f Anul al LXKXVII-is» u-l 96 ii UMĂRUL 2 Lei Braşov Sâmbătă 16 August 1924

i t d f t e ţ s â $1 A d m f t i i t m ţ i aPIAŢA UBERTAŢEI BRASOV

Telefon 226Abonament anaal 360 let Pentru strelnătate'800 lei Anunţuri, reclame, după tarif.

F o n d a tă ia 1838 de G e o r g e B a r iţ iuApare în fie-eare zi de lueru

Fără o presă naţională cinstită şi denia* cratică, un popor nn va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şi politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului

CEITEI1IIL Ell H i l l I1IEIAvram Iancu, deşi s’a

născut iu Vidra de sos din Munţii apuseni şi deşi şi-a desfăşurat activitatea îa i- nima Ardealului, ou este numai al Ardealului ci al Românismului întreg. Din viaţa şi faptele sale sbuciu-

> mate se desprinde deopo­trivă dorul Românului, ţi­nut în lanţuri, după lumi­nă ca şi virtutea strămoşească de luptător curajios cu ar­ma îa mână pentru întro­narea dreptăţii, libertăţii, şi egalităţii, ca un ecou al ma­réi revoluţiuui franceze.

Avram Iancu este pro­totipul năzuinţelor Româ­nului pentru cultură şi pro­gres, iar sufletul lui a fost îm­bibat de ideea naţională ca şi de cea democratică, sin­ceră şi neprecupeţită.

Dacă faptele sale de ar­me ca prefect general al legiunilor române în anii de resmiriţă 1 8 4 8 4 9 ni-1 aşează în frumoasa lumină a »Eroului Munţilor“ în con­tra opresorilor seculari, tes-

[ lamentai său datat din 2 0 Dec* 1 8 5 0 — în care spu­ne „câ6i unicul d or a l vie­ţ ii m ele este sâ-m t v ăd naţiunea m ea fe r ic ită u şi „că după m oartea m ea toată av erea m ea m işcă­toare ş i ' nem işcătoare să treacă tn fo losu l N aţiun ii p en tru a ju tor la în fiin ţa• rea unei academ ii de d rep­tu ri“,— ne reliefează în mod strălucit dorul său de-a ve­dea neamul românesc îuâl- aţt în rândul naţiunilor cul­te înzestrate cu armele şti­inţei.

La serbările aniversării centenarului naşterii lui A- vram Iancu. cari vor avea loc la sfârşitul acestei luni în Câmpeni, la Vidra şi Cluj, se întrunesc reprezen­tanţii Românilor din toate unghiurile ţării. însăşi M.

4 JSa R egele vine să prezi­deze marile serbări cultu­rale al »Astrei“ şi astfel să-l consacre pe luptă­toru l pen tru lum ină , iar arm ata rom ână , printro

| mare serbare şi defilare la Cluj din prilejul punerii pie- trii fundamentale a monu­mentului ce-i se va ridice lui Avram Iancu, va aduca omagiile sale în suşirilor trad iţion ale m ilitare ş i vi­tejeşti a le R om ânului, în­truchipate a tâ t de p u ­ternic în fig u ra »E rou ­lu i M unţilor

Serbarea aceasta grandi­oasă din toate punctele de ve- vedere va fi prilejul şi pen­tru o serbare de recunoş­tinţă a Partidului naţional român, fată de membrul valoros al p r i m u l u i său co­mitet proclamat ales îu a- dunarea măreaţă de pe Câmpul Libertăţii. Ca tânăr advocat, adânc pătruns de simţul dreptăţii pentru cei oropsiţi şi neiertător faţă de opresorii de orice teapă, ferm convins că neamului său este hărăzit, după o noapte neagră, un viitor de aur, el şi-a pus toată dragostea şi toate cunoştin­ţele sale în serviciul Par­tidului Laţional pentru a o* ţeli prin luptă forţele şi pentru a croi neamului ro­mânesc o soarte mai bună.

In lupta, pe care a dus-o partidul naţional sub stă­pânirea opresorilor de odini­oară, figura Iui Avram Iancu a rămas pentru urmaşii săi o stea călăuzitoare în vre- mile turburi, şi grele cari au urmat după moartea sa până îu ceasul mare ai în­făptuirii ^idealului naţional.

La serbările naţionale aniversare partidul naţional va lua parte prin fruntaşii săi şi prin deiegaţiuni nume­roase din toate unghiurile ţării peutru a aduce prinosul său de recunoştinţă celui care i-a croit drumul spre o soarte mai bună şi i-a o- ţelit sufletul în luptele grele purtate pentru mărirea nea­mului românesc.

întunecimea de lună de eriseeră, favorizată de un timp splen­did, a oferit miilor de specta­tori. o rară privelişte cerească. Timp de o oră şi jum., luna a stat în umbră, pentru a se ivi apoi din nou în toată splendoarea ei.

De ca există ! Mica Antantă

Un răspuns „Gazetei de Prana“.Cetim în .Patria* din Cluj:Ultimul număr din mO azette d e

Prague* are un articol Intere­sant despre „raţiunea de a fi a Mied Antante" în legătură cu schimbarea de guvern din Jugo­slavia. Se spune că schimbările de guvern din cele trei state a(e Micei Antante nu fac să înce­teze raţiunea ei de a 6, nici când guvernai liberal dela noi va cădea, după cum se vorbeşte în streinătate.

Dar gazeta dela Praga mai afirmă: .A spune că Mica An­tantă n’are alt obiect decât de a ţinea Ungaria în respect şi de a preveni ameninţarea restau­rării Habsburgilor, înseamnă a avea o vedere a lucrărilor ca total îngustă şi superficială".

Foarte bine! Dar ce mai muit altceva a pus Mica Antantă în programul şedinţelor ei ? Noi am susţinut, că ea are obligaţia de a se ocupa şi cu problema rusă, însă presa cehă şl sârbă a răs­puns, că aceasta nu latră în zo­na de supraveghere a celor trei state,

Câ soarta guvernului Brătianu este nesigură, asigurăm noi pe gazeta dela Praga. Dar guvernul ceh trebue să ştie că pentru vii­torul guvern român raţiunea de a fi a Micei Antante va fi cu to­tul alta decât cea de până acum.

Mari serbări sportive la Nangalia In zilele de 17, 18 şi 19 August corent, vor avea loc la Mangalia mari serbări naţionale sportive, cu alergări de cai, de căruţe, football, minge etc. pa* tronate de A L. L. Regale Prin­cipii Moştenitori.

La aceste serbări fvor concu­ra judeţele Constanta, Caliacra şi Durostor.

Operă reală de înfrăţire— 0 nouă escurslune a A le - neulu P o p ular-Tătăraşi Ia ş i—

V iz it a r e a M o ld o ve i, D e lte i D u n ă re i şl a B a s a ra b ie i. — Und e s e p o t fa c e în s c rie rile p e n tru B r a ş o v şi j u r .

Primim următotrea adresă :Ateneul Pcpuiar-Tătăraş, din

laşi, aşezământ de cultură şi e- ducaţle în spirit naţional, orga­nizează a doua Excursie de propagandă culturală, în Basa­rabia. care va avea loc în zilele de 24—31 August a. c., cu ur­mătorul intlnerar: Iaşi—Galaţi— Salina—Tolcea— Iarna!!—Reni— Bolgrad—Cetatea "Albă—Ş»b»— Plaja—Boga*— Thighioa—Chiţi* nău—Iaşi.

P lecarea trenului sp ec ia l din la ş i la G alafi oa aoea loc Du- m lnecă 24 August a, c . ora 7 dim.

Plecarea vaporului special, din Galaţi, va fi Lini 25 August a. c. ora 6 dira.. călător» pe Du­năre durând 2 zile şi jumătate, cu petrecerea nopţilor în Tulcea şi lsmail, şi ^debarcarea la Reni, în ziua de Mercur! 27 August ora Î l 30 a. m. de unde, cu tre­nul special, se va continua ex­cursia în oraşele basarabene in­dicate mai sua.

Ş zători cnikrale şi serbări de îofrâţire organizate, de Ate­neu, vor avea ioc, în oraşele:, Gaiaii, Tolcea, Ismiii, Bolgrad- Cetatea Aibă, Tighioa şi Chl* finău.

Această excursie se face sub auspiciile Fu idiţei Culturale .Principele Caro * şi d»p& do­rinţa expresă a A. S R. Prin­cipele Moştenitor, preşedintele de onoare al Ateneului.

in acest scop Ministerul de comunicaţii a binevoit a ne a- corda tren special şi o reducere de 75% a taxelor de călătorie.

Numărul participanţilor este limitat la maximum 300 de per­soane.

Costal dramului întregel că ă torii ce durează 8 zile, din care două pe apă, va fi de 450 lei

de persoană, (membrii Ateneu­lui plătesc numii 400 Ui), în care se va cuprinde şi cocarda, permisul de călătorie, programul şl dreptul de a fi cartlruit, in condiţii modeste.

Misa va putea ]fl obţinută, în restaurante, cu maximum 70 lei pe zf, pentru membrii ce se vor înscrie, din timp, depunând o garanţie d e 400 lei, pentru a ie şti precis numărul tacâmurilor ce trebuesc comandate.

Înscrierile trebuesc adresate însoţite de sumele respective Casieriei Ateneului Popular*Tă- tiraş, cel mai târziu până in ziua de 22 August a. c. De a- semeni ori cine se poşte adresa, pentru ori ce alte lnformaţinnf, d-lui secretar al Ateneului.

Convinşi că apreciaţi întreaga, însemnătate a unor «tare pa­triotice manifestări de unire su­fletească ca fraţii noştri bacara*

i beni, ca şi de cunoaştere a fru- 9 moaşelor ţinuturi şi istoricelor

oraşe ale scumpei noastre Ba­sarabii, ne adresăm sufletului d strâ de bun Român, solicitând căldaros preţtosal d tră sprijin, regându-*â să binevoiţi a aduce ia cunoştinţa tuturor celor din jurul d stră, prin toate mijloacele de cari dispuneţi* această excur­sie şi dacă este cu putinţă, să purcedeţi dv. la înscrierea ace­lor persoane, ce ar dori să par­ticipe.

Prin aceasta vom slugi cu toţii marea îdeie a Unirii sufle­teşti prin caitnrâ. v

Preşedinte, C. N. I/rim . Secretar general, Gr. M ihalcea.

*) N. B. — înscrierile pentru oraşul Braşov şi jnr se primesc până la J ) August şi la admini­straţia z arului nostru.

F O I L E T O N U L N O S T R U L I T E R A R . |

PRIETENELE.S a u întâlnit pe înserate, la

florăria oraşului. Cumpăra flori: Iosefina, poeta blondă cu ochii negri, ca două picături de ra- dium, şi Alna, o iscusită doc- toră — straşnică medicinistă — brună cu ochii verzi, adânci..*

Tot una de înalte şi de svelte— fiicele aceluiaşi cer — cum spune poetul.. • au plecat deja amice* prinse de braţ — înlăn­ţuite aproape • * * şi în mâna li* beră, fiecare, cu florile favorite. Blonda, trandafirii albi . . . şi bruna, garoafe roşii. . . Era un contrast simţitor, între visătoarea Iosefina — şi materialista Alma; — însăşi aplicaţiuniie lor spu­neau îndeajuns deosebirea — dar poate tocmai de aceea, se şi iubeau — prin complectare.

A doua zi, Alma bătea deja

j la uşa iubitei prietene, şi până j s’audă răspunsul — ea se grăbi 1 să între . . .

La o masă* Iosefina scria un sonet: .Norilor albi* — Ce ai tu cu alb ? întreabă Alma săru­tând-o şi privind pe deasupra umărului ei**. Trandafiri albi?... nori a lb i. . . Iosefina a lb ă . . 1 rochii albe . . . Albul, o ii e- candid — dar îmi pare o in diferenţă. . . o tăcere. . . un somn letargic — cum zicem noi doctorii. . .

Iosefina răspunse sărutului, apoi dându-i un scaun, îi luă mâinile într’ale ei: Zici că al­bul e indiferenţă ?... e tăcere ?... Fie 1.. e tăcerea suflefului meu... indiferenţa lu i. . . poate şi so­netele mele sunt la fel cu el...

— Cu care e l?

— Cu sufletul meu!.,.— Ce-i aceea ? . . . suflet 1 .. •

Ghici ce ţi-am adus a ic i? . . . ori lasă, nu te mai gândi* că n’ai să ^ghiceşti. In coşuleţul asta, ţi-am tdus un pisic cu o blană adorabilă : Cenuşie al­bastră ca norul de zăpadă. îmi pare rău că n are blană albă... i-ai face un sonet: Pisicului alb !. • * dar cât priveşte despre suflet... şi eu şi tu* avem suflet— cât şi e l . . .

Dacă acul meu de pălărie 1 aş înfige în inima ta sau a lui aţi muri la fel de repede • .• căci draga m ea. . . oamenii sunt animale.

— Mersi frumos 1... Eu n’am patru picioare. . .

— Pentru puţin 1... şi aşa fiind ce importă câte picioare ai; când omul doarme, uite, nu se mai ştie pe câte picioare mer­ge . . . Priveşte pisicuţul tău — parcă e un copil. . . da dragă» îţi spun eu, care am studiat 7 ani medicina . • •

r-ngnw & 'vniiU in iiuinoibTAniBi Hr* 7U” iT*''

Săpături arheologiceD-nuI profesor uniyersit^ O.

Tafralf, însoţit de asistentul .tbsaied. Puşcaşn, ca delegat al minis­terului instrucţiunii şi d-i doctor Sănciuc-Săveanu, ca delegat al ministerului cultelor, fac inves- tigaţiuni la Mangalia în jarul o- raşuluf, asupra ruinelor cari se mai pot descoperi din cetatea Callatis.

Cea dintâi săpătură a fost fă cută la bazele presupusului tea­tru ,care astăzi nu este decât o mare movilă îu semicerc, forma clasică a amfiteatrului. Acolo Ia 3 m. s’a găsit jumătatea infe­rioară â unui chiup cu d ame- metru! de 1.20 m., şi o monedă romană din secolul UI.

Apoi cercetările au fost în­dreptate asupra unei movile de Ia Hag Iar, unde bănufră a fi un cavou. Până acum lucrările au ajuns la 5 m, adâncime, fără a se găsi nimic. Totuşi ele conţi* nuă până la 7 m., când în cazul unei Infructuoase munc?, vor fi părăste.

In aceîaş timp o a treia echipă de lucrători sapă în chiar cen­trul oraşului pe un lo ; viran, a- lături de proprietatea d-lul Niţă Aldea.

Au fost scoase cinci picioare de coloană ionică cu 50 cm, diametru şi la uri interval de 2 m. D nii Tafrali şi Săveann au credinţa că pe acel loc se află un templu şi de aceea cu cea mai mare grije supraveghează lucrările. Deocamdată se jdes-

groapă numai o singură latură a templului, până se va ajunge Ia colţul lui. Dacă în acel loc,, zjcful se îridreâptă spre vest — adecătot pe liftul virăiri — să­păturile vor începe în mai multe părţi odată. Dacă însă zid ui se îndreaptă spre est, — adecă spre casele d lui Aldea — atunci iucrările vor înceta, ele izbin- du-se de proprietatea vecină*

Budapesta — cel mai scump oraş din Europa

centralăMarele ziar maghiar „Az Est*

dovedeşte cu cifre oficial^ că traiul in Ungaria a devenit mai scump cu 40°/0 decât in Austria. Lefurile şi retribuţiile în Ungaria în medie cu 15—20 procente mai mici ca în Austria şi astfel Budapesta a ajuns să;fie actual­mente cel mai scump oraş din Europa centrală.

Produsele ungare se pot cum­păra în Austria cu cel puţin 30 procente mai ieîtin.

.

Imbalsamarea Iul Lenin!Ziarul rusesc „Izvestia“ pu­

blică biografiile şi fotografiile medicilor profesori ruşi Worol- yow şi Sbarskij, cărora le-a suc­ces printr’o nouă procedură blo- chemică să îmbălsămeze cada­vrul iui Leoin astfel, ca să nu fie expus descompunerii in curs de mai multe decenii.

Duminecă ş i tLuni la 17 şi 18 August se va reprezenta la Cinema Apollo »Regina Cir­cului" sau Prinţesa maghiarilor. Extraordinară dramă din viaţa artiştilor de circ în 6 mari acte. Afară de aceasta o comedie »Coca medic" în 2 acte. Vine Lady G1 na sau Afu oă trâdaţii bărbafii pentru [o clipă d e d ra ­g o s te cu Anita Berber.

785 1 - 2

Terea circa 560 m. p. de vânzare bun pentru

clădit sau altele, o parte închi­riat cu 1500 Lei lunar. Pentru informatiuni detailate a se a- dresa la Ioan Toma comisar Str. Gărei No. 19 Braşov. 4-6

A b o n a m e n te la G azeta T ra n s ilv a n ie i se p o t Ia c a o n şi câ n # tim p "m ai în ­d e lu n g a t m u în nare.

Din public"1Declaraţiune

v E itf ştiut c i Ju Biserici or- todoxă şl în mijlocul neamului nostru, preotul; este cel m it prin­cipii factor al v e ţi religioase culturale şl sociale. Situaţia lui in vremurile actuale este aceea de a forma ş{ conduce conşti­inţa religioasă ortodoxă sprea-şi da roadele necesare. El trebuie să fie centrul pedtgogiei creş­tine. Locui de achvittte şi de luptă al preotului îi este altarul, anvonnl şi şcoala cea mare a parohiei. Aici trebuie să-şi pună toată puterea şl toată manca, ca îuvStâtnrile pornite din evan­ghelie, din izvorul cel viu şi vecinie să ae reverse în mod binefăcător asupra sufletului o* menesc şi să i facă să rodească. Pentru Imp Inirei acestei misiuni Înalte considerând că in timpul diu urmă sectaoţli vechi şi no', precum şi schismaticii îadrăsutţi şi diplomaţi, tot mai puternic dau asalt pentru de a cuceri conşti­inţa ortodoxă, şi mai conside­rând, că decadenţa morală ge­nerală ivită pe urma războiului j mondial par’câ din zl in z ere- » şte, preotul având dstoria de 1 a-şt estiode activttatea şl de a lucra cu cuble puteri, este ne­cesar ca să stea mai presus de orice partid poiitio, să se abţină tiela politica militantă, care 2n- vrăjbeite pe credincioşi, cu un cuvânt să nu fie înjugat le ca­rul politic al nici unui partid.

Condus de aceste principii, la dorinţa tuturor parohienilor mei ca piroh al Blstrîcei Sf. Nicolae din Braşov Şchei, unde doresc să se întroneze pacea şi buna înţelegere între toţi fii bisericii, declar c ă de azi înainte ooiu absta de la orice politica mili­tantă dimisionând din şe fia or- ganizafiunii partidului naţional liberai din loc, şi că ooiu căuta s ă apăr tot timpul numai inte re se le poporului p e care-l p ă s ­toresc ş l s â susţin ta toate ch e­stiunile drepturile b iser ic ii m ele.

B raşov, în 10 August 1924.

Dr. N. Stinghe, m. p , paroh.*) Pentru cele cuprinsa în această

rubrică răspunde autorul. *

— B in e. . . ai studiat, dar eu aş vrea să-mi spui dacă n’ai remarcat că între om şi animal e o deosebire enormă. Omul are Id eal. , . Idealul dă supe­rioritatea asupra tuturor anima­lelor — iar darul vorbei — dar să lăsăm darul vorbei — căci şi papagalii vorbesc.

Discuţia lor ţinu pe această temă câtva timp . . . apoi tre­cură la altă ordine de idei. . . §i în desele lor întâlniri. . . se Jesea iarăşi pe canavaua a* ceea ♦ . . frumoase broderii de alb şi roş. . . albul — indife­renta — roşul, iubirea 1 . . .

Iată că într’o zi, uşa camerei poetei, se deschide brusc şi Alma întră plângând . . .

iosefina uimită şi întristată, îi ia mâinile amândouă — era un gest al ei propriu—şi aşezând o pe canapea, îi scoate pălăria şi o desmiardă 1 .C e s’a întâm­plat ?*

Dar Alma, nervofsă, plânge cu hohot. Prietena, coboară în grădină, strânge fiori, şi i le dă ca unui copil. . . “apoi prepară o ciocolată . . . în tăcere. . * Alma, s a calmat, desmiardă pisicul. . . şi pleacă apoi liniş­tită, fără să se explice . . .

Peste două zile, scena se râ* petă . . . dar Iosefina îşi pune şi ea pălăria şi-şi ia amica la plm bare. . . Alma, fredonează un cântec, prietena o îngână încetişor, şi astfel s’au plimbat două o r e . . . S ‘au despărţit la răspântia cu două drumuri cari duceau fiecare la casa câte uneia din fete . . . căsuţele lor, mici şi singuratice din orăşelul de provincie ... singuratice, pen- trucă amândouă fetele erau orfane.«•

— Ei bine, n’am eu dreptate să spun că albul e indiferent? — zicea Alma, mai târziu în- torcându-se din oraş cu Iose- fina*.. Sunt două Juni, decând mă vezi că sufăr, şi nu m‘ai întrebat de ce am plâns.

— Dacă era uşor de spus, desigur că-mi spuneai; dar sunt dureri pe cari e imposibil să ie destăinui, şi n'am vrut sâ profit de starea ta nervoasă ca să aflu... dar dace-rr i spui, ascult cu atenţie.

— Asculţi cu atenţie !.. »Fără pic de curiositate.» fără nerăb­dare.

— N’ai spus tu că oamenii sunt animale... te ascult aşa, ca pisicutul albastru.. aib... albas­tru... tăcere... indifere ţa, nor...

— Iosefino, nu-ti stă irumos să faci spirit...

— Iertare, nu ştiam că repe­tând spusele tale, fac spirite... uite ascult... Dar în acelaş mo­ment, Alma tresare, apoi, trân­teşte cu putere la pământ, căr­ţile ce cumpărase din or^ş* Mirată, Iosefina i le ridică... şi palidă, neştiind ce să spună, priveşte lung la prietena ei...

— Nu trebuie să-îi mai spun, vorbeşte Alma, sufocată,., „uite, ai văzut tânărul, care trecu a* cum cu o domnişoară de braţ: e iubitul meu... Voia să mă ia în căsătorie... dar de când a răsărit fiinţa aceia în cale, m’a uitat... Eu îl iubesc ca o ne­bună... dar sunt două luni de când e tot mai retras..- O, da- c ’aş şti cine e aceea pe care o înd regeşte., aş ucide-o“.

Iosefina tace, înmărmurită... priveşte lung după cele două tinere persoane, care nu le vă­zuse pe ele... Era doctorul Preda

cu s o a lui, care se reîntorsese de câtva timp dela Paris... Lu­cia. Iar cât priveşte sentimentul tânărului... se răcise din cauză că... se înamorase de... iosefina, pe care o lîntâlnise culegând flori din crâng,... într’o zi, când el plecase la vânat...

— Vorbeşti de dociorulPreda ? — întrebă ea într’un târziu.

— Da I visătoareo, din ce cer te-ai scoborât, ca să mi răs­punzi?... Credeam c‘ai adormit...

— Alma !... tânăra cu care*l întâlneşti mereu, e sora lui. Nu pentru ea te va fi uitat... Pro­babil alta e cauza... Fii fără grijă... Cunosc pe sora lui; a- vem aceiaşi croitoreasă. Am întâlnit-o des; şi te voiu servi... garofiţă roşie...

Şi ca o temeinicie a faptelor, Iosefina găsi acasă, scrisoarea în care doctorul o cerea în că ­sătorie...

Ea puse scrisoarea în mijlo­cul buchetului de trandafiri albi, şi îngenunchind, plânse cu a- mar, singura ei iubire, pe care o jertfea... OI dragi trandafiri albi.» culoarea durerei mute... plecati-vă garofitelor roşii... Par­fumul Jor puternic — predo­mină.» Cu firea ei expansivă... firea ei sglobie şi simţitoare, îl va face poate — mai fericit...

Răspunse că refuză; ea nu poate iubi— dar îl ruga să păs­treze discreţie în privinţa acelui refuz..

— Iată, vă prezint pe prie­tena mea — care e numai su­flet». zise Alma, prezintând pe doctorul Preda, Iosefinei, în-

! ti’una din zile când aceasta o

fCu inima îndurerată înştiinţăm rudeniile, prie­

tinii şi cunoscuţii, că iubitul şi scumpul nostru sot şi tată

N I C O L A E P A N Aînvăţător

a încetat din viată în ziua de 14 August a. c., ora 13 în vârstă de 68 ani, după o viaţă activă şi cin­stită în serviciul şcoalei, al bisericei şi al poporului fiind 29 ani învăţător şi cantor, 20 ani contabil de bancă, membru al Asociatiunei şi a altor societăţi culturale, iar în zilele războiului mondial suferind îndelungat martiraj în pribegie şi temniţele dujmane pentru realizarea idealului de reîntregire a neamului.

înmormântarea sa se va face Duminecă 17 Au­gust, ora 15 dm casele proprii.

Fie-i memoria binecuvântată!Zâmeşti 14 Augst 1924«

Haria Pană nasc. Dan soţie.

I+

Cu profundă durere aducem la cunoştinţa tutu­rora, că

N ico la e P a n ă )Învăţător ponz. şi contabil al băncii noastre ■

a încetat din viată în ziua de 14 August a. c., în etate de 68 ani după o muncă devotată de 20 ani în ser­viciul institutului nostru.

Rămăşiţele pământeşti ale scumpului decedat se vor aşeza spre vecinică odihnă Duminecă 17 August ora 3 p. m., în cimitirul bisericii române din Zârneşti.

In veci amintirea lui!Zârneşti, 14 August 1924.

D.recţiunea băncii „Creditul.784 l - l

vizitase: D ra Iosefina, poetâ albă, şi... logodnicul meu...

— Fericită !•.. îngână pălind Iosefina.»

— Cât despre suflet, şopti lo­godnicul garofei roşii — cred că logodnica mea se înşeală, domnişoară, când vă atribue prea mult — vorbi ei cu rău­tate, atins de refuzul ei...

— Doi doctori cari-şi dau pă* reri diferite». E şi medicina şo- văelnică ? In ori-ce caz, n u vreau consult în privinţa aceasta.

Iosefina muri chiar în toamna aceea, puţin după nunta Alinei... Amândoi doctorii — soţi acum — au îngrijit-o cu dragoste; dar tocmai de aceea, moartea ei fu mai grabnică» Intr’una din zile, după care urmă agonia, ea

spuse strângând mâna iui: P mormântul meu, să puneţi cr sememe albe», şti ti, albul», tă cerea... indiferenta...

Aida-Victoria.

De vânzare0 grădină de cca

11S2d st în Valea Pu­tredă, cu o mare parte de pădure.

Informaţiuni Paras- chiva Gârneţ, Podu Creţului No. 3. 3 - 3

Bursa: 15 August 1924.B U C U R E Ş T I

D E f I l I : V A L 0 T I .

Deschiderea Zttrich lipseşte — posibil

din cauză serbâtorei

Paris 12.50Berlin —Londra 1003 New-York 22072 Italia 10 Elveţia 41.90 Viena 31 Praga 6 55 Budapesta —

A g e n ţ i a R A D 0 R

Braşov.

Napoleon 815—820 R..mlrd 52 - 54 Leva 150 — 160 Lire otomane 110—115 Lire sterline 995—1005 Franci francezi 12.40—12.50 Franci elveţfenf 42.—43 Lire italiene 9.90 - 1 0 Drahme 380—4 Dinari 258 260 Dolari 2 1 9 -2 2 0 Marca polon. 42—43 Con austriacă 32—33 Cor. ungară 29—30 Cor. cehoslov, 6.50 —6 55

n r Ya —lyz1* GAZETA TRANSILVANIEI pRQÎr’f' f

iieiiaiunsiumiIndicafiuni necesare pentru inform areaexactă a vizitatorilor noştri

Rabrica acessta este perma* «tentă, ca că fie în ori ce zi la dispoziţia cetitorilor noştri. Cre­dem câ na este nevoie să ară­tăm utilitatea ei, ori cine putând găsi a c i datele necesare pen­ară prima orientare in oraşul no­stra şi imprejnrimi.

Tramvaiul Honterus- Noua-Dârste-SăceleD eia Prom enadă , plecarea :

01 a 6 dim. până l& Dârste, 7.G9, 6.23,9.52, 12.08 (oână la Dârste),12.19, 1^,37, 14,39, 15(57, 17,05,18.20, 19.28 (până ia Dârste),49.46 — Satulung.

Uitimai tramvai deia Dârste la Brsşo/ ora 20.

La B arto lom eu : deia Prome­nadă pleacă 7.25, 12.08, 16.58, 18 şl 20.38.

D eia Bartolom eu la Prome­nadă: 5.51, 7.00, 7.46, 13.21,

, 17.40.La gara B raşov , deia Pro­

menadă : 8.03,8.41, 10.55, 13 40, 1430, 16.30.

O ela gară la P rom en adă : 8 .2 6 ,9 1 2 . 11.24. 14.09, 15.05,16.46 (până ia Bartolomeu)

D irect Bartolomeu-PromenadaDârste^Satulung; plecarea din Bartolomen: 5.51, 13.21.

Deia D ârste direct Bartolo­meu : 6.50 fi dels Satnluug*Bar­tolomeu 11.14, la Promenadă 12,08.

Avocaţii românidin Braşov

Dr. Boita Spiridon, Şirul inu­lui Nr. 30.

Ciurea ion, Târgul Cailor Nr 4. Dr. Crişan loan, Str. Portă

JVr. 15.Dr. Garoîu loan, Str. Princi­

pele Carol 21.Garoîu Nicolae, Str* Principele

Carol 21*Dr. Găvruş Radu, Str. Porţii

Nr. 69.Dr. Glăjariu Vasilie» Str. Porţii

Nr. 15.r Dr. Hozan loan, Str. Prind- fpele Carol Nr. 13.

Dr. Handra Achille, Târgul Cailor Nr. 12.

Huber Otto, Str. Porţii.Dr. Jenei Jlariu, Şirul Cetă-

|uei Nr. 8.Dr. loaneş Nicolae, Str. Mihail

W eiss Nr. 2.Dr. Laticu loan, Str. Princi­

pele Carol Nr. 23.Manolescu Victor, Str. Porţii. Dr. Metianu Eugeniu, Bulev.

Regele Ferdinand Nr. 5.Dr. Moga Constantin* Piaţa

Libertăţii Nr. 22.Moroianu Alexandru, Târgul

Fiorilor 12.Dr. Nitescu Voicu Târgul Cai­

lor Nr. 12.Dr, Olteanu Aurel, Str. Prin­

cipele Carol Nr. 5.Popovici A. Nicolae, Str, Eca-

terinei.Slratin Gr. Râul, Strada Porţii

$lr. 68.Dr. Străvoiu Alexandru, Str.

Principele Carol Nr. 4.Dr, Suciu Aron, Şirul Inului

<Nr. 31.Dr. Turtea Simion, Str. Hir-

scher Nr. 2.Vlad Constantin, Str. Argin­

tarilor Nr, 6.

le vanzare i£UoS'dină cu pom i roditori, împreună cu casă de locuit cumpusă din2 odăi şi dependinfe, eproape de Piaţa Prundului, poziţie foarte frumoasă. A se adresa la d-1 loan Popesc», Valea Morilor a) No. 1 4

Localităţi de vizitat în jurul Braşovului

Del« Braşov la Codlea 15 klm,a „ Râşnov 15 ksm.„ „ Z'zio (băi) 18 klm.„ „ Predeal 25 kîm.„ „ Vâlcele (băl) 27 km„ w Brsn 28 klm.„ „ Sinaia 48 klm.„ „ Tuşnad (băi) 72 kl.Deia Braşov Ja Bran face curse

o camionetă care pleacă din Piaţa statala! (centrai oraşului) !n fiecare zi.

Dumineca şi în serbători, din piaţa Libertăţei (deia Sfat), câte un camion pentru persoane ia ora 5, 6 şi 7 dim. până la mar­ginea Scheiulu’, în vederea es- cursiilcr in Poiana.

FarmaciiGeorge Tulin „Sfânta Maria*

Str. Principele Carol No. 9 I. Popişterin „Sfântul George*

Piaţa prancmiui No. 6 Victor Klein »La Coroana de

Aur* Strada Ecateriael No. 7 Carol Scbmiedt „La Uursu*

Strada Orfamior No. 1 IaliRi Hornang „La Arap“

Şiroi Florilor N. 15 Eugen Neustădter „logeral pă­

zitor“ Târgul Grâalsi No. 7 Frsncuc Kelemen „Biserica

Albă* Str. Principele Carol No. 36 Fri jirieh Stenner „La Leul de

Aur* Strada Porţi No. 2\ Ferdioand Jekriius „L* Spe­

ranţă* St.ada Porţii No. 33 Fritz Lukac „Crucea de Aur*

Strada Gâru No. 14 E. Eichhorn „Turnul Negru*

Str. Fântânii No. 43 Eduard Kagier „Hygeia*

Strada Lunga No. 81 Gh. Cuteacu Str Lungă, lân­

gă restaurantul „Gambrmus*1. Borgovan str. Castelului în

faţa Hotelulai Continental.

DrogheriiN. Caragea, str. Hirscher. Tele­fon No. 515Kraftt & Herber, Sg. Grâul ak lulius Teutsch, s r . Principele Carol 5.

Restaurante„Transilvan*, Principele Ca­

rol 3 l (pe Promenadă). „Maio­rul Mura", Principele Carol No. 9. Otel „Coroana*, str. Porţei. „Rotenbăcher*, str. Lungă 34. „Gewerbeverein*. Bulevardul Re­gele Ferdinand. „Redoate“, str. Hirscber. „Gsura dulce“, str. Mă­celarilor. „Gabel*, Tg. Boilor. „Gambrinus*, str. Lungă 12. „La- Cerbii", atr. Danga 1 3. „Prede- teanu*, str. Mih.- Weias No. 10. In Nona: restaurant grădină La Poiana Verde (Tannenau)

Oteluri„Coroana* Strada Porţii 70,100

camere.Continental Str. Castelului 48

27 camere.Vila Kertscb Bol. Ferdinand 4,

20 camere.Metropol str. Neagră 2 ,15 ca­

mere.Coroana Veche Str. Roşelor 3

10 camere.Cârciuma Roşie Prlster Str.

Neagră 18, 5 camere.Mielul Alb Str. Lungi 2, 13 ca­

mere.ROmer Str. Fântânei 23 ,1 0 ca­

mere.Kriatea Str. Fântânei 42,6 ca­

mere,Pesta Str. Gării 28, 4 camere.Calul A:b Gara Braşov 20 ca­

mere.Predeal Gara Braşov 43 ,5 ca­

mere.In Nona „Otelul Schneider* cu

24 odăi.

Operaţiuni bancare.Banca Cetatea Str. Castelului

48 (Hotel Continental). Cores­pondenţi In toate părţile şi ora­şele tării. Remiteri, scont, de puneri în conditiunile cele mai favorabile. Sucursale: Bucureşti, Rupea, Odor hei, Toplita-Româ" nă (Borsec), Gherla, Cluj. Le­gătură cu America.

Garaje de automobile.Leonîda & Co., garaj, Strada

Gării 2. Magazinul, depozit, Bu­levardul Ferdinand.

Fraţii Schieil, garaj, Strada Castelului 138* Magazinul, de­pozit, Strada Porţii.

Ziegler A., Strada Lungă 14. Babinsky, Strada Lungă 105 Hansmann & Martin, |Strada

Lungă 39.Gusbeth ă Turnus, Strada

Lungă 168.

B ă i .Ba i a de aburi, băi de cadă

(vană) şi hydroterapie, a Efo­riei şcoalelor române, str. Prun­dului No. 4. Tel* 161. şi Baia de cada (vană) din Tg. Boilor.

Spitaluri publiceSpitalul Ora$aIai, Şirul Spitaînîci 13, Tel. 75.Spitalul de ocbi, str. Caterinci 4, Teief. 327.Spitalul Militar „Regina Maria*, Teief. 99.Spitalul de boale contagioase, Piaţa Ţintaşior, Tei. 455.Staţia de deparazitare, Caz. Re­gele Ferdinsmd, Te), 733. Ambaiatorul Policlinic, str. Nea­gră 44Laboratoriu Serv. igienic ai ora- şaloi, str. Cattdalui.

Cafenele.Transilvania, Principele Carol

No* 31.Coroana, Strada Porţii No. 70. Elite, Şirul Inului No. 34.

= AVIZ=Predau lecţioni elevilor pregătiţi iu particular, precum şl celor ce vor să dea examene de admitere la diferite şcoli. — Până la clasa V-a liceală iude siv toate materiile.

Deia clasa VI—TIU numai: Limbile: Română, Franceză şi Latina, Istorie, Fizico-Chi- mîee, Drept. Economie poli-

ticâ şi muzică.

Succesul garantatConst. Al. BleescuLicenţiat în drept, fost profesor secundar în S e a lDoritorii sunt răguşi a se adresa d-lui C. Iiâdolescn, şeful Depozitu­lui Regiei Braşov, Palatul Adm. Financiare, unde se predau şi orele. 717 1 3 -0

D E VANZARE c a s a din S t r a d a P i e t r o a i ă ( S d t Ş M : iSw. A. A se! a'dreaa pro­prietarului. -7Q 2—3

Cinema ApolloHotaţlră, căMart», Mercuri, Joi şi Vineri în 12, 13. 14 şi 15 August ruleaze

marele film > :

Mica zdrenţeroasăPremieră în toată România

şi afară de aceasta 3 acte de Comedii

CB B A B î776 3—3

* E G G Y.

Saxoni» No. 8001

DACA P E D-TAnu te supără dessînui cămeşii

ai acum ocazie :*:

St CDIFfiRl L i NOI FOARTE IEFTINMare vânzare de albituri pentru doamne, domnişoare şi domni.

0 1 9 9 1 I D L 9 9 TBraşov, fabrica de albituri,

Strada Porţii No 20 ?1 Şiroi Grâului No. 3.765 3—0

i m m m n '* t

I. P M S C II-B IIF T E 9Viţe altoite. — Pomi roditori.

Struguri. — Fruete.Ifi cyrâfid fructe şi sftrugupî, prima calitate, la Braşoir.

753 6 - 0

ME RS ULV A L A B I L D E L A t I U N I E 1924.

T r e n u r i c a ri sosesc la B r a ş o v .Del* Bncnreţtl:

T r e n u r i c a ri p le a c ă de là B r a ş o v .U BHcaraţtl:

Trenul expres No. 31: ora 2*02 Orient-expres No. 2: ora 2-56Expres Onent No. 1: w 412 Expresul No. 32: Î 4 6Tren personal No. 32/: 6 07 Personalul No. 326: 6-09Tren personal Mo 427: » 13 57 Tren accelerai No. 202: 99 1026Acceleratul No. 401: c 1455 Tren personal No. 428: c 14-56Acceleratul No* 201: m 1921 Tren accelerat No. 402: ú 16-06Tren personal No. 325: o 22-03 Tren personal No* 328: : c 23-51

Bela Oradea-flare : La Oradea-Mare:Tren expres No. 32: ora 3*31 Expresul No. 31: ora- 2*39Tren personal No. 326: * 5*35 Personalul No. 327: m 6-25Tren personal No. 428: n 14*29 Personalul No. 427: gj 14-36Tren accelerat No 402: t* 1549 Acceleratul No. 401: 1513Tren personal No. 328: * 23*23 Personalul No. 325: ai 22-30

Bela irai* La Irad:Expres-Orient No. 2: ora 2*29 Expres-Orient No. ti ora 4 7 »Acceleratul No. 202: m 10*11 Acceleratul No. 201. m 19-36

iM a Ngifa| ,t S lin : La Făgăraş şi SibiuTren mixt No. 2022 (nu- Personalul No. 229 (până

mai deia Făgăraş): ora 740 la Sibiu) ora n oTrenul de persoane No. Trenul mixt No. 2021 (nu­

230 (deia Sibiu): n 12*20 mai până la Făgăraş) 17*15Delà Sf. Gheorghe şi Bretea: La Sf. Bbeorgbe şi Bretea r

Trenul personal No. 442: ora 8*58 Personalul No. 441: ora 8-22Trenul personal No. 444: m 18*26 Personalul No. 443: * 17-10

Delà Madefalăa, Târgul Mureşului ete*f 1 La Hddefalăo, Târgul Horăş etc.Trenul personal No. 440: ora 3*10 Personalul No. 435: ora 2-36Trenul personal No. 436: e- 11*14 Personalul No 437: » 6-20Trenul personal No. .438: » 14*23 Personajul No. 439: m 15-20

Delà Zârneştl: La Zârneştl:Trenul mixt No. 2018: ora 7*09 Trenul mixt No* 2017 ora 17.03Trenul mixt No. 2020: ft 13*40 Trenul mixt No: 2019 m 7.41

A OAZETA TRANSILVANIEI Nr. 96—1924U

E venim entul cu ltu ral artistic de Sâm bătă 1 6

A ugust in B raşov este Conferinţa dlui prof. N. lor-

A la rm a oficioasă: pisica cu clopofei. * ga delà Teatrul Apoilo şi Bolşevism da, dar de sus în jos

De ce nu poate dispera de viitorul său poporul român

I N F O R M A Ţ I U N I

Ţară fără libertăţi nu poate exista liniştită. 'Ni-o dovedeşte istoria popoarelor civilizate.

La noi, sistemul restrân- gerei libertăţilor publice a ajuns la măsura skărei de asediu ca să împiedice în- t trcmirile politice.

Drumul parcurs este co

t ă ţ ilo r p u b lic e , c a ri au m e rs p ân ă la în c e rc a re a de b o lş e v iza re a ţ â r e i ! .. .

E cinic. Este şi dovada unei politici de provocare a tuturor cetăţenilor conştii de controlul ce au drept a-1 exercita îa stat asupra guvernărei de azi. Mai este, să-i zicem, rodul unei ob-

losal, după cum depărtarea 7 *uze • dela scopul guvernărilor prin popor pentru popor poate fi parcurs înnapoi cu aceiaşi, ba mai accelerată, repeziciune 1 Deaceea nu disperăm de situaţia creiatâ ţârei noastre.

Constatările ce facem sunt tocmai o încercare, din multe altele, de-a însănă- toşa nu regimul ce ne con­duce ci atmosfera otrăvită ce-o face el în opinia pu­blică a ţârei.

** *

Trăimex -lex , ju s tific a t — se crede de către cei ca r i Vau cerut — p r in t fo cam pa­n ie a larm istă a p resei o- ficioase . Se răspândesc cele m ai ticăloase ştiri, p r e ­zen tând situaţia ţă r e i ca d isp erată . N u de agenţi com unişti strein i ci de a - gen ţii bolşevism ului a e sus în jos. P resa o fic ioasă a guvernulu i lan sează ş i susţine a larm a publică: p isica cu clopoţeii".

C heia a fa c e r ii t rea la nem ulţum ire a unui în- fr e g p o fo r îm potriva s is -

^ tern u lu i de guvern are bră- j H m hist este prezen tată ca

y K era agen ţilor com unişti ven iţi d n R usia sau a f i ­lia ţ i p oh ticei lor.

A d ic ă : g u v e rn u l nu este v in o v a t de c â t de p re a m u ltă to le ra n ţă a lib e r*

* *La spatele acestei armuri

de carton văpăii ca »ale, gu­vernul îşi pregăteşte opera de ch vern*scald a part »'li­nilor botezMă comerciali- »are...

Puţină răbdare — din nenorocire prea mu t ară­tată — dtn partea Cf-t sţ*ni- lor şi opera v * apare ia cu- lor le ei adevărate: un mon­stru acaparator, ou japca

Dovada: pescăria st atuai şi fuziunile soc, den tvignpe IV/erate ca ole stamiu*• Cele dintă*.u înghit pe celelalte.

graniţa de vest. Iugoslavia, de acord cu Regele ei. şi-a dat un regim al libertăţilor consti­tuţionale Prefaceri a Jânci se fac şi tot mai adânc se cu­fundă regimul dictaturei de până eri. Passici a fost — nu va mai fi nici când conducă­torul unui nou stat ce se a - şează pe baza trainică a ar­moniei între popor şi guver­nanţi.

La noi — ca şi în Ruusia lui T rotzk i: regimul opresiu­ne! suprimă libera exprimare a voinţei populare

Oare nu din Apus ni-au so­sit, totdeauna, solii libertăfei şi ai civilizaţiei*

* * *De*acum, nu putem dis­

pera ci tocmai privim cu încredere în viitor — fiind­că poporul român este, cu drept cuvânt, din firea lui şi prin însuşirile sa'e tradi­ţionale — un popor iubi­tor de lumină, libertate şi civilizaţie.

reprezentaţia teatrală cu pie­sa dsale „îmbogăţiţii de războiu*, jucată de un grup de amatori dintre cursiştii Universităţei populare din Văleni.

Un număr dintre aceş­tia, conduşi de di N. lorga, vor fi mâine oaspeţii ora­şului nostru.

•Contrabandă. Zilele acestea

jandarmii din SSnislSu au prins o contrabanda de 12 vite pe când erau să fie trecute frontie­ra în Ungarie. Vitele au fost predate vămii din Berveni îm­preună cu 8 Indivizi, conducă­torii cirezii.

Secţia de jandarmi din Hal* meu a prins pe frontiera Ceho­slovaciei un număr de 16 boi ce deesemenea erau să fie tre* cufi de contrabandă în Ceho­slovacia. Conducătorii cirezii au fost înaintafl parchetului.

«Târgul mare de mărfuri din

Borăşneul Mare se va fine în ziua 28 August.

Procedeul este demn de mentalitatea celora cari au

sub regim de J dictat suprimarea libertăti-lor publice (sub pretext de primejdie bolşevică) pentru a repeta gesturile camari­lelor dela Petrograd sub ţarii Rusiei nefericite!...

Orbi sunt aceştia — cum orbi au fost ceilalţi la ade­vărata stea conducătoare a unui popor. Toleranţa po­porului rus a fost nemăr­ginită şi totuşi s’a arătat a fi o floare plăpâ dă în mij­locul ciclonului ce-a pustiit toate credinţele şi speran­ţele autocraţilor orbi şi obtuzi.

Fiindcă, nici o ţară nu poate ixista fără libertăţi publice. L bertâţiie cetăţe­neşti exercitate fac forţa popoarelor şi imposibilitatea regimurilor cari primejduesc însăşi existenţa unui neam.

** *

Să aruncăm privirea spre

Ora 3 d. a.

ULTIME ŞTIRI TELEFONICE— dela corespondenţii noştri speciali —

Dificultăţile ultime la Conferinţa din Londra

Berlin, 15, — Ş'iri din Loo dr* »cunţâ oare-cari greve di flcnlîăţi îa chestiaaet Rohralai, prlv tor la evacnxre fi U liberai import al mărfuri or di a Alsacia L jrcoa pe timp de 20 tai, ia plus participarea <• antalului frtn cez îa industriile dia Ruhr şi Reusn a.

ConduMe acestea economice se par germaoiler dezastruoase. Cât priveşte de votarea leg'ior speciale, Reichstagul nu va ob­ţine votai de 3 pătrimi fără eva­cuarea militară franceză.

— Deiegiţli germacj cer e- vâcuarea dela 1 Ianuarie sau l Aprilie 1925 ce) mai târziu. H?r fiot a declarat că numai după on ruj deia aplicarea planului D*wes de către Germ ari» se va putea face evacturer.

0 nouă nedreptate a Comitetului AgrarZiarul .Sate Mare“ denunţă

0 nouă nedreptate: „Absentelstu'ui Albert Gros?,

avocat în Satu m are introdus prin diferite m ijloace în forâ1 s’aa scutit de expropriere circa 300 jogire ciUstrale, adică în* treaga moşie dia comuna Me* diaş. O parte dia ea deserveşte şi comuna românească Băbă- şeşti. Detsemenea i s’au resti tait şi 60 jagăre, pâţaoe ce fa- seserâ atrionite comunei Borne* şeui !

C e o f i având Comitetul A * gr ar ş i cu a ces t proprietar, nu ştim ?

Semnalăm nedreptatea foruri* lor îa drept, pentru a ae lua măsuri şi-* te reda tnapai mo* şia «Sterilor cărora Ii se cuvine de drept. Acesata mai ales că de 4 ani ce e două comfsiuni an făcat in nenamân te rânduri constatări şi au lăsat mat de part« moşii celor ce o munceau.

Prefecţii liberal!... Din .Dobro* jea jună“. , Aflăm că din Siănfcul Moldovei, unde dl prefect Ne- gulescu împreună cu familia sa* se eflâ în vilegiatură, a trimis ordin să i se expedieze, ca şi anul trecut, automobilul judeţu­lui. peniru a face escursiuni^

Şi tara se zbate în criza mi~ zerlei.

Masuriîm p o triv a in c u rsiu n ilo r b u l­

g a re în C a d r ila te r .Incursiunile bandelor bulgare

devenind tot mai dese s’a întă­rit linia de graniţă, dinspre Bul­garia, prin aşezarea unor pu­ternice posturi fixe de jan­darmi rurali, în imediata apro­piere a pichetelor de grăniceri. Noile posturi vor avea un nu­măr suficient de oameni şi vor da concurs grăm *riior, Ele tre­buie să fie superioare bandelor» dîn toate punctele de vedere^ c e ea ce n a fo s t cazul până a • cum .

Datorită lipsei unor aseme­nea posturi, bandele bulgare au reuşit să jefuiască satele, sS u- cidă numeroşi soldat! dea! noş­tri şi pirsoane notabile semă~ nând teroarea în întreg Cadri- lateral.

Posturile vor fi prevăzute cis autocamioane pentru a trans­porta ajutoare cu uşurinţă, aco­lo unde va fi nevoie.

Pentru posturile acestea a fost trimis un batalion de jan­darmi din reg. 11 cu sediul la Constant?, batalion cu eteciiv de răsboi, de 1200 oameni.

întrucât bandeîe atacă m&i muit frontiera judeţului Caliacra — ceiace înseamnă că centrul bandiţilor se află în regiunea Voma — nouile efective au fost repartizate dealongul judeţului Caliacra. Totuşi au rămas şi pentru paza judeţului Durostor.

Vor mat fi trimise noul forţe ca linia de frontieră spre Bul- g ria să fie bine întărită.

Cinema-ModernVINERI 15 August şi SAM-

BATA 16 August.

A T L A Sroman de aventuri în 10 acte*

Re orezentaţ.i dela orele 5 —7, 7—9 şi 9 — 11 seara

Dnmlnecă 17 August celebrul film

ta i cântaret ie Straiîn rolul principal băiatul

artist Jatkle GOOffOn : ;Reprezentaţii începând dela : *. ora 4 d. a.781 2 - 3

ş S H j i a i n B i i iInteresează toată lumea!!! Fără obligaţie de comparare!!!

D ESFA C ER E TOTALA A PR O BA TA D l A O T O IIT A Ţ IAducem la cunoştinţă onoratului public cumpărător, că suntem siliţi de-a-ne muta în’ curând din localul magazinului nostru situat înStr.Principele Garbl 24 (viş'â'vis de biserica rom.*cath.). din ca re cauz* ne disolvăm magazinul şi vindem prov.ziunea noastră <̂ e marfă t-s p e p r e ţu r i f o a r te s c ă z u t e c « în ce p e re d e e s tă z l p e b o x a a p ro b ă rii a u to r i tă ţ i lo r co m p e te n te .

Fiecare este învitât îrt interesul sau propriu dc*a-s?folosi de ocaziunea favorabilă spre a-şi procura cele necesare, cu atât mai mult, cu cât punem provi- ziunea întreagă a depozitului nostru de un asortiment bogat cu preturi eftine de surprins ia vânzare, cu toată sporirea preturilor continuative a altora.

Se v o r v in d e a r t ic o le de In ib i ă c ă m fn te b ă rb ă te ş t i şt de « la m e . î- : flfresiucerea to ta la d u re a z ă n u m a i câtevm zile .

Fără obligaţie de c u m p ă ra re !!! interesează toată lumea!!!Saxocla No. 2985 '725 4 *—-6

TEPOQKAFlA A. MUREŞIANU BRANiSCE & COMP. BRa ö ü " Redactor responzabili ÎOAN BROTEA