Stiri 22 ianuarie 2021, prima parte Cursul de schimb 22.01.2021

1 EUR

4.8740

1 USD

4.0034

Prognoza Agrometeorologică 22-28 ianuarie. Perspective bune pentru culturile agricole, 22 ianuarie 2021Potrivit datelor transmise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, în cea mai mare parte a țării.

Meteorologii anunță că temperatura medie în timpul zilei se va încadra între -4 și 12°C, în timp ce maximele se vor situa între 0 și 15°C, iar minimele vor fi de -8-8°C.

Sunt prognozate precipitații mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), fiind însoțite de intensificări temporare ale vântului, iar izolat, cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, vaprezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în majoritatea regiunilor agricole. Conținutul de umiditate din sol se va situa în limite scăzute, seceta pedologică fiind moderată, izolat în centrul Dobrogei și nord-vestul Banatului.

Potrivit ANM, în condiţiile agrometeorologice menţionate, la culturile de câmp şi speciile pomi-viticole se va menţine stadiul de repaus biologic, pe aproape întreg teritoriul agricol. Totodată, în zilele cele mai calde, la cerealierele de toamnă se vor putea înregistra reluări lente ale proceselor de vegetaţie, îndeosebi în zonele de câmpie din sudul şi vestul ţării.

Meteorologii recomandă ca în această perioadă să se efectueze controlul biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă, precum şi a mugurilor de rod la speciile pomi-viticole. De asemenea, se recomandă administrarea îngrăşămintelor organice şi efectuarea lucrărilor de întreţinere în vii şi livezi, precum și aplicarea îngrăşămintelor minerale complexe la cerealierele de toamnă.

Pentru o analiză detaliată, precum și mai multe recomandări de specialitate pentru culturile agricole în această perioadă, consultați analiza completă pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie.

APIA si SUBVENTIIMINISTRUL OROS: PREGĂTIM UN NOU AJUTOR DE MINIMIS!Agroinfo 21 ianuarie 2021

O NOUĂ SUBVENȚIE PENTRU FERMIERII ROMÂNI! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat miercuri, 20 ianuarie 2021, că anul acesta va fi lansat un nou program de ajutor de minimis pentru fermierii români.

Un nou program gândesc colegii acum, legat de plante aromatice, pentru că am observat în deficitul balanței comerciale că și aceste plante, și aici înregistrăm un deficit comercial foarte mare, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă susținută miercuri, la sediul Ministerului Agriculturii.

Fermierii români beneficiază de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) de subvenții pe hectar pentru plantele aromatice și medicinale. În cadrul Măsurii 11 Agricultură ecologică, Submăsura 11.1 – Sprijin pentru conversia la practicile și metodele de agricultură ecologică, Pachetul 5 Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică, plata APIA pe hectar este în cuantum de  365 euro/ha/an.

De asemenea, în cadrul aceleiași Măsuri, Submăsura 11.2 – Sprijin pentru menţinerea practicilor și metodelor de agricultură ecologică, fermierii care au angajamente pentru Pachetul 5 Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultură ecologică încasează anual de la APIA o subvenție de 350 euro/ha/an. Printre plantele aromatice pentru care se pot încasa subvenții APIA se numără lavanda, fenicul, menta, anasonul, coriandrul, cimbrul, leușteanul, șofranul, tarhonul, etc.

PROGRAM DE SPRIJIN PENTRU FERMIERI CARE SE VA DERULA TIMP DE 10 ANI!Agroinfo 21 ianuarie 2021 - 21:11

SPRIJIN AGRICULTURĂ. Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a anunțat astăzi, 21 ianuarie 2021, la Craiova că sunt fonduri disponibile pentru un program de sprijin în agricultură, axat pe combaterea deșertificării și pe împădurire.

Potrivit ministrului Mediului, există fonduri disponibile pentru finanţarea programului de împădurire, însă trebuie găsite şi terenurile care să fie puse la dispoziţia autorităţilor.

"Problema împăduririi este una generală la nivel naţional, dar în această regiune, în acest judeţ (n.red. judeţul Dolj), avem nevoie de ceva mai mult: avem nevoie de un program bazat pe studii ştiinţifice făcute de colegii noştri din domeniul agriculturii care să oprească fenomenul de deşertificare. Am constatat că există un model de practică, o soluţie care dacă este tratată cu seriozitate şi dusă la nivel de program regional poate să oprească acest fenomen al deşertificării. Am stabilit împreună cu domnul ministru Ciucă (n.red. ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, senator PNL de Dolj), că la nivel de Guvern, la nivelul Ministerului Mediului vom trata cu prioritate această problemă", a spus Barna Tanczos.

Ministrul Mediului a afirmat că programul de combatere a deşertificării va fi unul multianual, pe o perioadă de cel puţin 10 ani.

"Am stabilit că vom demara un program multianual, pe cel puţin 10 ani, de luptă împotriva fenomenului de deşertificare. Vom avea întâlniri cu autorităţi publice locale, cu fermieri, cu persoane care deţin terenuri în aceste zone deşertificate pentru a găsi soluţiile cele mai bune împreună cu ei, de punere la dispoziţia ministerului şi a instituţiilor subordonate Regiei Naţionale a Pădurilor sau Garda Forestieră a terenurilor pentru împăduriri. Vom avea o discuţie cu factorii implicaţi în agricultură, să vedem în ce măsură susţin şi fermierii şi staţiunile de cercetare propunerile pe care le vom prezenta şi să începem în cel mai scurt timp posibil un asemenea program. Fondurile există şi vor suplimentate din Programul de Relansare şi Rezilienţă. Avem şi în momentul de faţă fonduri disponibile pentru a finanţa un asemenea program, va trebui să găsim soluţia optimă pentru asigurarea suprafeţelor şi punerea acestora la dispoziţia autorităţilor, care se vor ocupa de program, a terenurilor pentru împăduriri", a mai spus Barna Tanczos.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, senator PNL de Dolj, au participat la o întâlnire cu conducerile instituţiilor de mediu din Dolj şi au avut discuţii cu primari şi locuitori din comunele Poiana Mare şi Călăraşi pe tema deşertificării şi împăduririi. La întâlniri au fost prezenţi şi deputaţii PNL Ştefan Stoica, preşedintele PNL Dolj, şi Nicolae Giugea.

Mesajului directorului APIA, Adrian Pintea, pentru fermieri! agrointeligenta.ro 22 ianuarie 2021 06:23

Mesajul directorului general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Adrian Pintea, pentru fermieri. În cadrul celui de-al doilea număr al revistei agenției de plăți, APIAGRICULTURA, șeful instituției îi asigură pe producătorii agricoli că în ciuda contextului pandemic, plata subvențiilor și organizarea perioadei de tranziție până la noua PAC, sunt în continuare prioritare.

Iată, integral, mesajul șefului APIA, Adrian Pintea, transmis fermierilor prin publicația APIAGRICULTURA:

Anul 2020 a fost un an atipic care a impus regândirea paradigmei operaționale și adaptarea acesteia unui nou mod de lucru, guvernat de imperiul digital. În condițiile distanțării sociale și a nevoii de limitare a interacțiunii fizice, a trebuit să găsim soluții care să ne permită să ne continuăm activitatea în mod eficient, fără sincope și în același timp, cu respectarea noilor reguli socio-sanitare impuse de prezența acestei pandemii.

În ciuda crizei provocate de Covid, demersurile obișnuite de gestionare a schemelor de plăți și măsurilor de sprijin ce revin în responsabilitatea instituției noastre nu au avut de suferit. Pentru acest lucru a fost nevoie de adaptarea în timp real la noul statu-quo și reconsiderarea provocărilor imediate, astfel încât să asigurăm îndeplinirea obiectivelor instituției noastre.

Astfel, APIA a reușit prin resurse proprii să-și adapteze rapid sistemul informatic pentru primirea online a cererilor unice de plată aferente Campaniei 2020.

Chiar si în aceste condiții excepționale, nivelul de performanță al instituției nu a scăzut, ci dimpotrivă, APIA a continuat neîntrerupt efectuarea tuturor plăților către fermieri, Campania 2020 de plată în avans stabilind un nou record – peste 1,4 miliarde de euro, respectiv cea mai mare sumă plătită de APIA într-o campanie de plată în avans.

Mai mult decât atât, am implementat cu succes o serie de noi măsuri de sprijin cu caracter excepțional, care să răspundă nevoii imediate a fermierului român de a face față efectelor negative ale pandemiei, toți fermierii eligibili fiind plătiți integral până la aceasta dată.

Anul 2021, un an tipic, să sperăm, dar nu lipsit de provocări. Ca și până acum, vom căuta să menținem abordarea tuturor provocărilor cu soluții concrete și eficiente, care să vină în întâmpinarea nevoilor reale ale fermierului român și să punem în acord interesele acestuia cu oportunitățile de finanțare europeană și națională.

Suntem într-o perioadă de tranziție de la vechea la noua Politică Agricolă Comună, în care vom recurge la adaptarea parcursului instituției noastre la noua politică și exigențele acesteia, așa cum am procedat de-a lungul timpului, ținând pasul cu reformele anterioare ale sectorului agricol.

Efectuarea la timp a tuturor plăților către fermieri, în mod echitabil și transparent rămâne, în mod evident, prioritatea de pe agenda de lucru a agenției. Nu mai puțin importante sunt însă consolidarea, creșterea capacității de răspuns și adaptarea sistemului informatic al agenției la elementele de noutate generate de regulamentul de tranziție și de pandemie, precum și continuarea eforturilor de creștere a gradului de digitalizare a proceselor derulate.

Angajamentul nostru față de fermierii români este că, și în anul 2021, vom continua să fim un partener capabil să răspundă cu profesionalism tuturor provocărilor și să genereze soluții eficiente și imediate la problemele cu care aceștia se confruntă și vom continua să-i sprijinim cu aceeași seriozitate și dedicare în accesarea fondurilor europene și naționale derulate de APIA.

Mereu alături de fermieri!

Șef APIA – anunț despre subvențiile ce se plătesc acum crescătorilor de animale! agrointeligenta.ro - 22 ianuarie 2021 07:28Subvențiile plătite crescătorilor de animale au reușit să crească numărul efectivelor, comunică un șef din cadrul APIA. Marius Popică, direcor executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Covasna, anunță că prin sprijinul cuplat plătit pentru ovine și bovine, fermierii nu doar că au reușit să își păstreze exploatațiile, dar și-au și sporit numărul de animale. La acest moment, sprijinul cuplat din zootehnie se află în curs de plată, termenul final pentru autorizarea fermierilor la încasare fiind de 30 iunie.”Crescătorii de animale bine organizați în asociații sunt în număr de peste 3.500 în cazul crescătorilor de bovine, efectivele ajungând la 60.000 de capete vaci de lapte, respectiv 25.000 vaci de carne, observându-se o ușoară creștere a efectivelor de bovine după anul 2008 – 2009, care a precedat scăderii drastice a efectivelor de după revoluție, creștere datorată subvențiilor acordate prin APIA. Dacă până la Revoluția din 1989, efectivele de ovine erau de aproximativ 500.000 de capete efectiv matcă, până în anul 2006 efectivele au scăzut drastic, la 75.000 – 80.000 de capete efectiv matcă, la nivelul județului Covasna. Din 2006 până în prezent, datorită efectului benefic al subvențiilor de la Bugetul Național și din Fonduri Europene, numărul de ovine a crescut simțitor ajungând la 205.000 efectiv matcă la finele anului 2020, adică aproximativ 250.000 capete în total. Un important aport este cel al subvențiilor cuplate de producție și se regăsește în creșterea calității efectivelor de animale, prin efectuarea controalelor oficiale ale producțiilor, prin care s-au selectat animale de mare valoare genetică, mult mai productive, care în final aduc venituri mai mari atât prin subvențiile suplimentare, cât și prin sporul de producție, pentru fiecare fermier în parte”, a declarat directorul APIA Covasna, Marius Popică, despre plata sprijinului cuplat în zootehnie. Comunicarea șefului din cadrul APIA a fost făcut în cadrul celei de-a doua ediții a revistei editată de agenția de plăți – APIAGRICULTURA.Evoluția efectivelor de animale beneficiare de Sprijin Cuplat de producție zootehnie în județul Covasna este:• bovine de carne, de la un număr de 750 cap. în 2016 beneficiare de Sprijin Cuplat, la 2169 cap. în 2020,• bovine de lapte, de la 4831 cap. în 2016, la 12.680 cap în 2020• ovine, de la 16.850 cap. în 2016, la 45.476 cap. în 2020Ce bani primesc fermierii pentru sprijinul cuplatIată care sunt subvențiile pe cap de animal pentru care s-a stabilit cuantumul și la care funcționarii APIA derulează autorizări la plată pentru Campania APIA 2020:SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne și metișii acestora: 185,0103 euro/cap de animal adică 901,462 lei/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte: 379,5340 euro/cap de animal adică 1.849,279 lei/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte: 160,3359 euro/cap de animal adică 781,236 lei/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat pentru specia viermi de mătase: 90,0000 euro/cap de animal adică 438,525 lei/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat pentru specia ovine/caprine: 17,92 euro/cap de animal adică 87,217 lei/cap de animal.

1.000 de euro pe familie – subvenție plătită de APIA! agrointeligenta.ro - 22 ianuarie 2021 Subvenție APIA de 1.000 de euro pe familie, echivalentul a 325 de euro de persoană! Aceasta este plata efectuată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), conform calculelor făcute de șeful APIA Covasna, Marius Popică, într-o evaluare privind aportul local al plăților efectuate în sectorul agricol.Făcând o analiză a sumelor plătite de APIA începând cu 2018, 2019 și 2020, în județul Covasna, Marius Popică a observat următoarele:• sumele plătite de APIA au fost cuprinse între 55-65 mil euro/an,• bugetul Consiliului județean Covasna, 53-63 mil de euro/ an. ”Sumele plătite prin APIA sunt sensibil mai mari decât Bugetul anual al Consiliului Județean, la care dacă mai adăugăm și sumele intrate în județ prin plăți gestionate tot de MADR, prin AFIR, DADR, OARZ etc. putem să ne facem o imagine foarte clară a impactului activității noastre asupra bunăstării fermierilor. De asemenea, dacă sumele plătite prin APIA le raportăm la numărul de locuitori ai județului de aproximativ 200.000 loc. revine suma de 325 euro /cap de locuitor, respectiv aproximativ 1.000 euro / familie, de la caz la caz”, a explicat directorul executiv al APIA Covasna, în cadrul informații publicate de APIAAGRICULTURA, revistă ajunsă la cea de-a doua ediție.Șeful APIA despre ajutoarele de Covid-19: ”Toți fermierii eligibili – plătiți integral până la această dată” Roxana Dobre - 22 ianuarie Toți fermierii eligibili au fost plătiți până la această dată! Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Adrian Pintea, le transmite fermierilor care au cerut ajutoare de Covid-19 că toți beneficiarii eligibili au fost autorizați la plată până astăzi, 22 ianuarie.Adrian Pintea a anunțat prin intermediul celui de-al doilea număr al revistei agenției de plăți, APIAGRICULTURA că toate sumele pentru ajutoarele COVID-19 sunt plătite fermierilor.”(…) Mai mult decât atât, am implementat cu succes o serie de noi măsuri de sprijin cu caracter excepțional, care să răspundă nevoii imediate a fermierului român de a face față efectelor negative ale pandemiei, toți fermierii eligibili fiind plătiți integral până la această dată”, a arătat șeful APIA.Având în vedere declarația șefului APIA, fermierii care nu au încasat încă ajutorul de Covid – 19, fie că este vorba de cel prim Măsura 21 (maxim 7.000 de euro pe fermă) sau de ajutorul de stat (maxim 100 euro/UVM), se pot adresa funcționarilor APIA pentru a afla motivul pentru care sumele nu le-au fost achitate.

Adrian Pintea, APIA: Avem 10.000 de fermieri care nu sunt eligibili la plată în Campania 2020 De Viorela Pitulice La ian. 22, 2021 Agribusiness

APIA a autorizat la plată peste 93% din fermierii eligibili care au solicitat sprijin pentru Campania 2020, iar până la acest moment a fost identificat un număr de circa 10.000 de agricultori care nu sunt eligibili, a declarat pentru FoodBiz directorul general al APIA Adrian Pintea.

El mai spune că plățile sunt în grafic, urmând ca în februarie să fie achitat ajutorul național tranzitoriu (ANT) pentru circa 38.000 de fermieri, iar după 15 mai sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal.

„Din totalul de 860.000 de fermieri care au depus cerere în anul 2020, până în momentul de față, peste 664.000 fermieri au fost deja autorizați și plătiți, iar aproximativ 10.000 de fermieri au picat, au fost neeligibili”, a declarat pentru FoodBiz Adrian Pintea.

În fiecare an sunt între 1.000 și 2.000 fermieri care depun cererea doar ca să-și facă cod de exploatație la APIA pentru a putea beneficia de anumite proiecte finanțate din fonduri europene, aceștia nefiind beneficiari de plăți niciodată, mai afirmă Pintea.

Un lucru bun este însă faptul că în urma controalelor efectuate de APIA, fie că sunt controale adminstrative în ferme cu inspectorii de teren sau controale prin teledetecție, rata de eroare scade în fiecare an.

„Media europeană este in jur de 2%, pot să spun că și România se încadrează în această marjă, după ce în perioada 2014-2015 eram chiar și până la 15%”, a mai spus Pintea.

Potrivit informațiilor APIA, procentul fermierilor care mai trebuie să fie autorizați la plată  este de 7%, fiind vorba de fermieri ce nu au suprafețe solicitate, dar au solicitări de sprijin pentru ANT 7 – Ajutor National Tranzitoriu – Schema decuplată de producție, specia bovine- sector lapte, ANT 8 – Ajutor Național Tranzitoriu – Schema decuplată de producție, specia bovine- sector carne, ANT 9 – Ajutor Național Tranzitoriu – Schema cuplată de producție, specia ovine/caprine, scheme pentru care plățile urmează să se realizeze.

În Campania 2020, în perioada 16.10.2020 – 18.01.2021,  s-a autorizat la plată suma de 2,1 miliarde de euro, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) + cofinanțare de la Bugetul National (BN1).

Conform reglementarilor europene, termenul de plată pentru Campania 2020 este 30 iunie 2021.

JUDEȚUL CU FERMIERI MARI! 86,2% DIN TOTAL SUPRAFAȚĂ SOLICITATĂ LA PLATA APIA SUNT FERME de PESTE 50 HA!Agroinfo, 22 ianuarie 2021

SUBVENȚIA APIA PE HECTAR. Suprafața aferentă cererilor de plată de peste 50 ha reprezintă 86,2% din totalul suprafeței declarate în județul nostru, declară directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Ialomița, Virgil Dorobanțu. Este județul cu fermieri mari, unde terenurile sunt comasate.

Județul Ialomița, aflat în Câmpia Bărăganului, este un județ preponderent agrar, având o suprafața de teren arabil eligibil la platăde aproximativ 378.385,56 de hectare, cu un număr fermieri beneficiari de sprijin relativ mic, 9320, dar deținători de exploatații agricole peste media națională (cea mai mare din județ fiind SC INTERCEREAL SRL cu suprafața de 20.982,80 ha).

Cererile de plată sunt repartizate celor cinci Centre locale și Centrului Județean APIA Ialomița:

▪ Centrul Județean - 810 cereri pentru o suprafață totală de 326.404,50 ha;▪ Centrul Local Slobozia - 2215 cereri pentru o suprafață totală de 16.002,13 ha;▪ Centrul Local Fetești - 1409 cereri pentru o suprafață totală de 8.734,71 ha;▪ Centrul Local Căzănești - 1722 cereri pentru o suprafață totală de 11.947,29 ha;▪ Centrul Local Urziceni - 2061 cereri pentru o suprafață totală de 10.722,72 ha;▪ Centrul Local Fierbinți - 1101 cereri pentru o suprafață totală de 4.875,06 ha;

Cereri de plată până la 50 ha reprezintă 8,7% din totalul cererilor depuse în județul Ialomița, iar suprafața aferentă cererilor de plată de peste 50 ha reprezintă 86,2% din totalul suprafeței declarate în județul nostru.

De notat este că tendința în agricultura modernă este ca aceasta să se facă pe suprafețe comasate cât mai mari, făcând posibilă folosirea de tehnologii moderne, tehnologii la accesarea cărora a contribuit și instituția noastră prin plata schemelor şi măsurilor de sprijin acordate fermierilor de la bugetul european și cel național pentru susținerea și dezvoltarea agriculturii.

APIA Centrul Județean Ialomița își propune ca fermierii să beneficieze de acces cât mai facil la informațiile și noutățile despreagricultură și formele de sprijin pe care le pot accesa prin intermediul instituției noastre, să crească nivelul de digitalizare a relației cu fermierii și debirocratizare a procesului de solicitare a sprijinului financiar, dar și creșterea fidelității în ceea ce privește identificarea și delimitarea parcelelor și culturilor ce alcătuiesc exploatațiile agricole. Aceste deziderate pot deveni realitate folosind tehnologiile curente de relaționare on-line cu beneficiarii la un nivel cât mai ridicat.

Instituția noastră este preocupată în mod deosebit de stimularea fermierilor tineri, prin îndrumarea acestora către schemele de sprijin dedicate lor și către diversificarea activității agricole către horticultură, zootehnie, dar și cultură mare, diminuându-se astfel riscurile de a pierde atât din valorificarea producției, cât și din sumele acordate cu titlu de plăți pentru susținerea activității lor agricole.

Receptivitatea acestora pentru folosirea tehnologiei informatice și ușurința utilizării mijloacelor din mediul on-line facilitează diseminarea către aceștia a informațiilor privind accesul la măsurile de agromediu, în domeniul vegetal și zootehnic, observându-se și interesul crescut al tinerilor pentru agricultura ecologică, respectiv Măsura 10 - 332 de solicitări pentru 32.406,00 ha, Măsura 11 - S1 conversie agricultura ecologică – 14 solicitări pentru 2.394,70 ha şi Măsura 11 – S2 agricultura ecologica – 23 solicitări pentru 4.384,48 ha și respectarea normelor GAEC.

Ne exprimăm intenția și sprijinul instituției noastre ca la nivelul grânarului României să se realizeze agricultură performantă, sustenabilă, în acord cu dezideratele de protecția mediului cărora, în mod responsabil, politica de agricultură comună le acordă importanța cuvenită, a scris directorul APIA Ialomița, Virgil Dorobanțu, în revista oficială a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), care a apărut astăzi, 22 ianuarie 2021.

ANUNȚUL UNUI DIRECTOR APIA DESPRE PLATA SPRIJINULUI CUPLAT, SUBVENȚIA MARE!Agroinfo 22 ianuarie 2021

SUBVENȚIILE APIA CELE MAI RÂVNITE. Numărul de animale pentru care crescătorii solicită sprijin cuplat zootehnic aproape că s-a triplat în 2020, spune directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Covasna, Marius Popică. Aceeași situație și-n cazul sprijinului cuplat vegetal, a crescut numărul de hectare pentru care se cere această subvenție.

Un important aport este cel al subvențiilor cuplate de producție și se regăsește în creșterea calității efectivelor de animale, prin efectuarea controalelor oficiale ale producțiilor, prin care s-au selectat animale de mare valoare genetică, mult mai productive, care în final aduc venituri mai mari atât prin subvențiile suplimentare, cât și prin sporul de producție, pentru fiecare fermier în parte.

Evoluția efectivelor de animale beneficiare de Sprijin Cuplat de producție zootehnie este:

• bovine de carne, de la un număr de 750 capte în 2016 beneficiare de Sprijin Cuplat, la 2169 capete în 2020,• bovine de lapte, de la 4831 capete în 2016, la 12.680 capete în 2020• ovine, de la 16.850 capete în 2016, la 45.476 capete în 2020, a declarat șeful APIA Covasna, Marius Popică.

AGROINFO vă reamintește cuantumul sprijinului cuplat zootehnic pentru anul de cerere 2020:

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte - 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne și metișii acestora - 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal.SCZ - sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/ha = 87,2469 lei/cap de animal.

Șeful APIA Covasna adaugă că s-a înregistrat, în anul 2020, o creștere și a numărului de hectare eligibile pentru plata sprijinului cuplat vegetal. Excepție face suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr, care a scăzut.

Evoluția numărului de ha cultivate cu cartof și sfeclă de zahăr, beneficiare de sprijin cuplat de producție vegetal este:

• Cartof de industrializare, de la 1020,61 ha în 2016, la 1921,37 ha, în 2020• Cartof sămânță, de la 275,75 ha, în 2016, la 290,62 ha ,în 2020• Sfeclă de zahăr, de la 1854,78 ha în 2016, la 1252,53 ha, în 2020, se observă o scădere a suprafețelor, datorată problemelor apărute pe piața zahărului.

Unul din motivele pentru care sunt foarte vizibile rezultatele subvențiilor plătite prin APIA, asupra bunăstării fermierilor, sedatorează în primul rând faptului că se adresează atât fermierilor mari, celor ce fac performanță, cât si a celor mai mici și foarte mici, care practică agricultura de subzistență și care au rolul lor în menținerea tradițiilor, în sprijinirea agroturismului și a unei vieți rurale autentice.

Așa cum în turism au locul lor atât cazările la țară, pensiunile mai mari sau mai mici precum și hotelurile de mai multe stele, toate contribuind la dezvoltarea turismului, nu se elimină una pe alta, ci dimpotrivă, se completează, așa și în agricultură pot conviețui și se pot completa atât fermele de subzistență și procesatorii mici, cât și fermele foarte mari și procesatorii mari, fiind esențial să coexiste, mai spune directorul APIA Covasna.

PROGRAM DE SPRIJIN PENTRU FERMIERI CARE SE VA DERULA TIMP DE 10 ANI!Agroinfo 21 ianuarie 2021

SPRIJIN AGRICULTURĂ. Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a anunțat astăzi, 21 ianuarie 2021, la Craiova că sunt fonduri disponibile pentru un program de sprijin în agricultură, axat pe combaterea deșertificării și pe împădurire.

Potrivit ministrului Mediului, există fonduri disponibile pentru finanţarea programului de împădurire, însă trebuie găsite şi terenurile care să fie puse la dispoziţia autorităţilor.

"Problema împăduririi este una generală la nivel naţional, dar în această regiune, în acest judeţ (n.red. judeţul Dolj), avem nevoie de ceva mai mult: avem nevoie de un program bazat pe studii ştiinţifice făcute de colegii noştri din domeniul agriculturii care să oprească fenomenul de deşertificare. Am constatat că există un model de practică, o soluţie care dacă este tratată cu seriozitate şi dusă la nivel de program regional poate să oprească acest fenomen al deşertificării. Am stabilit împreună cu domnul ministru Ciucă (n.red. ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, senator PNL de Dolj), că la nivel de Guvern, la nivelul Ministerului Mediului vom trata cu prioritate această problemă", a spus Barna Tanczos.

Ministrul Mediului a afirmat că programul de combatere a deşertificării va fi unul multianual, pe o perioadă de cel puţin 10 ani.

"Am stabilit că vom demara un program multianual, pe cel puţin 10 ani, de luptă împotriva fenomenului de deşertificare. Vom avea întâlniri cu autorităţi publice locale, cu fermieri, cu persoane care deţin terenuri în aceste zone deşertificate pentru a găsi soluţiile cele mai bune împreună cu ei, de punere la dispoziţia ministerului şi a instituţiilor subordonate Regiei Naţionale a Pădurilor sau Garda Forestieră a terenurilor pentru împăduriri. Vom avea o discuţie cu factorii implicaţi în agricultură, să vedem în ce măsură susţin şi fermierii şi staţiunile de cercetare propunerile pe care le vom prezenta şi să începem în cel mai scurt timp posibil un asemenea program. Fondurile există şi vor suplimentate din Programul de Relansare şi Rezilienţă. Avem şi în momentul de faţă fonduri disponibile pentru a finanţa un asemenea program, va trebui să găsim soluţia optimă pentru asigurarea suprafeţelor şi punerea acestora la dispoziţia autorităţilor, care se vor ocupa de program, a terenurilor pentru împăduriri", a mai spus Barna Tanczos.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, senator PNL de Dolj, au participat la o întâlnire cu conducerile instituţiilor de mediu din Dolj şi au avut discuţii cu primari şi locuitori din comunele Poiana Mare şi Călăraşi pe tema deşertificării şi împăduririi. La întâlniri au fost prezenţi şi deputaţii PNL Ştefan Stoica, preşedintele PNL Dolj, şi Nicolae Giugea. Sursa: Agerpres

ALTELELa mulți ani, Adrian Pintea! Mesajul către fermieri al domnului Adrian Pintea, ianuarie 22, 2021 agrimanet

Cu ocazia zilei de naștere redăm integral mesajul domnului director general APIA, Adrian Pintea, către fermierii români:

Anul 2020 a fost un an atipic care a impus regândirea paradigmei operaționale și adaptarea acesteia unui nou mod de lucru, guvernat de imperiul digital. În condițiile distanțării sociale și a nevoii de limitare a interacțiunii fizice, a trebuit să găsim soluții care să ne permită să ne continuăm activitatea în mod eficient, fără sincope și în același timp, cu respectarea noilor reguli socio-sanitare impuse de prezența acestei pandemii.

În ciuda crizei provocate de Covid, demersurile obișnuite de gestionare a schemelor de plăți și măsurilor de sprijin ce revin în responsabilitatea instituției noastre nu au avut de suferit. Pentru acest lucru a fost nevoie de adaptarea în timp real la noul statu-quo și reconsiderarea provocărilor imediate, astfel încât să asigurăm îndeplinirea obiectivelor instituției noastre.

Astfel, APIA a reușit prin resurse proprii să-și adapteze rapid sistemul informatic pentru primirea online a cererilor unice de plată aferente Campaniei 2020.

Chiar si în aceste condiții excepționale, nivelul de performanță al instituției nu a scăzut, ci dimpotrivă, APIA a continuat neîntrerupt efectuarea tuturor plăților către fermieri, Campania 2020 de plată în avans stabilind un nou record – peste 1,4 miliarde de euro, respectiv cea mai mare sumă plătită de APIA într-o campanie de plată în avans.

Mai mult decât atât, am implementat cu succes o serie de noi măsuri de sprijin cu caracter excepțional, care să răspundă nevoii imediate a fermierului român de a face față efectelor negative ale pandemiei, toți fermierii eligibili fiind plătiți integral până la aceasta dată.

Anul 2021, un an tipic, să sperăm, dar nu lipsit de provocări. Ca și până acum, vom căuta să menținem abordarea tuturor provocărilor cu soluții concrete și eficiente, care să vină în întâmpinarea nevoilor reale ale fermierului român și să punem în acord interesele acestuia cu oportunitățile de finanțare europeană și națională.

Suntem într-o perioadă de tranziție de la vechea la noua Politică Agricolă Comună, în care vom recurge la adaptarea parcursului instituției noastre la noua politică și exigențele acesteia, așa cum am procedat de-a lungul timpului, ținând pasul cu reformele anterioare ale sectorului agricol.

Efectuarea la timp a tuturor plăților către fermieri, în mod echitabil și transparent rămâne, în mod evident, prioritatea de pe agenda de lucru a agenției.

Nu mai puțin importante sunt însă consolidarea, creșterea capacității de răspuns și adaptarea sistemului informatic al agenției la elementele de noutate generate de regulamentul de tranziție și de pandemie, precum și continuarea eforturilor de creștere a gradului de digitalizare a proceselor derulate.

Angajamentul nostru față de fermierii români este că, și în anul 2021, vom continua să fim un partener capabil să răspundă cu profesionalism tuturor provocărilor și să genereze soluții eficiente și imediate la problemele cu care aceștia se confruntă și vom continua să-i sprijinim cu aceeași seriozitate și dedicare în accesarea fondurilor europene și naționale derulate de APIA.

Mereu alături de fermieri! – Adrian Pintea, director general APIA, revista APIAGRICULTURA

DECIZIE GUVERN! FERMIERII SUNT PE LISTĂ!Agroinfo 21 ianuarie 2021 - 20:46

OFICIAL! Guvernul a stabilit miercuri, 20 ianuarie 2021, prin hotărârea de modificare a HG 1.031/2020, privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, că fermierii, lucrătorii din agricultură şi din industria alimentară de alimente esenţiale intră în etapa 2 a Campaniei de vaccinare împotriva Covid 19, care se desfășoară în prezent.

Prin actul normativ au fost incluse în etapa a II-a de vaccinare noi categorii:

* persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoţitorii acestora şi persoanele care locuiesc la acelaşi domiciliu cu acestea;* persoane fără adăpost;* personal-cheie din instituţiile statului, Parlament, Curtea Constituţională, Administraţia Prezidenţială, Guvern, Consiliul Economic şi Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Naţională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora;* personalul în activitate din cadrul instituţiilor din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică, securitate naţională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătoreşti, interpreţii şi traducătorii autorizaţi de Ministerul Justiţiei, avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor, membrii Uniunii naţionale a notarilor publici, precum şi membrii din România în Parlamentul European.* casierii şi ceilalţi lucrători din magazinele de retail alimentar;* personalul navigant român maritim şi fluvial;* personalul român care îşi desfăşoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol);* personalul român care îşi desfăşoară activitatea pe unităţi mobile de foraj marin (nave tip FPSO şi nave tip FSU).* personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;* personalul din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului/serviciul public de asistenţă socială care îşi desfăşoară activitatea în relaţie directă cu beneficiarii, asistenţii maternali, asistenţii personali şi asistenţii personali profesionişti;* persoanele care asigură asistenţă medicală şi socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);* personalul din administraţia publică locală;* lucrătorii din agricultură şi din industria alimentară de alimente esenţiale;* personalul din Administraţia Naţională de Meteorologie;* membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră şi reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoţesc, deţinători de cărţi de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;* personalul civil şi militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului naţional, inclusiv membrii de familie care îi însoţesc la post, anterior plecării în misiune;* inspectorii sociali şi personalul care îşi desfăşoară activitatea în relaţia directă cu beneficiarii din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi a structurilor subordonate acestora;* personalul Curţii de Conturi a României şi ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti;* personalul din cadrul aparatului central şi local al Consiliului Concurenţei;* sportivii componenţi ai loturilor naţionale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificaţi individual la jocurile olimpice precum şi staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportivi;* personalul sanitar veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare.

Tot prin hotărârea aprobată miercuri de Executiv s-a stabilit că pentru etapele a II-a şi a III-a, vaccinarea se va organiza prin centre de vaccinare fixe şi mobile, echipe mobile, reţeaua de medicină de familie, centre drive-through.

"Pentru eficientizarea procesului de vaccinare, evitarea supraaglomerării sau a sacrificării dozelor de vaccin, vaccinarea se va face prin programare electronică, telefonică sau prin intermediul medicului de familie, datele fiind colectate într-o platformă unică ", se spune în hotărâre.

De asemenea, centrele de vaccinare împotriva COVID-19 sunt coordonate metodologic de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Prevederile hotărârii se aplică şi cetăţenilor Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinilor cu şedere legală pe teritoriul României.

Urmează videoconferinţa ZF Agropower, luni 25 ianuarie. Numărul cooperativelor nou înfiinţate în 2020 a fost numai 170, sub nivelul ultimilor doi ani. „Stimularea asocierii nu există“. Primele zece cooperative din România au afaceri totale cumulate de 855,3 milioane de lei (circa 180 mil. euro) Florentina Niţu 22.01.2021,

Cooperativele oferă un acces mai facil la finanţare, o putere mai mare de negociere şi chiar preţuri mai bune pentru membri

♦ În 2014, în România erau circa 700 de cooperative, iar anul trecut numărul lor se apropia de 1.800.

Anul trecut au fost înfiinţate 176 de asociaţii de producători sub forma cooperativelor agricole, cu 60% mai puţin decât în 2018, când a fost atins un prag maxim după criza din 2008-2009, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

„Unele dintre cooperativele înfiinţate până anul trecut nu şi-au atins scopul propus - de a cumpăra şi vinde centralizat la un preţ mai bun, astfel fermierii nu au mai dorit să se asocieze. În plus, anul 2020 a fost unul dificil. (...) Stimularea asocierii nu există, pentru că facilităţile legale pentru cooperative nu se regăsesc în Codul Fiscal şi trebuie să duci o luptă grea cu reprezentanţii statului să beneficiezi de ele”, spune Horaţiu Raicu, preşedintele cooperativei agricole Agrostar, care reuneşte 18 producători de legume din judeţul Giurgiu.

Domnule ministru Oros, nu mai fluturați steagul negru în fața fermierilor! Ajunge, aveți treburi importante de făcut, curaj! Vlad Macovei - 22 ianuarie 2021 Acum peste 60 de ani, Curtea Supremă a Israelului a definit în ce condiții un militar poate refuza să execute un ordin direct al superiorului și să nu sufere nicio consecință legală. Atunci când ordinul respectiv este în mod manifest ilegal. Și soldatul poate identifica acest lucru, nu prin cunoașterea legilor sau a regulamentelor militare ci prin, au spus atunci judecătorii, bun-simț. Un ordin este vădit ilegal, spune decizia judecătoarească respectivă, „atunci când înțeapă ochiul și tulbură inima, dacă privirea nu este oarbă iar inima nu este închisă sau coruptă”. „E ca și cum un steag negru ar flutura deasupra ordinului cu pricina, spunând <>”, citez din aceeași sentință. Este o bucățică de geniu a minții și sufletului Umanității, de inspirație Divină, pentru că definește o situația foarte grea prin ceva foarte simplu, un ghid pe care absolut toată lumea îl poate înțelege și accepta.

Ministrul Agriculturii, aici vorbim de funcție, nu de numele ministrului, este un element-cheie în lupta care trebuie să se ducă în acest an pentru drepturile fermierilor și pentru apărarea și promovarea intereselor legitime ale acestora. Fermierii intră în al treilea an în care decapitalizarea agriculturii naționale este accelerată. Din cauza secetei, din cauza supraproducției la nivel european și mondial, din cauza globalizării, cauzele sunt multe. Efectele sunt însă importante: scăderi de venituri și creșteri de cheltuieli, risc uriaș de a ieși din circuit, de a intra în faliment, de a fi nevoit să vinzi ferma pe foarte puțin. Știu, teoria e frumoasă, e economie de piață, e liberă concurență, legea cererii și a ofertei. Tot teoria spune însă că această concurență trebuie să se producă în condiții de egalitate.

Dacă cineva poate cumpăra teren în România cu dobândă subvenționată, cu garanție minimă, cu perioadă de grație maximă, printr-un credit obținut din țara lui, stat membru UE iar fermierul român nu are aceleași condiții, rezultatul luptei este previzibil, nu? Aceasta este concurență corectă, pe bune? Practica ne spune, că atunci când cineva este împins în arenă să lupte cu mâinile goale, împotriva unui adversar care are o ghioagă, deznodământul întrecerii este previzibil. Treaba ministrului Agriculturii, ca reprezentant al statului român în relația cu fermierii, este să le pună “ghioage” în mâinile fermierilor români sau să le ia bâtele celorlalți. Iar treaba mea să îi susțin și reprezint pe fermieri și să mă asigur că ministrului Agriculturii, indiferent de nume, i-a intrat în cap chestia asta, că asta e treaba lui. De asta, ministrul Oros trebuie să înțeleagă că presiunea publică pe care o fac, la adresa lui, nu are nimic personal, nu are nimic incorect.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, are un rol decisiv în a ajuta fermierii români să se recapitalizeze, adică să supraviețuiască, pe termen scurt și mediu. Pe de o parte, contextul politic actual, în care premierul nu mai concentrează întreaga putere politică a majorității guvernamentale, îl face pe Adrian Oros să fie singurul care să poată impune, în Executiv, OUG și HG care să sprijine, rapid, sectorul agroalimentar. Cât era premier Ludovic Orban, căruia îi păsa, la un anumit nivel, de fermieri, rolul lui Oros putea fi strict decorativ. Acum nu mai poate fi, pentru că premierul Florin Cîțu nu are nicio apreciere față de agricultură. Nu o consideră esențială pentru România. Nici măcar nu trebuie să nu supărăm, trebuie să luăm lucrurile așa cum sunt. Eu unul, de câte ori voi avea ocazia, voi încerca să îl conving pe domnul Cîțu că fermierii români merită susținuți și respectați.

Așadar cartoful fierbinte este exclusiv în mâna domnului Oros și el trebuie să îl ducă cu succes la destinație. Ordonanța de Urgență pentru acordarea despăgubirilor de secetă pentru culturile de primăvară trebuie adoptată înainte de Legea Bugetului! Este obligația ministrului Oros și este exclusiv răspunderea lui. Vă rog, scutiți-mă de abureli, voi care sunteți dușmanii fermierilor, că, vezi Doamne, nu sunt bani. Bani nu sunt pentru toate, e adevărat, sunt doar pentru priorități. Iar dacă scoți agricultura din priorități, ești dușman al fermierilor. Punct.

2021 este un an foarte important pentru că acum se definește cum vor fi recapitalizați fermierii români și pe termen lung. PNS și PAC 2021-2027 se decid anul acesta iar ministrul Agriculturii, are iarăși un rol important, pentru că este obligat să conducă consultările iar vocea fermierilor români să fie ascultată. Așadar, consultări transparente, pe bune, fără blaturi, transmise în direct pe pagina de Facebook a Ministerului Agriculturii, pentru ca fermierii să poată vedea și auzi cine si ce susține. Asociația Forța Fermierilor a apărut exact din acest motiv, ca fermierii să aibă un sprijin în lupta lor pentru a rămâne fermeri și pe termen scurt, și pe termen lung.

Aceste două decizii, pe care Asociația Forța Fermierilor le susține explicit, evident că nu sunt suficiente pentru ca fermierii români să câștige războiul dar sunt necesare. Sine qua non, fără de care nu se poate. OUG pentru despăgubirile la culturile de primăvară și un PNS ca lumea, favorabil fermierilor noștri. Fără aceste două elemente vom avea ferme ale românilor preluate de speculatori funciari, vom avea recesiune, vom avea în continuare mâncare din afară, vom avea fermieri care își vor pune ștreangul de gât. Steagul negru flutură amenințător iar cine nu îl vede, se face vinovat de trădare de țară. Eu unul, mă și rog lui Dumnezeu dar și acționez, indiferent de riscuri și amenințări, pentru ca ministrul Oros să rezolve problema acestui steag negru.

Iar dumneavoastră, dragi fermieri, când vedeți o nedreptate care vă străpunge ochiul și inima, aveți datoria, obligația chiar, să protestați public dacă ministrul Agriculturii este lipsit de curaj, orb la evidențe și surd la argumente. Este moral, este legal, este necesar.

……………………….LEGISLATIV Legislaţie românească

Hotărârea nr. 12/2021 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.031/2020 privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 69 din 21.01.2021. A intrat în vigoare la 21.01.2021

Hotărârea nr. 1031/2020 privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, Guvernul României Modificat de HG 12/2021 la 21.01.2021

Normele metodologice de aplicare a programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor din 30.03.2016, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 8/2021 la 21.01.2021

Normele metodologice de aplicare a programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor din 30.03.2016, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 8/2021 la 21.01.2021

Ordinul nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 8/2021 la 21.01.2021

Ordinul nr. 8/2021 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 67 din 21.01.2021. A intrat în vigoare la 21.01.2021

………………….INTERNE

Grafic: Soldul creditelor acordate sectorului agricol în perioada 2016 -2020 (mld.lei)

LAPAR propune un nou proiect de lege privind comasarea terenurilor agricole 22 ianuarie 2021Se cunoaște, printre fermieri, faptul că terenul agricol din România este unul foarte fărâmițat, iar mulți reclamă lipsa unei legi care să corecteze această problemă. În acest sens, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) vine cu o propunere de lege pentru comasarea terenurilor, prin care țara noastră ar putea câștiga cel puțin 8 miliarde de euro în fiecare an. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea l-a invitat pe președintele LAPAR, Nicu Vasile, pentru a discuta acest subiect.

”Plecând de la statisticile pe care le avem pe Eurostat, dar și în cadrul INS, am văzut gradul de îmbătrânire al fermierilor. Există multe probleme în mediul rural. Am văzut condițiile pe care le impune comunitatea europeană cu acest Green Deal și mă îngrijorează statistica pe care am văzut-o: 17 milioane de tone de cereale la nivel național. Dacă împărțim la terenul arabil pe care îl avem, înseamnă o producție de 1,7 tone/hectar. Pierdem bani.

Cred că avem peste 800.000 hectare de teren lăsat de izbeliște. Ministerul are acum proiectul cu 50 de hectare de teren pentru tinerii fermieri, dar nu au efectiv aceste suprafețe. De ce să nu vină statul român să cumpere acest teren și să ajutăm acești oameni mai în vârstă ca să dea terenul, să facem acele comasări?

Prin această propunere de lege pe care noi o lansăm, România va face economii de cel puțin 8 miliarde de euro anual, bani cu care putem să ajutăm mediul agricol și economia” a precizat Nicu Vasile în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

În proiectul de lege al LAPAR pentru comasarea terenurilor sunt stipulate următoarele propuneri:

· pentru terenurile date în arendă, proprietarul primește 100 euro/an

· proprietarii trecuți de 60 de ani pot da terenul în arendă și vor primi o rentă viageră de 100 euro/an/ha, sau îl pot vinde către ADS primind 70 euro/lună/ha pentru tot restul vieții, iar terenul va intra în proprietatea statului

· pentru proprietarii care depun cereri la APIA pentru acordarea sumelor celor ce lucrează pământul va fi condiție obligatorie prezentarea și atașarea la dosar a autorizației de utilizare de produse fitosanitare sau contractul de prestări servicii + autorizația prestatorului

Printre avantajele proiectului privind comasarea terenurilor, reprezentanții LAPAR enumeră următoarele:

· reducerea numărului de procese pe fond funciar

· reducerea amprentei de carbon

· creșterea productivității muncii

· reducerea gradului de tasare a solului

· asigurarea unui venit sigur fără griji

· respectarea unui asolament

· exploatarea terenului într-un mod științific conform ultimelor tehnologii: digitalizarea și robotizarea agriculturii

· viabilitatea investițiilor în irigații, creșterea randamentelor pe îmbunătățiri funciare

· creșterea producțiilor medii la hectar; avem peste 4,5 milioane hectare de teren arabil de subzistență care poate produce peste 23,4 milioane tone de cereale

Daniel Botănoiu, fost secretar de stat MADR prevede “efecte devastatoare asupra crescătorilor de animale”, 22 ianuarie 2021 Daniel Botănoiu, fost secretat în MADR prevede un viitor sumbru pentru sectoarele creșterii animalelor. Daniel Botănoiu a publicat pe rețeaua socială Facebook, un mesaj aspru, în care critică conferința de presă a ministrului Agriculturii, Adrian Oros, din data de 20 ianuarie a.c. “Sectoarele creșterii porcului și păsărilor, și nu numai, se găsesc în criză profundă. Marile companii din sector au început să “gâfâie”, deoarece nu mai au posibilitatea să funcționeze așa cum au făcut-o până acum. Unele discută de restructurare, de restrângerea activităților, altele chiar de închiderea sau de vânzarea activelor.

Toate acestea, în ciuda măsurilor de susținere anunțate cu “surle și trâmbițe” de ministrul Oros.

Realitatea ne arată că nu se întâmplă nimic. Paradoxal este faptul că se taie animalele intr-un ritm alert, se creează stocuri de carne, se pune presiune pe prețul de producție și valorificare, însă consumatorul nu cumpără carnea mai ieftin, așa cum ar trebui.

Citeam ieri că, Germania are stocuri mari de carne de porc, Polonia și Ungaria la fel, “vinovată” fiind China, care a refuzat carnea din cauza pestei porcine africane ce a afectat efectivele de porci din statele respective.

Atenția Chinei s-a îndreptat spre Spania unde a găsit un raport corect calitate-preț! Acum este interesant ce se va întâmpla cu aceste stocuri? Cred că se vor “revarsa” pe piața din România, cu efecte devastatoare asupra crescătorilor de porci.

Carnea intră în România la un preț pe care nici un producător român nu-l poate concura. De ce? Pentru că statele respective sunt responsabile și au implementat instrumente reale de susținere a producătorilor. Ce se întâmplă la noi? Doar intenții, Ministerul agriculturii este surd la țipătul de disperare al sectorului.

Există un paradox în piață astăzi: animalele se taie pe capete, stocuri mari de carne, prețuri în scădere rapidă, la fel și consumul, însă prețul cerealelor este în creștere!!Pesta porcină africană și gripa aviară existente la nivel european au îngenunchiat sectoarele de creștere al porcului și păsărilor din România.

Aceste sectoare se încăpățânează ”să mențină” locurile de muncă, să atingă țintele impuse prin Politica Agricolă Comună, să asigure securitatea alimentară, plătind în același timp taxe și impozite statului Român.

Un jurnalist m-a întrebat care ar fi soluțiile pentru ieșirea rapidă din această criză? Răspunsul meu a fost următorul:

– emiterea unui ordin de ministru prin care să se constituie o comisie care să aibă drept scop analizarea în profunzime a situației create și propunerea unor soluții realiste de ieșire din criză;

– masuri imediate de împiedicare a concurenței neloiale pe piața românească;

– punerea în practică a ordinului privind biosecuritatea în sectorul creșterii porcului pentru a raspunde efectelor pestei porcine africane;

– soluții privind deblocarea în fermele mari de producere a suinelor unde apariția de focare în gospodariile populațiilor face ca animalele să fie duse la abatorizare chiar și la 90 de zile!!;

– amendarea rapidă a “legii mirosurilor”;

– punerea în practică a legilor reproducției la porc și pasare.

Dle ministru, o consultare rapidă cu sectoarele nu va costă nimic, măsurile de prevenție ce trebuie luate fac mai mult bine decât eventualele falimente.

Falimentul zootehniei românești atrage după sine falimentul fermelor din cultura mare, producătorii de materii prime agricole. O zootehnie slabă face ca materiile prime să fie exportate la prețuri derizorii în comparație cu situația din alte state mult mai bine organizate. Volatilitatea prețurilor cerealelor, oleaginoaselor etc., tocmai de aici vine, de la faptul că avem o zootehnie “anemică”.

Este efectul de domino, domnule ministru! V-am atras atenția și în trecut cu privire la faptul că nu puteți să faceți irigații din bani europeni dintr-un singur motiv: fermierii din Germania, Olanda sau Franța nu cunosc efectele secetei așa cum simt fermierii români!

Ați “bătut câmpii” cu cele 6 miliarde de euro pe care îi veți aduce din Europa pentru construcția canalului Siret Bărăgan, executarea lucrărilor CES și investiții în irigații! Vorbe goale!

Așa vă spun și acum: lăsați orgoliul deoparte și ajutați sectorul zootehnic!”, este mesajul transmis de Daniel Botănoiu.

Video: Prazul, cu lumină colorată se crește , 22 ianuarie 2021La noi, prazul a fost “ pus in lumina” , mai ales pe vremea comunistilor, de Nea Marin, e drep si de unele gospodine curajoase care pregateau praz cu masline.

In Olanda zilelor noastre, prazul este “pus in lumina “ la propriu. 

https://youtu.be/n4s0hA8eEG8

USAMV Iași este coordonatoarea unui proiect transfrontalier de dezvoltare, cercetare, prevenire și controlul hepatitei E, 22 ianuarie 2021Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) din Iași este coordonatoarea unui proiect transfrontalier în care și-a propus să dezvolte cercetarea în prevenirea și controlul hepatitei E.

Profesorii și cercetătorii Facultății de Medicină Veterinară din Iași îi vor avea alături, în cadrul acestui proiect, pe colegii de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, Universitatea Agrară de Stat din Republica Moldova și Institutul de Sănătate Publică din Chișinău.

”Rețea transfrontalieră de dezvoltare a cercetării în prevenirea și controlul hepatitei E, pe scurt MED-VET HEV, este titlul proiectului pe care îl vom derula timp de 18 luni alături de partenerii noștri. Obiectivul general este acela de a dezvolta și consolida cooperarea dintre universități și centrele de cercetare, ceea ce va duce la o creștere a calității cercetării în ambele regiuni transfrontaliere. Prin aceasta, proiectul va îmbunătăți condițiile prealabile pentru o cooperare susținută în domeniul cercetării și inovării în domeniul bolilor zoonotice”, a precizat prof. univ. Dr. Gheorghe SAVUȚA, de la Facultatea de Medicină Veterinară din Iași, coordonatorul proiectului.

Proiectul își propune să construiască o rețea de cunoștințe și competență în România și Republica Moldova în domeniul hepatitei E, concentrându-se pe aspectele de sănătate publică și promovând colaborarea interprofesională în jurul inovației, cercetării și dezvoltării. Astfel, vor fi evaluate, descrise și comunicate profesioniștilor din domeniul sănătății publice instrumentele și condițiile necesare pentru punerea în aplicare a programului de gestionare cu succes a infecției cu hepatita E în cele două țări transfrontaliere.

”Ne propunem furnizarea de date epidemiologice ca bază pentru planificarea unei strategii pe termen lung pentru prevenirea și controlul hepatitei E în cele două țări transfrontaliere. Obiectivul va fi îndeplinit prin investigarea situației epidemiologice și evaluarea riscului de infecții cu HEV în populația generală și în diferite grupuri de persoane cu risc crescut, prin elaborarea unor orientări practice pentru supraveghere și control”, a mai punctat prof. univ. Dr. Gheorghe SAVUȚA.

Cercetătorii USAMV își mai propun dezvoltarea unui program educațional privind conștientizarea socială a problemelor generate de infecțiile cu HEV și a metodelor de prevenire, cu un accent deosebit asupra participării lucrătorilor din domeniul sănătății. Cercetarea se concentrează asupra unuia dintre agenții patogeni prioritari în UE (virusul hepatitei E), obiectiv sprijinit de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Valoarea totală a proiectului coordonat de USAMV Iași este de 200.000 euro.

700.000 de tone de produse de proveniență agricolă cu destinația Germania. Nu scăpăm de statutul de exportator de materie primă, 21 ianuarie 2021Chiar dacă exportăm marfă de proveniență agricolă, inclusiv în țări din interiorul blocului comunitar (UE27), nu reușim să comercializăm peste graniță decât în mare parte materie primă fără plusvaloare.

Este și cazul importurilor Germaniei dinspre România. În 2019, spre exemplu, țara noastră a comercializat peste graniță, către statul european amintit mai sus, nu mai puțin de 700.000 de tone de cereale și oleaginoase.

De altfel, cele două tipuri de materie primă de proveniență agricolă sunt principalele bunuri importate de către nemți din România în urmă cu doi ani.

Pe lângă cereale și oleaginoase, conform calculelor ZF, bazate pe datele Institutului Federal de Statistică din Germania, țara noastră a mai exportat către acest stat UE plante medicinale, autovehicule, produse electrotehnice și dispozitive medicale.

Ne salvăm cu produsele electrotehnice

Aceleași calcule ale sursei citate indică faptul că produsele electrotehnice (poziția patru în clasament) au cea mai mare valoare exportată de către România, cele 179.000 tone fiind plătite cu suma de 4,3 miliarde euro.

Germania este cel mai important partener comercial al României, atât când vine vorba de importuri, cât și la exporturi.

De altfel, România a importat în 2019 produse de circa 17 miliarde euro, dar a exportat doar 15 miliarde euro, adică un deficit comercial de aproape 2 miliarde euro (mai exact 1,94 miliarde euro). Ponderea importurilor din Germania reprezintă 20,2% din totalul importurilor, pe când exporturile către Germania reprezintă 22% din total.

Caracteristicile unei producţii industriale

Într-o amplă analiză publicată de presa de specialitate în data de 15 ianuarie 2021, Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), preciza că pentru a majora eficiența producției agricole, sunt importante și creșterea randamentelor la producțiile de materie primă de proveniență agricolă și în cazul creșterii animalelor, dar în special la produse agroalimentare cu valoare adăugată, realizate în țară.

„Într-o economie modernă, tot mai integrată într-un spaţiu economic dinamic, în care concurenţa şi libera circulaţie a mărfurilor sunt elemente definitorii, producţia agricolă a unei ţari cu potenţial agricol mare capătă tot mai mult caracteristicile unei producţii industriale.

În aceste condiţii, pentru creşterea eficienţei producţiei agricole, demn de urmărit este nu numai creşterea randamentelor la producţiile culturilor agricole sau a creşterii randamentelor în sectorul zootehnic, ci mai ales sporirea cantităţilor de produse agricole vegetale şi animale prelucrate în unităţi de producţie proprii“, preciza sursa citată.

În viziunea sa, trei avantaje în plan economic sunt evidente în situaţia în care, la produsele de proveniență agricolă pentru care există cerere pe piaţa internă şi pentru care dispunem în ţară de materie primă din belşug, lanţul valoric definit pentru realizarea fiecărui produs include agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în interior, indiferent dacă aceştia au capital naţional sau străin.

Mai exact, este vorba de posibilitatea reducerii importurilor la aceste produse agroalimentare pentru consumul populaţiei şi implicit eliminarea sau diminuarea deficitelor comerciale la aceste produse.

De asemenea, este vorba de obţinerea acestor produse prin prelucrarea în capacităţi de producţie din ţară a materiilor prime din agricultura naţională, determinând astfel sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă prin angajarea de lucrători în industria agroalimentară naţională, ceea ce creează implicit condiţii propice pentru creşterea veniturilor acestora.

În fine, ca urmare a creşterii numărului de angajaţi in industria alimentară vor spori şi veniturile la bugetul de stat, prin contribuţiile plătite de salariaţi pentru veniturile realizate şi prin prelevări către bugetul de stat pentru profitul realizat de agenţii economici.

Astfel, a mai precizat șeful INS, în condiţiile în care nu s-ar beneficia de cele trei avantaje amintite anterior, rezultând în mod direct din dezvoltarea capacităţii de prelucrare în ţară, impactul economic asupra balanţei comerciale cu produse agroalimentare ar fi unul limitat, cu implicaţii atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu sau lung.

„Este de la sine înţeles că în condiţiile dezvoltării producţiei vegetale şi zootehnice, materializată preponderent prin exporturi substanţiale de cereale şi de animale vii (produse cu grad scăzut de prelucrare şi implicit cu o valoare de piaţă redusă), cu toate că s-ar putea asigura o anumită echilibrare a balanţei comerciale pe întreaga gama de produse agroalimentare, aceasta ar avea efect pozitiv cel mult pe termen scurt şi acesta ar fi unul limitat.

În plus, consecinţe negative ar avea loc şi prin faptul că determină o structură iraţională a schimbului propriu de produse, favorizând exportul unor cantităţi mari de mărfuri neprelucrate şi importul, în contrapartidă, de produse prelucrate“, a conchis acesta.

Propunere PRO AGRO: lucratorii din agricultura sa fie vaccinati cu prioritate contra COVID. Care este motivul? ianuarie 22, 2021 Federatia Nationala PRO AGRO considera ca lucratorii din agricultura si cei din industria alimentara ar trebui sa beneficieze de vaccinare prioritara impotriva COVID-19, intrucat acest sector este considerat unul esential, impreuna cu cel de sanatate publica.

„Federatia Nationala PRO AGRO se alatura celor mai importante organizatii ale fermierilor si ale industriei alimentare, si solicita ca la nivelul autoritatilor in drept sa stabileasca Strategia Nationala de Vaccinare sa se tina cont de recomandarile Comisiei Europene care includ lucratorii din Agricultura si din Industria Alimentara ca si sector esential in afara celui de sanatate publica. Federatia solicita in consecinta ca Strategia Nationala de Vaccinare sa fie adaptata in acest sens si din dozele de vaccin disponibile sa fie vaccinati, prioritar, si lucratorii din Agricultura si din Industria Alimentara”, se arata intr-o scrisoare transmisa luni de Federatia PRO AGRO.

In acest context, federatia agricultorilor romani solicita ca la momentul adaptarii Strategiei Nationale de Vaccinare partenerii sociali, mediul asociativ, sa fie consultati, in acest mod fiind posibila organizarea facila a campaniei de vaccinare.

„Securitatea alimentara nu poate fi mentinuta decat asigurand sanatatea si securitatea tuturor lucratorilor din Agricultura si din Industria Alimentara, acestia riscandu-si propria sanatate de la aparitia pandemiei pentru asigurarea necesarului de alimente populatiei”, se mentioneaza in documentul semnat de presedintele Federatiei, Ionel Arion

Solutie de compromis pentru agricultori: neonicotinoidele se pot folosi, insa doar pentru sfecla si porumb ianuarie 22, 2021

Utilizarea neonicotinoidelor este posibila in acest an, insa doar pentru culturile de sfecla si porumb, nu si pentru rapita si floarea soarelui, aceasta derogare fiind luata impreuna cu agricultorii si apicultorii, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Seful MADR a facut aceasta declaratie in urma unei scrisori deschise, publicata de Federatia Asociatiilor Apicole din Romania (ROMAPIS), care solicita ministerului revocarea unor autorizatii privind utilizarea temporara a celor trei insecticide din clasa neonicotinoidelor pentru semintele de floarea soarelui si sfecla de zahar.

„Noi am luat o decizie impreuna cu apicultorii si agricultorii ca derogarea pentru utilizarea neonicotinoidelor sa se faca anul acesta la fel ca si anul trecut doar pentru sfecla si porumb, pentru rapita si floarea soarelui, nu. Aceasta a fost o decizie, repet, pe care am luat-o anul trecut de comun acord atat cu apicultorii, cat si cu agricultorii. Deci, ceea ce a aparut in acea scrisoare deschisa nu are legatura cu realitatea si de aceea am fost nevoit sa va spun aceste lucruri ca sa informati corect atat apicultorii, cat si agricultorii, dar mai ales publicul larg, pentru ca la asemenea dezinformari apicultorii si agricultorii, cei implicati, stiu ca nu-i asa, dar publicul larg, care e 90%, nu stie si atunci este dezinformat. Nu cred ca acesta este scopul”, a precizat Oros.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a anuntat, marti, ca va acorda autorizatii temporare pentru utilizarea de tratamente pe baza de neonicotinoide la semintele de porumb si sfecla de zahar, incepand din 25 ianuarie, precizand totodata ca 2021 este al doilea an consecutiv in care nu acorda autorizatii temporare pentru tratamentul semintelor de floarea-soarelui cu produse pe baza de substante active din categoria neonicotinoidelor.

Potrivit unui comunicat al ministerului, aceste autorizatii temporare se vor da pentru campania de primavara 2021, conform articolului 53 din Regulamentul CE 1107/2009, prin care se autorizeaza utilizarea in situatii de urgenta a unor produse pe baza de substante active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semintelor de porumb, precum si a semintelor de sfecla de zahar tratate cu un produs de protectia plantelor pe baza de neonicotinoide.

Gabriela Vila este noul director general ADAMA România și Republica Moldova Ramona Dascălu - 22 ianuarie 2021 Gabriela Vila este noul director general al companiei Adama pentru România și Republica Moldova! Anunțul oficial a fost făcut public pe rețelele de socializare, cu mențiunea că Gabriela Vila și-a preluat noile atribuții începând de astăzi, vineri – 22 ianuarie . ”Cu noul an vin și noi schimbări în cadrul companiei noastre. Avem deosebita plăcere să vă anunțăm că doamna Gabriela Vila este, începând de astăzi, noul Director General ADAMA România și Republica Moldova. Cu o experiență de aproape 25 de ani în agribussiness, Gabriela a avut o contribuție importantă în transformarea business-ului ADAMA în ceea ce reprezintă el astăzi, venind cu o nouă abordare care a susținut parteneriatele pe termen lung cu clienții ADAMA. Îi urăm mult succes în noul rol”, arată într-o postare pe pagina sa de Facebook ADAMA România.Până să preia conducerea Adama, Gabriela Vila a ocupat funcția de director național de vânzări al Adama România, responsabilitățile fiind cele de consolidare a parteneriatului cu partenerii din rețeaua de distribuție, definirea și implementarea condițiilor comerciale, precum și de management al echipei comerciale Adama.Rulote cumpărate de o asociație pentru ca fermierii să își poată vinde brânza sau mieii de Paște! Ramona Dascălu - 21 ianuarie 2021 Rulote mobile pentru fermieri! Ideea îi aparține lui Ionică Nechifor, președintele Asociației Moldoovis și directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți, din județul Botoșani, care a comandat deja patru rulote mobile pentru ca producătorii autohtoni din județ să-și poată valorifica produsele în cele mai tranzitate zone. Acesta susține că a plătit deja o parte din bani, rulotele comandate urmând să ajungă în luna martie, iar începând cu luna aprilie, odată cu perioada în care vor începe să fie puși în vânzare și mieii pentru Paște, vor fi puse în funcțiune, în diferite zone din orașul Botoșani pentru ca tot mai mulți consumatori să aibă acces la produsele vândute de fermieri.Ionică Nechifor a ținut să precizeze că rulotele mobile, în care își vor vinde fermierii marfa, sunt dotate cu instalații frigorifice și autorizate sanitar-veterinar. ”Achiziționăm patru rulote de la o firmă care se ocupă cu așa ceva. Am plătit avansul și în luna martie vom avea rulotele. Ele îndeplinesc toate condițiile pentru a fi autorizate sanitar-veterinar, vor fi înmatriculate. Vor fi dotate cu tot ce impune siguranța alimentară. Vor fi personalizate. Ele vor ajunge în luna martie dar probabil din aprilie vom începe activitatea pentru că din aprilie vor fi miei la vânzare pentru sărbătorile pascale”, a spus Ionică Nechifor, potrivit btonline.ro Prin intermediul rulotelor mobile, fermierii vor putea vinde tot ceea ce produc, de la miei și produse lactate până la preparate tradiționale, cu condiția să eticheteze produsele. ”În afară de miei, caș și brânză, fermierii care au vaci vor putea vinde lapte, smântână, brânză de vaci. Pot vinde inclusiv carne, cei care fac preparate tradiționale. Le-am cerut ca toate produsele comercializate să fie etichetate astfel încât cumpărătorul să știe cine este producătorul. Rămâne să stabilim modul de organizare. Mă gândesc foarte serios să reactivăm acea cooperativă iar fermierii care doresc să-și poată vinde produsele prin această cooperativă”, a declarat președintele Asociației Crescătorilor de Ovine şi Caprine Moldoovis, Ionică Nechifor.Urmează ca asociația Moldoovis să solicite primăriei municipiului Botoșani un spațiu, în zona centrală, pentru amplasarea celor patru rulote. Ulterior, acestea vor fi mutate în diferite zone ale municipiului astfel încât să aibă acces un număr mai mare de botoșăneni la produsele fermierilor. “Ne gândim să ducem rulotele în zona centrală a municipiului Botoșani. Sper ca domnul primar să ne ajute și să ne ofere în spațiu. Ulterior, vrem să mergem în cartierele din Botoșani și nu numai, în cursul săptămânii. De asemenea, ne gândim ca în week-end să mergem și în alte orașe din România pentru a promova produsele din Botoșani”.Pe mai departe, Ionică Nechifor speră ca și alte asociații de fermieri să-i urmeze exemplul. ”Mi-aș dori ca toate cele 50 de asociații din România să ne întâlnim cu câte patru rulote și să facem o caravană la nivel național. Bine ar fi să participe și zece asociații cu câte patru rulote. Gândiți-vă ce ar însemna o caravană cu 40 de rulote. E o chestiune care trebuia făcută de mult timp. Am sperat că vom face împreună cu Consiliul Județean în perioada 2012-2013, nu s-a reușit, a venit pandemia și am fost forțați să ne organizăm. E un prim pas și putem progresa”, a mai spus Ionică Nechifor.Fermierii blocați în individualism și dezorganizare ianuarie 21, 2021 agrimanet

Pledoarie pentru asociere si cooperare între fermieri

Gheorghe Ionescu-Şişeşti, în anul 1921:

“Aceste cooperative vor îngriji de procurarea creditului, de exploatarea maşinilor mari: auto-pluguri, tăietoare, secerătoare etc., vor avea grijă de a pune reproducători la îndemâna criteriilor, de a organiza vânzarea în comun, de a industrializa unele produse, de a aplica bunele metode agricole. A lăsa pe ţărani într-un individualism amorf şi dezorganizat ar însemna să nu înţelegem cele mai poruncitoare necesitaţi ale vremii de faţă”.

Academician Cristian Hera, Vicepreşedinte al Academiei Române, Preşedinte de Onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „G. I. Şişeşti”:

“Politicile agrare din ultimele decenii nu au tratat cu responsabilitatea cuvenită cooperaţia, de multe ori fiind incoerente şi superficiale. Asemenea atitudini au generat multiple efecte negative la nivelul general al agriculturii, dar mai ales în domeniul cooperaţiei. Sunt convins că este momentul să se acorde o atenţie aparte rolului cooperaţiei ca suport instituţional în promovarea transferului de cunoaştere. Dimensiunea cooperaţiei în agricultură trebuie să fie în concordanţă cu orientările actuale ale U.E., mai ales în direcţia recunoaşterii informaţiei ca principală resursă a dezvoltării economice şi sociale. Cooperativele, în piaţa cunoaşterii, pot avea un rol dinamizator în relaţiile dintre producătorii şi consumatorii de informaţii, respectiv dintre cercetarea ştiinţifică agricolă şi fermieri, relaţii care, în prezent, sunt practic ca şi inexistente.

Cooperaţia poate constitui o pledoarie pentru modernizarea agriculturii, prin configurarea unei arhitecturi de tip cooperatist, care să ajute la creşterea performanţei şi eficientizării activităţii producătorilor din ramură.”

Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, domnul profesor Gheorghe Sin:

Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, domnul profesor Gheorghe Sin, se declară un susţinător necondiţionat al acţiunilor cooperatiste din agricultură. Aceste structuri care s-au bucurat de o atenţie specială în perioadele ante şi interbelică în relaţiile agrare româneşti, pot oricând, în condiţiile economiei de piaţa liberă să contribuie la relansarea şi performarea sectorului agricol.

Se pune întrebarea câte din actualele cooperative pot servi ca model în iniţiativele ce privesc înfiinţarea şi dezvoltarea acestor structuri. Întrebarea este retorică, deoarece, în prezent, sectorul cooperatist nu este la un nivel care să satisfacă cerinţele atât ale agricultorilor, cât şi ale consumatorilor.

Principala direcţie în care acest sector trebuie, cu prioritate dezvoltat, priveşte relaţiile cu piaţa ale producătorilor agricoli, indiferent de dimensiunea sau profilul de activitate. Numai gestionând aprovizionarea cu inputuri, dar şi prelucrarea, stocarea şi desfacerea producţiei, cooperativele şi implicit asociaţiile îşi vor dovedi oportunitatea şi eficienţa, în relaţiile agrare prezente.

Tot prin piaţă se pot dezvolta relaţii benefice de ambele părţi, între institutele din domeniul cercetării agricole şi structurile cooperatiste. În fapt, cooperativele pot acţiona cu succes în piaţa transferului de cunoaştere, mijlocind circulaţia informaţiei generatoare de valoare adăugată de la producătorii de idei, în speţă institutele de cercetare, dar şi cercetători, către agricultori.

Prof.univ.dr. Nicolae Istudor, Rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti:

“Comercializarea produselor prin intermediul cooperativelor agricole deţine o mare parte din piaţa produselor agricole în ţările cu economie de piaţă dezvoltată deoarece si-au demonstrat o capacitate apreciabilă de adaptare la competiţia tot mai puternică de piaţă şi la restructurare sectorului.

Dezvoltarea cooperativelor este strâns legată de schimbările fundamentale intervenite în modelul producţiei agricole şi alimentare, urmărind specializarea agenţilor economici pe activităţile pe care le poate efectua cu maximum de eficienţă.

În marea lor parte, pieţele nu sunt accesibile pentru producătorii agricoli şi alimentari, iar pentru a cunoaşte şi anticipa fenomenele ce au loc pe piaţă este nevoie de unirea eforturilor producătorilor agricoli, eforturi ce se vor răsplăti prin preţurile ce le vor obţine de pe pieţele cele mai avantajoase etc. Dintre factorii care participă la necesitatea cooperării producătorilor agricoli, cei mai importanţi sunt următorii:

· Posibilităţile financiare individuale scăzute ale gospodăriilor familiale (şi nu numai) ceea ce însoţite de cererea în cantităţi relativ mici de resurse materiale nu ar justifica aprovizionarea individuală cu resurse materiale;

· dificultăţile întâlnite pe piaţă în ce priveşte stabilirea relaţiilor individuale cu marii ofertanţi de resurse materiale, majoritatea nefiind de acord cu vânzarea produselor în cantităţi mici;

· inexistenţa unor structuri de marketing în sectorul agroalimentar;

· accesul limitat al producătorilor agricoli (mai ales) la mijloacele de transport moderne şi la maşinile şi utilajele agricole, care necesită fonduri financiare foarte mari şi care nu pot fi procurate decât dacă sunt unite eforturile mai multor producători individuali;

· susţinerea, din partea statului, este uşor de realizat în cazul producătorilor asociaţi, comparativ cu cei individuali etc.

Pentru România există însă „bariere psihologice ” în înfiinţarea cooperativelor agricole, bariere dintre care pot fi amintite:

· în cadrul mişcării cooperatiste sunt cuprinşi membrii care au trăsături proprii de comportament, cu un anumit nivel de pregătire şcolară şi înţelegere, ceea ce îngreunează procesul de unificare a eforturilor în vederea atingerii scopului propus;

· experienţa celor ce au trăit cooperativizarea agriculturii, modul în care a fost înfăptuită şi modul de funcţionare efectivă a cooperativelor din sectorul agricol, au ca efect o anumită reţinere din partea producătorilor agricoli (membrilor participanţi la înfiinţarea unei cooperative);

· existenţa unor stări conflictuale şi a unor ambiţii nejustificate.

Cu toate aceste neajunsuri, cooperarea și asocierea în agricultură reprezintă modalităţi moderne de organizare a producţiei şi comercializării produselor agroalimentare care permit integrarea agriculturii ţării noastre în exigenţele pieţei concurenţiale şi fac agricultura românească competitivă pe plan European.

Prof.univ.dr. Gabriel Popescu, Director Departamentul Economie Agroalimentară şi a Mediului, ASE Bucureşti:

“Pilonii de putere pot influenţa funcţionarea cooperativelor în trei situaţii principale, şi anume:

· Din interiorul cooperativei, cu referire la atitudinile membrilor asociaţi, atunci când aceştia pun pe primul plan (cum este şi natural) propriul interes, interes care, nu de puţine ori, contravine sau nu se conjugă cu cel al întregului grup. În această situaţie, problema cheie este dată de raportul dintre interesul individual şi interesul de grup.

· Din exterior, cu referire la relaţiile pe orizontală, când structurile cooperative intră în raporturi concurenţiale de piaţă. Într-o piaţă dominată excesiv de societăţile comerciale, care pun în mod hedonist, pe primul plan, rentabilitatea, de orice fel şi prin orice mijloace, cu greu îşi pot face loc entităţile asociative, care au ca scop final, un plus de bunăstare pentru toţi cei cu care aceştia relaţionează: membrii asociaţi, angajaţii, partenerii de piaţă şi, nu în ultimul rând, statul. Acum, problema cheie este dată de raportul dintre egoismul economic (rezultat din dorinţa creşterii ratei rentabilităţii) şi altruismul social (promovat şi susţinut de principiile doctrinei cooperatiste). Nu trebuie minimizată nici atitudinea, de multe ori ostilă, a marilor companii față de fenomenul cooperatist, dat fiind interesele lor divergente.

· Din exterior, cu referire la relaţiile pe verticală, când structurile cooperative relaţionează cu puterea publică (statul). Situaţia prinde contur în condiţiile când statul nu are o viziune doctrinară clară, referitoare la strategia de dezvoltare a sectorului asociativ din economie, dar mai ales a celui din agricultură. Problema cheie, în acest caz, constă în modul de mediere a raportului dintre interesul organizaţional și interesul public.

Puterea cooperativei nu rezultă din dimensiunea proprietăţii ei sau a membrilor asociaţi, ci din intensitatea relaţiilor dintre cooperativă şi membri, respectiv partenerii săi de piaţă. În fapt, succesul acestor structuri este dat de unitatea de interese a membrilor cooperatori şi nu de munca în comun (cum susţineau comuniştii).

Cooperativa nu trebuie legată de pământ, mai ales când se adresează persoanelor cu proprietăţi mici şi foarte mici, iar activitatea acesteia trebuie să se regăsească, cu prioritate, în sfera de acoperire a pieţelor, în special a celor agroalimentare, precum şi în zona colectării, procesării, depozitării etc.

Prioritizarea activităţilor dintr-o cooperativă trebuie făcută numai în funcţie de interesele proprii de natură economică, socială, culturală ale membrilor şi nu de cele politice”.

Colecţia “Probleme de politică agrară – Asocierea și cooperarea în agricultură”, Editura ASE, Bucureşti, 2017

Dacă v-a plăcut vom continua!

Decât mulți producători mici, dar slabi în rezultate și potențial, mai bine reuniți in cooperative ianuarie 22, 2021 agrimanet Decât mulți producători mici, dar slabi în rezultate și potențial, mai bine mai puțini însă puternici. Această forță vine din valoarea suplimentară sau câştigurile sinergice generate atât operaţional, cât și financiar

Prof. univ. dr. Gheorghe Hurduzeu, Decan Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE Bucureşti:

Efectele operaționale apar deoarece membrii:

· își pot extinde producția, având posibilitatea planificării acesteia (în funcţie de contractele încheiate de grup cu lanţurile de magazine);

· pot pune în valoare mai facil resursele;

· pot crea mai facil dotări necesare pentru sortarea, ambalarea și depozitarea produselor;

· pot procura material săditor, pesticide la preţuri mai avantajoase;

· au un acces mai facil la informație, inovație, proiecte de colaborare și/sau clustere;

· beneficiază de servicii diverse (servicii tehnice, de informare, consultanță ș.a.);

· beneficiază de un branding și un marketing mai bun al produselor;

· sunt degrevați de responsabilitatea vânzării;

· își pot vinde produsele prin intermediul marilor retaileri, târguri, magazine (cooperativa crește puterea de negociere a membrilor);

· pot trece de la vânzarea produselor agricole neprocesate la cele cu valoare adăugată;

· ·pot beneficia de parteneriate benefice (de exemplu, parteneriate cu institute de învățământ și cercetare, pentru transferul de inovație și cunoștințe);

· devin mai apropiați de consumator (pot fi inițiate lanțuri scurte de distribuție) ș.a.

Efectele financiare apar deoarece membrii unei cooperative:

· pot accesa mai ușor fonduri europene (spre exemplu, pot întocmi proiecte de finanţare pentru retehnologizare mult mai fezabile);

· cu capitalizare scăzută, pot beneficia de capitalizarea celorlalți;

· pot beneficia de sprijin financiar pentru mărirea fondurilor destinate finanţării de programe operaţionale;

· pot beneficia de ajutor financiar și credite speciale conform legislaţiei Uniunii Europene;

· pot beneficia de facilități fiscale: scutirea de la plata impozitului agricol pentru primii cinci ani de la constituire, accesul la subvenții, la fondurile publice și la fonduri externe prevăzute în programul de susținere a agriculturii României, scutirea de la plata taxelor vamale pentru importurile de tractoare, mașini și utilaje agricole sau echipamente de irigat;

· au posibilitatea de a investi în tehnologii moderne de producție sau în infrastructura de depozitare sau procesare; · pot gestiona mai bune riscurile (de exemplu, au acces mai facil și pot fi mai activi în cadrul funcționării fondurilor mutuale).

Din Colecţia “Probleme de politică agrară – Asocierea și cooperarea în agricultură”, Editura ASE, Bucureşti, 2017

Cum a făcut Kosa Alpar saltul de la 20 la 1.250 ha? Ferma 22 ianuarie 2021

Hectar cu hectar, Kosa Alpar a construit o afacere de succes în Mureş: acum lucrează 1.250 hectare de pământ, înfruntând pandemia, animalele sălbatice şi problemele administrative.

Kosa Alpar (foto) este fermier în linia întâi, activând ca director general Kodagro, în judeţul Mureş. Pe 29 septembrie 2020, a participat în calitate de Speaker şi Invitat la evenimentul „Fermier în Linia Întâi în Transilvania şi Maramureş – Xgroup Meetings Agriculture”, parte a celei de-a 5-a ediţii RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum.

 A lucrat non-stop

 În plină pandemie, Kosa Alpar şi-a văzut de treabă, căci culturile trebuiau lucrate şi recoltate, mai ales că vreme