de echipa-mente şi pe cei de celule cu combustibii. Este important să se ajungă la un acord cu privire la nivelul admisibil de con-taminanţi ai combustibilului întrucât aceasta va avea o incidenţă asupra mai multor aspecte ale industriei hidroge-nului.

În serviciul industriei

Industria va fi bine servită când va dis-pune de standarde internaţionale exha-ustive care o vor ghida în proiectarea şi omologarea de tehnologii noi ale infra-structurilor şi vehiculelor. Datorită pro-gramului său, ISO/TC 197 lucrează la acest obiectiv.

Randy Dey este preşedinte al

ISO/TC 197, Tehnologiile hidrogenului

Vehiculele cu funcţionare pe bază de hidrogen Randy Dey

24

În căutarea unor transporturi mai cu-rate, mai ecologice, gazul natural com-primat (GNC) este tot mai mult utilizat drept combustibil pentru toate tipurile de vehicule. Pentru a ajuta această teh-nologie să se dezvolte, comitetul tehnic ISO/TC 58, Butelii cu gaz, a elaborat standarde pentru stocarea combustibi-lului aflat la bordul vehiculului. Pe de altă parte, comitetul lucrează în cola-borare cu ISO/TC 197, Tehnologiile hidrogenului, pentru a elabora standarde pentru noile vehicule cu funcţionare pe bază de hidrogen, atât pentru stocarea la bordul vehiculelor, cât şi pentru cea în staţiile de alimentare. Vehiculele inova-toare cu hidrogen sunt alimentate cu o celulă cu combustibil, astfel încât sin-gurul produs de eşapament este apa, un avantaj major pentru mediu.

Stocarea GNC

La nivel mondial, aproximativ 25 de milioane de butelii cu GNC sunt uti-lizate în vehicule, o cifră care ar trebui să atingă 65 de milioane în 2020. Din-tre acestea, 95% (peste 23 de milioane) sunt butelii din oţel fără sudură (a se vedea Fig. 1), restul având o construcţie compozită. O asemenea disproporţie în procente merită atenţie. Principalul avantaj al buteliilor compozite îl repre-zintă greutatea uşoară; cel al buteliilor fără sudură este preţul lor relativ scăzut. Greutatea unei butelii fără sudură poate fi redusă la minimum printr-un control minuţios al grosimii peretelui, motiv pentru care furnizorii aleg butelii fabri-cate pe bază de plăci ambutisate la rece. Buteliile cu armături inelare din mate-rial compozit (fibre de întărire pe partea cilindrică), cu dubluri din plăci, sunt cu 30% mai uşoare decât buteliile fără su-dură. Buteliile complet bobinate sunt încă şi mai uşoare, mai puţin costisitoare. ISO 11439:20001*, Butelii pentru gaz. Butelii de înaltă presiune pentru depozitarea gazelor naturale utilizate drept combustibil la bordul autovehiculelor, stabileşte specifica-

* Asociaţia de Standardizare din România – or-ganismul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN ISO 11439:2000 cu indicativul SR EN ISO 11439:2003 şi titlul: Butelii pentru gaz. Butelii de înaltă presiune pentru depozitarea gazelor naturale utilizate drept combustibil la bordul autovehiculelor

ţiile pentru fabricarea tuturor tipurilor de butelii cu GNC pentru automobile – fără sudură sau compozite. Inspecţia şi recalifi-carea lor periodice sunt tratate în standar-dul ISO 19078:2006, Butelii pentru gaz. Inspecţia instalării buteliilor şi recalificarea buteliilor de înaltă presiune pentru stocarea gazului natural utilizat drept combustibil la bordul automobilelor.

Stocarea hidrogenului

Colaborarea dintre ISO/TC 58 şi ISO/TC 197 într-un grup de lucru mixt (GT 6) sub conducerea ISO/TC 197 a condus la publicarea specificaţiei tehnice ISO/TS 15869:2009, Hidrogen gazos şi amestecuri de hidrogen gazos. Rezervoare de combustibil pentru vehicule terestre (care va deveni curând un standard ISO). Recent, mai mulţi experţi ai ISO/TC 58 au contri-buit în cadrul lucrărilor grupului de lucru GT 15 al ISO/TC 197, Hidrogen gazos. Butelii şi tuburi pentru stocare staţionară, la redactarea unui nou standard cu privire la recipientele staţionare pentru staţii de alimentare. Această iniţiativă îşi propune să rezolve problemele de oboseală, legate de numărul ridicat de cicluri de presiune. ISO/TC 58/GT 7, Compatibilitate între gaze şi materiale, lucrează, de asemenea, la metode de încercare a fragilizării hi-drogenului pentru a rezolva problemele de compatibilitate a materialelor la aceste presiuni înalte. În sfârşit, comitetul tehnic ISO/TC 220, Recipiente criogenice, lu-crează la gazul natural lichefiat pentru aplicaţii la bordul vehiculelor. ISO/TC 58, ISO/TC 197 şi ISO/TC 220 lucrează într-un ritm susţinut pentru a realiza spe-cificaţii care vor facilita propagarea mon-dială a unor carburanţi mai curaţi, care vor proteja mai mult planeta noastră.

Stocarea gazelor pentru noii combustibiliRohintan S. Irani şi Hervé Barthélémy

Rohintan (Roy) S. Irani este coordo-nator al grupului de lucru GT 3, Metode de inspecţie şi de reca-lificare a rezervoarelor pentru combustibili pentru vehicule care funcţionează cu gaze naturale, GT 10, In-specţia şi încercările buteliilor compozite şi GT 11, Controlul şi încer-cările periodice ale buteliilor cu gaz, din oţel fără sudură şi din aliaje de aluminiu fără sudură, al ISO/TC 58/SC 4, Cerinţe de serviciu pentru butelii cu gaz

Hervé Barthélémy este coordonator al ISO/TC 58/GT 7, C o m p a t i b i l i ta t e a între gaze şi materi-ale şi preşedinte al ISO/TC 220, Reci-piente criogenice.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 3, nr. 2, februarie 2012, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Se-cretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]


Până în 2020, potrivit estimărilor, nu-mărul total al victimelor rutiere, în lume, va fi de 65%. În statele cu venit intermediar sau scăzut, numărul acci-dentelor mortale ar putea spori cu 80%. Acestea îi privesc în mod deosebit pe utilizatorii cei mai vulnerabili ai căilor rutiere: pietonii, bicicliştii şi motoci-cliştii. În statele cu nivel ridicat, cel mai mare număr de decese se înregistrează în rândul automobiliştilor, dar şi cele-lalte categorii sunt expuse unor riscuri ridicate.

Deceniul acţiunii

Pe 11 mai 2011, a fost lansat primul Deceniu de acţiune privind securitatea rutieră, cu mult entuziasm şi optimism.

Această iniţiativă mondială propusă şi susţinută de Adunarea Generală a Na-ţiunilor Unite, a fost proclamată ca o ocazie istorică pentru state de a între-rupe şi de a inversa o tendinţă care ar putea să se soldeze cu aproximativ 1,9 milioane de persoane ucise în fiecare an până în 2020. Numeroase mani-festări au fost organizate, în peste 100 de state, de către guverne, organizaţiile internaţionale, cele ale societăţii civile şi întreprinderile private, pentru a săr-bători lansarea acestui eveniment. Şefii de state şi primii miniştrii s-au mobi-lizat alături de miniştrii transporturilor şi ai sănătăţii, conducătorii societăţii, victimele accidentelor de circulaţie şi familiile lor, precum şi alte părţi inte-resate, toţi uniţi în spatele obiectivului

John Wall

Sistemele inteligente de transport şi reducerea numărului de accidente

Simbolul Deceniului de acţiune

Traumatismele legate de accidentele de circulaţie constituie o problemă de sănătate publică majoră, care este, totuşi, neglijată. În lume, se estimează la 1,2 milioane numărul persoanelor acci-dentate mortal în fiecare an pe căile rutiere şi la 50 de milioane cifra de răniţi. Reducerea unor asemenea statistici necesită teh-nologii noi şi eforturi concertate pe termen lung. În acest sens, sistemele inteligente de transport (SIT) pot juca un rol impor-tant.

26

deceniului de a salva cinci milioane de vieţi. În Australia, imaginea plăcii, simbolul securităţii rutiere, ales pentru Deceniul de acţiune, a fost proiectată pe celebrul pod de la Sydney şi pe Primăria de la Brisbane şi au fost iluminate.

Soluţii-miracol

Potrivit cifrelor strategiei naţionale aus-traliene de securitate rutieră 2011-2020, publicată în mai 2011, ţara şi-a redus considerabil numărul de victime ruti-ere în ultimii 30 de ani. În ciuda unei creşteri cu 50% a populaţiei şi a dublării numărului de vehicule cu motor înma-triculate între 1980 şi 2010, coeficientul anual de mortalitate pe căile rutiere, în ţară, a trecut de la 22,3, la 6,1 decese la 100 000 de persoane. Tendinţa de re-ducere a curbei de accidente mortale de circulaţie în Australia se caracterizează prin perioade scurte de reducere rapidă, urmate de perioade mai lungi de conso-lidare şi de îmbunătăţire gradată. Măsuri specifice precum purtarea obligatorie a centurii de securitate în anii 1970 şi in-troducerea depistării alcoolemiei în anii 1980, au condus la reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere, astfel încât aceste măsuri au fost adesea consi-derate „soluţii-miracol” pentru securita-tea rutieră. Totuşi, în ultimii ani, ritmul de reducere a traumatismelor cauzate de accidentele de circulaţie s-a înceti-nit şi scăderea se situează în medie la un coeficient de 3,3% pe an. După părerea unor specialişti, soluţiile-miracol şi-au pierdut efectul şi este puţin probabil să se înregistreze din nou o reducere rapidă a numărului de accidente. Alţii consideră că SIT ar putea să reprezinte o „soluţie-miracol” pentru următorul deceniu. În consecinţă, până la sfârşitul Deceniului de acţiune (în 2020), cum vor reduce SIT accidentele pe străzile noastre şi sub ce formă vor fi exploatate aceste tehnologii ?

Avantaje

Profesioniştii din domeniul securităţii rutiere din Australia au adoptat cu en-tuziasm o abordare pentru un „sistem sigur”. Această abordare, aplicată pen-tru prima dată în Suedia, este înscrisă acum în strategiile statelor şi teritorii-lor regiunii. Principiile unui sistem si-gur se bazează pe o viziune holistică a sistemului de transport rutier şi al in-teracţiunilor dintre străzi, acostamente, viteze, vehicule şi utilizatori. În mod

fundamental, această abordare pleacă de la principiul că utilizatorii vor face întotdeauna erori care vor provoca ac-cidente de circulaţie, dar că sistemul ar trebui să fie indulgent când un accident nu se soldează cu morţi sau răniţi grav. În Australia, abordarea pentru un sis-tem sigur se constituie în jurul contra-măsurilor axate pe o siguranţă mai mare a vitezelor, căilor rutiere, vehiculelor şi a persoanelor. Rolul SIT în setul de măsuri pentru politica de securitate este dificil de determinat din cauza lipsei de avantaje confirmate ale noilor tehnolo-gii. În martie 2010, asociaţia Austroads a publicat primul raport important re-alizat la cererea autorităţilor rutiere ale guvernelor australian şi neo-zeelandez, al căror obiectiv este să cuantifice avan-tajele din punct de vedere al reducerii accidentelor, al tehnologiilor SIT apli-cabile vehiculelor şi infrastructurilor. Din acest raport rezultă că dacă nume-roase dispozitive SIT aflate la bordul vehiculelor sunt reputate a reduce în mod considerabil numărul accidente-lor, costurile unor asemenea sisteme sunt mult mai mari decât avantajele. În concluzie, potrivit acestui studiu, la ora actuală, doar sistemele cu senzori de detectare a neracordării centurii de securitate prezintă un raport pozitiv costuri-avantaje pentru dispozitivele aflate la bord, fie el estimat plecând de la ipoteze de eficacitate optimiste sau pesimiste. Totuşi, potrivit acestui raport, sistemele de informare pentru adaptarea inteligentă a vitezei (ISA) şi de alertă în cazul depăşirii involuntare a liniei continue prezintă avantaje, dacă se admite cu optimism că ele sunt efi-cace, iar sistemele de asistenţă la frânare

urgentă se confruntă cu dificultăţi în a demonstra asemenea avantaje. Siste-mele destinate infrastructurilor rutiere s-au dovedit mult mai promiţătoare decât sistemele de la bordul vehiculelor. Camerele de control al vitezei au fost descrise drept tehnologia SIT rutieră care prezintă cele mai bune avantaje în ceea ce priveşte reducerea accidentelor (cu 35% mai puţine accidente). Pano-urile fixe sau mobile care indică viteza urmează apoi în această clasificare, cu o reducere a numărului de accidente es-timată la 31%. În iunie 2011, Centrul de Cercetare pentru Securitatea Auto-mobilelor – Centre for Automotive Sa-fety Research – CASR), al Universităţii din Adelaide, a efectuat o estimare a avantajelor potenţiale ale tehnologiilor SIT nou apărute pentru autobuzele cu scop turistic, camioane şi motociclete. Raportul a stabilit că cele mai mari avantaje vor proveni de la sistemele de antidemarare când nu este cuplată cen-tura, de la senzorii de detectare a lip-sei centurii, de la tehnologiile de alertă şi de evitare a coliziunilor frontale şi de la sistemele de detectare a oboselii conducătorilor de camioane. Cele două rapoarte subliniază necesitatea de a ob-ţine mai multe informaţii cu privire la eficacitatea noilor tehnologii SIT. Or, dacă metoda privilegiată de cercetători este cea a încercărilor operaţionale pe scară largă, pe teren, această metodă este costisitor de realizat. În octombrie 2010, ministrul transporturilor din New South Wales (NSW) a anunţat rezulta-tul încercării de adaptare inteligentă a vitezei (ISA), desfăşurată în acest stat. Era vorba de cea mai amplă încercare a SIT pentru securitatea rutieră efectuată


în Australia în prezent, în rândul a peste o sută de conducători auto care au par-curs peste 1,9 milioane de kilometri în timpul duratei de încercare.

Se estimează la 1,2 milioane numărul accidentelor mortale înregistrate în fiecare an pe căile rutiere

Modelizarea independentă a rezul-tatelor a arătat că sistemele de infor-mare ISA puteau reduce numărul de accidente mortale cu aproximativ 19% în întreaga Australie. Potrivit altor es-timări anterioare realizate pe baza în-cercărilor naţionale de o mai mică an-vergură, avantajele scontate ale acestor tehnologii erau o reducere maximă a mortalităţii rutiere cu 8%.

Îmbunătăţirea sistemului

Abordarea pentru un sistem sigur, adop-tată în ultimii ani de către profesioniştii din domeniul securităţii rutiere şi fac-torii politici de decizie din Australia şi Noua Zeelandă, ne angajează direct să încetăm a reproşa victimelor faptul că

provoacă accidente de circulaţie şi să ne concentrăm, în schimb, pe îmbunătăţi-rile pe care le-am putea aduce sistemu-lui în ansamblul său, pentru toţi utili-zatorii căilor rutiere, inclusiv pietonii şi bicicliştii. Sunt convins că SIT vor juca un rol major în cursul următorului deceniu în implementarea unui sistem mai sigur pentru toţi utilizatorii. Una sau două „soluţii-miracol”se află pro-babil în sistemele SIT deja disponibile, dar puţin utilizate. Printre aceste SIT, menţionăm mai ales adaptarea inteli-gentă a vitezei (ISA), frânarea auto-mată asociată cu detectarea pietonilor, antidemarare în caz de alcoolemie, de consum de stupefiante, de oboseală a conducătorului auto sau de necuplare a centurii, sistemele cooperative de evi-tare a coliziunilor, de detectare a obose-lii conducătorului auto şi de notificare automată a accidentelor sau de apel de urgenţă automat (eCall).

Salvarea de vieţi omeneşti cu ajutorul standardelor

În aprilie 2012, ISO/TC 204, Sisteme inteligente de transport, se va reuni la Melbourne, cu ocazia primului forum al SIT, organizat de Australia, pentru examinarea agendei de lucru a anilor următori. Aş dori să salut grupurile de lucru ale ISO/TC 204, care elaborează standarde ce servesc drept punct de ple-care pentru utilizarea acestor sisteme dintr-o preocupare de securitate şi de eficacitate în lumea întreagă. Lucrările dvs. permit să se salveze numeroase vieţi omeneşti.

John Wall este analist principal pentru tehnolo-gii de securitate rutieră la Centrul de Securitate Ru-tieră New South Wales, Sydney. Dl Wall este speci-alist în domeniul securităţii rutiere în cadrul guvernului de 18 ani. Conducător pe plan naţional, el pune la punct programe de cercetare şi de evaluare bazate pe noile tehnolo-gii de securitate rutieră. În octombrie 2010, el a realizat raportul definitiv cu privire la încercarea ISA în statul New South Wales, cea mai mare încercare realizată vreodată în Australia în dome-niul securităţii rutiere datorită vehicu-lelor conectate. La ora actuală, el este membru al Comitetului de conducere a proiectului australian al SIT coopera-tive Austroads.


28

Conectivitatea vehiculelor şi a aplicaţiilor sistemelor inteligente de transport (SIT) sunt principalele domenii care necesită elaborarea de standarde pentru a răspunde necesităţilor industriei automobilului.

Aceasta a fost principala constatare a Celui de-al Şaptelea Seminar Automobilul în Întregime Conectat, care a avut loc la Geneva, cu ocazia Salonului Internaţional al Automobilului 2012. Acest seminar, la care au participat experţi şi specialişti din domeniul automobilului din întreaga lume, a fost organizat de Organizaţia de Cooperare Mondială în Domeniul Stan-dardizării (WSC), formată din CEI, ISO şi UIT.

Seminarul Automobilul în Întregime Conectat 2012

170 de specialişti eminenţi, aşezaţi la mese rotunde, poartă discuţii interactive pe probleme esenţiale

Exprimându-se în numele WSC, Rob Steele, secretar general al ISO, a declarat: „Trebuie să întărim dialogul cu industria automobilului şi să răspundem la necesi-tăţile sale. La ISO, dorim să colaborăm mai strâns cu partenerii noştri de la WSC, dar şi cu principalele organizaţii care elaborează standarde în acest domeniu, care participă la acest seminar.

Convergenţa tehnologiilor ne impune să colaborăm şi mai strâns”.

Seminarul Automobilul în Întregime Conectat a furnizat o vedere de ansamblu cu privire la rolul pe care standardele îl pot juca pentru a îmbunătăţi securitatea automobilului, a reduce problemele de circulaţie şi poluarea şi a oferi condiţii de condus mai securizate.

Una din principalele axe ale discuţiei a constat în a determina modul în care, cu ajutorul standardelor, să se accelereze dezvoltarea automobilului în întregime co-nectat şi introducerea sa pe piaţă. Seminarul a fost condus de un eminent specialist în domeniu, Richard Parry-Jones, fost vicepreşedinte (dezvoltarea produselor la nivel mondial) şi director tehnic la compania Motor Ford.

Prin intermediul meselor rotunde şi al dezbaterilor, participanţii au tratat urmă-toarele teme:

Vehiculele electrice şi mobilitatea electrică;•Securitatea vehiculelor şi concentrarea conducătorilor auto;•Perspectivele regionale în domeniul SIT – piaţa africană;•Comunicaţiile în cadrul SIT;•Standardele referitoare la SIT cooperative.•

•Pentru a răspunde necesităţilor industriei, au fost abordate şi alte domenii de stan-dardizare:

Vehicule electrice – concentrarea pe procesul de alimentare şi mai ales pe necesită-•ţile sale din punct de vedere al conectivităţii fizice şi al comunicaţiilor de date;

În numele Organizaţiei de Cooperare Mondială în Do-meniul Standardizării (UIT, ISO şi CEI), secretarul ge-neral al ISO, Rob Steele, lansează lucrările seminarului, invitând participanţii să poarte discuţii vii


Sisteme inteligente de transport – necesitatea de a avea în vedere modul în care datele culese la bordul vehiculelor pot fi •îmbinate şi pot servi la furnizarea de informaţii unor terţi care au sarcina de a analiza sau de a controla activităţile ruti-ere;Securitate – exploatarea reţelei pentru o mai bună conştientizare a situaţiilor şi pentru a ajuta automobiliştii să identifice •eventualele pericole şi să reacţioneze la ele;Planificarea activităţilor de standardizare cu ajutorul unei arhitecturi pe mai multe niveluri pentru a îmbina cerinţele •contradictorii ale standardizării şi ale diferenţierii competitive.

În plus, s-a ajuns la un acord cu privire la elementele importante care trebuie îmbunătăţite în procesul de elaborare a standardelor, mai ales:

Facilitarea participării părţilor interesate;Îmbunătăţirea colaborării existente între organismele de standardizare;Întărirea securităţii vehiculelor, pentru a trezi mai uşor interesul industriei.

Ultimul număr din februarie 2012 al revistei ISO Focus+, care a fost distribuit participan-ţilor la Seminarul Automobilului în Întregime Conectat 2012 subliniază modul în care standardele internaţionale pot ajuta la construirea automobilului viitorului.

Seminarul din acest an a constituit pentru participanţi ocazia de a merge la standul Kia Motors şi a descoperi realizările acestei firme, referitoare la sistemele de comunicare în ve-hicule, la sistemele de prevenire a neatenţiei conducătorului auto şi la dispozitivele pentru securitatea vehiculelor.

Autori:Nicolae GolovanovDoina Dragomir

FUNCŢIONAREA ÎN SISTEMUL ELECTROENERGETIC A SURSELOR CU ENERGIE REGENERABILĂ

Sursele de energie regenerabile sunt considerate ca o alternativă viabilă pentru sistemele convenţionale de alimentare cu energie. În România, ca şi în multe ţări, modernizarea reţelei electrice se concentrează pe eforturile naţionale privind creşterea eficienţei energetice, tranziţia spre surse de energie regenerabile, reducerea gazelor cu efect de seră şi construirea unei economii durabile ce asigură prosperitatea pentru generaţiile actuale şi următoare. Această lucrare oferă soluţii privind conectarea la reţea a parcurilor eoliene şi a sistemelor fotoelectrice, metodele de îmbunătăţire a calităţii energiei, precum şi dezvoltarea sistemelor hibride bazate pe surse de energie regenerabile.

Lucrarea cuprinde şapte capitole, structurate astfel:Capitolul 1 Aspecte generaleCapitolul 2 Surse de energie regenerabilă Capitolul 3 Condiţii de racordare la reţeaua electrică a instalaţiilor de generare distribuităCapitolul 4 Instalaţii eoliene Capitolul 5 Interacţiunea grupurilor eoliene cu reţeaua electrică localăCapitolul 6 Instalaţii fotoelectrice Capitolul 7 Sisteme hibride bazate pe surse de energie regenerabile

Preţ: 35 lei + TVA 9%

Editura STANDARDIZAREA vă recomandă:

30

Ziua Mondială a Standardizării 2012. Concurs de afişeUn concurs deschis tuturor a fost lansat de curând pentru crearea afişului Zilei Mondiale a Standardizării, care va avea loc pe 14 octombrie 2012, cu tema: Cu mai puţine deşeuri şi rezultate mai bune – Standardele sporesc ef icacitatea.

Concursul este organizat de Organizaţia de Cooperare Mondială în Dome-niul Standardizării (WSC), formată din Comisia Electrotehnică Internaţio-nală (CEI), Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) şi Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (UIT).

Autorul celui mai bun afiş va fi recompensat cu un premiu de 1 500 de franci elveţieni, iar cei trei finalişti vor primi fiecare câte 500 de franci elveţieni.

Pentru a participa, candidaţii vor trebui să trimită proiectul afişului în format .jpg sau .png la adresa de e-mail [email protected] înainte de 10 mai 2012, ultimul termen.

Reprezentanţi ai CEI, ISO şi UIT vor alege finaliştii. O primă selecţie de afişe va fi publicată pe site-ul WSC, iar publicul va fi invitat să desemneze creaţiile câştigătoare. Votul va avea loc între 14 şi 18 mai, iar numele laurea-ţilor vor fi comunicate la scurt timp. Este posibil să se urmărească concursul internaţional de afişe dedicat Zilei Mondiale a Standardizării pe Twitter şi pe Facebook.

Partenerii WSC declară: „Concursul va constitui ocazia de a alimenta o dezbatere bogată cu privire la aportul standardelor la creşterea eficacităţii, încurajând spiritul de deschidere şi dialogul cu publicul. Suntem nerăbdători să vedem creaţiile dvs. originale !”

Pentru a ajuta concurenţii, site-ul WSC pune la dispoziţie diverse resurse precum:

Tema Zilei Mondiale a Standardizării;Exemple de afişe precedente ale Zilei Mondiale a Standardizării;Specificaţii pentru afişul 2012.

Orice întrebare referitoare la concurs trebuie trimisă la [email protected], Twitter sau Facebook.

Organizaţia de Cooperare Mondială în Domeniul Standardizării a fost creată în 2001 pentru a consolida şi a face să progre-seze sistemele de standarde internaţionale bazate pe consens, cu aplicare voluntară ale CEI, ISO şi UIT. În fiecare an, pe data de 14 octombrie, membrii CEI, ISO şi UIT sărbătoresc Ziua Mondială a Standardizării, prilej pentru a aduce un omagiu miilor de experţi din întreaga lume care elaborează acorduri tehnice publicate sub formă de standarde internaţionale.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO nr. 1517/2012


Ionizarea alimentelorUn nou standard ISO specifică cerinţele tehnice de vârf în domeniul tratării prin ionizare a alimentelor, procedeu utilizat curent pentru îmbunătăţirea ca-lităţii şi siguranţei procesului de transformare a alimentelor. Acest standard va fi util fabricanţilor, operatorilor care efectuează iradierea, autorităţilor de reglementare, clienţilor şi consumatorilor. Standardul ISO 14470:2011, Ionizarea alimentelor. Cerinţe pentru elaborarea, validarea şi controlul de rutină al procedeului de iradiere care utilizează radiaţia ionizantă în tratarea alimentelor, stabileşte nu numai cerinţele, ci şi liniile di-rectoare, pentru a asigura respectarea lor.Iradierea alimentelor este un procedeu care constă în a expune alimentele unei radiaţii ionizante, pentru a îmbunătăţi siguranţa şi calitatea lor. Ea este destinată a fi utilizată doar la alimentele produse prin respectarea principiilor de bune practici de fabricaţie (BPF). Iradierea alimentelor poate fi utilizată pentru diferite obiective, în mod deosebit controlul microorganismelor şi al paraziţilor patogeni, reducerea numărului de microorganisme contaminante, inhibiţia germinării bulbilor, tuberculilor şi rădăcinilor, prelungirea duratei de conservare a produselor sau tratarea fitosanitară.

Principalele obiective ale ISO 14470:2011 sunt următoarele:

Furnizarea, pentru iradierea alimentelor, a unor cerinţe conforme cu standardele şi practicile actuale;Oferirea de informaţii care permit realizarea unui acord tehnic între client şi operatorul care efectuează iradierea;Stabilirea unui sistem de documentare pentru a susţine controalele procesului de iradiere a alimentelor.

Mariana Funes şi Noelia Antonuccio, cele două şefe de proiect al comitetului care a elaborat standardul, au declarat: „ISO 14470 va consolida încrederea şi transparenţa între diferitele părţi interesate, care intervin în sectorul alimentar şi va permite o mai bună informare a autorităţilor de reglementare şi a reprezentanţilor consumatorilor cu privire la produse şi facilitarea alegerii”.

Standardul ISO 14470:2011, Ionizarea alimentelor. Cerinţe pentru elaborarea, validarea şi controlul de rutină al procedeului de iradiere care utilizează radiaţia ionizantă în tratarea alimentelor, a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 34, Produse ali-mentare. El poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.


Editura STANDARDIZAREAEDITURA STANDARDIZAREA asigură INFORMAŢIA ştiinţifică şi tehnică furnizată prin intermediul standardelor naţionale, euro-pene şi internaţionale, valorificată prin realizarea de produse derivate din standarde şi reglementări tehnice.

În această etapă de virtualizare a bibliotecilor prin utilizarea suporturilor informaţionale electronice, EDITURA vă oferă sursele de informaţii şi pe CD-ROM, alături de standarde naţionale, europene şi internaţionale.

EDITURA STANDARDIZAREA este recunoscută de către Cod 320.

Oferta Editurii STANDARDIZAREA o găsiţi în Catalogul Editurii Standardizarea şi pe site-ul editurii.

Tel: 021/316.99.74E-mail: [email protected]

EdituraSTANDARDIZAREA

Catalog

www.standardizarea.ro

32

Protecţia informaţiilor personale în domeniul sănătăţii

ISO a publicat o nouă specificaţie tehnică pentru o protecţie mai bună a in-formaţiilor personale în domeniul sănătăţii, tratate, arhivate şi transmise prin mijloace electronice, în vederea utilizării lor de către medici şi de alţi profesi-onişti din domeniul sănătăţii. Specificaţia ISO/TS 14265:2011, Informatică în domeniul sănătăţii. Clasificarea necesităţilor pentru tratarea informaţi-ilor personale în domeniul sănătăţii, stabileşte un sistem de categorii de înalt nivel al necesităţilor pentru care pot fi tratate aceste informaţii.

Dosarele electronice în domeniul sănătăţii (DES) sunt tot mai mult utilizate. Ele implică culegerea sistematică de informaţii referitoare la sănătatea paci-enţilor sau a populaţiilor – informaţii care pot privi mai ales sănătatea fizică sau mentală a unui individ sau îngrijirile medicale.

Ca regulă generală, aceste informaţii sunt compilate de către personalul care acordă îngrijirile medicale la preluarea pacientului, pentru a fi utilizate apoi la aplicarea în timp a tratamentului corespunzător. Se poate întâmpla ca unele informaţii conţinute în aceste dosare să trebuiască cunoscute şi utilizate de o unitate de acordare a îngrijirilor medicale – un spital, de exemplu, pentru a îmbunătăţi managementul serviciilor sale şi a le securiza mai bine, dar şi în alte scopuri – sănătate publică, învăţământ sau cercetare.

În anumite cazuri, aceste informaţii trebuie să fie împărtăşite – de exemplu, între spital şi medicul care tratează de obicei pacientul. Pentru probleme de ordin etic şi juridic, trebuie ca utilizarea acestor date să se limiteze doar la ne-

cesităţile pentru care ele au fost colectate sau create. Până acum, niciun standard nu enunţa eventualele categorii de necesităţi care justificau utilizarea informaţiilor în domeniul sănătăţii.

ISO/TS 14265:2011 furnizează un cadru pentru clasificarea diferitelor necesităţi specifice în funcţie de domenii distincte (unităţi de acordare a îngrijirilor medicale, autorităţi sanitare regionale şi jurisdicţii). Obiectivul este să se faciliteze manage-mentul sistematic al informaţiilor la acordarea îngrijirilor medicale, precum şi comunicarea DES către unităţile de acordare a îngrijirilor medicale şi de la o jurisdicţie la alta.

Elaine Sawatsky şi Dipak Kalra, şefi de proiect al comitetului care a elaborat această specificaţie, au afirmat: „Această activitate importantă este de acum înainte disponibilă pentru a ajuta unităţile de acordare a îngrijirilor medicale să stăpânească mai bine managementul informaţiilor în domeniul sănătăţii pe care le deţin şi să facă astfel încât acestea să fie utilizate în mod corespunzător şi consecvent”.

Specificaţia tehnică ISO/TS 14265:2011, Informatică în domeniul sănătăţii. Clasif icarea necesităţilor pentru tratarea informa-ţiilor personale în domeniul sănătăţii, a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 215, Informatică în domeniul sănătăţii. Ea poate fi achiziţionată de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.



Standardele – În slujba inovaţiei

Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) a publicat de curând o nouă broşură care oferă o vedere de ansamblu asupra modului în care stan-dardele cu privire la tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) pot servi ca forţă pentru obţinerea de rezultate pozitive. Această broşură concisă se con-centrează asupra activităţii realizate de către comitetul tehnic mixt al ISO şi al Comisiei Electrotehnice Internaţionale (CEI), ISO/CEI JTC 1, Tehnologia informaţiei.

Tehnologia informaţiei şi a comunicării este omniprezentă în activitatea eco-nomică şi în viaţa cotidiană a unei bune părţi a populaţiei mondiale (comerţ, industrie, administraţie, educaţie, aspecte umanitare). Componentă esenţi-ală a dezvoltării economice, ea contribuie la creşterea numărului locurilor de muncă. Eficacitatea şi dezvoltarea sectorului TIC sunt determinate de aptitu-dinea componentelor de a fi interoperabile.

Această broşură de 24 de pagini, intitulată O forţă în slujba inovaţiei în TIC – Standardele comitetului tehnic mixt ISO/CEI JTC 1, Tehnologia informaţiei, arată în ce măsură standardele cu privire la TIC, elaborate de ISO/CEI JTC 1, sunt esenţiale pentru interoperabilitatea a numeroase com-ponente şi produse ale diferiţilor fabricanţi.

Se explică că: „Cu cele 2 400 de standarde şi documente asociate elabo-rate de peste 2 000 de experţi ai organismelor naţionale din lumea întreagă, ISO/CEI JTC 1 oferă pieţei soluţii inovatoare şi cele mai bune practici. Standardele sale oferă avantaje tuturor părţilor inte-resate ale societăţii: persoane particulare, întreprinderi şi guverne”.

Avantajele pentru persoane particulare:

O mai mare libertate de alegere şi costuri reduse: utilizarea de standarde pentru facilitatea alegerii între mai multe sisteme •stimulează concurenţa între fabricanţi şi prestatorii de servicii.

Avantaje pentru întreprinderi:

Economii la scară largă: datorită standardizării, industria poate atinge mai rapid o masă critică şi rentabiliza cercetarea şi •dezvoltarea. Iniţiativele de standardizare internaţională pot deschide piaţa mondială;O mai mare încredere a consumatorilor în produsele şi serviciile cumpărate de la întreprinderi care respectă standardele •internaţionale;Vânzări mai multe: clienţii sunt atraşi de produse adaptabile şi interoperabile.•

Avantaje pentru guverne:

Un instrument pentru desfăşurarea iniţiativelor politice:

Standardele TIC sunt esenţiale pentru dezvoltarea de aplicaţii interoperabile, care sunt importante pentru dezvoltarea •economică viitoare;Standardele TIC oferă criterii pentru a judeca dosarele de cereri de ofertă. Graţie standardelor internaţionale, cumpă-•rătorii nu mai sunt „prizonierii” unei platforme proprietare unice. În cursul ultimilor 25 de ani, ISO/CEI JTC 1 a rea-lizat standarde foarte utile şi pertinente, mai ales pentru multimedia (de exemplu, MPEG), cartele cu circuite integrate („cartele inteligente”), securitatea TIC, limbaje de interogare a bazelor de date şi de programare, precum şi seturi de caractere.

În broşură sunt prezentate cinci exemple ale celor mai recente soluţii TIC inovatoare şi interoperabile, concepute de ISO/CEI JTC 1, care oferă avantaje considerabile întreprinderilor, dar şi clienţilor TIC:

Cartele inteligente;•Coduri de bare şi RFID;•Securitatea informaţiei;•

34

Biometrie;•Calculare în nor (calcul în Internet – cloud computing).•

Broşura prezintă, de asemenea, realizări noi, orientarea viitoare a lucrărilor JTC 1 şi modul său de a aborda accesibilitatea, precum şi o serie de liste cu: statele participante la JTC 1, organizaţiile autorizate să supună specificaţii disponibile pentru public (PAS) şi parteneriate cu organizaţiile de legătură.

Broşura O forţă în slujba inovaţiei în TIC. Standardele comitetului tehnic mixt ISO/CEI JTC 1, Tehnologia informaţiei, format A4, este disponibilă în franceză (ISBN 978-92-67-20558-8) şi în engleză (ISBN 978-92-67-10558-1) şi poate fi procurată de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88. De asemenea, broşura poate fi descărcată gratuit sub formă de fişier PDF de pe site-ul ISO.


Editura STANDARDIZAREA vă recomandă:

INSTALAŢII ELECTRICE PENTRU ILUMINAT DE SIGURANŢĂ/URGENŢĂ. SURSE DE ALIMENTARE. COD DE BUNĂ PRACTICĂ

Această lucrare constituie un ghid care prezintă reguli pentru documentele de amplasare şi de instalare a instalaţiilor electrice pentru iluminatul de siguranţă/urgenţă, care servesc ca bază pentru următoarele activităţi: instalarea de conducte,

tuburi, jgheaburi, pozarea conductoarelor şi a cablurilor, amplasarea şi interconectarea echipamentelor, controlul instalării etc.

Lucrarea cuprinde două secţiuni şi anexe.

Secţiunea 1: Iluminatul de siguranţă/urgenţă, conţine o selecţie de prevederi din standardele SR EN 1838:2003, Aplicaţii ale iluminatului. Iluminatul de siguranţă şi SR EN 50172:2004, Sisteme pentru iluminatul de securitate, cum ar fi: condiţii tehnice pentru sistemele de iluminat de siguranţă/urgenţă instalate în clădiri şi zone unde astfel de

sisteme sunt cerute (aceste condiţii se aplică, în special zonelor destinate publicului sau lucrătorilor), precum şi prescripţii pentru semnalizarea şi iluminatul de securitate ale căilor de evacuare, în cazul defectării alimentării normale şi condiţiile minime pentru iluminatul de securitate în funcţie de mărimea şi utilizarea locurilor.

Aceste prescripţii şi condiţii nu se referă la locuinţele private, ci se aplică la căile de circulaţie comună din imobilele de locuinţe cu mai multe etaje; se aplică de asemenea, iluminatului de înlocuire în cazul în care acesta este utilizat ca iluminat de securitate.

Secţiunea 2: Surse de alimentare pentru instalaţii de securitate, conţine o selecţie de prevederi din standardul SR CEI 60364-5-55:2005/A1:2005, Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Alte echipamente, care se aplică instalaţiilor de joasă tensiune şi de foarte joasă tensiune, care cuprind grupuri generatoare destinate alimentării, în mod continuu sau ocazional, a instalaţiei în întregime sau a unei părţi a ei. Prescripţiile se referă la instalaţiile cu următoarele moduri de alimentare: alimentarea unei instalaţii nelegată la reţeaua de distribuţie publică, alimentarea unei instalaţii care înlocuieşte reţeaua de distribuţie publică, alimentarea unei instalaţii în paralel cu reţeaua de distribuţie publică, precum şi o combinaţie între aceste alimentări.

Lucrarea abordează, în anexe, aspecte referitoare la cerinţe de iluminat normal pentru zone interioare, sarcini şi activităţi, precum şi la prevederi pentru următoarele tipuri de echipamente: baterii de acumulatoare pentru corpuri de iluminat de siguranţă, sisteme de alimentare pentru iluminatul de siguranţă, surse de alimentare neîntreruptibile (UPS), corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguranţă etc.

Autori: Vasile Râmniceanu, Nicolae Golovanov, Petru Postolache, Cornel Toader, Sorin Stoica, Ovidiu Triandafil, Nicolae Geambaşu

Deveniţi membru ASRO ACUM!Asociaţia de Standardizare din România este conform legii singurul organism autorizat din ţară care vă poate oferi standardele europene adoptate în ultima perioadă în număr foarte mare (17 613) precum şi standarde-le române originale sau cele internaţionale ISO, CEI adoptate, aflate în colecţia naţională de standarde, care, în acest moment, are 28 000 de standarde în vigoare.

Indiferent de mărimea companiei dvs., asiguraţi-vă că standardele îşi joacă importantul lor rol în succesul afacerii pe care o deţineţi.

Procuraţi-vă din timp standardele necesare activităţii dumneavoastră! Noi vă ajutăm să o faceţi în condiţii avantajoase.

ACUM vă este oferită oportunitatea de a deveni membru ASRO, care vă aduce numeroase avantaje financiare.

Cu numai 1500 Lei, cotizaţia anuală, membrii beneficiază de următoarele reduceri şi gratuităţi:

GRATUIT, veţi primi principalele publicaţii din domeniul standardizării: Abonament la revista Standardizarea; Abonament la Buletinul Standardizării; InfoStandard monopost fără actualizare.

Alte facilităţi:

25% din preţul abonamentului la standardele române; 25% din tariful perceput certificării produselor dvs; 10% din tariful cursurilor organizate de ASRO;GRATUIT, beneficiaţi de instruirea responsabilului cu standardizarea din firma dvs.

Consultaţi site-ul ASRO www.asro.ro pentru informaţii suplimentare.

Contactaţi-ne ACUM pentru a beneficia şi dvs. cât mai repede de toate avantajele de care se bucură membrii ASRO!

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro

Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei.

Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus.Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standar-de pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agri-cultură, standarde fundamentale, produse

de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi pro-tecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informa-ţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 163 membriNumăr de comitete tehnice: 224Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 19 203

CEI – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standar-de pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehni-că, electronică, inginerie electrică), sisteme

de certificare şi acreditare.Număr de membri: 81 membri, 83 asociaţiNumăr de comitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 146

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 191 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în dome-niul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde fundamentale,

produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, me-diu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 32 membri, 18 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 307Număr de documente de standardizare în vigoare: 14 498

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în dome-niul electric (standarde generale în elec-

trotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 32 membri, 12 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 75Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 529

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunica-

ţiilor şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 700 din 60 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de documente de standardizare în vigoare: 21 343

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/317 25 14, 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 77 26Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Organismele de Certificare: Tel: 021/313 55 16; Tel/Fax: 021/316 77 28Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74; 021/316 59 12Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© ASRO 2012

Date post:	31-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

Aprilie 2012 Standardizarea 2012 web.pdf · entului şi dacă codul pentru satisfacţia clientului...

Documents