Apostol Ache

I Prezentare generală

I1 Destinaţia și condiţii impuse

Sistemul de fracircnare foloseşte laa reducerea vitezei automobilului pacircnă la o valoare dorită sau chiar pacircnă la oprirea

luib imobilizarea automobilului icircn staţionare pe un drum orizontal sau icircn pantăc menţinerea constantă a vitezei automobilului icircn cazul coboracircrii unor pante lungi

Eficacitatea sistemului de fracircnare asigură punerea icircn valoare a performanţelor de viteză a automobilului Icircn practică eficienţa fracircnelor se apreciază după distanţa icircn care se opreşte un automobil avacircnd o anumită viteză Sistemul de fracircnare permite realizarea unor deceleraţii maxime de 6-65 ms2 pentru autoturisme şi de 6 ms2 pentru autocamioane şi autobuz Un sistem de fracircnare trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii

să asigure o fracircnare bună să asigure imobilizarea automobilului icircn pantă să fie capabil de anumite deceleraţii impuse fracircnarea să fie progresivă fără şocuri sau să necesite din partea conducătorului un

efort prea mare efortul aplicat la mecanismul sistemului de fracircnare să fie proporţional cu

deceleraţia pentru a permite conducătorului să obţină intensitatea dorită a fracircnării

forţa de fracircnare să acţioneze icircn ambele sensuri de mişcare a automobilului fracircnarea să nu se facă decacirct la intervenţia conducătorului să asigure evacuarea căldurii care ia naştere icircn timpul fracircnării să se regleze uşor sau chiar icircn mod automat să aibă o construcţie simplă şi uşor de icircntreţinut

Clasificarea sistemelor de fracircnare Sistemele de fracircnare după rolul pe care icircl au se clasifică icircn

a sistemul principal de fracircnare icircntacirclnit şi sub denumirea de fracircnă principală sau de serviciu care se utilizează la reducerea vitezei de deplasare sau la oprirea automobilului Datorită acţionării de obicei prin apăsarea unei pedale cu piciorul se mai uneşte şi fracircna de picior

b sistemul staţionar de fracircnare sau fracircna de staţionare care are rolul de a menţine automobilul imobilizat pe o pantă icircn absenţa conducătorului un timp nelimitat sau suplineşte sistemul principal icircn cazul defectării acestuia Datorită acţionării manuale se mai numeşte şi fracircna de macircnă Fracircna de staţionare trebuie să aibă un mecanism de acţionare propriu independent de cel al fracircnei principale Deceleraţia recomandată pentru fracircna de staţionare trebuie să fie egală cu cel puţin 30 din deceleraţia fracircnei principale Icircn general fracircna de staţionare preia şi rolul fracircnei de siguranţă

c sistemul suplimentar de fracircnare sau dispozitivul de icircncetinire care are rolul de a menţine constantă viteza automobilului la coboracircrea unei pante lungi fără utilizarea celorlalte sisteme de fracircnare Acest sistem de fracircnare se utilizează icircn cazul automobilelor cu mase mari sau destinate special să lucreze icircn regiuni de

1

munte contribuind la micşorarea uzurii fracircnei principale şi la sporirea securităţii circulaţiei

Sistemul de fracircnare se compune din fracircnele propriu-zise şi mecanismul de acţionare a fracircnelor Fracircnarea poate fi de mai multe feluri şi anume- după locul unde este creat momentul de fracircnare se deosebesc fracircne pe roţi şi fracircne pe transmisie- după forma piesei care se roteşte fracircnele propriu-zise pot fi cu tambur cu disc şi combinate- după forma pieselor care produc fracircnarea se deosebesc fracircne cu saboţi fracircne cu bandă şi fracircne cu discuri- după tipul mecanismului de acţionare fracircnele pot fi cu acţionare directă pentru fracircnare folosindu-se efortul conducătorului cu servoacţionare efortul conducătorului folosindu-se numai pentru comanda unui agent exterior care produce forţa necesară fracircnării cu acţionare mixtă pentru fracircnare folosindu-se atacirct forţa conducătorului cacirct şi forţa dată de servomecanism

I2 Fracircnele cu tambur şi saboţi interiori Părţile componente şi principiul de funcţionare Datorită simplităţii lor fracircnele cu tambur şi saboţi interiori sunt foarte răspacircndite la automobile Icircn figura 1(anexa 1) este reprezentată schema de principiu a fracircnei cu tambur şi saboţi interiori a unei roţi Solidar cu roata 1 icircncărcată cu sarcina G1 se află tamburul 2 care se roteşte icircn sensul indicat pe figură cu viteza unghiulară ω Saboţii 3 sunt articulaţi icircn punctele 4 pe talerul fracircnei care nu se roteşte cu roata fiind fix La apăsarea pedalei 7 cama 6 prin intermediul pacircrghiei 8 se roteşte şi apasă saboţii asupra tamburului 2 icircn această situaţie icircntre tamburi şi saboţi apar forţe de frecare ce vor da naştere la un moment de fracircnare Mf care se opune mişcării automobilului Sub acţiunea momentului Mf icircn zona de contact a roţii cu drumul ia naştere reacţiunea Fr icircndreptată icircn sens opus mişcării Tot icircn zona de contact apare reacţiunea verticală a drumului Zr Icircn timpul fracircnării datorită frecării ce ia naştere icircntre tambur şi garniturile de frecare ale saboţilor energia cinetică a automobilului se transformă icircn căldură Icircn momentul opririi apăsării asupra pedalei arcul 5 readuce saboţii icircn poziţia iniţială iar fracircnarea icircncetează Tipuri de saboţi utilizaţi la fracircnele cu tambur Sabotul primar şi sabotul secundar Icircn figura 1 (anexa 1) sunt reprezentate forţele care

acţionează asupra unei fracircne cu doi saboţi simetrici articulate la un punct comun fix 3 icircn

timpul fracircnării saboţii apasă pe tamburul 4 cu forţa S care determină reacţiunile N1 şi N2

dacă tamburul se roteşte cu viteza unghiulară ω forţele N1 şi N2 ce apasă asupra

suprafeţelor de frecare vor da naştere la două forţe de frecare F1 şi F2 care pentru saboţi

au sensul din figură iar pentru tambur sensul invers

Pentru simplificare se consideră că atacirct reacţiunile normale N1 şi N2 cacirct şi forţele de frecare F1 şi F2 sunt aplicate la jumătatea suprafeţelor de frecare

2

Icircn raport cu punctul de fixare al sabotului forţa de frecare F1 va da naştere la un moment M1= F1 timesb de acelaşi sens ca şi momentul dat de forţa S mărind icircn felul acesta apăsarea sabotului 1 pe tamburul roţii Rezultă deci că pentru sabotul 1 frecarea cu tamburul are tendinţa de a deschide acest sabot făcacircndu-l să apese pe tambur mai mult decacirct apăsarea datorită forţei S Sabotul 1 capătă deci un efect de autoamplificare (autofracircnare) care icircl face să mărească efectul de fracircnare corespunzător forţei S Faţă de punctul de articulaţie al sabotului 2 forţa F2 dă un moment M2 =F2 timesb de sens contrar momentului dat de forţa S micşoracircnd apăsarea sabotului pe tamburul roţii şi reducacircnd astfel efectul de fracircnare corespunzător forţei S Efectul de autoamplificare duce la mărirea forţei N1 icircn comparaţie cu N2 deci şi lui F1

faţă de F2 pentru aceeaşi apăsare S a saboţilor Datorită acestui fapt la mersul corespunzător sensului indicat de săgeata din figură sabotul 1 se va uza mai mult decacirct sabotul 2 Dacă se schimbă sensul de rotaţie fenomenul se va petrece invers Sabotul care apasă mai mult asupra tamburului se icircntacirclneşte sub denumirea de sabot primar iar celălalt sabot secundar Pentru a egaliza uzurile la cei doi saboţi se folosesc diverse soluţii constructive ca forţe de apăsare mai mici sau garnituri de frecare de dimensiuni mai mari la sabotul primar faţă de cel secundar Sabotul articulat şi sabotul flotant Icircn funcţie de natura şi tipul reazemului saboţilor fracircnele cu tambur şi saboţi interiori pot fi cu sabot articulaţi şi cu saboţi flotanţi Icircn cazul sabotului articulat apropierea acestuia de tambur se realizează prin rotirea icircn jurul unui punct fix Sabotul flotant se apropie de tambur printr-o mişcare compusă dintr-o rotaţie şi o translaţie Tipuri uzuale de fracircne cu tambur şi saboţi interiori Fracircna simplex Această fracircnă are icircn compunere un sabot primar şi unul secundar care pot fi articulaţi sau flotanţi Icircn figura 2a (anexa 2) este reprezentată fracircna simplex la care ambii saboţi 1 şi 2 sunt articulate icircn reazămele 2 Indiferent de sensul de rotaţie unul din saboţi apasă mai mult asupra tamburului 6 Excentricele 4 şi 5 servesc la reglarea locului dintre saboţi şi tambur Saboţii sunt apăsaţi pe tambur cu forţe egale S produse de acţiunea lichidului sub presiune asupra pistonaşelor ce se găsesc icircn cilindrul 7 Icircn figura 2b (anexa 2) acţionarea saboţilor 1 şi 2 se face prin intermediul camei 4 cu forţele S1 şi S2 Icircn figura 2c (anexa 2) este reprezentată fracircna simplex la care ambii saboţi 4 şi 5 sunt articulaţi la un punct comun fix 3 prin intermediul a două pacircrghii articulate oscilante 1 şi 2 Icircn acest caz icircn timpul funcţionării capetele interioare ale saboţilor ocupă poziţia icircn care icircntreaga lungime apasă pe tamburul 6 producacircndu-se o uzare mai uniformă Icircn figura 4 (anexa 4) este reprezentată construcţia fracircnei simplex cu saboţi flotanţi cu acţionare hidraulică utilizată la puntea spate a autoturismelor Dacia Fracircna duplex- are icircn compunere doi saboţi primari care pot lucra ca doi saboţi la rotaţia icircntr-un singur sens icircn ambele sensuri Icircn figura 3a (anexa 3) este reprezentată fracircna duplex la care ambii saboţi 1 şi 2 au cacircte un dispozitiv de acţionare pistonul cilindrului 4 pentru sabotul 1 şi pistonul cilindrului 3 pentru sabotul 2 De asemenea fiecare sabot are un punct de articulaţie propriu ( 5 şi 60) La această soluţie sensul momentului forţelor de frecare coincide cu sensul momentelor forţelor de acţionare ceea ce face ca fracircna să fie echilibrată şi uzura garniturilor de frecare să fie egală Icircn acelaşi timp momentul de

3

fracircnare este mai mare decacirct soluţiile anterioare deoarece ambii saboţi lucrează cu efect de autoamplificare Icircn schimb la rotirea icircn sens invers a roţii momentul se reduce mult datorită faptului că ambii saboţi devin secundari Jocul dintre saboţi şi tamburul 9 se reglează cu ajutorul excentricelor 7 şi 8 Fracircna duo-duplex prezintă particularitatea că ambii saboţi lucrează cu efect de autoamplificare ( ca saboţi primari) indiferent de sensul de rotaţie Fracircna servo (anexa 4) Fracircna servo sau fracircna cu amplificare are doi saboţi primari sabotul posterior fiind acţionat de sabotul anterior Datorită forţelor de frecare dintre sabotul anterior şi tambur forţa de acţionare a sabotului posterior este mai mare icircn comparaţie cu forţa de acţionare a sabotului anterior Icircn acest fel momentul de fracircnare se măreşte substanţial Icircn cazul icircn care saboţii sunt primari numai la sensul icircnainte fracircna poartă denumirea de uni-servo iar icircn cazul icircn care saboţii sunt primari pentru ambele sensuri de mers fracircna este icircntacirclnită sub numele de duo-servo Fracircna servo este utilizată la unele autoturisme de capacitate cilindrică mare deoarece cu o forţă nu prea mare la pedală asigură un moment de fracircnare mare fără un servomecanism auxiliar Fracircna duo-servo se caracterizează prin faptul că fiecare sabot icircl acţionează pe celălalt cu efect de servo acţiune icircn funcţie de sensul de rotaţie ambii saboţi lucracircnd ca saboţi primari Saboţii 3 şi 4 sunt legaţi icircn serie şi acţionaţi de un cilindru hidraulic La fracircnare saboţii se deplasează icircn sensul de rotaţie pacircnă cacircnd unul dintre ei ajunge la capătul superior icircn opritorul 2 Icircn funcţie de sensul de rotaţie sabotul 3 acţionează sabotul 4 prin intermediul dispozitivului de reglare sau 8 sau sabotul 4 acţionează sabotul 3

I3 Fracircnele cu disc

Extinderea utilizării fracircnelor cu disc la automobile se explică prin numeroasele avantaje pe care le prezintă icircn raport cu fracircnele cu tambur cele mai importante fiind posibilitatea măririi suprafețelor garniturilor de frecare distribuția uniformă a presiunii pe suprafețele de frecare și drept consecință uzarea uniformă a garniturilor și necesitatea reglării mai mare a fracircnei suprafață mare de răcire și condiții bune pentru evacuarea căldurii stabilitate icircn funcționare la temperaturi joase și ridicate echilibrarea forțelor axiale și lipsa forțelor radiale posibilitatea funcționării cu jocuri mici icircntre suprafețele de frecare ceea ce permite să se reducă timpul de intrare icircn funcțiune a fracircnei icircnlocuirea ușoară a garniturilor de frecare realizează reglarea automată a jocului dintre suprafețele de frecare printr-o construcție mai simplă nu produc zgomot icircn timpul fracircnării Fracircnele cu disc pot fi de tip deschis sau icircnchis Cele de tip deschis se utilizează mai ales la autoturisme pe cacircnd cele de tip icircnchis icircn special la autocamioane și autobuze Fracircna cu disc deschisă (anexa 5) este compusă din discul 2 montat pe butucul roții 3 și din cadrul (suportul) 5 icircn care se găsesc pistoanele prevăzute cu garniturile de fricțiune 1 Cadrul monobloc se montează flotant sau fix de talerul fracircnei Icircn cazul de față cadrul este fixat rigid și prevăzut cu doi cilindri de acționare

4

Această fracircnă datorită faptului că discul se dilată puțin icircn planul axial permite ca jocul dintre disc și garniturile de fricțiune să fie menținut la valori mai mici decacirct la fracircnele cu tambur Icircn general fracircnele cu disc deschise nu posedă efect servo și prin urmare au o eficacitate slabă Unele fracircne cu disc deschise pot asigura un anumit efect servo care este menținut icircnsă la valori moderate Fracircna cu disc icircnchisă față de fracircna cu disc deschisă prezintă avantajul unei bune protejări icircmpotriva pătrunderii apei și murdăriei putacircnd fi ușor ermetizată Aceste fracircne pot fi cu sau fără efect servo Fracircnele cu disc icircnchise avacircnd suprafețele de fricțiune foarte mari prezintă avantajul unei uzări foarte reduse datorită lucrului mecanic specific de frecare foarte mic De asemenea regimul termic este mai scăzut decacirct la o fracircnă cu saboți echivalentă din punctul de vedere al performanțelor

I52 Acţionarea hidraulică a fracircnelor

II1 Prezentare generală

Fracircna hidrodinamică sau retarder ndash acest tip de fracircnă are faţă de celelalte sisteme de fracircnare cea mai mare putere specifică de fracircnare Fracircna hidrodinamică formată numai din pompă şi din stator constituie fracircna hidraulică care funcţionează ca un hidroambreaj la care turbina este blocată Energia de fracircnare transformată icircn energie calorică icircnmagazinată icircn ulei poate fi uşor evacuată prin trecerea uleiului prin schimbătoare de căldură La viteze foarte reduse fracircnarea hidrodinamică nu este eficientă decacirct dacă se măreşte diametrul rotorului sau se dublează numărul rotoarelor La autocamioane de regulă retarderul este integrat transmisiei automate deşi uneori este folosit ca element separat Icircn general retarderele se montează la ieşirea din cutia de viteze statorul fiind montat pe carterul cutiei de viteze statorul fiind montat pe carterul cutii de viteze iar pompa pe arborele secundar al acesteia Fracircna electromagnetică ndash se recomandă pentru automobilele şi auto trenurile cu masă mare mai ales dacă instalaţia electrică a acestora include un generator de curent alternativ De asemenea fracircna electromagnetică se utilizează şi la punţile remorcilor sau semiremorcilor cu sarcină utilă mare Acţionarea acestor dispozitive este simplă şi poate fi automatizată Fracircnele electromagnetice mai răspacircndite sunt de două tipuri

cu indusul sub formă de disc cu indusul sub formă de tambur (clopot)

Exemplu se prezintă fracircna electromagnetică a firmei Telma statorul constă din două plăci de oţel ambutisate fixate icircntre ele şi montate pe suporţi elastici pe cadrul automobilului Pe ambele părţi ale statorului sunt montate cacircte opt icircnfăşurări Rotorul (indusul) cuplat la arborele transmisiei este constituit din două discuri din oţel moale cu nervuri pe suprafaţa exterioară pentru o răcire mai bună Acestea sunt fixate pe un butuc montat pe doi rulmenţi cu role Cu cacirct este mai redus jocul dintre indus şi polii electromagneţilor cu atacirct este mai mare momentul de fracircnare

5

Mărirea jocului este de 15-200 mm fiind determinată de pericolul atingerii polilor electromagneţilor din cauza dilatării discurilor prin icircncălzire Deceleraţia care se obţine poate fi modificată prin varierea curentului din icircnfăşurări de la bateria automobilului Cu ajutorul unui icircntrerupător cu patru poziţii se modifică cuplul de fracircnare obţinacircnd deceleraţii de la 05 ms2 la 15 ms2 la o viteză a automobilului de 30 kmh Acţionarea icircntrerupătorului se face manual sau de la pedala fracircnei de serviciu

II2 Acţionarea hidraulică a fracircnelor

Icircn prezent la automobile acţionarea hidraulică a fracircnelor este cea mai răspacircndită datorită următoarelor avantaje repartizarea efortului de fracircnare icircntre punţi proporţional cu greutatea ce le revine se realizează foarte uşor repartizarea uniformă a presiunii pe saboţi randament ridicat construcţie simplă şi uşor de icircntreţinut Principiul de funcţionare se bazează pe transmiterea forţei de acţionare exercitată de conducător asupra pedalei lichidului icircnchis icircn instalaţia sistemului şi folosirea presiunii dezvoltate icircn masa lichidului pentru acţionarea cilindrilor de fracircnă Sistemele de acţionare hidraulică pot fi cu un circuit (Dacia 1310) sau cu un circuit dublu ( Dacia 1310 Oltcit) Icircn figura 5 (anexă) este reprezentată schema unui sistem de acţionare hidraulică a fracircnelor cu un circuit simplu La apăsarea pedalei 13 prin tija 10 acţionează pistonului 9 al pompei centrale 7 creacircnd presiune asupra lichidului acesta este trimis prin conductele 5 şi 11 la etrierele 17 care prin cele două plăcuţe cu garnituri de fricţiune fracircnează discurile 16 Totodată prin supapa de refulare a supapei duble din pompa centrală 7 este trimis lichid cu presiune prin conducta 8 la limitatorul de presiune 15 de unde prin cele două ramificaţii ajunge la cilindrii receptori 6 Aceştia prin cele două pistonaşe 4 acţionează saboţii cu garnituri de fricţiune 2 fracircnacircnd tamburii La defracircnare inelele de cauciuc de pe pistoanele etrierilor ( care se deformează la fracircnare) se icircndreaptă şi readuc pistoanele icircn poziţie iniţială iar lichidul revine prin conductele 5 şi 11 icircn pompa centrală 7 la puntea spate arcurile de rapel 1 retrag saboţii 2 care apasă pistonaşele 4 şi acestea trimit lichidul de fracircnă prin ramificaţii şi prin limitatorul de presiune icircnapoi spre pompa centrală 7 prin supapa de reţinere ( a supapei duble de fracircnă) pacircnă la rezervorul pompei centrale 12 Icircntre rezervor şi corpul pompei centrale 7 există două orificii ( de compresare şi trecere) pentru comunicarea permanentă dintre rezervor şi corp Arcul 14 readuce pistonul 9 icircn poziţia iniţială La puntea faţă roţile fiind independente icircntre conductele 5 11 şi etriere există cacircte un furtun flexibil pentru preluarea oscilaţiilor acelaşi lucru este valabil şi pentru puntea spate avacircnd 1-2 furtune după cum este rigidă sau independentă Icircn rezervorul 12 se găseşte lichid de fracircnă la presiunea atmosferică Jocul dintre tijă şi piston se reglează icircn general prin modificarea lungimii tijei 10 Icircn acest scop ea se compune din două bucăţi asamblate printr-o icircnşurubare Soluţia prezintă dezavantajul că la fisurarea sau ruperea unei singure conducte icircntregul sistem devine inutilizabil La acţionarea hidraulică cu circuit dublu (fig 6 anexă) pompa centrală are două pistoane 1 şi 2 care icircmpart cilindrul 9 icircn două compartimente 3 şi 4 La compartimentul 3 este racordată conducta 5 a fracircnelor din faţă 8 iar la compartimentul 4 se racordează

6

conducta 6 a fracircnelor din spate 7 Icircn cazul cacircnd ambele circuite sunt icircn perfectă stare pistonul 1 icircmpinge lichidul din compartimentul 3 icircn conducta 5 deplasacircnd prin intermediul arcului 3 şi pistonul 2 spre dreapta care trimite lichidul din compartimentul 4 prin conducta 6 la cilindrii de fracircnă Icircn cazul cacircnd s-a spart conducta fracircnelor din faţă lichidul acestui circuit se pierde iar la fracircnare pistonul 1 acţionează direct pistonul 2 circuitul fracircnelor din spate rămacircnacircnd icircn funcţiune Defecţiunea unui circuit se observă prin mărirea cursei pedalei de acţionare La acţionarea hidraulică nu este permisă prezenţa aerului icircn circuit deoarece se reduce eficienţa fracircnării

II3 Acţionarea hidraulică cu servomecanism La automobilele care au greutatea totală Gage 35 103N precum şi la autoturismele de clasă mijlocie şi mare prevăzute cu fracircne cu coeficient de eficacitate redus (fracircne cu disc) forţa conducătorului aplicată pe pedala de fracircnă nu mai asigură o fracircnare suficient de eficace Icircn acest caz datorită acestui fapt acţionarea hidraulică este asociată cu un servomecanism care asigură o creştere suplimentară a presiunii lichidului din conducte Icircn funcţie de sursa energiei utilizate mai răspacircndite sunt următoarele tipuri de servomecanisme

- servomecanismul cu depresiune (vacuumatic) care utilizează energia depresiunii create icircn colectorul de admisiune al motorului cu aprindere prin scacircnteie sau de o pompă de vacuum antrenată de motorul automobilului

- servomecanismul pneumatic care utilizează energia aerului comprimat debitat de un compresor antrenat de motorul automobilului

Acţionarea hidraulică cu servomecanism vacuumatic Acţionarea hidraulică cu servomecanism vacuumatic se utilizează la autoturismele cu capacitate cilindrică medie şi mare precum şi la unele autocamioane uşoare Servomecanismul MASTER-VAC (utilizat la autoturismele DACIA) este intercalat icircntre pedala de fracircnă şi pompa centrală simplă sau icircn tandem Funcţionarea servomecanismului prezintă următoarele faze

a poziţia de repaus orificiul care comunică cu atmosfera este icircnchis iar celălalt orificiu care comunică cu camera depresională (vid) este deschis permiţacircnd legătura depresională icircntre cele două camere legate de depresiunea motorului Icircn această poziţie sistemul servomecanismului este menţinut icircn poziţie de repaus de către arc

b poziţia de fracircnare la acţionarea pe pedala de fracircnare se determină o deplasare longitudinală a tijei de comandă şi a pistonului plonjor spre dreapta icircn interiorul pistonului al servomecanismului

Icircn această poziţie orificiul depresional este icircnchis izolacircnd cele două camere iar celălalt orificiu fiind deschis permite intrarea aerului din atmosferă icircn prima cameră Presiunea de aer din camera stacircngă a servomecanismului provoacă deplasarea pistonului spre dreapta acţionacircnd pistonul pompei centrale prin intermediul tijei de comandă La apariţia presiunii icircn circuitul hidraulic al pompei centrale apare o forţă de reacţie prin tija de comandă şi discul de reacţie care acţionează asupra pistonului plonjor avacircnd

7

tendinţa de a icircnchide orificiul ce comunică cu atmosfera şi deschide orificiul de depresiune Atacircta timp cacirct forţa de reacţie este icircn opoziţie cu forţa aplicată de conducător la pedală există posibilitatea dozării efortului de fracircnare Forţa de reacţie este proporţională cu presiunea din sistemul de fracircnare

c poziţia de menţinere dacă efortul la pedală este constant servomecanismul se stabilizează icircntr-o poziţie de echilibru cacircnd cele două orificii se icircnchid iar forţa de reacţie echilibrează efortul la pedală Orice creştere al efortului la pedală determină deschiderea primului orificiu şi creşterea presiunii icircn spatele pistonului

d poziţia de fracircnare maximă icircn această poziţie pistonul plonjor apasă asupra discului de reacţie orificiul depresional fiind icircnchis iar celălalt orificiu de punere la atmosferă este deschis Icircn aceste condiţii presiunea atmosferică acţionează direct icircn spatele pistonului iar mărirea presiunii icircn sistemul de fracircnare se poate obţine numai prin mărirea efortului la pedală

e revenirea icircn poziţia de repaus prin eliberarea pedalei de fracircnă tija de comandă sub presiunea arcului său de readucere se deplasează spre stacircnga icircmpreună cu pistonul plonjor care icircnchide primul orificiu şi deschide orificiul de depresiune

Acţionarea hidraulică cu servomecanism pneumatic Datorită faptului că servomecanismele vacuumatice nu pot dezvolta forţe mari la automobile cu sarcină utilă mare se folosesc servomecanisme care utilizează energia aerului comprimat Servomecanismele pneumatice se utilizează mai ales la autocamioanele şi autobuzele prevăzute cu o sursă de aer comprimat fie pentru fracircnarea remorcilor fie pentru deschiderea uşilor etc Servomecanismele pneumatice pot fi

- cu acţionare directă- cu acţionare indirectă

La fracircnare prin intermediul aerului comprimat pistonul este icircmpins şi tija acestuia acţionează asupra pistonului pompei centrale hidraulice La defracircnare arcul de reducere icircmpinge pistonul cu garnitura icircn poziţia iniţială şi eliberează pistonul pompei centrale hidraulice Evacuarea şi intrarea aerului icircn cilindrul de fracircnă se face prin robinetul distribuitor acţionat prin apăsarea pe pedala de fracircnă Icircntre tija cilindrului de fracircnă pneumatic şi pistonul cilindrului pompei centrale trebuie să existe un joc de 1 mm Evacuarea şi intrarea aerului icircn cilindrii se face prin filtru

III Acţionarea pneumatică

Acţionarea pneumatică utilizează pentru fracircnare energia aerului comprimat Ea se icircntrebuinţează la autocamioanele grele la cele cu remorci precum şi la autobuze unde forţa de fracircnare trebuie să fie mare

8

Icircn cazul acţionării pneumatice forţa conducătorului este folosită numai pentru a comanda intrarea icircn funcţiune a fracircnelor şi intensitatea fracircnării Un dezavantaj mare a acţionării pneumatice constă icircn numărul de conducte ce servesc la fracircnarea remorcilor La sistemul de acţionare cu o conductă legătura dintre sistemul de fracircnare al automobilului tractor şi sistemul de fracircnare al remorcii sau semiremorcii se face cu o singură conductă Icircn cazul cacircnd autotrenul se deplasează fără fracircnare prin această conductă se face alimentarea cu aer comprimat a rezervoarelor de pe remorcă respectiv semiremorcă La sistemele de acţionare cu mai multe conducte una dintre conducte serveşte la alimentarea cu aer a rezervorului de pe remorcă iar celelalte pentru punerea icircn funcţiune a fracircnelor remorcii sunt foarte răspacircndite sistemele cu două conducte una pentru alimentarea rezervorului şi alta pentru comanda fracircnării remorcii Sistemele de acţionare cu mai multe conducte prezintă avantajele

- alimentarea cu aer comprimat a rezervorului remorcii independent de regimul de mişcare fapt ce permite să se menţină calităţile de fracircnare şi la coboracircrea unor pante lungi (icircn cazul sistemului cu o conductă icircn timpul fracircnării alimentarea cu aer a rezervorului remorcii este icircntreruptă iar la coboracircrea unor pante lungi presiunea scade ceea ce impune uneori o oprire temporară pentru restabilirea presiunii sistemului)

- rezervoarele cu aer datorită faptului că sunt alimentate continuu se pot alege mai mici

- reducerea timpului de răspuns al fracircnelor remorcii datorită robinetului-releu de acţionare montat icircntre automobilul tractor şi remorcă

- cilindrii de fracircnă necesari vor fi de dimensiuni mai reduse şi deci mai uşori datorită unei presiuni de lucru mai mari (732 bar icircn loc de 53 bar)

Aceste sisteme sunt folosite din ce icircn ce mai mult datorită avantajelor menţionate concretizate icircn final prin mărirea securităţii circulaţiei Icircn figura 7 (anexă) este reprezentată schema acţionării pneumatice cu o conductă Compresorul 1 acţionat de la motorul automobilului comprimă aerul atmosferic trecacircndu-l prin filtrul 2 şi regulatorul 3 icircn rezervorul 4 cacircnd presiunea aerului icircn rezervoare a atins valoarea prescrisă regulatorul 3 icircntrerupe debitarea de aer de la compresor Icircn unele cazuri pe rezervor se montează o supapă de siguranţă reglată pentru o presiune de 7-8 bar La scăderea presiunii din rezervor sub o anumită limită regulatorul uneşte din nou compresorul cu rezervoarele Unul dintre rezervoarele 4 este legat de conducta de alimentare prin intermediul robinetului de transfer 19 care permite intrarea aerului comprimat numai după ce icircn primul rezervor aerul comprimat a ajuns la presiunea de lucru Icircn felul acesta se reduce timpul de punere icircn funcţiune a sistemului de fracircnare al unui automobil ce a staţionat timp icircndelungat Robinetul distribuitor 5 serveşte la admiterea aerului comprimat din rezervoare icircn cilindrii de fracircnă 11 la apăsarea pedalei de fracircnă Icircn unele cazuri icircn locul cilindrilor de fracircnă se utilizează camera de fracircnă Pentru fracircnarea remorcii serveşte robinetul 8 la unele tipuri de automobile robinetele 5 şi 8 sunt realizate icircntr-un corp comun uşuracircnd obţinerea legăturii funcţionale necesare la fracircnarea autotrenului

9

La alimentarea rezervoarelor de aer comprimat de pe remorcă serveşte semicupla de legătură 16 Pentru icircnchiderea conductei de alimentare icircn cazul icircn care automobilul se deplasează fără remorcă serveşte robinetul 15 Maneta 6 serveşte la acţionarea fracircnei de staţionare sau de siguranţă care pe cale mecanică acţionează fracircna automobilului tractor iar prin intermediul robinetului 8 comandă fracircnarea remorcii La fracircnare conducătorul apăsacircnd pedala aerul comprimat din rezervorul 4 prin robinetul distribuitor 5 trece icircn cilindrii de fracircnă 11 provocacircnd fracircnarea Icircn acelaşi timp prin intermediul robinetului de fracircnare 8 al remorcii se comandă evacuarea aerului din conducta de legătură a remorcii respectiv fracircnarea acesteia

III1 Acţionarea pneumo-hidraulică Acest tip de acţionare se icircntacirclneşte icircn special pe automobilele destinate tractării de remorci Există numeroase scheme de astfel de acţionări cele mai reprezentative fiind sub forma

- automobilul tractor utilizează pentru fracircnarea punţilor acţionarea hidraulică cu servomecanism pneumatic iar pentru fracircnarea remorcii se utilizează acţionarea pneumatică

- automobilul tractor utilizează numai pentru fracircnarea punţii din faţă acţionarea hidraulică cu servomecanism pneumatic iar pentru fracircnarea punţii din spate şi a remorcii se utilizează acţionarea pneumatică Automobilele MAN utilizează acest sistem de acţionare a cărui construcţie depinde de numărul punţilor motoare şi de modul cum se realizează fracircnarea remorcii prin una sau două conducte de legătură

Fracircna de serviciu (fracircna de picior) este prevăzută cu două circuite independente ce intră simultan icircn momentul apăsării pe pedala de fracircnă Circuitul I pneumatic acţionează prin intermediul aerului comprimat mecanismul de fracircnare al roţilor din spate De la acest circuit se mai alimentează cu aer comprimat ( dacă sunt montate) următoarele mecanisme acţionarea fracircnei de motor acţionarea blocării diferenţialului acţionarea reductorului-distribuitor alimentarea prizelor suplimentare Circuitul II foloseşte un servomecanism hidro-pneumatic care acţionează cilindrii receptori hidraulici de la roţile din faţă şi mecanismul de fracircnare de la remorcă sau semiremorcă Fracircna de staţionare (fracircna de macircnă) este o fracircnă pneumatică prin intermediul aerului comprimat acţionează asupra mecanismelor de fracircnare de la roţile punţii din spate şi asupra mecanismelor de fracircnare al remorcii sau semiremorcii Fracircna de motor este comandată printr-o supapă acţionată de picior ce foloseşte aerul comprimat din circuitul I pentru obturarea galeriei de evacuare a gazelor printr-o clapetă şi blochează admisia combustibilului icircn motor De la fracircna de motor se comandă şi fracircnarea remorcii sau a semiremorcii fiind utilizată ca fracircnă suplimentară la fracircnarea pe pante lungi Icircn figura 8 (anexă) este reprezentată schema de principiu a sistemului de fracircnare de la un automobil MAN cu o punte motoare şi o conductă pentru fracircnarea remorcii De la compresorul 1 aerul este livrat regulatorului de presiune cu filtrul 2 care are rolul de a curăţa aerul de impurităţi şi de a regla presiunea acestuia ( la valori cuprinse icircntre 44-53 bar la instalaţia prezentată sau 62-73 bar la instalaţia cu două conducte) Din regulator

10

aerul comprimat pătrunde prin pompa de lichid antigel 3 şi prin supapa de siguranţă cu două circuite 4 icircn rezervoarele de aer comprimat ( III III) ale instalaţiei Rezervoarele I şi II deservesc fracircna de staţionare Rezervoarele sunt prevăzute icircn partea de jos cu cacircte o supapă 5 pentru eliminarea apei provenite icircn instalaţie o dată cu aerul comprimat Robinetul distribuitor cu două circuite 6 acţionează astfel

- pentru circuitul I aerul comprimat 5 trece prin racordul Z1 la cilindrii dubli de fracircnă 7 prin care se realizează fracircnarea roţilor punţii din spate

- pentru circuitul II aerul comprimat trece prin racordul Z2 la cilindrul pneumatic 8 care acţionează pistonul cilindrul principal hidraulic 9 şi trimite lichidul sub presiune la cilindrii receptori ai roţilor din faţă realizacircnd fracircnarea acestora Tot de la circuitul II se comandă pneumatic robinetul 10 al fracircnei remorcii care aeriseşte conducta de comandă Cuplarea acestei conducte cu instalaţia de fracircnă a remorcii se realizează prin semicuplajul 11

Circuitul III realizează la comanda robinetului fracircnei de macircnă 12 fracircnarea punţii din spate a autocamionului prin aerisirea acumulatorului de forţă cu arc Totodată se asigură şi fracircnarea remorcii sau semiremorcii Icircn figura 9 (anexă) este reprezentată schema acţionării pneumo-hidraulice utilizate la automobilele MAN cu două punţi motoare icircn spate Sistemul de fracircnare are două circuite şi un limitator al forţei de fracircnare icircn funcţie de sarcină iar fracircnarea remorcii se poate realiza prin una sau două conducte de legătură Faţă de automobilele MAN cu o singură punte motoare schema prezentată are icircn plus supapele releu 33 şi 34 cu 7 legături corespunzătoare Icircn ambele cazuri puntea din faţă utilizează acţionarea hidraulică cu servomecanism pneumatic iar puntea din spate şi remorca utilizează acţionarea pneumatică Aerul comprimat este produs de un compresor monocilindric 1 antrenat de motor De la compresor aerul este trecut prin regulatorul de presiune 2 aparatul antigel 3 şi supapa de siguranţă cu două circuite 4 la rezervoarele de aer 3031 şi 32 Supapa de siguranţă cu două circuite 4 are rolul de a separa cele două circuite de fracircnare pe care le deserveşte astfel icircncacirct dacă unul din circuite presiunea scade icircn circuitul al doilea să rămacircnă la valoarea dată de regulator Circuitul I de fracircnare cuprinde un rezervor de aer comprimat 30 legat de robinetul distribuitor cu două circuite 5 prin intermediul unei conducte acest robinet distribuie independent aerul sub presiune atacirct la circuitul de fracircnă al roţilor din faţă cacirct şi la circuitul de fracircnă al roţilor din spate La apăsarea pedalei de fracircnă robinetul distribuitor 5 trimite pentru circuitul I aerul comprimat prin racordul Z1 al regulatorului pentru forţa de fracircnare19 Acest regulator permite reglarea automată a presiunii icircn funcţie de sarcina pe puntea din spate fără să ajungă la blocarea roţilor Regulatorul este comandat de puntea din spate prin intermediul unei pacircrghii şi este conectat la reţeaua de aer comprimat icircn cazul automobilului tractor şi indirect la semiremorca Aerul comprimat este trimis de la regulatorul forţei de fracircnare 19 la cilindrii dubli de fracircnare 20 care acţionează mecanismul de fracircnare a roţilor punţii din spate La fracircnarea remorcii sau semiremorcii la sistemul cu două conducte aerul comprimat este trimis atacirct la regulatorul forţei de fracircnare cacirct şi la robinetul pentru comanda fracircnei remorcii 24 iar acesta prin intermediul supapei de icircnchidere automată 25 trimite aerul la

11

semicuplajele 26 şi 27 Semicuplajele pot fi utilizate atacirct la sistemele cu o conductă cacirct şi la cele cu două conducte de cuplare la remorcă Alimentarea rezervorului de aer comprimat de pe remorcă se realizează din circuitul III ( al fracircnei de macircnă) prin intermediul supapei de siguranţă 14 şi al semicuplajului 37 Supapa de siguranţă 14 permite trecerea aerului spre rezervorul de pe remorcă numai după ce circuitul III a ajuns la presiunea de regim De asemenea această supapă protejează circuitul III ca cesta să nu fie influenţat de scăderea de presiune din conducta de alimentare a semicuplajului Icircn timpul acţionării pedalei de fracircnă robinetul de fracircnare cu două circuite 5 determină creşterea presiunii existente cu 03-04 bar care se transmite prin intermediul celei de-a doua conducte robinetul de comandă 24 şi semicuplajul 26 prin intermediul supapei de icircnchidere automată25 la instalaţia de fracircnare după remorcă La instalaţia cu o singură conductă de fracircnare pentru comanda fracircnei remorcii se utilizează robinetul de reducere a presiunii 22 Circuitul I alimentează şi fracircna de motor formată din supapa de siguranţă 14 supapa de aerisire 16 cilindrul fracircnei de motor 17 cilindrul pentru blocarea admisiei combustibilului 18 şi comutatorul lămpii stop 11 Supapa de siguranţă 14 lucrează cu o supapă unidirecţională şi are rol de a icircmpiedica consumatorii suplimentari de aer comprimat icircn defavoarea instalaţiei de fracircnare Supapa de aerisire 16 permite trecerea aerului comprimat din circuitul I spre cei doi cilindrii de acţionare 17 şi 18 la aplicarea fracircnei de motor se realizează concomitent şi comanda pentru fracircnarea remorcii cu ajutorul unui releu electromagnetic combinat cu supapa 16 Cilindrul 17 acţionează prin intermediul unei pacircrghii asupra clapetei din galeria de evacuare a motorului realizacircnd prin obturarea acesteia fracircnarea autotractorului cu ajutorul motorului Icircn acelaşi timp cilindrul pentru blocarea admisiei de combustibil 18 acţionează asupra pompei de injecţie oprind debitul acesteia Manometrul cu două indicatoare 10 serveşte la controlul presiunii circuitului I Circuitul II al sistemului de fracircnare este alimentat de la rezervorul 31 care primeşte aerul comprimat prin intermediul supapei de siguranţă cu două circuite 4 pe conducta de legătură dintre rezervor şi robinetul distribuitor 5 se găseşte comutatorul de control 12 care atunci cacircnd nu este sub presiune icircnchide un contact ce face să aprindă becul roşu 13 şi acţionează concomitent cu un vibrator ce avertizează că circuitul II nu este eficace La acţionarea pedalei de fracircnă robinetul distribuitor 5 trimite racordul z2 aer comprimat icircn cilindrul pneumatic 6 care are rolul de servomecanism pentru sistemul hidraulic de fracircnare a punţii faţă Pistonul cilindrului 6 acţionează prin intermediul unei tije asupra pistonului cilindrului hidraulic principal 7 care trimite lichidul sub presiune la cilindrii hidraulici receptori 9 ai roţilor din faţă Cu ajutorul circuitului II pe lacircngă puterea din faţă se fracircnează concomitent şi remorca sau semiremorca Icircn cazul unei singure conducte de fracircnare a remorcii din racordul Z2 al robinetului distribuitor 5 aerul comprimat ajunge icircn robinetul 22 de comandă a fracircnei semiremorcii La instalaţiile cu două conducte de fracircnare a remorcii din racordul Z2 al robinetului distribuitor 5 aerul comprimat ajunge şi la robinetul pentru comanda fracircnei remorcii 24 care permite trecerea aerului comprimat de la rezervorul circuitului III la supapa de icircnchidere automată 25 şi deci la comanda instalaţiei de fracircnare a remorcii Din circuitul II se ramifică al III-lea circuit pentru fracircna de macircnă Rezervorul 32 al

12

circuitului III este alimentat din rezervorul circuitului II prin intermediul supapei de siguranţă 14 care permite aerului comprimat să pătrundă icircn rezervorul circuitului III numai după ce presiunea icircn circuitul II a ajuns la min 55 bar Din rezervorul circuitului III aerul comprimat ajunge la supapa fracircnei de ajutor 29 de la care este trimis printr-o conductă la cele două robinete pentru comanda fracircnei remorcii 24 şi 22 Icircn cazul scăderii presiunii icircn circuitul II comutatorul de control 12 icircnchide un circuit electric ce face să se aprindă pe tabloul de bord becul roşu de control 13 şi conectează icircn acelaşi timp instalaţia de semnalizare a avariilor acţionacircnd un vibrator care avertizează că circuitul II nu are presiune suficientă La acţionarea fracircnei de macircnă se aeriseşte conducta ce duce la compartimentele cilindrilor de fracircnare 20 montaţi pe puntea din spate şi care nefiind sub acţiunea aerului comprimat produc fracircnarea utilizacircnd forţa arcurilor precomprimate Icircn felul acesta fracircna de macircnă poate fi utilizată ca fracircnă de avarii Supapa-releu 33 montată pe o conductă de fracircnare a cilindrului 1 realizează trimiterea unui volum mare de aer spre cei patru cilindrii de fracircnă de pe cele două punţi din spate Supapa-releu 34 permite evacuarea rapidă a aerului comprimat din cei patru cilindrii de fracircnă icircn procesul de fracircnare iar la terminarea procesului de fracircnare permite umplerea rapidă cu aer a cilindrilor de fracircnă direct din rezervorul de aer al circuitului III

II Icircntreţinerea sistemului de fracircnare

Icircntreţinerea sistemului de fracircnare comportă operaţii de verificare reglare şi de control funcţional

II1 Icircntreținerea instalației de fracircnare cu acționare hidraulică

Icircntreţinerea sistemului de fracircnare cu acţionare hidraulică cuprinde următoarele lucrări

- controlul etanşeităţii instalaţiei hidraulice- verificarea şi completarea nivelului lichidului din rezervorul pompei centrale- verificarea şi reglarea jocului dintre tija şi pistonul pompei centrale- evacuarea aerului din instalaţie- verificarea uzurii garniturilor de frecare- verificarea şi reglarea locului dintre saboţi şi tambur (disc)

II2 Icircntreținerea instalației de fracircnare cu acționare pneumatică

13

Icircntreţinerea sistemului de fracircnare cu acţionare pneumatică cuprinde lucrări de verificare şi lucrări de reglare- la compresorul de aer se verifică icircntinderea curelei de antrenare şi starea de uzură a acesteia Tot la compresor se mai controlează nivelul uleiului se verifică debitul compresorului prin măsurarea presiunii de refulare şi se curăţă filtrele de aspiraţie- la instalaţia de protecţie icircmpotriva icircngheţului se verifică starea pompei antigel- la rezervoarele de aer comprimat se verifică fixarea rezervoarelor pe cadru şi purjarea condensului ( cel puţin de două ori pe săptămacircnă iar icircn anotimpul umed zilnic)- la regulatorul de presiune se verifică presiunea de deconectare (65-73 bar) şi presiunea de conectare (62 bar)- la cilindrii de fracircnă cursa tijei cilindrilor de fracircnă la fracircnarea totală trebuie să fie de frac12 din cursa totală- pedala de fracircnă la fracircnarea totală nu trebuie să se sprijine pe podeaua cabinei- etanșeitatea sistemului de fracircnare la verificarea instalației de fracircnare icircn ansamblu la presiunea de 6 bar icircn timp de 10 min presiunea nu trebuie să scadă cu mai mult de 01 bar la o presiune parțială de fracircnare de 3 bar ( cu vehiculul staționacircnd și motorul oprit) icircn timp de 3 min nu trebuie să se producă nici o scădere de presiune - la garniturile de frecare se verifică starea de uzare a garniturilor de frecare la intervalele prevăzute şi cu ocazia demontării tamburilor- reglarea jocului dintre saboţi şi tambur se face prin suspendarea punţii autovehiculului iar dacă saboţii sunt aşezaţi concentric faţă de tamburul de fracircnă atunci fracircnarea este reglată complet- verificarea eficienţei fracircnelor se face măsuracircnd decelaraţia maximă care se realizează icircn timpul fracircnării fie măsuracircnd spaţiul de oprire a automobilului pentru anumite viteze iniţiale

II3 Icircntreținerea instalației de distribuție și anexelor

Controlul etanșeității instalației Verificarea etanșeității se poate efectua prin urmărirea nivelului lichidului icircn rezervorul pompei centrale și prin urmărirea presiunii icircn instalație- Urmărirea nivelului lichidului icircn rezervorul pompei centrale la fracircnări repetate pe loc dă posibilitatea să se constate eventualele neetanșeități ale instalației Dacă nivelul scade se urmăresc canalizațiile racordurile flexibile pompa centrală cilindrii receptori icircn scopul depistării locului prin care se produc pierderile Trebuie subliniat faptul că la apăsarea pedalei de fracircnă nivelul lichidului scade icircn rezervorul pompei centrale (3-6 mm) proporțional cu jocul dintre saboți și tambur respectiv placheți și disc- Urmărirea presiunii icircn instalație dă indicații mai ales asupra modului de etanșare a garniturii pistonului pompei centrale Icircn locul unui ventil de aerisire de la un cilindru receptor se montează un manometru de control Dacă se apasă asupra pedalei pacircnă cacircnd presiunea indicată de manometru este de 25-3 bar la eliberare se constată

14

- la fracircna cu tambur o presiune remanentă de 05-15 bar asigurată de supapa dublă a pompei centrale icircn scopul prevenirii aspirației de aer după fracircnare pe la garniturile cilindrilor receptori- la fracircnele disc presiunea remanentă nulă datorită soluției de reglare automată a jocului Dacă presiunea remanentă este exagerată cauza poate fi arcul pistonului pompei centrale rupt orificiul de compresare obturat jocul dintre tijă și piston este nul Verificarea nivelului lichidului di rezervorul pompei centrale Este necesar ca nivelul lichidului icircn rezervor să fie cuprins icircntre reperele de maxim și minim ale acestuia Datorită uzurilor garniturilor de frecare nivelul lichidului icircn timpul exploatării scade Icircn general lichidul de fracircnă se icircnlocuiește la un interval de doi ani Culoarea maronie sau cenușie neagră indică degradarea icircn timp prin supraicircncălzire și icircn acest caz lichidul trebuie să fie icircnlocuit Verificarea și reglarea jocului dintre tija și pistonul pompei centrale Jocul icircntre tija și pistonul pompei centrale trebuie să se icircncadreze icircn limitele prescrise Acest joc oferă certitudinea că orificiul de compensare este icircntotdeauna deschis cacircnd pedala de fracircnă este liberă Evacuarea aerului din instalație La icircnlocuirea lichidului de fracircnă icircn instalație pătrunde aer care trebuie eliminat Pentru evacuarea aerului din instalație inițial se completează lichid icircn rezervor pacircnă la un nivel cu 10-15 mm sub marginea gurii de umplere Reglarea jocului dintre saboți și tambur Jocul dintre saboți și tambur se verifică și se reglează de obicei cu ajutorul unor came excentrice pe care se rezeamă sabotul Se ridică automobilul de pe sol cu ajutorul unui cric se scoate roata și prin fereastra de vizitare special prevăzută cu ajutorul unui calibru se măsoară jocul dintre sabot și tambur Jocul nu trebuie să fie mai mare decacirct valorile indicate de fabrica constructoare dacă jocul este mai mare se slăbesc bolțurile cun excentric executacircndu-se reglarea necesară Verificarea uzurii garniturilor de fracircnă La fracircnele cu tambure grosimea garniturii se măsoară prin ferestrele de vizitare și reglaj sau icircn lipsa acestora prin demontarea tamburelor

III Defecte icircn exploatare ale sistemului de fracircnare

Defecţiunile sistemului de fracircnare influenţează procesul fracircnării şi se pot manifesta sub diverse formea Fracircna nu ţine este slabă sau nu acţionează Defectul este efectul unor cauze multiple care se referă la reglajul incorect al fracircnelor la deteriorarea sau uzarea unor organe precum şi la pierderile de lichid sau aer icircn cazul acţionării hidraulice şi respectiv pneumatice- Reglajul incorect al fracircnelor poate icircnsemna cursa liberă a pedalei prea mare joc mărit icircntre saboți și tambur slăbirea piulițelor de reglare sau a arcurilor la fracircnele cu reglare automată prinderea și reglarea incorectă a saboților la buloanele de pivotare Icircnlăturarea defectului constă icircn reglarea cursei libere a pedalei și a jocului dintre saboți și tambur

15

- Uzarea garniturilor de frecare se constată prin faptul că la apăsarea pedalei efectul de fracircnare este redus deoarece frecarea dintre tambur și niturile de fixare a garniturilor este mică Icircnlăturarea defectului constă icircn icircnlocuirea garniturilor de frecare la stația de icircntreținere - Uzarea garniturilor pistonului pompei centrale și a pistoanelor cilindrilor receptori face ca la apăsarea pedalei de fracircnă lichidul icircn loc să fie trimis spre cilindrii receptori sau să icircmpingă pistoanele acestora scapă pe lacircngă garnituri astfel că fracircnarea nu se mai realizează corespunzător Remedierea se face la stația de icircntreținere prin demontarea cilindrilor sau pompei centrale curățirea asperităților icircnlocuirea garniturilor spălarea instalației și prin introducerea unui lichid nou

b Fracircna freacă deşi pedala de fracircnă nu este acţionată Cauzele acestei defecţiuni sunt reglajul incorect al saboţilor arcurile de readucere sunt rupte sau slăbite pistoanele cilindrilor receptori acoperite de gume astfel icircncacirct după acţionarea saboţilor rămacircn icircntr-o situaţie de blocare lichidul necorespunzător şi se scurge greu pedala incorect montată sau reglată

c Icircn timpul fracircnării automobilul trage icircntr-o parte Inconvenientul se datorează icircn general dereglării fracircnelor precum şi unor defecţiuni ale sistemului de fracircnare cum ar fi existenţa unor tamburi excentrici montarea unor garnituri necorespunzătoare folosirea unor arcuri de readucere a saboţilor prea tari icircnfundarea deformarea sau fisurarea racordului flexibil pătrunderea unsorii la garniturile de frecare spargerea membranei sau deteriorarea garniturii cilindrului de fracircnare al unei roţi presiunea icircn anvelope este diferită

d Blocarea roţilor Defecţiunea poate apărea la una sau la toate roţile pe timpul deplasării sau după efectuarea fracircnării chiar după ce conducătorul a eliberat pedala de fracircnă Cauzele care determină blocarea roţilor sunt icircnţepenirea sau griparea pistonului cilindrului uneia sau mai multor roţi ovalizarea tamburelor de fracircnă icircnfundarea racordului flexibil deteriorarea sau slăbirea arcului saboţilor

e Fracircnarea se icircntrerupe (automobilul trepidează) Defecţiunea se datorează următoarelor cauze fixarea necorespunzătoare a garniturilor de frecare pe saboţi dereglarea saboţilor la articulaţiile de pivotare (jocuri mari) sau ovalizarea tamburelor existenţa unor jocuri mari la rulmenţii roţilor sau la arborii planetari jocul excesiv al arcurilor suspensiei deformarea arborilor planetari lovirea sau deformarea tamburelor garniturile de frecare sunt unse sunt prea lungi sau prea dure

f Fracircnarea este icircnsoţită de zgomot Defecţiunea se manifestă sub forma unor scacircrţieturirdquo ascuţite şi puternice uneori fiind icircnsoţite de vibraţii Cauzele pot fi uzura excesivă a garniturilor de frecare pătrunderea unsorii amestecate cu praf uscarea ei şi lustruirea suprafeţei garniturilor folosirea unor tambure cu pereţi de grosimi diferite slăbirea plăcii de ancorare a bolţurilor sau a niturilor icircntrebuinţarea unor discuri de fracircnă prea elastice sau insuficient stracircnse la şuruburile de fixare

16

IV Repararea sistemului de fracircnare

Corpul pompei centrale poate prezenta următoarele defecte care se icircnlătură după cum urmează

- diametrul interior uzat se recondiţionează prin alezare sau honuire la cotele de reparaţii cu respectarea conicităţii şi ovalităţii de 001 mm La asamblare vor utiliza pistoane şi garnituri majorate corespunzător

- filetele deteriorate se recondiţionează prin refiletare la dimensiunea reparaţiei- găurile de prindere ovalizate se recondiţionează prin majorarea lor la montaj

utilizacircndu-se şuruburi majorate- icircnlocuirea corpului pompei centrale se face dacă prezintă defectele fisuri

crăpături sau rupturi de orice natură şi poziţie rizuri adacircnci pete sau pori pe suprafaţa alezajului care nu pot fi icircndepărtate prin alezare la ultima treaptă

Pistonul pompei centrale ndash diametrul exterior uzat se recondiţionează prin strunjirea la cota de reparaţie Icircnlocuirea pistonului pompei centrale se face dacă prezintă defectele fisuri de orice natură şi poziţie diametrul exterior este sub limita admisibilă Cilindrul receptor poate prezenta următoarele defecte care se icircnlătură după cum urmează


- filetul şuruburilor de prindere deteriorat se recondiţionează prin refiletarea la dimensiunea de reparaţie

- deteriorarea filetului sau uzura scaunului supapei se recondiţionează prin filetare la dimensiunea de reparaţie utilizacircnd la asamblare o supapă cu filet şi scaun majorat

- icircnlocuirea cilindrului receptor se face dacă prezintă defectele fisuri crăpături sau rupturi de orice natură şi poziţie rizuri adacircnci pete sau pori pe suprafaţa alezajului care nu pot fi icircndepărtate prin alezare la ultima treaptă

V NORMELE DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII

Organizarea locului de muncă

- icircntreţinerea şi repararea autovehiculelor se va face icircn hale şi icircncăperi amenajate dotate cu utilaje instalaţii ţi dispozitive adecvate

- executarea unor lucrări de demontare icircntreţinere sau reparare a autovehiculelor este admisă şi icircn spaţii amenajate icircn afara halelor şi atelierelor de icircntreţinere

17

denumite platforme tehnologicersquorsquo Aceste platforme vor fi delimitate marcate şi amenajate corespunzător iar atunci cacircnd este necesar vor fi icircmprejmuite

- căile de acces din hale ateliere şi de pe platformele tehnologice vor fi icircntreţinute icircn stare bună şi vor fi prevăzute cu marcaje şi indicatoare de circulaţie standardizate

- icircncălzirea halelor şi icircncăperilor de lucru va fi asigurată icircn perioada anotimpului rece icircn funcţie de temperatura exterioară şi icircn limitele stabilite de sbquoNormele generale de protecţie a munciirsquo

- icircn halele de icircntreţinere şi reparare a autovehiculelor canalele de revizie vor fi icircntreţinute icircn stare curată asiguracircndu-se scurgerea apei a uleiurilor şi a combustibililor

- nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor icircn interiorul halelor decacirct dacă există instalaţii de exhaustare icircn stare de funcţionare

- instalaţiile de ventilaţie generală şi locală din halele şi icircncăperile destinate lucrărilor de icircntreţinere şi reparare a autovehiculelor vor fi icircn bună stare urmărindu-se icircn permanenţă funcţionarea lor icircn parametrii proiectaţi

- pentru protecţia icircmpotriva electrocutării prin tensiuni accidentale de atingere toate maşinile-unelte carcasele metalice ale utilajelor electrice de acţionare comandă şi control vor fi protejate prin legare la pămacircnt şi la nul icircnainte de darea lor icircn exploatare

- pentru lucrările care necesită ridicarea automobilului este obligatorie instalarea după ridicare a unor capre şi suporturi care să icircmpiedice căderea accidentală a automobilului sau a unor subansambluri ale acestuia

Bibliografie

1 Gh Frățilă - Automobile cunoaștere icircntreținere și reparare2 Nicolae Pătrașcu - Motoare tractoare3 Sterian Samoilă - Instalații și echipamente auto4 - Manual de reparații IATSA Pitești

18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26

munte contribuind la micşorarea uzurii fracircnei principale şi la sporirea securităţii circulaţiei

Sistemul de fracircnare se compune din fracircnele propriu-zise şi mecanismul de acţionare a fracircnelor Fracircnarea poate fi de mai multe feluri şi anume- după locul unde este creat momentul de fracircnare se deosebesc fracircne pe roţi şi fracircne pe transmisie- după forma piesei care se roteşte fracircnele propriu-zise pot fi cu tambur cu disc şi combinate- după forma pieselor care produc fracircnarea se deosebesc fracircne cu saboţi fracircne cu bandă şi fracircne cu discuri- după tipul mecanismului de acţionare fracircnele pot fi cu acţionare directă pentru fracircnare folosindu-se efortul conducătorului cu servoacţionare efortul conducătorului folosindu-se numai pentru comanda unui agent exterior care produce forţa necesară fracircnării cu acţionare mixtă pentru fracircnare folosindu-se atacirct forţa conducătorului cacirct şi forţa dată de servomecanism

I2 Fracircnele cu tambur şi saboţi interiori Părţile componente şi principiul de funcţionare Datorită simplităţii lor fracircnele cu tambur şi saboţi interiori sunt foarte răspacircndite la automobile Icircn figura 1(anexa 1) este reprezentată schema de principiu a fracircnei cu tambur şi saboţi interiori a unei roţi Solidar cu roata 1 icircncărcată cu sarcina G1 se află tamburul 2 care se roteşte icircn sensul indicat pe figură cu viteza unghiulară ω Saboţii 3 sunt articulaţi icircn punctele 4 pe talerul fracircnei care nu se roteşte cu roata fiind fix La apăsarea pedalei 7 cama 6 prin intermediul pacircrghiei 8 se roteşte şi apasă saboţii asupra tamburului 2 icircn această situaţie icircntre tamburi şi saboţi apar forţe de frecare ce vor da naştere la un moment de fracircnare Mf care se opune mişcării automobilului Sub acţiunea momentului Mf icircn zona de contact a roţii cu drumul ia naştere reacţiunea Fr icircndreptată icircn sens opus mişcării Tot icircn zona de contact apare reacţiunea verticală a drumului Zr Icircn timpul fracircnării datorită frecării ce ia naştere icircntre tambur şi garniturile de frecare ale saboţilor energia cinetică a automobilului se transformă icircn căldură Icircn momentul opririi apăsării asupra pedalei arcul 5 readuce saboţii icircn poziţia iniţială iar fracircnarea icircncetează Tipuri de saboţi utilizaţi la fracircnele cu tambur Sabotul primar şi sabotul secundar Icircn figura 1 (anexa 1) sunt reprezentate forţele care

acţionează asupra unei fracircne cu doi saboţi simetrici articulate la un punct comun fix 3 icircn

timpul fracircnării saboţii apasă pe tamburul 4 cu forţa S care determină reacţiunile N1 şi N2

dacă tamburul se roteşte cu viteza unghiulară ω forţele N1 şi N2 ce apasă asupra

suprafeţelor de frecare vor da naştere la două forţe de frecare F1 şi F2 care pentru saboţi

au sensul din figură iar pentru tambur sensul invers

Pentru simplificare se consideră că atacirct reacţiunile normale N1 şi N2 cacirct şi forţele de frecare F1 şi F2 sunt aplicate la jumătatea suprafeţelor de frecare

2



3




4







5




6









7










8







9






10





11


12








13




14




15







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26



3




4







5




6









7










8







9






10





11


12








13




14




15







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26




4







5




6









7










8







9






10





11


12








13




14




15







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26







5




6









7










8







9






10





11


12








13




14




15







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26




6









7










8







9






10





11


12








13




14




15







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26









7










8







9






10





11


12








13




14




15







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26










8







9






10





11


12








13




14




15







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26







9






10





11


12








13




14




15







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26






10





11


12








13




14




15







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26





11


12








13




14




15







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26


12








13




14




15







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26








13




14




15







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26




14




15







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26




15







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26







16
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26
















17









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26









Bibliografie


18

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26

ANEXĂ

19

20

21

22

23

24

25

26

20

21

22

23

24

25

26

21

22

23

24

25

26

22

23

24

25

26

23

24

25

26

24

25

26

25

26

26

Date post:	09-Jul-2016
Category:	Documents
Upload:	elenabelega
View:	278 times
Download:	2 times

Apostol Ache

Documents