Stiri 22 ianuarie 2020

CURSUL DE SCHIMB 22.01.2020

1 EUR4.7786

1 USD

4.3095

APIA si SUBVENTII

Campanie de informare APIA! Detalii importante legate de subventii In ian. 22, 2020  

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură continuă astăzi, 22 ianuarie 2020, seria sesiunilor de informare în rândul fermierilor, dedicate exclusiv măsurilor delegate de AFIR către APIA din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, cu o nouă conferință organizată în regiunea de nord-vest a țării, respectiv la Zalău, județul Sălaj.

Scopul Campaniei de informare este de a eficientiza implementarea măsurilor de dezvoltare rurală gestionate de APIA și de a crește gradul de absorbție a fondurilor europene aferente acestora.

Măsurile vizate sunt Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constângeri naturale, Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor, Măsura 8 – Submăsura 8.1  – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, Măsura 15 – Submăsura 15.1 – Plăţi pentru angajamente de silvomediu.

1

„Succesul de care s-a bucurat prima conferință din această Campanie de informare pe care o derulăm la nivel național, respectiv conferința de la Arad, din data de 15 ianuarie anul curent, la care numărul fermierilor participanți ne-a surprins plăcut și ne-a depășit toate așteptările, ne duce către concluzia că fermierii încep să conștientizeze tot mai mult puterea informației și, pe cale de consecință, importanța informării corecte, lucru care nu poate decât să ne bucure.

Totodată, ne reconfirmă și nouă că este extrem de important să venim cu experții noștri în mijlocul fermierilor, cu informații pe întelesul lor, cu clarificări punctuale ale neclarităților lor, dacă vrem să dinamizăm implementarea acestor măsuri.” a declarat Directorul General APIA, Adrian PINTEA.

La conferința de la Zalău participă astăzi fermieri din județele Sălaj, Cluj, Mureș, Maramureș, Satu-Mare, Bistrița -Năsăud.

Următoarea sesiune de informare va avea loc în data de 29 ianuarie la Sibiu.

Un fermier informat e un fermier puternic. Campanie APIA de informare pentru PNDR 2020 Revista Fermierului, 22 Ianuarie 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură derulează o campanie de informare în rândul fermierilor dedicată exclusiv măsurilor delegate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale către APIA din Programul National de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Măsurile vizate sunt: Măsura 10 – Agromediu și climă; Măsura 11 – Agricultură ecologică; Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale; Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor; Măsura 8 - Submăsura 8.1 - Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite; Măsura 15 – Submăsura 15.1 - Plăți pentru angajamente de silvomediu.

Campania APIA cuprinde șapte sesiuni derulate la nivel național cu ajutorul lectorilor proprii, în perioada 15 ianuarie – 1 martie 2020, după următorul calendar: 15 ianuarie – Arad, 22 ianuarie – Sălaj, 29 ianuarie – Sibiu, 05 februarie – Tulcea, 12 februarie – Suceava, 19 februarie – Prahova, 26 februarie – Vâlcea.

2

Scopul campaniei de informare este de a eficientiza implementarea măsurilor de dezvoltare rurală gestionate de APIA și de a crește gradul de absorbție a fondurilor europene aferente acestora. „Pornind de la convingerea că un fermier informat e un fermier puternic, am considerat că este foarte important și util să venim în întâmpinarea nevoii fermierilor de a cunoaște și înțelege cât mai bine modul de accesare a acestor forme de sprijin, de a fi la curent cu noutățile și oportunitățile de finanțare și de a-și clarifica eventualele neclarități cu ajutorul lectorilor APIA prezenți la conferință”, a declarat directorul general APIA, Adrian Pintea. El a adăugat că succesul de care s-a bucurat prima conferință din această Campanie de informare, cea de la Arad, din 15 ianuarie, la care fermierii au venit în număr mare, duce la concluzia că fermierii încep să conștientizeze tot mai mult puterea informației. „Totodată, spune Adrian Pintea, este extrem de important să venim cu experții noștri în mijlocul fermierilor, cu informații pe înțelesul lor, cu clarificări punctuale ale neclarităților apărute, dacă vrem să dinamizăm implementarea acestor măsuri”.

APIA: INCEPE SESIUNEA DE DEPUNERI DE CERERI DE PLATA PENTRU BUNASTAREA PASARILOR Agroromania.ro 22 Ian. 2020

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) anunta ca incepe sesiunea de depuneri de cereri de plata pentru bunastarea pasarilor conform Masurii 14 din pachetul specific sectorului avicol.

Sprijinul pentru bunastarea animalelor are forma unei plati anuale fixe pe unitate vita mare (UVM) si reprezinta o plata compensatorie pentru pierderile de venit si costurile suplimentare suportate de fermieri, precizeaza APIA.

Ghidul solicitantului pentru Masura 14 - "Bunastarea animalelor" din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020, pachetul Plati in favoarea bunastarii pasarilor, a fost publicat pe site-ul APIA.

Ghidul solicitantului pune la dispozitia potentialilor beneficiari informatiile necesare privind: conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca beneficiarii in vederea obtinerii platilor; completarea si depunerea cererii de plata, fluxul documentelor utilizate si termenele ce trebuie respectate de solicitanti pentru obtinerea platilor; angajamentele asumate pe care trebuie sa le respecte solicitantii in vederea accesarii subpachetelor; respectarea prevederilor legale in vederea asigurarii unei abordari exacte si unitare a problemelor legate de completarea si depunerea cererilor, respectarea obligatiilor si

3

angajamentelor luate prin semnarea cererii si a posibilelor sanctiuni si reduceri pe care le suporta beneficiarii in cazul nerespectarii acestora.

AFIR si FINANTARI

Proiectele Pentru Submasurile SM 4.2a Si SM 19.3 Se Mai Pot Depune Doar Pana La 31 Ianuarie 21 Ianuarie 2020 Georgiana Pentru Submasurile SM 4.2a Si SM 19.3 Se Mai Pot Depune Doar Pana La 31 IanuarieSesiunile de depunere proiecte pentru submasurile sM 4.2a si sM 19.3 din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (RNDR) sunt in desfasurare pana pe data de 31 ianuarie 2020.Fermierii mai pot aplica pana la sfarsitul lunnii pentru investitii pentru procesarea si marketingul produselor din sectorul pomicol – sM 4.2a si pentru pregatirea si implementarea activitatilor de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – componentele A și B – sM 19.3.

AFIR, fonduri europene pentru investitii in infrastructura de baza Ianuarie 22, 2020

Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a publicat versiunile consultative ale Ghidurilor solicitantului pentru investitii in arealul ITI – Delta Dunarii privind dezvoltarea infrastructurii de baza (submasura 7.2) si protejarea patrimoniului cultural (submasura 7.6), finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020. .1

Versiunile consultative ale Ghidurilor sunt disponibile pe pagina oficiala de internet a Agentiei, www.afir.info, la sectiunea Dezbatere Publica

1 Imagine originala, https://www.stiriagricole.ro/afir-fonduri-europene-pentru-investitii-in-infrastructura-de-baza-56650.html .

4

„Lansam in  procedura de consultare publica versiunile consultative pentru doua ghiduri destinate investitiilor in infrastructura de baza, dar si pentru investitii asociate patrimoniului cultural pentru comunitatile din zona Deltei Dunarii.” a mentionat directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Prin intermediul submasurii 7.2 ITI – DD (Instrumentul Teritorial Integrat – Delta Dunarii), se acorda fonduri nerambursabile in procent de 100% pentru investitii in infrastructura rutiera, de alimentare cu apa, canalizare si pentru componenta educationala sau sociala. Valoarea sprijinului acordat este intre 500.000 de euro si 4.000.000 de euro pentru proiecte colective.

De asemenea, prin submasura 7.6 ITI – DD, se obtin maximum 500.000 de euro, fonduri nerambursabile in procent de 100%, pentru sustinerea investitiilor de restaurare, conservare si accesibilizare a patrimoniului cultural imobil de interes local, a asezamintelor monahale inclusiv a asezamintelor culturale.

Perioada de consultare publica este de 10 zile calendaristice de la data publicarii pe site a versiunii consultative a Ghidurilor solicitantului pentru submasurile 7.2 si 7.6.

ALTELE

Emil Dumitru, secretar de stat:   „Impactul economic al gripei aviare este foarte mare, dacă o vom scăpa de sub control” Financial Intelligence  22 ianuarie 2020,

 Într-un interviu acordat acum câteva luni,  Emil Dumitru, producător agricol și fostul președinte al Federaţiei Naţionale Pro Agro, spunea: "Practic, consumatorul din România finanțează industria agro-alimentară a altor state membre, în loc să ne dezvoltăm noi, local.  (Sursa Foto -Federaţia Naţională PRO AGRO)

90% din consumul intern de produse de pasăre este asigurat de sectorul avicol din România, a spus Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la emisiunea Agro Jurnal difuzată la Digi24, adăugând că, în contextul apariției gripei aviare în

5

România, prioritatea autorităților responsabile este de a se asigura că „nu există riscul de infestare și la alte ferme comerciale și nu există risc de afectare a populației”. „Vom respecta manualul de proceduri, vom face o verificare sută la sută a tuturor transporturilor din zona afectată”, a precizat oficialul MADR, potrivit fermierinromania.ro .

România nu are încă o balanță comercială echilibrată pe produsul carne de pasăre, dar rezultatele comerțului internațional sunt de departe favorabile sectorul avicol autohton, comparativ cu industria de creștere a porcilor. Deficitul de balanță comercială al României în tranzacțiile cu carne de pasăre este de 52 de milioane de euro, a menționat Emil Dumitru.

În ceea ce privește carnea de porc, doar 35% din consumul intern este asigurat de producția autohtonă, declara, recent, ministrul agriculturii Adrian Oros, ca urmare a contracției industriei, din cauza gripei porcine africane ce evoluează în România de aproape doi ani și jumătate.

Virusul gripei aviare H5N8 a fost descoperit în România la două ferme comerciale din județul Maramureș, în Ungaria, Polonia și Cehia, iar gripa porcină africană evoluează în România în 246 de localități din 25 de județe, fiind active un număr de 585 de focare, dintre care opt în exploatații comerciale și două în exploatații de tip A, conform celei mai recente actualizări, din data de 14 ianuarie a.c., publicată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

TINERII FERMIERI S-AU SĂTURAT DE PROMISIUNI!Agroinfo  22 ianuarie 2020 -

FERMIERII SPUN CE SE ÎNTÂMPLĂ. AGROINFO a primit mesajul mamei unui tânăr fermier. Viorica Done ne scrie cum a încercat fiul ei să obțină sprijinul pentru instalarea tânărului fermier și cele 50 de hectare de teren agricol de la Agenția Domeniilor Statului, imediat după apariția modificărilor din Legea 268/2001 care stipulează dreptul tinerilor la atribuirea directă a 50 ha de teren de către ADS. Cu supărare, Viorica Done ne spune că tinerii fermieri s-au săturat de promisiuni.

După apariția legii, fiul meu (Done Marius), tânăr fermier care a terminat facultatea de agronomie (2015), s-a mutat la țară. Nu a reușit niciun program cu tânărul fermier (2015 o adeverință greșită de ANAF), 2016 când urma să depună dosarul în funcție de punctaj s-au terminat fondurile. A făcut cerere la ADS și i s-a răspuns că nu sunt norme metodologice. Dacă și acum știrea

6

apare ca să ducă tinerii în eroare este păcat de acești copii care chiar doresc să lucreze pământul. Așa sunt fraieriți cu proiectele pe tineri fermieri (nu pot să depună proiecte decât 2 ani la rând). Oare după 2 ani nu mai sunt tineri fermieri? S-au săturat de minciuni, ne-a scris Viorica Done.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat marți, 21 ianuarie 2020, că tinerii fermieri vor beneficia, în premieră, subliniază ministrul, de cele 50 de hectare de teren agricol de la ADS.

Atribuire directă cu contract de concesiune.

Adică, ministrul Oros intenționează să pună în aplicare modificările din Legea 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă, în vigoare încă din anul 2016. Suntem în 2020, au trecut 4 ani și se pare că legea promulgată de președintele României nu are încă norme metodologice.

Concret, tinerii nu știu unde să depună cererea, ce condiții trebuie să îndeplinească pentru a primi cele 50 de hectare de teren agricol, etc. După ce AGROINFO a publicat ieri că tinerilor li se promit de 4 ani cele 50 de hectare, mai mulți fermieri au apelat la redacție, interesați să obțină o bucată de teren în concesiune. Ei îl întreabă pe ministrul agriculturii când pot să depună cererile la ADS, de ce acte au nevoie, cum trebuie procedat.

Pe lângă această promisiune, actualul șef de la Agricultură i-a anunțat pe tinerii fermieri că mai sunt disponibile 40 de milioane de euro care vor fi alocate submăsurii 6.1 - Sprijin instalare tineri fermieri, PNDR 2020.

Cum vor fi împărțiți banii?

Bugetul alocat noii sesiuni de proiecte va avea două direcții: una care să vizeze tinerii din România, iar cea de a doua, pe cei din Diaspora care doresc să se întoarcă în România și să facă agricultură, aspecte ce vor face obiectul unei negocieri cu Comisia Europeană in perioada imediat următoare, a anunțat ministrul agriculturii, Adrian Oros, pe pagina sa Facebook.

Deci, cum stă situația în acest moment? Trebuie stabilită procedura pentru atribuirea directă a celor 50 de hectare de teren agricol, iar pentru sprijinul acordat tinerilor fermieri la instalarea ca șefi de exploatație agricolă trebuie negociat cu Comisia Europeană împărțirea sumei în două, o jumătate ar urma să le revină tinerilor plecați peste hotare, ministrul agriculturii fiind convins că unii dintre ei, tentați de acest ajutor, se vor întoarce acasă.

7

NU PUTEM SĂ PUNEM O POVARĂ MAI MARE PE UMERII FERMIERILOR! Agroinfo 22 ianuarie 2020 -

DIRECT DE LA BRUXELLES. Mai puțini bani pentru politica agricolă comună, dar mai multe pretenții de la fermieri! Cam așa sună viitorul în acest moment.

Fermierii vor beneficia de ajutoare financiare mai mici, dar li se vor pretinde mai multe condiții pentru a le obține. Europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European, atrage atenția că nu se poate pune o povară mai mare pe umerii fermierilor. O altă problemă acută în agricultură este lipsa forței de muncă.

În cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European, a avut loc un schimb de opinii cu doamna Elisa Ferreira, comisară pentru coeziune și reforme. În dialogul pe care l-am avut cu doamna comisar Ferreira, am atras atenția asupra a două mari provocări cu care se confruntă în special România, dar și celelalte țări din Estul Europei, și anume: lipsa forței de muncă și fenomenul migraționist.

Dar iată intervenția mea:

Doamna Comisar, mulțumesc pentru aspectele expuse. Ați surprins în mod corect foarte multe probleme și mai ales problema banilor. Aici aș denunța o oarecare duplicitate, să nu fiu mai rău, a guvernelor statelor membre care vor să facă mai mult, dar cu bani mai puțini. Or, un lucru este foarte clar: nu putem să implementăm nici politica de coeziune și nici politica agricolă comună cu bani mai puțini și să punem o povară mai mare și pentru fermieri, dar și pentru ceilalți actori din spațiul economic.

Aș dori să vă atrag atenția asupra unui fenomen destul de grav care se întâmplă astăzi în anumite părți ale Europei, cu precădere în Estul Europei, în țara de unde provin, România, respectiv fenomenul migrației. Acest lucru este strâns legat de implementarea politicii de coeziune și eficiența acestei politici. Vreau să vă spun că fără o simplificare reală, atât pentru IMM-uri, cât și pentru autoritățile publice locale care să le permită pe de-o parte, să vină cu locuri de muncă bine plătite, iar pe de altă parte, cu o dezvoltare a infrastructurii din partea autorităților locale care să țină oamenii în acele regiuni, în maxim 10 ani de zile vom avea zone care vor fi depopulate în estul Europei. De aceea, pun foarte mare accent pe această problemă a simplificării.

8

A doua mare problemă pe care o avem în estul Europei este cea a lipsei forței de muncă. Doamna comisar, am stat de vorbă cu Ministrul pentru Fonduri Europene zilele trecute și l-am întrebat care este cea mai mare problemă pe care o întâmpini în România în momentul de față.

Mi-a spus: „Domnule eurodeputat, cea mai mare problemă este următoarea: lipsa forței de munca în general care să le permită implementarea proiectelor, adica cheltuirea efectivă a banilor.”. Acestă problemă nu este doar în România, este și în Spania și în multe alte state membre. Atunci, se pune întrebarea firească: oare nu putem să apelăm la o forță de muncă din afara Uniunii Europene? Altă soluție, în opinia mea, nu există. (...)

Comisara Elisa Ferreira a transmis următoarele mesaje: „Sunt de acord cu ce a spus domnul Buda legat de nevoia de simplificare. Am făcut mari eforturi privind simplificarea procedurilor. Haideți să vedem dacă ele sunt cele adecvate, Parlamentul va judeca.În ceea ce privește CFM, ne dorim cu toții, firește, să exercităm presiuni asupra Consiliului astfel încât să se ajungă în sfârșit la un acord cu privire la Cadru financiar multianual. Îl tot cerem. Trebuie să vedem cum putem să obținem toate elementele pe care le-am inclus la nivelul reglementărilor. Să sperăm că strategia va funcționa și că se va ajunge în sfârșit la un acord cu privire la CFM.

Încă nu e o realitate, dar sperăm. Sunt fonduri suplimentare în propunerea de regulament pe care v-a trimis-o Comisia. Pentru probleme noi, fonduri noi. Fondul pentru o tranziție justă se bazează pe propunerea Comisiei. Sunt fonduri suplimentare, repet, însă rămâne să vedem cum vor fi distribuite.

În cadrul mecanismului pentru o tranziție justă, am ținut cont de posibilitatea de a ajuta anumite firme, chiar dacă sunt companii mari, nu neapărat IMM. Cadrul în care vom acționa este unul cu constrângeri. Trebuie să evităm un scenariu în care fondul de tranziție justă va fi folosit fără niciun fel de control.

9

Voi fi angajată până la capăt în efortul unei tranziții ecologice care să ajute în primul rând acolo unde impactul social și economic ar putea genera probleme serioase.

Asta am încercat să facem în propunerea noastră, adăugând aceste sume suplimentare anvelopelor de coeziune și agricultură, iar apoi, lăsând posibilitatea ca toată lumea să utilizeze fondurile. Mecanismul de tranziție justă este ancorat în CFM și este ancorat și în legislația privind fondurile regionale.

Această dublă ancorare este o soluție pentru a rezolva probleme regionale.” A scris europarlamentarul român Daniel Buda (PPE) pe pagina sa oficială Facebook.

EY: Salariul minim pe economie în România ar creşte cu aproape 600 de lei, până la 1.920 lei net, dacă s-ar introduce salariul minim European Răzvan Botea 22.01.2020,

Salariul minim în România ar creşte cu aproape 600 de lei, până la 1.900 de lei net lunar, dacă s-ar aplica o reglementare europeană privind salariul minim pe economie în statele membre.Consultanţii EY au explicat în cadrul unui eveniment al companiei că UE nu ar putea introduce un salariu minim universal în toate statele membre, însă va reglementa venitul mediu minim garantat la un nivel de 60% din salariul mediu din fiecare ţară.

În noiembrie 2019 salariul mediu net în România era de circa 3.200 de lei net, potrivit datelor INS. Salariul minim pe economie a ajuns la 2.230 de lei brut în ianuarie 2020, adică 1.340 de lei net, 42% din salariul mediu net şi ar fi necesară o creştere cu aproape 600 de lei ca să ajungă la nivelul de 60%, care înseamnă un venit net de 1.920 de lei.

10

Care este piramida alimentară la români? Laptele şi produsele din lapte reprezintă 30% din consumul mediu zilnic, legumele 17%, cerealele 16%. Carnea reprezintă doar 7% Georgiana Mihalache 22.01.2020, 00:07 1734

Un român a consumat în medie 2.300 grame de alimente pe zi în 2018, mai mult cu 85 de grame faţă de anul anterior. Şase grupe de produse (lapte, legume, cereale, fructe, cartofi şi carne) reprezintă 90% din consumul mediu net zilnic pe locuitor.

Laptele şi produsele din lapte au cea mai mare pondere în consumul mediu net zilnic pe locuitor, cu 30%, urmat de legume, cu 17% şi cereale, cu 16%, arată studiul „Disponibilităţile de consum ale populaţiei în anul 2018“2, publicat săptămâna aceasta de Institutul Naţional de Statistică.

Datele sunt pe anul 2018 pentru că INS are nevoie de timp pentru a le procesa. Şase grupe de produse (lapte, legume, cereale, fructe, cartofi şi carne) reprezintă 90% din consumul mediu net zilnic pe locuitor. Pentru fructe, consumul mediu net zilnic pe locuitor a fost de 10%, la cartofi a fost de 9,5%, iar la carne de 7%.

 ……………………….

LEGISLATIV

Pe site-ul MADR, propunere:

Miercuri, 22 Ianuarie 2020 12:16

HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de statCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de email: pndr@madr.ro

Descarcă ataşamente:  detalii proiect (pdf)

………………….

2 Document atasat acestui mesaj.

11

INTERNE

Valeriu Tabără: Lucrările agricole de primăvară trebuie să înceapă imediat! Nu este apă în sol nici dacă sapi 6 metri, este secetă extremă DE SIMONA DAN 22 IANUARIE 2020

Lipsa precipitațiilor din ultimele luni a dus la instalarea secetei pedologice severe în multe zone din țară, o parte din culturile de toamnă fiind compromise, dar și culturile de primăvară există riscul să fie afectate.

„În aceste condiții, se impune începerea imediată a lucrărilor de primăvară, altfel suprafețe însemnate de culturi de primăvară vor fi afectate. Fermierii trebuie să știe acest lucru. Precipitațiile care cad în perioada 1 octombrie-1 aprilie sunt determinante și pentru culturile de primăvară, nu doar pentru cele de toamnă, or din octombrie până acum precipitațiile au fost în cantități extrem de mici. Nu este apă în sol nici dacă sapi la o adâncime de 6 metri. Pentru a ajunge la un nivel optim de apă în sol ar trebui să plouă continuu timp de o lună, mocănește, nu ploi torențiale. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, suntem într-o zonă de risc major cu producțiile agricole din acest an”, a declarat, pentru Fermier în România, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Șișeșți” (ASAS) și fost ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără.

Tabără a subliniat că este imperios necesar ca ghidurile de bune practici de la nivelul UE privind tehnologiile agricole să fie modificate întrucât nu mai corespund situației actuale, în condițiile schimbărilor climatice din ultimii ani. În plus, acestea trebuie adaptate specificului fiecărei țări. „Campania agricolă de primăvară ar trebui să înceapă în lunile februarie-martie, nu în aprilie așa cum se întâmpla cu niște ani în urmă, pentru că s-au schimbat condițiile climatice. O altă măsură care ar trebui luată este aducerea în cultură a plantelor cu un consum redus de apă și să se recurgă la tehnică agricolă pentru menținerea apei în sol”, declară Valeriu Tabără.

Printre cele mai afectate culturi de toamnă se numără grâul și rapița, iar în primăvară cultura cartofului, grâul de primăvară, orzul, plantele furajere. „Trebuie să înceapă acum lucrările pentru primăvară, iar din 15 februarie,

12

dacă vremea se menține la fel, se poate intra la semănat”, susține președintele ASAS.

Pentru săptămânile următoare, ANM prognozează precipitații slabe cantitativ, temperaturi mai mari față de normal și menținerea deficitului de apă din sol.

Până la finalul acestei săptămâni, ANM anunță valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) ale conținutului de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, local în nord-vestul, centrul și sudul Transilvaniei, nordul, nord-vestul și vestul Banatului, nordul, estul, izolat sudul și sud-estul Moldovei, sudul Olteniei și al Crișanei. Rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și izolat optime, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia și Crișana, local în nordul, nord-estul, estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul și sudul Moldovei, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei.

AGRO JURNAL 19 IANUARIE DE CRISTIANA ENE 22 IANUARIE 2020 ÎN AGRO JURNAL Player video

AGRO JURNAL 19 IANUARIE 10 00 https://v6.iw.ro/video/v/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA2dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjAl/MkYwMSUyRjE5JTJGMTE1MjIwOV8xMTUy/MjA5XzE1Nzk0MjA4MDAubXA0LjQ4MHAu/bXA0JmZyPTEmaGFzaD01MDNlMmYzZGRjNjU0ZTRmYTZiMjVhYzZlZDAyYWU3ZA==.mp4.480p.mp4?_=1

APICULTORII CONDAMNĂ DECIZIA MADR DE AUTORIZARE A NEONICOTINOIDELOR pentru PORUMB! Agroinfo  22 ianuarie 2020 - PUNCT DE VEDERE. Decizia Ministerului Agriculturii de autorizare temporară a folosirii neonicotinoidelor pentru tratarea semințelor de pormb și a sfeclei de zahăr este condamnată de apicultori. Federația ROMAPIS ne-a transmis un punct de vedere. ROMAPIS salută interzicerea tratării cu neonicotinoide a semințelor de floarea soarelui, dar acuză

13

Ministerul Agriculturii de interpretare abuzivă a unui regulament european prin autorizarea temporară a folosirii acestor substanțe pentru tratarea semințelor de porumb.

Federația ROMAPIS, luând act de comunicatul MADR din data de 18 ianuarie 2020 prin care se anunță decizia cu privire la autorizarea temporară a tratamentelor cu neonicotinoide pentru semințele de floarea-soarelui, porumb și sfeclă de zahăr în anul 2020, comunică următoarea poziție:

1. Faptul că, la peste 6 ani după instituirea interdicției folosirii neonicotinoidelor la cultura de floarea soarelui la nivel de UE, această măsură de protecție a albinelor și a celorlalți polenizatori se aplică, în sfârșit, pentru prima oară și în România reprezintă o intrare în normalitate pe care apicultorii României nu pot decât să o salute!

2. Considerăm că această situație deschide noi perspective prin faptul că atât sectorul apicol cât și cel vegetal se vor afla pentru prima oară de la apariția acestor tratamente în România în situația de a putea evalua în termeni reali impactul absenței acestor pesticide atât la floarea-soarelui și rapiță cât și asupra albinelor. Sperăm ca această experiență să conducă la o mai bună colaborare între cele două sectoare pornind de la o evaluare corectă a realității la finalul actualului sezon apicol și agricol.

3. Solicităm autorităților, dar și fermierilor și apicultorilor, să manifeste o exigență sporită cu privire la respectarea strictă a interdicției tratării cu neonicotinoide a semințelor de floarea-soarelui și de rapiță. Considerăm că există riscul ca lipsa de experiență a fermierilor români în privința combaterii dăunătorilor acestor culturi în absența neonicotinoidelor să îi determine să nu respecte legea prin utilizarea unor stocuri de semințe din anii trecuți sau să recurgă la tratamente ilegale, efectuate în afara spațiilor autorizate de tratare, cu neonicotinoide sau chiar cu alte molecule neautorizate.

4. Considerăm că emiterea unei autorizări temporare pentru tratarea cu neonicotinoide a semințelor de porumb reprezintă însă o abatere de la normalitate și o interpretare abuzivă a prevederilor Regulamentului CE 1107/2009. Acest act normativ stipulează clar la articolul 53 că derogarea de la interdicția europeană a folosirii unor pesticide este un act cu caracter excepțional, aplicabil în situații de urgență, în cazul când sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile. La a 6-a derogare consecutivă pentru porumb apreciem că acest act nu mai poate fi interpretat ca o excepție, nici ca o urgență în situația în care nu cunoaștem ca în acest interval de timp MADR să fie preocupat de studiul unor metode alternative noi de combatere a dăunătorilor, nici de aplicarea

14

consecventă a tehnicilor agricole cunoscute care ar diminua nivelul de infestare cu dăunători specifici ai porumbului precum rotația culturilor. Porumbul, deși nu este o plantă meliferă în sine, reprezintă o sursă de polen importantă pentru albine, expunerea acestora la efectul neonicotinoidelor care se regăsesc în polenul de porumb fiind foarte periculoasă. De asemenea, celelalte efecte ale folosirii semințelor tratate cu aceste substanțe, inclusiv cele de sfeclă de zahăr, cum ar fi migrarea substanțelor toxice prin aer sau din sol prin intermediul apei în alte zone, inclusiv la culturi agricole netratate sau pajiști naturale și la flora spontană, sunt fenomene foarte periculoase pentru polenizatori și cu risc pentru sănătatea publică.

Președinte ROMAPISDr. Mircea CiocanPreședinte ROMAPIS-Federația Asociațiilor Apicole din România

CRESCATORII DE PUI DIN ROMANIA CER OPRIREA IMPORTURILOR DE PASARE DIN POLONIA Agroromania.ro 21 Ian. 2020 Crescatorii romani de pui cer autoritatilor oprirea importurilor de pasare din Polonia, avand in vedere ca exista mai multe focare de gripa aviara care evolueaza in tara prietena Romaniei.

"Noi consideram ca ar trebui urgent interzise importurile din Polonia. Avem si noi capacitatea de a produce carne de pasare, nu trebuie sa importam din Polonia. Aceasta tara are in fiecare an probleme si ar trebui sa respecte conditiile tehnice, daca vrea sa activeze in piata comuna. Anul trecut a umplut toata Europa de Salmoneloza, acum are probleme cu gripa aviara", declara Ilie Van.

 In urma intalnirilor de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, crescatorii de pasari nu au reusit sa convinga autoritatile ca interzicerea importurilor se impune. "Se prevaleaza de faptul ca trebuie mai intai sa emita Comisia Europeana o decizie in acest sens. Probabil ca asteapta sa vina gripa aviara peste noi, ca sa interzica importurile", afirma presedintele UNCPR.

15

 El subliniaza si faptul ca ar trebui luate masuri la intrarea in tara a TIR-urilor care aduc marfa din Polonia, dar avand in vedere faptul ca este vorba de un virus, acesta poate foarte usor sa se raspandeasca.

 La sfarsitul acestei saptamani, joi si vineri, 16 si 17 ianuarie a.c., la Bruxelles va avea loc o sesiune speciala dedicata focarelor epidemice de gripa aviara inalt patogena de subtip H5N8 din Polonia, la care vor participa si experti ai Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor din Romania.

 In Polonia, conform informatiilor de pana in prezent, evolueaza un numar de noua focare de gripa aviara cu subtipul H5N8, inalt patogena, in regiunile Krasnostawski, Lubartowski si Ostrowski. Primele focare au fost detectate la sfarsitul anului trecut, in trei ferme comerciale de curcani, in 30 si 31 decembrie, iar la inceputul anului curent boala a afectat si fermele de gaini ouatoare, potrivit unui raport al Departamentului pentru Agricultura al Statelor Unite ale Americii (USDA).

 In Slovacia, de asemenea, in data de 9 ianuarie a.c., a fost depistat un focar de gripa aviara inalt patogena cu subtipul H5N8. Au fost sacrificate 22 de pasari. La inceputul lunii decembrie anul trecut, a mai fost raportat un caz de virus gripal aviar slab patogen in Marea Britanie, rezolvat, si altul in Franta.

GHIȚĂ CIOBANUL, ÎN PRESA STRĂINĂ: VINDEM O OAIE CU 100 DE LEI! Agroinfo 22 ianuarie 2020 CRESCĂTORII ROMÂNI DE ANIMALE, ÎN ATENȚIA PRESEI STRĂINE. Cunoscutul cotidian The Guardian a publicat un amplu reportaj despre oierii din România. The Guardian l-a intervievat pe crescătorul de ovine Gheorghe Dănulețiu, cunoscutul Ghiță Ciobanul, din Jina, Sibiu, secretarul Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC), dar și pe crescătorul român de bovine Sebastian Ile.

Ghiță Ciobanul le-a vorbit jurnaliștilor străini despre necazurile oieritului din România. Comerțul cu ovine este o batjocură, exportul de animale vii e o supapă de supraviețuire pentru crescători.

Comerțul cu oi a devenit o batjocură. Vindem o oaie pentru 100 de lei. Nu-mi permit să plătesc salarii bune și nu mai găsesc lucrători - tinerii văd că totul merge în jos. Am impresia că acest lucru este politic, că se încearcă distrugerea sectorului, a declarat Ghiță Ciobanul pentru The Guardian, publicație care apare în Marea Britanie.Crescătorul român de ovine a povestit că provine dintr-o familie cu tradiție îndelungată în oierit și că a moștenit de la tatăl său iubirea pentru animale.

16

Ghiță Ciobanul nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume. Oierul a dezvăluit cu ce necazuri se confruntă crescătorii români de ovine. Nu există abatoare, nu există, practic, veriga procesării de carne și atunci oierii, dar și crescătorii de bovine sau caprine, sunt nevoiți să-și vândă animalele în centrele de colectare pentru export. Vinderea animalelor vii pentru export este o supapă de supraviețuire pentru fermele din țara noastră în condițiile în care prețurile sunt scăzute și nu acoperă nici măcar cheltuielile cu hrana animalelor. Nici la export prețurile nu sunt mari pentru că intervin intermediarii care câștigă și ei pe acest lanț al exportului și atunci prețul care-i revine crescătorului este mai mic.

Deși (România n.r.) a primit subvenții în valoare totală de 26 de miliarde de euro de la aderarea la UE în 2007, acestea sunt orientate către producție, mai degrabă, decât spre construirea sistemelor de procesare (abatoare n.r.) de care are nevoie atât de urgentă țara. Deci, în ciuda numărului de animale pe care le exportă, trebuie să importe carne și alte produse prelucrate, scrie The Guardian.

La fel ca majoritatea crescătorilor de ovine și caprine din România, Dănulețiu nu are altă opțiune decât să-și vândă animalele în centrele private de colectare cu doar 100 de lei pe cap de oaie, subliniază publicația din Marea Britanie.

17

Păstoria este o tradiție pe care am avut-o de sute de ani în România, iar [elitele economice și politice care își urmăresc interesele egoiste] reușesc încet să distrugă o comoară națională, este supărat Ghiță Ciobanul. Sunt un patriot și încerc să sper că se va schimba ceva în bine în această țară. Dar dacă nu, venim la Londra, nu avem nicio opțiune, i-a mărturisit acesta jurnalistei de la The Guardian.

Publicația străină a intervievat și un crescător român de bovine din rasa Angus. Sebastian Ile are 28 de vaci rasa Angus și încearcă să-și sporească puterea de negociere cu firmele exportatoare, formând o cooperativă cu alți opt fermieri. Asta înseamnă că poate vinde la un preț mai mare pe kilogram - 2,5 euro/kg, comparativ cu 1,8 euro - prețul oferit de exportatori fermierilor mici. Dar ambițiile sale merg mai departe de atât.

În urmă cu doi ani, am pornit un proiect mare de realizare a întregului lanț - de la creșterea animalelor la procesarea și vânzarea cărnii. Dar va dura mult timp și vom avea nevoie de fonduri UE sau naționale pentru a finaliza proiectul, a declarat Sebastian Ile, pentru aceeași publicație.

Reportajul este realizat de  jurnalista Paula Erizanu, The Guardian în ediția internațională

Semnal de alarmă dat de un fermier: ”In Romania se lucreaza haotic”In ian. 22, 2020  

În România se lucrează haotic, iar protocoalele pentru exportul de animale vii în țările din Orientul Mijlociu și Golful Persic nu se respectă – declarația îi aparține lui Gigică Apostol, un fermier din Baia, județul Tulcea. Într-un interviu acordat AGRO TV, acesta trage câteva semnale de alarmă legate de modul în care se lucrează în comerțul cu animale.

”Avem ceva probleme. Noi, în trecut, am mai discutat cu autoritățile, dar nu s-a luat nicio măsură. În România, dacă nu se intervine în viitor cu respectarea normelor de export și de comerț intern cu animale, nu știu unde se va ajunge. În ultimul timp se lucrează haotic. Am semnat protocoale cu toate țările din Orientul Mijlociu și din Golful Persic și degeaba le semnăm, pentru că nu se respectă nimic. Toate firmele din România vor să facă un

18

profit rapid, dar un astfel de profit nu merge, nu poți să-l gestionezi cum trebuie și nu respecți legislația. Noi avem protocoale semnate cu Iordania, cu Arabia Saudită și altele, peste tot avem carantină 28 de zile, iar în România nu se respectă nici 2 ore. 

Fac un apel către autorități, din cauză că multe ferme din România nu-și fac meseria cum trebuie, dar marea problemă nu e la fermă, ci la doctorii zonali, care nu își respectă certificatul pe care îl au în față. Există niște condiții impuse de legislația în vigoare. Ei nu respectă nimic. De exemplu, o fermă are capacitate 4.000 de capete și vezi că face un export de 10.000 de capete. Dacă ești persoana care controlezi, nu îți pui un semn de întrebare? (…) Încă nu se vrea în România să se respecte legislația. Dacă s-ar respecta, ar îmbunătăți calitatea comerțului cu animale”, a declarat fermierul pentru AGRO TV.

Vă invităm să urmăriți interviul în materialul de mai jos.

https://youtu.be/yw4xhXUhrw4

«Combină» pentru pășuni, vaca de carne   Luni, 20 Ianuarie 2020 12:24 Delia Ciobanu

„ O formulă pe care am recomandat-o și crescătorilor de vaci cu lapte din fermele industriale: ultima lactație – folosiți material de carne. A prins la mulți.” - dr. prof. ing. Gheorghe Neață

Pionier în ceea ce înseamnă creşterea vacilor de carne, dr. prof. ing. Gheorghe Dan Neaţă spune că asta e o „nebunie din tinerețe”, încă de pe vremea regimului comunist, când a vrut să aducă la noi rase de taurine specializate pentru producția de carne. Prin anii 2000, a început creionarea unui program de creștere a vacilor de carne, iar astăzi, când

19

această activitate a luat amploare, sfaturile lui Gheorghe Dan Neață au căutare, profesorul fiind considerat una dintre persoanele pregătite din domeniul zootehnic din România. Gheorghe Dan Neaţă, cel care de-a lungul vremii a ocupat funcții de conducere în diverse structuri ale Ministerului Agriculturii, vrea să se afle mereu în mijlocul evenimentelor, printre crescători și animale. „Nu eram incompatibil cu meseria de profesor, dar cred că nu mi se potrivea. Însă, obligat fiind într-o anumită perioadă a vieţii mele, a trebuit să predau reproducţie dirijată, aplicată în fermele de extensie din România”, ne-a spus specialistul despre perioada în care s-a aflat la catedra unei universități agricole.Pasionat de rasele de carne, a reușit parțial în demersul său de a le aduce în România încă de pe când era pe băncile facultății. S-au adus atunci la Institutul de Cercetări de la Corbeanca vite din rasa Angus, Limousine şi Charolaise. „De atunci mi-am dat seama că țara noastră are un potenţial fantastic pentru creşterea vacii de carne şi, un lucru în plus pe care oamenii nu l-au luat în seamă, se și adaptează perfect, mai ales rasa Angus. Nu vreau să-i fac reclamă, dar este cea mai puternică «combină» pentru pășunile noastre colinare și alpine. Nu există altceva mai bun decât această vacă, care transformă totul în carne”, a punctat specialistul.Între anii 2000 și 2003, a început creionarea unui program de creştere a vacilor de carne. După o perioadă de negocieri și refuzuri ba din partea autorităților, ba din partea unor mari lanțuri de magazine, programul a găsit susținere printre fermieri. „Am avut oarece discuţii cu reprezentanții unui lanț francez de hipermarketuri și am căutat să îi prind parteneri într-un program în care să aducă junincile, să le distribuie la populaţie, să preia produsul, să-l abatorizeze și să-l bage în magazin. Ei, n-a ţinut, pentru că erau oamenii reticenţi la această chestiune, și nu pentru că nu era bună rasa, ci pentru că nu fusese ideea lor. Invidia a făcut să clacheze programul. Însă nu m-am dat bătut şi l-am făcut într-o fermă”, povestește Gheorghe Dan Neață despre proiectul desfășurat la Doştat, în județul Alba, unde a găsit mediul prielnic și unde a adus primele vaci din rasa Angus. Primele vaci Aberdeen Angus din România au fost aduse la ferma Bioterra, aparținând omului de afaceri Mihai Miron. „Vaci de mare performanță, acestea au fost licitate în Scoția și aduse la Doștat în Alba, ca să putem să demarăm cu animale cu genetică înaltă, care, când intră pe animalele noastre autohtone ca metisări, să poată să dea şi rezultate. Pe urmă, a venit în sprijinul meu Semtestul de la Craiova, care a importat material seminal din rase de carne şi care m-a ascultat mot-à-mot – şi le mulţumesc celor de acolo, pe această cale –, şi a făcut difuzare în zonele de deal şi de munte cu material seminal de la tauri de carne. Au

20

folosit crescătorii în gospodăriile proprii şi pe urmă a început să prindă programul”, își amintește Neață, zâmbind.Recomandări de succesMetoda recomandată de prof. dr. ing. Gheorghe Dan Neață și folosită în ferme a prevăzut ca pe ultima lactație să fie însămânțat animalul cu material din rase de carne. Viţelul suge până când face 250-280 kg şi pleacă cu tot cu mamă către abatorizare. „Perioada de finisare a viţelului, care este între un an şi 1,5 ani, este și perioada de finisare a mamei lui. Pentru că, oricum, când alăptează, animalul dă totul din el şi slăbeşte. Ei, cu finisarea ai prins doi iepuri: şi mama, şi viţelul. Așadar, asta e o formulă pe care am recomandat-o și crescătorilor de vaci cu lapte din fermele industriale: ultima lactaţie – folosiţi material de carne. A prins la mulți”.O altă recomandare a specialistului a fost ca prima însămânţare a vițelelor, cu excepţia celor care provin din mame performante, să fie cu Angus. Apoi, după primele o sută de zile de lactaţie, când producţia este maximă, se stabileşte exact care sunt cele cu care se merge pe lapte în continuare, iar din restul se realizează un lot de carne. Această formulă nu a prins chiar în toate fermele mari.Mai mult, viţeaua de reproducţie are un sistem de creştere care impune anumite procedee și procese, dar mai ales o perioadă prelungită de alăptare, indiferent de „ce se poartă” în domeniu. „Indiferent de ce ştiinţe de exploatare vin de peste Ocean, de prin Statele Unite ale Americii, crescătorii noștri ar trebui să se ducă să vadă fermele de extensie din Franța: vițeaua pentru reproducție suge patru luni la mamă. Aţi văzut reclama în care se recomandă femeilor să alăpteze copiii 6 luni la sân, cel puţin? Cam aşa-i şi acolo. Numai că noi am zis: am găsit laptele-surogat, le dăm raţie. Creşte, într-adevăr, se umflă, dar partea de dezvoltare a aparatelor și a organelor interne şi, mai ales, a aparatului genital are de suferit. Sunt ferme care au înţeles acest subiect şi cresc tineretul aşa cum trebuie. Dar sunt unele care nu au înțeles”, arată Gheorghe Dan Neață, subliniind că, la Angus, vițelul suge șapte luni și ajunge la 300 kg în cele mai reuşite cazuri și la 280 kg, în cele mai proaste cazuri. Iar carnea e de calitate superioară, incomparabilă cu alte tipuri de carne.Mai este de lucru la Bălțata RomâneascăLegat de rasa Bălțată Românească, într-adevăr este o rasă mixtă care are o pornire spre producția de carne, însă nu are randamentul dorit. „Pe lângă calitate, nu are cantitatea de carne cu valoare biologică ridicată în carcasă. Deci ar trebui să fie dezvoltat foarte bine trenul posterior, „pistolul” aşa cum se zice la porţiunea aceea, chiulota şi o porţiune din şira spinării, în care sunt cei mai valoroşi muşchi doriți în reţetele culinare ce se folosesc în ţările care au gastronomia calată pe vaca de carne”, a explicat specialistul.

21

Îmbucurător este, totuși, că în ultimul timp și în România a început să se extindă consumul de carne provenită de la vită specializată crescută aici, în țară. În multe restaurante din orașe ale României, cum ar fi București, Brașov, Iași, Constanța, Timișoara, Oradea sau Arad, se preferă carne realizată aici, din vite de carne sau din metişii de vite de carne cu vacile autohtone, care au o calitate aproape insesizabilă faţă de rasa pură. „Poate în unele cazuri chiar mai bună, dacă finisarea a fost făcută cum trebuie. Aceasta este marea mea satisfacţie, că am reuşit. Mai mult chiar, am reușit să creez pe lângă mine o pleiadă de specialişti care mi-au luat ideile şi îi văd că merg aşa cum trebuie, merg înainte. Probabil că vor continua şi vor avea de câştigat. În niciun caz, nu vor avea de pierdut”, crede Gheorghe Dan Neață, fericit că a lăsat în urma sa oameni care ştiu să ducă mai departe ceea ce a avut în plan, indiferent că s-a aflat la Agenția Națională de Zootehnie, la Ministerul Agriculturii, în Direcţia Politici în zootehnie, sau în mediul privat. Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-30 aprilie 2019

Un deceniu cu legume bio și peste 30 de produse cu preț prestabilit, la coș Mihai Nistor , 22 Ianuarie 2020

De zece ani, Ioan Jivu face legume bio în satul Belinț, unul dintre bazinele legumicole importante ale județului Timiș. S-a împlinit un deceniu de când legumicultorul alimentează peste o sută de familii din Timișoara cu un coș cu legume, o afacere după un model franțuzesc, pe care a adaptat-o la realitățile pieței românești.

„Îmi stabilesc culturile în așa fel încât să produc cu 50% mai mult decât necesarul, pentru că în agricultura bio riscurile sunt mari. Prefer să pun mai mult în coș decât să nu am ce pune.”

Ioan Jivu produce legume pe cinci hectare și provocările sunt multe în legumicultura bio, iar pierderile n-au fost puține în cei zece ani de activitate. Nici anul acesta n-a făcut excepție. „Am avut parte de un început de an foarte, foarte greu, din cauza condițiilor meteo. În primăvară, am avut foarte multe ploi pe o perioadă lungă și ne-a dat peste cap calendarul lucrărilor în câmp. Am plantat cu întârziere, răsadurile și-au pierdut din calitate și, în consecință, producția a avut de suferit. După cum se știe, în legumicultura bio nu folosim produse chimice, toate lucrările sunt efectuate de noi manual, așa că, și din acest punct de vedere, începutul ploios de an a fost un

22

dezavantaj pentru noi. Apoi a venit vara, foarte secetoasă. Am ratat, din păcate, anul acesta, integral cultura de lubeniță. Pentru că nu am reușit să scot în teren răsadurile la vreme. După ce am plantat, cu chiu, cu vai, răsadul, a stat două săptămâni în apă și a pierit. Dar am compensat coșul cu alte legume”, ne povestește Ioan Jivu.

Zilierii, greu de găsitPoate cea mai grea problemă cu care se confruntă legumicultorul din satul timișean Belinț, dincolo de provocările climatice și de cele de tehnologie, este lipsa forței de muncă. Pe lângă faptul că este o activitate sezonieră, legumicultura bio cere foarte multă muncă manuală, fără să poată oferi muncitorilor certitudinea unui loc de muncă. „Este o problemă gravă, nu numai a mea, ci și a altor agricultori. Eu am avut noroc că unul dintre nepoți s-a hotărât să vină și să lucreze cu mine, dar și-așa avem nevoie de zilieri pe care-i găsim din ce în ce mai greu. Nu e neapărat o problemă de plată a zilei de lucru, pentru că, pe lângă bani, un muncitor zilier are asigurate trei mese pe zi, suc, cafea, apă, alte băuturi, plus că la finalul zilei de lucru pleacă acasă și cu produse. Foarte greu găsim muncitori zilieri. Anul acesta, am avut două hectare și jumătate de cartofi și, la un moment dat, aproape am intrat în disperare că se strică vremea și nu pot scoate cartofii. Am găsit oameni la 30-40 de kilometri distanță. M-am dus dimineața după ei și seara i-am dus acasă, numai să reușesc să-mi fac treaba. E foarte greu. Și dacă aș vrea să am angajați permanent, nu am cum să o fac, pentru că e o muncă sezonieră, nu pot să-l plătesc 12 luni și el să lucreze doar șapte, maximum opt luni. Poate că dacă taxele și impozitele pe care le plătim către stat ar fi mai mici cu angajatul ar fi o variantă, dar altfel nu. E totuși o afacere de familie”, arată Ioan Jivu.

Coșul bio ajunge la peste o sută de abonațiOricâte probleme au apărut de-a lungul timpului, seriozitatea și respectul față de client l-au menținut pe Ioan Jivu deasupra liniei profitului. Acum, în noiembrie, a reînnoit contractele pentru anul viitor și a stabilit prețurile pe fiecare produs. Și în anul 2020 va avea peste o sută de abonați, iar unora dintre ei le livrează coșul cu legume bio de acum zece ani, adică de la începuturile afacerii de familie. „Nu am crescut prețurile aproape deloc. Doar la roșii am pus un leu în plus, dar e același preț tot anul, indiferent de prețul de pe piață. Au fost luni bune în care produsele mele au fost sub prețul de piață. În medie, într-un an, prețurile mele au fost mai mici față de cele de pe piață cu 10%. Am familii care de zece ani se aprovizionează cu legume de la mine, își pun și murături și conservele pentru iarnă și sunt foarte mulțumite. Sunt oameni bolnavi care  vor să mănânce legume sănătoase. Sunt puține familii care renunță. Undeva în jur de 15 – 20 de familii pe an se schimbă, adică sunt familii noi în program. Am cereri pe

23

care nu le pot onora, pentru că am dimensionat programul la aproximativ o sută de familii. Îmi stabilesc culturile în așa fel încât să produc cu 50% mai mult decât necesarul, pentru că în agricultura bio riscurile sunt mari. Legumicultura nu e matematică și nu știi cât produci, așa că prefer să pun mai mult în coș decât să nu am ce pune. Am avut și 200 de familii în program, dar este un volum imens de muncă și, având în vedere problemele cu forța de muncă, m-am limitat la maximum 120 de familii. Prefer să am 120 de familii mulțumite decât să forțez un număr mai mare și să compromit afacerea, pentru că reclama pozitivă este foarte importantă, un client mulțumit, automat, aduce alți clienți în viitor și afacerea are continuitate”, ne-a mărturisit legumicultorul din județul Timiș.

La zece ani de la start, Ioan Jivu consideră că a făcut o alegere potrivită, iar afacerea a crescut, odată cu apetitul  românilor pentru mâncarea sănătoasă. Suportul logistic asigurat de Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare (CRIES) a fost extrem de important, dar resursa financiară a fost integral a familiei. Micul fermier a fost plecat în Franța și în Japonia, unde a studiat mecanismul acestui gen de parteneriat cu mare atenție. Dacă în Franța coșul este alimentat cu „ce se face”, în România Ioan Jivu pune cam 36 de legume și fructe în mod asumat și cu un preț prestabilit. Acest mic detaliu a făcut afacerea funcțională în România. Iar mulțumirea este nu doar materială, ci și sufletească. Avalanșa de felicitări și mulțumiri de la final de an confirmă acest lucru și îi dau lui Ioan Jivu energia și motivația  necesare pentru anul următor. Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-30 noiembrie 2019

  

Suntem cel mai mare exportator de porumb, boabe de soia și semințe de floarea-soarelui din Uniunea Europeană și al doilea furnizor de grâu și de orz în spațiul extracomunitar Financial Intelligence 22 ianuarie 2020,

 Este de-a dreptul îngrijorător, este o catastrofă modul în care a înțeles România să facă politici publice în sectorul agroalimentar în ultimii trei ani, a spus, recent, la DIGI 24, Emil Dumitru,  Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), reiterând importanța creșterii industriei de prelucrare a alimentelor în România.

Deficitul de balanță comercială este estimat la aproximativ două miliarde de euro, în comerțul cu alimente și animale vii, România fiind, astfel, net deficitară pe produsele finite din domeniul agroalimentar, potrivit fermierinromania.ro. În acest fel, fondurile publice de care beneficiază fermierii români, pentru creșterea culturilor agricole, susțin

24

industria de procesare sau de creștere a animalelor din statele către care sunt exportate materiile prime.

„Exportăm materie primă, produse fără valoare adăugată, și importăm mâncare. Practic, noi exportăm subvenție”, a afirmat Emil Dumitru. 

România este cel mai mare exportator de porumb, boabe de soia și semințe de floarea-soarelui din Uniunea Europeană și al doilea furnizor de grâu și de orz în spațiul extracomunitar.

Până în data de 19 ianuarie a.c., România a exportat în țări terțe, de la începutul anului comercial 2019/2020 (1 iulie 2019), peste 3 milioane de tone de grâu, dintr-o producție de aproximativ 10 milioane de tone, potrivit datelor monitorizate de Comisia Europeană. Această cantitate a plasat țara noastră pe locul al doilea în UE, după Franța, care a livrat în spațiul extracomunitar 5,3 milioane tone, dintr-o producție record de aproape 40 de milioane de tone, conform fermierinromania.ro.

Suntem a doua țară exportatoare de orz, cu livrări de peste 700.000 tone, dintr-o producție estimată la 1,96 milioane tone. Primul furnizor din UE, Franța, a exportat 1,7 milioane tone, dintr-o producție de 13,7 milioane tone.

România a exportat 1,7 milioane tone de porumb în țări din afara Uniunii Europene, dintr-o producție estimată la 16,8 milioane tone, un volum ce o plasează pe locul întâi în UE, la mare distanță de al doilea furnizor, Bulgaria, care a livrat 476.000 tone în țări terțe. Spre comparație, Franța, al treilea exportator din UE, a furnizat aproximativ 52.000 de tone de porumb în perioada raportată (1 iulie 2019 – 19 ianuarie 2020) dintr-o producție de 12,8 milioane tone.

Un procentaj de aproape 87% din exportul de boabe de soia al Uniunii Europene în țări terțe provine din România, care a livrat 127.000 tone, dintr-un total al vânzărilor UE de 145.000 tone.

Vânzările României de semințe de floarea-soarelui acoperă aproape 56% din exporturile totale ale UE, cu 131.300 tone livrate, din total vânzări ale țărilor membre de 236.000 tone.

25

INDUSTRIE ALIMENTARA

INS: Față de 2018, importul de lapte brut a scăzut cu 15 %Meatmilk miercuri, 22 ianuarie, 2020

Conform INS, in luna noiembrie 2019, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 6,8% faţă de luna octombrie 2019 și cu 1,2% faţă de luna noiembrie 2018.

 Cantitatea de lapte colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut în perioada 1.I–30.XI.2019 faţă de perioada 1.I–30.XI.2018 cu 1,2%. Noiembrie 2019 comparativ cu octombrie 2019 În luna noiembrie 2019 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 5906 tone (-6,8%). Scăderi ale producției s-au înregistrat la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3935 tone (-18,8%), smântână de consum cu 456 tone (-7,7%), lapte de consum cu 1884 tone (-6,1%), unt cu 57 tone (-5,7%), brânzeturi cu 306 tone (-4,0%). Cantitatea de lapte brut importat de către unităţile procesatoare a scăzut în luna noiembrie 2019 faţă de luna precedentă cu 786 tone (-6,6%). Noiembrie 2019 comparativ cu noiembrie 2018 Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna noiembrie 2019, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 1019 tone (-1,2%). Producţia a scăzut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 2503 tone (-12,8%), unt cu 108 tone (-10,3%), smântână de consum cu 267 tone (-4,7%).

26

 Creșteri ale producției s-au înregistrat la următoarele produse lactate: lapte de consum cu 2811 tone (+10,8%) și brânzeturi cu 444 tone (+6,5%). Cantitatea de lapte brut importat de către unităţile procesatoare a crescut în luna noiembrie 2019 cu 1045 tone (+10,3%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent. Perioada 1.I – 30.XI.2019 comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2018 În perioada 1.I – 30.XI.2019 comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2018, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 12509 tone (+1,2%). Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la: lapte de consum cu 20631 tone (+7,4%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 9271 tone (+4,6%), brânzeturi cu 2131 tone (+2,4%), smântână de consum cu 897 tone (+1,5%). Producția de unt a scăzut cu 219 tone (-2,2%). Cantitatea de lapte brut importat de către unităţile procesatoare a scăzut cu 17380 tone (-15,2%) în perioada 1.I – 30.XI.2019 faţă de perioada 1.I – 30.XI.2018

Şeful Heineken a fost numit preşedinte al Asociaţiei Berarii României Cristina Bellu 22.01.2020,

Dan Robinson, managing director al Heineken România

Dan Robinson, managing director al Heineken România a fost desemnat preşedinte al  Asociaţiei Berarii României. El a preluat această poziţie de la Lucian Ghinea, şeful producătorului de bere Bergenbier, companie parte a grupului Molson Coors, care a reprezentat asociaţia în aceeaşi calitate în perioada 2018-2019.

”Pe lângă contribuţia semnificativă pe care sectorul berii îl are asupra economiei, ne bucurăm să fim prezenţi în viaţa consumatorilor români. Aştept cu nerăbdare să colaborăm cu toţi partenerii noştri pentru a consolida impactul pozitiv al berii în România”, spune Dan Robinson.

27

Dan Robinson este Managing Director Heineken România din octombrie 2018. El s-a alăturat Grupului Heineken în 2005 şi de atunci a ocupat mai multe funcţii manageriale pe pieţele din Marea Britanie şi Olanda. Anterior numirii din România, a deţinut poziţia de Managing Director Europe Export and Global Duty Free la Heineken Amsterdam.

Grafic: Evoluţia producţiei, importurilor şi exporturilor de bere (2010-2018) Îmbuteliatorul apei minerale Tuşnad a ajuns la afaceri de 64 mil. lei în 2019, plus 12%. Apemin Tuşnad îmbuteliază apă minerală naturală Tuşnad (carbogazificată şi slab carbogazificată), Artesia (apă minerală plată) şi Izvorul Ascuns (apă de masă carbogazificată şi plată) Mădălina Panaete 21.01.2020,

Apemin Tuşnad, unul dintre cei mai mari zece îmbuteliatori de apă minerală naturală, a terminat anul 2019 cu o creştere de aproximativ 12% faţă de anul precedent, până la 64,3 mil. lei (peste 13 mil. euro), arată datele furnizate de companie.„În 2019, a crescut şi volumul de vânzări, dar am avut şi o majorare de pre-ţuri în primăvară. Pentru 2020 estimăm o creştere similară“, a spus Gyarfas Kurko, administrator şi acţionar al Apemin Tuşnad.

Compania a luat naştere în 1999 prin divizarea societăţii Perla Harghitei, care este la rândul ei unul dintre cei mai mari producători de apă minerală. În 1996, Perla Harghitei se privatizează prin MEBO (trecând din proprietatea statului în cea a salariaţilor), operaţiune la care participă familia Kurko, tată şi fiu. Gyarfas Kurko îl convinge trei ani mai târziu pe tatăl său Arpad să-i dea unul dintre centrele de producţie ale Perla Harghitei şi înfiinţează Apemin Tuşnad, după cum povestea antreprenorul anterior pentru ZF.

28

 COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Europa Centrală şi de Est la „preţ redus“. Magazinele de discount şi supermarketurile vor fi motoarele de creştere ale comerţului alimentar din regiune până în 2024 Cristina Rosca 21.01.2020, 18:45 199

Pentru formatul de discount 2019 a fost unul dintre cei mai buni ani, cu peste 50 de unităţi noi operate de Lidl, Penny Market şi Supeco (divizie a Carrefour).

În România lanţurile de discount au deschis circa 50 de unităţi anul trecut. Cele mai active în expansiune sunt lanţurile de supermarketuri şi de magazine de proximitate, cu circa 350 de deschideri în 2019. Prin comparaţie, au fost inaugurate mai puţin de 10 hipermarketuri şi un singur magazin cash & carry.

Retailerii cu profil de discount şi lanţurile de supermarketuri vor fi marii câştigători ai pieţei de retail în următorii cinci ani, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piaţă IGD.

„Canalele de discount şi supermarket vor fi responsabile pentru cea mai mare parte a vânzărilor adiţionale care se vor înregistra în Europa Centrală şi de Est în perioada 2019-2024. Mai exact, ele vor capitaliza aproape 50% din creşterea de vânzări din comerţul alimentar“, spun analiştii companiei.

Ei mai spun că principalul motor va fi canalul de discount, cu reţelele Pyaterochka ale X5 din Rusia, cu Lidl în regiune (inclusiv România) şi Biedronka în Polonia care vor continua să se extindă.

Afacerile Vegis.ro, creștere de 20%. Cele mai multe comenzi vin din București. Planuri de extindere COMPANII Andra Oprescu scris astăzi, Vegis.ro, printre cele mai mari magazine online de produse naturiste din România, a avut, în 2019, afaceri de 3,2 milioane de euro, în creștere 20% față de anul precedent.  

Dinamica pozitivă a fost determinată de creșterea portofoliului de produse, dar și de interesul în creștere pentru cosmeticele naturale, alimentele bio, neprocesate și suplimentele alimentare.

29

Bucureștiul continuă să conducă în topul comenzilor de produse bio și naturiste (30% din totalul comenzilor din 2019), ca și în anul precedent. Aici media comenzii este de 160 lei, față de media națională de 150 de lei.

Topul orașelor cu cele mai multe comenzi pe Vegis.ro este completat de Timișoara, Constanța, Iași și Cluj-Napoca. Constanța a intrat direct pe a treia poziție a clasamentului și înlocuiește Brașovul, care s-a plasat pe locul 6. Pentru acest an, Vegis.ro își propune consolidarea business-ului și urmărește extinderea prin parteneri la nivel regional.  

Pentru anul în curs, piața de health&wellness continuă trendul ascendent, la nivel global estimându-se că a depășit 4 trilioane de euro, potrivit datelor consultate de Vegis. Segmentul îngrijire a pielii este estimat la 175 miliarde de euro, o creștere cu 30% față de 2018, depășind astfel produsele de machiaj, care au dominat piața până acum.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează produsele de îngrijire a pielii pe bază de ingrediente naturale, din surse sustenabile. Trendurile sunt confirmate și la nivel național, Vegis.ro înregistrând în 2019 o creștere semnificativă (+30%) pe zona cosmeticelor naturale. Magazinul online de produse naturiste, bio și organice Vegis.ro a fost înființat în 2012 și are sediul în Brașov. 

DIVERSE

Situatie incredibila la ANSVSA! Noul vicepresedinte a dat in judecata institutia pe care o conduce In ian. 22, 2020

Ioan Alexandru Zarug, cel mai nou vicepreședinte al ANSVSA, se află într-o relație cel puțin inedită cu instituția pe care o conduce. În 2018, în calitate de membru al Sindicatului Veterinarilor din Județul Botoșani, a dat în judecată DSVSA Botoșani pentru a primi o majorare de 12,5% a salariului de bază începînd cu 1 ianuarie 2018 și pentru primirea unor sporuri de muncă, relatează Economica.net.

Astfel, Zarug se află, din 2018, în litigiu cu instituția pe care o conduce începând cu data din 15 ianuarie, indică informațiile publicate pe site-ul instanțelor de judecată și Termene.ro.

30

În urmă cu doi ani, ca membru al Sindicatului Veterinarilor din județul Botoșani, Zarug a dat în judecată DSVSA Botoșani, structura teritorială din subordinea ANSVSA, pe legea privind funcționarii publici (Legea 188/1999) pentru a putea beneficia de o majorare cu 12,5% a salariului de bază, începând cu 1 ianuarie 2018, de un spor pentru condiții de muncă periculoase începând cu 1 februarie 2018  și pentru obligarea instituției publice la plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv acordate începând cu data de 01.01.2018, respectiv 01.02.2018.

Potrivit declarației de avere a vicepreședintelui ANSVSA din 29 mai 2019, în calitate de șef serviciu al DSVSA Botoșani, Zarug avea un venit anual în valoare de 101.347 lei (în medie 8.400 de lei lună). Conform declarației de avere din 2018, veniturile salariale erau de 72.720 de lei (6.000 de lei pe lună).

Zarug este de profesie medic veterinar și lucrează în cadrul DSVSA Botoșani încă din 2007 de când și-a finalizat studiile universitare. A fost, pe rând, medic veterinar oficial și șef serviciu în cadrul mai multor servicii.

UNIUNEA EUROPEANA

Verzii europeni cer reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor sintetice până în 2025 Liviu GORDEA 22 ianuarie 2020 Planul ecologic european, aşa numitul 'European Green Deal', acea foaie de parcurs cu privire la lupta împotriva schimbărilor climatice, ar putea avea o influenţă majoră asupra viitorului agriculturii din UE.

Prinre propunerile care urmează a fi analizate în plenul Parlamentului European se numără şi cea a Partidului Verde, care se pare că nu vrea să facă nici un fel de compromis când vine vorba de provocările de mediu. Concret, verzii au solicitat Comisiei să adopte în legislaţia europeană un angajament ferm de reducere a utilizării pesticidelor sintetice cu 50% până în 2025, cu contribuţii naţionale obligatorii, în vederea eliminării totale a acestora în următorii 15 ani!

De asemenea, al patrulea grup transnaţional ca reprezentare în Parlamentul European propune încetarea activităţii tuturor companiilor europene care exportă pesticide interzise pe teritoriul UE şi solicită limitarea strictă a autorizaţiilor pentru acest tip de produse, care să fie acordate doar "în situaţiile de urgenţă reale".

Comisia Europeană a prezentat Pactul ecologic european, cel mai ambiţios pachet de măsuri care ar trebui să le permită cetăţenilor şi întreprinderilor

31

din Europa să beneficieze de tranziţia către o economie verde şi durabilă. Măsurile sunt însoţite de o foaie de parcurs iniţială a principalelor politici şi variază de la reducerea ambiţioasă a emisiilor şi investiţiile în cercetarea şi inovarea de vârf până la conservarea mediului natural al Europei.

UE vrea sa elimine concurenta neloiala din agricultura. Ce masuri vor fi luate Ianuarie 22, 2020

Comisia Europeana a publicat recent raportul pentru aplicarea normelor in materie de concurenta in sectorul agricol. Acest document ii poate ajuta pe fermierii europeni sa obtina conditii si preturi mai bune atunci cand isi vand produsele agroalimentare, relateaza Agerpres.

Normele UE detaliate in document interzic acordurile privind stabilirea preturilor dar si acordurilor pentru impartirea pietelor, spre crearea unui monopol.

„Acest raport evidentiaza modul in care legislatia din domeniul agricol si dreptul concurentei merg mana in mana in vederea obtinerii unor rezultate mai echitabile si mai eficiente, atat pentru producatori, cat si pentru consumatori. Sa nu uitam ca fermierii au un statut special in ceea ce priveste dreptul concurentei. Organizatiile de producatori recunoscute ii pot ajuta sa isi consolideze pozitia in cadrul lantului de aprovizionare cu produse alimentare”, a declarat comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, Phil Hogan.

UE, 178 de investigatii ale unor cazuri suspecte de concurenta neloiala

Autoritatile europene de concurenta au efectuat 178 de investigatii in sectorul agricol iar mai mult de o treime dintre aceste investigatii i-au vizat pe prelucratorii de produse agricole, fermierii constituind cel mai numeros grup de reclamanti.

In aproape jumatate din cazurile investigate a fost vorba de acorduri privind preturile. Mai exact, anumiti prelucratori concurenti incheiau acorduri prin care stabileau un pret fix de cumparare a produselor de la fermieri dar si unii retailerii care stabileau un pret de vanzare fix pentru anumite produse.

In ceea ce priveste protectia pietei interne, una din principalele constatari ale raportului este ca unele state membre au incercat uneori sa restrictioneze

32

importurile de anumite produse agricole din alte state membre. Mai multe autoritati europene de concurenta au investigat o serie de acorduri colective, in baza carora, de exemplu, fermierii dintr-un anumit stat membru au incercat sa-i impiedice pe fermierii din alte state membre sa isi vanda produsele, si au pus capat respectivelor acorduri.

..........................................................

GERMANIA

Germania: sectorul suin, în declin Liviu GORDEA 22 ianuarie 2020 - Conform ultimului recensământ al sectorului suin din Germania, efectivul total de porci din această ţară a scăzut cu 2 procente pe parcursului unui an, iar numărul exploataţiilor specializate pe creşterea porcinelor s-a diminuat cu 5,5%.

Din datele procesate de Oficiul Federal de Statistică (Destatis) reiese că la data de 3 noiembrie 2019 în Germania existau 25,9 milioane de capete, ceea ce indică o scădere de 2% sau cu 519.200 de porci mai puţin în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Porcii crescuţi pentru îngrăşare au reprezentat 44,9% din totalul efectivelor de suine înregistrate, respectiv 11,7 milioane de animale. Faţă de noiembrie 2018, numărul porcilor de îngrăşat s-a redus cu 218.500 de capete (-1,8%).

De asemenea, Numărul de purcei la 3 noiembrie 2019 era de 7,7 milioane.

Pe de altă parte, potrivit Destatis, în Germania existau la acea dată un total de 21.100 de ferme specializate în creşterea porcilor, ceea ce este echivalent cu o scădere cu 5,5 procente (-1.200) comparativ cu noiembrie 2018.

Dacă luăm în considerare faptul că în noiembrie 2017 numărul exploataţilor porcine era de 23.500, asta înseamnă că în numai doi ani Germania a pierdut 2.300 de ferme (-9.9%).

33

AUSTRALIA

Kaufland îşi anunţă exitul de pe piaţa australiană. ”Vrem să ne concentrăm pe business-ul din Europa în viitorul apropiat” Ştefan Stan 22.01.2020,

Reţeaua de retail Kaufland, care trebuia să se extindă în Australia, după ce a cumpărat deja mai multe terenuri, a anunţat că se va retrage din piaţă, potrivit presei străine.

Lanţul de supermarketuri, care are deja 200 de angajaţi în Australia, anunţase iniţial că va deschide magazine în 9 locaţii.

”Nu este o decizie simplă pentru noi. Mereu ne-am simţit bine-veniţi în Australia. Am vrea să le mulţumim angajaţilor şi să ne cerem scuze pentru problemele pe care decizia noastră le-ar putea cauza”, a spus Frank Schumann, CEO Interimar al Kaufland International.

Kaufland este al patrulea cel mai mare lanţ de retail din lume. Potrivit declaraţiilor, compania a anunţat că îşi va concentra eforturile de business pe piaţa europeană în viitorul apropiat. 

Grupul german Kaufland, liderul pieţei de comerţ alimentar din România, are un buget de investiţii de 300 mil. euro pentru piaţa locală în 2020.

Suma este, din datele ZF, cea mai mare de până acum, cu 50% peste nivelul din 2018 şi triplă faţă de alţi ani. Banii merg către achiziţia de terenuri, tehnologii noi şi expansiune. Mai exact, compania are planificate 10 ma-gazine noi în 2020, dar şi modernizarea unora dintre cele 127 deja existente şi achiziţia de terenuri pentru dezvoltarea ulterioară.

ITALIA

Italia a confiscat 9,5 tone de carne de porc provenită din China Garda financiară din Italia a confiscat şi distrus o cantitate de 9,5 tone de carne de porc provenită din China şi introdusă în mod ilegal în ţară, de teamă că ar putea fi contaminată cu pestă porcină africană, a anunţat miercuri poliţia din Padova, nord-estul Italiei, transmite Reuters. 22 ian, 2020 | Agerpres

34

Carnea de porc importată ilegal era ascunsă într-un lot de legume provenit din China şi a fost depozitată la o facilitate de stocare din apropiere de Padova deţinută de un cetăţean chinez.

Carnea a fost transportată cu camionul din Olanda, după ce a fost adusă cu vaporul din China până în portul Rotterdam. Poliţia italiană a precizat că, deoarece a încălcat regulile de import în UE, carnea de porc a fost distrusă. Descoperirea scoate în evidenţă riscul ca pesta porcină să ajungă în Europa via alimentele importate, în condiţiile în care virusul poate supravieţui în carne timp de mai multe luni.

Mai multe ţări din Europa de Est se luptă să ţină sub control pesta porcină africană, care recent a fost descoperită la un mistreţ sălbatic din apropierea graniţei dintre Polonia şi germani, cel mai mare producător de carne de porc din UE. Statele membre au construit garduri şi au extins măsurile de securitate pentru a împiedica răspândirea virusului pestei porcine peste graniţe.

Industria cărnii de porc din China se confruntă de peste un an cu o epidemie fără precedent de pestă porcină africană, care a decimat efectivele de porci şi s-a răspândit şi în alte ţări din Asia. Această situaţia a dus la creşterea importurilor de carne de porc din Europa, exporturile UE spre China înregistrând anul trecut o creştere de 73%.

CEHIA

Gripa aviara se extinde! Inca doua tari europene lovite de virus In ian. 22, 2020  

Virusul gripei aviare H5N8 a fost descoperit sâmbătă la o fermă avicolă din Republica Cehă, primul caz din ultimii trei ani, a anunţat autoritatea sanitar-veterinară, transmite Reuters, citată de Ziarul Financiar.

Potrivit agenţiei, virusul a omorât 6 dintr-un număr de 12 păsări la care a fost confirmată prezenţa virusului înalt patogen. Autorităţile au luat măsuri de prevenţie imediate, a mai anunţat agenţia sanitar-veterinară.

35

Autoritatea veterinară din Ungaria a descoperit două focare de gripă aviară în ultima săptămână, unul la o fermă de raţe din est, la circa 30 de kilometri de graniţa cu România, şi unul la o mare fermă de curcani din nord-vest.

Autoritatea din Ungaria a anunţat că virusul este similar cu cel întâlnit în 2016 şi că produsele din pasăre sunt sigure pentru consum. Totodată, aceasta impus restricţii de transport pentru a izola extinderea virusului. Virusul H5N8 nu a cauzat infecţii la oameni în Europa, potrivit agenţiei din Ungaria.

Virusul s-a extins şi în Slovacia, care a raportat recent primul focar de gripă aviară din 2016.

MONGOLIA

Gerul a provocat moartea a cel puţin 2.600 de animale domestice, în Mongolia  George Traicu : 22/01/2020

Frigul extrem, numit ''dzud'' în Mongolia, a provocat decesul a peste 2.600 de animale domestice în luna ianuarie doar în provincia vestică Uvs, a anunţat miercuri Agenţia Naţională pentru Situaţii de Urgenţă (NEMA), citată de Xinhua potrivit Agrepres.

Şase dintre cele 21 de provincii sunt în prezent afectate de ''dzud'', iar în aproape întreaga provincie Uvs, situată la circa 1.300 km de capitala Ulan Bator, ninge, conform NEMA.

În Mongolia, ''dzud'' este un termen care descrie iarna geroasă ce urmează unei veri secetoase şi provoacă un număr mare de decese în rândul animalelor domestice, din cauza frigului şi a lipsei de hrană. În 2016, peste 1 milion de animale au murit din cauza ''dzud'' la nivelul întregii ţări, notează Xinhua.

36

SANATATE si GASTRONOMIE

Studiu: Majoritatea aparatelor de cafea sunt pline de bacterii şi mucegai Ana Obretin 22.01.2020,

Majoritatea aparatelor de cafea, indiferent că sunt espressoare sau cafetiere tradiţionale, conţin niveluri ridicate de bacterii şi mucegai, motiv pentru care trebuie să fie acordată o atenţie sporită atunci când sunt curăţate, potrivit the star.com.

Lisa Yakas, de la National Sanitation Foundation din SUA, spune că aceste aparate electrocasnice sunt relativ sigure pentru consumatori, atât timp cât aceştia respectă recomandările producătorilor privind curăţarea lor.

Totuşi, fără o curăţare de rutină, acestea pot favoriza apariţia bacteriilor şi a mucegaiului.

Yakas a spus că rezervorul de apă al aparatelor de cafea poate deveni unul dintre cele mai murdare locuri din bucătărie, dacă nu este curăţat regulat. De asemenea, zona din jurul aparatelor de cafea poate să conţină mulţi germeni, la fel şi mânerul cănii termorezistente. La espressoare, cei mai mulţi germeni pot apărea în partea superioară a aparatului, unde de obicei oamenii pun dozele de cafea. Cănile de cafea folosite la birou, mai ales cele utilizate de mai multe persoane, pot adăposti germeni, inclusiv E. coli şi materii fecale, potrivit unui studiu din 1997. De vină ar fi şi bureţii folosiţi pentru spălarea acestora.

Un studiu realizat în 2011 de fundaţie a descoperit că 50% dintre rezervoarele analizate conţineau mucegai sau bacterii.

Potrivit Administraţiei pentru alimente şi medicamente din SUA, mucegaiul dezvoltat pe alimente poate provoca sensibilizarea persoanelor cu alergii şi chiar apariţia infecţiilor.

Yakas recomandă golirea completă a apei nefolosite din rezervor şi scoaterea capacului, pentru ca acesta să se poată usca, bacteriile şi mucegaiurile fiind iubitoare de umiditate.

37

Chuck Gerba, profesor de microbiologie la Universitatea din Arizona, spune că zonele din companii dedicate pauzelor de cafea pot adăposti mai multe bacterii decât toaletele, în cele mai multe clădiri de birouri.

Gerba şi Yakas spun că aparatele de cafea sunt suficient de fierbinţi pentru a distruge majoritatea germenilor, dar acest lucru nu ar trebui să înlocuiască o curăţare şi detartrare regulată temeinică. De asemenea, oţetul folosit în mod tradiţional la detartrare, este eficient în ceea ce priveşte curăţarea, dar nu este un dezinfectant.

Sfatul oftalmologului: Lista celor 20 de alimente care te ajută să ai o vedere bună Cristina Popescu

 Ai grijă ce mănânci, ca să vezi bine. Se pare că nu este un mit, anumite alimente încadrate în stilul de viaţă echilibrat favorizează buna funcţionare a ochilor.

Am aflat ce alimente sunt favorabilie acuităţii vizuale de la profesor dr. Călin Petru Tătaru, preşedinte al Societăţii Române de Cataractă şi Chirurgie Refractivă.

De principiu, o dietă echilibrată şi un stil de viaţă echilibrat ajută şi la o bună funcţionare a ochilor. De-a lungul timpului, s-au efectuat mai multe studii legate de acest lucru, în special de prevenire a scăderii acuităţii vizuale odată cu înaintarea în vârstă, când apar frecvent modificări retiniene (DMLV – degenerescenţa maculară legată de vârstă).

Studiul AREDS (Age-Related Eye Disease Study) publicat în anul 2001 a arătat beneficiul unor nutrienţi – zinc, cupru, vitamina C, vitamina E şi beta-caroten care pot reduce riscul de scădere al acuităţii vizuale legat de vârstă cu aproximativ 25%. Studiul AREDS2 a adăugat acizi graşi Omega3, luteina, zeaxantina, care au înlocuit vitamina A, beta-caroten, potrivit csid.ro.

Alimentele recomandate pentru menţinerea acuităţii vizuale

Peşte – bogat în acizi graşi- Omega3 – ton, somon, păstrăv Nuci şi seminţe (chia, in) – bogate în vitamina E şi acizi graşi omega3

38

Fructe proaspete, citrice – bogate în vitamina C – portocale, grepfrut, afine, coacăze

Legume cu frunze verzi, zarzavat – bogate în luteină, zeaxantină şi vitamina C

Morcovi – bogate în vitamina A şi betacaroten Cartofi dulci – bogaţi în vitamina E şi betacaroten Carne de vită – bogată în zinc Ouă – sursă foarte bună de luteină şi zeaxantină Alimente bogate în vitamina D, complex B – iaurt, cereale

DOSAR

Greenpeace: Programul Casa Verde Fotovoltaice nu a ajutat nici măcar un cetăţean să devină prosumator Programul Casa Verde Fotovoltaice al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) nu a ajutat încă nici măcar un cetăţean să îşi producă singur energia din surse curate iar viteza cu care AFM derulează acest proiect este foarte redusă, nefiind instalat încă nici măcar un sistem fotovoltaic , afirmă reprezentanţii Greenpeace. 22 ian, 2020 | Agerpres

"Anunţat la mijlocul lui 2018, programul Casa Verde Fotovoltaice al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) nu a ajutat încă nici măcar un cetăţean să devină prosumator, adică să îşi producă singur energia din surse curate.

Mai mult, conform informaţiilor furnizate, la solicitarea Greenpeace România, de AFM şi de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA), peste 13 milioane de euro sunt alocaţi în proiect (şi probabil, parţial cheltuiţi) unor cheltuieli colaterale precum dezvoltarea unei platforme informatice, publicitate sau salariile echipei de proiect", se arată într-un comunicat al Greenpeace remis miercuri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, finanţarea oferită de AFM prin programul Casa Verde Fotovoltaice este una generoasă, respectiv maximum 20.000 de lei pentru un sistem fotovoltaic de minim 3 kW pentru persoanele fizice interesate să îşi

39

producă singure energia electrică. "Peste 25.000 de cetăţeni din întreaga ţară s-au înscris pentru a obţine finanţare. Din păcate, viteza cu care AFM derulează acest proiect este foarte redusă, nefiind instalat încă nici măcar un sistem fotovoltaic", arată Greenpeace.

Mai mult, organizaţia consideră că AFM prevede un buget de cheltuieli "indirecte" generos. Astfel, 13% dintre fondurile atrase de AFM de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei din fonduri europene (peste 13 milioane de euro) sunt folosite, conform informaţiilor de la AFM şi MLPDA, pe cheltuieli precum dezvoltarea aplicaţiei informatice care gestionează înscrierile în program, informare şi publicitate, auditul financiar extern, salariile echipei de management proiect.

Potrivit sursei citate, cu aceste fonduri, AFM ar fi putut să finanţeze alte peste 3000 de instalaţii fotovoltaice. "Prosumatorii aşteaptă de un an şi jumătate ca această finanţare să ajungă la ei. Acest program a fost măcinat de promisiuni, amânări repetate şi chiar de suspiciuni de fraudă şi, din păcate, nu înregistrează niciun progres real. Suntem surprinşi de costurile mari ale proiectului, le considerăm nejustificate ţinând cont de rezultatele slabe. AFM trebuie să explice pentru ce a bugetat aceste fonduri şi care au fost realizările de până acum", a declarat Marian Mândru, coordonator de campanie la Greenpeace România. Fondurile totale ale programului de finanţare cumulează peste 113 milioane de euro, aproape 27.000 de cetăţeni putând deveni prosumatori. "E nevoie ca cei interesaţi să fie prosumatori să primească cât mai repede ajutor financiar. AFM trebuie să lucreze eficient, să comunice transparent cu beneficiarii şi instalatorii de sisteme fotovoltaice.

Este de neînţeles cum o autoritate publică, care gestionează bugete uriaşe, nu a mai comunicat oficial pe acest subiect urmărit de zeci de mii de beneficiari din 6 noiembrie 2019", a mai spus Marian Mândru. În toamna anului trecut, în luna septembrie, AFM a suspendat înscrierile persoanelor fizice în programul "Casa Verde Fotovoltaice", în vederea efectuării unei analize a modului de funcţionare a acestui proces.

Programul a fost reluat în luna noiembrie. Programul Naţional "Casa Verde Fotovoltaice" prevede instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională. Bugetul alocat acestui program este de 656 de milioane de lei, din care 536 de milioane de lei prin Programul Operaţional Regional (POR) şi 120 de milioane de lei, de la AFM. Dosarele de finanţare pentru noul program se depun exclusiv electronic.

40

AFM confirmă: A cheltuit deja 13 milioane de euro din programul Casa Verde Fotovoltaice, inclusiv pe salarii, fără să se fi pus vreun panou Administrația Fondsului de Mediu a răspuns, dar nu nouă, ci organizației de mediu Greenpeace, la întrebarea: Ce ați făcut cu 13 milioane de euro? în contextul în care am observat această diferență între sumele puse la dispoziția instituției pentru subvenționarea instalațiilor fotovoltaice pentru persoane fizice și cele efectiv alocate. 22 ian, 2020 | Mihai Nicuţ | ECONOMICA.net Nu s-a pus încă nicio instalaţie fotovoltaică cu subvenţie AFM, dar AFM are de răspuns la o întrebare: pe ce aţi cheltuit 13 milioane de euro? În esență, deși momentan programul este în blocaj, fiind departe de momentul în care să vedem prima instalație montată prin acest program, AFM spune că a cheltuit acești bani pentru aplicația informatică, publicitate, audit și salarii. Iată răspunsul AFM la solicitarea celor de la Greenpeace, în condițiile în care ONG ul de mediu a adresat întrebări AFM după publicarea textului nostru:

“Conform Ghidul solicitantului -Condiții generate de accesare a fondurilor din POR 2014-2020 Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritate de investiții 3.1 - Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile in infrastructurile publice, inclusiv in clădirile publice, și in sectoral locuințelor, Obiectiv Specific Creșterea eficienței energetice in clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public, indeosebi a celor care inregistreazã consumuri energetice mori pentru apelul de proiecte POR/2019/3/3.1/A/”SISTEME FOTOVOLTAICE”/ 1/7 REGIUNI, cheltuielile eligibile sunt: Cheltuieli cu achizìționarea și instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice in vederea acoperiri necesarului de consum și livrarii surplusului în rețeaua națională; Cheltuielile aferente măsurilor conexe (componenta software) care contribuie la implementarea Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, in vederea acoperirii necesarului de consum și livrarii surplusului în rețeaua naționalà; Cheltuieli cu activitățile obligatorii de informare și publicitate aferente proiectului sunt eligibile în conformitate cu prevederile contractului de finanțare; Cheltuielile de audit financiar extern; Cheltuieli salariale cu echipa de management proiect - pentru personalul angajat al solicitantului. In concluzie, diferența dintre sumele aduse în discutie de dumneavoastră este constituită, pe lângă investiția de bază, respectiv achiziționarea și instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice, din cheltuielile menționate mai sus”.

41

Două noi focare de pestă porcină au fost confirmate de DSVSA Bihor Roxana Ghiorghian : 22/01/2020

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a informat, miercuri, că a fost confirmat un nou focar de pestă la porcii domestici în localitatea Cheţ, numărul acestora ajungând la opt, fiind mărit totodată cu unul şi numărul focarelor la mistreţi, ajunse la 11, potrivit Agerpres.

"DSVSA Bihor informează asupra faptului că în baza buletinelor de analiză emise de Laboratoare naţionale acreditate pentru diagnosticul Pestei Porcine Africane (PPA), în judeţul Bihor, au fost diagnosticat în localitatea Cheţ - Municipiul Marghita un focar de PPA la porcii domestici", se arată în comunicatul semnat de directorul DSVSA, Remus Moţoc. 

Astfel, numărul focarelor active de PPA la porcul domestic din judeţ este în prezent de opt, afectând următoarele localităţi: Săcuieni (două focare) şi Ciocaia (trei focare) aparţinând oraşului Săcuieni, localitatea Leş (un focar) - comuna Nojorid, localitatea Crestur (un focar) - comuna Abrămuţ şi localitatea Cheţ (un focar) - Municipiul Marghita. 

Potrivit informării, specialiştii din cadrul DSVSA Bihor au luat măsuri privind punerea sub supraveghere sanitară veterinară a exploataţiilor afectate, impunerea de restricţii de mişcare, efectuarea dezinfecţiei exploataţiilor, a spaţiilor de cazare ale porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate. 

De asemenea, a fost confirmat şi un nou caz de pestă porcină africană la porcii mistreţi, apărut pe fondul de vânătoare FV 15 Cuzap. Astfel, numărul total al fondurilor de vânătoare afectate de boală este de 11. 

"Toate animalele afectate sau suspecte, precum şi cele care au venit în contact cu acestea, trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie", a mai transmis Moţoc.

Din anchetele epidemiologice efectuate în judeţul Bihor a reieşit că, în continuare, principala sursă de transmitere a PPA este porcul mistreţ, rezervorul natural, de la care se contaminează porcul domestic, prin vectorul uman sau animal care circulă libere şi pot introduce boala în exploataţii. 

În şedinţa Comitetului Local de Combatere a Bolilor, convocată marţi de prefectul Dumitru Ţiplea, au fost dispuse o serie de măsuri printre care

42

prima vizează intensificarea vânătorii mistreţilor de pe fondurile de vânătoare din judeţ, pentru reducerea la cel puţin 50% a actualei populaţii de mistreţi. 

Primul focar de pestă porcină africană a fost declarat în data de 7 iulie 2018 într-o gospodărie din localitatea Crestur. De la acea dată până în prezent, PPA a evoluat în 43 de localităţi din nordul judeţului, fiind declarate 105 focare (gospodării) de PPA la porc domestic, 10 focare la porc mistreţ în 10 fonduri de vânătoare. Până în prezent, s-au combătut şi asanat 97 de focare de PPA la porcii domestici din 38 de localităţi, fără a se putea stinge la mistreţi unde focarul se poate stinge după doi ani de la ultimul caz diagnosticat de PPA. 

Potrivit lui Moţoc, în cele 68 de fonduri de vânătoare se menţine numărul mare de mistreţi care populează teritoriul judeţului. Dacă în anul 2018 se estima un număr de 6.446 de mistreţi, în anul 2019 s-a estimat un număr de 5.251 de mistreţi, ceea ce reprezintă o reducere mică faţă de cerinţele de scădere a numărului de mistreţi cu 50%, aşa cum s-a stabilit la data începerii epidemiei.

Focarele de pesta porcina africana, din nou in crestere. Inca un judet afectat Ianuarie 22, 2020La aceasta data, Pesta Porcina Africana (PPA) evolueaza in 257 de localitati din 26 de judete, cu un numar de 611 de focare (dintre care 8 focare in exploatatii comerciale si 2 focare in exploatatii de tip A). In alte 10 judete au fost diagnosticate doar cazuri la mistreti.

De la prima semnalare a prezentei virusului PPA in Romania, pe data de 31 iulie 2017, si pana in prezent, au fost eliminati 576.847 de porci afectati de boala si au fost diagnosticate 2.670 de cazuri la mistreti.

In total au fost stinse 2.336 de focare dupa cum urmeaza:

–       56 de focare in judetul Satu Mare (dintre care unul intr-o exploatatie comerciala);

43

–       43 de focare in judetul Dambovita (dintre care unul intr-o exploatatie de tip A si unul intr-o exploatatie comerciala);

–        88 de focare in judetul Buzau (dintre care unul intr-o exploatatie de tip A);

–        3 focare in judetul Maramures;

–        203 de focare in judetul Braila (dintre care 15 in exploatatii comerciale);

–        190 de focare in judetul Dolj;

–        15 focare in judetul Vrancea;

–        97 de focare in judetul Bihor;

–        150 de focare in judetul Ialomita;

–        26 de focare in judetul Ilfov (dintre care 2 in exploatatii comerciale);

–     168 focare in judetul Giurgiu (dintre care 3 in exploatatii de tip A si 4 exploatatii comerciale);

–        28 de focare in judetul Arges (dintre care 2 in exploatatii de tip A);

–        71 de focare in judetul Olt;

–        54 de focare in judetul Galati;

–        203 de focare in judetul Teleorman;

–        97 de focare in judetul Constanta;

–        122 de focare in judetul Calarasi (dintre care 5 focare in exploatatii comerciale);

–        3 focare in judetul Timis;

–        10 focare in judetul Salaj;

–       586 de focare in Tulcea (dintre care 5 focare in exploatatii comerciale si un focar intr-o exploatatie de tip A);

–        35 de focare in Arad (dintre care 2 focare in exploatatii de tip A);

44

–        3 focare in judetul Covasna;

–        4 focare in judetul Bacau;

–        18 focare in judetul Botosani;

–        2 focare in judetul Valcea;

–        43 de focare in judetul Prahova;

–        un focar in judetul Hunedoara;

–        2 focare in judetul Mehedinti;

–        2 focare in judetul Iasi;

–        9 focare in judetul Vaslui (dintre care un focar intr-o exploatatie comerciala);

–        un focar in judetul Sibiu;

–        un focar in judetul Brasov;

–        un focar in judetul Alba;

–        un focar in judetul Neamt.

Detaliat, situatia focarelor active de PPA si cazurilor la mistreti se prezinta astfel:

–        Judetul Satu-Mare – 174 de cazuri la mistreti;

–        Judetul Bihor – 8 focare in gospodariile populatiei si 227 de cazuri la mistreti;

–        Judetul Salaj – 3 focare in gospodariile populatiei si 95 de cazuri la mistreti;

–        Judetul Tulcea – 5 focare in gospodariile populatiei si 178 de cazuri la mistreti;

–       Judetul Braila – 7 focare (dintre care 2 in exploatatii comerciale) si 24 de cazuri la mistreti;

–        Judetul Constanta – 41 de cazuri la mistreti;

45

–        Judetul Ialomita – 17 focare in gospodariile populatiei si 167 de cazuri la mistreti;

–        Judetul Galati – 8 focare in gospodariile populatiei si 43 de cazuri la mistreti;

–        Judetul Ilfov – 6 focare si 171 de cazuri la mistreti;

–        Judetul Calarasi – 122 cazuri la mistreti;

–        Judetul Buzau – 6 focare in gospodariile populatiei si 38 de cazuri la mistreti;

–     Judetul Giurgiu – 106 de focare (un focar intr-o exploatatie comerciala) si 306 de cazuri la mistreti;

–     Judetul Teleorman – 196 de focare in gospodariile populatiei si 539 de cazuri la mistreti;

–     Judetul Arges – 2 focare in exploatatii comerciale si 36 de cazuri la mistreti;

–      Judetul Olt – 66 de focare (dintre care un focar intr-o exploatatie comerciala) si 6 cazuri la misteti;

–       Judetul Dambovita – 22 de focare (dintre care 2 focare in exploatatii comerciale si un focar intr-o exploatatie de tip A) si 75 de cazuri la mistreti;

–       Judetul Bistrita-Nasaud – 4 cazuri la mistreti;

–       Judetul Botosani – un focar in gospodaria populatiei si 100 de cazuri la mistreti;

–       Judetul Dolj – 72 de focare in gospodariile populatiei si 35 de cazuri la mistreti;

–       Judetul Maramures – 5 focare in gospodariile populatiei si 31 de cazuri la mistreti;

–       Judetul Prahova – 4 focare in gospodariile si 43 cazuri la mistreti;

–       Judetul Iasi – 5 focare in gospodariile populatiei si 5 cazuri la mistreti;

–       Judetul Vrancea – 6 focare in gospodaria populatiei si 34 de cazuri la mistreti;

46

–       Judetul Arad – 59 de cazuri la mistreti;

–       Judetul Vaslui – 3 focare (dintre care un focar intr-o exploatatie de tip A) si 8 cazuri la mistreti;

–       Judetul Gorj – 41 de focare in gospodaria populatiei si 27 de cazuri la mistreti;

–       Judetul Valcea – 9 focare in gospodariile populatiei si 36 de cazuri la mistreti;

–       Judetul Neamt – un focar in gospodaria populatiei;

–       Judetul Sibiu – 5 focare in gospodariile populatiei si 11 cazuri la mistreti;

–       Judetul Covasna – un focar in gospodaria populatiei si 7 cazuri la mistreti;

–       Judetul Brasov – 9 cazuri la mistreti;

–       Judetul Alba – 4 cazuri la mistreti;

–       Judetul Mures – 5 cazuri la mistreti;

–       Judetul Bacau – 6 focare in gospodariile populatiei si 8 cazuri la mistreti;

–       Judetul Mehedinti – un caz la mistret;

–       Judetul Harghita – un caz la mistret;

Pana la aceasta data (21.01.2020) au fost despagubiti 14.800 de proprietari, valoarea totala a platilor fiind de 403.373.620 de lei.

Detaliat, situatia platilor despagubirilor se prezinta astfel:

–       Judetul Satu-Mare – au fost platite despagubiri pentru 53 de exploatatii din cele 55 afectate in valoare de 3.582.530 de lei;

–        Judetul Bihor – au fost platite despagubiri pentru 286 de exploatatii din 288 afectate in valoare de 1.371.820 de lei;

–        Judetul Tulcea – au fost platite despagubiri pentru 1.173 de exploatatii dintr-un total de 1.187 de exploatatii in valoare de 46.625.920 de lei;

47

–         Judetul Braila – au fost platite despagubiri pentru 3.991 de exploatatii dintr-un total de 4.001 de exploatatii in valoare de 204.840.350 de lei;

–       Judetul Constanta – au fost platite despagubiri pentru cele 876 de exploatatii afectate in valoare de 4.124.430 de lei;

–       Judetul Ialomita – au fost platite despagubiri pentru 2.493 de exploatatii dintr-un total de 2.604 de exploatatii in valoare de 6.772.000 de lei;

–          Judetul Galati – au fost platite despagubiri pentru 255 de exploatatii dintr-un total de 259 de exploatatii afectate in valoare de 844.000 de lei;

–       Judetul Ilfov – au fost platite despagubiri pentru 46 de exploatatii in valoare de 37.655.430 de lei;

–          Judetul Calarasi – au fost platite despagubiri pentru 444 de exploatatii din cele 457 afectate in valoare de 34.106.690 de lei;

–        Judetul Teleorman – au fost platite despagubiri pentru cele 1.526 de exploatatii afectate in valoare de 5.108.960 de lei;

–       Judetul Vrancea – au fost platite despagubiri pentru 15 exploatatii din cele 19 afectate in valoare de 137.380 de lei;

–       Judetul Giurgiu – au fost platite despagubiri pentru 962 exploatatii din cele 1.038 afectate in valoare de 13.626.560 de lei;

–       Judetul Dolj – au fost platite despagubiri pentru 1.305 exploatatii din cele 1.313 afectate in valoare de 7.540.290 de lei;

–          Judetul Buzau – au fost platite despagubiri pentru cele 58 de exploatatii afectate in valoare de 242.730 de lei;

–         Judetul Arges – au fost platite despagubiri pentru cele 25 de exploatatii afectate in valoare de 21.451.310 de lei;

–          Judetul Olt – au fost platite despagubiri pentru 661 de exploatatii dintr-un total de 662 de exploatatii afectate in valoare de 5.998.920 de lei;

–        Judetul Botosani – au fost platite despagubri pentru toate cele 19 exploatatii afectate in valoare de 82.420 de lei;

–        Judetul Covasna – au fost platite despagubiri pentru cele 43 de exploatatii afectate in valoare de 69.000 de lei;

48

–       Judetul Dambovita – au fost platite despagubiri pentru 56 de exploatatii din cele 66 afectate in valoare de 4.188.500 de lei;

–       Judetul Salaj – au fost platite despagubiri pentru cele 9 exploatatii afectate in valoare de 79.300 de lei;

–       Judetul Prahova – au fost platite despagubiri pentru 100 din cele 107 exploatatii afectate in valoare de 462.040 de lei;

–       Judetul Valcea – au fost platite despagubiri pentru cele 2 exploatatii afectate in valoare de 3.500 de lei;

–         Judetul Gorj – au fost platite despagubiri pentru cele 48 de exploatatii afectate in valoare de 334.100 de lei;

–         Judetul Vaslui – au fost platite despagubiri pentru cele 19 de exploatatii afectate in valoare de 2.182.000 de lei;

–        Judetul Arad – au fost platite despagubiri pentru cele 326 exploatatii afectate in valoare de 1.863.500 de lei;

–           Judetul Sibiu – au fost platite despagubiri pentru 6 din cele 8 exploatatii afectate in valoare de 28.480 de lei;

–        Judetul Bacau – au fost platite despagubiri pentru cele 3 exploatatii afectate in valoare de 51.460 lei;

Prezenta virusului PPA in tara noastra a fost semnalata pentru prima oara pe 31 iulie 2017, in judetul Satu-Mare.

Evolutia bolii este in permanenta monitorizata, prin examene clinice si de laborator, iar zilnic se analizeaza situatia existenta, se aplica masuri si se intreprind actiuni in functie de circumstante.

ANSVSA solicita sprijinul si intelegerea cetatenilor pentru respectarea acestor masuri, avand in vedere gravitatea bolii si consecintele economice grave generate de aparitia ei.

Actiunile autoritatilor sunt conjugate si intreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boala, pentru a le lichida cat mai rapid si pentru a impiedica raspandirea bolii.

Orice suspiciune de boala trebuie anuntata imediat medicului veterinar sau DSVSA judeteana.

49

Pentru a impiedica raspandirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate si neutralizate, iar proprietarii vor fi despagubiti de catre stat, in conditiile prevazute de legislatie.

Facem precizarea ca pesta porcina africana nu afecteaza oamenii, neexistand nici cel mai mic risc de imbolnavire pentru oameni, acest virus avand, insa, impact la nivel economic si social.

* * *

Un codalb, pasăre pe cale de dispariţie, protejată prin lege, a fost găsit împușcat în Teleorman 22.01.2020

Fundaţia „Visul Luanei” atrage atenţia asupra unui nou caz de braconaj: un codalb, pasăre răpitoare din familia vulturului a fost găsită de reprezentanţii fundaţiei cu o fractură la piciorul stâng şi fragmente de alice sub piele la nivelul membrului drept. Pasărea rănită a fost găsită într-un câmp din comuna Fântânele, lângă oraşul Zimnicea din Teleorman.

Pasărea slăbită a fost îngrijită de cei de la fundaţie care spun, pe Facebook, că fractura a fost cauzată, cel mai probabil, de o altă alice care s-a dezintegrat la impactul cu osul. Ei mai spun că fractura este în proces de reosificare şi că animalul a supravieţuit în ultimele zile din resursele corporale pre-existente.

Codalbul este o specie pe cale de dispariţie şi este protejată în România, vătămarea ei fiind interzisă şi încadrată ca infracţiune, spun cei de la „Visul Luanei” care îi îndeamnă pe oameni să contacteze poliţia dacă văd oameni care vânează animale şi bănuiesc că sunt braconieri.

Şi Societatea Ornitologică Română a reacţionat la cazul codalbului. 

50

„Caz incontestabil de braconaj, la Teleorman! Un codalb, cea mai mare acvilă din Europa, a fost împușcat cu alice.

Cu osul praf, pasărea nu se mai putea hrăni. A fost găsită de un paznic de vânătoare, preluată marti de colegii noștri de la SOR și transportată la Fundaţia Visul Luanei pentru a fi tratată!

Citiți toată postarea medicilor veterinari - alicele i-au făcut piciorul praf, mai sunt șanse, dar slabe, de a reabilita acvila.”, se arată într-o postare pe Facebook a SOR.

Nu este primul astfel de caz de braconaj sau iresponsabilitate în ceea ce priveşte animale protejate de lege. Săptămâna trecută, un bărbat a fost reţinut, bănuit fiind că a braconat şi mâncat o pasăre rară după ce, în curtea lui, a fost găsit emiţătorul pe care ornitologii i l-au pus unei gâşte cu gât roşu, specie, protejată de lege. Cazul a fost relatat de Societatea Ornitologică Română.

* * *

„Paznicul Cibinului” din Romania ar putea deveni Arborele European al anului In ian. 22, 2020  19 0

Un brad cu vârsta de peste 500 de ani din Munţii Cindrel, comuna Gura Rîului, este singurul copac propus din România, ajuns în finala concursului Arborele European al anului 2020, alături de alţi 14 copaci de pe continent, anunţă pe site-ul său, EPA (Environmental Partnership Association), o grupare de şase fundaţii europene din domeniul mediului, scrie AGERPRES.

51

Bradul multisecular – paznicul Cibinului din România concurează pentru statul de Arborele European al anului 2020, cu alţi 14 copaci din alte ţări. Printre ei, se numără Plopul singuratic din Federaţia Rusă, Arborele Vrăjitoarei din Irlanda, Copacul libertăţii din Kaposvar (Ungaria), Arborele vrăjitoare din Olanda, Paznicul satului inundat din Republica Cehă, Arborele libertăţii din Belgia, dar şi alţi copaci importanţi din Bulgaria, Croaţia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania şi Marea Britanie.

Cu toate că votarea Arborelui European al anului va începe pe 1 februarie, cei din Gura Rîului nu au aflat că „Uriaşul”, aşa cum îi spun bradului vizitat de turişti, a fost inclus în această competiţie europeană.

Primarul din Gura Rîului, Gheorghe Călin, a declarat, pentru AGERPRES, că urmează să îi mobilizeze pe membrii comunităţii pentru ca bradul celebru din comună să fie votat la concurs.

„De concurs nu ştiu nimic, acum aud pentru prima dată, dar noi avem un copac care are 500 de ani. Bradul este cel mai vechi din Gura Rîului. Majoritatea celor care vin la Gura Rîului îl vizitează. Avem o tăbliţă pe care scrie ‘bradul uriaş’. (…) Şapte oameni cu braţele deschise abia îl cuprind”, a declarat Gheorghe Călin.

52

Întrebat cum de acest arbore nu a fost tăiat până acum, în contextul în care, în România, tăierea pădurilor reprezintă o problemă, primarul a afirmat că la el în comună „totul s-a tăiat controlat”.

Acest brad multisecular are şi o legendă, fiind considerat unul dintre obiectivele turistice ale comunei Gura Rîului.

„Povestea bradului de 500 de ani. Se spune că trăia pe vremuri un ciobănaş care avea 10 oiţe, cu care-şi petrecea ziua cât era de lungă. Le ducea unde era iarba mai fragedă, apa mai limpede şi umbra mai deasă, iar acestea dădeau lapte deosebit de gustos din care ciobănaşul făcea o brânză foarte căutată de domnii cei mari. Din lâna lor, mama lui făcea hainele necesare să nu-i fie frig cât era la munte. Într-o zi, cerul s-a întunecat dintr-o dată cu nori negri şi groşi, începând o furtună cu trăsnete puternice. Ciobănaşul a pus oiţele speriate la adăpost sub un copac, iar el s-a acoperit cu cojocul mai bine şi s-a culcat sub un brad. Fiind foarte obosit, a adormit. Când s-a trezit, furtuna se oprise şi soarele strălucea cu voioşie, dar oiţele nu mai erau. A pornit să le caute peste tot, dar nu le-a aflat nicăieri. Era tare necăjit, ştia că nu putea merge acasă fără oiţe, mama lui s-ar fi supărat foarte tare, erau singura lor avere. După căutări zadarnice, s-a pus sub un brad şi a început să se roage cu lacrimi la Cel de Sus să-l ajute să le găsească. Plângând a adormit, iar când s-a trezit, bradul sub care se rugase a crescut foarte mare şi gros”, spune legenda bradului de 500 de ani.

Potrivit legendei, „ciobănaşul s-a urcat până în vârful bradului, de unde a văzut oiţele departe într-o poiană, fugind bucuros la ele. Întors acasă, a povestit mamei ce a păţit şi cum Dumnezeu a făcut să crească bradul ca să poată vedea oiţele în depărtare. Mama ciobănaşului a povestit duminică la biserică şi celorlalţi săteni întâmplarea şi aceştia au hotărât să nu taie niciodată acel brad. De atunci au trecut mulţi ani şi acum bradul este tot falnic şi impunător, dar puţini mai merg acolo să se-nchine.”

Organizatorii competiţiei Arborele European al anului 2020 caută, de un deceniu, arbori cu cele mai interesante poveşti.

* * *

BASF întâmpină fermierii cu oferta pentru primăvarăMarian MUŞAT  22 ianuarie 2020 -

La sfârşitul lunii octombrie a.c., compania BASF - unul din cei mai mari furnizori de produse pentru protecţia plantelor - a ajuns cu seria

53

întâlnirilor de sală la Galaţi, pentru a-şi prezenta promoţiile şi noutăţile din portofoliul comercial pentru viitorul sezon de producţie. 

La eveniment au fost prezenţi mai bine de o sută de producători agricoli gălăţeni, distribuitori şi parteneri de afaceri ai companiei.

Marea surpriză a fost că a ales să vină la Galaţi staff-ul tehnic din Insula Mare a Brăilei, în frunte cu Lucian Buzdugan, Gabriel Novac, consilier tehnic, şi Ionuţ Mortu, director tehnic adjunct al Agricost. Am mai remarcat prezenţa lui Petre Grigore, fermierul care a făcut şi face performanţă în bazinul legumicol Bădălan, situat în imediata vecinătate a municipiului Galaţi.Expunerea s-a axat mai mult pe seminţele de floarea-soarelui, care vor fi disponibile în primăvara următoare. „Noi am intrat impetuos pe acest segment de piaţă şi începând cu sezonul de producţie 2020 vom comercializa doi hibrizi de floarea-soarelui: unul cu tehnologia Clearfield şi unul cu sistemul de producţie Clearfield Plus”, ne-a declarat Octavian Jitea, director regional al BASF.

Doi hibrizi performanţi de floarea-soareluiAşadar, odată cu intrarea pe segmentul culturii de floarea-soarelui, compania BASF şi-a îmbogăţit portofoliul de seminţe. Astfel, Coloris CL este un hibrid semitimpuriu Clearfield®, cu producţii stabile, chiar şi în condiţii de stres climatic. De asemenea, este performant, viguros, cu creştere rapidă şi uniformitate bună, are toleranţă genetică ridicată la rasele Orobanche A-G şi la Verticilium, şi permite un control excelent al buruienilor, fiind tolerant la erbicidul Pulsar® 40. Plantele au o talie medie, ceea ce le oferă o foarte bună toleranţă la cădere. Densitatea recomandată la însămânţare este de 55.000-60.000 de boabe germinabile la hectar pentru solurile sărace în nutrienţi, cu umiditate mică, respectiv între 60.000 şi 65.000 b.g./ha pentru solurile fertile şi cu o bună umiditate.Loris CLP este primul hibrid de floarea-soarelui Clearfield® Plus din

54

portofoliul de seminţe al companiei BASF, special creat pentru fermierii care aplică o tehnologie intensivă, pentru a obţine producţii mari, cu un conţinut ridicat de ulei.Hibridul are o bună vigoare timpurie, talia mediu-înaltă, toleranţă ridicată la cădere şi beneficiază de toleranţă genetică ridicată la toate rasele de Orobanche A-G şi la bolile păgubitoare, precum Phomopsis. Cultivat pe soluri fertile, densitatea recomandată este de 60.000-65.000 b.g./ha. Pe terenuri cu grade de fertilitate mai scăzute şi cu umiditate redusă, densitatea indicată este cuprinsă între 55.000 şi 60.000 b.g./ha.Fiind un hibrid de tip Clearfield® Plus, Loris CLP dispune de un control puternic şi flexibil al buruienilor, graţie erbicidului dedicat Pulsar® Plus.

Sisteme performante de protecţie fitosanitarăPe lângă oferta de seminţe, echipa BASF prezentă la Galaţi - Octavian Jitea, director regional, Mihaela Roman, reprezentant de vânzări, Silviu Roşca, Crop Manager - cereale şi porumb, Mircea Chetrone, director Marketing, Ştefan Popa, reprezentant tehnic, Marius Stanciu, manager seminţe pentru România şi Bulgaria - a expus şi oferta de produse de protecţia plantelor. Au fost prezentate pe larg sistemele de erbicidat cu Frontier® Forte (dimetenamid-P) - produs cu acţiune sistemică, utilizat în combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi a unor buruieni dicotiledonate anuale - şi cu Wing® P - erbicid preemergent complex, bazat pe două substanţe active din două clase chimice diferite (250 g/l pendimetalin + 212,5 g/l dimetenamid-P), pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi a unor specii de dicotiledonate anuale.

În acelaşi format, a fost supus atenţiei sistemul de producţie Clearfield®, ce constă în utilizarea erbicidului Pulsar® 40 (cu spectru larg de acţiune) la hibrizii de floarea-soarelui toleranţi la acest erbicid, cât şi noua generaţie a sistemului - Clearfield® Plus, capabil să producă culturi de floare cu toleranţă ridicată la factorii de stres, să asigure o combatere mai eficientă a buruienilor şi obţinerea unei producţii superioare.De asemenea, specialiştii companiei BASF au insistat asupra a două fungicide. Primul a fostRetengo® (200 g/l piraclostrobin), lansat anul trecut, cu efecte AgCelence®, care reprezintă o soluţie inovatoare pentru îmbunătăţirea producţiei şi calităţii recoltelor de floarea-soarelui, porumb şi cereale.Cel de-al doilea produs este Pictor®, unul dintre cele mai cunoscute soluţii pentru protecţia culturilor de rapiţă şi de floarea-soarelui, ce conţine două substanţe active: 200 g/l boscalid (grupa carboximidelor) şi 200 g/l dimoxistrobin (grupa strobilurinelor), recomandat de specialiştii BASF pentru cel de-al doilea tratament. Pictor® este o soluţie eficientă în combaterea putregaiului alb la floarea-soarelui.

55

Tehnologia protecţiei porumbuluiPentru combaterea principalilor dăunători, BASF propune insecticidul Fastac® Active. În programul de control al bolilor este poziţionată tehnologia inovatoare AgCelence® ale cărei fungicide Opera® şi Retengo® au efecte fiziologice dovedite ce conduc la o toleranţă mai bună la stres, calitate şi producţii sporite.Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale şi perene în postemergenţă este asigurată de Duo Systems - tehnologie cu erbicidul Stratos® Ultra + hibrizi toleranţi la cicloxidim - şi de o tehnologie intensivă compusă din pachetul Rekord® Max: Callam® + Samson® Extra 6OD + Dash® HC, pentru 5 ha, menit să asigure o combatere completă a buruienilor printr-o singură aplicare.De asemenea, pentru controlul buruienilor monocotiledonate anuale şi dicotiledonate în preemergenţă şi postemergenţă timpurie sunt poziţionate produsele Akris® şi Frontier® Forte.

Mihaela Roman: „La întâlnirea cu fermierii gălăţeni am avut un schimb de opinii dintre cele mai avizate şi am lămurit câteva aspecte tehnice”.

 PACHETUL FLEXITY DUO PENTRU GRÂU„La evenimentul de sală am lansat câteva oferte, atât în privinţa pachetului de seminţe combinat cu produse de protecţia plantelor, cât şi soluţii tehnologice în sistemul de protecţie fitosanitară, oferte pentru cultivatorii gălăţeni. În finalul întâlnirii, am lansat, la grâu, un produs nou - e vorba de pachetul Flexity Duo, dedicat primului tratament la cereale păioase, care combate foarte bine făinarea, cât şi toate speciile de rugini. Pachetul cuprinde fungicidele Flexity şi Retengo. De asemenea, avem câteva oferte în privinţa pachetelor erbicid plus fungicid, în aşa fel încât să venim în sprijinul fermierilor şi cu un cost mai mic pe hectar”, a susţinut Mircea Chetrone, directorul de Marketing al BASF.

CARAVANA BASF CONTINUĂ„Nu a fost primul eveniment organizat de compania noastră la Galaţi. Am avut deja întâlniri cu fermierii la Constanţa, la Arad, la Timişoara şi continuăm simpozioanele zonale în toate regiunile ţării. Deci, începând din ianuarie vom organiza caravana cu cele nouă locaţii obişnuite. Însă, având în vedere că fermierii iau ceva mai devreme decizia în privinţa seminţelor, ce

56

hibrizi şi ce tehnologie să utilizeze, atunci am hotărât să facem câteva simpozioane locale în toată ţara, în aşa fel încât să prezentăm oferta mai devreme decât în mod obişnuit”, a explicat Mircea Chetrone.

* * *

Să creştem împreună - propunerea Brinkman pentru fermieriGheorghe Ghise 22 ianuarie 2020 -

Continuând tradiţia ultimilor ani, Brinkman a organizat la sfârşitul lunii noiembrie a.c. o întâlnire cu partenerii săi - fermieri şi distribuitori din România. Evenimentul s-a dorit şi a reuşit să fie unul de apropiere şi schimb de cunoştinţe între companie şi colaboratori, dar şi de la fermier la fermier.

Participanţii au fost în principal cultivatori de tomate şi de căpşun în sere, dealeri care comercializează produse Brinkman, precum şi consultanţi şi specialişti în domeniul horticol. Prezentările au fost concentrate în jurul celor mai frecvente probleme cu care se confruntă sectorul, respectiv creşterea eficienţei şi a productivităţii în condiţiile lipsei forţei de muncă. Adică soluţii prin care fermierii să devină mai eficienţi.

"Dorim să le dăm cultivatorilor câteva informaţii utile, cu ajutorul cărora să poată să diminueze sau chiar să elimine unul dintre factorii care le influenţează negativ activitatea - lipsa forţei de muncă. Prezentările au fost făcute pornind de la această realitate care afectează sectorul horticol. Folosind tehnologiile promovate de Brinkman, putem fi mai eficienţi în lucrările de zi cu zi din sere. Informaţiile oferite clienţilor arată că există tehnologie - trebuie doar să o folosim. Aceasta este o tehnologie testată, care a dat deja rezultate în Olanda şi nu numai, iar cultivatorii sunt norocoşi că o pot folosi fără a avea costuri de testare", ne asigură Cristina György-Hângan, manager vânzări pentru România şi Moldova în cadrul Brinkman Hungary Kft.

Costuri mari, subvenţii miciSituaţia sectorului horticol este asemănătoare în toate statele limitrofe

57

României, respectiv Ungaria, Bulgaria, Moldova, Croaţia şi Serbia, aflate în aria de activitate a Brinkman Hungary Kft. "Investiţiile pentru demararea unei afaceri în horticultură sunt mari, iar subvenţiile UE sunt mici.

În plus, se resimte tot mai mult lipsa forţei de muncă, în timp ce costul acesteia este tot mai mare. Se constată şi o creştere a dimensiunii fermelor horticole, în paralel cu dispariţia multor ferme mici şi a celor mai puţin eficiente.

Cooperativele - asocierea dintre fermieri - reprezintă una dintre formele organizatorice de succes în horticultură şi care poate ajuta la consolidarea afacerilor individuale. De asemenea, în toate pieţele există o cerere în creştere pentru produse de calitate şi pentru livrarea legumelor şi fructelor preambalate. Iar lipsa reziduurilor chimice (ca urmare a folosirii produselor pentru protecţia plantelor) este o cerinţă standard din partea supermarketurilor şi a consumatorilor. Însă randamentul şi calitatea producţiilor horticole sunt foarte variabile", observa László Badenszki , directorul filialei, la începutul evenimentului.

"Let’s improve together!"Schimbările climatice sunt o realitate, se manifestă în mod curent şi fermierii resimt acest lucru, chiar dacă activitatea lor se desfăşoară în spaţii protejate. Si aici, noi dăunători şi noi boli apar în fiecare an.În Uniunea Europeană, o tendinţă "la modă" este folosirea tehnologiilor "bio" pentru protecţia plantelor sau aşa-numitele practici prietenoase cu mediul. Folosirea şi certificarea soluţiilor sustenabile implică o procedură standard pe care tot mai mulţi fermieri din sectorul horticol încearcă să o urmeze.

În aceste condiţii, noul slogan al companiei Brinkman este "Let’s improve together!" (Să îmbunătăţim împreună!) şi exprimă dorinţa companiei de a contribui prin experienţa sa la crearea şi dezvoltarea locală şi regională a unei platforme comune unde cultivatorii să se întâlnească şi să înveţe unii de la ceilalţi, pentru o mai bună înţelegere a tehnologiilor şi pentru rezultate eficiente.Brinkman oferă produse şi servicii de top: Cultilene, Bio-Grow, Haifa, Valent, Oerlemans, precum şi soluţii tehnice de la companii de renume: PRIVA, Berg, Empas, Meteor, Netafim, Vocom, Viscon şi Weterings.

58

"Portofoliul firmei noastre include tot ceea ce este necesar pentru producţia în sere şi solarii: de la sfoară şi cârlige, până la proiecte la cheie. Noi suntem specializaţi pe tehnologie interioară şi pe toate accesoriile necesare pentru cultivare.

De asemenea, putem ajuta cultivatorii să acceseze proiecte finanţate cu fonduri UE prin AFIR. Lucrăm cu mai multe firme care construiesc şi serele, în aşa fel încât să reuşim să le oferim celor care doresc să ridice o seră de la zero oportunitatea de a avea totul dintr-un singur loc. Apoi, pe parcursul producţiei, ei nu trebuie să îşi bată capul să alerge în toate direcţiile ca să găsească tot ceea ce le trebuie... Este suficient să ne caute pe noi şi noi le vom oferi tot ceea ce au nevoie", a explicat Cristina György-Hângan.

Parteneriat Brinkman – PRIVA

Între Royal Brinkman şi Priva există un lung parteneriat. Priva dezvoltă produse şi soluţii pentru managementul apei, managementul informaţiei, controlul proceselor şi al serviciilor în sere şi solarii, precum şi clădiri de birouri, celule şi camere de creştere.

Compania investeşte mult în cercetare şi dezvoltare, dovadă stând şi faptul că Priva se află în top 30 al companiilor care investesc cel mai mult în acest domeniu din Olanda (locul 27).Priva este o companie de familie, fondată în 1959 în Olanda, şi care are acum peste 450 de angajaţi, din care o sută sunt în afara Olandei, în peste 20 de state. De alfel, compania are 16 filiale şi 450 parteneri de afaceri în mai mult de 40 de ţări.

Programul de management oferit de Priva a fost prezentat de către reprezentantul companiei la eveniment - Jozefien Krepel. În acest program sunt integrate toate activităţile de management al apei: pretratare (indiferent de sursă: apă de ploaie, apă subterană sau de suprafaţă), irigare, fertilizare, post-tratament şi recirculare.

De asemenea, în program poate fi inclus şi managementul informaţiilor, de la cules - cântărire, cameră tampon, control de calitate, sortare, împachetare, etichetare, paletizare, stocare - inventar şi până la livrare. Programul de management este integrat pe o pagină web, cu o interfaţă prietenoasă pe tabletă, smartphone sau PC, uşor de citit şi cu grafice clare.PRIVA Academy este un sistem de educaţie şi training disponibil la orice oră şi din orice loc (online, 24/7). Acest sistem face ca învăţarea şi

59

perfecţionarea fermierilor să devină şi mai personalizată, fără a mai depinde de disponibilitatea trainerilor.

  Cristina György-Hângan: „Anul acesta a fost unul foarte aglomerat şi cu numeroase provocări. Cultivatorii ştiu ce le trebuie şi din ce în ce mai mulţi fermieri îşi fac planurile de cultură cu o jumătate de an înainte. Dar încă mai sunt situaţii când, în ultimul moment, trebuia să rezolvăm o cerere, o problemă sau o nevoie urgentă. Ne bucurăm că fermierii sunt mult mai atenţi, au voinţă să înveţe şi să producă mai bine. Este o plăcere să lucrăm cu oameni care ştiu ce vor, iar noi putem să le satisfacem cererea pentru tehnologii moderne!"

László Badenszki: „Prin tehnologiile promovate, Brinkman doreşte ca partenerii săi - cultivatorii - să aibă costuri mai mici de producţie şi, deci, să devină mai profitabili. Adică să îşi optimizeze tehnologiile de creştere pentru o producţie predictibilă (kg/mp şi calitate), odată cu reducerea cheltuielilor de producţie/kilogramul de produs”.

 PREZENTĂRI CU TEMATICĂ SPECIFICĂSumarul manifestării "Grower meeting in Romania", organizat de Brinkman Hungary Kft. la Deva, a cuprins următoarele prezentări:• Programe "Let’s improve together!" - László Badenszki, director Brinkman Hungary Kft.;• „Drumul meu până la 63 kg tomate/mp” - Forrai Alfréd - consultant horticol (Ungaria);• Sisteme PRIVA - Jozefien Krepel, reprezentant PRIVA;• Igiena şi dezinsecţia în sere şi solarii - „Am probleme cu plantele. Ce să fac?” - Zoltan Boldizsár - specialist Brinkman Hungary Kft;• Rotaţia şi protecţia culturii - Cristina György-Hângan;• „Substratul de cocos - mit şi realitate” - Zoltan Boldizsár;• Efectele agenţilor de umbrire - Mihaela Măxineanu, reprezentat Brinkman România;• „Vreau să mă dezvolt! Cum pot accesa finanţare pentru dezvoltarea serelor

60

noi sau existente?” - Ciprian Suciu - consultant;• „Am făcut-o... Greu, dar a meritat! ” - Iasmina Stoici, cultivator de căpşun.

* * *

Lemken Nova 14 la Hanovra - prima autopropulsată „albastră” a fost lansată Gheorghe Ghise  22 ianuarie 2020 Maşina autopropulsată pentru erbicidat Nova 14 a fost prezentată de Lemken în premieră la Agritechnica 2019.

Specificaţiile tehnice oferite ne arată că utilajul are un motor Deutz de 245 CP care antrenează transmisia hidrostatică, cu roţi Poclain, şi că vor fi disponibile două dimensiuni ale rezervorului, de 4.800 şi de 7.200 litri. Boom-urile Pommier din aluminiu au lungimea de la 24 până la 39 de metri şi anul viitor vor fi disponibile şi modele cu lungimi mai mari, de până la 42 m.

Mare parte din tehnologia pe care Lemken o foloseşte acum la modelele purtate şi tractate a fost "convertită" pentru maşina autopropulsată Nova 14. Tehnologia şi parametrii de aplicare a substanţelor de protecţia plantelor sunt controlaţi prin intermediul sistemului LEMKEN MegaSpray, de pe terminalul CCI 800 sau CCI 1200. Funcţiile MegaSpray includ controlul lăţimii secţiunii de aplicare şi al ratei stropirilor, ghidarea GPS şi gestionarea lucrărilor. Agrirouter-ul - platforma de schimb de date "cross-vendor" - gestionează comunicarea cu centrul de management al fermei din birou.Sistemul Adaptive BalancingControl (ABC), cu ghidare proactivă automată, se bazează pe cinci senzori de distanţă care colectează informaţiile şi le transmit către centrul de control, astfel că braţele se pot adapta rapid la suprafaţa ţintă. În tijă se află o linie de circulaţie cu circuit ce are o singură

61

duză.Sistemul de pulverizare a fost proiectat pentru a creşte randamentul şi a reduce riscul de contaminare. În centrul lui este amplasată o pompă centrifugă de mare capacitate şi o pompă mai mică ce are piston secundar pentru sistemul de apă curată şi pentru spălare. Pompa de curăţare separată menţine curat rezervorul de 600 de litri şi face mai eficientă operaţiunea de clătire a braţelor de pulverizare.Garda la sol este de până la 1,20 m. Opţional, va fi disponibilă şi varianta cu un şasiu de până la 1,60 m. Ambele osii sunt echipate cu suspensie independentă şi cu arc hidropneumatic. Şasiul maşinii autopropulsate de erbicidat Nova 14 dispune de osii telescopice pentru lăţimi flexibile ale osiilor de la 1,8 la 2,3 m. Reglarea hidraulică a lăţimii osiei este disponibilă opţional.

Cabină spaţioasă şi generoasă

Între alte dotări, cabina dispune şi de un monitor care afişează şi permite controlul parametrilor de funcţionare a maşinii şi ai pulverizării. Operatorii au o vedere excelentă asupra câmpului şi un scaun cu suspensie pe pernă de aer. Toate comenzile sunt aranjate ergonomic pe cotieră. Joystick-ul inovator are numeroase taste funcţionale ce pot fi atribuite în mod liber şi pot fi configurate în funcţie de nevoile individuale.

Un sistem de filtrare suprapresurizat Cat 4 este inclus în dotarea standard. Sistemul Cat. 4 de filtrare a aerului în trei etape creează o presiune pozitivă permanentă în cabină, prevenind pătrunderea fumului şi a vaporilor. Buna izolare fonică reduce zgomotul şi stresul. Caracteristicile cabinei includ, de asemenea, controlul automat al climatizării, radio bluetooth şi numeroase opţiuni de stocare a datelor.

62

 

 

Franz Jakoby, manager vânzări Lemken România: „Autopropulsata Nova 14 are o cabină foarte apreciată şi binecunoscută, de la Krone, adaptată pentru Lemken şi cu filtrare Cat. 4. Foarte important este sistemul de pulverizare, cu o rampă uşoară din aluminiu şi cu sistem de balansare electro-hidrauluic. Acest mecanism este folosit şi pentru noua maşină de erbicidat tractată Orion 12. Anul viitor, Nova 14 va fi disponibilă pentru pieţele din Franţa, Germania şi Anglia, iar din 2012, şi pentru piaţa românească".

* * *

Câte calorii are un măr în funcție de cât de mare e. 4 exemple  Andreea Dogar ian. 22, 2020Merele sunt unele dintre cele mai populare fructe, pe care mulți dintre noi le consumăm cel puțin o dată pe săptămână. Dacă vreți să știți câte calorii are un măr, acest articol vă va fi de mare ajutor.

Potrivit Departamentului de Agricultură din Statele Unite ale Americii, 100 de grame de mere au 52 de calorii.

63

Însă acest număr poate că nu vă ajută foarte mult dacă nu aveți un cântar de bucătărie. Plus că puteți consuma merele oriunde, nu neapărat acasă, iar în această situație, dacă nu știți să apreciați câte grame are un măr, nu veți ști nici câte calorii are.

Prin urmare, vă este de mai mare ajutor dacă știți câte calorii are un măr în funcție de dimensiunile sale.

Iată câte calorii are un măr în funcție de cât de mare este, potrivit Departamentului de Agricultură din Statele Unite ale Americii: – un măr foarte mic, ce are un diametru de aproximativ 6 centimetri, cântărește 100 de grame și are așadar 52 de calorii– un măr mic, ce are un diametru în jur de 7 centimetri, cântărește circa 149 de grame și are 77 de calorii– un măr mediu, cu un diametru de aproximativ 7,5 centimetri, are o greutate de 180 de grame și 94 de calorii– un măr mare, ce are un diametru în jur de 8 centimetri, cântărește 220 de grame și are 114 calorii

Așadar, puteți vedea că un măr are un număr redus de calorii. Chiar și un măr mare, de peste 200 de grame, abia dacă depășește 100 de calorii. Din acest motiv merele sunt preferate de multe persoane care țin cure de slăbire.

Dacă vă interesează nu doar câte calorii are un măr, ci și ce cantitate de minerale și vitamine, aruncați un ochi pe informațiile de mai jos.

100 de grame de mere conțin: – 0,26 grame de proteine– 0,17 grame de lipide (grăsimi)– 13,81 grame de carbohidrați– 2,4 grame de fibre– 10,39 grame de glucide– 6 miligrame de calciu– 0,12 mg de fier– 5 mg de magneziu– 11 mg de fosfor– 107 mg de potasiu– 1 mg de sodiu– 4,6 mg de vitamina C– 0,041 mg de vitamina B-6

64

Istoria mărului Mărul este unul dintre cele mai consumate fructe de pe planetă, iar istoria lui începe undeva în Asia Centrală.

Strămoșul pomului de astăzi (Malus domestica), numit Malus sieversii, este un măr sălbatic ce trăia în regiunile muntoase din Asia Centrală, mai exact în sudul Kazakhstanului, Kyrgystanului, Tadjikistanului, precum și în Xinjiang, China. Cultivarea speciei a început cel mai probabil în munții Tian Shan. Practic, Asia Centrală este considerată locul de origine al merilor.

Specia Malus sieversii trăiește și astăzi în Asia Centrală.

Potrivit Wikipedia.org, merii sunt cultivați de mii de ani în Asia și în Europa. În situl Sammardenchia-Cueis de lângă Udine, din nord-estul Italiei, cercetătorii au descoperit semințe de măr într-un material care, testat cu carbon, a fost datat în jurul anului 4.000 î. Hr.

Merii au fost aduși în America de Nord de coloniștii europeni în secolul al XVII-lea. Prima livadă de meri de pe continentul nord-american a fost plantată în Boston, de către reverendul William Blaxton, în anul 1625.

În anul 2017, la nivel mondial s-au produs 83,1 milioane de tone de mere, China fiind cel mai mare producător: doar în această țară s-a produs jumătate din cantitatea totală de mere obținută pe tot Globul.

* * *

Vinul de azi: Via Colțul Pietrei Syrah 2016 POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Vitis Metamorfosis a luat ființă în anul 2008 din dorință proprietarilor-Marchesi Antinori și Familia Rista, nume de referință din industria vinului, de a creA și în România vinuri de calitate superioară. Pentru cultivarea Viilor Metamorfosis au fost selectate cele mai bune terenuri, cu scopul de a exprimA pe deplin terroir-ul

65

divers al Podgoriei Dealu Mare. Viile au fost plantate pe coline cu pante line, iar soiurile de struguri au fost strict selecționate în funcție de caracteristicile fiecărei parcele în parte.

Vinul pe care vi-l propunem astăzi provine din via Colțul Pietrei, vie care produce struguri de calitate superioară datorită unei combinații de elemente precum solul, topografia, precipitațiile, lumina și căldura soarelui, ce favorizează în mod deosebit cultivarea strugurilor Sauvignon Blanc și Syrah în acest loc.

Colțul Pietrei Syrah 2016 are o culoare roșu-purpuriu și arome puternice de prune confiate și cireșe negre, cu note discrete de condimente dulci și ciocolată amăruie. A fost maturat în butoaie mari și mici de stejar pentru o perioadă de opt luni. Este un vin cu o structură amplă și taninuri mature ce dau o senzație cremoasă pe palat.  Vinul poate fi cumpărat de AICI.

* * *

Ludovic Orban, despre efectele Green Deal: În domeniul energetic, există riscul să pierdem până la 40% din capacitatea de producere/ Cărbunele este condamnat de   CP      HotNews.ro Miercuri, 22 ianuarie 2020, 15:54 Economie | EnergiePremierul Ludovic Orban consideră că noua politică a Comisiei Europene legată de reducerea emisiilor de carbon, așa-numitul Green Deal (acordul verde european), va fi o provocare pentru România.

Va fi afectat domeniul energetic, existând riscul pierderii a 40% din capacitatea de producție, în condițiile în care cărbunele nu va mai putea fi folosit ca resursă energetică. Ludovic Orban a spus că trebuie găsite soluții pentru producerea de energie verde.

"Sunt industrii care generează emisie de dioxid de carbon și aici va trebui să încercăm să obținem resurse, pentru a putea să ne atingem obiectivele; pentru că, cel puțin în domeniul energetic, există riscul să pierdem până la 40% din capacitatea de producere, dacă ei vor considera combustibilii fosili ca neutilizabili. Oricum, cărbunele este condamnat ca resursă energetică, iar aici, gândirea pe care trebuie să o avem, trebuie să o avem pe termen nu foarte lung, adică aproximativ orizontul 2030, să găsim soluții de producere a energiei care să diminueze emisiile de gaze care generează efectul de seră", a declarat miercuri Ludovic Orban, la o întâlnire cu mediul de afaceri, organizată la Palatul Victoria.

Prin noua politică, Green Deal, Comisia Europeană urmărește reducerea emisiilor de carbon de 55% până în anul 2030 şi de asigura neutralitate până

66

în 2050. Încă nu au fost stabilite măsurile pe care statele membre trebuie să le adopte. Vor urma negocieri dure între instituțiile europene și statele membre, atât legate de măsuri, cât și de bani.

"Noua linie politică a Comisiei Europene, care este manifestată prin Green Deal, va genera provocări la care va trebui să ne adaptăm. De asemenea, va genera și niște resurse financiare. Să vedem de unde vor veni ele, pentru că încă e o dezbatere amplă la nivelul Uniunii Europene, dacă acești bani vor fi luați de la coeziune sau dacă, pentru obiective noi, vor fi generate noi surse de finanțare. La ora actuală nu există o decizie luată", a spus Orban.

Ludovic Orban a mai transmis că în ceea ce privește fondurile europene, Guvernul urmărește descentralizarea absorbției acestora pe agenții de devoltare regională. "Faţă de ce avem astăzi, propunem înfiinţarea a trei Autorităţi de Management şi, de asemenea, descentralizarea absorbţiei fondurilor pe Agenţii de Dezvoltare Regională, unde, practic, vor funcţiona Autorităţi de Management aferente fiecărei Agenţii de Dezvoltare Regională, pentru a simplifica procedura pe absorbţie pe dezvoltarea regională", a afirmat premierul.

Pentru viitorul exerciţiu multianual (2021-2027), Comisia Europeană intenționează să aloce 35% din Fondul European de Dezvoltare Regională 35% "pentru obiectivul numărul 1 care înseamnă specializare inteligentă, inovare, cercetare, soluţii inteligente, smart city, digitalizare", a spus Orban.

* * *

* * *

67