SERIA IL ANUL u, No. 304. irrEditia a treia NUMARUL 10 BAN! All. ON AMEN TOLE Ine.p la 1 sl 15 ale ile -càrei luni al 3e ,alatene tot -d'a -una tnainte In i9ttcarotti la Casa Administration In judeja Fi atrcimitlate prin mandate poetale U : an in tara 30 lei ; In streinatste 50 loi Iala funi ... 15 . . 25 . 20 res h:ni 8 . » s 13 Un num .r 1n stroin;rrete 80 bans MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZ?i HLF.DAtUTIA No. 3-14TRAIDA CLEMENTEINo. fi VINERI, 15 NOEMBRE 1896 APARE ZILNIC ,Ia.A. 5 ®R E SEAEA CU CELF DIN URI4I 111118111119111er DECADENjL Putetl ride vol, tinerl sceptici, cari atl aruncat sfintele crediate in schimbul stiintel profane. Eü sunt mahnit de tate vaz. Am fost la intrunirile opozities In Craiova si In Iasi, si marturisesc drept ça am iesit adanc afectat de decadenta moravurilor noastre politice. Asta e opozitie ? Astea sunt In- trunirl de opozitie ? Oratori cari voi bese ça tot! oa- menis, linistiti par'ca n'ar fi la gu- vern un partid adversar, desbatand cu sauge rece ça la Academie, ba inca permitandu's1 a face si glume si spirit. Aug glume si spirit cand estl in opozitie ! Niel un orator nu se bate cu pumnul in piept . Niel unul nu res- toarna sfesnicile, nu sparge tribuna, nu'sI taie mana In tandarile paha- rulul spart. Niel unul nu'ss mal scoate bratul din umär printr'un suprein gest patriotic. Nimic din toate astea. ,Si ce e mas rau, e ça scoala asta deca- denta prinde poporul, publicul, are aerul ça aproba acest curent inenit sa ucida eu desavirsire avinturile marl, sa stinga focul sacru al pa- siunilor politice. Unde sunt vremurile clasice ale liberalismulul romin ? Unde e sala Slatineanu ? Sala Bossel ? Circul de la Constandin -Voda. S'au dus toate ça miste frumoase legende cars au incintat de atitea ori tineretile mele. Din tinrete me'nebuneam dupa intrunirile publicP, si aveam de ce. 0 jale me cuprinde astazl cind ms- amintesc de frumoasele momente ale eroicel opozitil liberale, al ca- ret am fost unul dintre eel mai fer- venti spectatorl! In acele intruniri îml faceam eu, împreuna cu un popor intreg, edu- catiunea nationala. Acolo am cules cele mal bune inspiratiunl pentru operele mele patriotice, aceste o- pere menite sa ajunga peste putin uitate cu desavîrsire devenind ne- Intelese, gracie parasiril scoalel clasice a liberalismulus. Acolo am facot cunostinta iubitilor mel eros, pe cars am cautat, cu modestele mele mijloace artistice, sa'I pastrez pentru posteritate. Puteti spune onice, eu cred ça suntem in plina decadenta. D. N. Filipescu fins face doc- trina unul curent sanatos de jude- cata publica, in care sa nu mal fie posibila minciuna si fraza goala. Dd. Tache Ionescu si Disescu vorbesc la tribuna ça de pe catedra, Cu cartl si citate din autoril stra- inI, cu teoril moderne, eu desba- terl academice. D. Panu face satire, glume si spirit pe socoteala guvernulus, sus - tinêndu'ml ça sunt situatiuni, in viata popoarelor ça si a indivi- zilor, cand nu se poate vorbi decât In batae de joc. Si acestl domni oratori pretind sa me convinga cu metoda d -lor rece, care n'are alt merit de cat logica si intelesul. Dar eu sunt copilul scoa]ii clasi- ce a opozities liberale ! mie nu'ml trebue logica, nu'ml trebue inte- les ! Pentru astea merg ea la o intrunire publica a opozities ? Eïl caut einotiune, excitatiune, irita- tatiune ! MI -aduc aminte de bravura, de avintul impetuos si mal ales de sintaxa ïndrazneata a neuitatilor mel oratori clasici : «Fraatilor ! Ciocoil domnesc, in adevar domnesc ; dar sa va spuiu eu, fratilor, cum domnesc ! domnesc prin miselie, prin infamie, prin trima, prin reactiune, lucrurl care NUMARUL 10 BAN! ANUIII'IFBlíFa;r: lu Bllcurestl judete a9 pxinxctn numai la Admuustratie In strsinatato, aired la aiirw,yaiclra;io ¢i la toate oAciii9 de pt:hl.cit.ite 0.50 b. hale 5.-- lei . 3.-- . ® Anuacinri la peg. îV Inaortiil9 gi reciamcic 3 lel rin!lui. U>3 aaarzaip v®eht;h SO ¡mall ADMlNlilsïTI1I;ATIA ]lc. 8. 8TRk9A CLEdEtENTEÏ No. 3. i.'IRI EI TELEGRAME ALE ZILEI tillOSOSIBIEMENEESUlaeneraraW fac onoare poporulul ca e contra, care in mice ocazil s'a pronuntat si nu permite, mal ales cind sin- gele acestul popor, varsat eu cru- zime si fara niel o necesitate, cind tipetele desperate ale fetneilor si copiilor, fugaritl si torturatl de sal- baticia oamenilor odiosulul regim, chid vaietele celor schingiuiti pe stradele Capitales, cu felinarele stin- se, sunt inca vil in Inintea tutu- ror !» Iata ceeace smulgea din mil de suflete racnete sguduitoare. Iata pentru ce team lipsit dela niel una dintre acele faitnoase întrunirl. Astazl, ce avem ? desbaterl, des- baterl si iar desbaterl. Foarte mul- tumini de intrunirile dv. Eu nu cer dela orator sa ma lu- minezeis pretind sa ma 'ncal- zeasca. Oratorul trebue sa vina la tri- buna fioros ca un leu, si cind o striga odata Fraafilor ! sa ma faca pe mine, fratele lui, sa sar din loc. El n'are nevoe sa spuna ni- mic dela tribuna ; dar trebue sa ma 'nfierbinte ; sa ma asude ; sa nu 'mI dea pas sa mal judee ; sa ma aiureasca ; sä ma clatine fora a ma lasa sa rasuflu; sa 'ml dea cre- erul de peretil capulul prin salturl enorme de propozitil, chiar ilogice, chiar absurde, stupide daca e ne- voe, numal sa fie calde si sponta- nee, pina m'o nauci, pina nl'o face sa scrîsnesc din dinti si sa strig ca un turbat : sus poporul ! Iata ce inteleg eu prin orator. S'a pierdut astazi, din nenorocire, aceasta scoala mare : «Jos reactiunea ! jog.ciocoil ! sus libertatea egalitatea si fraternitatea! sus boborul !» Si la glasul amicilor boborulus, boborul, ridica.nd reteveiul, sitnbo- lul suveranitatii sale, isbucnea, la adresa vampirilor, cari 'I sugeau sudoarea si sangele, in impreca- tiuni nationale de se cutrenlura catapateasma circulul. Dumnezeü al parintilor nostri ! la ce grandioasa epopee asl fi asis- tat eu, daca, nu clasicis mes, ci vampiri! de reactionarl ar fi cate- risit pe un lnitropolit, iar clasicil mes s'ar fi apucat sa apere bise- rica in fata boborulul ! «Astazl s'a împlantat cutitul pina 'n prasele In sînul nenorocitel Ro- manii, iar cadavrul el sangerând s'a aruncat la picioare]e tigrulul ne- gru pe care '1 chiama Partenie ! Jos !... Sus !... Sus !... Jos !...» Acelea ar fi fost intrunirl ! nu desbaterl ca ale dv. Pacat ! Am pierdut mult. Caragiale. OHESEFTUL DE LA PRIMARIE E mal bine do o sáptamîaa de cînd am vorbit in ziarul nostra despre o ese ocherie in toata regula savirlita de un mai mara de la Prima- ria Capitales, bateo afacere de perquisitie la nu Episoop care poseda o casa pe soseaua Pieonlnl. Am spus cá Primaria in dona rinduri a soli - citat ou insisteuta de la Tribunal autorisarea ea faca o perquisitie la acel Episcop, sub cuvint cá are coloniale de contrabanda, lucru po care l'a 2i coustatat de visu agenti' sui. Autorisarea a fost data dar perquisltia nu s'a mas f lent in urma sfantuirei Episcopulul. Am citat chiar numorile adreselor Primariei catre Tribunal prin cari] se cerea parmisiunea ile c. so face o doscindere locala,, dar pina acum vedem ca Vointa monitorul Pri- marnlul, nu raspunde nimic, dïnsa care in toate zilele la apararea lui C. F. Robeson pentru o lampa stinse sea o cismea care nu curge. Nu cum -va a intervenit Primarnl in aceasta afacere scandaloasa spre a sca,pa pe ccl vino- vat, salí tonta perquisitia in cestiune a fest pur ki simplu o pehlivanie apre a intimida po aoel Episcop, care incepuse sa aibä veleitatl de indepeudenta in cestiunea Mitropolitulul I 811 vorbeasca d. C. F. Robescu cum sta aface- rea ou adresele d -sale No. av'ú 7'2 din 11 Septem- brio 1896. Daca nu vorbette prin presa, va ft novoit sa raspunda in Camera la o interpelare. Prea e pnngalia boacana. `r?et.MO. v;x _::7!v-5 ..?i: ;rr. ÄI4IEG EIZEA. NIOULUI MITROPOIIT 10It1ma violenta. deeinicul candi - dat. Sfor1ari zadarnice. lt?llisna violeu1st Pria violenti, a deschis guvornul ches - tiunea Mitropolitulul, prin violenta cear- ca s'o închid,. Spaimîntat de cureutul puternic ce s'a pornit, temîndu -se de ori -ce discutie chiar dinaintea zdrobitoarelor sale ma- ioritäti de slugoi, guvernul a hotarît s, nu lase sa treac, nici macar 24 de ore de la deschiderea Parlamentului ai pina la alegerea noului Mitropolit. Precipitarea aceasta dovedeate, mai bine de cit cele mai Intinse pledoarii, ca guvernul e vinovat ai ca -si d, banal seamy de vinovatia sa. Ea mai arata Inca, ce putin pret pupe guvernul pe demnitatea Parlamentuluï , noldsîndu -i vremea sa la oficial cunoatinta de ches tiunea Mitrepolitana. Camera si Senatul vor fi suite, din porunca guvernului, s, se faca complice ale Sinodului, catînd sa astupe marea crima faptuita de acesta. Vecinicntl candidat Dupa atitea încerclri zadarnice pe lînga parintele Iosif Gheorghian, guver- nul a fost shit, pentru a eai din încur- catura, s, patronezo candidatura vecini- culul candidat la Primatie : Mitropolitul Iosif al Moldovel ai Sucevel. Acest b,trîn prelat a candidat pin, acum de tree ors la scaunul Ungro -Vla- hiei : întîia oar, sub guvernul conserva- tor, and a fost ales fericitul Intru po- menire Calmit Miclescu ; a doua oars sub guvernul liberal, and s'a ales pa- rintele Iosif Gheorghian ; a treia oar, iaraai sub guvernul conservator, and s'a ales parintele G-henadie Petrescu. La mare strîmtoare trebue sa fie gu- vernul actual, pentru a primi candida - tura acestul prelat, vecinic respins. Sforltrar;í zadarnice Toate violentele, to ate nelegiuirile, toata turburarea aruncat, in Biserica, u'aü avut alt stop de cit sa desehid, drumul la scaunul mitropolitan unui e- pisuop agent electoral al Roaiilor, lui Partenie, fiinta ces mai degradata, care far, sfiala trece clin lupanars la altar. Guvernul va fi dorit sa savîrseasca infamia de o -data ; dar nu se poate ; tre- bue s, se aleaga mai lutai Iosif al Mol - dove! ca Primat ai numai apol sa se faca la alta data alegerea lui Parthenie la Ina. Ori -ce s'ar întîmpla, sfortarile guver- nului ai ale complicilor lui sunt zadarnice. Chestiunea Mitropolitulul Primat Ghe- nadie nu se Inchide prin violenta, ci numal prin dreptate. --- INCEPUTUL SFIRSITULUÏ Sandramaua colectiviste se cleatenä, a- meniuta cadere, In curind se va praväli. Pe linga furtuna ce a stirnit in contra'l sacrilegiul comis asupra Capulus Bisericel de catre salahoril cari compun sanhedrinul colectivist, un alt curent puternic o zgudue din temelie. Lupta fratricida ce s'a incins intre mercenaril sal, la impartirea pradei, de cind partidul a venit la putere, a des- partit-o in mal multe fractiunl. Avem ast-fel aste-z1: fractiunea Cara- da - Cantacuzino, fractiunea Sturdza-Giani, fracçinnea Stätescu-Stolojan, fractiunea Au- relian-Nacu, Flevistis, P%ucistii, Sturzis; til-beizadea, si nemultumitil. Ce va resulta din ciocnirea atilor gru- purl, la deschiderea parlamentulul, se poate prevedea de orl-cine. Dar, ceea ce niel Si- bylla cea mal inspirata nu ne poate pre- zice, este cum se vor grupa aceste fractiu- n1 In vederea alegerel noulul Mitropolit, clod se va convoca nrarele colegia elec- toral. Evident ca, daca ele eu exceptiune de grupul flevistinfluentate de cuvintele ne- socotite ce se zice ce prinrul nrinistru ar fi rostit la Intrunirea de Mercuri tinuta la consiliul de miuistri : ca «pe cita vreme va trai Regele Carol, nu se va mal deschide chestiunea Mitroplitululr, vor da d-lui Sturdza concursul lor pentru alegdrea Mi- tropolitulul ce le va desernna, räminerea d-lul Sturdza In capul guvernulul va fi a- sigurata pentru cit-va timp, si tot odiosul a cestul act sitvirsit In dispretul credintel stremosestl si in dauna Bisericel nationale va cedea asupra lor, cari vor trebui sä se piece inaintea premierulul pine ce nricul sef al maaarelul partid, incura,jat de a- ceasta isbinda si rautacios cum este, se va incurca tntr'o chestiune consular% oare care, provoclnd din nod In contrai indig- narea generala. Sa nu ni se zica ca majoritatea senatorilor ;i a deputatilor este de parerea primulul Ministru In afaeerea Mitropolitulul. Afarit de sateliti! d-lor Sturdza, Statescu si Can- tacuzino, toll cel-l'altl membri al parlamen- tului ist daft bine seamd ca aceastä ches- tiune este o groapa deschisa in care se va pravali partidul liberal, daca se va lucerca s'o acopere. Fie-care din es se gindeste la ziva de miine, avind in vedere ma! ales ca zilele acestul guvern, care s'a arittat atti de nedestoinic In rezolvirea tutulor chestiu- nilor marl si miel ce intereseaza tara, stint numgrate, or1 ce s'ar zice ; cacl, daca ches- tiunea Mitropolitulus trebuieste inchisa de partizanil guvernulul din parlament, Infri- cosati de sprijinul ce d-nul Sturdza pre- tinde a avea de la M. S. Regele In aceasta afacere, micul seforl-cit ar fi el de ne- voias si ar avea trebuinta de un Mentor nu va putea, de cite orl va mal comae o nerozie sait o infamie, sit se ascunda in dosul Tronulul, litsYnd pe Capul Statulul sit í:nfrunte furtuna ce ar daslantui. Daca trebuie aä luam ca pronostic, In ce priveste vitalitatea asociatiel Sturdza-Can- tacuzino-Stittescu, impresiunea ce ad litsat guvernamentalilor cele patru intruniri ti- nute la Consiliul de ministri In vederea deschiderel Corpurilor Legiuitoare, apol in curind o sit vedem Inceputul sfirsitulul. TRIBUNA POLITICA 11111111=11 Atmosfera foarte Yncärcata. Apasä ceva pe oamenl, guvernamentall si opozanti. Guvernul, cäruia nu-! da mina sa sus- tie o discutie in parlament, de-ai are a- proape unanimitäti in ambele Camere, se arunca sä dea zorul din urmä. Sin- gura lu! scapare, e speranta cä prin surprindere, In prima zi a sesiunei, sa isbuteascg. a alege un Mitropolit Primat si sy astupe ast-fel, cu forta, chestiunea mitropolitany. Natural aceastit siluire ptoiectaty de guvern, Yntarïta ai mal mult spiritele. Aparatorii cauze! celei drepte sunt im- pinsl la marginile rïbdarei. lata ce face ea atmosfera sa fie foarte incitrcat,. HotitrYt lucru : guvernul, cu o iscu- sintit fary parodie, impinge lucrurile la estrem. STOICESCU 3 LA el Ministrul Lucritrilor Publice Stoicescu 3 la °Io a fost dat afarit din Minister. In legatura strinsä cu garantia portu- lu! de la Constanta, care de la 5 °Jo a fost ilegal redus,, de acest pomyduit la 3 °Io, ag scyzut si actiunile sale. Pungitaia era prea bóacänXo junta- late de milion sfeteristy dintr'o simply iscitliturit, in contra lege! in contra votulul expres al Corpurilor legiuitoare,pentru ca Stoicescu sa mal räm,,e in guvern ai sit fie expus, ca Ministru, interpelfirilor ce i se pregatesc. Un an intreg, C. Stoicescu tritise ne bygat in seamit, putin pus in discutie de presa, amestecat într'o simply vin- zare de graciare in favoarea fiulul unu! client al sag ; o mica daravere de 2000 lei. Acum el iai fringe gîtul pentru tot- de-a-una, in afacerea cea mal scirboa- sit, in gheaeftul eel ma! colosal al co- lectivitatel din 1896. Amänuntele intregel afacer! a prelun- gire! lucrärilor portulul de la Constan- ta sunt cunoscute publiculul; jumittatea de milion ertaty din garantia antrepre- norulul lui Hallier, ai cumpitrarea pro- tectiunel lu! C. Nacu pe 100,000 lei in decurs de cinc! an!, nu ma! sunt secre- te pentru nimenl. Tot gheaeftul s'a dat pe fata ai C. Stoicescu pleaca. E grell de crezut ca un guvern colec- tivist care atie sy apere pe a! sal pïnit la poarta Curte! de Casatie ai sä le stringa mina chiar cind es din puacä- rie, sa: fi avut curagiul de a izgoni din sinul sag pe Ministrul Lucrfirilot Pu- blice, dar atirea se confirma din ceas Yn ceas eu ma! multa staruinta. Stoicescu pleacy litsYndu-al pentru ve- cil vecilor porecla de Stoicescu 3 la suty. ---o -- - - - TRIBUNA LITERARA CRIMA ,S'I ,S'COALA Surat o multime de fraze fäurite de pura imaginatie omeneasca si carora vremea si experienta n'aü Intirzieat sä le dea o for- maid desmintire. Asa s'a Intimplat si cu mutt cunoscuta zicittoare: «Ciad se deschi- de o scoala, se Inchide o temnita.» Aceastit fraza a fost la mare trecere, pe vremurl cind, vorba rominulul, omul credea cä tot ce zboara se mäninc% si ca tot ceea ce se zamisleste in mintea lui, trebue sä aibä si in afara de el o realitate. Scoala, asa cum asta -zl se prezinta, cu instructie fir% educatie, nu numai el nu a- juta la fericirea omeneasc%, nu numal ca nu are un rol folositor pentru societate, dar din potriva, ente un factor primejdios, pro - duc %tor de elemente zdruncinatoare pentru societate, imorale si neferieite. Aceastit afirmare, care ar parea o simply elueubratie, daca n'ar fi experienta fapte- lor cari s'o afirme, constitue asta-zi modul de a vedea al unul Intreg curent, alc%tuit de eel mal de seam& filozofi, sociologi si criminologi moderni. Spencer, Garofalo, Aging, Tarde, Hausso- ville etc, s'ait grabit a spume, pe Intrecute, ca instructiea care se dä asta -zi este insu- ficiente, ca ea face din scoala un factor primejdios, o face sa contribue la sporirea numarulul de declasatl, de oamenl masins, de oamenl fara caracter, fart inima si fara Dumnezeü. Scoala de asta -z1 In loe NA In- drumeze omenirea catre perfectie, o Indru- meaze catre puse%rie, catre auimalitate si catre nefericire. 0 date cu sporirea scolilor, s'a sporit si numartrl crimelor. Si de ce ? Scoala, acest «promotor al perfectiel», a- cest «focar de civilizatie» etc. cum poate fi un factor primejdios, producittor de neno- rocitl ? Conditia esentiala a progresulul, sä fie toemai ea o stavilä a lui ? Si, totusi, este asa. Si lamurirea trebue sä o citutam In direetia acestul veac de pozitivizm si de «domase a factorilor eco - noniics.. Cad, se vede in copil, in viitorul om de stat, viitorul poet, viitorul filozof, numal o bruta care are cap si stomac mal ales stomac dar inima nu ! Si eu toate acestea inima innobileazi.. pe oar ; ea B. scoate din sfera animalitatil, in s%lhaticie. Scoala moderna ne ascute inteligenta, ne Incarca sad tnt %reste memoriea, contribue prin gimnastica la invirtosirea corpulul, dar, 1lsind sa lincezeasca sentimentul, ne- ingrijindu -se de el, ne ucide inima. Noi stim ce sunt Uran si Neptun, stint ce aft fost trilobitil, ce sunt magnetil si cal - culul infinitizmulul, ,tiny cine all fost Ram- ses si Sinacheirba, dar nu stim, nu ne in- vata s% stim, ce este coila, ce este bindle, ce este iubirea de altul. Si , aci, vorbesc de adeváratul nostru fond suetesc, de « taina» noastrit pe care n'o destainuim nimänul, niel n'o asternem In coloanele ziarelor, dar pe care o simtim a- colo, in adincul nostru, dureroasa, zdrobi- toare. Seoala arunca asta -zi In sinul societatis, din ce In ce mal perfecta, iscoditorl de a- facerl bune, vinatorl de zostre si de «si- tuatil stralucite., admirabill fabricanti de discursurl electorate si de cuvintarl asupra evolutiunel si revolutiunel pitmintului, dar aproape niel unul care sa tie ce mal In- seamnit sentiment moral, Dumnezeü, etc. Scoala trezeste, clarifica ratiunea, care lucreaza nurnal dupit instinetele innascute, si acestea find rete cecl rdú se naste omul instructiea decl va subtilize, va rafina instinetele acestea animalice, din cari decur- ge esclusiva iubire de sine. Ne aratiudu -ne Hies o ideie mal Innalta, surghinind pe Drrn- nezet, dispretuind morala careia acum nu'! se da absolut niel o importante In seoale daca suntem mal sensibili, vont cit- dea in pesirnism, in sceptism sat. in casa de nebuni. Iar dace suntem temperamente practice, vorn bea si von mitica, von fura pe aproapele, 11 vonr mina, preferind sfd- rîmarea universulul, unes placers egoiste, unul inleres al nostril. «Este instructiea noasträ, färä Dumnezeü, färä morala eficace, care dezorganizeaza so- cietatea, corupe poporul si, rilpindu -I ors -ce nadejde, it mina la cele mal rele räzbu- nail,= zieea un scriitor franeez. Cad In scoala nu se d% atentie unor ase - menea «nimicurlr ca sentiment, moral,, etc. Avení patru ore pentru latina far mal pe urmit, o singurä ore pentru religie. Mo- rala ? morale se face dupa «ultima ex- presie a stiintel filosofiel », adica a filosofiei materialist.. I s'a dat inteligent% scoalel ; '1 s'a dat si voiuta, dar no i s'a dat inima. Si dupa cum mal spuseritm, inima face fericirea omulul; inteligenta nu poate sta- pini pasiunile, ci pasiunile o stapinesc pe ea, pentru acorn. eel putin. Si, tot rant aceasta colosal%, care face din ,scoalä o unelta prinrejdioasií, in loe ca sit o tacit folositoare, tonta insuficienta asta vatitmittoare, izvoreste numal din cureutul materialist al filozotii veaculul, din acial cu- rent care a pus in local Durnuezeulul- Spirit pe Stomacul- Duurnezeti. 0 data eu pustiirea cerulul, el ne a pus - tiit si inima noastre. Binele n'am mal stint ce este; dreptatea a ramas un cuvint, idea - lui In afarit de stomac iaresl o vorblt.
Transcript
SERIA IL ANUL u, No. 304. irrEditia a treiaNUMARUL 10 BAN!
All. ON AMEN TOLEIne.p la 1 sl 15 ale ile -càrei luni al 3e ,alatene
tot -d'a -una tnainteIn i9ttcarotti la Casa Administration
In judeja Fi atrcimitlate prin mandate poetaleU : an in tara 30 lei ; In streinatste 50 loiIala funi ... 15 . . 25 .20
res h:ni 8 . » s 13Un num .r 1n stroin;rrete 80 bans
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZ?i
HLF.DAtUTIANo. 3-14TRAIDA CLEMENTEINo. fi
VINERI, 15 NOEMBRE 1896
APARE ZILNIC ,Ia.A. 5 ®R E SEAEA CU CELF DIN URI4I111118111119111er
DECADENjLPutetl ride vol, tinerl sceptici,
cari atl aruncat sfintele crediate inschimbul stiintel profane. Eü suntmahnit de tate vaz.
Am fost la intrunirile opozitiesIn Craiova si In Iasi, si marturisescdrept ça am iesit adanc afectatde decadenta moravurilor noastrepolitice.
Asta e opozitie ? Astea sunt In-trunirl de opozitie ?
Oratori cari voi bese ça tot! oa-menis, linistiti par'ca n'ar fi la gu-vern un partid adversar, desbatandcu sauge rece ça la Academie, bainca permitandu's1 a face si glumesi spirit. Aug glume si spirit candestl in opozitie !
Niel un orator nu se bate cupumnul in piept . Niel unul nu res-toarna sfesnicile, nu sparge tribuna,nu'sI taie mana In tandarile paha-rulul spart. Niel unul nu'ss malscoate bratul din umär printr'unsuprein gest patriotic.
Nimic din toate astea. ,Si ce emas rau, e ça scoala asta deca-denta prinde poporul, publicul, areaerul ça aproba acest curent inenitsa ucida eu desavirsire avinturilemarl, sa stinga focul sacru al pa-siunilor politice.
Unde sunt vremurile clasice aleliberalismulul romin ? Unde e salaSlatineanu ? Sala Bossel ? Circul dela Constandin -Voda. S'au dus toateça miste frumoase legende cars auincintat de atitea ori tineretilemele.
Din tinrete me'nebuneam dupaintrunirile publicP, si aveam de ce.0 jale me cuprinde astazl cindms- amintesc de frumoasele momenteale eroicel opozitil liberale, al ca-ret am fost unul dintre eel mai fer-venti spectatorl!
In acele intruniri îml faceam eu,împreuna cu un popor intreg, edu-catiunea nationala. Acolo am culescele mal bune inspiratiunl pentruoperele mele patriotice, aceste o-pere menite sa ajunga peste putinuitate cu desavîrsire devenind ne-Intelese, gracie parasiril scoalelclasice a liberalismulus. Acolo amfacot cunostinta iubitilor mel eros,pe cars am cautat, cu modestelemele mijloace artistice, sa'I pastrezpentru posteritate.
Puteti spune onice, eu cred çasuntem in plina decadenta.
D. N. Filipescu fins face doc-trina unul curent sanatos de jude-cata publica, in care sa nu mal fieposibila minciuna si fraza goala.
Dd. Tache Ionescu si Disescuvorbesc la tribuna ça de pe catedra,Cu cartl si citate din autoril stra-inI, cu teoril moderne, eu desba-terl academice.
D. Panu face satire, glume sispirit pe socoteala guvernulus, sus -tinêndu'ml ça sunt situatiuni, inviata popoarelor ça si a indivi-zilor, cand nu se poate vorbi decâtIn batae de joc.
Si acestl domni oratori pretindsa me convinga cu metoda d -lorrece, care n'are alt merit de catlogica si intelesul.
Dar eu sunt copilul scoa]ii clasi-ce a opozities liberale ! mie nu'mltrebue logica, nu'ml trebue inte-les ! Pentru astea merg ea la ointrunire publica a opozities ? Eïlcaut einotiune, excitatiune, irita-tatiune !
MI -aduc aminte de bravura, deavintul impetuos si mal ales desintaxa ïndrazneata a neuitatilormel oratori clasici :
«Fraatilor ! Ciocoil domnesc, inadevar domnesc ; dar sa va spuiueu, fratilor, cum domnesc ! domnescprin miselie, prin infamie, printrima, prin reactiune, lucrurl care
NUMARUL 10 BAN!ANUIII'IFBlíFa;r:
lu Bllcurestl judete a9 pxinxctn numai laAdmuustratie
In strsinatato, aired la aiirw,yaiclra;io ¢i latoate oAciii9 de pt:hl.cit.ite
i.'IRI EI TELEGRAME ALE ZILEItillOSOSIBIEMENEESUlaeneraraW
fac onoare poporulul ca e contra,care in mice ocazil s'a pronuntatsi nu permite, mal ales cind sin-gele acestul popor, varsat eu cru-zime si fara niel o necesitate, cindtipetele desperate ale fetneilor sicopiilor, fugaritl si torturatl de sal-baticia oamenilor odiosulul regim,chid vaietele celor schingiuiti pestradele Capitales, cu felinarele stin-se, sunt inca vil in Inintea tutu-ror !»
Iata ceeace smulgea din mil desuflete racnete sguduitoare. Iatapentru ce team lipsit dela niel unadintre acele faitnoase întrunirl.
Astazl, ce avem ? desbaterl, des-baterl si iar desbaterl. Foarte mul-tumini de intrunirile dv.
Eu nu cer dela orator sa ma lu-minezeis pretind sa ma 'ncal-zeasca.
Oratorul trebue sa vina la tri-buna fioros ca un leu, si cind ostriga odata Fraafilor ! sa ma facape mine, fratele lui, sa sar dinloc. El n'are nevoe sa spuna ni-mic dela tribuna ; dar trebue sama 'nfierbinte ; sa ma asude ; sanu 'mI dea pas sa mal judee ; sama aiureasca ; sä ma clatine fora ama lasa sa rasuflu; sa 'ml dea cre-erul de peretil capulul prin salturlenorme de propozitil, chiar ilogice,chiar absurde, stupide daca e ne-voe, numal sa fie calde si sponta-nee, pina m'o nauci, pina nl'o facesa scrîsnesc din dinti si sa strigca un turbat : sus poporul !
Iata ce inteleg eu prin orator.S'a pierdut astazi, din nenorocire,aceasta scoala mare :
Si la glasul amicilor boborulus,boborul, ridica.nd reteveiul, sitnbo-lul suveranitatii sale, isbucnea, laadresa vampirilor, cari 'I sugeausudoarea si sangele, in impreca-tiuni nationale de se cutrenluracatapateasma circulul.
Dumnezeü al parintilor nostri !la ce grandioasa epopee asl fi asis-tat eu, daca, nu clasicis mes, civampiri! de reactionarl ar fi cate-risit pe un lnitropolit, iar clasicilmes s'ar fi apucat sa apere bise-rica in fata boborulul !
«Astazl s'a împlantat cutitul pina'n prasele In sînul nenorocitel Ro-manii, iar cadavrul el sangerânds'a aruncat la picioare]e tigrulul ne-gru pe care '1 chiama Partenie !Jos !... Sus !... Sus !... Jos !...»
Acelea ar fi fost intrunirl ! nudesbaterl ca ale dv.
Pacat ! Am pierdut mult.Caragiale.
OHESEFTUL DE LA PRIMARIE
E mal bine do o sáptamîaa de cînd am vorbitin ziarul nostra despre o ese ocherie in toataregula savirlita de un mai mara de la Prima-ria Capitales, bateo afacere de perquisitie la nuEpisoop care poseda o casa pe soseaua Pieonlnl.
Am spus cá Primaria in dona rinduri a soli -citat ou insisteuta de la Tribunal autorisareaea faca o perquisitie la acel Episcop, sub cuvintcá are coloniale de contrabanda, lucru po carel'a 2i coustatat de visu agenti' sui.
Autorisarea a fost data dar perquisltia nus'a mas f lent in urma sfantuirei Episcopulul.
Am citat chiar numorile adreselor Primarieicatre Tribunal prin cari] se cerea parmisiuneaile c. so face o doscindere locala,, dar pina acumvedem ca Vointa monitorul Pri-marnlul, nu raspunde nimic, dïnsa care in toatezilele la apararea lui C. F. Robeson pentru olampa stinse sea o cismea care nu curge.
Nu cum -va a intervenit Primarnl in aceastaafacere scandaloasa spre a sca,pa pe ccl vino-vat, salí tonta perquisitia in cestiune a festpur ki simplu o pehlivanie apre a intimida poaoel Episcop, care incepuse sa aibä veleitatl deindepeudenta in cestiunea Mitropolitulul I
811 vorbeasca d. C. F. Robescu cum sta aface-rea ou adresele d -sale No. av'ú 7'2 din 11 Septem-brio 1896.
Daca nu vorbette prin presa, va ft novoit saraspunda in Camera la o interpelare.
lt?llisna violeu1stPria violenti, a deschis guvornul ches -
tiunea Mitropolitulul, prin violenta cear-ca s'o închid,.
Spaimîntat de cureutul puternic ces'a pornit, temîndu -se de ori -ce discutiechiar dinaintea zdrobitoarelor sale ma-ioritäti de slugoi, guvernul a hotarîts, nu lase sa treac, nici macar 24 deore de la deschiderea Parlamentului ai
pina la alegerea noului Mitropolit.Precipitarea aceasta dovedeate, mai
bine de cit cele mai Intinse pledoarii,ca guvernul e vinovat ai ca -si d, banalseamy de vinovatia sa. Ea mai arataInca, ce putin pret pupe guvernul pedemnitatea Parlamentuluï , noldsîndu -ivremea sa la oficial cunoatinta de chestiunea Mitrepolitana.
Camera si Senatul vor fi suite, dinporunca guvernului, s, se faca compliceale Sinodului, catînd sa astupe mareacrima faptuita de acesta.
Vecinicntl candidatDupa atitea încerclri zadarnice pe
lînga parintele Iosif Gheorghian, guver-nul a fost shit, pentru a eai din încur-catura, s, patronezo candidatura vecini-culul candidat la Primatie : MitropolitulIosif al Moldovel ai Sucevel.
Acest b,trîn prelat a candidat pin,acum de tree ors la scaunul Ungro -Vla-hiei : întîia oar, sub guvernul conserva-tor, and a fost ales fericitul Intru po-menire Calmit Miclescu ; a doua oarssub guvernul liberal, and s'a ales pa-rintele Iosif Gheorghian ; a treia oar,iaraai sub guvernul conservator, and s'aales parintele G-henadie Petrescu.
La mare strîmtoare trebue sa fie gu-vernul actual, pentru a primi candida -tura acestul prelat, vecinic respins.
Sforltrar;í zadarnice
Toate violentele, to ate nelegiuirile,toata turburarea aruncat, in Biserica,u'aü avut alt stop de cit sa desehid,drumul la scaunul mitropolitan unui e-pisuop agent electoral al Roaiilor, luiPartenie, fiinta ces mai degradata, carefar, sfiala trece clin lupanars la altar.
Guvernul va fi dorit sa savîrseascainfamia de o -data ; dar nu se poate ; tre-bue s, se aleaga mai lutai Iosif al Mol -dove! ca Primat ai numai apol sa se facala alta data alegerea lui Parthenie laIna.
Ori -ce s'ar întîmpla, sfortarile guver-nului ai ale complicilor lui sunt zadarnice.
Chestiunea Mitropolitulul Primat Ghe-nadie nu se Inchide prin violenta, cinumal prin dreptate.
---
INCEPUTUL SFIRSITULUÏ
Sandramaua colectiviste se cleatenä, a-meniuta cadere, In curind se va praväli.
Pe linga furtuna ce a stirnit in contra'lsacrilegiul comis asupra Capulus Bisericelde catre salahoril cari compun sanhedrinulcolectivist, un alt curent puternic o zguduedin temelie. Lupta fratricida ce s'a incinsintre mercenaril sal, la impartirea pradei,de cind partidul a venit la putere, a des-partit-o in mal multe fractiunl.
Ce va resulta din ciocnirea atilor gru-purl, la deschiderea parlamentulul, se poateprevedea de orl-cine. Dar, ceea ce niel Si-bylla cea mal inspirata nu ne poate pre-zice, este cum se vor grupa aceste fractiu-n1 In vederea alegerel noulul Mitropolit,clod se va convoca nrarele colegia elec-toral.
Evident ca, daca ele eu exceptiune degrupul flevistinfluentate de cuvintele ne-socotite ce se zice ce prinrul nrinistru ar firostit la Intrunirea de Mercuri tinuta laconsiliul de miuistri : ca «pe cita vreme vatrai Regele Carol, nu se va mal deschidechestiunea Mitroplitululr, vor da d-luiSturdza concursul lor pentru alegdrea Mi-
tropolitulul ce le va desernna, rämineread-lul Sturdza In capul guvernulul va fi a-sigurata pentru cit-va timp, si tot odiosul acestul act sitvirsit In dispretul credintelstremosestl si in dauna Bisericel nationaleva cedea asupra lor, cari vor trebui sä sepiece inaintea premierulul pine ce nriculsef al maaarelul partid, incura,jat de a-
ceasta isbinda si rautacios cum este, se vaincurca tntr'o chestiune consular% oarecare, provoclnd din nod In contrai indig-narea generala.
Sa nu ni se zica ca majoritatea senatorilor;i a deputatilor este de parerea primululMinistru In afaeerea Mitropolitulul. Afaritde sateliti! d-lor Sturdza, Statescu si Can-tacuzino, toll cel-l'altl membri al parlamen-tului ist daft bine seamd ca aceastä ches-tiune este o groapa deschisa in care se vapravali partidul liberal, daca se va lucercas'o acopere. Fie-care din es se gindeste laziva de miine, avind in vedere ma! ales cazilele acestul guvern, care s'a arittat attide nedestoinic In rezolvirea tutulor chestiu-nilor marl si miel ce intereseaza tara, stintnumgrate, or1 ce s'ar zice ; cacl, daca ches-tiunea Mitropolitulus trebuieste inchisa departizanil guvernulul din parlament, Infri-cosati de sprijinul ce d-nul Sturdza pre-tinde a avea de la M. S. Regele In aceastaafacere, micul seforl-cit ar fi el de ne-voias si ar avea trebuinta de un Mentornu va putea, de cite orl va mal comae onerozie sait o infamie, sit se ascunda indosul Tronulul, litsYnd pe Capul Statulul sití:nfrunte furtuna ce ar daslantui.
Daca trebuie aä luam ca pronostic, In cepriveste vitalitatea asociatiel Sturdza-Can-tacuzino-Stittescu, impresiunea ce ad litsatguvernamentalilor cele patru intruniri ti-nute la Consiliul de ministri In vedereadeschiderel Corpurilor Legiuitoare, apol incurind o sit vedem Inceputul sfirsitulul.
TRIBUNA POLITICA11111111=11
Atmosfera foarte Yncärcata.Apasä ceva pe oamenl, guvernamentall
si opozanti.Guvernul, cäruia nu-! da mina sa sus-
tie o discutie in parlament, de-ai are a-proape unanimitäti in ambele Camere,se arunca sä dea zorul din urmä. Sin-gura lu! scapare, e speranta cä prinsurprindere, In prima zi a sesiunei, saisbuteascg. a alege un Mitropolit Primatsi sy astupe ast-fel, cu forta, chestiuneamitropolitany.
Natural aceastit siluire ptoiectaty deguvern, Yntarïta ai mal mult spiritele.Aparatorii cauze! celei drepte sunt im-pinsl la marginile rïbdarei.
lata ce face ea atmosfera sa fie foarteincitrcat,.
HotitrYt lucru : guvernul, cu o iscu-sintit fary parodie, impinge lucrurile laestrem.
STOICESCU 3 LA el
Ministrul Lucritrilor Publice Stoicescu3 la °Io a fost dat afarit din Minister.In legatura strinsä cu garantia portu-lu! de la Constanta, care de la 5 °Jo
a fost ilegal redus,, de acest pomyduitla 3 °Io, ag scyzut si actiunile sale.
Pungitaia era prea bóacänXo junta-late de milion sfeteristy dintr'o simplyiscitliturit, in contra lege! in contra votululexpres al Corpurilor legiuitoare,pentruca Stoicescu sa mal räm,,e in guvern aisit fie expus, ca Ministru, interpelfirilorce i se pregatesc.
Un an intreg, C. Stoicescu tritise nebygat in seamit, putin pus in discutiede presa, amestecat într'o simply vin-zare de graciare in favoarea fiulul unu!client al sag ; o mica daravere de2000 lei.
Acum el iai fringe gîtul pentru tot-de-a-una, in afacerea cea mal scirboa-sit, in gheaeftul eel ma! colosal al co-lectivitatel din 1896.
Amänuntele intregel afacer! a prelun-gire! lucrärilor portulul de la Constan-ta sunt cunoscute publiculul; jumittateade milion ertaty din garantia antrepre-norulul lui Hallier, ai cumpitrarea pro-tectiunel lu! C. Nacu pe 100,000 lei indecurs de cinc! an!, nu ma! sunt secre-te pentru nimenl.
Tot gheaeftul s'a dat pe fata ai C.Stoicescu pleaca.
E grell de crezut ca un guvern colec-tivist care atie sy apere pe a! sal pïnitla poarta Curte! de Casatie ai sä lestringa mina chiar cind es din puacä-rie, sa: fi avut curagiul de a izgoni dinsinul sag pe Ministrul Lucrfirilot Pu-blice, dar atirea se confirma din ceasYn ceas eu ma! multa staruinta.
Stoicescu pleacy litsYndu-al pentru ve-cil vecilor porecla de Stoicescu 3 la suty.---o -- - - -
TRIBUNA LITERARA
CRIMA ,S'I ,S'COALA
Surat o multime de fraze fäurite de puraimaginatie omeneasca si carora vremea siexperienta n'aü Intirzieat sä le dea o for-maid desmintire. Asa s'a Intimplat si cumutt cunoscuta zicittoare: «Ciad se deschi-de o scoala, se Inchide o temnita.» Aceastitfraza a fost la mare trecere, pe vremurlcind, vorba rominulul, omul credea cä totce zboara se mäninc% si ca tot ceea ce sezamisleste in mintea lui, trebue sä aibä siin afara de el o realitate.
Scoala, asa cum asta -zl se prezinta, cuinstructie fir% educatie, nu numai el nu a-juta la fericirea omeneasc%, nu numal canu are un rol folositor pentru societate, dardin potriva, ente un factor primejdios, pro -duc %tor de elemente zdruncinatoare pentrusocietate, imorale si neferieite.
Aceastit afirmare, care ar parea o simplyelueubratie, daca n'ar fi experienta fapte-lor cari s'o afirme, constitue asta-zi modulde a vedea al unul Intreg curent, alc%tuitde eel mal de seam& filozofi, sociologi sicriminologi moderni.
Spencer, Garofalo, Aging, Tarde, Hausso-ville etc, s'ait grabit a spume, pe Intrecute,ca instructiea care se dä asta -zi este insu-ficiente, ca ea face din scoala un factorprimejdios, o face sa contribue la sporireanumarulul de declasatl, de oamenl masins,de oamenl fara caracter, fart inima si faraDumnezeü. Scoala de asta -z1 In loe NA In-drumeze omenirea catre perfectie, o Indru-meaze catre puse%rie, catre auimalitate sicatre nefericire.
0 date cu sporirea scolilor, s'a sporit sinumartrl crimelor.
Si de ce ?Scoala, acest «promotor al perfectiel», a-
cest «focar de civilizatie» etc. cum poate fiun factor primejdios, producittor de neno-rocitl ?
Conditia esentiala a progresulul, sä fietoemai ea o stavilä a lui ?
Si, totusi, este asa. Si lamurirea trebuesä o citutam In direetia acestul veac depozitivizm si de «domase a factorilor eco -noniics.. Cad, se vede in copil, in viitorulom de stat, viitorul poet, viitorul filozof,numal o bruta care are cap si stomac malales stomac dar inima nu !
Si eu toate acestea inima innobileazi.. peoar ; ea B. scoate din sfera animalitatil, ins%lhaticie.
Scoala moderna ne ascute inteligenta, neIncarca sad tnt %reste memoriea, contribueprin gimnastica la invirtosirea corpulul,dar, 1lsind sa lincezeasca sentimentul, ne-ingrijindu -se de el, ne ucide inima.
Noi stim ce sunt Uran si Neptun, stintce aft fost trilobitil, ce sunt magnetil si cal -culul infinitizmulul, ,tiny cine all fost Ram-ses si Sinacheirba, dar nu stim, nu ne in-vata s% stim, ce este coila, ce este bindle,ce este iubirea de altul.
Si , aci, vorbesc de adeváratul nostru fondsuetesc, de « taina» noastrit pe care n'odestainuim nimänul, niel n'o asternem Incoloanele ziarelor, dar pe care o simtim a-colo, in adincul nostru, dureroasa, zdrobi-toare.
Seoala arunca asta -zi In sinul societatis,din ce In ce mal perfecta, iscoditorl de a-facerl bune, vinatorl de zostre si de «si-tuatil stralucite., admirabill fabricanti dediscursurl electorate si de cuvintarl asupraevolutiunel si revolutiunel pitmintului, daraproape niel unul care sa tie ce mal In-seamnit sentiment moral, Dumnezeü, etc.
Scoala trezeste, clarifica ratiunea, carelucreaza nurnal dupit instinetele innascute,si acestea find rete cecl rdú se naste omul
instructiea decl va subtilize, va rafinainstinetele acestea animalice, din cari decur-ge esclusiva iubire de sine. Ne aratiudu -neHies o ideie mal Innalta, surghinind pe Drrn-nezet, dispretuind morala careia acumnu'! se da absolut niel o importante Inseoale daca suntem mal sensibili, vont cit-dea in pesirnism, in sceptism sat. in casade nebuni. Iar dace suntem temperamentepractice, vorn bea si von mitica, von furape aproapele, 11 vonr mina, preferind sfd-rîmarea universulul, unes placers egoiste,unul inleres al nostril.
«Este instructiea noasträ, färä Dumnezeü,färä morala eficace, care dezorganizeaza so-cietatea, corupe poporul si, rilpindu -I ors -cenadejde, it mina la cele mal rele räzbu-nail,= zieea un scriitor franeez.
Cad In scoala nu se d% atentie unor ase -menea «nimicurlr ca sentiment, moral,, etc.
Avení patru ore pentru latina far mal peurmit, o singurä ore pentru religie. Mo-rala ? morale se face dupa «ultima ex-presie a stiintel filosofiel », adica a filosofieimaterialist..
I s'a dat inteligent% scoalel ; '1 s'a datsi voiuta, dar no i s'a dat inima.
Si dupa cum mal spuseritm, inima facefericirea omulul; inteligenta nu poate sta-pini pasiunile, ci pasiunile o stapinesc peea, pentru acorn. eel putin.
Si, tot rant aceasta colosal%, care facedin ,scoalä o unelta prinrejdioasií, in loe casit o tacit folositoare, tonta insuficienta astavatitmittoare, izvoreste numal din cureutulmaterialist al filozotii veaculul, din acial cu-rent care a pus in local Durnuezeulul- Spiritpe Stomacul- Duurnezeti.
0 data eu pustiirea cerulul, el ne a pus-tiit si inima noastre. Binele n'am mal stintce este; dreptatea a ramas un cuvint, idea -lui In afarit de stomac iaresl o vorblt.
E P O C A
Deaciblestemul uriaa ridicat asupra vietil,de aci tipat.]I de durere care a rasunat dea lungul acestur doua din urina veacurl :caci nu se mal Intelegea pentru ce traim,de ce train] ai ce rost avem pe lumea asta.
Aceasta ecrima de capetenie, uriaaa !rima,pe care a savtrait -o scoala: a utas pe o]n.Dar, daca am vorbit prea nuilt despre a-cest rol al acoalel socotita eu privire la su-fíetele de sus, mal culte, mal sensibile, sanu se creada ca, Intru cit priverete insiruc-tia iaferioara, primara, rolul actual al acoa-lei este bine- facator.
La noi d. Tanoviceanu a aratat In carteasa Cresterea criminalitäfii in Rominia, canumarul criminalilor creste pe masura ceinstructia attuala se räspindeate. Acelaa 1u-cru 11 aratase In 1892 ai d. C. Disescu In-tr'o conferinta a sa.*i acum de curtnd d. Jacgucs Bon.eon, In-
tr o carte asa Crime et ècole arata Inca odata eu date stalistice incontestabile, afir-marea mal sus enuntata de noi : scoala a-limeuteaza Inchisorile.
koala e ,ea, scoala e primejdioasä! Iatastrigatul care rasuua asta-zi In tot vechiulcontinent, cauti tipat de neagra prevestire.
i pentru Invierea sentimentulul zugrumat.pentru trezirea conatiintei morale, s'a ridi -cat tu vremea din urna glasul incura-
jator al Curentului noie idealist, carerasuna azi niai lu tot langui batrtnel Europe.
Trebue sa -1 se dea acoalel ceea ce i s'afurat, sa -1 se Inapoeze ceea ce lipsindu -1 IIschimba rolul de factor al progresulul, inacela de factor al regresulul.
mima trebuie data acoalei. Nu numalinstructiea trebuie In scoala, dar ai educajtiea miutil, a sentimentulul ai a vointel.
Se stie colosalul rol al sugeatiel in edu-catie.
Prin sugestie astäzl un sentiment nenas-cut, poa e sa devie natural, sa intre Incartea çi In singele» copilulul. E neapa-
rat trebuincios, zicea Leon Bourgeois, se-fui cu idei atti de Inaintate al radicalilorIntr'un diseurs al san, ca un sentiment sala directia viete] ; numal ast -fel puteniforma elemente sanatoase, folositoare, pro -gresulul.
`Imprejurul acoalelor de ratiune, sa. des -chidem *colt de caracter, acoll practice demorala, de civism ai de moralitate', zice a-cela*.
Dar, se va zice, care anume sentimentse mai poate cultiva astäz! ? Sentimentulreligios ? Frumosul ? Adevarul ?
Jacques Bonzon sfatueate sa se cultivesentimentul national, patriotizmul, dar nuacela al une! multiml turburate, cintindMarseilleza saü cutare imn croat, ci acelsentiment carat ai puternic, care unenteune -ori sufletele cele mal Innalte, ca ai pecele mal umile, spiritele cele mal savantesi capetele cele mai modeste, care se a-tinge de religie prin forma sa sentimentalaai poetica, de atiinta prin caracterul saürational ..r
Leon Bourgeois crede cl ideia bineluitrebuie sa fie propusa copilulul ca tintachiar a vietel, sflraitul suprem, la care noitrebuie nu sa ne Intoarcem In anumitecea-suri solemne, dar sa ne supunem toate eu-getarile si toate actiunile,..'
Se Intelege ca ideia binelui suprem epreferabila ori -carel alteia. Dar daca a-ceasta poate ar parea vaga ai ne nimeritaa fi introdusa In scoala, sa fie alta, ori -care ar fi, dar sa. fie. Cäcl niel o data nus'a simtit mal Inuit adevarul zicere! luiVoltaire : 'daca D -zeü nu exista, trebuierail inventara».
Sufietul nostru are nevoie de un liman,catre care sa. se Indrepte In clipele sale debucurie saü de desnadejde, trebue sa stieo tinta pe care s'o urmareascii, un idealcare rail calauzeasca.
aceasta nu o poate da de cit ideiabinelui, sentimental moral. Cind Intr eagainstructie va fi Intemeiata pe acest senti -ment, atuncl ea va Inceta de a mal fi o pri-mejdie socialä, cuti] este acum, ai va de-veni adevaratul factor al progresulul.
Al. Antemireanu.
LA ü s al eAßTA°ST6I N
.RAM.15ITE ROM,$NE$TI ÍNGALITIA
Neobositul calätor, D. Profesor Th. Bu-rada, care pe tot anal descopera räniäsifeRominesti tn tonte unghiurile Europei ori-entale, a tntreprins de curind o eälatoriede exploatare In Galitia. Din alaturatelesale sensori se ponte vedea ce bogata esteGalitia in rämäaite Romtneatl, asa de putincunoscute noua pana asta -zl.
Speram ca conferinta anuntata de d. Bu-rada, va fi tot atit de interesante ca ai celeprecedente si va deschide un bogat campde studil istorice, barbatilor nostri de atiintl.
Eacit scrisorile ce adreseaza d. Bandadin diferite localitatl din Galitia, d -lui GeorgeLahovary, secretarul general al Societatilnoastre geografice:
1896, Noembrie 2.Le]nberg.
Onorabile Domnule Lahovari,Gitsesc de datoria mea a va aduce la en-
no*tintä, cd pentru a doua oarä ma aflu InGalicia. Aicl cercetez de mal mutt timp rä-maaitele'romInismulul ce at fost prin acestelocurl. Sute de sate aü fost locuite de ro-minl, cari asta-z1 parte s'aü slavizat; pa, tes'aü polonizat. In curtnd vol pomi la Jole,iar de acolo mal departe.
Primitl, va rog, lncredintarea considera-0431 mele.
T. Burada.1896, Noembrie 5.
Kamionca Volosca
Respectabile Domnule Lahovari,Aceasta comuna ln care md afin acume,
odinioara romineasca, dupa cum ne aratanumele el, asta -z1 s'a slavizat eu total, caai cele - l'alte comuni romineati din baatinape unde am fost. In toata Galitia comu-
nele, parte sunt rutenizate,parte polonizate.Numele irisa cel mare al satelor curat ro-mtneatl ca : Brusturi, Acriaor, Stuposanl,RnnKurT, Banita, Ploscha, Petranca, Lapu-aanca, Bobtrca, Crasnoila, Ferescul, UlucT,Volohi, Vulosanca, Crolic Voloschi cu deo-sehire de Crolic Polschi, Cobtlnita Volosca,Bolehov Voloschi, Tirava Voloschi ai altemulte, precum ai numele de fainilil ca :Buzdugan Bosie, Ivaacu, Balica, Badaraü,Stoica, Iarca, Handoca, Ciarnan, Baitalan,Timua, Ghinda, Traian, Buhal, Burta, Ghiti-da, Cobzei, Craciun, Moisel, Nestor, Pot-coava, Pastilrnac,Pelea ai allele multe ; nueral putin ai numele muntilor, dealurilor,vailor, podiaurile, etc., ca : Petrica, lorda-chi, Chicera, Magura, Coacaza, Plaiü, Me-ri;or. Paltin, Zmeü, Rachita, Gurgulat, Ta-pul, Ledescul, Cerbul. Livada, Strimba, Se-n]tuta, Cocoa, Sihla, Troian, Pietrosulaltele multe, ma,turisesc in destul, ca a-ceste locurl aü tost locuite de romtnl. Licuriud voit da la lumina rezultatul cerce-tarilor mele facule ln aceste locurl, desprerama*itele romttiismulu! In Galitia, ai volarata, ca romtnii aicl n'aü fost nurnal cacoloaiatT, ci o mare parte din el ad fostbtistina;l. De aici tree mal departe cu cer-cetarile mele, In comuna Lubtcéa intemeatade coloniT romine la atiul 1420; indata volscrie ai de acolo. Asta-z! dimineata In ra-tuaul lui mil, mide ma aflu, am cumpa-rat de la 1ocuitorul Mihal Ferena, un fluerciobanesc aurait aicl flueara, iar baeatulFedor Glinschi, pastuh, tpastor) mi-a (tin-tat vr'o cite-va cIntece ciobaneatl.
Onorabile Domaule Lahovari,MA grabest ava tncunoati irta, cä acum
ma aflu In comuna Lubicea, Intemeata deromirrl la anul 1420.*i aci ca ai in alte locurl, ani ad unat totceca ce se atinge de ramaaite HomtneatlIn Galitia. De aicl ma vol duce In Bo-btrca.
Onorabile Domnule Lahovari,In aceasta localitate, ca ai 1n cele-l'alte,
cercetez ramaaitele RomIneat! in Galitia.Cercetärile ce am fäcut pana acuma, suntde cea mai mare importaata relativ la is-toria tarit noastre, ai daca d-voastra, careat! avut In tot-d'a-uta cea mai mare bunä-vointa a ma sprijini pe terenul cercetari-tor mele etnografice, ma ve'tT Inscrie caconferentiar la viitoarele conferint1 geogra-fice, apol ma vol Incerca a sustine ca locu-itoril din satele cari ai asta-zl ai-at pas-trat numele romgneatl, sunt baatinaal, aica slavil iaü gasit locuind aicl;ne Indoin-du-ma catuai de putin cä d-voastra mave't1 Inscrie la viitoarele conferintl geogra-fice, va multumesc anticipat.
Primiti, va rog, tncredintarea conside-ratiel mele.
T. Burada.
INFORMA TillPartidul conservator va Cine
Duminica dupa amiazi, la orele2, o întrunire publica in Ca-pitala.
Intrunirea se va Cine in salaDacia.
Vor tua cuvîntul mai multioratori.
De si guvernamentalit ata ras -pindit aseara zvonul ca d. P. S.Aurelian ar fi acceptat sa intre inminister, totust suntem In masurea afirma, ca presedintele Camerelnu numal cä nu s'a pronuntat inca,dar a declarat cä pina dupa liln-pezirea situatiel parlamentare nidvorba nu poate fi de intrarea -I inminister, cu atit mat vîrtos ca nuimpartaseste procedarea guvernululin cestiunea Mitropolitulul Primat.
Totuss d. Sturdza spera, ca dupanelegiuita alegere a unul al douileaMitropolit Primat, va putea aducein cabinet pe d. Aurelian.
Er' dupa amiazi s'a tinut la mi-nisterul de interne, un consilia deministri In care s'a discutat asu-pra candidatures de sustinut lascaunul de Miti-opolit Primat.
Affina cé de cite-va zile se tindese i:ntrunirï la primarul C. F.Robescu ti la Melissiano.
La aceste întrunirl, afaré deslujba primériei Berlescu, Can-tuniari, Zaharia Benone Téné-sescu, 'ara parte ti inspectorulpolitienesc Ionel Antonescu, Cé-milá, Berechet, etc.
La aceste întruniri se organi-zeazé o puternicé bandé de bé-téuti înarmati Cu ciomege, vinede boil bozurl.
Denunti:nd acestea, aducem a-minte cetétenilor ca in virtu-
tea dreptulul de legitimé apé-rare sé fie pregétit i la ora - ceatac din partea haitelor mizera-bile ale guvernului.
Asupra implinirii vacante' cole-giului II de deputatt din Galati,prefectul Zorila si presedintele co-misiet interiinare Nicorescu sunt inmare neintelegere.
D. Zorilä sustine candidaturad-lut Toneanu, iar d. Nicorescu peacea a d-lut Sechiari.
Aflain din Braila cä petitia catreM. Sa Regele In chestiunea Mitro-politulut se acopera pe fie-care ziCu nenutnarate iscelitur'.
Trebue sa fim rel:unoscätori pen-tru aceasta amicilor nostri si Inspecial d-lut dr. Palladi, frateled-lut ministru al domeniilor, cariaa i.ntrepritls un adevarat aposto-lat pentru a dobindi adesiuniledrept-credincioilor.
Din Sigmaringen ni se telegra-fiazä ca AA. LL. RR. PrincipeleFerdinand si Principesa Maria aíßplecat la Darmstadt.
Conventia coinerciala cu Serbiase va incheia saptatnina viitoare.
Conventia prevede si constru-irea unut pod peste Dunare IntreT.- Severin si Cladova, pretura siincheierea unei conventii consu-lare.
Sectiunea 1 a curtil de apel din Bu-cure¢tl, Inainte de a se pronunta asu-pra apelulut facut de Nita Florescu,complicele în furtul de la ministerul deflnante, In contra sentintel tribunalululcare respinsese cererea de eliberare pecautiune a acestuia, a numit un expertcare sa evalueze suma la care se ri-dica averea apelantelut, care drept cau-tiune oferea o casa a sa.
In primele eile ale sesiunea Cor-purilor Legiuitoare se va deponeun proiect de lege prin care Statul este autorizat a cumpära mo-iile particularilor pentru a leDinde täranilor.
Scopul lege' este crearea uneiclase de proprietari mijlocia, vin-aîndu -li -se moOile in loturi decite 10 15 fi 20 loturi.
Acest proiect a fost întocmit inurina stäruintelor mai multor co-lectiviei cari vreaü sa. -$ rindamoqiile cu presura exorbitante Statulua.
Bugetul ministerulul de interne pen-tru exercitiul financiar 1897-98 a fostdefinitiv intocmit. El se presinta cu unspor la cheltuell de 570,000 lei, ladirectiunea generala a penitenciarelor,Si Cu o economie de 70.000 leI asuprabugetulul Imprimeriel Statulul.
Iata textul deinisiunet pe care ainaintat'o azi d. senator Alex. A.Plagiano presedintelut Senatulul, cao protestare in contra ticalosiilorguvernulut in cestiunea Mitropoli-tulut Primat Ghenadie :
QDomnule Pre,edinte ! 0 datorie deconeiinia m'a facut sä ma retrag dinpartidul Na ioual- Libera l.
BAceeasi datorie de con. tiinfa anziimpune azi obligaliunea de a rna re-trage si din Senat. Demisiunea meade senator al colegiului I de Patna,find un fapt matur cugetat, am onoarea va ruga sa bine -voiJi a pune tostamalta domniei voastre infuenta, pentruca ea sä fie fndaZa primita de onor.Senat, find ea data de mine in modirevocabil.
a Vä rog sa bine -voila a primi, dom-unle Prepdinte, mcredintarea respectoa-sei mele consideratiuni.
FocsanT, 14 Noembrie 1896.Alexandra A. Plagino
Comisiunea insarcinata cu stu-diarea nuit proect de reorganisarea Imprimeries Statulu' s'a Intrunitalalta-erl çi a luat din noa In dis-cutie propunerea unuia din mem-bri dupa care Imprimeria Statulutar putea efectua si lucrar! particulare.
Aceasta propunere a fost insarespinse, pe inotivul cä ImprimeriaStatulut nu trebue sä devina uninstitut de concurenta pentru cele-l'alte tipografil particulare.
Crnnisiunea s'a ocupat apol deilnbunatatirile ce trebuesc aduse ser-viciulut interior al Imprimerie'.
EDITIA a-A
(Servicful Agentieí Rumine)
Atena, 13 Noembrie.Familia regala s'a intors din calatoria sa In
streinatate.`Se asteaptä sosirea ministruluT grec la Con -
stantinopol.S'a crtat un post de atasat militar pe linge
legatiunea greceasca la Constantinopol.Buda - pesta, 13 Noembrie.
Deschiderea solemna a celor doua Camereale Reichstagulut se va face Mine la I- Iofburg.
Atena, 13 Noembrie.Camera deputafilor. Raspunztud la o in-
terpelare, d -1 Delvamis desminte stirea ca Gre-cia a aderat la tripla alianta.
Roma, 13 Noembrie.Regele Serbie! a sosit la 11 ore 35 m. de
dimineata ; a fost primit la gara de RegeleHumbert si aclamat de un public numeros.
Regele Humbert a conferit Regelui Serbie!marele cordon al AnunciadeT. generalulu! Fra -
nassovicT marele cordon al Sfintilor Mauriciu siLazar si ofiterilor suite! sale ate decoratiunl.
Dupa amiazi Regele Humbert u avut o lun-gs intrevedere eu Regele A.lexandru.
Seara a fost un prinz de gala la Quirinal, lacare aü asistat demnitariT inalti ai curtil, Statu -lui si annate.
Paris, 13 Noiembrie.Comisiunea vämilor a aminat pe Viner! d e-
cisiunea sa In privinta proiectulul do lege a-supra zaharurilor, cretnd o taxa de fabrica-tiune pentru a furnisa resursele necosare alo-catiunilor si premiurilor de iesire zaharurilor ex-portate. Inainte de a so pronunta to mod defi-nitiv, comisiunea vrea sa asculte guvernul.
Yokohama, 13 Noembrie.Dupa o depes& din Seul, un oare -care numar
de ofiteri coreenT aü fost arestat! pentru ca aúluat parte la o conspiratie care avea de stopde a pune mina pe Rege si a -1 aduce lapalet.
Tres ofiter! t-usT eu 80 de marinarl si un tunaü sosit la Seul.
Londra, 13 Noembrie.Pall Mall Gazette zice ca guvernul va cere o
sporire de cite -va milioane de lire sterline pen-tru bugetul armater si al reserve!.
= Agentia Reuter» declare aceasta *tire deprematura, de oare -ce Inca nu s'a fixat bazelebugetuluT.
Al exandria, 13 Noembrie.Presedintele tribunalulu! a .anuntat ca sen-
tinta in privinta procesulu! case dalorieT pu-blice, se va pronunta la 19 saü la 26 Noem-brie.
Tokio, 13 Noembrie.0 corabie da resbel trohuie sä piece In in-
sulele Filipine, in urma stirilor primite asu-pra rascoalei.
Robelii aü repurtat o vittorie si este temerede un atac asupra Maniliel.
ECOVRÌs*« Testamentul in Dreptul Roman $è
Romîn este titlul teze! de licenta iu dreptsustinuta de dl. Haralamb Z. Antinescu, Inaceasta sesiune.
Felicitam pe tínarul licentiat, urIndu-1deplin succes In cariera aleasa.
Mardare, acesta scosse un cutit si dele o puter-nica lovitura in cap lui Opsan.
Transportat la spitalul Tarnauca, Oman a In-cetat din vista dupa cite -va minute.
Parchetul avizat, a ordonat facerea autopsie!cadavrulul.
Asasinul a fost arestat.
Sot(ie criminalá. Sotia lut Ilie Mihail.padurar din comuna Ditnachiu, find certatä cubarbatul sita si profitind de ocaziunea ca acestadorrnea, dupa ce a turnat gaz pe patul si hai -nale sotulul saü, %i -a dut foc.
Nenorocitul s'a desteptat cuprins de flacar!siIn cele mal cumplite durerl ; socia criminala se-dea lini,titä intr'un colt al odäei si se uita eupofta cum nenorocitul se lupta eu moartea sise incerta sa -s! stinga singur flacarile curi ilarrese peste tot corpul.
Transportai de veciniT cari se adunaserä latipetele lui desperate, la spitalul din DorohoT,nenorocitul padurar a Incetat di.] vista in celamal cumplite suferinte.
Socia denaturata si criminalä a fost ares tata,
DIN STRAINATATE
Aseinl nare suparätoare. In timpulvizitei Imparatului si Imparittesel Rusel la Pa-ris, d -na Agata Birsescu, compatriota noastra,atit de eunoscuta ca tragedian&, a fost vittimaune! arestarl arbitrare din partes politiei.
L'n jornal francez, Gla Nouvelle Presse li-bre», rezuni& o scrisoare a d -nel Birsescu, pri-vitoaie la aceasta afacere :
Intr'o searit, artista primi vizita unul perso -nagiu strain, care se dadu drept un agent se-cret al politiei rusesti, si care il presinta o fo-tografie facuta la Petersburg, reprezintínd o fe-meie care avea o mare asernänare eu trage-diana. Fetneia era urmarita din canas relatiu-nitor sale eu nihiIistii, si agentul pretindea cao recunoaste in persoana d -net Birsescu.
Din nenorocire aceasta Isi lasase tonte agitelela Viena si, eu toate protestatiunile sale, agen-tul o conduse in tr &surä la prefectura politiel.Acolo, compatrioata noastra fu snpusa unuTlung interogatoriu dar afirmatiunile sale se z&-darniceaü fata cu fotografia si eu declaratiunilepozitive ale agentulu! rus.
Artista sfarsi prin a avea o inspiratiune descapare. Ea ruga pe functionarul prefetture! sao conduca la consulatul romia, t'ode fu recu-noscuta gi imediat puse in libertate.
O monedil de valoare. Cel mal marepret care s'a oferit vr'o data pentru monedsvec11!, s'a ridicat zilele trecute la vinderea o-biectelor succesiuneI Montagu, din Londra. 0moneda cunoscuta sub numele de Juxon, a foutad,judecata cu 770 livre sterline.
Aceasta moneda, are mai eu seam& valoareaeT istorica, de oare -ce rezultä din documenteautentice, ca ea a Post data episcopulu! Juxonde catre regele Carol I, eu cite -va momente I-nainte ca acest nenoroeit Saveran sa fie ese -cutat.
Dama in negra. Unul din cartierele cen-trale din Charleroi, Cayauderie. este emotionatsi tot! locuitoril lui sunt cuprinsT de temeredin cauza unul strigoi care in fie care noapteis! face aparitiunea.
Misterioasa aparitiuue, dupa cum spun ce! ceaü vazut'o, se plimba seara pe strade si atacape trecatorT. Dace cine -va vooste sa punit minape ea, dispare ca prin farmer.
Groaza care o bagase printre cetatenT, a de-generat in cele din urma intr'o superare furü,-sa, care de sigur va costa mutt pe fantoma deocaziune. Populatiunea se pregäteste in adevärde a da o buna lectiune Daru el in negru dupacum o numesc eT, rind vor pune mina pe ea.
Este periculos chiar, din aceasta cauza, de aeri seara singur pe strada pentru a nu fi lustdrept finta misterioas& alit de mult cautatä.
Ast -fel, In una diñ senile trecute. o biatäfat& care se intorcea In lini *te acasa, tnfasuratala cap eu o broboada neagra, din cauza frigu-lu!, fu prinsa do o patrula de cetatenl, ct:ripornisera in cautarea aparitinne! misterioase, afost trtntita la pamint *i batutä in mod oribil.Nenorocita a fout desfigurata printr'o lovituräde box primittl drept in fata.
Politia sosind la tipetele fete!, conduse patot! la postul din apropiare
DIN CAPITALA
Copila arso de vie. Eri dupa amiazl, pela orale 3, copila Maria, filet d -lui Nae lone-scu, jucindu -se pria casa iu apropiare de sob&,i -aü luat hain
Parlintil copiloiele,
foc.auzind tipetele eT desperate,
aü venit In camera in care era empila, unde aïsgasit'o in flacarl. Dupa ce aü stins focttl, copilaa fost transportata la spitalul de copi! lntr'ostare desperatä. Tot corpul nenorocitul copileera o rana. Ea a Incetat din viata, dupa o te-ribilä suferinta de doua ore.
Accident nenorocit. Stefan Hepe ser-vitor 1 ;. principale Kalimachi din strada Batis-tel 31, trecind eri calare pe Bulevardul Carol,calul s'a speriat si la trtutit atit de raü, in citi -a
Iipic.
epesrupt
a fortiorul
transportatsting
in cea mal despe-rata stare in cautarea spitalulul Cottes.
Incereare de sinucidere. Fe,neea Ro-zina, in virata de 34 de an!, domiciliata in Ga-lea 13 Septembre 108, voind a se sinucide, aInghitit eri dupa amiazi o solutiune de ga,nalitde chibrituri.
In urina, cuprinsa de durerl atroce, Rozinaa Inceput sa tipe si sa cearä ajutor.
VeciniT prinzind de veste, aü anuntat sectiarespective, care a transportat pe Rozina laspitalul Brincoveneasa.
Dindu -i se ajutoarele nevesare la timp, sta -rea sinucisel este atona din priinejdie.
Incendia. Un ineeput do incendiu s'a de-clarat asta noapte pe la orele I si .jumatate lactrciuma d -lui D. Stoenescu dio strada Mar-cu eT.
Cu ajutorul vecinilor, focal a fost repede lo-calizat.
DIN TARA
Crimá sañ sinucidere ? In ziva de 13curent, locuitorul Grigore Baraoanu, din co-muna Cirligu, judetul Roman, a fost gasit stran-gulat in locuinta sa.
Autoritatile locale cerceteaza pentru a des -coperi daca locuitorul si'a dut moartea singursaü daca e vorba de vre -o crime.
tels din ba.tae. -0 telegrama din Doro -bol anunta c& locuitorul N. P. Opsanu din co-iuuna Suharau, luludu -se la ceartf cu Gbeorgho
ZIAREg.E DE AZI^" Iatä cum da seama ziarul local
Seara, despre plecarea din Iast a Mi-tropolitulul Moldovel:
Aseará, Mitropolitul Moldovel a plecat laBucureatl, pentru ca sa ice parte la lucrä-rile Senatulul, care este convocat pentrutima de 15 Noembrie.
Se ;Aie ca. I. P. S. Sa este mare amatorde onorurl. De aceea Inca de la 7 ore, trecatoril pe strada stefan cal mare aü pututremarca patru jandarml calar! In mare ti-ntas, cari se Indreptaü spre mitropolie, Elurmaü sa Insoteascä echipajul mitropolitanpina la gara.
La ora 8, Mitropolitul Iosif intra In sa-lonul de aateptare, unde citi-va preot!, prin-tre cari ce! doul protopopl de oran ai iu-det directoral mitropoliel, päriutele C.Stiubeiu, ai altil 11 precedaserä.
Se face cere In jurel prea sf]ntiel sale.La 8 juin. soseate ai d. L. Catargiu. Sa-
lonul de aateptare se umple de lume, careIn mod ostentativ face cere separat In ju-ml venerabilulal ad al partidului.
S'a remarcat mult ai se cementeaza fap-tul ca d. Catargiu nu a salutat pe Mitropo-litul Moldovel, ceia a afectat, dupa cumse asigura pe Inaltul prelat, facindu -1 sa -aladucä aminte de nedreapta sentintala carea participat.
Pe peron, doua. cordoane de jaudarml pe-destri, provoaca diverse comentaril. Unilsustin ca. prea sfintitul se teme de manifes-tatiunl defavorabile; altil sustin ca prezentafortel publico se datoreate aceluiaai dor defast ai de märir i vane cari anima pe Mi-tropolit.
In tot cazul, contrastul mire golul din ,ju-rel prea sfintiel sale ai multimea ai anima -tia din jurul aefilor conservatori a provo -cat ai mal defavorabile comentaral pentruprestigiul Mitropolitulu! Moldovel.
Pe and d -uii Lascar Catargiu ai NicuFilipescu tree emotionati printre randurilecetatenilor cari se descoper cu respect Ina-intea for ai'l aclama, batrinul Iosif garbovai tremurtnd pentru ca sa se suie In tren,trece printre baionetele jandarmilor !
Se spunti ca, proa sfiutitul a fost impre
EPOCA
Atragem atentiunea publiculuT asupra ru-brice! din pag. 4 -a Mici anun(url. caresunt menite a Inlesni transactiunile indivi-duale fi comerciale.Pretul excepcional de eftin ce se face
pentru aceste anunturT, este un indemn pen-tru tosta luurea de a se folosi fare mijlo-cirea vre -unel persoane lntr'o afacere ca:inchirterea unei case, arendareaanal molli, vinzarea une' traauri,etc.
Tot pentru o mal eftina plata a acestoranuntur! se prescurteaza si cuvintele aprea nu ocupa mal multe rindurT.PR1 TIIL : pina la 10 publica ii30 bao linfa pentrn He care datai,ll de la 10 in sus 20 bani linfa.
sionat mult de aceastä Imprejurare. In va-gon, dinsul facea reffexil amare asupra in-diferentel, Cu care a fost tratat de multi-mea de pe peron. PZnä in momentul ple-ara trenulul, Mitropolitul n'a incetat unsingur moment de a se piange de faptulacesta. §i nu s'a gäsit niminea din anturagiul säú, care sal explice pricina acosteiindiferente !
Ni se comunica chiar ca multi dintre celpresenti vroiaú sä irisa din indiferentismfatä cu Mitropolitul Moldovel si sä mani-feste defavorabil pentru prea sfintul.
Pentru respectul ce datoraú Insä vene-rabilulul sef al partidulul, s'aú retinut dela ori-ce manifestatie ostilä.
Dupa ce face un studio compa-rativ Entre situatia colectivitätel la 1888dupa 12 ani de guvernare, si halul incare a ajuns acum, numal dupa trel-spre -zece len! de putere Timpul IO in-cheie ast -fel revista :
In fine, dupa un an, eel de la putere aúajuns sä creeze o situatiune aproape ana-loga eu cea pe la 1887 -88, luid opozitiu-nea nu mal avea drept la protectiunea le-gilor, cind tägada de dreptate fata eu ce-tatenil necoleetivi,§ti era erigeatä In axiomade Stat.
Abia opozitiunea a inceput lupta sa lelgala prin mijloacele cele mal licite si uzendde drepturile cele mal neprescriptibile In-scrise In Constitutiune, si deja sistemu-violentelor si al batausilor guvernamentalleste reinviat.
Suntem dar lar In fata unui regim deteroare, de autoritarism sfruntat, de taga-da de dreptate revoltatoare.
Se iosa fit Insä guvernantil daca cred catara va da rägaz precum a dat odinioaräcolectivitatil brätieniste.
Niel colectivitatea de asta-zi nu are pu-terea pe care cotectivitatea din 1887 -88o uzurpase gratie räzboiulul Si inactiunelopozitiunel, niel noi conservatorii nu malsuntem ceea ce eram atuncl.
Asta -z1 violentarea constiintel publice numal e eu putinta, caci colectivistil aú re-gresat pe clnd noi am progresat si repre-zentam In fata opiniel publice singura calecare poste duce la restabilirea unel situa-tiuni morale si legale si la domnia drep-tatil.
Of TIRI DIN ZIAREDin Lumea Nouai :Ministrul de finante va numi o comi-
siune parlamentara, pentru a studia bazeleproiectului de lege privitor la monopolulalcoolulul.
ColectivistiI tnsa tin secret chestiuiteamonopolulul alcoolulul, spre a nu -sl ridicain cap natia clrciumarilor din Intreaga tara,mal ales azi tend e la ordinea zilel ches-tiunea Mitropolitulul.
Din Dreptatea :
Sub - comisarul sectiei 46 de la obor a a-restat si a bëtut entr'un mod salbatic pe d.Anton Radulescu proprietar, comereiantalegator in colegiul I, pentru cä a luatparte la Intrunirea noastra de la Dacia.
Regimul bätäusilor a reinviat. Inca odatä,declaräm cä facem raspunzator personal ped. Prefect al politiel pentru toate infamiilesubalternilor d -sale.
* ** M. S. Regele a semnat decretul priacare d. Leonida Panopol e numit prefect laRoman, In local lui Virnay.
Din Constitutionalul :Atïani cs. d. Daniil Zorilä, prefect de Co-
urlul, a euceput de pe acum a umbla dincirciuma in circiumä ,st a face tot felul depromisiunl gi presiunT asupra alegätorilorcari aú simpatil pentru opozitiune, pentrua fi mai sigur de reusita listel guvernului,In alegerile comunale cari vor avea loc InDecembrie.
Daca presiunile aú Inceput de pe acum,atunci la ce ne pntem astepta In zile dealegerY ?
Din Timpul :Un senator colectivist condamnat la doua
Zuni Inchisoare:Acesta este C. Raileanu, senator de Ba-
cat, care pentru cä a ultragiat pe ajutorulde grefier Säviitescu a fost condamnat ladoua luny inchisoare.
ULTIME INFORMATIUNI
In consiliul de ministri de eri,d. Sturdza a comunicat colegilorsaï di M. Sa Regele i -a refuzata doua cars cererea de a consem-na garnizoana din Capitale inziva nelegiuitei alegeri a unui aldouilea Mitropolit Primat.
Inaugurarea Teatrului Nationaldin Iasl s'a fixat definitiv pe zivade Noembrfe.
Alain ca guvernul a tri-mis la Caldarutgani 35 dejandarmi rurali sub co-manda d-lui capitan Cio-cazan, pentru a päzi pe I.P. S. Sa Mitropolitul Ghe-nadie sa nu parätaeasca mi-nastirea mati sa se 3'intretinäeu vre-un personxgilïi po-litic.
Din Belgrad primim urmatoareatelegrama :
D -nu Cristici, ministrul Serbiella Bucurescl, a primit ordinul Vul-turulul Alb » .
Suntem informati cä mila tribu-nalelor n'a parasit inca pe tinere-tul colectivist, care in timp de o-pozitie traeste din subventia du-burilor si din ajutorul creditelorsi societatilor de asigurare, si caMelissiano si al'çil aìí cite o cura-tela, si nu stim bine daca grasa cu-ratela a d-lui Em. Culoglu in ave-rea Movila a incetat un minut intimpul cit a fost prefect al poli-tieT si al judetuluT Covurlui.
In urina mal multor consfatuiri,ideia unei aliante elettorale futreconservatorie si disidentii din Ga-lati eu ocazia alegerilor comunale,s'a parasit eu desävirsire.
La alegera vor fi dese patru lis-te : una conservatoare, apol listadisidentilor in cap eu d. C. Ples-nila, lista colectivista Orleanu -Ni-corescu si lista Malaxa.
In consillnl de miniltri inutieri dupa amiazi s'a discutat dinnoil cestiunea demisiuneìí d-luiC. Stoicescu.
D. IStoicescu a sptttis, ca de tbise erede absolut nevinovat, to-tutii e gata a pune la dispozittiaprinmuluìi ministru portofoliulsäú.
Apol d. 1StoicQscu a parasitconsiliul.
Abia ajuns la ministerul lu-cràrilor publice, d-sa a trimispe seeretarul sail dupa d-nu C.Nacu.
D. Nacu se afla la universita-te (la examen) cind i s'a dat bi-letul d-lui Wtoicescu. Imediatd-sa a plecat f s'a intretinut a-proape o ora eu d. lStoiceseu.
Pe la orele 7 ,li jumatate sea-ra, d. C. Nacu s'a tutors la u-nivérsitate 11 a continuait exa-menul.
Dupa cit Itim, d. Btoicescu a-nuntind tovaralulni sail boas-rires de a demisiona, i-a cerutsfatul eu= sa se apere de acu-zatiile de necinste ce i se aduc.
Aproape intreg baroul de Ilfovrefuza a plati cotizatiile lunare, dinpricina cä fondul adunat in trecut,In loc sa serveasca pentru ajutor incaz de boala advocatilor saraci, s'arisipit pentru sustinerea unor ad-vocati colectivistl in timpul opozi-tiel din 1888-1895.
Se zice chiar cä asupra unui ad-vocat, fost secretar al baroului, a-nume d. I. C., s'a gasit la socotealaluata de actualul consiliul de disci-plina o diferente de zece mil delei. Dar lucrurile s'ar fi Meut mu-sama.
Consiliul are cuvfntul.
Prutul din Botosanl spune ; caDuminica 3 Noembrie a avut loela Clubul Conservator din locali-tate, o intrunire la care all luatparte tot! fruntasiT partidului con-servator din judet. Adunarea a a-les un comitet compus din d-nieI. Ciolac, Const. Ghyka De-leanu, St. Ganea, Th. Si-llon, I. G-. Miclescu, I. Chr.Gloilav, Al. Cantacuzino-Paticanu.
Acest comitet este insärcinat casa intre in corespondentä eu co-lnitetele centrale din Bucurestl, sprea se consfatui asupra candidature'ce se va pune in judetul nostru lalocul lasat vacant in Senat de d.I. Arapu, actualul nostru prefect.
Tot odata colnitetul are misiu-nea de.a organiza In Botosanl in-trunirT publice de protestare con-tra simili! de violente si de ilega-litäti comise de guvern.
Organizarea bandelor coletl>tiiviste
Aseara s'aü intrunit la secfiunea po-lifieneaacä 49 top comisarif din culoa-rea -de Negru, in cap cu inspectorul po-lifienesc lonel Antonescu, precum fivr'o 40 de persoane, bätauff cunoscuff.Putem sä citant pe frafif Dorojanf,Costache Sändulescu, Voiculescu, ar-maanul spier Marcoviof, Penescu, etc.
Toff aceftia aü semnat o petifie catreguvern prin care ataca pe MitropolitulGhenadie.
Apof toff ff-aü dat intílnire pe Sim-bah: la Mitropolie, inarmaff cu cio-mege.
In frunlea acestef bande de batau,gfsunt puff inspectorul Antonescu fi spi-f erul Marcovicf din Calea Mo,silor.
0 asemenea intrunire de bandiff afost ¢i la Nifa Berechet in strada PopaNan.
Ait fost fa f a vr'o 30 de tipurf, in capCu Cämilä, Mitricä, Bärbuc:eanu, Mitu,Vasile Buzatu, etc.
0 alta intrunire de vr'o 40 de ba-fauff a fost la Crefu in Obor.
***Erf dupa amiazf, slztjba$if primärief
Melisianu Zaharia ait fost la co-merciantul Florea Georgescu din strada13 Septembrie ,gi dupa ce l'ail amenin-fat cu procese de contravenfif fi cu dä-rïntarea prävalief, l'ail ridicat cu sila,Fi l'ait dus la primarul C. F. Robescu.
Primarul, in fafa bandifilor saf, aameninfat fi a injurat in mod trivialpe negustor, dar nid acesta nu i-a ra-mas dator cu räspunsul.
Uà.pu ii SUI «TelegrafaluiBomfn»
Am reprodus saptamina trecuta unfoarte gray comunicat al TelegrafulufRomin din Sibiú, organul oficios al mitro-poliel ortodoxe rotnine din Transilvaniasi Ungaria, prin care se declara, camitropolia nu va 'recunoa$te niel unalt Mitropolit Primat in Romînia, derît numal pe I. P. S. Sa Ghenadie. ,51in consecinfa adresele-I oficiale le vatrimite acestuia.
Gazeta relevind aceasta, a amenintatîn mod impertinent pe Mitropolitul Mi-ron din Sibiú, ca daca nu se va luadupa colectivistl, atunci il asteapta a-ceeasT soarta ca pe Mitropolitul Ghe-nadie.
POTA ADMINISTRATIEIDomnil abonati a cärora abonamente
expira de la 15 Noembrie viitor, suntrugati ca pfnä la acea data sa bine-vo-iasca, in caz de relnoirea abonamentu-lui ce an sä inainteze costui pentru ann suferi vre-o Intirziere san intrerup-tie a ziarulu! nostru.
* **
La aceasta impertinenta, TelegrafulRomin, organul Mitropolitulul Miron,raspunde urmatoarele
Noi traini in Ungaria, tgi in Un-garia asemenea judecatä nu eposibila.O asemenea barbarie nu se póte
niel inchipni in Ungaria, carepentru presa liberala din Romi-nia pe cind ea era in opositie,era tara barbara.Ca de incheiere observäm inca odata,
cä pentru noi persoanele sunt lucro detot secundariu. Noi ne -am indignatde modul cam s'a ffácut jude-eata, ,ii cum ea s'a executat.
O asemenea judecatä a trebuit säprovoace resens general, indigna(iunegenerala, fi in Ungaria nu vel a-fla om eu mintea la loe, care saaproabe adtaeerea §i executareaacelei j udecati.
NO eef din Ungaria am fi protestaitot cu asemenea tarie, daca o asemeneajudecatä se aducea celui din urma fa-catoriu de rete, ,si daca ea se executaîn asemenea mod barbar.
S'a indignat Intreaga pressa delanoi faya osebire de colorit poli -tic, aceasta e dovada, ca la ro-minii din Ungaria e tare incasimtul de dreptate ili luptele departide nu aú alterat inca sim-tul moral al oamenilor.
Pentru presa liberala din Romînianu se poate da acest testimoniu.
A se citi urmarea foitei in pa-gina IV.
COMUNICARTPentru ea publieul sa fie cileuzit gi informat
din ziare de tot ce -1 intereseaza, ziarul nostrua Infiintat In pag. 1V rubrica anunturilor miel.
Cititoril aunt ruga,l sit dea atentiune aceste!rubrice.
A se vedea rubrica spectacole-lor in pag. IV.
BIBZIOSinA.FIiA aperut In editura Rallan si Ignat Samitca:Cu,, Iubitn, roman, opera ineditä gi postumade Traian Dernetresoµ.Simplu. Nuvele de Trajan Demetrescu, pre-
cedate de potretul autoruluT si o prefatä de G.D. Pencioiu. A aparut la FalticenT No. 2 dinanul al IV al qezätoaref, revista pentru litera-tura gi traditiuni populare.
A aparut Lectura, revista lunare.A aparut In editura librarie! C. Sfetea Amatis,
de P. Virgiliu Maro, traducere In formule ori-ginale de G. Co$buc.
***A aparut :Justifia Militar& cum este fi cum trente selfie. de Locot. Al. Teodorescu, advocat.De vinzare la toate librariile si la autor, str.
Ecoulul 74, Bucurescl.Pretul un leo.
ORO
AvisDic(ionarnl Con tiinporanilor, urmApn
sä spart in curdnd, am adresat mal multorpersoane urmätoarea scrisoare :
(Domnule,(Sub - semnatul, ocupandu =ma eu lntocmirea
unel lucrerl biografice a Rominilor cari ali ju-cat un rot de frunte in secolul nostru, In po-litici. literatura, ziaristicä, arti, etiinte, carieraarmelor, etc., etc.
ve rog sa bine -voit] a'mT da intru cat vë pri-vestepe D -v., urmätoarele notite :
1) Numele, pronumele, local si data nasterel,2) Locul studiilor, epoca Tor, titfurile d- voastre.3) Functiunile ce atl ocupat, Cu data Tor pre-
cisi, faptele Dv. de arma, campaniile, etc.,4) Titlul scrierilor D -v. tipärite, si or! -cari
alte amanunte cari merita st fie inregistrateintr'o lucrare biografica.
Ma simt dator sa precisez cä lucrarea aceastapur biografica, exclude cu desavirsire or -ce cri-tici, or -ce apreciere fie In bine fie in Mil, asu-pra persoanelor si faptelor.
Nädajduesc ce tinind seamä de dificultatile ceintimpin pentru adunarea materialulul necesarune! asemenea lucrArl, veti avea buna veintest 'ml inlesnitl monca, trimetindu -mI prin postamannuntele ce vä cer.
Reinoesc aid interventiunea mea catre publicsi rog atit pe acel cari at primit asemeneaserisori. cit si pe ace! cari din eroare nu ar fiprimit, st bine- voiascn a mI trimete de urgenteaceste notite biografice.
D. B. RosettiStrada Biserica Amzel No. 15
Bnonresti
99PO11Cliui Ca"Strada Armeneaaea 26
Consulta runa gratuite in toate zilele afara deJoia si sarbaterilede la 8 9 boale de pele venerice., 9112 -11 boale interne.
> 105 1P/3 boale de copi!.. . 12 -1 beale de dint!.
11/9 21/i chirurgie si boale de femel., > 2 3 boale de gît, nas si urechl.
Joia la aceleasl ore consultatiun! a 2 lei vizitapentru fondu! Policlinico!.
IMIN111111
TOMA STELIAl\TAVOCAT DIN IAIiÏ
S'A STABILIT ÎN BUCUREeCALEA VICTOBIEI. 132
Doctorul Galimirde la facultatea din Paris
Special pentrn boalele de atomae27 Strada Doamne1-27
Consult. 2-4
CONSTANTIN SIMIONESCUDoctorand in medicine
Paris, Boulevard Montparnass, 152, Parisconsultatiuni eu tonte celebritätile medi-cale si eu specialisti de la Facultatea demedicine din Paris.
Doctoru! I. N. StamatinFort Medic Primar a spitalelor sf. epiridon
Directoral Blilor BältatettïStabilindu -se In Capitale da consultatiunl la
orele 4 -6 p. m.strada Dionisie No. 28.
Dr. CRÄINICEANUSTRADA FÔNTßNII No. 5 (Casa Genera-
Inini Dunca)Consultatif 1-3 p. in,
IHAI tERICEZAVOCAT
No. 60,Calea Dude:iti -No. 60,
Doctor Radovicide la Facultatea de medieinó din Paris
dit consultafii de medicina internaide la 3 -5
111, Calera Victoriei, 111.DE ARERDAT de la 23 Aprilie 1898,
moria ROTARE§TII,din plasa Glavaciocul, .lud. Vla §ca, de peste800 pogoane. A se adresa, Bucurest! str.Sf. Voivozi 8 sau sir. Pitar Mosu 2.
Schimb li vind eftinC 1J1?IPAlit
CUDIPAR CUIIIPARtot felul de objecte uzate de aur, argint si pie-tre fine, de briliante diamante, perle, rubine,satire, smarande, etc. Asemenea monezT vechl,decoratiunl comemorative de aur, argint gi c-rama, pietre sculptate, obiecte de arta, platindpreturi ma! bune de lit orl -unde.
La cerere mA voit prezonta la domiciliuld -lor cumparntorl gi vinzetorl.
BIJOUTERIE dg HOROLOGERIE
LEON WEISSBLUTMBucurestl, strada Carol I, No. 20
S'a mutat in Calea Victoriei 40vis -à-vis de Grand Hotel Bulevard.
Recomand onor. Public si cunoscutilor metce magazinul met! In tot- deauna e bine asortatcu tot felul de objecte frumoase, lucrate Inaur gi argint, cu pietre fine, precum : brillante,cmante, rubine, satire, smarande, perle, etc.Prime>te In schimb ori-ce objecte uzate
Bogat asortiment cu lantur! (numitePanter) de aur, argint, fasoanele cole mal noue.Mare depon de ceasornice de aur,argint si metal din cele ma! bune fabric! dinElvetia, garantiud pentru exactitatea Tor.
Mare asortiment cu diferite objecte an-tice, lucrate in aur, argint si pietre vech!, ase-menea i in monezT de aur argint gi ararne.Atelier special pentru comenzl si repa-ratur! de bijutierie gi ceasornicarie eu preis'trilecele mal reduse.
DOCTOR!!L HARA LAMBMEDIC AL SPITALULUI COLTEA
BOALE DE PIELE SIFII:ITICIQBOALE DE FEMEI
S'a mutat in strada Rena,teree, No. 3Consultaf innï de la 2 la 5 ore
DUMINICA 3 NOEMBRIES'A DESCHIS
BERARIA IMP ERIALA(Sub Hotel Imperial)
CALEA VICTORIEIBERE de LUT
DIFERITE MANCARI REGI0 orchestra compuse din 15 per -'¡soave va dilecta pe onor. public
cu un repertoriu foarte ales.INTRAREA LIBERA
Cu deosebita stimaN. A. BÖER
SucoesulApelor minerale naturale pe totoContinentu, si cu osebire la noi, Indemnepe uni din Negustori de a substitut surselecerute de consomatori, ara se lntimplä ciin locu adeväratei Ape de Vichy : Vichy -Célestins,Vichy- Grande- Grille, Vichy -Hôpital, se vinde Ape care pórta pe etiquetänumele Vichy Insä care provin din localitäçimai multü sau mai pulin depärtate de Vichy.Resultatu unei cure nedepindind decitü dequalitatea apei, adecä de autencitatea ei esteindispensabil de a recunósce veritabilaApa de Vichy si ne facem o piacere de alemuri in acésta privin;a pe lettori nostri.
Sursele adeväratei Ape de Vichy suntú :Vichy - Celestins, Vichy- Grande- Grille, Vichy-HOpital si sunti! proprietatea Statului francezsubtú al cärui controlu suntü exportate,trebuesce prin urmare bine indicatu una dinaceste trei surse, si refusat categoric ori $ice butelie ce nu va purta pe etiquetä, dopa
Vicapsula numele de : Vichy- Célestins,ichy- Grande- Grille, Vichy - Hôpital si
osebit apre a nu se servi de cita api pros -pata se afiä imprimai pe capsulä leatu sautaicorent.
ENGLISH-HOTELProprietatea d-luT GRIGORE HELIADE
Sitnat in fata Teatrulnl NationalPentru DomniT deputatl si Senator! se pun
la dispositiune Camere cu un pat eu 5 let pezi, la Etagiul I -ill sali 2 -lea, eu incalzitu, ilumi-natu, Ceaiú sai! Cafea cu lapte si servici. Ace -ste Camere sunt mobilate eu mobile Englezeas-en, tapisate eu creton sistemul cet ma! noti,introdus la Londra. Patur! cu somiere elasticede otel, Lavoar, Sifoniera, masa de marmora sicovor pe jos ; toate avind sicul englezesc, Len-geria toate de Olanda de Scotia.
Interiorul Hotelului este asta -z! acoperit agacum este Palatul deCristal din Londra.
Pot beneficia de aceastä reducere si ce! l'ait!d -nil PasagerT, bine tutoies numal de vor ocu-pa o Camera, minimum 8 zile.
Se mal pune In vederea d -lor Pasagerl ça laor! ce sosire de trenurl din toate directiunilese glisesc camere Incelzite.
De asemenea in acest hotel se gasese apar-tamente pentru famille, dintre care un salonassi odae de dormit, saloane mari, cu balcoanede marmorA, precum si odal incepind de la 3le! In sus pe zi.
Se pot Inchiria, atit camere, cit si aparta-mente cu luna, eu alte conditiuni.
Cu stimaDirectinneav.._
ATELIER SPECIAL DE MODEReparatiunT aproape GRATIS
Lucräri artistice in fiori naturale, Deco-ratiuni simple si grandioase, Fiori artifi-
ciale gi naturale
PRIMA FABRICA DE COROANEDULCAMARA
Cales Victoriei 152, vis -ï. -vis de Palatal $tirbeiSalon special pentrn Coroane, Pälaril
$i Rochil de dolifiStrada Lipscani 10, Etag. I. Intrare strada
Stravopoleos
Ocasiune ! Ocasiune ! Ocasiune!
1%TU1VIAIIN MAGASINUL
LA 1000 ARTICOLE"sub Hotel Continental,fvis -d -vis deTaru National
Continue de asta -zl vinsarea MänutteriefM -me .tenkovici, venit! si profitatl de raraocasiuue I
MANDI I 4 si 6 buten! extra -fine NOMAICu fr. 2.75 perechea. MANUtilI lini eu blanasi lianelä de fr. 1.50 In sus.
lo§oni-Galorti veritabiliru marca triungh! din renumita fabrica dinPetersburg. pentru dame . . . . . fr. 7.50. barbati. . s 8,5010,000 Flanele lena pure NUM,tI cu 3.5020,000 Ciorapi fild'ecosse lini herchent.
Lingerie, Cravate, Parfumerie, se vinde fabu-las de eftin puma! LA 1000 ARTICOLE"
Sub Hoiel Continental, vis -a -vis de Teatru
ThAINI DE VÎNZARETrel malini eu abur, una sistem Com-pound de 80 cal putere, alta sistem Corlieaeu un cilindru de 70 cal putere, ambele cu con -densatiunT putind functiona separat saii com-binate, gi a troia sistem Schieber Meyer40 cal putere.Un cazan de abur, sistem eu tev!, apar-
tinlnd masinelor.Doua oarä(itoare de grill, .Eurica Stau-bere, complect de fier sistem Warner No. 4 sio pompa mare de ap6.De vinzare in total sari In parte, conditiuni
gi preturl foarte avautagioase. InformatiunT lacomptuarul d -luí Andrei A. Popoviel str.LipscanT 86 In fata Sft. Gheorghe.
De vinzareHOTELIIL C. D. BADULESCII cu toatamobila si casa din Strada Dorobantilor,ambele situate in orasul Giurgiu, sontpuse in vinzare de buna voe, la Tribu-natal de Vlasca, in ziva de 19 Noem-brie 1896.
Pentru informatiuni, a se adresaDoamnel Sofia Badulescu, Bucuresti,Str. Primavere! 40, cum si a se vedeaMonitorul Oficial No. 47 de la 1 Ionie 1896
E P O C A
MICI ANUNTURIPini is 10 publleatll 80 ban! Bala pentru fie-care dati, tlde 1a 10 in sus 20 ban! lbtla.
SpOCtacoleeslrue Naltonal. Joni 14 Nnembrle se va representaT.Denise.
pieta fn 4 acte is Dumas Flul tradusa de d-unDumltru Stinoesuu.
tyypera romind Viner! 15 Noembrle se va representaUi'anst. opera in 5 acte de I. Barbier tl M. Carre. -Mu-stea de Ch. Gounod trdductlo de D. St. ltatluna.
Teatrut Napo. Joni, 14 Noembrle mare represeuta-tte High -Life eu debuturl pout : M -lie Nara grand etolle
de Parts repertorul echimbat primal debut M -11e Nora Gil-lis excentrique françnise. Directtunes trateaza de asemeneesu frumoasa Otero pentrn dnct representatlunl. In curindra sosi Juliann.
strcut G..aJtdolt. Juuf 15 Noembrle mare represeniltatle de gala.
ntruul CesarSddotf. In curind va suss in copitala.
eatrut Dacia
ale Dratladlru. In fie -care seam concert de orches-Otra sub conducerea d -lui Peters. Vinerea concert Htgh-Liffe.
aje N saaftonfa. Orchestra Rublutteln tl -a ìnceputCconcert.le.eatrut Monsanto (Ifnga tlpogralla statulul) íu he earsI beire de la ora 8 -11.
inchiricrl si arendarino lncbirlat, easele din strada Polens No. 180. Duritoril
se vor adresa: Str. Batlttel, 15.
no nroudut Mogla Virtoapele de Joe din Judetul TeleorI. man. A se a drena la d -nu G. Robeson, Galati.no arendrat cu inoepere chiar de Baum mogle Ianca!lain Judetul Braila, in intlndere de rece mil pogoane toate
arabile, avtud doul mli pogoaue grin arate en eimints seamat buns. se adresa la d. Si. Raohtivan, avocat, stradaFintinel 28, Bucureiti.
Dearendat an Incepere de la s -flu Gbeorghe 109 me-
gle - Dudescu. din Judetul Braila in intlndere de yeas'mil para mute pogoane. A se adresa la d. ld. Rasktiven,advooat strada Frumoasa 26, Bucureacl.;
Camere mobilate,Casa Frati Olbrleh strada et. tunica
notAinl PleieI BibeacuVVodia, limi Camera ti Tri-bunal...
Corer! si oferte de serviciú
Yînzdri si camparitrlne vinzare lemne din pidurea l'ageant. Stinjenul, dapiu celltate, 55 ti 80 franca. Aso adresa : Str. Batlttel 15
O careta noui (Cuped) est. de vinzare ou prcj de 2000lei. se adresa la adm. Epoca.,
De vinzare un lo viran, eituat pe cales Rehoye! No. 24,ecolt eu strada Artel proprietatea d -nel Maria Al. C. NI-
culeacn. A se adresa la d. Mlhall A. aaektivanu, advooat,strada Frumoaei No. 2s Loco.
Se cauti se cumpira o casa de fier Chadyood sad Rat-ner. Poseeorli a se adresa la biuroul Tipografici Epoca
ne trazare apre tiers padurea le pe motea OrlttiPljl-{.tgala jud, Ilfov. Amatoril as se prezlnte str. Scauuele 46.
Pat ra cal de lux, de vinzare ; Strada Mlnervei 14.
Informaient utileUn pianist routInat ofcre servlciae sale la solrele dan -
seats ti belurf pentru un ho.orariu modest. S. Iaroslav,Calea Molitor No. 90.
Unt proa.pñt (De prima militate) Se gisegte la lapta-rta elvetlana a farmacistuluI I. Munteana ti Dr. E. Popu,co 6 lei kilogramul dus la domiclllu. Ori -ce corer' se eface pria carts pogtabl la farmaola I. Manteenu oaloa V10-toriel No. 78.
doamnl onorabili di loojlun! is plano. A se adios* laadmlulatratla Epoca..
Strtdü d4í mare se gases' de vinzare la D -nulDelpusoh, Biserlea lent, No. 7, Buena-emit, it se faneounoscut amatorilor ci prhnesoe zllnlo Stridll de Ostendetl Arcachon. Aeemenea ql melel (Mode de Bourgogne) ;ai poate sa vanda cu pretur1 foute efetue, inaposlbll le en-es alti concurenta.
Preturi cureute :Duane Strlda de ()stands calltatea I fr. 176.Aroaahon de mare calitatea I fr. 2. beAroachon de mare calitatea II 1.75.Aroachon de mare calitatea HI 1.10.Miele! duzlna 1.25.Moran, Dakala Terre Neuve 1.10s manta 60 vac! de lapte, rasa moldovet.easei sad bi-
Ovolite. A se adresa in strada Dlonlse No. 40 dlrcatlunealaptariel Arcade.
Lfbrñrle, Papeterie i,i Depozit de tiare .LaIpuolarul din Dudegtt. Cales Dudegtl No. 46, se gesegte tôlearticolele do biurod ql zlarele din oap:tali. Lu corer('.EPOCH se trlmete ti la domiclllu.
Firme recomandabile
AdreseAdvocal
Milian A. ltacbtivauuAdvoaat
28 Strada FrumoasiD. A. G. Floreeou, avocet, s'a mutet fu Calea Doroban
ilor No. 40.
DoctoraD-rut Albeseu. Cales 1ircáreitiVV. BoutsIn-erne 4t de coptl.
Schimàári de adrese
7 CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUELBU CURESCI
No. 5 Strada Liveanli No. 5:ulnparti si vinde electo publico . i face
schimb de motea.Cursul po ziva de 13 Noembrie, 1820
.INIO.em.+1 Il:untp.J Vinci
fleñta Ámort.iabiia. . . -86 - 88 '99- 99'.
101 - 102- 971'¡2tP8 4
'4 9415/4a¡,
'12
> Amortisabila. .
obligat. de Stat (Ccv. R.) .Obligat,.din 1883
* e * 1390Scrisuri Fundar Rurale .
s S Urbane .*Ia.t.
Acfiuni Banca Nations.» a Agricola .* Dacia Romfilia asig.* S -ton Nationala asig.
S -tatea do Coastructiuni .Florin! valoaro AnsiriacaMarc! Germane . . , .i aeuote Franceze . .
* Iiai.tene. . . .
ruble hirtie . .
9798949080
1830225450485210
2
'0089g
12'23
65
911-
I871)280455490213
2I
11)1
8)
1325
75
dtl.prômarea coi ma,lineld dubiu- cilindrice, dinfabrica Albert 4% Cl ,, b'rankentliat $s coa carae-tere din forodst-ia de liters ?linsah in 'ralnk-f Urn A/M
FOl'l'A ZIARULUI 4EPOCAD
117)
LOUIS JACCOLLIOT
.'-.. RI!
19.74 1Pi ®C
PARTEA CINCI:A
CAPITOLUL IV
0 convevatie a cilpitan/tlui Itosu euIvanovicï. Plec,arca lui Ionha-
tan la Franc-Station. - Onoua descoperire a lui
Wiligo si a lui Koa-nook.
Peutru a observa mal bine ceca ce sepetrece In Franc- Station, capitanul Rotiparasi centrul laculul si se stabili cu flotilalui sub - marina, In fundul unul desis deunde nu putea sa fie vazut si ile unde elputea sa observe tot ce se petrecea petarm si pe s'.lprafata laculul.
Convorbirile ce se puteaïl tine pe tarmf! parveneaú imediat prin plací telefonice,dispuse ast -fel ca sa prineasca ilnpresiu-
nile undelor sonore cari erasl puse in co-nrllnieatiune Cu cornetul acustic al (Re-memberulul ». Ast -fel auzind clud Olivier aIntrebat pe Wiligo daca scufundatorul s'asuit pe vapor, presupunlud ca atesta vadescinde spre proiectiunea luminoasa aconceput ideia de a -1 face prizonier.
Dupa o conversatiune intima Intre Spierssi Ivanovici, In care acesta glorifica inven-tiunea capitanulul, Ionhatan exprima do-rinta de a merge In persoana sa studiezelocurile, tiral eu seanrá ca prizonierul lorle spusese ca fu acea zi era mare serbareIn satul Nagarnookilor si la Franc - Station.Ivanovici Intrebat daca aproba acest pro -iect, raspunse :
- Ideia este minuuata, dar baga deseaura sa nu dal nimio de balruit ; dacaNagaruooki, ar presupune numal ca al par -ticipat la disparitiunea lui Tanganook, desigur ca se vor rasbuna in mod oribil.
- Sa n'ai niel o teama, am lei toate ne-cesarele pentru a ma travesti In vinator srvol *ti sa'mi joc bine rolul acesta.
Swanul ma va transporta la cIti -va kilo -metri mai sus, In afara de raionul ocupatde marele sate ale indigeuilor, si In ori -cecaz, pentru ca sa nu fig vazut, vol debarcaInainte de revar'satul zorilor. Sa nu te su-pera daca vol lasa comanda interna a Re-mamberului, ajutorulu! men Davis, nu voescsa sting Intru nimic suseeptibilitatea ve-chiulul Wren tovaras ; de altminterl acestaeste un drept absolut al lui dupa angaja-nrentele ce am cu el.
Ivanovicl de si suparat de aceste cuvinte,nu lasa Inst. nimio sa se observe.
- Sunt la ordinele tale, scumpe Ionha-tan, dar da -mi voe sa te Intreb cunr vesrezolva aceasta cestiune, ciud vel consinitica sa ma asocien! In directiunea Remam-berului
- Foarte simple; directinne gi comanda
ment sent doua lucrurl cu totul diterite,d -ta ma vet Inlocui In conducerea Remam-berisluï, fiar Davis va avea comanda in-terna.
In ce priveste Inca Swanul si Waspulle vol pune cu totul sub autoritatea dtale.
l'e deplin multumit, Ivanovicl mul(umicu profuziune capitanulul pe clnd se retra-gea In apartamentul san ca sa se prega-teasca pentru plecare.
Cind fu gata, dote ordinele ce mai aveade dat, fticu lui Davis, In care avea depli-n* Incredere, recomandatiunile sale perso-nate, 11 vorhi cat -va timp Meet si cu cea-sornicul in mina el fu vazut arattnd ajuto-rului sad un buton de arana(, ascuns prin-tre podoabele salonului; apoi, dupa ce ridi-ca Remamberul cu ces doul satelitl al salla suprafata apel, se Imbarca pe Swan cueel doni negri, credinciosiI luí sl cu un sin-gur om din echipagiú.
Avu grije de a inchide el singur usa Re-mamberuluT si de a -1 imprima pria mijlo-cul unul sistem pe care numal el it curio--tea, inrpulsiunea necesara pentru a des -cinde, de oare -ce nu putea sa '1 lase o ziintreaga la suprafata apel.
Viata diferitelor persoane cari se gasear!Inauntru depindea acum de Intoarcerea ca-pitanulul Rosu. Daca un accident san ocrime cariar l'ar fi facet sa dispara si enor-nra masa de bronz si de otel, pe care ni-men! nu putea niel sa -o de clrida niel sa -ofaca sa se miste, va deveni mormtntul tor,si ceea ce ar face, sa se complice oroareasituatiunel for, ar fi faptul ca pe masinaavind brand pentru mal multi an! chiar,el vor astepta cu groaza momentul fatalde peire clad masina care fabrica aerul dindescompozitiunea ape!, va taceta sa func-tioneze.
Ionhatan Imbarcat pe (Swan), alerga Incea mal mare viteza, spre partea superioa-
ra a laculul Eyreo, cautind un loe favora-bil pentru de barrare, uncle ar putea in a-celas timp sa ascunda satelitul Remeabe-ruluï sub foile dese ale arbustilor, caritmuodobesc tarmurile retelei de apa.
Dupa patru saú cinc! chilometri, el gasiadapostul dorit ; Swanul fu ascuns tutulorprivirilor sub un desis de arbusti si deplante acuatice. Capitanul se scoborl si liraiIuainte de a se indrepta spre Franc -Sta-tion, el reconranda oamenilor sal de a nuesl sub niel un cuvant din'auntru. El nu lefixa epoca Iatoarcerel sale care putea saciba loe In aceeasi s'ara saú chiar pestedoua san tres zilt -.
Cerul Incepu sa se paleasca spre orizontsi ziva trebuia sa apara peste pu(in.
Capitami Rosu verifica incarcatura puseel sale de vinat si a revolverulul sal, as-pira en nesatiu de cite -va ori aerul racorosal dinrinetei, Incarcat eu mirosul tutulorplantelor aromatice australiane, si se pre-gatea sa -si la drumul, ciad i se paru caande un zgomot In tufisurile arbustilor dinapropitlre.
Se opri sa asculte si auzi din non unimperceptibil fosnet de frunze, apol totulcazu ili tacere. Vroind sa fie asigurat pedeplin, el se indrepta spre de *isul de nudevenise zgomotul si cauta pretutindeni, fardsa gaseases ceva.
De sigur ca va fi fost vre un animalcaruia am stricat somnul.
Era gata sa 'si urmeze drumul chid In-cepu sa se gtndeasca ca vederea unui Eu-ronean de couditiune buca, care ratacestesingur desertul Australiel, falla ca sii fie Intovarasit de niel un servitor, ar putea, matcu seama in urina evenimentelor din nop-tile precedente, sil dea de banuit se Intdr-se luapol si chemind un negru, li daldu or-din sa -1 urmeze.
(Vit orma)
EPOCA" ziar cotidianç UPON
14 Noembrle 1896Ori -into en Mtn accst capon din SPO.
CA. rill 'I va trinarte, sail II va prezentala librrirille artttato neat jos, are dreptla until din premia!' C(1 PBIC'1'Ui16I BL-tl'SF. din Ii.ttelo rospectwe.Cuponul uccstn e valabil pia e la 1SIV oonabrle ora 7 cetera.
Cltitorli din provincle pot trltnitc sue-tul in mraroi postal' adtogtrui porto.
Premiile EPOCEIaI
La 1.1briiria CAROL MCLLERCalen Vletorle! No. 63.
In loe de NunaiHellade- Ildduleeeu I.. Amintirlasupra
laturlet regeuulroi Moraine, sad Eve -nlmentele de la 1818. Un volum marede peste 800 pagtul
Richter Eugen, Undo duce soolallzmul.Jurnalul unul lucrator. Traducer deAl. A. C. Sturdza eu o prefati de N.Fillpeseu. - -
Caragtate, Note qi Schite- - -Theodoreeces G. Dena., Cronica din
Nárnberg - - -
F'la*narion, UraniaAngler, Aventuriera
24.0020.00
2.00
1.501.002.00
0.541
.160.150.7e1.001.601.851.a
1.0
1.00
1.10
1.20
1.1.000.711.0e
0.60
1.001.50
1.60
12.6010.001.00
0.750.601.00
La Lib:'Arta I.. ALCAI.AY(Celia Victories, hotel Boulevard)
riperaula Th., Popa col de :retail nuvele. 2.04 1.110- Mama Score, teatru - - - - 8.00 LMDr. Maur(Englez), Calauza mamelorttnere 2.05 5.50Jr. Fortuna, Remedtl practice pentru
vindecarea boalelor coplilor - 5.50 0.30Teleor D., Duren), diferite novele - - 1.50Zanfrol, Manaalul lucrulur de mini pen-
tru fatmll! - - - - - - 244 1.001Vartha IL, Corespondenta Comercie%
pentru usul comerefan. comptabil, eta. 4.05 2.50Zanfrel C., Metoda Croltulul - - 2.00 1.00Dejan er., Harta Rominaei It a tidier
rectus, format mare of in culorl . - 1.25 1.00
5.60
Administra,lia siaruluz nostru pri-mind ^ilnie numeroase cererï de pre.miipe cari le oferim cititorilor Epoceä,anunf na acestora coi cererile lor tr e-buesc adresate direct llibrslrriillor a-IlAtate Ise josul eupoleaelui îl180-j,ite de pretlll redus cu care se oferáacele pre;nit.
SE CAUTAa se cumpara o casa de fierChadwood sad Ratner.
Pososoril a se adresa la biuroul tipografie!Fprca.
n
MAGAZINUL
HELIOS GG
21 Strada Doamnel 21Sobe americane veritaleile
611t11[IB. eu patent regulator noulmodel 11196.
(Sirius* suet ile o eonstruetiunesolida gi elegante, cele m,I higienicdind o ealdura placuta 1 temperata du-pe dorinta, care se ob ine prin epa -tent - regulator », care le deosebeste dcele l'alte produse similare.
Incalzitul se face prin ori -ce fel de carbunl de piatra.
Marline fi Site sister eel malperfectionat pentru lumina inean-deseenta de gas aerian si despirt.
Mare asortiment delampi de petrol.
Depozit general :
,tJ,'.¿,`;,
A. RECHENBERG-4;4.-.44'Bucuresca Str. Doamuel 21.
soomzsmanssumemsaranossissmi
A. MONTA UERANU81, Calea Victorien, 81 Bucurese!
Casa de IncredereInstalatiuni de AO sii Gaz
Canalizari §i Tout à I 'égoutAutorizat de Primarie gi de
Compania de gaz.Telegraf, Telefon, Tubang vorbitoaro'
:11 ParutoncroMare depoia de Iämpö pen-
tru gaz aerian.Lumina' Incandescentìi sistental col nlaz
practicLavoare, Urinale, Instalaaiuni de
tot felul de batSobe de Incalzit apa pentru b11í,
Furtuni pentru stropitPompe pentru grAdinT
Closete de toate sistemurile cele mal noi,Robinete, etc.
Closete pentru ('as&Vergele pentru scärf li Porto- Tabiorrl.
Wechiul Biroia pen-tru Viinzarea de Po-troleu din Str. Bega-1a No. 9 s'a redesachis
din noteAm onoare a va recomanda pe-
rol regal superfin Si eu pretu foartetuoderat.
Serviciul In Bidoane de cite 6,IO rii 20 Litruri.
Comandele se ponte face de onor.Public o mp postalaoxpedienl
euimesidiat
lela
cartedonliciliu.
si
9 Strada Regala 9sw ectaimiumosta
I N. Grigorescu43, Cales Vietoriel, 43
vis -à -vis de cofetäria Capea, BucuresctAduce la cunostiuta
onorabilulul public, ealu atelierul nteü se con -fectioneaza incaltalnin-te pentru daino, co-pil, din materialele colemai fine. Comandele se
efectueuza prompt : se gasesc si In-caltaminte gata cu pretura moderate.
N. B. Pentru oonservarea fnciltimintelor re-oomend verltablla Oremarnelteniani neagri tlouter! din fabrica
4I1ROWN 11 SONdin Londra : Feriti -va de contrafaceri
..1. 1.'. .i.Y'. ...'+N,..'J..:..1.'},...,vl iI
TEIRICH &BUCURE*TI
S?-----Stradace, Berzei.-S).INSTALATIUNI
DE
TELEONI c 11111 APALumin incandescentá
pentruGraz aeria,n
AZ.Da>rate (le g,z-azClosete de toate sistemele
SALON DE EYPOSITIEProecte. Biuroü de constructie. Export.
II
L. PICHColi cu str. Lipscanl 2, Strada $elari 2, Coll cu str. Lipscaní
Cel mai mare 11 eel mai bogat Depozitcu diferite Lampi pentru Gaz Aerian, precum Poll -candre, Brate, Lyre, etc. de Cristal, bronzski metal In diferite tnarimí pentru Saloane, Antreuri,Biurourl, Sofrageril, etc. din cele mal renumite fabricadin Franta, Germania sgi Englitera. Mai ef-tin ca ora -ande.
Representant General al celei mal marl si renumite fabric!de bemired ineandescentd sistem perfeetlo-nat care aduce economie de 50 la suca in consumatiunea ga-zulul.
lei preturi reduse vsl
PIANIIV EDe la reniuuita ffubilcli
6UT ADOLPH IRACHBARMEN
j;4- ;:+ó
ALAR!CURILE DEROY-CARANFILPARIS- GALATIAcest aparat este de o simplicitate ex-
tra-ordivara si servente pentru distilareavinului, muctului de mere, de pere, deprune si de or! -ce fel de fruste. Cu e] sepoate distila tescovina, drojdiele de vinsau or! -ce soiü, precum ,i fiorile, selnin-tele si ori -ce fel de plante nlirositoar'e.Se ponte fabrica cea mai buna tuica,shlivita ai ori -ce spirturl. Acest aparateste cu Inuit superior cazanelor si Alanl-bleurllor obisnuita, prin aceia ça ,,,produce saü din o singera data gradul k ".icerut saü pria rectific!.re dupa vointa, v:. ,f ;-..
FONDATI IN ANUL 1794De vinzare de prei<urile fabl'i-
ceí laA. FELDMANN
BUCURESCI, Strada Decebal No. 20
REDACTIA i: A.D]!'fITI:-ST1ß,1iTIA ziarnlni ,EPO-CA"CA" so afist in Stradn. Cle-mente! Na. 3.
-... ,,at'er- ---"_""TW..aM1
spirt rect.ifieat de o calitate ma buna, cu o economiemal mare de time. de apa si de conbustibil.
A se adresa d -lut GEORGES A. CARANFIL,Galati, sau la agentil sal aereditatl din diferite tar!si loealitall.
Deponi general BncnresolBilceecn.
str. Doamnel 27 casa
vi se
Cott mai bve'r4fl ea16i4rIte» exâstesi:4rc ide
UZINA DEi GAZfurniseaza la doiniciliü, In sac!, por tona dc 1000 kgr. greuta tea
garantata
DV-Daca t;1 adresata printr'o carte pollala sail personal easel
A. GOLDif TE T0, Strada Decebal, 9.
Bucure'tï, Tolefon No. 66.Tot acolo se afla depozit de cocs marunt pentru sobe Parigine si Belgians,
coos de fonderie, cocs de ferarie, càrbunx din minele enrlezesti de Cardiff,antracit euglezesc, prima calitate peutru sobe Helios, Briquette etc. Expe-ditiun! en gros gi en detail de la Bucureiti, Constania si Brd,ila la ori -cestatiune a tailor forate.
APA MINERALA ,IRCEAO
.Autorizatá de lflinisterul de Interne, servtciul sanitar su parlor euOficia No 1208 din 24 lanuario 1895.
Aceastá apa, pe lingo ca e un excolent purgativ, buna la luatsi fart a produce durerl, alar din cauza multor substante me-dicamentoase ce confine, esperimentindu-se de mal multi d -nldoctor!, sad constatat pina acuiti ca, vinderg, : boalele che sto-mach, dispepesielor ile diferite natur!, catarele cronicale ale sto -machului si intestinelor, congetitiele, constipatiele cronice, iperi-mia ficatului, boalele de rarunchl si splina, boalele de piatrasi a cäilor urinare la barbati, boalele de mitra, si menstruatieleneregulate la feme! precam si alte multe boll.
Deposit In Iasi la Dl. I. S. lonescu Tipografia Nationals., laFarrllaciile D -lor Sbizewschi, Racovitä (Litschco si Vandori), Zwas,Jelea, Beceanu, Enghel si Ilutztt la drogistil Katz, Rosenstein siBecker.
Comandele en gros si en detail se expedieast! prompt.A se adresa pentru or! -ce comande si lamurirl la D -nil Mir -
cea si Ionescu, lac! strada Alexandri 11.Depezit In capital! la d. Zabel bulevardul Elisabeta, 43.x#11
Bncure §ti. - Tipografia EYUCA Strada Cleinentei, No. 3
NOTï DE TOTAprinderea si stingerea automatics
la distants pentru becuri cu gaz ae- 1rias. Instalutiunea se ponte vedea fun -'ctionind In biuroul nostril. Garantiepentru 6 ant. Plata in rate trimestreale.l
() sit! inoaudeseontii Lei 1,5O.Un bec compleot montat en lnmini
lncandeucentá pentra gaz aerian Le!7.50.
Mal posedaim un sistem nod de totde lamp!, foarte practic en ti (Aralumina incandescente de atlrnat ai demasa, neavind trebuinta de gaz aerian.ci este Intretinut de un liquid supranu-¡ait eGaastoff », care se transformaIn gaz serian.
Intretinerea acestor lanlpt e nia!eltina de eft a lfunpilor cu petrol con-sunlind pe ors 1':e centime.
Un kilo de Gasstoff costa 30 ban!.Acest sistem de lampi Inca n'a
existat In tara I +i recomandaln lanl-pile calduros pretutindeni mai alestide nu exista Societal! de gazaerian
![Algoritmi Fund Amen Tali O Perspectiva C++ (Andonie Libris)[RO], 1995](https://static.documente.net/doc/80x56/5571f7c349795991698bf3a9/algoritmi-fund-amen-tali-o-perspectiva-c-andonie-librisro-1995.jpg)
