Stiri 14 ianuarie 2021, a doua parte

Digitalizarea industriei HoReCa: Doi antreprenori au investit 30.000 de euro în Edesia, un marketplace care digitalizează modul în care proprietarii de restaurante achiziţionează materia primă de la furnizori Alexandra Cepăreanu 13.01.2021,

Ioana Burcea, investitor în marketplace-ul Edesia: Pe termen lung urmărim o adopţie cât mai mare în piaţa HoReCa din România şi dezvoltarea unor noi facilităţi

„Vom face pasul spre atragerea de fonduri europene în al doilea trimestru al acestui an. Ne propunem o rundă de finanţare în valoare de 200.000 euro.“

Edesia, o platformă marketplace care face legătura între businessurile de alimentaţie publică şi furnizorii de materie primă din domeniu, cu scopul de a reduce costurile de operare ale jucătorilor de profil, estimează un număr de circa 350 de furnizori şi companii active în domeniul HoReCa până la final de an.

„Anul 2021 va fi unul intens pentru noi. În acest moment avem 18 utilizatori din domeniul HoReCa pentru testare“, a spus pentru ZF Ioana Burcea, investitor în marketplace-ul Edesia. De asemenea, planurile pentru anul în curs vizează atragerea unei finanţări europene în valoare de 200.000 de euro. „Vom face pasul spre atragerea de fonduri europene în al doilea trimestru al acestui an.“

Doi tineri de la oraş au transformat în pensiune o casă veche dintr-un sat de doar 30 de oameni de lângă Sighişoara. Pe lângă turism, ei pariază pe legumicultură Alexandra Matei 13.01.2021, În prezent, pensiunii cu patru camere i se aduc ultimele retuşuri, iar ea urmează să funcţioneze din luna mai pentru toţi turiştii care trec prin Şapartoc şi care vor să descopere tradiţia locului.

♦ Producţia de legume este una dintre activităţile de bază ale fondatorilor agropensiunii, astfel că ei cultivă şi produc tomate, ardei şi fasole ♦ În 2020, Andreea şi Radu Moldovan au vândut peste o tonă şi jumătate de roşii din producţia proprie.

Andreea şi Radu Moldovan, doi tineri care au crescut la oraş, în Sighişoara, au investit într-o casă veche de mai bine de 70 de ani, cumpărată în Şapartoc

1

din judeţul Mureş, un sat aflat pe cale de dispariţie. Cei doi soţi au decis să se mute la ţară în 2010, unde au dezvoltat culturi proprii de legume - în special roşii şi fasole. Spre exemplu, în 2020, ei au vândut peste o tonă şi ju-mătate de roşii din producţia proprie.

Totodată, ei au lucrat la pen-siunea în care urmează să primească turişti din primăvara acestui an. Satul Şapartoc aparţine comunei Albeşti din judeţul Mureş şi se află la circa 10 ki-lometri de Sighişoara. Aici au trăit anterior aproximativ 800 de persoane, însă în pre-zent, sunt mai puţin de 30 de localnici.

Mega Image și-a extins rețeaua cu 89 de magazine noi în 2020 Andra Imbrea13 JAN 2021 - 

Mega Image a încheiat anul 2020 cu 89 de magazine inaugurate la nivel național, continuând strategia de dezvoltare și expansiune în diferite zone ale țării. Extinderea a fost atât în oraşe noi, zone urbane puternice, cât şi în zonele în care are deja prezență, care au fost astfel consolidate.

În anul marcat de pandemia de COVID-19, Mega Image și-a menținut investițiile în planurile de dezvoltare și a venit aproape de clienți prin specificul magazinelor de proximitate. A intrat pe piețe noi, precum Oradea și Sibiu, și și-a consolidat prezența în alte orașe, precum în Iași, prin inaugurarea a 12 noi magazine pe tot parcursul anului.

2

Dintre cele 89 de magazine inaugurate în 2020, 20 au fost deschise la finalul anului, în luna decembrie, în cele mai importante centre urbane din țară: București, Cluj, Timișoara, Iași, Prahova și Ilfov.

„Vom continua să investim în expansiune, să fim aproape de comunități, să asigurăm locuri de muncă în mai multe orașe din țară și să oferim soluții performante digitale și experiențe noi la cumpărături. Chiar dacă este în continuare un context dificil pentru noi toți, vom continua să ne dezvoltăm în același ritm și vom prioritiza siguranța tuturor, de la colegii din echipă la clienți și parteneri,” spune Mircea Moga, CEO Mega Image.

Anul trecut, Mega Image s-a adaptat nevoilor clienților în noua realitate generată de pandemie și a accelerat dezvoltarea unor zone noi în magazine, pentru a oferi noi experiențe la cumpărături și a sprijini în același timp industriile care au fost afectate. Cele mai recente lansări de zone noi au fost librăria Cărturești, magazinul cu hrană și produse pentru animale Petshop, cafea de specialitate Manufaktura, ciocolată Venchi și înghețată artizanală Friddi, specialități de la Calif, Pescaderia by Alioli. Toate se regăsesc în prezent într-o selecție de magazine Mega Image, urmând să fie extinse.

În același timp, Mega Image și-a extins portofoliul de marcă proprie prin branduri noi, Nature’s Promise, cu o varietate de produse din ingrediente naturale, și Perla, cu o selecție de cafea care reunește arome din lumea întreagă. În prezent, rețeaua Mega Image include 854 de magazine, dintre care 386 sunt format Mega Image și 468 Shop&Go.

Lanțul de supermarketuri Penny se extinde cu două noi magazine, în București și Reghin, și ajunge la 278 de unități în România InCont.ro, 14 ianuarie 2021

Planul de expansiune al discounterului Penny România continuă prin deschiderea a două noi magazine în București și în Reghin, județul Mureș. Astfel, rețeaua ajunge la un număr total de 278 de magazine.

Magazinul Penny din București de pe Bulevardul Decebal are o suprafață totală de 594 m2 și patru case de marcat. Cei 16 angajați îi așteaptă pe

3

clienți la cumpărături de luni până sâmbătă în intervalul orar 7:30 – 22:00 și duminica între 8:00 și 20:00.

Cel de-al doilea magazin deschis în luna ianuarie se află în Reghin, județul Mureș și este situat pe Strada Vânătorilor, Nr. 26-28. Magazinul, cu o suprafață totală de 1.374 m2, dispune de 39 de locuri de parcare, dintre care două pentru persoanele cu dizabilități.

Ambele magazine deschise în luna ianuarie dispun de noul format Penny. Accentul este pus pe design-ul nou și primitor, iar sesiunea de cumpărături pentru clienți este îmbunătățită datorită zonei extinse pentru produse proaspete, mărci proprii pe gustul românilor, dar și datorită semnalizării vizibile a promoțiilor și a categoriilor principale de alimente.

Penny este conceptul de succes al grupului german REWE și unul dintre cei mai activi retaileri din România, cu primul magazin deschis pe piața locală în anul 2005. Întreaga rețea este deservită de trei centre logistice situate în localitățile Ștefăneștii de Jos, Turda și Bacău. În prezent, rețeaua Penny Market în România este alcătuită din 278 de magazine la nivel național și o echipă dedicată formată din 5.000 de angajați.

Retailerul franco-belgian cora introduce serviciul cora Pro de comenzi pentru companii InCont.ro, 14 ianuarie 2021

cora România, parte a grupului franco-belgian Louis Delhaize, lansează serviciul cora Pro pentru companii, prin care vrea să răspundă şi nevoilor clienţilor persoane juridice care cumpără deja din hypermarket.

Printre avantajele serviciului se numără alocarea unui asistent cora pe durata procesului de aprovizionare, modalităţi multiple de plată, reduceri şi livrare gratuită pentru comenzi de peste 1.000 de lei.

Comenzile se plasează atât online cât şi prin transmiterea unui email la adresa officepro@cora.ro. Astfel, clienţii cora Pro pot opta să se înregistreze, momentan, online cu cont de client persoană fizică sau trimiţând datele companiei la adresa officepro@cora.ro, prin completarea unui formular. În al doilea semestru al acestui an va fi disponibilă o secţiune online dedicată serviciului cora Pro.

4

După plasarea comenzii online, clienţii trebuie să trimită numărul acesteia la adresa officepro@cora.ro, comanda urmând a fi pregătită pentru ridicare sau livrare în maximum 2 zile lucrătoare.

"Acesta este un serviciu gândit în detaliu pentru companii, de aceea întregul pachet propus include avantaje care simplifică procesul de aprovizionare. Faptul că ai la dispoziţie o persoană dedicată din echipa cora, pe care o poţi contacta în orice moment al procesului de aprovizionare, este categoric foarte util. Flexibilitatea condiţiilor de plată este un alt avantaj, clienţii putând opta pentru plata la termen, cash, card sau transfer bancar. Suntem convinşi că marile şi micile afaceri deopotrivă vor găsi în hipermarketul cora un aliat de încredere", a declarat Patricia Ciolca, manager proiect cora Pro.

Angajaţii firmei şi partenerii afacerii care optează pentru serviciul cora Pro pot beneficia, de asemenea, de carduri cadou pentru cumpărături.

În cazul produselor persisabile, cora organizează transportul lor la temperatură controlată. În plus, există opţiunea de a comanda şi produse care nu sunt listate în magazinul online.

În această perioadă, pentru comenzi de minimum 500 de lei (TVA inclus), este activată o reducere de 10% din valoarea primei comenzi, iar dacă valoarea acesteia depăşeşte 1.000 de lei (TVA inclus), la reducerea de 10% se adaugă transportul gratuit oriunde în Bucureşti, Constanţa, Cluj, Ploieşti, Bacău şi Drobeta Turnu Severin. Pentru achiziţii de minimum 1.500 de lei în aceeaşi lună se primeşte o reducere de 10% la valoarea totală a comenzilor.

cora România, parte a grupului Louis Delhaize, este unul dintre cele mai dinamice branduri de retail. Prezent pe piaţa românească din 2003, grupul operează în prezent 11 hipermarketuri în Bucureşti şi în marile oraşe. În 2013, cora a lansat platforma cora.ro, fiind primul mare lanţ comercial cu livrare tip drive din România. Serviciul cora.ro cu livrare la domiciliu este disponibil în Bucureşti, Constanţa, Cluj, Bacău şi Ploieşti, oferind consumatorilor posibilitatea să comande produsele preferate online. În plus, din 2020, serviciul coraExpress permite comenzi din aplicaţiile Glovo şi Food Panda cu livrare în mai puţin de 60 de minute. 

Ghidul de finanțare al Proiectului Electric Up dezavantajează sectorul HORECA și IMM-urile cu un consum de energie mic spre mediu – PATRES Lidia Neagu   in Business, Energie 14 January 2021Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) critică modul în care sunt aplicate programele naționale Casa Verde Fotovoltaice și ElectricUp, două programe de mare interes pentru persoanele care vor să devină

5

prosumatori, respectiv a IMM-urilor și operatorilor din domeniul HORECA pentru instalarea de sisteme de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică.  PATRES anunţă că Ghidul de finanţare al Proiectului Electric Up dezavantajează sectorul HORECA şi IMM-urile cu un consum de energie mic spre mediu şi precizează că are greşeli în gestionare, la fel ca la Programul Casa Verde Fotovoltaice.“Dacă primul program este nefuncțional “grație” gestionării deficitare a AFM, cel de-al doilea program – în loc să sprijine – dezavantajează tocmai sectorul HORECA și IMM-urile cu un consum de energie mic spre mediu. Nu putem, așadar, să nu semnalăm că se fac greșeli, care vor conduce la disfuncționalități!”, arată asociaţia.

PATRES își exprimă speranța că, urmare a observațiilor și recomandărilor transmise în cadrul procesului de consultare publică, Ghidul de finanțare să fie modificat astfel încât să se adreseze entităților economice pentru care a fost creat și programul să poate fi implementat cu succes până în anul 2027.“Vă prezentăm o situație care dezavantajează în mod special sectorul HORECA, tocmai sectorul cel mai afectat de criza COVID-19, dar și IMM-urile cu consum mic spre mediu. Ghidul de finanțare prevede obținerea punctajului maxim, respectiv 45 de puncte în cazul în care consumul beneficiarului pentru 12 luni este de 6 ori mai mare față de producția anuală a centralei fotovoltaice. Păstrarea acestui parametru în forma propusă va duce la subdimensionarea masivă a instalațiilor, și la instalarea lor doar în unități mari consumatoare de energie. În plus, nu este corectă o raportare la consumul total, respectiv consumul de noapte în cazul unor centrale fotovoltaice care prin definiție produc doar ziua. Mai mult decât atât, ghidul bonifică cu 5 puncte instalarea de baterii, care în cazul unui raport de 6 la 1 consum versus producție devin total inutile”, arată PATRES.Potrivit asociaţiei, beneficiarii programului ElectricUp vor prefera să achiziționeze unitățile de stocare pentru a obține punctaj mai mare, dar ele nu vor ajunge să fie folosite, ceea ce va reprezenta o risipă a resursei publice.

PATRES face un apel public la Miniștrii Mediului și Energiei, care să se asigure de buna funcționare a celor două programe naționale.Patronatul solicită intervenţia lui Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, să dispună măsuri urgente ca Administraţia Fondului pentru Mediu să deblocheze cât mai repede programul Casa Verde Fotovoltaice şi să reconsidere miile de dosare respinse pe motive care nu sunt rezonabile şi imputabile cetăţenilor care au dorit să devină prosumatori, dar care au fost excluşi din acest program. PATRES se adresează şi lui Virgil Popescu, ministrul Energiei, ”cu rugămintea de a lua în considerare observaţiile şi

6

recomandările noastre pentru ca programul ElectricUp să-şi atingă scopul pentru care a fost creat”.Ce spune AFMCa răspuns la adresa transmisă de Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România cu privire la programul Casa Verde Fotovoltaice, Administraţia Fondului pentru Mediu a comunicat că la data de 10 decembrie 2020 au fost solicitate la decontare 370 de sisteme de panouri fotovoltaice şi au fost finanţate 7 sisteme şi totodată că a fost efectuat viramentul pentru acestea în data de 23 noiembrie 2020, iar pentru celelalte sisteme au fost solicitate clarificări.

”Totodată, reprezentanţii AFM au explicat motivele întârzierii programului: Durata de aprobare a decontării de la depunerea dosarului până la efectuarea viramentului variază în funcţie de corectitudinea documentelor ce însoţesc cererea de decontare, precum şi de volumul de lucru al salariaţilor AFM, ţinând cont de faptul că instituţia noastră asigură finanţare mai multor programe de protecţie a mediului”, mai arată PATRES.Reprezentanţii patronatului spun că doar şapte sisteme de panouri fotovoltaice au fost finanţate de AFM la doi ani de la demararea programului.Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România are în componență 109 de membri – producători de energie din surse regenerabile cu putere instalată totală de aproximativ 1800 MW, ce reprezintă investiții în sectorul energetic din România de circa 2,7 miliarde de Euro.

DIVERSE

ANSVSA: amenzi record acordate operatorilor din industria alimentara Ianuarie 14, 2021

Inspectorii sanitar veterinari au controlat, in luna decembrie 2020, un numar de 9.918 unitati din industria alimentara din intreaga tara, unde au gasit nereguli ce s-au

7

totalizat prin amenzi in valoare de aproape 500.000 de lei. Iata care au fost domeniile vizate si care este scopul acestor verificari.

Controalele inspectorilor sanitari veterinari si pentru siguranta alimentelor in sectorul produselor alimentare de origine nonanimala se realizeaza in baza Programului de supraveghere si control pentru anul 2020 si vizeaza operatorii din industria alimentara care isi desfasoara activitatea in domenii precum: fabricarea produselor de morarit, painii si produselor de patiserie, altor produse alimentare, bauturilor racoritoare si alcoolice, precum si unitati de depozitare – alimentare, seminte, legume – fructe.

In cursul lunii decembrie 2020, Directiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene precum si a municipiului Bucuresti au efectuat un numar de 9.918 controale in unitatile din industria agroalimentara.

Actiunile de verficare au fost efectuate la nivel national si au vizat aspecte privind respectarea de catre operatorii alimentari a conditiilor de inregistrare, autorizare si functionare a unitatilor, a modului de intretinere si igienizare a spatiilor in care produsele alimentare sunt manipulate, a conditiilor de prelucrare si de depozitare a materiilor prime si a produselor finite, a cerintelor de trasabilitate si a celor privind etichetarea, controlul daunatorilor, evidenta documentelor si a informatiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentreaza in principal pe preventie si consilierea operatorilor din industria alimentara. Sanctiunile contraventionale sunt acordate in momentul in care deficientele constatate initial nu au fost remediate in intervalul de timp stabilit sau pun in pericol sanatatea consumatorilor.

Ca urmare a neregulilor constatate si incalcarii prevederilor legislatiei in domeniul sigurantei alimentelor, au fost dispuse masuri pentru remedierea deficientelor constatate si s-au aplicat 89 de sanctiuni contraventionale in valoare totala de 484.200 de lei.

In urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformitati, dintre care mentionam:

– neconformitati privind respectarea bunelor practici de igiena si fabricatie cum ar fi: neintretinerea igienica a spatiilor de depozitare, intretinerea necorespunzatoare a spatiilor tehnologice de productie, lipsa sursei de apa si a grupului sanitar, lipsa vestiarului pentru angajati, neasigurarea stocurilor corespunzatoare de substante destinate operatiunilor de dezinfectie,

8

neefectuarea operatiunilor de DDD in conditiile legislatiei specifice domeniului alimentar; neconformitati privind intretinerea si igiena echipamentului de protectie sanitara a personalului muncitor si/sau legate de atestarea starii de sanatate a acestuia;

– neconformitati privind monitorizarea si implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

– neconformitati legate de asigurarea trasabilitatii si conformitatii produselor alimentare (etichetare, buletine de analiza cu rezultate nesatisfacatoare);

– alte tipuri de neconformitati: desfasurarea de activitati neinregistrate sanitar-veterinar si pentru siguranta alimentelor, nu exista evidente in ceea ce priveste triajul epidemiologic, neremedierea deficientelor constatate de inspectorii sanitari veterinari la controlul precedent.

In timpul controalelor efectuate in unitatile din industria agroalimentara s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator conform procedurilor si instructiunilor din Programul de supraveghere si control pentru anul 2020, urmarindu-se conformitatea produselor alimentarea, incadrarea calitatii acestora in limitele maxime admise privind prezenta de reziduuri de pesticide, contaminanti si alte substantele interzise in alimente. De asemenea, s-au prelevat probe in vederea verificarii conformitatii in ceea ce priveste respectarea criteriilor microbiologice in alimente si de pe suprafete/ ustensile de lucru in unitatile de industrie alimentara.

Dosar penal pentru un tractorist care a ajuns cu utilajul în canalul de pe marginea drumului Ramona Dascălu - 14 ianuarie 2021

Dosar penal pentru un bărbat care a ajuns cu tractorul în canalul de pe marginea drumului. Un tractorist s-a ales cu dosar penal după ce a pierdut controlul asupra direcției de mers și utilajul agricol a ajuns în canalul de scurgere a apei de pe marginea părții carosabile.

9

Bărbatul, în vârstă de 53 de ani, din comuna Vlădeni, județul Botoșani, a plecat cu tractorul din localitate, însă pe un drum comunal a pierdut direcția de mers și a produs un accident cu pagube materiale.

Polițiștii, ajunși la fața locului, au stabilit că bărbatul s-a urcat la volanul tractorului fără permis.

”În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta are dreptul de a conduce autovehicule suspendat.Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis, urmând ca în funcție de rezultatul acestora să se dispună măsuri”, a declarat Delia Nenișcu, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, potrivit botosaninews.ro.

GLOBAL

Producția, consumul și stocurile pentru grâu, porumb și soia, la nivel mondial  Mihaela Prevenda Miercuri, 13 Ianuarie 2021 19:14

Astăzi, 13 ianuarie 2021, Clubul Fermierilor Români a publicat un raport de piață special dedicat WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates), raport al Departamentului de Agricultură al Statelor Unite ale Americii. Reamintim că, rapoartele privind piața cerealelor sunt realizate de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist. În rândurile de mai jos sunt informații despre producția, consumul și stocurile la nivel mondial pentru grâu, porumb și soia.

În regiunea Mării Negre, Rusia raportează o creștere a stocurilor de grâu cu 1,3 milioane tone, în timp ce Ucraina este neutră din acest punct de vedere, cu o producție de 25,5 milioane tone de grâu. În planul exportului, Rusia este cotată mai jos cu un milion de tone, adică cu 39 milioane tone în loc de 40 milioane tone, deși, din cauza taxelor de export, potențialul lor este deja redus până la nivelul de 36 milioane tone, conform analiștilor din domeniu. „Ucraina rămâne neutră și în planul exporturilor de grâu, cota fiind setată la 17,5 milioane de tone, conform memorandumului agreat și semnat cu exportatorii la data de 1 octombrie 2020. În cazul porumbului, ambele țări rămân neutre, cu același nivel de producție indicat în decembrie 2020 și același nivel estimat de export de 24 milioane Ucraina și 3,1 milioane Rusia”, precizează Cezar Gheorghe.

Grâu

Stocurile la nivel global sunt diminuate, spune analistul Cezar Gheorghe. „Astfel, conform raportului NASS (Serviciul Național de

10

Statistică Agricolă), SUA au o diminuare a stocurilor de 26 milioane busheli, adică un minus în stocuri de 707.600 tone. Producția redusă în China și Argentina (minus 500.000 tone) a compensat creșterea raportată de Rusia, dar consumul mondial a crescut cu 1.800.000 tone, în special în partea de furaj în China.”

Exporturile rusești scad, în timp ce UE + Marea Britanie au o creștere de 500.000 tone. Canada, de asemenea, crește potențialul de export cu 500.000 tone. Amândouă compensează în cifre reducerea din potențialul rusesc și alimentează cererea Chinei, de circa 9.000.000 tone în această lună.

„Stocurile mondiale scad cu 3.300.000 tone, până la nivelul de de 313.200.000 tone, însă informația pe care trebuie să o ținem minte este că China deține 51% din stocurile mondiale de grâu (circa 160.000.000 tone), iar India deține 10% din stocurile mondiale de grâu (circa 31.500.000 tone)”, punctează Cezar Gheorghe.

Porumb

Producția SUA a fost revizuită negativ cu circa 8.240.000 tone, provenind din productivitatea la hectar. De asemenea, exportul SUA a fost revizuit negativ cu circa 2.500.000 tone, până la nivelul de 64.770.000 tone, față de un potențial inițial de peste 67.000.000 tone.

„În emisfera sudică, Argentina a revizuit în continuare în sens negativ producția de porumb, ajungând la un nivel de 47.500.000 tone, față de o estimare inițială de 51.000.000 tone. Și Brazilia a revizuit negativ, cu 1.000.000 tone, până la nivelul de 109.000.000 tone. Perspectivele porumbului argentinian plantat sunt îngrijorătoare din cauza efectelor uscăciunii din zonele plantate. UE-27 reduce perspectivele de import cu 1.000.000 tone, până la nivelul de 18.000.000 tone, în timp ce China este creditată cu o creștere a importului cu 1.500.000 tone, până la nivelul de 17.500.000 tone, deși previziunile analiștilor rămân constante la cifra de 23.000.000 tone”, arată Cezar Gheorghe.

Stocurile mondiale scad cu 5.100.000 tone, de la 288.960.000 la 283.830.000 tone.

Soia

Recolta chinezească a fost mai ridicată, în timp ce recolta americană a fost diminuată cu circa 950.000 tone, reduceri determinate de randamentul scăzut de producție la hectar. „Previziunile de export ale SUA cresc până la un nivel de 60.700.000 tone, în timp ce ale Argentinei scad din cauza lipsei de precipitații. Producția de soia scade în Argentina cu 2.000.000 tone, până la un nivel de 48.000.000 tone, în timp ce Brazilia ramâne cu o producție setată la 133.000.000 tone. Pe fondul acestor scăderi, compensarea intervine din

11

China, care anunță o creștere a producției cu 2.100.000 tone, până la nivelul de 19.600.000 tone”, apreciază consultantul Casei de Trading a Fermierilor.

Stocurile globale de soia au scăzut cu 1.300.000 tone, până la 84.300.000 tone, cu stocuri mai mici pentru Argentina și SUA, care sunt parțial compensate de stocuri mai mari pentru China.

Unilever: Consumul global va rămâne redus în prima parte a anului 14 Jan 2021 | de Fulvia Meirosu

Reprezentanții Unilever se așteaptă ca nivelul consumului global în prima jumătate a anului să rămână similar cu cel de anul trecut. ”Credem că primul semestru din 2021 va fi asemănător cu anul trecut și abia din a doua parte a anului situația se va îmbunătăți”, a declarat CEO-ul companiei, Alan Jope, într-un interviu acordat Reuters.

Unilever, care are în portofoliu branduri ca Dove, Hellman și Tresemme și-a retras anul trecut în aprilie estimările anuale de vânzări, iar Jope a fost foarte precaut după aceea, renunțând să mai facă previziuni de business, pe fondul pandemiei. Totuși, a precizat că estimează pentru compania pe care o conduce un ritm de creștere mai accelerat decât cel al pieței, fără un impact asupra profitului. Pandemia a impulsionat vânzarea de produse ambalate fabricate de companii ca Unilever, Nestle sau Kraft Heinz, dar Unilever a avut de suferit pe fondul reducerii dramatice a vânzării de produse alimentare în HoReCa. Jope a mai afirmat că în Estul Asiei (China și Singapore) businessul a revenit la normal, iar în Africa și America Latină, în ciuda unui număr foarte mare de cazuri, consumul se menține la cote normale. CEO-ul a mai afirmat că va fi menținut în continuare focusul pe ajustarea portofoliului, dar nu vor exista schimbări majore în divizia de beauty și personal care, ci doar vânzări ale unor branduri mici. 

12

UNIUNEA EUROPEANA

Conservation of agricultural biodiversity 11-01-2021 16:45 AGRI Paul-Henri Spaak (3C50) Brussels

AGRI Hearing on Agricultural Biodiversity © Adobe Image Bank

The Committee on Agriculture and Rural Development held a Public Hearing on the "Conservation of agricultural biodiversity" in remote. The hearing was intended to assess and discuss the impact on the agricultural sector of the Commission's Communication on the “EU Biodiversity Strategy for 2030: Bringing nature back into our lives”.

Eight experts on two separated panels delivered presentations, followed by Q&A sections, concerning the impact on the European farmers in order to assess the challenges faced by the sector with several of the biodiversity targets.

DG ENV and DG AGRI from the European Commission participated as well with two representatives in order to give a presentation of the measures proposed in the EC Communication.

Draft programme (PDF - 31 KB)

Panel 1: How will the EU Biodiversity strategy for 2030 impact agriculture?

o Links between the strategy and EU agricultural competitiveness and sustainability and food security - P. Borgström, COPA COGECA (PDF - 109 KB)

13

o How can farmers enhance their environmental performance while ensuring economic and social sustainability? - A. Arroyo Schnell, International Union for Conservation of Nature (PDF - 528 KB)

o Speaking points - H. Delgado Rosa, European Commission, DG ENV (PDF - 31 KB)

Panel 2: What tools for the European Agriculture achieve the biodiversity strategy goals?

o Focus on tracking expenditure and impact of CAP measures - F. Bas- Defossez, Institute for European Environmental Policy (PDF - 408 KB)

o Tools for targeted Biodiversity Management to benefit Conservation and Farming - F. Wäckers, BiobestGroup (PDF - 1 MB)

o Speaking points - P. Bascou, European Commission, DG AGRI (PDF - 16 KB)

Comisia Europeană se consultă cu privire la obiectivele UE de a restabili biodiversitatea Europei 14 ianuarie 2021

Comisia Europeană a lansat o consultare publică online cu privire la dezvoltarea obiectivelor obligatorii din punct de vedere juridic ale UE de restaurare a naturii.Ca element cheie al Strategiei UE pentru biodiversitate pentru 2030 și a Acordului verde european, restaurarea ecosistemelor deteriorate ale Europei va contribui la creșterea biodiversității, la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice și la prevenirea și reducerea impactului dezastrelor naturale.

Inițiativa pentru dezvoltarea obiectivelor UE de restaurare a naturii vizează, de asemenea, îmbunătățirea cunoștințelor și a monitorizării ecosistemelor și a serviciilor acestora. Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit Virginijus Sinkevičius a spus: „Activitățile umane au modificat semnificativ trei sferturi din pământurile Pământului și două treimi din oceane în ultimele

14

decenii, destabilizând climatul și sistemele noastre naturale de susținere a vieții.

Restaurarea ecosistemelor naturale este o triplă victorie pentru natură, climă și oameni. Aceasta va ajuta la rezolvarea crizei biodiversității, la combaterea schimbărilor climatice și la reducerea riscurilor viitoare de pandemii. europeană 

De asemenea, poate stimula redresarea într-o lume post-pandemică, creând locuri de muncă și o creștere durabilă. ” De asemenea, Comisia Europeană pregătește o evaluare a impactului pentru a sprijini dezvoltarea obiectivelor UE de restaurare a naturii și pentru a evalua impactul potențial al acestora asupra mediului, social și economic.

Foaia de parcurs anterioară pentru dezvoltarea obiectivelor UE de restaurare a naturii a trasat opțiunile politice pentru obiectivele de restaurare care urmează să fie explorate în evaluarea impactului. Pe baza evaluării impactului și luând în considerare răspunsurile primite de la consultarea publică, Comisia va prezenta o propunere de obiective obligatorii din punct de vedere juridic ale UE pentru restaurarea naturii până la sfârșitul anului 2021.

Consultarea publică va rămâne deschisă pentru feedback până la 5 aprilie. Lansarea consultării publice vine în ziua Summit-ului One Planet, co-organizat de Franța, ONU și Banca Mondială, care în acest an se concentrează pe biodiversitate. Mai multe informații sunt disponibile aici.

Președintele von der Leyen a vorbit despre legătura dintre pierderea biodiversității și COVID-19: „Dacă nu acționăm urgent pentru a ne proteja natura, s-ar putea să fim deja la începutul unei ere de pandemie. Dar putem face ceva în acest sens. Are nevoie de o acțiune globală concertată și de o dezvoltare durabilă locală. Și, la fel cum cooperăm pentru „O singură planetă”, trebuie să lucrăm împreună pentru „O singură sănătate”.

” Vorbind la summitul găzduit de Franța, Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială, Ursula von der Leyen a prezentat modul în care Comisia Europeană lucrează pentru conservarea biodiversității: „Acest lucru arată că transformarea unei noi frunze pentru natură se reduce la acțiune locală și globală. ambiţie. Acesta este motivul pentru care, cu Acordul Verde European, ne intensificăm propria acțiune și ambiție – atât la nivel local, cât și la nivel global. Și noua politică agricolă comună mai ecologică ne va ajuta să protejăm mijloacele de trai și securitatea alimentară – în timp ce ne protejăm natura și climatul. ”

15

Biodiversitatea – varietatea vieții pe Pământ – este esențială pentru bunăstarea umană, dezvoltarea socio-economică și pentru atenuarea și adaptarea la impactul schimbărilor climatice. Cu toate acestea, biodiversitatea din UE se află sub o presiune imensă din cauza schimbărilor de utilizare a uscatului terestru și maritim cauzate de om, supraexploatarea resurselor biologice, poluarea, riscurile naturale și provocate de dezastre provocate de om, schimbările climatice și răspândirea speciilor extraterestre invazive.

Declinul biodiversității reduce capacitatea ecosistemelor europene de a asigura în continuare nevoile umane și de a atenua și adapta schimbările climatice.

Multe ecosisteme pot fi restaurate prin reducerea presiunilor în curs (cum ar fi poluarea sau supraexploatarea resurselor) sau prin măsuri de restaurare active, cum ar fi reintroducerea speciilor native. Abordările de restaurare trebuie să asigure rezultate pe termen lung și să ia în considerare faptul că viitoarele ecosisteme restaurate ar trebui să fie rezistente la climă.

În mai 2020, Comisia a publicat o strategie pentru biodiversitate pentru 2030, cu scopul de a pune biodiversitatea UE pe calea redresării până în 2030. Unul dintre angajamentele sale de bază este să propună, până la sfârșitul anului 2021, un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic care să stabilească obiectivele UE. pentru a restabili ecosistemele deteriorate până în 2030.

Recomandarile CE pentru Planul Național Strategic ianuarie 13, 2021 agrimanet

Comisia Europeană (CE) a publicat recomandări adresate statelor membre pentru a oferi îndrumări pentru pregătirea planurilor strategice pregătite pentru noua politică agricolă comună (PAC). 

Date de bază privind agricultura și zonele rurale din UE  10,3 milioane de exploatații agricole care cultivă 157 milioane ha (38% din

suprafața terestră a UE), asigurând ocupare cu normă întreagă pentru 8,8 milioane de persoane (2016, 2019) 

producția agricolă totală de 403 miliarde EUR (2018) și asigurarea unui excedent comercial în sectorul alimentar de 60 miliarde EUR (2019) 

6,2 milioane de exploatații agricole beneficiază de sprijin direct (2018). 80% din plăți se îndreaptă către 20% din beneficiari

16

 venitul din activitatea agricolă în UE este egal cu 47% din salariile brute pe economia UE (2017)

Două probleme sunt menționate de CE, așa cum au fost ridicate în mod repetat în statele membre:

necesitatea abordării veniturilor fermelor familiale mici și mijlocii și fermelor situate în zone defavorizate. 

volatilitatea ridicată a veniturilor, care se așteaptă să continue pe termen scurt și mediu, în mare parte datorită deschiderii piețelor și creșterii fenomenelor meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice.

Creșterea lentă și, în unele cazuri, chiar stagnarea productivității agricole în multe state membre, este, de asemenea, un exemplu de provocare care trebuie abordată în planul strategic. 

Creșterea productivității este esențială pentru menținerea competitivității și creșterea veniturilor exploatațiilor agricole, acordând în același timp atenția cuvenită impactului pozitiv asupra mediului și climatului, mai subliniaza CE.

O atentie sporita trebuie acordata pentru promovarea inovației și nivelul înalt de formare și investiții în agricultură. 

Comisia consideră că durabilitatea economică a sectorului va depinde, de asemenea, de capacitatea fermierilor de a crea și menține o cotă mai mare de valoare adăugată în lanțul de aprovizionare cu alimente.

Bineînțeles, acest lucru depinde de cooperarea dintre fermieri, întrucât în acest mod se poate atinge volumul dorit și se pot consolida pozițiile lor de negociere în lanțul de aprovizionare cu alimente. 

„În unele sectoare și în unele state membre, fermierii sunt reticenți să participe la integrarea verticală sau la cooperarea consolidată, de exemplu în organizațiile de producători sau în cooperative”.

Pentru a continua tranziția către o agricultură durabilă și durabilă, CE propune concentrarea eforturilor asupra: 

transformarea și modernizarea agriculturii;

îmbunătățirea valorii, calității și durabilității ecologice a produselor agricole și organice; 

încurajarea cooperării între fermierii din lanțul de aprovizionare cu alimente.

17

Construirea unei agriculturi viabile și rezistente la amenințările economice, climatice și biologice este esențială, deoarece randamentele viitoare ale fermierilor depind în mare măsură de capacitatea lor de a face față schimbărilor climatice și bunăstării fermierilor.

Statele membre ar trebui să răspundă mai bine nevoilor exploatațiilor agricole mici și mijlocii prin reducerea discrepantelor de venit între exploatațiile de dimensiuni diferite, utilizând mecanisme care permit o redistribuire eficientă, precum limitarea, reducerea plăților, în special prin implementarea unui sprijin redistributiv suplimentar pentru venituri pentru durabilitate. 

În unele state membre, asistența echitabilă va include, de asemenea, progrese semnificative în procesul de coeziune internă, ceea ce , în practică, înseamnă egalizarea nivelurilor de sprijin în diferite părți ale țării. 

În plus, sprijinul ar trebui utilizat pentru a răspunde nevoilor specifice ale exploatațiilor agricole din anumite zone.

În același timp, este necesar să se încurajeze și să se faciliteze utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor de către fermieri prin sprijinirea investițiilor în soluții inovatoare (de exemplu, optimizarea utilizării produselor agricole și a factorilor de producție în economia circulară pe bază biologică) și îmbunătățirea accesului la finanțare prin utilizarea mai eficientă a oportunităților de politică de dezvoltare rurală, a spus Comisia. 

Conform documentului, este necesar să se intensifice eforturile de îmbunătățire a transparenței lanțului de aprovizionare. 

„Recomandările adresate statelor membre reprezintă un pas crucial în tranziția către creșterea durabilității și rezilienței sectorului nostru agricol. Îndemn statele membre să ia în considerare aceste recomandări atunci când își elaborează planurile strategice pentru PAC. 

În acest fel, putem oferi o PAC care să fie în concordanță cu acordul verde și care să sprijine fermierii ca factori ai tranziției verzi. Împreună cu Parlamentul European și Consiliu, ne vom asigura că reforma PAC menține ambițiile de mediu și climatice necesare „, a declarat comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

18

UE a aprobat consumul de insecte. Larva gândacului ar putea fi consumată ca aditiv pudră 13 ianuarie 2021, 18:57de Lizeta Oprea

UE a aprobat consumul de insecte În contextul în care cercetările estimează că cererea de insecte va creşte de 10 ori până în 2025, UE a aprobat consumul de insecte.

Insectele sunt cu un pas mai aproape de farfuriile europenilor, după ce autoritatea pentru supraveghere a alimentelor din Uniunea Europeană a decis că viermele de făină, larva gândacului cunoscut drept Tenebrio molitor sau mealworm, ar putea fi consumat fără probleme de oameni, atât în formă brută, cât şi sub formă de aditiv pudră, conform Bloomberg.

Opinia emisă de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor reprezintă primul pas în drumul autorităţilor spre a aproba vânzarea de gustări, batoane proteice, fursecuri şi alte preparate care conţin insecte printre ingrediente. Decizia ar putea aduce un impuls şi pentru piaţa fermelor de insecte, în contextul în care o cercetare a firmei Arcluster estimează că aceasta va creşte de 10 ori până în 2025, când ar putea depăşi 4,1 miliarde de dolari la nivel global, scrie mediafax.ro  

Piaţa a început să atragă finanţări semnificative şi atenţia unor gitnţi precum Nestle şi Cargill. „Practic, ne ajută să creăm o nouă sursă de proteine pentru întreaga lume într-un mod sustenabil. Suntem foarte mulţumiţi de calitatea nutritivă”, a declarat Helene Ziv, director în divizia de nutriţie din cadrul Cargill. Aceasta este prima analiză de risc asupra insectelor ca un nou aliment derulată de Autoritatea Europeană, care mai are încă 14 aplicaţii în curs de analiză – de la greieri până la lăcuste. Aprobarea în curs de aşteptare a viermelui de făină va aduce oportunităţi în piaţă, este de părere Andrea Germini, liderul echipei responsabile pentru noile alimente din cadrul Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor. Autoritatea a mai atras atenţia şi asupra faptului că ar putea exista reacţii alergice la unele persoane.

...............................

UNGARIA

Focar puternic de gripă aviară în Ungaria! 100.000 de păsări sacrificate la o fermă! Angelica Lefter - 14 ianuarie 2021

Gripa aviară face ravagii în Europa! Peste 100.000 de pui de găină vor fi sacrificați în țara vecină, Ungaria. Potrivit hotnews.ro care citează Reuters, Autoritatea pentru Siguranță Alimentară din Ungaria a ordonat joi, 14 ianuarie 2021, sacrificarea a 101.000 de pui din cauza unui focar de gripă aviară izbucnit la o fermă din centrul țării.

19

Astfel, eutanasierea păsărilor va avea loc la ferma de găini de ouă, după ce a fost stabilită deja o zonă de observație în jurul fermei, după cum au declarat autoritățile.

De asemenea, partenerii internaționali au fost informați despre situație, mai ales că mai multe focare de gripă aviară au fost raportate, în ultimele săptămâni, în ferme din Germania, Franța, Lituania și alte țări europene.

La nivel european există suspiciunea că boala este răspândită de păsări sălbatice. Și în România au fost confirmate, astăzi, două cazuri de păsări sălbatice cu gripă aviară. Este vorba despre două lebede găsite decedate, alături de alte 11, în Portul Constanța.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

FRANTA

Se vinde Carrefour? Gigantul canadian Alimentation Couche-Tard vrea să cumpere întregul lanţ de magazine al francezilor Alex Ciutacu 13.01.2021,

Gigantul canadian Alimentation Couche-Tard, care controlează lanţul de magazine de proximitate Circle K, a anunţat că explorează o potenţială tranzacţie cu lanţul francez Carrefour, într-o tranzacţie care ar aduce schimbări majore atât în peisajul european, cât şi în multinaţionala canadiană, potrivit Bloomberg. Couche-Tard a anunţat marţi că a început negocierile pentru a cumpăra lanţul Carrefour, dar compania cu sediul în Quebec avertizează că tranzacţia nu este încă o certitudine.

Acţiunile Carrefour se tranazacţionau cu un plus de 9,5% pe bursa din Paris, miercuri, la ora 12.17 (Ora României), ceea ce a dus compania la o

20

capitalizare bursieră de 14,35 miliarde euro. În acelaşi timp, acţiunile Couche-Tard se tranzacţionează pe o scădere de 2,2%, la o capitalizare de aproape 30 de miliarde de euro.

Retailerul francez Carrefour a confirmat negocierile cu grupul canadian.

Gigantul canadian Couche-Tard s-a concentrat până acum pe magazine de proximitate şi benzinării, nu pe supermarket-uri. Compania a construit pas cu pas un imperiu prin achiziia unor competitori mai mici, mai întâi în Canada, înainte de a intra în SUA în 2001 şi în Europa în 2012.

Recent, compania s-a concentrat pe planurile de dezvoltare pentru regiunile SUA şi Asia Pacific, unde a încercat să cumpere Caltex Australia, înainte de a revizui această tranzacţie din cauza pandemiei.

O tranzacţie cu Carrefour ar aduce o prezenţă extinsă pentru canadieni în Europa, în contextul în care Carrefour operează peste 2.800 de supermarket-uri şi 703 hypermarket-uri. De asemenea, ar aduce o prezenţă mai mare şi în America Latină, întrucât francezii au magazine în Argentina şi Brazilia.

Grupul Carrefour are circa 320.000 de angajaţi la nivel global şi este cel mai mare angajator privat din Franţa. Retailerul genrează circa jumătate din vânzări în piaţa din Franţa, o ţară pentru care preluările cu capital străin ale unor companii-cheie nu este privită cu ochi buni.

Statul francez se opune planurilor grupului canadian Couche-Tard de a prelua rivalul Carrefour, tranzacţie care s-ar putea ridica la 20 mld. dolari :  InCont.ro, 14 ianuarie 2021

Guvernul francez se opune planurilor grupului canadian de distribuţie Alimentation Couche-Tard vizând preluarea rivalului francez Carrefour, ceea ce pune sub semnul întrebării această tranzacţie cu o valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, transmite Bloomberg.

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire a declarat miercuri seară ca pandemia de COVID-19 a demonstrat importanţa controlului intern asupra

21

aprovizionări cu alimente. În timpul izolării, atât Carrefour cât şi alte grupuri de distribuţie s-au confruntat cu o creştere explozivă a cererii, în condiţiile în care consumatorii au golit pur şi simplu rafturile pentru unele produse.

"Din acest punct de vedere, ideea ca grupul Carrefour să fie preluat de un competitor străin, la prima vedere, nu sunt în favoarea unei astfel de tranzacţii", a spus Bruno Le Maire pentru postul de televiziune France 5, potrivit Agerpres.

Le Maire a menţionat şi aspectele care ţin de şocurile de muncă drept un motiv pentru care se opune unei preluări, având în vedere că în Franţa Carrefour este un important angajator.

Lanţul canadian de magazine de proximitate Alimentation Couche-Tard Inc. a dezvăluit miercuri că analizează o posibilă preluare a grupului francez de distribuţie Carrefour SA, prezent şi pe piaţa din România. Couche-Tard a precizat că oferă 20 de euro pentru fiecare acţiune Carrefour. O posibilă preluare ar permite grupului canadian să îşi extindă prezenţa în Europa, unde grupul francez are peste 2.800 de supermarketuri şi 703 hypermarketuri, precum şi în America Latină, unde Carrefour are magazine în Argentina şi Brazilia.

Carrefour, companie care operează o gamă largă de magazine, de la mici magazine de proximitate până la hypermarketuri, are aproximativ 105.000 de angajaţi în Franţa, ceea ce face din posibila preluare a acestei companii un subiect sensibil pentru autorităţile de la Paris.

Franţa s-a opus şi în trecut la preluarea companiilor sale de tip blue-chip de către firmele din străinătate. De exemplu, în 2005 politicienii francezi s-au opus la încercarea grupului american PepsiCo Inc. de a prelua Danone SA, iar mai recent achiziţionarea operaţiunilor din domeniul energetic ale Alstom SA de către grupul american General Electric Co. a fost aprobată numai cu condiţii stricte.

În România, Grupul Carrefour oferă clienţilor săi multiple posibilităţi de a face cumpărături, atât în cele peste 370 de magazine din ţară, cât şi prin portalul unic www.carrefour.ro şi platforma Bringo, disponibilă gratuit în Google Play şi App Store, în 24 de oraşe.

Franţa: Pierderi masive pentru sectorul restaurantelor Cristina Teacă, 13 Ianuarie Restaurantele din Franta sunt închise de pe 29 octombrie 2020 iar patronii se tem ca daca se va prelungi criza sanitara nu vor mai putea vreodata sa redeschida.

22

Restaurantele sunt în continuare închise în Franţa, de la sfârşitul lunii octombrie. În 2020 ele au fost închise timp de cinci luni iar 2021 a demarat tot cu lacătul pe uşă. Unii s-au adaptat şi au dezvoltat serviciul de vânzări la domiciliu. Restul, sunt complet la mâna guvernului pentru a-i ajuta supravieţuiască.

În ciuda unui plan de susţinere financiară – de ajutorare a angajaţilor aflaţi în şomaj parţial, ajutoare garantate de stat, o posibilă întârziere la plata chiriei – cu 6 luni, sectorul restaurantelor, unul foarte apreciat şi recunoscut în întreaga lume, este complet în impas.

Patronii au ajuns să trăiască cu stresul că nu vor mai putea deschide vreodată bucătăria lor. Nurdan a înfiinţat Tamam Kitchen unde promovează mâncarea din întreaga lume: "personal, sunt un pic deprimată. Nu doar pentru că nu mai câştigăm banii necesari ci şi pentru că lipsa de activitate ne dă peste cap. Am trecut de la 12 până la 15 ore de muncă pe zi la zero ore de lucru. Iar asta schimbă totul: corpul, capul, mentalul..tot."

Nurdan nu simte că a fost ajutată prea mult de guvern. Ci din contră, că veştile proaste oferite de Executiv o demoralizează şi mai tare: "pur şi simplu am încetat să mai urmăresc ce informaţii şi explicaţii oferă Guvernul, începând cu data de 29 octombrie, atunci când am intrat în a doua carantină şi am fost nevoiţi să închidem din nou. Acum încerc să văd cum îmi pot organiza altfel business-ul pentru că nu putem să rămânem aşa. Este obositor. Risc să devin obeză şi complet deprimată."

Toţi patronii de restaurante doresc să deschidă cat mai repede posibil pentru a amortiza din pierderile suferite în timpul crizei sanitare.

Marc Sanchez este secretarul general al Sindicatului Lucrătorilor Independenţi:" mai întâi ni s-au cerut măştile sanitare, apoi testele iar acum

23

vaccinurile …nu mai înţelegem nimic din toate acestea şi avem impresia că nimeni nu ne ia în serios şi nimeni nu vrea să ne înţeleagă."

Sindicatul cere o schimbare de strategie pentru a putea rămâne deschişi pe termen lung.

La un alt restaurant, bucătăria a rămas deschisă pentru comenzile făcute pe internet şi nu numai. Patrona povesteşte că a fost contactată de o " tânără, o infirmieră, ce îmi spunea că nu mai au ce mânca la spitalul în care lucrează. Aşa am decis să rămânem deschişi pentru a onora zilnic 30 de porţii de mâncare pentru acest spital. Este foarte stresant şi obositor. Iar în plus nu avem nicio perspectivă."

Iar în bucătăria chef-ului cu o stea Michelin, Gregory Marchand activitatea este aceeaşi ca într-o zi normală: "aici pregătim pentru mâine o supă cu curry, special pentru personalul medical. Nu trebuie să uităm că avem de a face cu un vírus ce omoară oameni. Cred că în continuare trăim cu o frică fiecare dar chiar de asta va trebui să fim puţin creativi."

1 milion de persoane lucrează în Franţa în sectorul restaurantelor. Chiar şi sub perfuzia guvernamentală, sectorul a pierdut în 2020, peste 80 000 de locuri de muncă. Patronii au dreptul la un ajutor în valoare de 20% din cifra de afaceri pe 2019 dar nu mai mult de 200.000 de euro. 

SERBIA

Compania elveţiană Barry Callebaut îşi va deschide fabrica de ciocolată din Serbia în primăvară Catalina Apostoiu 14.01.2021,

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunţat că firma elveţiană Barry Callebaut va deschide cea mai mare fabrică de ciocolată din sud-estul Europei în Novi Sad în aprilie, notează Serbian Monitor.

Exporturile anuale din fabrica din Novi Sad vor atinge 95,7 milioane de euro, potrivit preşedintelui sârb.

24

BREXIT

Pescarii din Scoția, afectați de Brexit: exporturile către UE s-au oprit temporar, în viitor livrările de produse proaspete vor întârzia cel puțin o zi ,  ECONOMEDIA • 14 IANUARIE 2021 

Livrările de pește și fructe de mare de la micile pescării din Scoția către clienții din UE au fost oprite până pe 18 ianuarie din cauza problemelor cauzate de verificările sanitare, sistemele IT și de documentația vamală nouă – toate provocate de ieșirea Marii Britanii din UE, transmite The Guardian.

Sectorul pescuitului din Scoția, unul extrem de important pentru economia locală, este afectată de efectele Brexitului după ce clienții din Franța, Spania și alte state UE au respins produsele scoțiene perisabile pe motiv că timpul de livrare este prea mare.

Cel mai mare furnizor din industrie, compania daneză DFDS, a arătat că sunt probleme majore cu documentația vamală, existând multe erori în completarea actelor necesare pentru export în UE după ce Marea Britanie a ieșit din Uniune.

În plus, odată ce livrările vor fi reluate, compania daneză de logistică anunță că timpul de livrare a produselor proaspete către restaurantele europene va crește cu una sau două zile din cauza birocrației provocate de Brexit, potrivit The Guardian. Aceste întârzieri la livrare ar putea să ducă la rezilierea unor contracte, dat fiind că e vorba de produse extrem de perisabile. (Foto: Pexels.com)

IORDANIA

Iordania a cumpărat 60.000 de tone de grâu din România   •  14 IANUARIE 2021 •  Agenţia de stat responsabilă pentru achiziţiile de grâu ale Iordaniei a cumpărat o cantitate de 60.000 de tone de grâu de la firma Cerealcom Dolj, la o licitaţie care s-a închis miercuri, au

25

declarat o serie de traderi europeni pentru Reuters, relatează Agerpres.

Grâul a fost cumpărat la un preţ de 269,20 de dolari per tonă C&F (preţ şi navlu), iar grâul urmează să fie livrat de Cerealcom Dolj în prima jumătate a lunii august 2021.

Alte două firme de trading au participat la licitaţia care s-a încheiat miercuri, CHS care a oferit un preţ de 277,97 dolari pe tonă C&F şi Ameropa, care a venit cu o ofertă de 284,93 dolari per tonă C&F (preţ şi navlu).

Potrivit datelor operative furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la solicitarea Agerpres, producţia totală de cereale boabe a României a scăzut în acest an la aproape jumătate faţă de 2019, din cauza secetei pedologice extreme care a afectat unele zone agricole din ţară, totalizând totalizând puţin peste 17 milioane de tone.

Producţia de grâu a României a înregistrat un minus de aproape 41% faţă de 2019, ajungând la 6,091 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,088 milioane hectare şi o medie de 2.917 kg/ha, faţă de 4.749 kg/ha anul trecut.

ISRAEL / BELGIA

Compania de carne de cultură Peace of Meat-Belgia, a fost cumpărată de o companie din Israel  meatmilk  14 ianuarie 2021

Peace of Meat, un dezvoltator belgian de carne de cultură, a fost cumpărat cu 15 milioane de euro de compania israeliană Meat-Tech 3D. Start-up-ul foarte tânăr, există din 2019 și este specializat în grăsimi

26

animale obținute fără suferințe animale, informează publicația Retail Detail.

Peace of Meat intră în mâinile israeliene abia la doi ani de la crearea sa: Meat-Tech 3D cumpără start-up-ul belgian cu 15 milioane de euro, potrivit ziarului De Tijd. Preluarea este parțial în numerar și parțial în acțiuni.

Meat-Tech 3D este un specialist în imprimarea 3D a înlocuitorilor cărnii, adică a produselor vegetale, dar ar găsi interesant să le completeze cu „grăsimea cultivată” a Peace of Meat. Meat-Tech 3D speră să lanseze un astfel de produs hibrid încă din 2022.

Specialitatea Pacii cărnii este creșterea grăsimilor de la rațe și găini, fără a fi nevoie să sacrificăm animalele. Cu ajutorul celulelor stem, fondatorii reușesc să producă grăsimi animale în bioreactoare.

Este vorba de carne de laborator sau carne de cultură, comparabilă cu cea a Mosa Meat, start-up-ul olandez care a reușit să crească primul hamburger „real”, dar fără vacă. Singapore este prima și până în prezent singura țară care permite producția și consumul comercial de carne cultivată.

Inițial, compania belgiană a dorit să dezvolte, printre altele, o alternativă de fermă la foie gras, cunoscută pentru hrana forțată a rațelor și a gâștelor care nu sunt prietenoase cu animalele.

Cercetarea de înaltă tehnologie necesară a fost parțial finanțată cu subvenții de 3,6 milioane de euro din partea guvernului flamand și investiții de la diverși finanțatori germani. Meat-Tech 3D, care este listat la bursa din Tel Aviv, valorează în jur de 70 de milioane de euro.

EGIPT

Egiptul a anulat ultima licitaţie pentru grâu, Gheorghe GHIŞE, 13 ianuarie 2021

Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC), entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în Egipt a anulat licitația de marţi (12.01.2021) după ce ofertele primite au crescut cu 30USD/tonă, comparativ cu licitaţia din decembrie 2020.

Ofertele pentru grâul rusesc, care au dominat licitațiile GASC în anul comercial curent, au crescut cel mai mult, întrucât taxa suplimentară la export de 25 EUR/tonă va intra în vigoare luna viitoare. Astfel, pentru grâul

27

care urma să fie livrat în perioada 18 februarie - 5 martie, GASC a primit doar patru oferte la un preţ mediu de 299,78USD/tonă FOB, în creștere cu 29,88USD/tonă comparativ cu prețul mediu plătit pentru cele 235 mii de tone de grâu românesc și ucrainean la licitația din 15 decembrie.

Cele patru oferte depuse au venit de la: Ameropa care a oferit 60 mii de tone de grâu românesc la preţul de 292,97 dolari/tonă FOB; companiile franceze Viterra și Soufflet cu 293,86 dolari/tonă și 297,75 dolari/tonă FOB şi AST care a oferit grâu rusesc la preţul de 315 dolari/tonă FOB.

De la începutul anului curent de comercializare (1 iulie ) şi până în decembrie 2020, GASC a cumpărat 3,6 milioane de tone de grâu, cu 23% mai puţin comparativ cu aceeași perioadă a sezonului anterior.

Conform prognozei USDA, Egiptul va importa 13 milioane de tone în anul de comercializare 2020/2021, iar GASC va cumpăra mai mult de jumătate din acest volum.

Taxele suplimentare de export impuse de Rusia au creat noi oportunități pentru Australia

În ultimele luni, odată cu tensionarea relaţiilor cu China şi ca urmare a blocajelor comerciale cauzate de coronavirus, agricultura australiană a fost putenic lovită. Totuși, pentru fermierii cultivatori de grâu, perspectivele au fost rareori mai bune.

Australia este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu, iar anul acesta, ca urmare a condiţiilor meteorologice favorabile țara este pe cale să recolteze cea de-a doua cea mai mare producţie obţinută vreodată - mai mult de 30 de milioane de tone.

Vor fi astfel disponibile rezerve impresionante de grâu atât pentru cumpărătorii de top din Asia de Sud-Est - Indonezia, Thailanda și Vietnam, cât şi pentru statele din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Acestea din urmă sunt piețe aprovizionate în mod tradițional de către Rusia și statele europene, iar pentru Australia sunt mai greu accesibile din cauza costurilor mai mari de transport.

Potrivit datelor vamale citate de Bloomberg, disputele comerciale dintre Beijing și Canberra au făcut ca în noiembrie 2020 China să importe doar 888 tone grâu din Australia, cel mai mic volum mediu lunar importat din 2011.

28

RUSIA

Rusia va deveni principalul exportator global de grâu, estimează departamentul american al agriculturii 13 IANUARIE 2021 • 

Rusia va deveni cel mai mare exportator global de grâu, în pofida introducerii unei taxe la exporturile de grâu, precum şi a unei cote la exporturile de cereale, se arată într-o estimare realizată de Departamentul American al Agriculturii (USDA), informează site-ul rt.com.

În sezonul 2020 – 2021, care se încheie la 30 iunie, Rusia va deveni principalul exportator de grâu, după ce în sezonul precedent UE a depăşit-o la vânzările de grâu peste hotare, arată datele USDA.

Preţul la export pentru grâul rusesc a crescut după ce, la mijlocul lunii decembrie, autorităţile de la Moscova au aprobat introducerea unei taxe la export. Conform USDA, introducerea taxei la export nu va împiedica Rusia să redevină cel mai mare exportator global de grâu.

Luni, preşedintele Uniunii Exportatorilor de Cereale din Rusia, Eduard Zernin, a declarat pentru pentru Reuters că Moscova analizează o posibilă majorare a taxelor la exporturile de grâu, preconizate în prezent la 25 de euro pe tonă în perioada 15 februarie – 30 iunie.

Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu, încearcă să stabilizeze preţurile la alimente pe piaţa internă prin introducerea unei taxe la exporturile de grau, precum şi a unei cote la exporturile de cereale şi alte măsuri, după ce preşedintele Vladimir Putin a criticat majorarea preţurilor la alimente.

„Taxa la exporturile de grâu este destinată să stabilizeze preţurile la cereale pe piaţa internă. Cu toate acestea, preconizata taxă de 25 de euro a fost deja aproape absorbită de pieţele globale”, a spus Zernin.

Luni, două surse din apropierea discuţiilor au declarat pentru Reuters că Guvernul rus analizează posibilitatea majorării taxei la exporturile de grâu până la 50 de euro pe tonă, adăugând că există şanse marţi ca noul nivel al taxei să fie aprobat. Una din surse a mai spus că majorarea ar putea intra în vigoare din 15 februarie sau 15 martie, dacă va fi aprobată de Guvern.

29

În ultimii 20 de ani, Rusia a trecut de la o ţară dependentă de importurile de grâu la una care este responsabilă pentru o cincime din vânzările mondiale, graţie solului fertil care produce recolte mari la preţuri atractive.

SANATATE si GASTRONOMIE

Ce se întâmplă în corpul nostru dacă mâncăm cartofi în fiecare zi?

Cartofii sunt leguma preferată a tuturor şi nici nu e de mirare, la cât sunt de gustoşi şi de versatili. Pot fi consumaţi oricând, la micul dejun, la mesele principale, ca gustare, ca garnitură sau ca fel principal. Dar ce înseamnă dacă îi mâncăm în fiecare zi?

Deşi sunt una dintre cele mai importante şi sustenabile culturi ale planetei şi una dintre cele mai consumate legume, banalii cartofi nu au fost consideraţi niciodată un super-aliment. Dimpotrivă, ni s-a indus ideea să consumăm această legumă bogată în amidon şi carbohidraţi cât mai rar şi în cantităţi cât mai mici.

Sunt sau nu cartofii pe-atât de nesănătoşi precum ne-au făcut să credem aceste vremuri în care una dintre cele mai mari ameninţări par să fie carbohidraţii? 

Nutriţioniştii spun că nu există capcane nutriţionale sau pentru sănătate decât dacă ajungem să consumăm prea mulţi cartofi sau variante prăjite sau procesate (chipsuri). Printre numeroasele beneficii ale acestor tuberculi se numără faptul că sunt bogaţi în antioxidanţi, fibre şi potasiu, nu au gluten, sunt săţioşi şi foarte gustoşi. Sunt o sursă excelentă de energie şi pot ajuta chiar la echilibrarea conţinutului de zahăr din sânge.

Cartofii au un renume prost deoarece sunt adesea asociaţi cu feluri de mâncare hipercalorice şi nu foarte sănătoase: cartofi prăjiţi, piure, salată de cartofi, în care se adaugă cantităţi mari de grăsimi (ulei, unt, maioneză). Dacă sunt preparaţi altfel, copţi sau fierţi, rumeniţi la cuptor în foarte puţin

30

ulei de măsline, atunci devin un aliment foarte sănătos. Cartofii nu ar trebui curăţaţi de coajă, deoarece aceasta conţine majoritatea fibrelor şi a nutrimentelor.

Nutriţioniştii susţin că este perfect sănătos să mănânci cartofi în fiecare zi şi recomandă un cartof copt de mărimea unui pumn sau o cană de cartofi fierţi. Important este să îi asociaţi cu alte legume, cu salate, cu lactate şi brânzeturi sau cu o carne slabă. 

  FARMACIA VERDE – Beneficiile unice ale porumbului 14 ianuarie 2021 Medicii recomandă chiar o dată pe an o cură de porumb fiert.Magneziul şi vitamina E prezente în porumb ajută inima să se menţină sănătoasă, crescând elasticitatea vaselor de sânge. Porumbul este un bun detoxifiant și ajută astfel la menţinerea unei bune digestii. Specialiștii spun că prin consumul porumbului fiert prevenim de asemenea cancerul la plămâni. Urmeaza mai multe informatii in rubrica noastra ”Minutul de sanatate” .

https://youtu.be/IVudyCW5N80

DOSAR

Familia, mai presus de toate Scris de Ștefan Rancu Joi, 14 Ianuarie 2021

Evident că nu este nevoie să spunem prea multe despre cel care vă zâmbește din fotografie, cei mai mulți dintre dumneavoastră îl știu

31

foarte bine. Ne-a făcut plăcere să îl reîntâlnim, de astă-dată nu în biroul de director al APIA, de unde, cu ani în urmă, ne oferea foarte multe informaţii utile, ci în câmp, pe o tarla semănată cu rapiță, care arăta foarte bine, la Stejaru, în județul Tulcea. Nicolae Sterghiu spune că a fost atras de politică ca de un magnet, ca un fel de tradiție de la moșii lui, dar la vremea potrivită a avut asul în mânecă și l-a scos ca pe o carte câștigătoare, meseria cea mai importantă din lume, aceea de fermier. Și toate acestea, pentru că familia a fost pe primul loc.Reporter: Ce ați făcut în toți acești ani, de când ați părăsit Bucureștiul, APIA, pe unde ați umblat? Aici, la fermă, sau...Nicolae Sterghiu: Am stat puțin mai retras, ca să pun pe picioare afacerea pe care eu o aveam și când am venit la București, era planul meu B, de aia eram atât de curajos când mă luam la ceartă cu cei din Ministerul Agriculturii, din guvern, că aveam unde merge. Regret că n-am plecat mai devreme, fiindcă am rămas în urmă ca suprafață față de prietenii mei, care sunt mult în fața mea. Dar partea bună, a mea, a fost că, având experiență în agricultură, știam că va veni o perioadă de secetă și din câștigul care era, certându-mă cu familia, am reinvestit în irigații. Ceea ce vedeți aici e un sistem de irigații local, prin forare, și am antenă pe care am făcut-o acum patru ani, îngropată, cu hidranți, de unde irig.Reporter: La cât ajunge o investiție de acest gen? Fac un puț forat, cât îmi ajunge? Investesc atât și pot să acopăr o suprafață de...?Nicolae Sterghiu: Atunci când am făcut, prima dată, m-a costat cam 500 de euro pe hectar. Dar acum e mult mai ieftin. Cu un puț forat acopăr 23 plus 8 hectare, m-am extins în vara asta, deci acolo e extindere din vara asta fiindcă am prelungit antena până acolo cu 2 hidranți și pompez tot de aici, cu motopompa. Iar dincolo, tot pe cont propriu, am făcut la ieșirea din localitate, 40 de hectare, dar e mult mai greu. Acolo împing apa la deal și costă mai mult energia. Dar investiția mea și-a arătat roadele anul ăsta. Am reușit să irig 100 de hectare, iar aici, rapița am înființat-o după grâu – aici am avut o solă de grâu înainte, unde am făcut 6 tone la hectar, fiind irigat –, foarte multă apă am consumat cu rapița, am irigat înainte de semănat, udare de aprovizionare, am semănat și am mai dat două udări după. Deci ca să ajungă în stadiul ăsta am făcut trei udări. Iar înainte am mai dat trei udări la grâu, fiindcă nu făceam nimic. Ce vedeți de aici, de la drumul ăsta, în sus, nu s-a recoltat. Nici acolo unde am rapiță acum, unde m-am extins cu irigatul, n-am recoltat. N-am putut intra cu combina. Aveam grâu, am avut și un soi – că noi suntem lacomi din fire – cu potențial mare și n-a ieșit nimic. Unde am avut soi românesc, am intrat cu combina și am recoltat câte ceva. Sper că voi recupera la anul prin cultura de rapiță. Am 75 de hectare la irigat înființate

32

de rapiță, altfel nici nu se putea. Mai am 50 de hectare tot în zona asta, dar care sunt irigate din stație. Acolo, pe lângă sola mea, irigă, în momentul de față, colegii mei, care au înființat cultură de grâu.Reporter: Și sigur că faceți parte din aceeași Organizație a Utilizatorilor de Apă, împreună cu dumnealor. Ce s-a întâmplat cu sistemul vechi care trecea și pe la dumneavoastră? Dacă stau și mă uit bine, acolo, unde e stuf, nu era canal?Nicolae Sterghiu: Nu, e un râu care acum e secat, râul Slava. Istoria spune că pe aici urcau corăbierii până la cetatea de lângă localitatea Slava. Eu, care sunt un iubitor al istoriei, zic „băi, dacă era debitul atât de mare, pe vremuri, trebuie să fie apă subterană, pe aici”. Și într-adevăr, la 10 metri am apă din abundență care-mi duce doi tamburi aici, pe zona asta. Mai jos, prietenul meu are pivotat, irigă tot în sistem local, pentru că noi, aici, n-avem apă, deși canalul, care iriga 20.000 de hectare, vine de la Razelm până aici. Acum, ne-am angajat – pentru că am teren acolo și la 6 Martie și trece canalul foarte aproape – împreună cu vecinii care sunt acolo, dacă statul nu intervine, vom încerca noi, pe cont propriu, să irigăm măcar câteva sute de hectare.Reporter: Revin la problema cu costurile, pentru că avem așa: un puț forat la adâncimea de 10 m. Care este capacitatea lui de apă?Nicolae Sterghiu: Îmi duce doi tamburi, deci în 24 de ore eu pompez la fiecare tambur cam 40 de litri de apă la metru pătrat. Deci 400 mc. 400 mc aici, 400 mc celălalt, deci să împărțim la 20 de ore, vine 40 mc pe oră pompez eu și nu se mișcă, rămâne nivelul la fel. Cel puțin până acum.Reporter: Asta înseamnă că puțul forat asigură aproximativ 30 de hectare aici, dincolo, 40, tot un puț forat?Nicolae Sterghiu: Dincolo e din râu direct. Am făcut un stăvilar mic... În primăvară eu am avut niște probleme, soția a avut Covid, a fost internată și am fost izolat, două săptămâni n-am mai mișcat, dar, norocul meu, pe 31 martie 2020 am venit să văd culturile care deja intrau în fază de ofilire avansată și zic: „Trebuie irigat”. Și am forțat mâna la stație acolo, am pornit stația. Aveau o lozincă, cei de la stație, că „nu e apă pe canal”, că, dacă bate vântul dinspre vest, n-are debit canalul și nu pot pompa apă. Și mă duc acolo, de la Constanța direct acolo și zic: „Vreau să văd debitul canalului”, „păi, are”, „de ce nu dați drumul la apă?”, „Nu ne-ați cerut!”, „Cum n-am cerut, că de două săptămâni ne tot spun că n-are canalul apă!”, „Trebuie plătit avans!” „Cât?” „150 de milioane!”, „Când?” „Acum!” O sun pe fiică-mea, îi zic să plătească online, plătește și după o oră îi zic: „Nelu, banii v-au intrat în cont”. Au dat drumul la apă. Când am plecat de aici, nevastă-mea era luată cu izoleta de acasă, am intrat și eu. Săracii, mecanizatorii, cei trei oameni, pe care-i am angajați, ei au făcut toată treaba, am făcut trei udări. N-am putut acoperi toată suprafața în timpul ăla scurt, erau 100 de hectare de

33

grâu, pe 60 de hectare a mers bine, le-am acoperit, inclusiv astea, aicea. Acolo, la ieșire, a fost mai greu, chiar râdeau prietenii de mine: „Lapte de cuc dacă mai dai, tot nu-l mai faci!”. L-am întors, cu trei ape, am făcut cam 4 tone. Se mirau toți, dar le zic: „Dacă-i dai apă, învie tot!”.Reporter: Și dacă, după ce învie, îi mai dai și ceva hrană...Nicolae Sterghiu: A avut putere de revenire rapidă. Acum am făcut altă structură, e rapiță pe zona asta și diferența de încă 60 de hectare vor fi culturi de primăvară. Mi-am mai luat, între timp, doi tamburi, fiindcă n-aveam suficienți. Eu zic că e mai bine acum, lucru care mă relaxează, gândindu-mă la continuitatea fermei. Într-adevăr, n-am făcut veniturile din anii trecuți, pot să spun că dacă făceam, anii trecuți, cam 6,000 de lei pe hectar, cam 1.200 de euro pe hectar, anul ăsta, cam la jumătate și ceva, vorbesc pe toată suprafața pe toate culturile, și de primăvară, și de toamnă. Și irigate, și neirigate. Dar pot merge în continuare.Reporter: Este important ce ne-ați spus dumneavoastră, faptul că nu întotdeauna fermierul trebuie să urmărească profitul foarte mare, ci o stabilitate continuă în fiecare an, la o producție care să-i aducă și un profit, adică să fie un randament bun la culturile respective. Și nu poți face asta, cum aminteați și dumneavoastră, fără să faci investiții. N-ai cum!Nicolae Sterghiu: Nu. Nu poți rezista. Dacă la anu’ e la fel ca anul ăsta? Ce ne facem? Anul ăsta, guvernul – fiind alegeri – ne-a ajutat. Păi la anul ne mai ajută? Ridică mâinile toată lumea și zice: descurcați-vă! Deci trebuie noi să facem.Reporter: Din toată suprafața pe care o aveți, înțeleg, în jur de 500 de hectare, cât irigați?Nicolae Sterghiu: 125 de hectare pe care le irig fără probleme, restul, la neirigat.Reporter: Ele pot fi irigate dacă se reabilitează sistemul de irigații sau trebuie să mergeți tot pe sistem local?Nicolae Sterghiu: Poate fi foarte ușor făcut. Eu, în nebunia mea, prin 2014, motivul pentru care m-au și trimis la plimbare „prietenii” mei, am făcut programul „Proiect de țară – agricultura” și am trecut irigațiile la punctul trei, acum le trec la punctul unu.Reporter: Deci e clar că pe suprafața respectivă, dacă nu există sistem de irigații, va trebui să investiți în continuare.Nicolae Sterghiu: Sigur. Voi investi în zona 6 Martie – Jurilovca, am 150 de hectare în zona aia, sunt proprietate, acolo, dacă nu vom reuși să reabilităm stația, care ar fi un lucru foarte ușor, cred că voi încerca să forez, deși familia nu este de acord, că acolo trebuie să merg pe debit mare și pe forare

34

la 200 m ca să dau de apă. Voi discuta cu Apele Române să văd ce șansă am. Să iau din lac ar fi mai complicat, pentru că intru în litigiu, deoarece zona apropiată e piscicolă și ar fi și mai costisitor. Sperăm că statul va face..., că în 2013, când trebuia făcut planul strategic pentru următorul pachet, toată lumea vorbea că nu sunt prinși bani de la Uniunea Europeană pentru irigații. Și atunci, având timp liber, eram la audit, am zis: „Hai să citesc Regulamentul European”, doar ce apăruse, când văd acolo: bani pentru irigații, pentru infrastructura primară, pentru stațiile de bază, Uniunea Europeană dă bani, dar trebuie să vii și tu cu 15%. Și zic: „Uite ce ne fac!”. Pentru mine e clar, pentru orice program agricol, orice partid l-ar face, trebuie să înceapă cu punctul 1: irigații. Deci avem canalul Dunăre-Marea Neagră, care trece prin mijlocul Dobrogei și mai avem Dunărea pe 250 hectare, care trece până la Sfântul Gheorghe, și mai avem lacul Razelm care este cu apă dulce. Deci avem apa foarte aproape de noi și noi murim de sete... Costul de a împinge apa până la 100 m diferență de nivel nu e mare. Să ne gândim că acum avem surse de energie alternative. Uitați câte eoliene sunt aici! Puteam și noi, statul român, să facă două-trei turbine eoliene lângă stațiile de pompare, că e terenul statului.Reporter: Ar fi o idee foarte bună. Și chiar panouri fotovoltaice, să fie proiecte integrate de reabilitare a stațiilor, a canalelor, a infrastructurii subterane și să fie alimentate cu energie electrică solară.Nicolae Sterghiu: Știți ce trebuie? Trebuie un lider și o echipă determinată ca să facă treaba. Ca să facem doar spectacol, să ieșim pe la televizor, că am făcut, că am dres și în spate am vopsit gardul, nu rezolvăm nimic. Să vă spun o poveste cu un credit. Anul trecut, m-am gândit să iau un credit, de ce, pentru că fata mea, care din cauza mea a renunțat la serviciu când eu eram criticat și spânzurat prin București, că sunt un nenorocit, deși pe mine nu mă atingea, ea, imediat, și-a dat demisia. Vă dați seama, că era și familia atacată. Și chiar așa mi-a zis: „Știi ceva? Eu n-am văzut familie cu doi bărbați să nu poată să țină două femei! Munciți mai mult și...”. Și am acceptat. E director economic, îmi face toată treaba cu plăți, are un control total al cheltuielilor, dar m-am gândit că n-o să aibă pensie mare, că și salariul ei e mai mic. Și am zis: „Hai să-i fac un job”, ea mi-a propus să cumpărăm o clădire care se vindea de lichidator în Constanța. Zic: „N-avem bani! I-am cheltuit aiurea, v-ați plimbat, v-ați...” și zice: credit. Și am apelat la credit. Primul lucru când m-am dus la bancă, m-a luat directorul: „Eu n-am mai văzut fermă cu așa profit!” și zic: „Ce treabă ai tu cu profitul meu? E făcut!”. Îți spun care era profitul: era de 104-105 euro impozit pe profit, pe hectar. Era mare, acum a scăzut. Eu, care sunt de dreapta, radical – am fost tot timpul –, trebuie să recunosc că PSD-ul a făcut treabă cu 1% pe cifra de afaceri. Acum plătesc mai puțin la stat, pe hectar, de 7 ori. Și mă întreabă: „Cât produci tu, ce producție ai?”, „Produc mult și cheltuiesc puțin!”. Și

35

plăteam... eu n-ascund profitul, pentru că-mi dau seama că avem anumite facilități și ne-ar pedepsi Dumnezeu dacă începem să mai furăm!Reporter: Să revenim la povestea despre investiția pe care ați făcut-o pentru fata dumneavoastră. V-a dat creditul?Nicolae Sterghiu: Ca să vedeți. Mi-au spus că „la cum arată firma, profitul pe care-l ai pe ultimii 5 ani, nu-i nicio problemă pentru creditul pe care ți-l dau”. Și după câteva săptămâni, că eu am făcut cumpărarea cu termen de plată 3 luni, zice: „Avem o problemă, trebuie să vii cu contractul de vânzare-cumpărare”, zic: „nu pot semna contractul pentru că n-am plătit!”, „Păi nu-ți pot da banii, dacă nu-i contractul semnat!”. Și apărea momentul acela de timp zero, în care... Și m-am dus la CEC, aceeași treabă, „bine c-ați venit la noi!”, vacă de muls, ăsta are profit, dar același lucru: nu putem. Și zic: „Dacă mă mai țineți așa, trec cele trei luni!”. Norocul meu că un băiat tânăr, la altă bancă, zice: „N-ai pământ proprietate?”, „Ba da, am!”, „Pune-l gaj!”. Am luat valoarea de la notariat, 100 de hectare era nevoie pentru gaj și imediat mi-a dat banii. Dar acum apare o problemă, că trebuie să fiu sănătos să achit creditul, că rămâne nepotul fără pământ! Dar e ok. Mă rog la Dumnezeu doar pentru sănătate și un an normal.Reporter: Domnule Nicolae Sterghiu, haideți să începem cu începutul, pentru că nu trebuie să ne ferim de faptul că sunteți de origine aromână, mulți vă cunosc...Nicolae Sterghiu: De acolo mi s-a tras și „moartea!”, în ghilimele.Reporter: Născut-crescut aici?Nicolae Sterghiu: Da. La 12 km, la Stejaru, renumitul Stejaru, care a dat-o pe Simona Halep, l-a făcut cetățean de onoare pe Gigă Hagi... Suntem foarte încăpățânați, dar acum nu înseamnă că toți sunt așa. Eu, de exemplu, la București – dar când vom discuta de perioada aia... –, dacă nu eram încăpățânat – dar aveam și pentru ce să fiu încăpățânat! –, nici acum nu era înființată APIA. Numai dacă-ți dau câteva exemple. Când eram tânăr inginer, la mine, în comună, eram cu nevastă-mea la Buziaș, ea fiind cardiacă, operată pe inimă, de atunci, mergeam vara la stațiuni – și acum același lucru facem. Și o aveam și pe fiică-mea, atunci avea 4 ani. Ca să nu se plictisească, apăruse la modă casetofon, muzică, și îi puneam muzică aromână acolo. Noi fiind trei, întotdeauna venea a patra persoană cu noi la masă. Fata, până să vină mâncarea, punea muzică și o bătrână ne întreabă: „Sunteți, aromâni?”, „Da”, „Tinere – eram tânăr atunci – să nu te rușinezi niciodată de originea ta. Habar n-ai ce oameni ați avut. Eu sunt doctor – cam la 80 de ani era – ați avut niște oameni nemaipomeniți în istoria poporului român și a întregii Europe. Nici nu știți ce oameni ați avut, să te mândrești cu originea ta! Și atunci am început să-mi pun întrebări și am studiat toată istoria aromânilor. Avem gena asta de, vorba lui Țuțea, pasăre sălbatică.

36

Dar, zic eu, la noi, cultul familiei ajută, pentru noi familia este totul. Când eram director la Direcția Agricolă a venit la mine acasă, că lucram încă la Stejaru atunci, prefectul, cu ministrul învățământului de pe vremea aia. Zice: „Unde să-l duc?, hai să-l ducem la tine”. Nevastă-mea bună gospodină, ajungem la Stejaru pe înseratelea, și zic: „Vreau să vă spun un lucru, până aici, eu am fost șeful, de la poartă încolo, e nevastă-mea”. Faptul că e bătălia asta pentru familie ne determină să fim muncitori și probabil istoria noastră. Eu am pornit, vreau să vă spun, de la opinci.Reporter: Ăsta e și cursul interviului nostru. V-ați născut la Stejaru, într-o familie tot de aromâni, ca atare... care erau cu oile la vremea respectivă?Nicolae Sterghiu: Oi în privat, pe lângă munca pe care o făceau la colectiv, cu venituri puține, și oi în privat. Bunică-miu mă trimitea cu oile – eu eram nepotul cel mare –, din clasa întâi, până am plecat la liceu, nu era zi din săptămână să nu merg cu oile, până începeau orele. Zicea: „Du-te că am puțină treabă în centru”, și venea exact la ora 12 și plecam la școală. Dar a fost un avantaj ăsta, fiindcă mergând cu lecțiile neînvățate, trebuia înainte de venirea profesorului să citesc o dată lecția. Citind în fugă atunci, îmi forțam memoria ca să rețin cât mai mult și probabil m-a ajutat treaba asta. Când am plecat la liceu și atunci, în vacanțe, tot la fel îmi arăta bățul, „te duci acolo...” până...Reporter: La ce liceu ați mers?Nicolae Sterghiu: Agricol, la Poarta Albă. Noi, prima dată când am ieșit și am văzut trenul a fost când am dat admitere la liceu. Am venit pe jos, de acolo, până la gară, la Baia. Nu exagerez cu nimic! Eram un sălbatic. Acolo erau reuniuni, eu stăteam și mă uitam de departe cum dansau. Să mă apropii eu de o fată? Aveam și complexul ochilor albaștri, pentru mine fiind singurul din cunoștințe cu ochi albaștri mi se părea că e un defect al meu, până când au început să tragă fetele de mine: vai ce ochi frumoși are! Și au început să mă tragă la dans. Eu, nativ, sunt o fire timidă, nu sunt foarte curajos. Am terminat liceul și, având aplecare către științele politice și istorie, n-am mai vrut să continui pe agronomie, am plecat la Iași și am dat la istorie-filosofie. Am picat de mi-au sărit fulgii! Păi erau 25 de locuri și erau peste o mie de candidați, și eu de la liceul agricol... Am plecat în armată un an și patru luni. După armată, să dau tot acolo... Acolo, am intrat în discuție cu ofițeri cu științele politice, mai erau lecții politice, eu eram brici în tot ce se discuta, îi băgam în ceață pe toți. „Ce vrei să te faci?”, mă întrebau. Zic: „Filozof, fac filosofia”, în liceu mă porecleau Marx.Reporter: Ați avut pasiunea aceasta de a citi încă din liceu foarte mult, mai ales filozofie.Nicolae Sterghiu: Încă din generală, noaptea citeam foarte mult. Îmi plăcea nu neapărat să învăț carte, cât să citesc mult. M-a ajutat după aia. Și-mi

37

spune: „Ce liceu ai terminat?”, „Liceul agricol”, „Du-te, mă, la agricultură, că pâinea este viitorul omenirii! Ai pâine, o să ai pâine, n-ai pâine, mori de foame ca profesor!”. Eu, nu, zic: „Ce știe el?” Eu, tot în domeniu, nu mai dau la filozofie, dau la Drept, la București. Și mai și... și vin să dau la Drept. Dar știți care a fost norocul meu? În ’75 au fost inundații. Am plecat să depun dosarul la Drept, când zice: „Îți trebuie recomandare de la UTC”, nu te primeau fără. Bun, să mă întorc acasă, dar se oprise circulația trenurilor. La pod, la Cernavodă, nu se mai trecea cu trenul, din cauza debitului mare al Dunării. Și zic: „Cum ajung eu? nu am timp!” Norocul meu că discutasem cu un prieten de-al meu, era student în anul doi la Agronomie, zic: „Alternativa, dacă nu pot să mă înscriu la drept – mă gândeam, aveam o presimțire –, mă duc la Agronomie”. Zice: „Dacă ai probleme la Agronomie, du-te la secretariat, am un coleg, Petrache – care era șef ASC –, să te ajute el, îi spui că vii din partea mea”. Intru în secretariat, la Agronomie, nu știu de ce pe adeverință, în loc de Sterghiu era trecut Sterchiu, bătut la mașină. Zice: „Du-te înapoi și adu altă adeverință!”. Când mă uit, acolo era unu’ care ducea dosarele și îi spun: „Nu vă supărați, caut și eu un băiat, Petrache”, la care zice: „Ce treabă ai cu el, îl cunoști?”, „Nu-l cunosc, dar un prieten de-al meu mi-a spus că dacă am vreo problemă să apelez la el.” „Eu sunt Petrache!”, zic: „Din partea lui Uda”, așa-l chema pe prietenul meu, vorbește cu secretara și-i zice: „Lasă că...” și mie: „Dă-mi buletinul!”. Și trece acolo, „după buletin, corect, Sterghiu”. Uite așa am intrat eu la Agronomie, erau o mie de candidați și am intrat al șaselea. Și n-am mai dat la botanică, că era mai groasă cartea, și zic: „N-am timp!”. Eu m-am dus mai devreme, erau 5-6 zile pentru fiecare, zic: „Dau la biologie, că are vreo 150 de pagini”. Am învățat-o pe dinafară! Și am intrat la Agronomie și uite așa am devenit agronom.Reporter: Inginerul, sau mai bine zis tânărul inginer agronom, Nicolae Sterghiu și-a luat repartiția, care l-a dus unde?Nicolae Sterghiu: La Stejaru, în satul natal, fiindcă urma în anul acela, în ’79, când am terminat eu, trebuia să se opereze soția de inimă. Și atunci, pe vremea aia, nu se știa, vai, de inimă, parcă te duceai la moarte! La Fundeni s-a operat, și zic: „Mă duc la Stejaru”, fiindcă ea era deja angajată, era contabilă la CAP.Reporter: Înseamnă că v-ați luat soția încă din timpul facultății.Nicolae Sterghiu: Vreți să știți cum m-am căsătorit eu? În timpul liceului mă întreabă străbunicul: „Ce ai de gând, când termini liceul?”, „Să dau la facultate!” Și merge și-i spune lui bunică-meu: „Vezi că nepotul ăsta al nostru, vorbește cu taică-su, spune-i să nu plece nelogodit la facultate, că dacă merge acolo, îl taie capul și cred că o să intre, dacă intră, acolo o să-l

38

păcălească vreo româncă. Așa că trebuie logodit și n-are încotro”. Și uite așa...Reporter: Ați plecat la facultate logodit.Nicolae Sterghiu: Logodit, și în primul an nunta. Și ăsta e motivul pentru care am venit la Stejaru, pentru familie, și am stat până în ’87 la Stejaru. Adevărul este că aveam note bune, puteam merge și în cercetare, prindeam post, dar am venit acasă.Reporter: Și fata când a venit?Nicolae Sterghiu: Fata în ’77, eram în facultate.Reporter: Ați dat de treabă doamnei...Nicolae Sterghiu: I-am dat de treabă. Eram la Pietroasele în practică, la cules de vie, când s-a născut, pe 23 septembrie e născută și primesc telegramă: „Vino, a născut soția fetiță”. Am avut un unchi la Tulcea și el mi-a trimis. Am zis: „Ăștia fac mișto de mine!, nu se poate, trebuie să am băiat eu! Când ajung acolo, va fi băiat!”. Ajung, intru, fată. Aoleu! Zic: „Nici nu arată bine – era brunețică... – e și urâtă!”.Reporter: Și aici la Stejaru, era CAP sau IAS?Nicolae Sterghiu: CAP. Șef de fermă, inginer-șef imediat, rezultate – norocos! – aveam rezultate foarte bune. Am fost foarte curtat pentru promovări în perioada aia, anual eram chemat pentru promovare și refuzam pe motive medicale. Poate par lăudăros că am fost foarte loial familiei, nu-mi puteam părăsi soția. Pe lângă promovările de aici, mai erau și curtările de a fugi din țară. Am avut niște colegi greci care ziceau: „Nu-ți trebuie decât drumul până în Grecia și acolo rezolvăm noi totul cu tine!”. Și eram în dilemă – să plec, să nu plec...Reporter: Oricum, trebuia să plecați cu familia, că n-aveați cum să plecați singur.Nicolae Sterghiu: Cu familia nu puteam pleca... în fine.Reporter: Ați rămas la Stejaru, la CAP, până în ’87.Nicolae Sterghiu: Și după, am venit la COASC, la Baia. M-a prins Revoluția inginer-șef de COASC, am stat vreo 6 luni, de fapt inginer-șef de SMA, că imediat în ianuarie Victor Surdu a desființat COASC-urile și pe noi ne-a trecut la SMA. După câteva luni, am trecut la IAS director tehnic, IAS-urile se rupeau în două că erau prea mari, directorul care a rămas pe Baia zice: „Nu vii în echipă cu mine?”. Că s-a făcut IAS Baia și Lunca. Și am venit la Baia. Am stat până în ’96, când am plecat, am fost promovat, la Tulcea, la Direcția Agricolă, director general adjunct. Am stat până în 2001.Reporter: Și a venit domnul Dobre, Dumnezeu să-l odihnească.

39

Nicolae Sterghiu: În locul meu a venit domnul Dobre. A fost înainte, și după aceea a venit în locul meu.Reporter: În ’93-’94, dânsul era director.Nicolae Sterghiu: După alegeri, când a zdrobit, PDSR-ul a luat tot, stăteam în birou și primesc telefon de la Cornel Ivanov. Îl cunoșteam.Reporter: Era la centrala Deltei Dunării.Nicolae Sterghiu: Da, și se crease o simpatie între noi. Mă rog... eu eram mai mic, el fiind director general la centrală, chiar mă mândream că sunt prietenul lui. Și zice: „Vrei să rămâi pe post?”. Zic: „Da, dar ce-mi cereți?”, „Fă cerere la PDSR și nu se atinge nimeni de tine!”, el îmi spune și eu, tolomac, ca orice machidon, zic: „Nu pot, domnule, să fac treaba asta! Când vine omul mă dau deoparte...” și așa am trecut șef de serviciu, a venit Dobre, am stat până în 2003. Eu făceam și politică din ’96...Reporter: Deci, vedeți? Dacă n-ați luat la facultatea de științe politice și filozofie, până la urmă v-ați apucat de politică!Nicolae Sterghiu: Tot acolo am ajuns! Motivul pentru care am fost director general adjunct era că eram cu PD-ul, eram și consilier județean și în 2003 apare Legea funcționarilor publici în care n-aveai voie să fii... mă duc și depun cererea de demisie, că eu nu pot continua fiindcă sunt vicepreședinte PD Tulcea, am o firmă – mergea atunci, luasem în concesie 200 de hectare de la ADS și ferma Mocani, care e lângă poligon acolo, care e și acum centrul fermei –, la care el zice, Carcov, era director general, „ești nebun? Dar cine știe că...”. Și zic: „Nu pot, eu trebuie la anu’ să te atac pe tine și tu-mi spui: «Ăsta, care n-a respectat legea?», Nu, eu trebuie să fiu curat”. Și mi-am dat demisia din funcție publică și am venit la fermă.Reporter: Și, uite așa, aromânul Nicu Sterghiu a zis... de fapt, cum vă spune pe aromână?Nicolae Sterghiu: Culuș. Nicolae, Niculăieș, Culuș e diminutivul. Nicolae la noi la aromâni e Cola sau Culuș, mai mult Cola decât Culuș.Reporter: Și uite așa v-ați apucat de agricultură de-adevăratelea.Nicolae Sterghiu: Da, doi ani și politică. În politică am intrat în conflict cu ai mei colegi de la Tulcea, m-au văzut plecat din Tulcea, către fermă, aici, aveam apă atunci, irigam, aveam treabă multă de făcut, intru în conflict cu ei, iar când am câștigat localele – atunci a câștigat Hogea primăria – și în toamnă alianța DA intră la guvernare. Hai să împărțim funcțiile, deconcentratele! Sterghiu – zic: „Director”. Președintele: – „N-ai cerere făcută!” Că la PD trebuia să faci dinainte cerere ce dorești să fii la un moment dat, și la mine nu era. Mă întorc, vreau altceva, n-ai aia, n-ai aia, m-am simțit izolat, dat deoparte, ei toți fiind orășeni, eu băiatul de la țară. Trag

40

două înjurături și... plec. Zic: „Știți care-i treaba? E recomandarea organizației PD pentru director general, dar se intră tot cu examen și acolo nu e interzis să particip la examen. Și vă spun că voi participa și vă mai spun un lucru: eu n-am pierdut niciun examen în viața mea, ca atare gândiți-vă că eu voi câștiga examenul acolo”. Mă gândeam și la faptul că mă știam foarte bine cu Aurel Pană, care era fost secretar de stat și va fi ministru al agriculturii, așa mă gândeam eu, atunci așa erau cărțile. Nu vorbeam chiar aiurea. Și le-am trântit ușa și am plecat. Plec, apare guvernul – Flutur ministru! Îl sun pe Aurel Pană, zic: „Ce faci, de ce nu ești ministru al agriculturii?”, „Nicule, duminică la ora 2 eram ministrul agriculturii, la ora 4 apare la televizor Flutur. Am trântit televizorul de....”, „Și acum ce faci?”, „Sunt la Mediu, acum, director la Mediu. Dar tu ce faci, Nicule?”, „Fac o... nimic. Sunt la fermă”, „Băi Nicule, voi ați ieșit pe locul 7 – organizația partidului de la Tulcea, pe țară – tu ai relații, te știu ăștia la București, toți, de ce nu iei o recomandare de la Tulcea și vino la APIA, director general!”, „Ce-i aia APIA?”.Reporter: Nici nu exista de fapt.Nicolae Sterghiu: Nu, avea două luni, era doamna Drăghici.Reporter: Era doamna Mariana Drăghici, da.Nicolae Sterghiu: Și zice: „Eu am lucrat la programul de guvernare, revine PD-ului, am negociat eu cu Flutur, eu trebuia să fiu director general, dar eu acum sunt la Mediu și nu mă mai interesează. Vino tu!” Și mă duc la partid – deși încă funcționam ca vicepreședinte, nu mă mai duceam la ședințe –, se uită ăia la mine și zic: „Mi-a trecut supărarea, vreți să scăpați de mine?”, „Da. Ce e? ”, „Dați-mi recomandare, plec la București. A apărut un post, o instituție, și vreau director general. E treaba mea acolo, voi dați-mi recomandarea de aici”. Într-o bucurie mi-au dat-o!Reporter: Au scăpat de nebun!Nicolae Sterghiu: Da. Și așa am venit la București.Reporter: Director general la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, împreună cu doamna Mariana Drăghici, director adjunct.Nicolae Sterghiu: Care nu voia să-și dea demisia. Și Mugur Crăciun, era secretar de stat atunci, a convins-o până la urmă, foarte ambițioasă, am luat-o, am început să discut, Mariana noi avem vârste apropiate, e ultima șansă de a face ceva pentru țara asta. Tu n-ai ambiția să facem instituția asta? N-aveam nimic, nici scaune.Reporter: Îmi aduc bine aminte, stăteați amândoi la același birou!Nicolae Sterghiu: Da! Și mai era ghereta din spate. Și zic: nu, stai lângă mine! – Mă gândeam să comunic cu ea, să socializez, că dacă o îndepărtam

41

devenea dușmanul meu. Și zic: „Rămâi director general adjunct. Eu voi fi cu munca, oricum toată treaba vezi că e politică, și ai să vezi că va fi mai bine pentru amândoi. Facem ceva pentru România, că dacă nu mișcăm... eu am habar, cunosc țara asta, cunosc agricultura”, și uite așa mi-a devenit foarte fidelă, vreau să spun că avea o minte brici.Reporter: Și ați organizat Agenția de Plăți, ați stat acolo director doi ani...Nicolae Sterghiu: Exact doi ani.Reporter: După aia a început nebunia cu schimbări, ați rămas în APIA...Nicolae Sterghiu: ...în APIA ca auditor. Șef serviciu audit.Reporter: Pe final, vă întreb: filozofie, politică sau agricultură?Nicolae Sterghiu: Acum, agricultură. Aș vrea, s-ar putea în toamna asta (2020, n.r.), după ce-mi rezolv o problemă de sănătate, să văd cum mă lasă pandemia, că s-ar putea să o lungească. Cred că voi ieși, voi prezenta ce am avut în gând, dacă e încântat vreun partid politic, cele 10 puncte – eu am făcut decalogul, ce trebuie făcut.Reporter: Și ziceți-le! Nu le dezvoltați, scurt.Nicolae Sterghiu: Pe scurt:Primul lucru – agricultură integrată. Proiect de țară – agricultura, că noi n-am avut proiect de țară altul decât intrarea în NATO și UE, dar agricultura e singura ramură care ar putea relansa România.Doi – am trecut irigațiile. Avem 1075 km de Dunăre...Trei: Registrul agricol informatizat.Patru: Cadastru.Cinci: Tinerii fermieri. Eu am dat, în 2014, chestiunea cu 50 de hectare și ei au preluat-o că or să dea 50 de hectare la tinerii specialiști, dar n-au de unde! Eu am introdus-o cu alt sens, la terminarea facultății, fiecare absolvent să aibă stagiatură de 2 ani – că tot îi plătește statul, ca șomeri, și apare umilitor, tânăr, ai terminat facultatea și iei șomaj – și obligă-l să meargă într-o fermă mare, noi avem cam la 3.000 de ferme cu peste 100 de hectare, acolo el va lua în primire 50 de hectare și va ține evidența cheltuielilor, va fi ca proiectul lui. Ce înseamnă cheltuieli și venituri pe 50 de hectare, asta am spus eu atunci, și el va ști exact care este circuitul banilor. Și dacă e bun și-i place munca, îl oprește fermierul mare, că toți fermierii sunt îmbătrâniți, au nevoie de tineri.Deci punctele forte sunt astea: irigații, registrul agricol, cadastru și tinerii fermieri.

42

Reporter: Am înțeles ce ați ales din toată povestea asta, mai cochetați și cu celelalte. Ce și-ar dori Nicu Sterghiu în continuare?Nicolae Sterghiu: Sănătate. Ca să pot ajuta familia, deci eu mai am 4 ani de rambursat creditul și de reparat și clădirea, fiindcă vreau să facă fata ce vrea din clădire, poate să fie spații de birouri, pentru cabinete medicale, e în centrul Constanței, e ok, și să aibă un venit al ei sigur, lunar, o chirie care va fi.Reporter: Dacă ați fi să vă gândiți, ce ați regreta uitându-vă în urmă?Nicolae Sterghiu: Regret faptul că n-am plecat în 2007 și n-am venit aici. Era o doamnă care ne dădea viza, ea mi-a spus: rămâi la audit, fiindcă ăștia, după ce pleci tu, vor începe atacuri la tine și te vor controla... rămâi aici să le răspunzi, că dacă ești plecat n-ai cum să le răspunzi. Și atunci când m-au chemat și mi-au spus: alege ce vrei, zic: nu pot, că apare principiul dominoului. Trec ca adjunct și încet așa, până jos, câte unul schimbat. Și dacă merge treaba, lumea e obișnuită, zice: „Merge datorită lui Sterghiu”, dacă nu merge, „sabotează Sterghiu”. „Eu plec la audit...”. Și s-a făcut imediat serviciul, dar am rămas pentru motivul că erau două neîmpliniri ale mele atunci, dar n-aveam cum să le fac. Deci avansul pe 15 octombrie și controlul trebuia terminat pe 30. Toată lumea a plecat în concedii și s-a ținut controlul până în primăvară.Reporter: Mai aveți astăzi neîmpliniri?Nicolae Sterghiu: Nu. În afară de sănătate... nu. Neîmplinirea e că n-am continuat cu politica. E un microb. Eu am un stră-străbunic împușcat, deodată cu stră-străbunicul Simonei Halep, în 1912, de comitagii bulgari, în Macedonia, atunci erau războaiele balcanice și amândoi au fost împușcați. Pe o treabă neclară, dar eu știu ce era: era transport de arme, Rusia ducea arme în Peninsula Balcanică pentru a revendica zona și... mă rog, asta e. Și cred că e microbul ăla care se transmite, chiar i-am reproșat străbunicului meu care a rămas, deci tatăl lui, zic: „Cum de n-ai făcut tu în perioada ’30-’40 politică?”. Zice: „N-aveam cum. A murit tata, aveam patru surori, trebuia să le fac rostul lor. Eu aveam trei copii, fratele meu, împușcat și el, avea două fete...”, familia a fost pe primul loc.

* * *

Crește salariul minim. Dvs. ce puteți cumpăra cu 40 de lei?13 ianuarie, 2021 Alex Olaru Cum se vede majorarea salariului minim din România în coșul de cumpărături. La propriu. Guvernul indexează salariul minim cu 3%. Este un procent realist – cel puțin așa susține ministrul Muncii. Oficial,

43

Raluca Turcan invocă anul de criză generată de pandemie, dar și productivitatea scăzută.

Majorarea de 70 de lei brut este departe de ce au solicitat sindicatele din România, dar suficientă pentru a nemulțumi patronatele. Angajatorii susțin că povara era deja greu de suportat și că orice creștere a salariului minim nu ar face decât să provoace dificultăți suplimentare, ba chiar să închidă afaceri.

„Salariul minim va fi indexat cu 3,1%. După cum bine cunoaşteţi, au fost două direcţii diferite: una a patronatelor, una a sindicatelor. Patronatele doreau moratoriu, să rămână îngheţat salariul minim, iar sindicatele doreau o creştere până la 2.400 de lei de la 2.230 de lei. Am găsit o variantă care să fie ancorată în realitate şi anume rata inflaţiei şi creşterea productivităţii. Ţinând cont că a fost un an de criză, productivitatea muncii nu a crescut foarte mult, doar cu 0,8%, şi ca urmare majorarea salariului minim va fi de 3,1%, 70 de lei brut”, a transmis ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Cât de justificată este așadar creșterea salariului minim, fie și cu 3,1%? Depinde pe cine întrebi, reiese din răspunsurile primite de Europa Liberă. Unii economiști susțin că momentul e prost ales. „Majoritatea firmelor din România își reiau activitatea în 2021, foarte probabil spre sfârșitul primului trimestru. Iar o majorare a salariului minim brut pe țară înseamnă o cheltuială suplimentară, care se adaugă la costul forței de muncă”, e de părere Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizărilor și fost secretar de stat în ministerul Muncii.

Creșterea salariului minim produce efecte în prinicpal în mediul privat, pentru că în foarte puține cazuri statul român, practic cel mai generos angajator, își plătește bugetarii la pragul de jos. Ba din contră. Or, economiștii spun că firmele private au, factual, un capital firav în plină pandemie și că nu pot suporta astfel de intervenții. L-am întrebat în context pe Valentin Ionescu dacă suma de 70 de lei brut la salariul lunar (în jur de 40 de lei net) poate decide sau nu supraviețuirea unei firme. Economistul răspunde:

44

„Sunt firme care lucrează cu sute de angajați plătiți la salariul minim. Altele, nu. Am un chioșc luat în franciză unde vând cafea. Am trei angajați plătiți cu salariul minim. Acel chioșc face un profit lunar de 1.500 de euro, nu mai mult. Prin urmare din ce să trăiești, tu, ca angajator? Sunt și alte firme care pur și simplu nu-și permit să facă o majorare. De exemplu, în sectorul HORECA, unde totul e la pământ.”

Am adresat aceeași întrebare și Patronatului Investitorilor Autohtoni, PIAROM. Intervievat de Europa Liberă, Cristian Pârvan admite că, prin definiție, niciun om de afaceri nu se așteaptă ca salariile să scadă. În consecință, majorarea decisă miercuri de guvern, cei 70 de lei brut, nu produce o undă teribilă de șoc.

În schimb, angajatorii vor căuta să-ți mențină personalul esențial și să taie din altă parte, pentru a-și ajusta cheltuielile. La începutul dialogului cu Cristian Pârvan, am precizat că întrebarea “Cât de vulnerabile sunt sau pretind a fi firmele, la o majorare de 3,1% a salariului minim?” poate suna malițios:

„Dacă tratați problema individual, puteți pune întrebarea în modul în care ați pus-o. Dacă vă gândiți că o firmă are o mie de angajați, constatați că se adună o masă salarială la care se adaugă taxele, care cresc. În plus, la orice firmă, creșterea salariului minim îi face și pe ceilalți angajați să ceară mai mult. De fapt, se mișcă toată grila de salarizare”, răspunde reprezentantul oamenilor de afaceri din România.

În evaluarea sa, amplitudinea și viteza modificărilor de salarizare decise de stat în ultimii ani afectează afacerile, în special pe cele din anumite industrii:

„S-a văzut în ultimii ani că în anumite domenii companiile nu rezistă la creșterile de salariu minim și de venituri, în general. Uitați-vă în primul rând la sectorul textil, de confecții”.

În paralel însă, în viața de zi cu zi, cresc și prețurile. România este, potrivit datelor oficiale, printre țările europene cu cele mai mari rate anuale ale inflației, s-a plasat inclusiv pe primul loc. În 2018, rata anuală a inflației a fost de 4,6%, iar în 2019 de 3,8%, potrivit calculelor Institutului Național de Statistică.

45

Dincolo de echilibristica economică și calcule bugetare, cum poate totuși un salariat angajat pe venitul minim impus patronatelor să cumpere măcar același coș lunar, de la an la an?

„Logic este să crești salariul minim măcar cu inflația. E normal. Când crește prețul la apă, la energie, e normal ca puterea de cumpărare să țină pasul măcar cu inflația. Înțeleg asta. Problema care se pune e însă că orice companie care face acest lucru trebuie să găsească metode de reducere a altor costuri”, spune Cristian Pârvan.

Guvernul de la București a luat în considerare angajatorii, iar în consultarea cu ei răspunsurile au fost negative, în bloc

„Înțeleg că cei 70 de lei brut reprezintă de fapt inflația. Dar atenție, așa cum am avut anul trecut inflație, vom avea și anul acesta. Vă dau exemplul Braziliei, așa cum e ea. Acolo se socotește cu inflația din anul curent. Ei fac o regularizare undeva în august-septembrie, când deja lucrurile sunt ceva mai clare. Guvernul de la București a luat în considerare angajatorii, iar în consultarea cu ei răspunsurile au fost negative, în bloc. Iar sindicatele au mers în extrema cealaltă”, completează analistul economic Valentin Ionescu.

În comunicarea oficială însă ministrul Raluca Turcan a introdus în calcul, pe lângă inflație, și „productivitatea muncii”, scăzută din cauza pandemiei. Tehnic, productivitatea se ia în calcul, alături de șomaj și inflație, confirmă Valentin Ionescu.

Atrage însă atenția, într-un plan ceva mai profund, faptul că un reprezentant al statului, ministru, invocă productivitatea atunci când guvernul ia o decizie ce își produce efectele în primul rând în mediul privat. Cu alte cuvinte, tocmai statul, de cele mai multe ori blocat în proiect și încremenit în idei și ștampile, face referire la productivitate. O situație pe care oamenii de afaceri autohtoni o descriu ca fiind „puerilă”:

Motivarea doamnei Turcan este puerilă

„Creșterea de productivitate este o chestiune a macro-economiștilor. Ei tot invocă. Dar la cablaje auto nu știu cum poți să crești productivitatea an de an. Firele se îmbină la fel și de un român și de un englez. Motivarea doamnei Turcan este puerilă. E foarte ușor de invocat de oricine are un minim de cunoștințe economice, dar care nu depășește nivelul de slogan. E foarte simplu să spui productivitatea. Păi, una e să fabric medicamente și avioane, și alta e să fac confecții”.

46

Și, totuși, dvs. ce ați putea cumpăra cu 40 de lei?

Creșterea salariului minim a fost decisă miercuri de executiv, prin hotărâre de guvern. Anunțul a fost făcut de premierul Florin Cîțu, care a indicat însă un procent de 3% și nu de 3,1%, așa cum anunța anterior ministrul Muncii:

„Salariul minim crește cu 3% în 2021, peste rata inflației din 2020 și peste estimarea de rată de inflație în 2021, păstrând puterea de cumpărare a românilor” – a transmis prim-ministrul.

La stabilirea salariului de bază minim brut pe țară pentru anul 2021 s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare atât rata inflației de 2,2 %, cât și creșterea reală a productivității muncii pe persoană, de 0,8 % pentru anul 2020, anunță Guvernul. De majorare ar urma să beneficieze în jur de 1,4 milioane de angajați, iar salariul minim lunar din România ajunge astfel la 2.300 de lei.

Următorul fluturaș de salariu va marca o creștere de aproximativ 40 de lei, net, lunar. Am căutat să verific ce pune practic statul în plus, în coș, odată cu această creștere a venitului minim. Am intrat așadar în primul magazin pe care l-am găsit și am cumpărat produsele cele mai ieftine din gamă, tocmai pentru a încerca să umplu coșul. Supermarketul nu este cel mai ieftin din piață, iar alegerea produselor a fost, firește, subiectivă.

Chiar și așa, e bine să știți că majorarea salariului minim în România aduce în plus pe lună: o sticlă de ulei, o cutie cu 10 ouă, o pastă de tomate, o pâine, un kg de făină, o pungă mică de detergent manual, un săpun ieftin, o pungă de pufuleți și patru pliculețe de cafea.

Produsele care pot intra în consum, odată cu majorarea salariului minim. Adaug un salam ieftin, accesibil ca preț: Cost total: 40 de lei și 44 de bani:

47

Bon de cumpărături în valoare de 40 de lei și 44 de bani.

Așadar, dvs. ce ați cumpăra cu 40 de lei? Într-o singură zi.

* * *

Cum s-au simțit românii în 2020: furia și frica au fost în prim plan 10 Ianuarie 2021 Vlad Andriescu

Cum s-au simțit românii în 2020? Emoțiile negative au crescut în lunile de pandemie pe fondul temerii și depășirii obstacolelor apărute.

Urban vs rural: În decembrie, scade brusc teritoriul furiei și al fricii, de la 62% în noiembrie la 54%.După o armonizare a mediului rural cu cel urban legat de această stare, acum în mediul rural observăm o creștere mică (64%), dar care duce la o diferență

48

mare față de starea românilor din mediul urban – cei din mediul rural se percep ca fiind cu 10% mai furioși sau îngrijorați.

O altă schimbare vizibilă din față de luna noiembrie este o creștere a teritoriului oboselii și dezamăgirii, în mediul urban, de la 24% la 31%. În mediul urban procentele au crescut ușor, dar nesemnificativ (de la 27% la 31%). Observăm că emoțiile pozitive au procente asemănătoare în mediul urban și cel rural.

Diferențele vin la capitolul emoțiilor negative, unde în mediul rural percepem emoții ce necesită mai multă energie (furie, panică), iar in mediul urban românii par să aibă mai puțină energie, un aspect tipic teritoriului oboselii și dezamăgirii.

Emoțiile negative, în special cele ce necesită multă energie, aflate în teritoriul nervilor și panicii, au crescut în lunile în care au crescut și cele doua teritorii motivaționale opuse ca răspuns la teamă/încercări: depășirea obstacolelor/ schimbare – teritoriul celor care își iau inima în dinți și încearcă să schimbe starea negativa în care se află, dar si teritoriul stabilității, responsabilității, credinței – al celor care prefera sa protejeze puținul pe care îl au deja, nu să se aventureze către schimbare. În aceste momente, emoțiile și prioritățile românilor s-au oglindit și în modul în care economisesc, ei punând mai mulți bani deoparte în aceste perioade.

În perioadele mai relaxate, românii s-au orientat ca priorități spre teritoriul relațiilor sociale și al unității, cheltuind mai mult pe cadouri, ieșiri în oraș sau vacanțe.

Segmentele cele mai furioase în urban: tinerii profesioniști (62%) și milenialii (58%)Segmentele cele mai furioase în mediul rural: tinerii profesioniști (84%) și maturii singuri (94%). Interesant! Milenialii sunt segmentul care diferă cel mai mult ca emoții între urban și rural, iar tinerii profesioniști – cel cu diferențele cele mai mici.

Luna decembrie pare să ofere o stare medie, din punct de vedere emoțional, raportată la întregul an.

Românii cred despre ei înșiși că au stări mai degrabă negative decât pozitive și că sunt mai degrabă energici decât liniștiți/ lipsiți de energie, de aceea teritoriul emoțional aflat pe primul loc este cel al nervilor și al panicii.

49

În cadrul mediului rural vedem o oglindire întârziată a emoțiilor din mediul urban, în special a celor negative, cu o mică precizare necesară: furia și panica au crescut mai puternic, în mediul rural, în momentele de criză. În august, 73% dintre cei din mediul rural se considerau furioși și temători, față de 61% în mediul urban.

Ce înseamnă acest lucru? Persoanele din mediul rural au nevoie de modele de implicare și campanii în care să participe mai mult, pentru a-și exprima și a-și consuma energia. Pentru începutul de an 2021 putem avea în vedere și lipsa satisfacției față de venituri și de locurile de muncă a românilor, aspecte importante ale vieții, cu efecte asupra consumului.

Mediul rural: După o creștere continuă a satisfacției față de venituri, de la 37% în august, la 63% în septembrie, aceasta scade la 49% în noiembrie și la 42% în decembrie.

Mediul urban: Crește satisfacția față de carieră și locul de muncă, de la 64% (septembrie) la 68% (octombrie), apoi scade la 63% (decembrie). Cei mai mulțumiți sunt familiile moderne (76% în decembrie).

Cum au evoluat prioritățile românilor în 2020? (analiză aprilie-decembrie)În luna decembrie: O ușoară creștere a importanței schimbării, dar o orientare clară către relații sociale și unitate.

50

Urban vs rural: Atât mediul urban cât și cel rural cunosc o orientare socială și de relaționare clară. Mediul rural este mai orientat către social în sensul tradiției și găsirii siguranței în interiorul comunității (38%), iar mediul urban este orientat către socialul oferit de prieteni apropiați, iubiți/parteneri, precum și de ocazii diverse de joacă sau de relaxare împreună cu ei (34%).

În ceea ce privește teritoriile motivaționale orientate mai mult către sine decât către colectivitate - depășirea obstacolelor/ schimbare și perfecționare/ putere - există un consens între mediul urban și cel rural, cu diferențe de sub un procent – 31-32% pentru orientarea către depășirea obstacolelor și 4%, un procent constant pentru perfecționare și putere.

Segmente: În luna decembrie, familiile moderne și tinerii profesioniști sunt în fruntea aprecierii nevoii de relații sociale și unitate (42%), teritoriul cel mai apreciat, în medie, de către români.

Chiar și în perioada Crăciunului, însă, maturii singuri acordă o mai mare importanță teritoriului depășirii obstacolelor/schimbării (44% față de media de 31%, în mediul urban), comparativ cu importanța acordată aspectelor sociale – doar 28% pentru relații sociale și unitate.

Românii AZI este un barometru dezvoltat de Reveal Marketing Research și funcționează ca instrument de punere în context a cercetărilor de piață implementate pentru clienții din portofoliul companiei. El are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp.

* * *

Vinul de azi: Scaia Garganega Chardonnay 2019 POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Armando, Paolo, Tiziano și Massimo Castagnedi sunt patru frați pasionați de viticultura încă din

51

copilărie, când tatăl lor administra cramele din San Zeno di Colognola, regiunea Valpolicella.

Cu timpul, însă, ei și-au dorit să se extindă și să înceapă o afacere nouă. Așadar, în 1989 au achiziționat 30 ha de teren în zona Mezzane, suprafață care, asociată cu proprietatea tatălui lor, a format de fapt cramele Tenuta Sant’Antonio, ce se întinde astăzi pe 50 ha.

Scaia Garganega – Chardonnay 2019 este un vin proaspăt, parfumat, de culoare galben păi cu tente verzi la culoare. Aromele vinului amintesc de flori albe, iasomie, citrice și banane. Gustul este unul plăcut, revigorant, cu o aciditate echilibrată și ușoare tente minerale. Savurați-l la 10-12 grade Celsius, alături de preparate din peste sau legume, paste în diverse combinații, aperitive reci sau risotto-uri cu legume.

* * *

După numerologie, în învățământul românesc a apărut mișcarea închinătorilor la Sfântul cinci! “Odoarele” de cult sunt produse chiar de un cadru universitar ianuarie 14, 2021 Vinul.ro

Deși nu face parte în mod obișnuit din preocupările publicației noastre, ne vedem obligați să semnalăm cititorilor noștri o nouă modă care bântuie învățământul românesc: mișcarea închinătorilor la Sfântul cinci. Veți vedea că are legătură cu vinul. Dar, mai întâi, un pic de context.

Cine se află, de fapt, în spatele Sfântului

Nu au trecut decât câteva zile de la scandalul generat de participarea entuziastă – și mult criticată – a câtorva sute de învățători și profesori din toată țara la o conferință de numerologie susținută online de un guru al acestei controversate discipline, că un nou curent de gândire provoacă consternare. De data asta e vorba de studenți, și nu de învățători.

52

Una dintre cele mai cunoscute comunități studențești online, StudentNews.info, cu peste 60.000 de membri, a lansat un vin (mai bine zis o gamă întreagă de vinuri) purtând numele”Sfântul cinci”.Aluzia la nota necesară promovării examenelor este atât de limpede încât aproape că nu mai merită explicată – oricine a trecut cu temeri prin rigorile sistemului românesc de evaluare cunoaște importanța acestui rezultat școlar.

“Știm cu toții că perioada sesiunii poate fi una stresantă, dar savurând un vin roze sau Sauvignon Blanc marca Sfântul Cinci, veți putea trece mai repede peste acest chin”, se arată în anunțul StudentNews.info.

Cum a ajuns un cadru didactic universitar în centrul noii mișcăriCeea e nu știe încă foarte multă lume – dar publicația noastră a descoperit – este că vinul cu acest nume este produs la o cramă din regiunea Dealu Mare în care un cadru didactic universitar este co-acționar. E vorba de mai vechea noastră cunoștință, economistul, antreprenorul și dascălul de la ASE București Marcel Vulpoi (foto sus), de la Gramofon Wine, din reputata regiune viticolă Dealu Mare. I-am cerut detalii, pentru a vă putea prezenta detalii despre apariția acestei “noi religii studențești”. Cum a fost posibil, de ce a fost nevoie de așa ceva, cum funcționează și cât de serioasă e treaba?

Artizanii brandului “Sfântul cinci”: Eduard Moraru, de la StudentNews.info, și Marcel Vulpoi, de la Gramofon Wine

53

Marcel Vulpoi: “Am decis să-l sanctificăm… Lăsând gluma la o parte, e timpul ca o cramă să se implice în educare”

Producătorul Sfântului cinci ne-a mărturisit, în glumă și în serios: “Ce se-ntamplă? Vine sesiunea și, toți cei care am trecut prin așa ceva, știm cât de valoros este un cinci la momentul potrivit. Mereu am spus că 5-ul este nota cel mai greu de obținut, motiv pentru care, împreună cu partenerii noștri de la StudentNews.info, am decis să îl sanctificăm. Lăsând gluma la o parte, am decis împreună cu tinerii noștri parteneri că e timpul ca o cramă să se implice în educarea privind consumul responsabil de vin bun – pentru a nu porni, cum am pornit mulți dintre noi, de la vin cu Cola sau Sprite”.Vă reamintim că Gramofon Wine este membră a Asociației Profesionale Vitivinicole Dealu Mare  și se bucură de o reputație excelentă în mediile profesioniștilor și pasionaților, pe baza rezultatele obținute în concursurile de profil, și este totodată producătorul unuia dintre cele mai scumpe vinuri românești, Feteasca neagră demidulce de 16,5% vol alc Opus Fabula 2019 – 200 lei / sticla de 500 ml.Vinurile purtând numele Sfântului cinci sunt disponibile aici!

* * *

România a depășit media UE la reciclarea deșeurilor 14 ianuarie 2021

În Uniunea Europeană aproximativ 41,5% din deşeurile de ambalaje din plastic au fost reciclate în anul 2018, România reușiind să se situeze peste media UE, în condiţiile în care 43% din deşeurile de ambalaje din plastic au fost reciclate în acel an, arată statisica Eurostat, conform Agerpres.

În şapte state membre UE, mai mult de jumătate din rezidurile de ambalaje din plastic au fost reciclate în 2018, în frunte cu Lituania (69,3%), Slovenia (60,4%, date din 2017), Bulgaria (59,2%) şi Cehia (57%). La polul opus, mai puţin de o treime dintre rezidurile de ambalaje din plastic au fost reciclate în Malta (19,2%, date din 2017), Franţa (26,9%), Ungaria (30%) şi Irlanda (31%).

În Uniunea Europeană, procentul deşeurilor de ambalaje din plastic a crescut de la 41,2% în 2017, până la 41,5% în 2018, în timp ce în România a scăzut de la 47,6% în 2017, până la 43% în 2018.

În 2018, cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în UE a fost de 174 kilograme pe cap de locuitor, însă în rândul statelor membre cantitatea a variat între 67,8 kilograme pe cap de locuitor în Croaţia şi 227,5 kilograme

54

pe cap de locuitor în Germania. Resturile din hârtie şi carton (40,9%), plastic (19%), sticlă (18,7%), lemn (16,1%) şi metal (5%) au fost cele mai răspândite tipuri de deşeuri de ambalaje în UE în anul 2018.

În perioada cuprinsă între 2008 şi 2018, cantitatea totală de reziduri de ambalaje generată în UE a crescut cu 6,7 milioane de tone, sau 9,4%, până 77,7 milioane de tone.

* * *

Transferul embrionar la vacile cu inalta calitate genetic ianuarie 14, 2021 agrimanet

Transferul embrionar la vacile cu inalta calitate genetica

Ce inseamna transfer embrionar? Este procedura prin care se transfera embrionii unei vaci care are o calitate genetica exceptionala si se implanteaza la alte vaci-mame reciepient, cu o valoare genetica mediocra.

Acest procedeu a inceput prin anii 1960, dar a fost perfectionat si a inceput sa fie folosit pe scara larga pe la sfarsitul anilor ’90. Initial implantarea se face chirurgical, dar era nevoie de deschiderea abodomenului mamei receptor, si injectarea embrionului direct in uter. Procedeul era greoi si prezenta multe riscuri pentru mama. De aceea s-a dorit imbunatatirea procedeului, iar acum se face asemanator cu o insamantare artificiala.

Initial procedeul a fost creat pentru salvarea raselor de vaci cu un nucleu populational mic, dar mai apoi a fost inteleasa valoarea economica a procedeului. Astfel in zilele noastre procedeul este folosit pe scara larga si cu un success relativ crescut pentru ameliorarea efectivelor, sau ca picior de pod in stabilirea unei cirezi cu inalta calitate genetica.

55

Sa ne imaginam ca avem o ferma cu un efectiv mediu ca valoare genetica, dar dorim sa imbunatatim genetica. Cum putem imbunatati genetica in aceste conditii?

Pai cea mai simpla si ieftina optiune, este folosirea unui taur de o inalta calitate genetica. Neajunsurile acestei metode sunt faptul ca progresul genetic vine doar intr-un procent de 50% adus de taur, iar pana vei ajunge sa obtii productie din animale imbunatatie dureaza circa 3 ani. Ca sa nu mai vorbim de o schimbare toatal a geneticii in efectiv care va dura zeci de ani.

O alta varianta, care este foarte rapida, dar si foarte costisitoare in acelasi timp o reprezinta achizitionarea de junici cu o valoare genetica deosebita, care vor fi capabile sa intre in productie, de la cateva luni, daca le cumparam gestante, pana la aproximativ 1 an daca nu sunt gestante. Pe langa costul foarte ridicat de achizitionare, mai exista si riscul neaclimatizarii sau a introducerii de boli noi in ferma odata cu noul efectiv.

A treia varianta, cea a folosirii embrionilor cu o inalta calitate genetica este varianta de mijloc in cee ace priveste costul, aclimatizarea sau introducere de boli noi in efectiv. Ca si timp, va dura mai mult decat daca ai cumpara un nucleu nou de animale, dar in ceea ce priveste costul vorbim de aproximativ 25-30% din valoarea unui nucleu nou.

De exemplu, daca dorim achizitionarea a 10 junici cu o medie de 2500 euro, vom avea un cost de 25000 de euro pentru achizitionare, cu posibilitatea de a incepe productia in cateva luni, dar si cu riscul de a pierde din efectiv datorita conditiilor din ferma.

Un embrion, care va produce o junica cu aceeiasi valoare ca cele mentionate mai sus se cumpara cu aproximativ 250-300 euro la care se adauga manopera de transfer si medicatia pentru mamele recipient, deci mai adaugam 100 de euro. Embrionii sunt sexati deja, deci poti alege female sau masculi, in functie de ce doresti. Rata de success este de 80% deci trebuie sa transferi 12-13 embrioni ca sa ajungi la 10 junici, deci cu un cost de aproximativ 5000 de euro, ai 10 junici noi, cu o calitate genetica superioara. La acest cost se adauga si costul cu hrana si adapost, care difera de la ferma la ferma. Aceasta metoda este din punct de vedere al biosecuritatii cea mai sigura deoarece nu introducem animale noi in ferma.

O varianta putin mai complicata, este cea prin care puteti achizitiona una sau mai multe junici cu genetica superiora si se pot supraovula, astfel obtinandu-se mai multi embrioni. O supraovulare poate produce de la 0 la 20 de embrioni viabili pentru transfer.

56

Fiecare dintre dumnavoastra poate opta pentru diferite variante de imbunatatire a geneticii, in functie de timp, buget, configuratia fermei, dar intodeauna cand planificati imbunatatirea, sa luati in considerare si aceasta varianta, care probabil reprezinta viitorul imbunatatirii genetice.

Autor: Dr. Stefan Totir

* * *

Tractoarele anului 2021 De Viorela Pitulice La ian. 14, 2021

Tractoarele anului 2021 au fost desemnate de un juriu format din jurnaliști europeni, în urma unui concurs desfășurat on-line și care a vizat patru categorii de tractoare.

Astfel, la categoria Tractorul anului au fost nouă înscrieri: Armatrac 1254 Luc CRD 4, Case IH Quadtrac 620, Claas Axion 960 Cemos, Fendt 1167 MT Vario, Kubota 7173 KVT, Landini seria 7 V-Shift, Massey Ferguson MF 8.265 S, New Holland T6.160 și Steyr 6240 Absolut CVT, fiind desemnat câștigător Massey Ferguson MF 8.265 S.

La categoria  “Best Utility” au fost cinci concurenți : Armatrac 1004 CRD 4, Case IH Vestrum CVX Drive, Fendt 211 Vario, Kubota M 6142 și Valtra G135, acesta din urma fiind și câștigător.

57

Categoria tractoarelor specializate a reunit patru finaliști: Antonio Carraro Tony 8900 V, Fendt 211 V Vario, Landini Rex 3 080 F Stage V și Valtra F 105. Primul loc a fost ocupat de Fendt 211 V Vario.

La categoria ”Dezvoltare durabilă” câștigătorul a fost Claas AXion 960 Cemos.

Sursă articol Reussir.fr

* * *

Oare ce hibrizi de floarea soarelui sa alegem in primavara lui 2021? Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 14, 2021

Pentru primavara aceasta, ALCEDO vine in intampinarea fermierilor iscusiti cu 10 hibrizi de floarea soarelui, si anume:

LG 54.92 (LIMAGRAIN) MAS 86 CP (MAS SEEDS) NHK12M010 CL HO (NUSEED) RGT INTERSTELLAR SU (RAGT) RGT VOLLCANO CLP HO (RAGT) RGT VOLLTER SU (RAGT)

58

SUMIKO HTS (SYNGENTA) SY EXPERTO HO CL (SYNGENTA) SY SUBARO HTS (SYNGENTA) X4219 (NUSEED)

In conditiile unui an plin de provocari, cum a fost 2020, acesti hibrizi au avut rezultate bune in fermele in care au fost cultivati, iar asta ne indreptateste sa ii recomandam si in 2021.

Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: https://aplicatia.alcedo.ro/ Echipa ALCEDO

* * *

Gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides) – dusmanul graului de toamna Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 14, 2021

Fig. 1

In ultimii ani, toamnele au fost mai lungi si mai secetoase. Fermierii, gandindu-se ca sunt sanse mici de a avea parte de atacul gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides) (Fig. 1), au redus sau eliminat aplicarea insecticidelor sau insecto-fungicidelor, dorind sa faca economie. Numai ca, pe termen lung, neaplicarea unui insecticid poate cauza mai multe pagube decat ne-am astepta.

Gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides) ierneaza ca larva in stadiul II. Larva (Fig. 2) acestui gandac iese din pamant noaptea, atunci cand temperatura solului depaseste 3°C, pentru a devora frunzele plantelor, pana cand sunt distruse. Prezenta sa este favorizata de succesiunea grau-grau (monocultura)

59

sau de alte plante. In ultimii ani, iernile au fost mai usoare, spre deosebire de cele clasice, cu temperaturi mai ridicate si fara zapada. Activitatea larvelor in primavara incepe odata cu topirea stratului de zapada si cu incalzirea vremii. Schimbarile climatice suferite in ultimii ani favorizeaza aparitia acestor daunatori.

Fig. 2

Simptome

Primele simptome sunt adesea vizibile toamna si afecteaza doar partile aeriene.

Colet

Atacul are loc in vetre si poate fi localizat si la marginea parcelei. Atacurile progreseaza mai repede in directia de insamantare decat de

la un rand la altul.

Planta

Frunzele sunt mancate cu exceptia venelor. Ramane un aglomerat de fibre mai mult sau mai putin aglutinate.

Larvele trag adesea frunzele plantelor in galeriile lor pentru a le manca.

In cele mai grave cazuri, planta dispare.

Daunator

La baza plantei, vedem intrarea in galerie si un mic musuroi in jur. Arata ca cel al unei rame, dar diametrul sau este mai mic, 3-4 mm, comparativ cu 5-6 mm pentru cel al unei rame. Daca sapam la baza unei plante la o adancime de 10-15 cm, putem gasi una sau mai multe larve de diferite dimensiuni in

60

functie de sezon (de la 0,5 cm toamna la 3,5 cm primavara). Iarna incetineste activitatea gandacului ghebos, fara a-l distruge. Isi dubleaza activitatea primavara. Gandacul ghebos poate fi gasit in toata tara, iar cele mai grave daune sunt localizate in sudul tarii.

Biologie

Fig. 3

Adultii acestui gandac de pamant fitofag apar de la mijlocul lunii mai pana la sfarsitul lunii iunie. Imperecherile se desfasoara din iunie pana in septembrie. Femela sapa o galerie verticala in pamant pentru a-si depune ouale intre august si septembrie. Va alege parcele cu resturi de paie prost ingropate si cresterea din nou a cerealelor. Timpul de incubatie a oualor variaza de la 10 zile la 3 saptamani, in functie de temperatura si umiditatea solului. Larva traieste intr-o galerie sapata la baza plantei si apare noaptea pentru a se hrani cu frunzele culturii in crestere. Dupa ce a trecut prin trei etape larvare, larva se transforma intr-o nimfa din luna aprilie urmatoare si apoi intr-un adult peste 2 – 3 saptamani. Zabre isi desfasoara ciclul de dezvoltare intr-un singur an.

Gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides) (Fig. 3) este mare iubitor de monocultura. In cazul graului si al orzului semanat in monocultura prelungita intre 2-4 ani, s-au inregistrat cele mai ridicate niveluri de atac.

In cazul culturilor de grau cu plante premergatoare de soia, mazare, floarea-soarelui sau rapita, atacul a fost aproape inexistent. Monocultura la grau ocupa suprafete foarte mari in ultimii ani, ceea ce inseamna ca s-au creat conditii optime pentru dezvoltarea acestor daunatori.

Metode de combatere:

61

Tratamentul semintelor cu insecticide: tratamentul insecticid este eficient si este justificat in situatii de risc.

La fel si respectarea rotatiei culturilor, care impiedica inmultirea acestui daunator.

Incorporarea resturilor vegetale in sol fara a lasa resturi la suprafata.

Drd. Ing. Angela Cristina Amuza

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor Bucuresti

* * *

Hibrizii de porumb strategici ai companiei Limagrain

Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 14, 2021

Incepand cu anul 2015, compania LIMAGRAIN a initiat un program de ameliorare si identificare a hibrizilor cu o toleranta marita la seceta. Acest proiect s-a derulat si se deruleaza in continuare la nivelul Europei Centrale si de Est. Romania a fost inclusa de la inceput in acest proiect, fiind printre primele tari unde s-au inceput testarile diferitilor hibrizi.

Acest proiect se deruleaza in Romania atat in campurile de testare ale companiei Limagrain, cat si in colaborare cu diferite Statiuni de Cercetare Agricola cum ar fi: Statiunea Secuieni si Statiunea Simnic. De asemenea, aceleasi testari au fost efectuate si in reteaua de testare ISTIS. Unul dintre elementele urmarite a fost acela de a avea cat mai multe locatii de testare in diferite zone de cultura ale porumbului din Romania pentru a observa rezultatele si comportamentul hibrizilor in diferite zone pedo-climatice.

In decursul acestor cinci ani de testari, am reusit sa selectionam patru hibrizi de porumb din diferite grupe de maturitate, care au obtinut rezultate superioare martorilor (martori pentru fiecare grupa de maturitate) cu cel putin 7% spor de productie. Acesti hibrizi se caracterizeaza in special prin rezistenta la cadere, aparat foliar foarte bine dezvoltat si un foarte important caracter urmarit, inflorirea, care este mai precoce decat la hibrizii din aceeasi grupa de maturitate.

Hibrizii strategici cu toleranta ridicata la seceta ai companiei LIMAGRAIN sunt urmatorii :

1. LG 31.330

62

– Hibrid timpuriu, simplu, cu bob dentat, de la inceputul grupei FAO 300; – Plante de talie medie-inalta, cu insertie medie a stiuletelui; – Stiuleti mari, cu 16-18 randuri de boabe si 38-42 boabe pe rand; – Toleranta foarte buna la seceta; – Foarte buna vigoare in primele stadii de dezvoltare; – Densitate recomandata: 70.000 – 75.000 plante/ha.

2. LG 31.390

– Hibrid semi-timpuriu, simplu, cu bob dentat, de la sfarsitul grupei FAO 300; – Plante de talie inalta, cu insertia stiuletelui medie spre inalta; – Stiuleti lungi, subtiri, bine fecundati, cu 16-18 randuri de boabe si 42-46 boabe pe rand; – Toleranta buna la seceta; – Stabilitate si adaptabilitate foarte bune in diferite conditii pedo-climatice; – Foarte buna vigoare la rasarire; – Toleranta foarte buna la Heminthosporium si Fusarium la stiulete; – Potential de productie foarte ridicat; – Densitate recomandata: 70.000 – 75.000 plante/ha.

3. LG 31.415

– Hibrid semi-tardiv, simplu, cu bob dentat, de la inceputul grupei FAO 400; – Plante de talie medie-inalta, cu insertie medie a stiuletelui; – Stiuleti mari, cu 18 randuri de boabe si 42-46 boabe pe rand; – Toleranta foarte buna la seceta; – Fecundare foarte buna, boabe pana in varful stiuletelui; – Foarte buna vigoare in primele stadii de vegetatie; – Radacina si tulpina sunt puternice, nu are probleme cu caderea, Stay – Green bun; – Toleranta buna la Ustilago si Fusarium la stiulete; – Adaptabilitate foarte buna in diferite conditii pedo-climatice; – Potential de productie ridicat; – Densitate recomandata: 70.000 – 72.000 plante/ha.

4. LG 31.455 (Lineade)

– Hibrid semi-tardiv, simplu, cu bob dentat, de la jumatatea grupei FAO 400; – Plante de talie medie-inalta, cu insertie medie a stiuletelui; – Stiuleti mari, bine fecundati, cu 18 randuri de boabe si 42-46 boabe pe rand;

63

– Toleranta buna la seceta; – Foarte buna vigoare la rasarire; – Tulpina si sistemul radicular foarte bine dezvoltate, nu are probleme cu frangerea sau cu caderea, Stay-Green bun; – Toleranta buna la Ustilago si Fusarium la stiulete; – Adaptabilitate foarte buna in diferite conditii pedo-climatice; – Potential de productie foarte ridicat pentru jumatatea grupei FAO 400; – Densitate recomandata: 70.000 – 72.000 plante/ha.

Informatii despre hibrizii de porumb strategici si nu numai, gasiti pe site-ul LIMAGRAIN ROMANIA www.lgseeds.ro si la reprezentantii din teritoriu.

Cultivati cu incredere soiurile si hibrizii companiei LIMAGRAIN, deoarece au fost testate in toate zonele specifice fiecarei culturi in parte in conditiile din Romania.

Adelin Damian, Product Manager, Limagrain Romania

* * *

Documentar despre transhumanţă şi ciobanii din Transilvania, relansat online : Lidia Neagu in CSR 14 January 2021

Astra Film lansează online, de Ziua Culturii Naționale, “La drum” de Dumitru Budrala, primul film documentar observațional din România, care spune povestea transhumanței păstorilor din Transilvania.

Puteți vedea filmul online începând de joi, 14 ianuarie, de la ora 18:00, pe site-ul astrafilm.ro și pe pagina de Facebook Astra Film Festival.Lansat la Cinema du Reel din Paris și premiat la festivaluri naționale și internaționale, filmul surprinde esența a ceea ce înseamnă transhumanța în România la început de Mileniu III și dintotdeauna. “La drum” urmărește îndeaproape viața dură a păstorilor din Munții Carpați, care pleacă în

64

transhumanță în fiecare an, la mii de kilometri depărtare de casă, în căutarea ierbii pentru turmele lor.

Cu ajutorul unei camere observaționale, regizorul se așază în ascultare. Încearcă cu tandrețe să găsească poziția justă pentru a surprinde candoarea, dar și brutalitatea din viața ciobanilor. Filmul are un aspect de brut, care întărește efectul de real. Oferă astfel publicului sentimentul că pătrunde în intimitatea personajelor.

“Acest Drum al oilor este oarecum asemănător cu Drumul mătăsii sau cu Drumul sării. Este romantic, periculos și foarte real. Și este parcurs încă în zilele noastre. Filmul La drum arată viața neștiută a ciobanilor transhumanți, care merg cu turmele zeci de kilometri în fiecare zi pe orice vreme, dorm sub cerul liber și înfruntă vremea, animalele sălbatice și autorități haine”, spune regizorul Dumitru Budrala, care mărturisește că transhumanța este un subiect care îl preocupă încă din copilărie.

Povestea filmuluiO mie de oi, cinci măgari, șapte câini și patru ciobani angajați. Este ‘moștenirea’ pe care o primește, fără să vrea, fiul unui cioban jefuit și ucis într-o pădure de lângă Lipova, județul Arad, la sute de kilometri de casă. După șapte zile de căutări, fiul său cel mic îi găsește trupul și decidă să ducă povestea mai departe, să continue lungul șir al generațiilor de păstori.Mai mult decât reconstituirea unei crime, filmul prezintă viața ciobanilor transhumanți din sudul Transilvaniei. În cele șapte luni de drum, ciobanii se confruntă zi de zi cu întâmplări neașteptate și trebuie să parcurgă câte 25-50 km zilnic, să doarmă sub cerul liber și să înfrunte vremea și răutatea oamenilor.În debutul filmului, un bărbat în vârstă de 89 de ani, fost păstor, povestește că a trăit alături de oi de când s-a născut și că mai mult de jumătate din viață a fost plecat de acasă. Numeroase elemente din povestea lui se regăsesc în ceea ce au trăit la rândul lor, de-a lungul timpului, generații și generații de păstori de pe teritoriul României, ceea ce face ca povestea să fie definitorie pentru ceva ce face parte din însăși esența culturală a românilor, din tradițiile intrinseci ale patrimoniului cultural intangibil.

Scriitorul Radu Vancu arată care sunt cele trei rațiuni pentru care consideră că filmul La drum este foarte important: o rațiune etnografic-istorică, una mitologică și o rațiune a recuperării realității.‘Pe de o parte, filmul reconstituie un microcosmos social al păstorilor, al transhumanței, al pendulării între munte și pășunile cu iarbă. Pe de altă parte, documentează unul din miturile fondatoare ale culturii noastre și poate fi considerat o variantă a mitului Mioriței sau a Baltagului, pe care o

65

transformă documentar. Avem Miorița făcută documentar sub ochii tăi, o operă de cinema real. În același timp, filmul La drum arată că există buzunare de realitate care rezistă prin forța lor mitică la virtualizarea lumii și sunt mai rezistente și mai puternice decât epoca istorică e ecranului global pe care o traversăm’, spune scriitorul Radu Vancu.

Filmul “La drum”, realizat de regizorul Dumitru Budrala în anul 1998, are 43 de minute și a fost lansat inițial la Cinema du Reel din Paris. A avut un traseu festivalier internațional de succes, fiind premiat la Festivalul Da KINO, 1999, București — Marele Premiu, Măslina de Argint—Festivalul Internațional Kalamata, Grecia, 2000, Marele Premiu ‘Angel from Prohor’ Belgrad Film Festival—1998, Marele Premiu — FILM.DOC, Sfântu Gheorghe, România, 2004.

https://www.astrafilm.ro/la-drum/

* * *

66