2 7 9 4 2 a Anul XIX C a r a n s e b e ş , 25 Apri le <•. v. , 1904 Nr. 17

Org-an a l E p a r h i e i gr. or. r om. a C a r a n s e b e ş u l u i A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Centru Austro-l ngaria pe an 10 coroant

i » r pe ' / i ' ^n 5 » "\ v România şi sliăin. l r e an 14 franci

r e ' . an 7 »

P r e ţ u l i n s e r ţ i 'i ii i 1 'i r Pentru publicaţiuni oficioase, concurse edic

etc. publicate de ',> ori, dacă conţin până la l.";0 de cuvinte li cor, până la iWi de cu irite X c

de aci in sus 10 cor. hi ne

Corespondinţcle sc adresează redacţiunei „ F O A I A Dl ICC IC SA N Ă"

iară banii Je prorjumeraţiune şi inserţiunile la A I) .VÌ I N f S T R A Ţ I A

Librăriei şi Tipografici dice, in Caransebeş

Nr. 4954 B. ex 1903.

Concurs Pe basa § 7-din regulamentu l pen t ru procedura

la alegerea de protopresbiter , Consistoriul diecesan ap robând concursul compus în şedinţa comitetului protopresbi teral ţ i nu t ă în 28 August 1903 pent ru postul de protopresbi ter în t rac tu l V e r s e t u l u i il publică în următoare le :

Competenţi i la aces t post de protopresbiter , cu sediul în Verset au să dovedească, cumcă posed cualificaţiunea prescrisă în conclusul de sub Nr. 111 al măr i tu lui Congres naţ ional bisericesc din anul 1888.

Emolumente le împreuna te cu aces t post s u n t : 1. Doaue sesiuni parohiale şi a n u m e ses iunea

protopresbi tera lă din Rîtişor şi cea din Coşteiu. 2. Desdaunarea pent ru perderile suferite prin

ş tergerea şedulelor de cununie conform conclusului sinodului eparhial Nr. 69 ex 1897, care desdaunare pen t ru protopresbi tera tu l Versetului face s u m a de 600 coroane.

3. Birul protopresbi teral anual dela preoţi conform punctu lu i 32 al inea e) din rescriptul declarătoriu dela anul 1779 şi adecă 100 oca (un hecto 54 litre) de grâu sau ecuivalentul aces tu ia în bani dela fiecare preot cu parohie.

4. Pauşa l de călătorie, ce se va pres ta din par tea Consistoriului diecesan în măr imea vo ta tă anua lmin t e de sinodul eparhial şi care de presinte face 400 cor.

Doritorii de a recurge la aces t post, vor subş te rne pet i ţ iunele lor inst rui te cu documente le au ten t ice despre cualificaţiunea şi ocupaţ iunea lor de până a c u m a la Consistoriul diecesan în Caransebeş în termin de 30 de zile socoti te dela 1-a publicare a concursului în „Foaia Diecesană".

Se obsearvă în fine din par tea Consistoriului diecesan, că ses iunea din Coşteiu se consideră ca do-ta ţ iunea protopresbi terală , ea ră ses iunea parohială din Rîtişor îi r e m â n e protopresbi terului în folosinţă p â n ă când avend parohie proprie va primi a l t ecuivalent în n a t u r a sau în bani.

Caransebeş 22. Martie 1904.'

din şed in ţa consistorială ţ i nu tă în

Episcopul diecesan

Nicolae Popea m . p .

Sinodul eparhial al diecesei gr. or. române a Caransebeşului, periodul XII, sesiunea II., convocat la Caransebeş pe Dumineca

Tonici, 4 Api'ile 1904. Ş e d i n ţ a I V .

ţinută în 6 Aprilie 1904, la 10 ore a. m. Preşedinte: Pre Sânţia Sa Domnul Episcop die­

cesan Nicolae Popea. Notariu: Dr. Petru Ionescu. Se ceteşte protocolul şedinţei a Il-a şi se autentică. Ss esteşte protocolul şedinţe: a HI a şi se autentică. Deputatul Dr. George Dobrîn face următorea pro­

punere : Sinodul eparhial rogă pe Pre Sânţitul Episcop de a se pune în înţelegere cu înalt Pre Sânţitul Mitropolit pentru de a se întreveni la locurile mai înalte competente în causa proectului guvernului referitoriu la şcole.

Propunerea declarându-se de urgentă se primesce.

Comisiunea specială prin raportorul ei Titu Haţeg refereză asupra proectului biroului mitropolitan pentru înfiinţarea episcopiilor în Cluj, Oradea-mare şi Timişora şi face următorea p ropunere :

„Luându-se la desbatere părerea Consistoriului no­stru diecesan din şedinţa plenară ţinută în 6 Februarie 1904 Nr. 4399 E x 1903, referitore la proectul biroului metropolitan pentru înfiinţarea episcopiilor din Cluj, Oradea-mare şi Timişora, Sinodul eparhial enunţă urmă-toriul conclus : Proectul de buget al Consistoriului mitro­politan referitoriu la înfiinţarea episcopiei din Timişora nu'l considerăm de esact, pentru-că în înţelesul acestuia spesele bugetare sunt preliminate cu 46.000 cor. er acoperirea lor cu 54.000 cor. şi compărând aceste sume cu bugetele actuale ale episcopiilor esistente sunt mult pre mici şi nesuficiente.

Din buget la spese lipsesc următorele recerinţe: a) Desdaunarea pentru şedulele de cununie şi pau-

şalele pentru cei 6 protopresbiteri â 1000 cor. 6000 cor. .b) Salariu pentru un archivariu şi cel

puţin unuicancelist 3.200 cor.

c) Remuneraţia pentru un fisc. consistorial 800 „ d) Spese de esmisiuni 1000 cor. e) Ajutore pentru biserici şi şcolc 2000 „ f) Dări, reparaturi şi asigurare 1000 „ g) Contribuire la susţinerea institutelor

teologice şi pedagogice din Arad şi Caransebeş 10.000 cor.

La olaltă 24.000 cor, fără de aceste spese minimale organismul înliinţândei episcopii nu s'ar putea susţinea.

Mai observăm, că chiar şi trebuinţele, cari sunt preliminate în proectul de buget din cestiune cu suma de 46.000 de corone faţă cu referinţele speciale din Timişora sunt mult pre mici şi nesuficiente.

Conform proiectului de buget la acoperire s'a indus în buget şi suma de 10.500 cor. sub titula ajutoriul de stat dela Arad 1 şi Caransebeş. Acesta sumă nu o putem considera ca acoperire reală.

Referitore la presentarea unui proiect despre împăr­ţirea fondurilor între diecesa nostră, şi cea fiitore în Timişora se anunţă că suma de 3000 de cor. îndusă în proectul de buget ca venit din fondurile diecesei nostre pentru înfiinţânda episcopie din Timişora se pote considera ca calcul acceptabil şi astfel n u subversează necesitatea unei speciale calculări al acestui venit.

In ce privesce punctul de mânecare al Consistoriului mitropolitan la impârţirea legatului creat de fericitul mitropolit Andreiu baron de Şaguna pentru 2 episcopii între înfiinţândele 3 episcopii ne ţinem datori a face următorea declarare : ..

Mitropolitul Şaguna conform punctului I din codicil a testat un legat de 25.000 fi. pentru înfiinţarea unei eparhii, er conform punctului II din codicil un alt legat de 25.000 fl. pentru înfiinţarea unei altei eparhii, din ce resultă, că nici nu esistă un legat comulativ pentru 2 eparhii, ci 2 legate separate, anume : un legat de 25.000 fl. pentru una şi alt legat de 25.000 fl. pentru alta eparhie.

Prin urmare împărţirea proectată din partea biroului consistoriului mitropolitan este lipsită de basă legală.

Deputatul Dr. Ştefan Petroviciu face următorea contrapropunere :

1. Considerând, că sinodul diecesei Caransebeşului nu-i în posiţie, dar nici chiemat a se pronunţa în privinţa recerinţelor şi venitelor altor diecese, sinodul nu se pro­nunţă asupra cifrelor cuprinse în proectul biroului mitropolitan.

2. Fiind numerul sufletelor din diecesa Caranse­beşului de 398.889, er numerul sufletelor din protopres-biteratele Ciacovei şi Panciovei, cari sunt a se încorpora diecesei Timişorei de 53.528, adecă 13'5°/ 0 , din fondurile diecesane împărţinde ale diecesei Caransebeşului îi compet nouei diecese a Timişorii 13 -5°/„.

3 . în ce privesce fondul pentru înfiinţarea a doue eparhii noue, sinodul eparhial încă de acum protesteză în contra împărţirii acelui fond între eparhiile noue, ce se vor înfiinţa în Timişoara, Oradea-mare şi Cluj propuse de biroul consistoriului mitropolitan.

Argumentarea biroului consistoriului mitropolitan în acesta privinţă nu este corectă. Accentuăm, că este

lipsită de ori ce basă reală afirmarea biroului Consis­toriului mitropolitan, că „testatorul, dacă i-s'ar fi ajuns mijlocele, de sigur ar li testat pentru 3 seu chiar 4 epis­copii noue." Fiind acesta afirmare — ca premisă — lipsită de ori-ce basă reală de sine cade, şi conclusia, ce a făcut-o biroul consistoriului mitropolitan din acesta premisă, a n u m e : că „vom lucra în spiritul testatoriului şi vom satisface intenţiunii lui, dacă legatul pentru doue eparhii îl vom împărţi, plane în părţi egale, între tote trei eparhiile noue.

Pentru a puiea înţelege mai uşor încorectitatea acestei conduşii şi corectitatea conclusiei nostre, trebue nainte de tote să facem să dispară neesactitatea, ce se ivesce în unele date referitore la acesta afacere în privinţa unor fapte. Nu este esact, când se presintă afacerea aşa, ca şi când marele Andreiu baron de Şaguna ar fi testat un. legat pentru 2 eparhii, ci esact este, că conform punctului I din codicil a testat un legat de 25.000 fl. pentru înfiinţarea unei eparhii, eră conform punctului II din codicil un alt legat de 25.000 fl. pentru înliinţarea unei altei eparhii, — din ce resultă că nici nu esistă vre un legat pentru împărţire, cu atât mai puţin pentru împărţire între trei eparhii, ci 2 legate in­dependente unul de altul, pentru înfiinţarea numai a doue eparhii noue.

Aceasta este fapt esact şi încontestabil. întrebarea e deci, cari sunt acele 2 eparhii, cari

au sS se înfiinţeze din aceste legate deosebite şi unul de altul independente ? •

*:' Birotfl*itfcn&sbrî&uHTO^ MwfâmL* că după vederile de pe timpul testărei, testatorul unul din aceste 2 legate le destină „necondiţionat- pentru eparhia, ce se va înfiinţa în Timişora, eară celalalt legat „pote" pentru eparhia, ce se va înfiinţa. în Oradea-mare, din ce resultă, că din aceste 2 legate unul necondiţionat are se se folosescă pentru înfiinţarea eparhiei din Timi­şora, fără considerare la sortea celuialalt legat.

Considerând însă, că din combinarea tuturor actelor referitore reese, că intenţiunea testatorului n 'a fost inten-ţiune generală de a înfiinţa eparhii noue nedeterminate nici în privinţa numărului, nici în privinţa locului, ci de a reînfiinţa eparhiile istorice vechi ; numai pote încape îndoială, că testatorul unul din cele 2 legate l'a destinat pentru eparhia Timişerii, iar celalalt pentru eparhia Oradii-mari, din ce resultă, că înaltul congres naţional biseri­cesc n 'ar lucra în „spiritul testatorului" şi nu „ar satis­face dorinţei aceluia", dacă primind propunerea biroului consistoriului mitropolitan din a ceste 2 legate ar destina cât de puţin eparhiei din Cluj, cum propune biroul con sistoriului mitropolitan, sau altei eparhii, ci ar călca în mod arbitrat espresa-i. dorinţă.

Dacă este datorinţa dictată de considerante atât etice, cât şi de oportunitate a fiecăruia să respecteze voinţa testatoriului fundator, flecarele fie acela ori şi cine, cu atât mai vârtos este datorinţa celui mai înalt for biseri­cesc se respecteze voinţa marelui Andreiu baron de Şagu­na, căruia biserica gr. or. română are în cea mai mare parte să-i mulţămescă reînvierea şi viaţa de aeji.

După o desbatere mai lungă punendu-se ' la vot contrapopunerea, ea cade şi astfel: Propunerea comisiunei se enunrie ca conclus.

Procsima şedinţă anunţându-se pe după amedădi, şedinţa presenta sâ închide.

Ş e d i n ţ a V - a

ţinută în 6 Aprilie 1904 la 3Va ore p . m. Preşedinte: Pre Sânţia Sa Domnul Episcop die­

cesan Nicolae Popea., Notar iu : Ion. I. Crăciunel. Protocolul şedinţei a IV nefiind redactat despre

autenticarea lui se vor lua disposiţii ulteriore. Deputatul Coriolan Bredicean face următorea pro­

p u n e r e : fiind una din greutăţile principale ale înfiinţărei episcopiilor noue lipsa de bani şi fiind episcopiile centre puternice de cultură şi lumină şi resultând în primul loc favoruri din înfiinţarea episcopiilor tocmai pentru acele regiuni în acăror mijloc se înfiinţează, este necesar se se deschidă o colectă ca părţile în primul loc inte­resate se potă contribui în mod eficace la crescerea fondului absolut de trebuinţă a chema la viaţă contem­platele episcopii.

Propunerea declarându-se de u rgen tă : Se t ranpune consistoriului diecesan.

Comisiunea specială raporteză asupra propunerei de­putatului ; Dr. George Dobrin ca se se sisteze comisiunea pregătitore şi se se înlocuescă cu o comisiune scontrală, mai departe ca în consistoriul eparhial pe viitoriu la a^eş i t i r se - t se-•şQ\Xsţin$lcp$vţmtiă:. - 'dfc- i^- ipreGţtnş i 2/3 mireni ; e r la-şedinţele plenare şi de senat se fie invitaţi • toţi asesorii,-•consistoriali.

Sinodul la propunerea comisiunei spe-l ciale dec ide :

1. Fiind comisiunea pregătitore alesă pe periodul întreg curent, sinodul nu se vede îndemnat a lua încă acum hotărire asupra propunerei referitore la sistarea acestei comi-siuni şi la înlocuirea ei prin o comisiune de scontrare.

2. Propunerea, ca la şedinţele consis­toriale se fie învitaţi toţi asesorii consistoriali se t ranspune Consistoriului cu aceea, că după putinţă se se urmeze acestei propuneri.

Asupra propunerei că la alegerea de asesori consistoriali se se observe proporţia de 1/3 preoţi şi 2/3 mireni nefiind actuală, se va reveni asupra ei, când se va restaura Consistoriul.

Tot pe basa raportului comisiunei speciale se per-tracteză urmetorele obiecte : George Novacoyiciu student în drept cere a fi aplicat de referent la senatul scolariu.

Alegerea referentului scolariu nefiind pusă la ordinea dilei cererea nu sâ pote lua în pertractare.

Delegaţiunea congresuală pentru despărţirea ierar­hică comunică raportul ddto 29 Martie (11 Aprile) 1904 Nr. 33 ex 1904 despre activitatea sa în decursul tim­pului dela şedinţele sinodalp_din anul trecut, dimpreună cu raţiociniul asupra fondului de spese pentru despăr­

ţirea ierarhică a comunelor mixte aprobat din partea înaltului ministeriu reg. ung. de culte şi instrucţiune cu datul 21 Martie 1904 Nr. 11.053.

.Se ia spre sciinţă şi se aclude la prot. Delegaţiunea congresuală instituită în afacerea des-

părţirei ierarchice de Sèrbi, comunicând sinodului epar­

hial conclusul Nr. 84 al congresului naţional bisericesc român din 1903 recérca sinodul eparhial c a :

1. sé alegă din partea sa trei jurisconsulţi în co­misia instituită pentru controlarea juridică a proceselor din cestiune.

2. Se voteze pentru eventualele spese procesuale ca anticipaţie o sumă anuală.

3. Sé se pronunţă şi în privinţa advocaţilor, cari ar fi a se angaja şi concrede în reclamarea procesuală a dreptului la mănăstirile comune romàno-sèrbe.

1. Sinodul eparhial alege în comisia de

jurisconsulţi pe advocaţii : Ti tu Haţeg, Co­riolan Bredicean şi Dr. Ştefan Petroviciu din Lugoj.

2. Sinodul eparhial dă autorisaţie Con­sistoriului diecesan ca se potă anticipa deo­camdată în spesele procesuali suma de până la 2000 coróne.

: 3. DesignarGa advocatului pentru pur­tarea proceselor, sé concrede delegaţiunei nòstre congresuale.

Consistoriul diecesan, t ranspune normativul relativ la alegerea profesorilor dela institutul teologic şi cel pedagogic modificat îh conformitate cu conclusul con-gresual Nr. 71 ex 1903.

Se primesce şi se aclude la protocol. Consistoriul diecesan t ranspune „normativul pentru

căuşele la a cărora discutare şi decidere nu pote parti­cipa un membru al corporaţiunei bisericesci".

Se ia spre sciinţă şi sé alătură la protocol . Notariul loan Marcu citeşte conspectul competinţelor.

de diurne şi spese de călătorie ale deputaţilor sinodulu 1

present în suma totată de 1676 cor. 49 fii. Suma de 1676 cor. 49 fii sé voteză.

Terminâdu se agendele sinodului present presidiul propune şi sinodul decide :

Protocolul şedinţei a IV carele nu este încă redactat şi protocolul şedinţei presente, care este a V-a se va autentica mâne Mer­curi în 7 Aprile a. c. la 11 óre înainte de ameazi în sala comunităţii de avere prin acei deputaţi sinodali, cari se vor afla în Caran­sebeş.

După acestea Pré Sânţia Sa Domnul Episcop diecesan închide sinodul prin o cuvântare de următoriul cuprins : Mulţămim lui Dumnedeu, că ni-a ajutat sé per-tractăm obiectele sinodului actual în bună înţelegere şi cu deplină consciinţă şi doresc dela Dumnezeu că ho-tărîrile nòstre sinodale sé aibe resultatul dorit de noi toţi în interesul bine priceput al bisericei nòstre. Ve mulţămesc Dior deputaţi pentru interesul şi zelul viu ce l-aţi dovedit la pertractarea obiectelor presentate sinodului.

Vé rog domnilor deputaţi să nu uitaţi de cuvintele din vorbirea mea de deschidere. Cuvintele acestea pu-

neţi-le la inimă, că sunt spuse în interesul bisericei nòstre

strămoşeşti şi şi în al naţiunei nòstre, care întotdeuna,

în tòte timpurile a fost legată de biserica nòstra drept

credinciosă, legea, s trămoşască s'a închegat cu naţiunea şi întărind legea nòstra, biserica nòstra ortodoxă întărim naţiunea. Luminaţi Dior deputaţi poporul, ca să-şi iubescă biserica, care este în aceste timpuri grele cel mai pu­ternic scut al naţionalităţii nòstre. Poftindu-Ve Dior depu­

taţi ca să ajungeţi în deplină sănătate în sinul familielor D-Vóstre, declar sesiunea sinodală presenta de închisă.

La aceste cuvinte arhiereşti, deputatul Mihail Popò-

vici protopresbiter al Mehadiei respunde căm urmâtorele :

Pré Santità Domnule Episcop! Vè mulţămim pentru binevoitórele şi înţeleptele

cuvinte ce ni le aţi adresat acum înainte de închiderea sesiunei presente a sinodului eparhial şi Ve rog Pré Sânţite Domnule Episcop se-mî permiteţi ca la aceste părinteşti cuvinte în numele colegilor deputaţi să dau espresiune sentimentelor ce le nutrim cu toţi faţă de iubita şi venerata persóna a Pré Sânţiei Vòstre.

Pré Sânţite Die Episcop ! Este mângaere sufletescă pentru noi când în aceste timpuri grele vedem cu câta înţelepciune, tărie şi .abnegaţiune conduceţi afacerile eparhiei păstoririi P. S. Vòstre.

în aceste însuşiri a Pré Sânţiei Vòstre este deplina

nòstra încredere, că biserica nostră va înfrânge tòte greu­

tăţile ce-i stau în cale şi va avea parte de un viitoriu mai senin. Puterea nòstra zace în împrejurarea că suntem, conduşi de un Părinte, care atât prin trecutul sèu cât şi prin voinţa sa ne da garantă, ca şi pe viitoriu afa­cerile eparhiei nòstre vor fi conduse conform intereselor

bine pricepute ale bisericei.

Ve rugăm Pré Sânţite Domnule Episcop, ca şi pe viitoriu se ne daţi sprijinul ca sé lucrăm după cea mai bună a nòstra consciiriţă pentru prosperarea bisericei nòstre. Grele vremuri am ajuns în tòte instituţîunile nò­stre bisericesci şcolare şi financiare, nădăjduim însă în a tot puternicul Dumnedeu că precum în trecut aşa şi acum ajutaţi de Pré Sânţia Vòstra vom învinge tòte greută­ţile ce ne stau în cale şi le vom duce la limanul dorit.

Ve asigurăm P. S. Domnule Episcop că sub con­ducerea înţeleaptă a P. S. Vòstre suntem gata a duce şi cele mai mari jertfe pentru instituţiunele nòstre. Ve

promitem acesta cu atât mai vârtos că cunoscând devo­tamentul Pré S. Vòstre faţă de biserica nòstra s trămo-şescă drept credinciosă suntem siguri că jertfele nòstre

Ve vor càusa mângaere sufletescă iar nouă fiilor P. S. Vòstre ne va aduce recunoscinţă părintescâ a P. S. Vòstre.

Acum avem o rugăciune cătră atotputernicul Dum­nedeu ca se ne ţină încă întru mulţi ani pe iubitul nostru Arhiereu spre binele bisericei şi al naţiunei nòstre.

Sé trăiţi întru mulţi an i !

După acesta vorbire a deputatului Mihaîl Popoviciu Pré Sânţia Sa Domnul Episcop între aclamaţiunele depu­taţilor sinodali sé depârteză din sală şedinţelelor urmat de deputaţii sinodali.

Inveţătariul factor şi pioner al culturei (Urmare)

începând dela clasa pr imă a scoale! p o p o ­ra le cu cât u r c ă m mai sus, cu atâ t mai mult întimpinăm un mater ia l mai boga t , a tâ t cu pr iv i re la conţinut cât şi la formă, până când cu timpul, în clasele de sus, p r e d ă m materii de o ne t ăgă ­duită înfluinţă şi v a l o a r e a sup ra facultăţilor su­fleteşti a le şcolarilor. ; -

Cine p ă r ă s e s c e apoi astfel pregăt i t , inşfruat şi educa t banca şcolară , acela duce cu; şine pentru v ia ţă o bună dosă de cultură, ori căre i carieri s 'a r dedica.

Cu toa te aces t ea nime să nu s e mu l ţ ămească numai cu a c e e a ce a învă ţa t şi şi-a însuşit în şcoală , şi în deosebi înveţătoriul , ca re le în t re şcolari t r ece drept magaz in de învă ţă tu ră şi .în--.>:.,;în­ţe lepciune, căci trăind în mijlocul şi pentru binele poporului, el e chemat a se rv i cu sfat şi învă­ţă tu ră în toa te privinţele şi e espus periculolui amintit de celebrul Guizot, în cuv in te l e : „ învă-ţătoriul es te avisa t a veţui într 'un cerc inferior şi totuş t r ebue să îşi p ă s t r e z e un suflet sublim, pent ru ca să nu se l ipsească de demni ta tea în ca rac t e r şi pu r t a re , fără de ca r e nu-şi v a pu t ea câş t iga respectul şi î nc rede rea familiilor":

Şti inţele p r o g r e s e a z ă şi dacă nu ţ inem pas ega l cu mersul lor, fără şă^bbseryăin- la, morf tent j âm r e m a s d e p a r t e în dărâ t , n ţV.perdem .firul,: după câri apoi ne ameninţă sehiicultura bine-; sciindu-se c ă : „cine p a u s e a z ă r e g r e s e a z ă " .

Cultura primită în institutul p e d a g o g i c nu es te comple tă şi t e r m i n a t ă ; e a ni-s'a dat în spe ran ţ a şi cu obligamentul a o comple ta în-şi-ne prin studii u l ter ioare potrivi te şi se r ioase , iar apoi a v â n d la î ndămânâ mij loace şi institu-ţiuni cu t enden ţa de a ne îmbogăţ i cunoş t in ţe le în prisosinţă, nu a v e m decâ t să le cân tăm şi folosim cu pr icepere , da tă fiind putinţa să ne cul t ivăm şi age r im intelectul.

Act iv i ta tea noas t ră cohscie în şcoală , p r e ­leger i şi conversaţ iuni a fa ră d e şcoală şi în fine o lectură bună din toa te r a m e l e şti inţei şi în deosebi din 'domeniul l i terar pedagog ic , sunt r e c u ­noscute ca ducă toa re la scop .

După ScMnbăch*, ba re le considera cetitul de cel mai important mijloc autodidâctîc, a r t a cen­tului consistă în a c e e a , de â ne însuşi în t reg cuprinsul cutărei lecturi, de a fi s tăpâni p e cugetul şi ideea t rac ta tă , ţinând cont p e l ângă conţinut şi de formă, alcătuindu-ne astfel propr ia noas t ră conciusiune şi j u d e c a t ă . Ţ i n e m a r-erriarca aci usul r ă u adopta t şi de noi, învăţători i , că în loc să a b o n ă m foi p e d a g o g i c e (din indolenţa dască­lilor abia mai a v e m vre-o doaue) , în loc d e a

*. Ueber Lesen und Bildung.

ne p rocura şi p r o v e d e a cu cărţi şi lectură bine a lese , din multele neajunsuri , cari culminează în deosebi în indolenţa propr ie , luăm refugiul, fără de a ne mai cuge ta la cărţi l i terare , la z iare le politice, ce ne vin în mâni, în credinţa , că a c e s t e a ne dau lecturi destul de potr ivi te .

Să nu ui tăm însă, că g r aba , cu c a r e a se înmulţesc z iare le , apoi că a c e s t e a şi în deosebi cele politice u r m ă r e s c în primul loc alt scop şi nu cul t ivarea după un anumit plan a cetitorilor învăţă tor i , la ce se mai a d a u g e mulţ imea subec-telor, c e t r ac t ează — în loc să ne cul t iveze mai mult ne duc p e căi greş i te .

Escepţ ie îmbucură toa re fo rmează fără îndo­ială foile l i terare pent ru inteligenţă şi foile de duminecă pent ru popor , cart ar mer i ta cu totul alt sprigin întocmai ca şi foile p e d a g o g i c e pent ru învă ţă tor i .

P r e s t e tot, omul doritoriu de cultură t r ebue să fie foar te scrupulos în însuşirea şi d e j u d e c a r e a lecturilor, nisuind a fi între toa te împrejurăr i le d e sine s tătător iu în ap rec i e r ea adevărur i lo r şi conclusiunilor, ce şi-le scoa te , căci „ înţelepciunea s t reină e pent ru tine nebun ie ; de folos ţi-i numai a c e e a ce în tine s e n a s c e " .

P e l ângă o lectură bună şi folosită raţ ional şi cu inteligenţă, căutând prilegiu a discuta şi cu alţii cele auzi te , cetite şi e spe r i a t e a jungem în p lăcuta posiţie a ra ţ iona înşi-ne, când a p o i . începem a d e v e n i d e ' s i n e s tă tă tor i în judecă ţ i le şi apreţ ier i le noas t r e .

T o t cu scop cultural sunt şi diferitele soci­etăţi şi reuniuni mora le , în cari ni-se dă prilegiul, ca eşind din funcţiunea zilnică să ne mai ocupăm şi cu al te chestii impor tan te şi de in teres comun.

în special pent ru noi, ca Români , Asoc ia -ţ iunea culturală „ A s t r a " e de o ne tăgădui tă impor tan ţă culturală dându-ni-se prilegiu a ne cultiva şi perfecţ iona p e toa te t e rene le , iar ca învăţă tor i , reuniunile si conferinţele învă tă toresc i sunt mij loace eminente de a ne perfecţ iona în d ive r se le chestii p e d a g o g i c e .

E constatat , că cu cât învăţător i i pă t rund mai a d â n c impor tan ţa şi g r e u t a t e a chemăre i , ce au, cu a tâ t s imţesc mai mult neces i ta tea întru­nirilor învătă toresc i , cari azi inac t iva te la olaltă cu p r e s a şi producte le l i terare p e d a g o g i c e sunt în faptă indispensabile fie-cărui învăţă tor iu consciu de c h e m a r e a , posiţia şi recer in ţe le de p r o g r e s .

Un om cult t r ebue să ţină cont de s t a r e a şi p rogresu l tu turor sciinţelor, el t r ebue să fie orientat şi v e r s a t destul de temeinic p e toa te t e r ene l e căci la din cont ră c a d e s u b , p ă c a t u l unilateralităţii şi semiculturei , când apoi ori cât de înalte i-ar fi cunoscinţele în una sau altă r a m u r ă a sciinţelor, străin şi neor ienta t în altele* uşor s e dă de gol şi e t imbrat de neeult ori semicult .

Nici învăţător iu! ca om cult nu s e p o a t e

a b s t r a g e delà înda tor i rea de a fi or ientat p e toa te t e rene le , căci a c e a s t a i-o impune chiar c h e m a r e a sa, ç a r e a cupr inde în sine c u n o a s c e r e à , şi p r e d a r e a e lemente lor tu turor sciinţelor - - d a r o pre t inde mai v ê r t o s ambi ţ iunea sa persona lă , socie ta tea , în c a r e a se învîr te , p r e c u m şi r epu­taţia statului î nvă ţ ă to re sc şi prest igiul şcoalei r o m â n e .

Din obiceiu — d o a r ă — mai fie-carele s ă i n t e r e sează şi se a v e n t ă numai în cadrul funo-ţiunei sa le zilnice, şi a interesului propriu, — puţini sunt cari să se emanc ipeze pent ru interesul V obştesc şi abia, decând cu î n a n g u r a r e a adunăr i lor - :; ambulan te a le „As t re i " mai v e d e m prin despă r -ţăminte , şi dintre inteligenţi însufleţindu-se d e unele, ori al tele chestii, l a a p a r e n ţ ă baga t e l e , în • fond însă destul d e impor tan te şi a r z e t o a r e lâ' : . poporul nostru.

Cum v a pu t ea se l ipsească însă din aceş t ia v;

învă ţă to r iul,, ace l factor per eminentiatn cultural* care le fiind la înăl ţ imea chemăre i sale , v a cu­prinde personal v a l o a r e a obec t ivă şi ideală p r e c u m şi p a r t e a spirituală a chemăre i sa le în m o d . inde­penden t şi îş v a sci d a s e a m ă d e s p r e ac t iv i ta tea sa în funcţiune, d e s p r e neces i t a tea şi folosul a c e s t e e a neuitând, că cu cât v a folosi mai mult poporului , cu atâ t v a fi mai mult iubit şi s t imat.

t ) a r e învătător iul , neînteres indu-se d e t o a t e afaceri le publice, fiind străin î h o v a ţ i u n i l o r p e d a -gogice-didact ice , hecunoscênd şi ne în te resân-du-se de s t a rea , v ia ţa , economia şi p r e s t e tot de avêntu l ori r eg re su l poporului , din ca r e l e s 'a născut şi caru-i s e r v e s e e , iar în consec ien ţă necoope rând cu sfatul şi spriginul său la s ă n â r e a răului şi la p r o s p e r a r e a instituţiunilor d e cultură* cu un cuvent , fiind mor t pent ru soc ie ta te şi inte­rese le ei, — o a r e un a ş a om a v e a - v a pretenţ i i la cultură, pu tea - se -va privi şi ţ inea de om c u l t ? ! Nu, de fel n u ! şi în curând s e v a ăschide din sinul societăţii , v a fi ţinut şi ocolit ca un semicult , ori chiar nebun, ca re l e nu meri tă a tenţ ia şi spri­ginul, ci din cont ră dispreţul şi o c a r a societăţii , când apoi v a a v e a sâ-şi t r a g ă consecinţe şi în împlinirea ne t edă şi cu résul ta t a chemăre i d e învăţă tor iu .

P e l ângă cultura spirituală m e r g e para le l si c ea morală.

în ţe legând şi împlinindu-şi părinţii şi î nvă ţă ­torii cu succes c h e m a r e a lor, vo r t rebui să înflu-inţeze în mod para le l a tâ t a sup ra spiritului câ t şi a sup ra disposiţiunilor e levului .

A c u ş cu aspr ime, mai apoi cu binele şi ca ajutoriul învăţămăntulu i t r ebue să d e s v ă ţ ă m copiii de slăbiciunile lor, eMberâudu-i de boldurile natu­ra le s t r icăcioase , nisuind a-i c resce ascultători , oneşti şi moral i . Gă învătător iul a r e se r e p r é s e n t e cu fidelitate şi în t oa t ă personal i ta tea sa mora l a , e de sine înţe les .

Cultura mora lă ni-o însuşim p a r t e prin o lec tură bună, de conţinut moral , p a r t e din întâm­plările şi faptele istorice, cari apoi ne fac să pu tem deosebi al meu de al teu, binele de r ă u mora l şi înmoral , şi în line tot numai mora l a ne î ndeamnă a fi activi şi a j u d e c a nu numai pent ru propriul nostru interes ci după echi ta te şi d r ep t a t e .

Iată motivul , că în caşul contrar iu şi ma i v â r t o s oameni neculţi se feresc de r e u , nu din conv inge re şi înfrânaţi doa r de mora l a propr ie , ci numai şi numai de frica legei şi a pedepse lor , . când apoi a înceta t responsabi l i ta tea p ropr ie pe r sona lă .

Cu toa te aces t ea am fi în ră tăc i re c rezând , că tot omul cult spiritualminte e to toda tă şi o m m o r a l ; p r e c u m aflăm ia râş caşuri n u m e r o a s e , când oameni cu mai puţină cultură spiri tuală sunt în privinţa morale i de model . T o t astfel să admite , că cultura spirituală şi mora lă înflu-inţază conduita şi manier i le noas t r e în socie ta te că t ră alte p e r s o a n e , — dar şi aici ne lovim de deoseb i rea ce esistă şi se cons ta tă între omul de sciintă si cel cult, căci u şu ră t a t ea cu c a r e a se îmbracă , şi conduita plictisitoare scientifică a multor oameni d e sciinţă e p r e a cunoscută — fapt ce a t inge neplăcut cercul oamenilor culţi.

Ia tă dar pent ru ce înveţător iul să se nişu-ea scă a se împre ten i cu spiritul de corpora ţ iune şi a se însufleţi de colegiali tate, r ep re sen tând statul înve ţă to resc în ori şi c a r e socie ta te , dar mai v e r t o s în t rupându-se formal în mică lume dăscă­lească . F ieca re le din noi, să ne simţim ca ade ­vă ra ţ i fii ai familiei înve ţă toresc i , şi fiind aprigi luptători ai statului î nve ţ ă to re sc să ţ inem sus şi t a r e la o n o a r e a şi demni ta tea acestui stat, ca re le es te unul dintre cele mai respectabi le în soc ie ta tea omenească , când apoi „se v a forma un spirit de conduită şi o ambiţ iune nobilă, mai puternică decâ t toa te r egu lamen te l e discipl inare".

P r e c u m cultura spirituală şi mora lă , tot a ş a şi c ea estet ică -încă î-şi a r e i svoare le ei de v ia ţă şi ni-o pu tem impropr ia pa r t e că ne o c u p ă m cu producte le ar te lor f rumoase , pa r t e prin pri­v i r ea şi cunoasce rea naturei , a ordinei şi l ega­lităţii fenomenelor şi productelor sale .

în caşul aces t a ne r idicăm din sfera vieţei zilnice şi ne a v â n t ă m în al te regiuni mai înal te şi fericite.

Cultivarea spiritului şi a inimei, cunoascerea înţelepciunei şi a adevărului umbrite de razele bine­

făcătoare a le moralei, res/rânte prin prisma frumosului estetic, — în armonia acestor trei elemente consistă dar basa nobilităţii, în acestea putem afla caracterul cult atât de mul dorit.

Ace la prin u r m a r e , la c a r e aflăm desvo l t a t e în cuveni ta m ă s u r ă a c e s t e trei e l e m e n t e de culură î-l pr ivim şi p o a t e a v e a pretenţ ia a se considera om cui.

Cu toa te aces tea , fiind terenul culturei imens de m a r e , iar înălţimile ei n e n u m ă r a t e , t r ebue să fim foar te cruţători cu apos t ro fa rea de necul t ; iar, pentru-că c ineva nu a r sta, în a t a r e privinţă, la înălţ imea noas t ră , să ne ferim a-l t imbra de necult, căci uşor o pu tem păţi şi noi, mai ve r tos , că omul ori cât d e ta lentat ar fi, nu poa t e a v e a cunoş t in ţa tuturor manifesta­ţiilor sciinţei un iversa le .

Teo r i a , susţinută de unii, că „fie-care om a tâ ta v a l o a r e a r e câ tă v a l o a r e î-şi dă însuş" e greş i tă pes t e fire. E doar în genera l cunoscut faptul, că mai a les oameni lipsiţi de cultură îşi sciinţă î-şi a r o a g ă şi se c red lucru m a r e , de o valoare super ioa ră ba n e a s e m ă n a t ă , — pecând , în real i ta te , noi seim, cei ce îi cunoascem, că-s prostuţi şi do compătimit , se rmani i ! Ei , în cazul aces ta cum r e m â n e cu v a l o a r e a ce şi-o dau înşişi?

împre jurăr i le de azi, sunt de a şa na tură , că ne c r edem dejosiţi prin acea , că mărturisim neori-e n t a r e a ori neşt i inţa noas t r ă în una sau al ta Chestiune şi aşa , mai bucuros ev i tăm discusiunea, decâ t să fim nevoiţi a ne subscrie a tes ta t de p a u p e r t a t e .

E greş i tă p ă r e r e a aceas t a , căci „ cunoasce rea împerfecţiunei noas t re es te primul p a ş c ă t r ă per fec­ţ iune" , deci, d r ep t a t e pentru d rep ta te , f rancheţă pentru fr anche |ă , r a d e v ă r . p ^ i l ! ţ ^ d ^ y - e ^ ^ s ^ ^ 0

să. ne lie devisa . ' f' Şi în a d e v ă r , numai o . astfel ' 'de ; scădere»

sau reni tenţă a putut da n a s c e r e semiculturei , ori semidocţiei , de sp re ca rea Lasker se espr imă c â : „O m e t o d ă greş i tă de e d u c a r e î-şi însusesce de multe-ori o conduită es te r ioară , c a r e a fără de a pu tea cuprinde fiinţa obecte lor ce se ap rop ie omului, totuş î-şi a r o a g ă a t a r e sup rema ţ i e " . Da , es te semidoctism să-mi închipui, că am o v a l o a r e m a r e şi un cap minune, pe când, D o a m n e , d e p a r t e s tau de e a " .

în deosebi L a s k e r esplică iv i rea şi lăţ i rea acestui r eu prin de svo l t a r ea şi îna in tarea civili-saţiunei şi cu tot dreptul căci cu cât se l ă rgesc cunosciinţele omului, cu a tâ t e mai g reu a Ie s tăpâni şi a le in te rpre ta , pe neaş tep ta t e , iar a afla ori a n e închipui doa r un om care le se p o s e a d ă î n t r eaga sciinţă a timpului seu şi să o scie p redomina e cu d e s e v e r ş i r e imposibil.

Semicultura e cu mult mai per iculoasă d e c â t . necul tura . Căci p e când un om necult, cu cunoş­tinţele sa le nedesvo l t a t e "e modes t şi scie cel puţin atât , că nici când n ' a învă ţa t c e v a sp r e a pu tea a v e a pretenţi i de a efeptuî c e v a spiri­tualminte, pe atunci semidoctul , ajuns a sci c e v a desp re afari fapte, ori inventăr i , ba ce e mai periculos, ajuns a a v e a cunoş t in ţe ba sa t e p e hipotese, fără de a le fi putut în ţe lege şi consuma din destul şi a cons ta ta nexu l logic şi n a t u r a l ;

I ' O A I A I H E C E S A N A 7

amăgi t de a m o a r e a propr ie e p r e a pe deplin convins d e s p r e capac i t a tea şi vrednicia sa, de a fi înţeles toate şi a se pu tea conduce singur.

Câ te re le şi neînţeleger i nu provin apoi din astfel de sinamăgiri , d e m n e de . compătimit .

Să nisuim prin u r m a r e , noi învăţători i , ca factori şi pioneri ai culturei şi cari suntem chemaţ i a ţ inea sus şi t a re făclia luminei, a ne însuşi o a d e v ă r a t ă cu l tu ră ; să t indem cu ajutoriul pute­rilor noas t re intelectuale a în ţe lege şi consuma adevă ru r i l e şi resul ta te le sciinţelor, şi în line să ţ inem s e a m ă do o strictă mora lă şi atunci putem fi siguri, că v o m a v e a pa r t e din fericirea aceas t a l u m e a s c ă ; ba ne-am pus temeiu şi feri-cirei ceresci .

în deosebi genera ţ iunei ac tua le îi r ev ine obligamentul de a forma, desvol ta şi ridica ambi­ţ iunea şi reputa ţ ia statului î nvă ţă to re sc şi prin a c e a s t a : prestigiul şcoalei r o m â n e .

Iosif Velcean

V a r i e t ă ţ i M u l ţ ă m i t ă p u b l i c ă . P r in aceas ta aducem mul­

ţ ămi t ă noas t ră publ ică pen t ru jertfa şi binefacerea, ce s'au, făeţnV pre s e a m a sânte i noas t re biserici din Domaşnia . din par tea mul t onoratei familii Cons tan t in , Ioan, Ana şi Roză Bona, cari au donat un orna t pre-oţe^r*H;bmpTet, J precum*"'Şi ' s ân te le ' procoveţe pent ru acoperi rea sântelor daruri , în pre ţ de 280 coroane. Aceste au {fost sân ţ i t e în Dumineca Floriilor. Pri­mească deci s t ima ta familie donatoare profundă mul-ţ âmi re din par tea întregului popor, a Comitetului şi Epitropiei parohiale ; iară noi preoţii r idicăm rugăciuni fierbinţi'1înaintea al tariului rugând pre a to tputernicul , ca să le resp lâ teascâ cu cerescile sale daruri . în nu­mele comitetului p a r o h i a l : George Pepa paroch şi pre­şedinte şi Simeon Râsvan preot.

M u l ţ ă m i t ă p u b l i c ă . In numele comunei bise" ricesci vin pe calea aaceas t a a duce cele mai s incere mul ţămir i următori lor Domni pent ru darur i le frumoase f ăcu t e . s. noas t re biserici şi adecă : D-lui Alexandru Crenian, care a dona t o cădelni ţă de argint de China în pre ţ de 34 cor., D-lui Vasilie Cioran, care a dona t o cruce de argint de China în preţ de 40 cor. şi un prapore pent ru procesiuni în preţ de 30 cor. D-lui Iosif Pocrean , care a dona t un candelabru pent ru 9 lumini în preţ de 120 cor. şi un mâsa iu pentru s. pre-stol în preţ de 24 cor. D-lui George Adam, care _a dona t un s t ihar pen t ru preot în preţ de 10 cor. In fine On. membri i ai comitetului şi epitropiei parohiale , car i au colectat întră ei 84 cor., din care s u m ă s'a zugrăvi t un epitaf nou şi s'a cumpăra t covoare pe s a m a s. biserici. Bunul Dumnezeu să p r imească jertfele lor, căci măre ţe s u n t şi vrednice de u rma t noauă tuturora .

Ioan Popoviciu paroh.

M u l ţ ă m i t ă p u b l i c ă . în numele credincioşilor parohiei Cireşa cu fii iile Zăvoiu şi Ferd inandsberg , ne ţ i n e m de da tor in ţâ şî pe calea aceas ta a aduce cele mai s incere mul ţămir i marinimoşi lor dăruitori , cari la colecta în t repr insă de preotul local au contr ibui t cu obolul l o r : Ion Popoviciu preot 20 cor. Ioan Azzola

intreprinzător iu 20 cor. Nistor Popoviciu înv. în pens . din Iaz 10 cor. Avram Măgariu codrean 10 cor. Samfir Boldea jude com. 10 cor. Măria Popovici 8 cor. Elisa Gsâki nasc . Peia 5 cor. Ioan Grozavescu preot în Cor-neareva 5 cor. George David v.-notariu 6 cor. Mihail Bobiş 5 cor. Opruţi Boldea 5 cor. George Ferindescu jud. com. 5 cor. Pe t ru ţ a Tuş tean 5 cor. Grăvilă Tuş tean 5 cor. Ioan Măgariu Nr. 5. 6 cor. Atanas ie St iopu 5 cor. Atanas ie Cherlea 3^cor. Ion Cherlea 3 cor. Ivan Cerpaz epitrop 6 cor. Marcu Moisescu epi t rop 6 cor. Nicolae Totoştean 5 cor. Luca Boldea 3 cor. Petru Vladulescu epitrop 3 cor. Vichentie Radu 3 cor. George Haţăgan 4 cor. Iordan Boldea 5 cor. Apostol Floreiu 4 cor. Do-bri ţa Boldea 2 cor. Vasilie Babeu 2 cor. Ilinca Babeu 2 cor. Trandafir Toader 4 cor. Iordan Sîrbu 1 cor. Antonie Bunei 1 cor. Apostol Radu 1 cor. Iosim Mă-lăescu 1 cor. Ioan Banceu 1 cor. Iordan Bunei 1 cor. Ştefan Olariu 1 cor. Apostol Georgescu 1 cor. Serafin Bunei 1 cor. Iordan Radu 1 cor Solomia Boldea 1 cor. Ioana Olariu 1 cor. Grigorie Muntean 1 cor. Brânduşa Florei 1 coroană Nicolae Fer indescu 2 coroane I leana Mălâescu 1 cor. Măria Flecea 1 cor. Ion Ferindescu 1 cor. Şofrania Dăm ian- d. .cor. Afilon Richitovan 1 cor. Sainson Boldea 1 cor. Avram Banceu 1 cor. Şofrania Olariu 1 cor. Iconie Radu 1 cor. Neta Popovici 1 cor. Măria Popovici 1 cor. Alexandru Ştiopu 1 cor. Arsenie Ţuican 1 cor. Cons tan t in Olariu 2 cor. Mihaiu Olariu 1 cor. Brânduşa Ţuican 1 cor. Ilie Ţuican 1 cor. Mihai Popoviciu 3 cor. f e t r u Popovici 1 cor. Trandafir Banceu 1 cor. Apostol Florei 1 cor. George Bunei 1 cor. Ioan Cherlea 1 cor. Ioan Flecea 1 cor. Simion Boldea 1 cor. Teofil Măgariu 2 cor. Andraş Olariu 3 cor. Păscâ l ia Olariu 3 cor. Ana Flecea 1 cor. Alexandru Popoviciu 2 cor. Avram Măgariu Nr. 5, 2 cor. Trandafir Flecea 2 cor. Măria Boldea 2 cor. Troszt Băla 5 cor. Augus t Har thweck 2 cor. Loghin Banceu 1 cor. Floare Olariu 1 cor. Floare Floreiu 1 cor. Pan te l imon Avrămuţ 3 cor. Pe t ru Boştean 1 cor. Măria Avămuţ 1 cor. Ana Floreiu 1 cor. Mihai Borugă 2 cor. Ana Georgescu 2 cor. Moşie Rudaciu 1 cor. Nicolae R o m â n u 1 cor, Iosîm Sîrbu 1 cor. El isaveta Popovici din Iăz 2 cor. De la mai mulţ i creştini 25 cor. Pes te tot 296 cor. Din s u m a aceas ta de 296 coroare — s'a procura t un ornat cu 250 'de coroane ; un s t ihar iu cu 10 cor. şi 2 sfeşnice pent ru prestol de a rg in t de China cu 36 coroane. Nistor Po­povici învăţ. în pens. şi soţia sa Elisaveta din Iaz au dărui t icoana „Botezul D-lui I. C." în pre ţ de 8 cor. 40 fii. Mai mulţ i creşt ini din Cireşa-Zăvoi şi Ferd inandsberg au d o n a t : un „Ant imis" cu 10 c o r ; icoana „Nascerea D-lui I. C." cu 8 cor, 40 fii ; un „Clondir" de a rg in t de china cu 10 cor. şi un „Tas" pen t ru anaforâ cu 3 cor. Prea bunul şi prea milostivul Dumnezeu să p r imească aces te jertfe, întru pomenirea şi. ier tarea păcatelor lor. în sfi'rşit no ţ inem do dato-r in ţă a e spr ima mul ţămi te le noas t re conducător iului „Librăriei d iecesane" a t â t pen t ru serviciu pompt , dar ' mai vîr tos pen t ru adjus t rarea pompoasă a omătu lu i . Cireşa în 21 Aprilie 1904. Ioan Popoviciu preot, Boldea Samfir, jude comunal , S a m s o m Boldea.

A p e l c ă t r ă p u b l i c u l r o m â n . Adunarea gene­rală a Asociaţiunii pen t ru l i tera tura română şi cul tura poporului român ţ i nu t ă la anul 1897 în Mediaş, a hotăr î t înfi inţarea unui Museu istoric şi etnografic al Români lor din Ungaria şi Transi lvania , şi publicul român apre ţ i ind după mer i t î n s e m n ă t a t e a acestei insti tu-ţ iuni , a î n t imp ina t ini ţ ia t iva Asociaţiunii cu cea mai mare însufleţire.

Toate pătur i le societăţii românesc i s'au a r ă t a t pă t runse de convingerea, că prin înfi inţarea aşezămăn-

8 F O A I A D l lì CI-: S A N A

tului proiecta t de Asociaţ iune, gerioraţiunea de astăzi îşi împl inesce o s â n t ă datorie faţă cu acele figuri măre ţe , căror avem să te mul ţumim renascerea elemen­tului nostru, şi că s'ar face vinovata de ocara poste­rităţii , dacă nu i-ar t r ansmi t e neş t i rb i tă moşteni rea na ţ iona lă ce a găsit .

Acestei convingeri şi îns'ufleţirei poporului nos t ru pen t ru idealurile salo naţ ionale , este a se mulţămî, că Asocia ţ iunea deja as tăz i , abia după 6 — 7 ani dela memorabi la hotâr îre din Mediaş, s'a şi p u t u t apuca de real isare Museului nos t ru naţ ional .

Prin; .contribuir i le fundatorilor şi altor donatori , prin loteria a r ang i a t ă în aces t scop, şi în deosebi prin splendida dona ţ iune de 24,000 cor., eu care IIlustrii bărbaţ i dl Alexandru de Mocsonyi, pres identul Asocia-tiunii-, şi dl Zeno Mocsonyi de Foen, au inagura t o n o a u ă serie de. contriburi , fondul Museului a c rescut la respectabi la s u m ă de aproape 100,000 cor., şi astfel Asociaţ iunea — după-ce s'a îngrijit cu toată precau-ţ iunea d e - u n plan cât se poate mai corespunzător scopulu i -urmăr i t , — a p u t u t începe ridicarea tainicului palat , care va avea să adăpos tească clenodiile t recutului , productele munci i şi momente l e carater is t ice ale vieţii na ţ ionale a poporului român, din ţeară, şi speră că îl va pu tea preda dest inaţ iuni i sale încă în decursul anului 1904.

Deoare-ce însă Museul nos t ru aces t m ă r e ţ mo­n u m e n t cultural , t rebue crea t — deşi cu toată modest ia ce carae ter isează e lementu l nostru, to tuş în condiţ iuni d e m n e de impor t an ţ a unui popor de 3 mil ioane şi cores­punză toare scopului urmări t , —fondur i l e a d u n a t e p a n ă as tăz i nu acopăr încă toate cheltuielile zidirei. şi afară de aceea ins ta la ţ iuni le in terne ale aşezământu lu i pro­iectat încă vor rec lama s u m e considerabile.

Din aceas t ă causă Comitetul central al Asocia-ţ iuni i — în vi r tu tea autorisâri i pr imi te prin ordina-ţ iunea Dlui Ministru reg. ung. de interne Nr. 130464/1903 III. b. din 8 Februar ie 1904, de a colecta pentru aces t Museu pe întreg teri toriul regatului Ungariei donaţ iuni în bani şi obiecte, — se vede îndemnat , a adresa un nou şi călduros apel câ t ră publicul român, invi tând pe toţi câţi se in teresează de progresul cultural al popo­rului nostru, ca p r i n - m a r i n i m o a s e contribuiri la fondul Museului, să p u n ă Asocia ţ iunea în posibi tate de a ter­m i n a aces t impor t an t a ş e z ă m â n t naţ ional în t imp aprop ia t şi în condi ţ iuni pe deplin mul ţămi toare .

Din şed in ţa Comitetului centra l al Asociaţiunii pen t ru l i teratura r o m â n ă şi cul tura poporului român, ţ i nu t ă în Sibiiu la 14 Aprilie 1904. Iosif St. Şnluţu m. p. Dr. Cornel Diaconovich m. p.

president. secretar I.

C a s d e m o a r t e . Luni în 2 Maiu a c. n. a fost î m o r m e n t a t cu m a r e pompă în comuna Apadia fostul notar iu al cercului Delineşti, fericitul Mihain Corneanu, care t imp aproape 25 de ani a servit poporului sâu mul t iubit. Cercul Delineşti. -prin moar tea dînsului a pe rdu t pe oficiantul consciu şi onest , pe omul, carele a lucra t mul t pentru binele bisericii şi a naţ iunei sale. Cadavrul dînsului au fost t r anspor t a t din Budapes ta la Apadia, unde s'au depus spre vecinica odihnă în cr ip ta familiară din cur tea s. biserici. Actul funebral l-au îndeplini t cu o pompă mare Prea On. Domn Pro-top resb i t e r ' t r ac tua l Andreiu Ghidiu a s i s t a t de 0 . D. George Petrescu din Caransebeş şi alţi şese preoţi din jur, mai mulţi învâţător i şi cântăre ţ i . După evangelie P rea On. Domn Protopresbi ter rosti cu o voace mân-gâi toare o p rea f rumoasă cuvân ta re funebrală, în carea a ră tând t r i s ta soar te a omului pe acest pământ , de­

scrise meritele defunctului ca oficiant consciinţios, ca fiu credincios al bisericii şi naţ iunei sale, însuşiri no­bile cari l-au călăuzit în tot decursul vieţii sale. Cu­vântarea aceas ta a fost un balsam vindecător iu pe inimile răni te ale mamei , ale fraţilor sâi şi tu turor rudeniilor răposatului . în veci amint i rea lui !

— învâţătoriul in pens iune Danilâ Văluşescu din Băile Erculane a reposa t în e ta te de 60 de ani în 17 I. c. şi a fost m o r m â n t a t cu p o m p ă cuveni tă Luni la 2 oare d. a. P e n p o s a t u l îl deplâng soţia Măria, fiul şi nora Petru şi Elisa.

D r . M i h a i u P o p p , doctor în medicina uni­versală al universi tăţ i lor din Bucuresci şi Cluj, cu diplomă pentru medicina legală şi physicat , specia l isa t în morburile interne, şi-a început p raxa medicala în Băile Erculane, Otel Stefania.

P e ca lea aceas t a espr imăm mulţămita noas t r ă tuturor cunoscuţilor, amicilor şi rudeniilor, cari din incidentul morţii iubitului nostru soţ, r e spec ­t ive ta tă şi socru, Dănilă Văluşescu, ne-au mân­gâia t prin par t ic ipare la îmor men ta r e şi prin condelenţe . F a m i l i a V ă l u ş e s c u

Convocare De oarece se a r a t a t rebuin ţa pen t ru alegerea

membrii lor în di recţ iunea societăţii comerciale pe acţii „Pri l ipceana", comitetul de supraveghiere şi d i recţ iunea veche, convoacă spre aces t scop adunare genera lă es t raord inară pe Duminică în 15 Mai 1904 n. la 2 oare postmeridiane, la care Domnii acţ ionari , să inv i tă a se presenta , nu numai în numeru l recerut de s ta tu te , cî în n u m ă r cât se poate de mare .

Prilipeţ, Ia 3 Maiu 1904.

Pentru comitetul de supraveghiere Pentru direcţiunea veche

D i m i t r i e Ş i u v e ţ i u C h i r i l ă S e r b u

Licitaţiune minuendă Pen t ru lucrările de renovare la biserica din

M a c i o v a , protopresbi teratul Caransebeşului , se escr ie l icitaţiune minuendă .

Pre ţu l de esc lamare 6422 cor 98 fii si a n u m e ;

a) pentru lucrările de zidariu 3060 cor. 18 fii" b) pen t ru lucrările profesioniştilor 506 cor. c) pent ru lucrarea t inicheriului 2036 cor. 80 fii. d) Lucrarea lăcătariului 420 cor. e) Lucrarea bardasi lor 400 cor. Lici ta ţ iunea se va ţ inea în 17/30 Mai 1904 la

11 oare a. m. în edificiul şcoalei. Reflectanţii vor avea a depune la începutul lici­

taţi unei vadiul de 10%-Specificaţiunea de spese şi masuri şi planul se

pot vedea la comitetul parohial din Maciova. 2 — 3 18 Comitetul parohial .

In conţelegere cu protopopul t r ac tua l .