Stiri 8 decembrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 08.12.2020 1 EUR 4.8735

1 USD 4.0212

ANM: racire treptata a vremii si sanse de ploi in intreaga tara. Iata prognoza pentru fiecare regiune decembrie 8, 2020

In urmatoarele doua saptamani, vremea va intra intr-un proces de racire treptata si va ajunge la o medie de 4-5 grade Celsius, normala pentru aceasta perioada. In prima saptamana de analiza, probabilitatea de precipitatii va fi mai ridicata, iar ploile cele mai insemnate cantitativ se vor inregistra pe 10 decembrie, se arata in prognoza ANM, valabila in intervalul 08-20 decembrie.  

BANAT

Vremea va fi calda in prima saptamana a intervalului de prognoza, iar media temperaturilor maxime va fi de 8…10 grade. Apoi, va avea loc o racire treptata, care va determina, in intervalul 16 – 20 decembrie, un regim termic apropiat de cel normal pentru aceasta perioada, concretizat printr-o medie regionala a valorilor diurne de 4…5 grade.

Media temperaturilor nocturne va fi pozitiva pana spre 17 decembrie si se va situa, in general, intre 2 si 4 grade. Spre sfarsitul celei de a doua saptamani, media minimelor temice va scadea sub limita de inghet si va fi de aproximativ-1…-2 grade. Probabilitatea pentru precipitatii se va mentine ridicata pe aproape tot parcursul celor doua saptamani si abia spre finalul intervalului va fi in scadere.

CRISANA

In prima jumatate a intervalului, regimul termic diurn se va caracteriza prin usoare variatii de la o zi la alta, insa temperaturile maxime se vor mentine

1

peste cele normale pentru aceasta perioada si se vor situa, in medie, intre 6 si 10 grade. In a doua saptamana, maximele diurne vor fi in scadere, spre medii de 4…5 grade in ultimele zile, caracterizand o vreme apropiata de normalul termic al perioadei.

Media valorilor termice nocturne se va incadra, in general, intre 1 si 4 grade, cu o tendinta de scadere, spre -2 grade, catre finalul celei de a doua saptamani. Probabilitatea de aparitie a precipitatiilor va fi ridicata, cu precadere pe parcursul primei saptamani a intervalului de prognoza.

TRANSILVANIA

La inceputul primei saptamani, valorile termice diurne vor fi apropiate de normele perioadei, cu o medie a temperaturilor maxime de 4 grade si a celor minime de -3…-1 grad. Apoi, vremea se va incalzi, iar media maximelor va atinge 8 grade, in intervalul 10 – 13 decembrie, cand si temperaturile nocturne vor deveni pozitive, cu o valoare medie de 2…3 grade.

Ulterior, va avea loc un proces de racire treptata, astfel incat, intre 17 si 20 decembrie, regimul termic va fi normal pentru aceasta perioada, cu valori medii ale temperaturilor maxime de aproximativ 2 grade si ale celor minime nocturne de -5…-3 grade. Probabilitatea pentru precipitatii va fi mai ridicata in intervalul 9 – 15 decembrie, iar in jurul datei de 10 decembrie, acestea se pot semnala pe arii mai extinse si pot fi mai insemnate cantitativ.

MARAMURES

Pe parcursul primei saptamani a intervalului de prognoza, temperaturile maxime vor avea variatii de la o zi la alta, iar media lor regionala se va incadra intre 6 si 9 grade, caracterizand o vreme calda pentru aceasta perioada. Apoi, regimul termic va marca o scadere, iar media maximelor in intervalul 17 – 20 decembrie va fi de 3…4 grade, apropiata de norma perioadei.

Temperaturile nocturne vor fi negative in primele si ultimele nopti ale intervalului de prognoza, cand se vor inregistra valori medii in jurul a -3…-2 grade, iar intre 10 si 15 decembrie vor fi predominant pozitive si se vor situa in jurul a 2 grade. Probabilitatea pentru precipitatii va fi mai ridicata in intervalul 9 – 15 decembrie, iar pe 10 si 11 decembrie, acestea se pot semnala pe arii mai extinse si pot fi mai insemnate cantitativ.

MOLDOVA

2

In primele zile ale intervalului, valorile termice diurne se vor situa usor sub normele perioadei, cu o medie a maximelor de -1…0 grade si a celor minime de -3…-2 grade. Apoi, vremea se va incalzi, iar media maximelor va atinge 8 grade in intervalul 10 – 13 decembrie, cand si temperaturile nocturne vor deveni pozitive, cu o valoare medie de 3…5 grade.

Ulterior, va avea loc un proces de racire treptata si astfel, intre 17 si 20 decembrie, regimul termic va fi apropiat de normalul perioadei, cu valori medii ale maximelor in jurul a 2 grade si ale celor minime de -3…-1 grad. Probabilitatea pentru precipitatii va fi mai mare in intervalul 9 – 15 decembrie, iar in jurul datei de 10 decembrie vor fi posibile cantitati de apa mai insemnate.

DOBROGEA

La inceputul primei saptamani din interval, valorile termice diurne vor fi apropiate de normele perioadei, cu o medie a maximelor de 5…6 grade si a minimelor de 1…2 grade. Apoi, vremea va intra intr-un proces de incalzire, media maximelor va atinge 12…13 grade in intervalul 10 – 13 decembrie, iar cea a minimelor va oscila intre 6 si 9 grade.

In a doua saptamana va avea loc un proces de racire treptata si astfel, intre 17 si 20 decembrie, regimul termic va fi apropiat de normalul perioadei, cu valori medii ale maximelor in jurul a 4 grade si ale minimelor de 0…2 grade. Probabilitatea pentru precipitatii va fi mai mare in intervalul 7 – 15 decembrie, iar in jurul datelor de 8 si 13 decembrie vor fi posibile cantitati de apa mai insemnate.

MUNTENIA

La inceputul primei saptamani, valorile termice maxime se vor situa usor sub normele perioadei, cu o medie de 3 grade, iar minimele vor fi, in medie, de -1…1 grad. Apoi, vremea se va incalzi, media maximelor va atinge 10…11 grade in intervalul 10 – 13 decembrie, iar cele minime vor avea o valoare medie de 3…7 grade.

Ulterior, va avea loc un proces de racire treptata si astfel, intre 17 si 20 decembrie, regimul termic va fi apropiat de normalul perioadei, cu valori medii ale maximelor de 4…5 grade si ale minimelor de -2…0 grade. Probabilitatea pentru precipitatii va fi mai mare in intervalul 7 – 15 decembrie, iar in jurul datelor de 10 si 13 decembrie vor fi posibile cantitati de apa mai insemnate.

OLTENIA

3

In primele zile din interval, valorile termice diurne vor fi apropiate de normele perioadei, cu o medie a maximelor de 3…4 grade si a minimelor de 0…2 grade. Apoi, vremea se va incalzi, media maximelor va atinge 8…9 grade in intervalul 10 – 14 decembrie, iar cea a minimelor va fi de 3…4 grade.

In a doua saptamana va avea loc un proces de racire treptata si astfel, intre 17 si 20 decembrie, regimul termic va fi apropiat de normalul perioadei, cu valori medii ale maximelor de 3…4 grade si ale minimelor de -2…0 grade. Probabilitatea pentru precipitatii va fi mai mare in prima zi din interval si in perioada 9 – 14 decembrie, iar in jurul datelor de 10 si 13 decembrie vor fi posibile cantitati de apa mai insemnate.

............................................

Fermierii cu mai putin de 5 ha au un venit mult mai mic decat romanii trimisi in somaj! Agrostandard | 8 December, 2020

Fermierii cu pana la cinci hectare au un venit mult mai mic decat romanii aflati in somaj, a declarat seful LAPAR, Nicu Vasile, in cadrul unei conferinte ce a avut loc recent la ASAS. Romania nu este capabila sa-si hraneasca proprii cetateni, 33% din cele 10,3 milioane de ferme europene se aflau in 2016 pe teritoriul Romaniei. 93% din exploatatiile din Romania sunt ferme de subzistenta, trei sferturi operau pe mai putin de 2 hectare si mai mult de un sfert erau gestionate de fermieri cu varsta mai mare de 65 de ani, si sunt doar cateva din datele ce definesc agricultura romaneasca, potrivit conducerii LAPAR.Romania are cel mai mare numar de exploatatii agricole dintr-o tara europeana, fara sa detina insa si cele mai largi suprafete cultivate. Avem 33% din fermele europene, dar Romania contribuie cu doar 3,4% in productia standard a UE.Romania este tara cu cea mai mare suprafata de teren arabil pe cap de locuitor din UE– 0,7 ha, avem insa o productie cu mult sub nivelul asteptarilor.

4

Iata care este si distributia fermelor in functie de suprafetele lucrate (date 2019)

APIA si SUBVENTII

APIA ȘI AFIR, O SINGURĂ AGENȚIE DE PLĂȚI! Agroinfo 08 decembrie 2020

DOCUMENT! S-a decis la Bruxelles! Un document emis de insituțiile europene din Bruxelles anunță astăzi că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) devin o singură agenție de plăți.

Europarlamentarul român Carmen Avram (S&D), membru în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, a anunțat astăzi, 8 decembrie 2020, că APIA și AFIR fuzionează. În România, va funcționa o singură agenție de plăți pentru agricultură.

La nivel european, România este singurul stat care  are două agenții de plăți, una pentru FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă n.r.) și una pentru FEADR (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală n.r.). De exemplu, Germania, care are 16 landuri, are 16 agenții de plăți plus cea centrală, dar fiecare tratează cele două fonduri (FEGA și FEADR) împreună, declara Achim Irimescu, ministru plenipotențiar la Reprezentanță Permanentă a României la UE, în februarie 2019, pentru AGROINFO.

Fiecare stat membru restricționează numărul agențiilor sale de plăți acreditate, după cum urmează:(a) la o singură agenție la nivel național sau, după caz, una la nivel regional; și(b) la o singură agenție responsabilă de gestionarea cheltuielilor FEGA și FEADR, este menționat în Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013. Această

5

propunere este menținută în Regulamentul de tranziție adoptat pentru perioada 2021-2022.

Informația a fost confirmată astăzi și de directorul general adjunct AFIR, Claudiu Coadă, care a spus că documentul de la Bruxelles a ajuns în România și că în acest moment se discută cu Ministerul Agriculturii pentru fuzionarea, unirea celor două agenții de plăți într-una singură.

Va trebui să găsim soluții astfel încât să mergem mai departe pentru a atinge acest deziderat. Și APIA și AFIR lucrează în format electronic. Împreună cu Ministerul Agriculturii gândim în acest moment sistemele de lucru, a spus Claudiu Coadă.

APIA gestionează Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), dar și măsuri delegate de la AFIR, în cadrul cărora plățile sunt făcute din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR).

AFIR gestionează fondurile europene pe dezvoltare rurală, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU SUBVENȚIILE FERMIERILOR ROMÂNI! VOR FI ÎNTÂRZIERI LA PLĂȚILE APIA?Agroinfo 08 decembrie 2020 -

FERMIERII ÎNGRIJORAȚI. Mișcările de pe scena politică, din ultimele ore, îi alarmează pe fermierii români. Ei se tem că vor fi întârzieri mari la plata subvențiilor agricole, că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu va avea la timp banii în cont pentru a-i împărți fermierilor.

În urma alegerilor parlamentare, ținute pe 6 decembrie 2020, prim-ministrul Ludovic Orban și-a dat demisia luni, 7 decembrie 2020, după o discuție cu președintele României, Klaus Iohannis, în care președintele i-a cerut să își asume eșecul de la alegerile parlamentare. În aceeași zi, președintele l-a desemnat ca prim-ministru interimar pe generalul Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul Apărării Naționale, pentru a îndeplini atribuțiile prim-ministrului până la formarea noului guvern. Schimbările rapide din ultimele ore de pe scena politică le dau fiori fermierilor care se gândesc că nu-și vor vedea în grabă subvențiile în conturi. Indiferent că este vorba de subvenții europene sau din bugetul național, toate aceste scheme de plăți din agricultură se plătesc din bugetul național. Ulterior, subvențiile europene sunt decontate de către Comisia Europeană. Potrivit directorului general APIA, Adrian Pintea,

6

prima tranșă de bani ar urma să intre în conturile României pe data de 5 ianuarie 2021, prima decontare făcută de Comisia Europeană pentru subvențiile aferente anului 2020, achitate fermierilor.

Acum alegerile și cu noul parlament, o sa fie întârzieri mari la subvențile APIA pe suprafața teren, SCZ bovine ANTZ bovine, etc.? Ne întreabă fermierii îngrijorați.

APIA a dat asigurări că va continua efectuarea plăților aferente Campaniei 2020 în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți. Fermierilor nu le rămâne decât să spere că așa va fi date fiind ultimele schimbări de la vârful Guvernului.

APIA a efectuat plățile în avans către fermieri până la data de 27 noiembrie 2020, iar în prezent, APIA le achită fermierilor plata finală, diferența dintre avans și cuantumul stabilit pentru fiecare schemă de plată directă. Subvențiile aflate la plată în acest moment sunt următoarele:  

Schema de plată unică pe suprafață SAPS - 98,7381 euro/ha. APIA le achită fermierilor diferența de 30%. 70% din această subvenție le-a fost achitată fermierlor în avans.Schema de plată redistributivă - primul interval 1-5 hectare inclusiv - 5 euro/ha; al doilea interval, peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/ha. Fermierii primesc diferența de 30% la plățile finale care au început pe data de 2 decembrie 2020. APIA le-a achitat, până la data de 27 noiembrie, 70% din cuantumul acestei scheme de plată pe suprafață.Schema de pată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) - 57,8245 euro/ha. APIA le achită fermierilor 30% din această subvenție, 70% din cuantum a fost achitat la plățile în avans.Schema de plată pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha. APIA le achită fermierilor 30% din această schemă de plată, 70% a fost plătit de APIA în avans.

Schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/ha. APIA le achită crescătorilor de animale 30% din această subvenție, 70% a fost achitat la avansul APIA, efectuat până la data de 27 noiembrie 2020.

Cel mai recent comunicat APIA, transmis către AGROINFO pe data de 3 decembrie 2020, susține că s-au autorizat la plata finală un număr de 113.390 fermieri cu suma totală de 94.402.342,72 euro, din care:     - 16.707.808,75 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);    - 2.265.712,46 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

7

Rurală (FEADR);    - 450.889,46 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Pe lângă schemele de plăți directe pe care le autorizează APIA la plată, sunt subvenții din zootehnie și vegetal pentru care încă nu s-a stabilit un cuantum pe hectar și pe cap de animal. Și anume, sprijinul cuplat zootehnic pentru bovine, ajutoarele naționale tranzitorii atât pentru vegetal, cât și pentru zootehnie și sprijinul cuplat vegetal acordat pentru o listă de culturi agricole.

LISTA SUBVENȚIILOR APIA PENTRU CARE VA FI STABILIT CUANTUMUL PE CAP DE ANIMAL ȘI PE HECTAR! Agroinfo : 08 decembrie 2020 -

SUBVENȚII APIA 2020. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) urmează să stabilească valoarea pe hectar și pe cap de animal pentru o listă întreagă de subvenții aferente anului 2020 și cuvenite fermierilor români.

ZOOTEHNIE

SPRIJIN CUPLAT ZOOTEHNIC!

Sprijin cuplat bivolițe de lapteSprijin cuplat vaci de lapteSprijin cuplat taurine din rase de carne și metișii acestoraSprijin cuplat viermi de mătase

Cuantumul SCZ pentru anul 2019 a fost:

Sprijin cuplat bivolițe de lapte 164,5207 euro/cap de animal = 781,4075 lei/cap de animalSprijin cuplat vaci de lapte 379,7155 euro/cap = 1.803,4967 lei/cap de animalSprijin cuplat taurine din rase de carne și metișii acestora 237,4446 euro/cap = 1.127,7668 lei/cap de animalSprijin cuplat viermi de mătase  78,2609 euro/kg = 371,7079 lei/kg.

Sprijinul cuplat la bovine se va stabili după data de 15 decembrie 2020, când expiră perioada de reținere a animalelor în exploatațiile agricole cu cod ANSVSA.

8

Ajutorul național tranzitoriu în sectorul zootehnic este plătit de APIA crescătorilor de animale din bugetul de stat stabilit pentru anul următor anului de cerere, adică din bugetul național pentru anul 2021.

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN ZOOTEHNIE

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne ANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine

Cuantumul ANTZ pentru anul 2019 a fost:

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte - 17,7220 euro/tonă = 84,1724 lei/tonăANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne - 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animalANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine - 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animal

VEGETAL

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabilANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibrăANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutunANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hameiANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr

Cuantumul pentru anul 2019 pentru ANT vegetal a fost:

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/haANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră - 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/haANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun - 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/haANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei - 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/ha

9

ANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr - 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/ha

SPRIJIN CUPLAT VEGETAL

SoiaLucernăLeguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabeCânepă pentru ulei şi/sau fibrăOrezSămânță de cartofHameiSfeclă de zahăr Tomate cultivate în câmp procesareCastraveți cultivați în câmp procesareLegume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătăFructe pentru procesare, prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăreCartofi timpurii pentru industrializare

Cuantumul pentru anul 2019 pentru sprijinul cuplat vegetal a fost:

Soia 212,88 euro/ha = 1.011,0948 lei/haLucernă 94,67 euro/ha = 449,6446 lei/haLeguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe 118,05 euro/ha = 560,6902 lei/haCânepă pentru ulei şi/sau fibră 210,01 euro/ha = 997,4634 lei/haOrez 623,32 euro/ha = 2.960,5206 lei/haSămânță de cartof 1.386,05 euro/ha = 6.583,1830 lei/haHamei 528,94 euro/ha = 2.512,2534 lei/haSfeclă de zahăr 829,34 euro/ha = 3.939,0332 lei/ha Tomate cultivate în câmp procesare 1.717,99 euro/ha = 8.159,7653 lei/haCastraveți cultivați în câmp procesare 539,88 euro/ha = 2.564,2140 lei/haLegume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă 4.649,12 euro/ha = 22.081,4603 lei/haFructe pentru procesare, prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre 268,98 euro/ha = 1.277,5474 lei/haCartofi timpurii pentru industrializare 1000 euro/ha = 4.749,6 lei/ha

10

Sprijinul cuplat vegetal nu se poate stabili decât după expirarea termenlor APIA pentru depunerea unor documente justificative de către fermieri. În cazul ajutorului național tranzitoriu, la fel ca în zootehnie, această subvenție se va achita din bugetul național stabilit pentru anul viitor.

DIRECTOR DG AGRI: PLATA APIA SUPLIMENTARĂ PE HECTAR CU O ALOCARE DE PÂNĂ LA 600 MILIOANE EURO/AN! Agroinfo 08 decembrie 2020

OFICIAL BRUXELLES! Fermierii români beneficiază în următorul exercițiu financiar, 2021-2027, de o plată suplimentară pe hectar pentru care se va aloca o sumă de până la 600 de milioane de euro pe an. Această plată se adaugă la plățile directe actuale. Este vorba despre eco-scheme, iar ce înseamnă aceste noi plăți explică Mihail Dumitru, directorul general adjunct al Directoratului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri, Comisia Europeană.

Bugetul pentru eco-scheme va fi alocat din bugetul total al plăților directe, Pilonul 1, prevăzut pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027. În acest moment, nu este stabilit procentul care va fi alocat din suma destinată plăților directe ale fermierilor români, dar Parlamentul European a propus un procent de 30%, iar Consiliul UE a considerat că e prea mult și a scăzut acest procent la 20%. Ce înseamnă eco-schemele?

Fermierii vor fi eligibili pentru sprijinul de venit de bază pe hectar, pentru care vor trebui să respecte condițiile de bază, așa cum se întâmplă și acum. În caz contrar, suma poate fi redusă sau chiar suspendată, iar dacă vor să facă mai mult, vor fi plătiți ca să facă mai mult. Și aici apare ideea de eco-schemă.

Ca să le explic fermierilor români, ei deja sunt obișnuiți cu măsurile de agro-mediu (Măsura 10 agro-mediu și climă PNDR 2020 n.r.), eco-schemele funcționează pe aceeași logică. Intervine o plată pentru a compensa costurile și pierderile de venit. Deci, logica este de a compensa costurile suplimentare sau pierderea de venit. Aceste plăți vin să compenseze și să co-intereseze fermierii. (...) Aceste subvenții vor trebui să respecte niște reguli, sunt clasificate pe categorii și se încadrează în cutia verde. (...)

Eco-schemele vor fi niște plăți adăugate în plus față de plata pe hectar pentru a face aceste lucruri noi. Ce trebuie să facă fermierul ca să primească acești bani? Fermierii sunt liberi să opteze dacă acceptă să se angajeze la obligații suplimentare sau nu. Au apărut multe discuții, și suntem în acest moment în discuții, noi (Comisia Europeană n.r.) nu am propus ca o parte din bugetul

11

plăților directe să fie alocat eco-schemelor, am lăsat la latitudinea statelor membre, să-și facă analiza SWOT, să decidă statul membru cât, ce și cum.

Parlamentul a spus să fie pus deoparte 30% din bugetul pe plăți directe pentru eco-scheme, Consiliul a spus că e prea mult și a venit cu 20%. Rămâne de tranșat acest aspect în cadrul negocierilor dintre cele 3 instituții.

Pentru fermierii români, dacă procentul rămâne 20%, bugetul total pentru eco-scheme va fi de 2,7 miliarde euro (în noua Politică Agricolă Comună, buget pentru 7 ani n.r.), 400 de milioane de euro pe an, dacă procentul rămâne la 30%, suma alocată eco-schemelor va fi de 4,08 miliarde de euro, adică 600 de milioane de euro pe an.

Toate aceste eco-scheme sunt legate de mediu, climat și biodiversitate. Fiecare stat membru trebuie să stabilească unde intervine cu prioritate, protecția solului, aerului, biodiversității, etc. Noi nu vrem să propunem o listă. Experiența noastră nu este foarte pozitivă cu stabilirea unei liste.

Vreau să le mai spun fermierilor români. Cei care sunt obișnuiți cu măsurile de agro-mediu, știu deja cum funcționează acest lucru, iar eco-schemele sunt mai simple, sunt anuale, sunt compensate 100% din fonduri europene, ar trebui să funcționeze mult mai simplu. Aplicația pentru eco-scheme se face în cadrul aceleiași cereri de plăți directe și vin ca un plus la plățile directe, a explicat Mihai Dumitru, director general adjunct DG Agri, Comisia Europeană, în cadrul unui eveniment organizat astăzi, 8 decembrie 2020, de europarlamentarul Carmen Avram (S&D).

Deci, eco-schemele vor semăna mult cu angajamentele pe Măsura 10 agro-mediu și climă, PNDR 2020. Concret, fermierii vor trebui să respecte anumite reguli pentru protejarea mediului, biodiversitate, bunăstarea animalelor. Diferențele sunt că pentru pachetele de agro-mediu, fermierii au încheiat angajamente pentru 5 ani, banii nu provin din Pilonul 2 dezvoltare rurală, așa cum se întâmplă la Măsura 10 agro-mediu și climă, banii vor fi alocați din bugetul plăților directe, Pilonul 1. Fermierii nu vor trebui să semneze angajamente pentru 5 ani, vor depune cerere la APIA anual pentru eco-scheme, așa cum fac pentru celelalte plăți directe.

Mihail Dumitru a mai precizat că România are libertatea de a stabili condițiile, regulile pentru aceste eco-scheme. Directorul general adjunct DG Agri a subliniat că la stabilirea acestor condiții este esențial ca Ministerul Agriculturii să se consulte cu fermierii români.

12

Este foarte important ca Ministerul Agriculturii să discute cu organizațiile de fermieri pentru adoptarea eco-schemelor, pentru ca fermierii să fie de acord cu ele, a spus Dumitru.

Exemple de eco-scheme pot fi: perdele forestiere, menținerea azotului în sol, rotația culturilor agricole, 5 culturi pe teren arabil, mai multe culturi agricole proteice, protejarea solului în pierderea iernii, etc.

Oficial MADR: ”Nu ne mai permitem să subvenționăm culturi care merg la export” 8 decembrie 2020

Nu de puține ori am auzit despre faptul că România ”exportă subvenții”. Actualul șef de la Ministerul Agriculturii, Adrian Oros, a folosit în repetate rânduri această expresie atunci când vorbea despre ce trebuie schimbat în sectorul agricol românesc. Viziunea este împărtășită și de secretarul de stat George Scarlat, care a vorbit despre acest subiect în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

”Noi, Ministerul Agriculturii, am gândit o politică pentru viitor. O s-o lăsăm celor care vor veni, dacă n-o să mai fim noi. Eu cred că în continuare, parte din actuala echipă va exista în Ministerul Agriculturii. Va fi nevoie să sprijinim sectorul vegetal, mă refer în special la proteina vegetală, la cultura de soia, astfel încât sprijinul cuplat la soia să crească, cu condiția de a fi procesată în România. Nu ne mai permitem să subvenționăm culturi care merg la export”, a precizat Scarlat. Întrebat de realizatorul Ovidiu Ghinea cum vom putea concret să valorificăm aceste culturi, oficialul MADR a subliniat că țara noastră trebuie să investească în capacitățile de procesare, astfel încât acestea să fie uniformizate la nivel național. În acest fel, materia primă din culturile vegetale va putea fi procesată și folosită ulterior în zootehnie, în loc să mai fie dată la export.

”Mă gândesc la o submăsură prin care să dăm posibilitatea, prin fonduri europene, să se dezvolte la nivel național capacități de procesare. Aici e o problemă: în cele două exerciții financiare, a existat o dezvoltare haotică la nivel național. S-au concentrat ferme pe partea de sud și capacități de abatorizare și procesare pe partea de nord. Nu este normal. Trebuie gândită o dezvoltare pe cele opt regiuni.

Suntem net importatori de șrot de soia, care vine din America de Sud și provine din soia modificată genetic. Noi am avea un potențial imens, dar nu avem voie să cultivăm. Atunci haideți să mergem să cultivăm soia convențional, să procesăm această materie primă și să o folosim în zootehnie”, a mai explicat Scarlat.

13

14

Subvenții mai mari la hectar pentru fermieri prin strategia pentru Biodiversitate! Ramona Dascălu - 8 decembrie 2020

15

Reprezentanții COPA-COGECA solicită în numele fermierilor europeni stimulente pentru aplicarea strategiei de biodiversitate! Oana Neagu, reprezentant COPA-COGECA, a vorbit astăzi, marți – 8 decembrie, în cadrul conferinței online ”România și fermierul de tip nou.

Provocările noului Pact Ecologic European”, organizată de eurodeputata Carmen Avram, despre Pactul Ecologic European și despre cele două strategii, cea pe Biodiversitate și ”Farm to Fork”, pe care fermierii europeni trebuie să le implementeze, fără însă să fie realizată o analiză de impact în acest sens. Aceasta a subliniat că COPA-COGECA a solicitat Comisiei Europene stimulente pentru fermierii europeni pe strategia de biodiversitate.

”Este interesant că organizați acest eveniment exact aproape la un an de când Green Deal-ul afost publicat și considerăm că această discuție este foarte importantă. Pactul ecologic cuprinde 11 inițiative, dintre care aș putea spune că majoritatea au un impact important asupra sectorului agricol din Uniunea Europeană. Se dorește să fie un pact inclusiv care să promoveze o economie mai durabilă în Uniunea Europeană. Încă din primele noastre reacții, dar mai ales și după publicarea celor două strategii – cea pe Biodiversitate și De la fermă la consumator, am atras atenția, din partea fermierilor europeni, asupra faptului că lipsa unui studiu, o analiză de impact pe aceste propuneri este un element negativ pentru noi.

Continuăm să facem această solicitare chiar și la un an după publicarea acestui pact și încă nu avem un răspuns. Până la momentul de față, singura analiză de impact este publicată de colegii noștri din Statele Unite. Deci, considerăm că nu se poate continua o astfel de discuție fără să știm care este impactul implementării acestor viitoare targeturi, atât incluse în strategia pe Biodiversitate, cât și în strategia De la fermă la consumator. În plus, aceste propuneri publicate în luna martie au venit într-o perioadă destul de dificilă pentru noi toți, când fermierii au fost în prima linie și noi am solicitat să avem chiar o amânare a acestor discuții, este clar că situația s-a schimbat, nevoile sunt un pic diferite, poate, decât cele care erau în decembrie 2019”, a declarat Oana Neagu, în cadrul conferinței ”România și fermierul de tip nou. Provocările noului Pact Ecologic European”.

16

Aceasta a dezvăluit că în acest moment este deschisă o consultare publică privind aceste ținte de mediu și climă, prevăzute în cele două strategii „Form to Fork” și Biodiversitate, consultare care se va încheia pe 18 decembrie. ”Un alt aspect pe care îl observăm acum foarte puternic în discuțiile pe care le avem pe strategia de durabilitate, pe sectorul financiar, este că, Comisia încearcă să redefinească durabilitatea la nivel european. Suntem în proces intens de negocieri pe viitoarea Politică Agricolă Comună, iar în același timp Comisia insistă și, deadline-ul, este o consultare publică deschisă până pe 18 decembrie, vine cu noi standarde, ce înseamnă durabilitatea la nivel european, legat de sectorul financiar, care afectează foarte mult și poate afecta sectorul agricol. Noi am spus clar că durabilitatea nu este legată numai de mediu, aspectele sociale și economice trebuie luate în calcul de la început”, a spus Oana Neagu.

Reprezentanta COPA-COGECA a atins și subiectul legat de targeturile pe care fermierii europeni trebuie să le atingă în ceea ce privește pesticidele și fertilizanții. ”În ceea ce privește targeturile de pesticide și fertilizanți, vedem clar chiar din strategie că nu există alternative, noi nu putem discuta de aceste targeturi fără a avea alternative care sunt sigure, eficiente și care nu au un impact negativ asupra costurilor. Mai uităm destul de des, și este trist, că la nivel european standardele de producție și de mediu sunt foarte ridicate, suntem mult mai avansați decât multe alte state din lume și dacă vom merge în această direcție probabil vom fi dezavantajați, deja suntem dezavantajați pentru că foarte multe dintre pesticidele care nu se mai folosesc în Europa se folosesc în alte țări ale lumii și importăm produse care folosesc aceste substanțe. Deci, nu putem asigura siguranța alimentară fără a avea și alimente sănătoase și Europa este un model din acest punct de vedere”, a explicat aceasta.

În ceea ce privește strategia pe biodiversitate, Oana Neagu a dezvăluit faptul că reprezentanții COPA-COGECA au solicitat Comisiei stimulente.

”Comisia este foarte motivată să avanseze destul de rapid cu această strategie deși încă în Parlament nu există o poziție. Așteptăm cu nerăbdare ca Parlamentul să se poziționeze pe această strategie, dar este clar că și aici targeturile, creșterea ariilor protejate cu 30%, 10% din suprafață să fie scoasă din utilizare, vor avea consecințe severe chiar și pe partea de mediu. Vom externaliza amprenta de mediu și poate vom pune presiune asupra zonelor cu biodiversitate ridicată în alte părți ale lumii. Ce am solicitat noi, din partea fermierilor europeni? Pe strategia pe biodiversitate, solicităm stimulente pozitive. Câteodată fermierii sunt văzuți ca o problemă și nu ca o soluție și aceasta este trist pentru că este clar că agricultura nu este un hobby, deci și partea socio-economică trebuie luată în calcul, agricultura, dacă ne

17

uităm la cifre și la venit, decât 46,5% din venituri, față de alte sectoare, sunt realizate în agricultură, deci suntem la mai puțin de jumătate față de alte sectoare. De asemenea, pe partea de biodiversitate, procesele participative, de jos în sus, momentan vedem că foarte multe lucruri sunt impuse fără să se țină cont de părerea celor care le vor implementa. Observăm că există foarte mulți experți în domeniu, poate care nu au nicio legătură cu realitatea. În plus, trebuie să se țină cont mai mult că nu putem influența factorii externi, am văzut foarte bine și în România, anul acesta, ce impact a avut secetă. Astfel de elemente nu pot fi ignorate, când e vorba de biodiversitate, dar și de durabilitatea sectorului în general”, a declarat Oana Neagu, reprezentantă COPA-COGECA.

Aceasta și-a încheiat intervenția în cadrul conferinței online ”România și fermierul de tip nou. Provocările noului Pact Ecologic European” făcând referire la noua Politică Agricolă Comună, care potrivit spuselor sale, va juca un rol foarte important în agricultura europeană. ”Bineînțeles, că Politica Agricolă Comună va juca un rol foarte important, fondurile care vor fi puse la dispoziție pentru investiții în noi tehnologii, în inovare, dar și pentru a avea un lanț alimentar mai corect, mai ales că noi ne-am luptat foarte mult pentru acest lucru. Sperăm ca Parlamentul și statele membre să se lupte în această discuție cu Comisia pe noua Politică Agricolă Comună, să continuăm să avem o agricultură durabilă și modernă. Noi spunem că tranziția nu începe astăzi și câteodată Comisia ne spune că începe azi, nu, tranziția a început cu mulți ani în urmă, s-au făcut investiții masive pentru a ne adapta și dorim să continuăm aceste investiții, dar cu o viziune mai aproape de realitate și cu discuții mai deschise cu cei care vor implementa aceste măsuri”, a conchis aceasta.

Prețuri stabilite pentru plata arendei pe terenurile agricole Roxana Dobre - 8 decembrie 2020

Prețuri medii pentru plata arendei pentru terenurile agricole! Producțiile agricole slabe a adus și prețuri mai mici la arendă într-un județ unde seceta a făcut pagube. Din cauza lipsei prelungite a apei producțiile au scăzut semnificativ comparativ cu anul agricol precedent. La floarea soarelui, producția medie realizată este potrivit declarațiilor producătorilor agricoli de 860 kg/hectar. La porumb, producția medie realizată de pe este de numai 488 kg/hectar, ceea ce reprezintă un procent de 10% față de anul trecut.

Consiliul Județean Vaslui a aprobat prețurile medii ale produselor agricole exprimate în natură în contractul de arendă pentru anul fiscal 2021. În conformitate legislația în vigoare, în cazul în care arenda se exprimă în

18

natură, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii vehiculate pe piaţă ale produselor agricole. În acest sens, preţurile medii ale acestor produse agricole se stabilesc prin hotărâre a consiliului judeţean, adoptată în baza propunerilor direcţiei teritoriale de specialitate a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Vaslui a propus ca preţurile produselor agricole care constituie baza calculării valorii arendei stabilite în natură, să fie următoarele:

grâu – 0,60 lei/kilogramul (kg),

orz – 0,50 lei/kg, orzoaică – 0,50 lei/kg,

porumb – 0,50 lei/kg,

sorg – 0,45 lei/kg,

floarea soarelui – 1,20 lei/kg,

rapiță – 1,30 lei/kg,

soia – 1,25 lei/kg,

struguri – 1,10 lei/kg,

masă verde de pe pajiști – 0,06 lei/kg.

Aceste prețuri medii vor sta și la baza calculului pentru stabilirea normei de venit în agricultură plătită de fermieri.

”A fost un an deosebit de dificil în județul Vaslui, deoarece s-a instalat o secetă excesivă încă din primăvară, care a continuat toată vară și până în toamnă. Campania de recoltare din această toamnă a decurs în condiții normale, probleme cu ritmul de recoltare fiind în perioada în care s-au înregistrat precipitații la două – trei zile”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui, potrivit www.estnews.ro.

Ordin publicat de Ministerul Agriculturii pentru banii acordați fermierilor! Roxana Dobre - 8 decembrie 2020

Ordin publicat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru banii acordați fermierilor. Potrivit unui document postat pe site-ul instituției, în dezbatere publică, submăsura sM 4.2 „Sprijin pentru

19

investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole” va suferi o serie de modificări.

”Anexa Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1198/ 2018 pentru aprobarea schemei de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole” în cadrul PNDR 2014-2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu numărul 505 din data de 20 iunie 2018, se modifică după cum urmează:

Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Valoarea totală estimată a ajutorului de stat care va fi acordat în cadrul prezentei scheme, angajată pe durata de aplicare a acesteia, este echivalentul în lei a 70,5 milioane euro contribuţie publică pentru sM4.2.

Sprijinul public nerambursabil se compune din:

maxim 85% contribuţie europeană din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi minim 15% contribuţie naţională de la bugetul de stat pentru regiunile de dezvoltare ale României, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov;

maxim 75% contribuţie europeană – FEADR şi minim 25% contribuţie naţională de la bugetul de stat pentru regiunea Bucureşti-Ilfov”.

Documentul poate fi consultat AICI : https://agrointel.ro/wp-content/uploads/2020/12/modif_anexa_O_MADR_1198_2018.pdf

Același document mai arată că, contribuţia europeană şi contribuţia naţională de la bugetul de stat pot fi revizuite în funcţie de modificările PNDR 2014-2020 care se aprobă de Comisia Europeană. ”Numărul maxim estimat al întreprinderilor care vor beneficia de sprijin financiar în cadrul prezentei scheme este de 165 beneficiari pentru sM4.2. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se mai arată în textul citat.

Sprijinul financiar se acordă pentru susținerea producătorilor primari, creșterea valorii adăugate a produselor agricole, promovarea pe piețele locale a circuitelor scurte de aprovizionare, pentru facilitarea diversificării, a înfiinţării şi a dezvoltării de întreprinderi mici şi a creării de noi locuri de muncă.

20

APIA accepta solicitari pentru ajutorul de stat din sectorul vitivinicol Agroromania.ro 08 Dec. 2020

Partile interesate de obtinerea sprijinului statului roman acordat sectorului vitivinicol pot sa transmita documentele necesare, avand in vedere ca APIA accepta solicitari in acest sens.

"In data de 3 decembrie 2020, a fost publicata in Monitorul Oficial Partea I, Ordonanta de Urgenta nr. 205/20220 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii producatorilor din sectorul vitivinicol in contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19", se mentioneaza in comunicat.

Schema de sprijin va fi aplicata la nivel national de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA).

Solicitantii vor depune o singura cerere de solicitare a ajutorului de stat in perioada 4 - 14 decembrie 2020 inclusiv, la Centrul Judetean APIA, respectiv al municipiului Bucuresti, pe raza caruia isi au domiciliul respectiv sediul social.

 Bugetul alocat acestei scheme este de 59,5 milioane de lei si se asigura de la bugetul de stat in limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2020 Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

 Plata ajutorului de stat se efectueaza pana la data de 31 decembrie 2020.

 Cuantumul ajutorului de stat acordat beneficiarilor eligibili este egal cu echivalentul in lei a 500 euro/ha. Totodata, valoarea totala ce poate fi acordata unui beneficiar nu depaseste echivalentul in lei a 100.000 euro.

 Ajutorul de stat pentru sustinerea producatorilor din sectorul vitivinicol poate fi cumulat cu alte forme de sprijin acordate in conformitate cu Comunicarea Comisiei Europene - Cadrul temporar pentru masuri de ajutor de stat de sprijin a economiei in contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), fara a depasi echivalentul in lei a 100.000 euro pentru acelasi beneficiar.

21

 Cursul de schimb pentru calcularea ajutorului solicitat este de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de BNR in conformitate cu art. 9 alin (3) din OUG nr. 205/2020 la data de 04.12.2020.

 Beneficiarii sunt producatorii vitivinicoli care desfasoara activitati pentru producerea strugurilor pentru vin, respectiv persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale, intreprinderilor familiale, constituite in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008.

 Criteriile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie sa le indeplineasca sunt urmatoarele: sa fie inregistrati in evidentele APIA in anul 2020, cu Cerere unica de plata; sa exploateze plantatii viticole inscrise in Registrul plantatiilor viticole si sa aiba pentru acestea depuse si inregistrate declaratii de recolta aferente campaniei de recoltare a strugurilor pentru anul 2019, potrivit prevederilor legale in vigoare;

 Potrivit APIA, potentialii beneficiari nu trebuie sa se afle in dificultate, respectiv reorganizare, faliment sau lichidare in evidentele Oficiului National al Registrului Comertului la data de 31 decembrie 2019. 

FERMIERII MICI DIN ROMÂNIA NU SUNT PREGĂTIȚI PENTRU CE URMEAZĂ! Agroinfo 08 decembrie 2020

STUDIU! Un studiu comandat de Parlamentul European în noiembrie 2020, singurul realizat în România, și ale cărui rezultate au fost făcute cunoscute astăzi, 8 decembrie 2020, de europarlamentarul român Carmen Avram (S&D), membră în Comisia AGRI, Parlamentul European, arată că fermierii mici nu sunt informați și nu sunt pregătiți pentru ceea ce urmează să se întâmple în reforma din agricultură, în noua Politică Agricolă Comună (PAC).

Marți, 8 decembrie, eurodeputata Carmen Avram a lansat rezultatele studiului „Implementarea noii Politici Agricole Comune in Romania. Tendințe și posibil impact”.

Deși prevederile noii Politici Agricole Comune sunt puțin cunoscute în România, surpriza studiului o reprezintă optimismul fermierilor români cu privire la reforma agricolă. Cu toate acestea, gradul de optimism e valabil, mai degrabă, pentru fermele de dimensiuni mai mici.

În același timp, însă, fermierii mari se declară mai bine informați, iar cei mici, se declară, într-un procent mai mare, nepregătiți pentru ceea ce urmează.

22

23

24

În ceea ce privește țintele strategiei „De la fermă la furculiță” și ale strategiei pentru Biodiversitate, 58% dintre fermieri cred că reducerea cantității de pesticide și îngrășăminte în fermă va conduce la creșterea costurilor operaționale ale fermei, iar 65% dintre respondenți consideră că dezvoltarea suprafețelor exploatate ecologic va conduce, de asemenea, la creșterea costurilor în fermă.

AJUTORUL DE MINIMIS DE 1.200 DE LEI/CAP DE ANIMAL VALABIL PÂNĂ LA 10 DECEMBRIE 2020! Agroinfo : 08 decembrie 2020

ATENȚIE! Programul pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița mai este valabil până la data de 10 decembrie 2020. Grăbiți-vă cu cererile, este ultima zi pentru solicitarea ajutorului de 1.200 de lei/cap de animal.

TERMEN LIMITĂ 10 DECEMBRIE 2020!

Crescătorii români de porci se pot înscrie, până pe data de 10 decembrie 2020, în Programul de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și/sau Mangalița pentru activitatea de reproducție. Programul a fost reluat în anul 2020 după ce, în anul 2019, a fost suspendat în condițiile creșterii numărului de focare de pestă porcină. Anul 2020 este ultimul pentru acest ajutor de minimis.

Schema de ajutor de minimis se aplică producătorilor agricoli PFA, II și IF sau producătorilor agricoli persoane juridice. Valoarea ajutorului de minimis

25

este de 1.200 lei/scroafă/an, cu condiția comercializării a minimum 4 purcei/ cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap.

Cererea de înscriere se depune la direcțiile agricole județene și este însoțită de următoarele documente:

a) împuternicire/procură notarială și o copie a BI/CI al/a reprezentantului legal;b) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului, precum și copie a BI/CI al/a împuternicitului persoană fizică, după caz;c) copie de pe actul constitutiv;d) dovada cont activ bancă/trezorerie;e) pentru terenurile pe care se realizează investiția, documente care atestă dreptul de proprietate, administrare, uz, uzufruct, superficie, servitute sau altele, dobândit prin act autentic notarial, certificate de moștenitor, act administrativ de restituire, hotărâre judecătorească, lege;f) plan cadastral;g) pentru exploatațiile cu activitate de reproducție, copie de pe avizul/înregistrarea/autorizația sanitar-veterinară.

Pentru accesarea schemei de ajutor de stat, după înscrierea în Programul de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și/sau Mangalița pentru activitatea de reproducție, pentru obținerea ajutorului de stat beneficiarii depun cererea de finanțare la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București unde s-au înregistrat cererile de înscriere, însoțită de următoarele documente, după caz:

a) studiul de fezabilitate pentru investiția solicitată;b) extras de carte funciară și ridicare topografică pentru terenul pe care se realizează investiția;c) certificat de urbanism.

Ajutorul de stat se acordă pentru înființarea a minimum 20 locuri noi de cazare pentru animale de reproducție.

Beneficiarii trebuie să dețină suprafața de teren necesară investițiilor realizate în baza Programului de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și/sau Mangalița pentru activitatea de reproducție.

Ajutorul de stat se acordă o singură dată pentru un loc nou de cazare dezvoltat prin Programul de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și/sau Mangalița pentru activitatea de reproducție.

26

Beneficiarii Programului de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și/sau Mangalița pentru activitatea de reproducție nu pot accesa simultan alt ajutor de stat, ajutor de minimis și nu pot accesa sprijin prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020,PNDR 2014-2020, pentru aceleași măsuri.

DIRECTOR DG AGRI: PLATA APIA SUPLIMENTARĂ PE HECTAR CU O ALOCARE DE PÂNĂ LA 600 MILIOANE EURO/AN! Agroinfo 08 decembrie 2020

OFICIAL BRUXELLES! Fermierii români beneficiază în următorul exercițiu financiar, 2021-2027, de o plată suplimentară pe hectar pentru care se va aloca o sumă de până la 600 de milioane de euro pe an. Această plată se adaugă la plățile directe actuale. Este vorba despre eco-scheme, iar ce înseamnă aceste noi plăți explică Mihail Dumitru, directorul general adjunct al Directoratului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri, Comisia Europeană.

Bugetul pentru eco-scheme va fi alocat din bugetul total al plăților directe, Pilonul 1, prevăzut pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027. În acest moment, nu este stabilit procentul care va fi alocat din suma destinată plăților directe ale fermierilor români, dar Parlamentul European a propus un procent de 30%, iar Consiliul UE a considerat că e prea mult și a scăzut acest procent la 20%. Ce înseamnă eco-schemele?

Fermierii vor fi eligibili pentru sprijinul de venit de bază pe hectar, pentru care vor trebui să respecte condițiile de bază, așa cum se întâmplă și acum. În caz contrar, suma poate fi redusă sau chiar suspendată, iar dacă vor să facă mai mult, vor fi plătiți ca să facă mai mult. Și aici apare ideea de eco-schemă.

Ca să le explic fermierilor români, ei deja sunt obișnuiți cu măsurile de agro-mediu (Măsura 10 agro-mediu și climă PNDR 2020 n.r.), eco-schemele funcționează pe aceeași logică. Intervine o plată pentru a compensa costurile și pierderile de venit. Deci, logica este de a compensa costurile suplimentare sau pierderea de venit. Aceste plăți vin să compenseze și să co-intereseze fermierii. (...) Aceste subvenții vor trebui să respecte niște reguli, sunt clasificate pe categorii și se încadrează în cutia verde. (...)

Eco-schemele vor fi niște plăți adăugate în plus față de plata pe hectar pentru a face aceste lucruri noi. Ce trebuie să facă fermierul ca să primească acești bani? Fermierii sunt liberi să opteze dacă acceptă să se angajeze la obligații suplimentare sau nu. Au apărut multe discuții, și suntem în acest moment în discuții, noi (Comisia Europeană n.r.) nu am propus ca o parte din bugetul

27

plăților directe să fie alocat eco-schemelor, am lăsat la latitudinea statelor membre, să-și facă analiza SWOT, să decidă statul membru cât, ce și cum.

Parlamentul a spus să fie pus deoparte 30% din bugetul pe plăți directe pentru eco-scheme, Consiliul a spus că e prea mult și a venit cu 20%. Rămâne de tranșat acest aspect în cadrul negocierilor dintre cele 3 instituții.

Pentru fermierii români, dacă procentul rămâne 20%, bugetul total pentru eco-scheme va fi de 2,7 miliarde euro (în noua Politică Agricolă Comună, buget pentru 7 ani n.r.), 400 de milioane de euro pe an, dacă procentul rămâne la 30%, suma alocată eco-schemelor va fi de 4,08 miliarde de euro, adică 600 de milioane de euro pe an.

Toate aceste eco-scheme sunt legate de mediu, climat și biodiversitate. Fiecare stat membru trebuie să stabilească unde intervine cu prioritate, protecția solului, aerului, biodiversității, etc. Noi nu vrem să propunem o listă. Experiența noastră nu este foarte pozitivă cu stabilirea unei liste.

Vreau să le mai spun fermierilor români. Cei care sunt obișnuiți cu măsurile de agro-mediu, știu deja cum funcționează acest lucru, iar eco-schemele sunt mai simple, sunt anuale, sunt compensate 100% din fonduri europene, ar trebui să funcționeze mult mai simplu. Aplicația pentru eco-scheme se face în cadrul aceleiași cereri de plăți directe și vin ca un plus la plățile directe, a explicat Mihai Dumitru, director general adjunct DG Agri, Comisia Europeană, în cadrul unui eveniment organizat astăzi, 8 decembrie 2020, de europarlamentarul Carmen Avram (S&D).

Deci, eco-schemele vor semăna mult cu angajamentele pe Măsura 10 agro-mediu și climă, PNDR 2020. Concret, fermierii vor trebui să respecte anumite reguli pentru protejarea mediului, biodiversitate, bunăstarea animalelor. Diferențele sunt că pentru pachetele de agro-mediu, fermierii au încheiat angajamente pentru 5 ani, banii nu provin din Pilonul 2 dezvoltare rurală, așa cum se întâmplă la Măsura 10 agro-mediu și climă, banii vor fi alocați din bugetul plăților directe, Pilonul 1. Fermierii nu vor trebui să semneze angajamente pentru 5 ani, vor depune cerere la APIA anual pentru eco-scheme, așa cum fac pentru celelalte plăți directe.

Mihail Dumitru a mai precizat că România are libertatea de a stabili condițiile, regulile pentru aceste eco-scheme. Directorul general adjunct DG Agri a subliniat că la stabilirea acestor condiții este esențial ca Ministerul Agriculturii să se consulte cu fermierii români.

28

Este foarte important ca Ministerul Agriculturii să discute cu organizațiile de fermieri pentru adoptarea eco-schemelor, pentru ca fermierii să fie de acord cu ele, a spus Dumitru.

Exemple de eco-scheme pot fi: perdele forestiere, menținerea azotului în sol, rotația culturilor agricole, 5 culturi pe teren arabil, mai multe culturi agricole proteice, protejarea solului în pierderea iernii, etc.

AFIR si FINANTARI

493 de tineri fermieri vor beneficia de fonduri europene prin PNDR 2020 decembrie 8, 2020 agrimanet

493 de tineri fermieri vor beneficia de fonduri europene prin PNDR 2020 în valoare de peste 20,2 milioane de euro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finalizat evaluarea tuturor cererilor tinerilor fermieri pentru finanțarea exploatațiilor agricole, depuse în sesiunea derulată la nivel național și, pentru prima oară, în diaspora la nivelul întregii Uniuni Europene, în perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020.

AFIR a primit online 778 de solicitări de finanțare în valoare totală de 31.870.000 de euro. Dintre acestea, 10 cereri de finanțare, însumând 410.000 de euro, au fost depuse de către tinerii fermieri români care lucrează în străinătate (componenta diaspora).

Cele mai multe solicitări de finanțare, 200, au fost depuse de tinerii fermieri pentru investiții în horticultură, valoarea lor fiind de 8,16 milioane de euro. De asemenea, AFIR a primit 146 de cereri de finanțare pentru culturi de câmp, cu o valoare de 5,94 milioane de euro.

Pentru culturi mixte, 138 de tineri fermieri au depus solicitări de finanțare în valoare de 5,63 milioane de euro. Totodată, o altă ramură agricolă care a prezentat interes este apicultura, pentru care s-au depus 97 de cereri de finanțare, în valoare de 3,88 milioane de euro.

29

Cu privire la investițiile mixte, atât vegetal, cât și zootehnic, AFIR a primit 81 de solicitări de finanțare, însumând 3,43 de milioane de euro.

Pentru creșterea bovinelor de lapte, 75 de tineri fermieri au depus proiecte, valoarea investițiilor solicitate fiind de 3,12 milioane de euro. Alte 22 de cereri de finanțare s-au depus la AFIR pentru investiții în ferme mixte de animale, cu o valoare de aproximativ 1 milion de euro. Pentru investiții în creșterea ovinelor, caprinelor și bovinelor de carne, 10 tineri fermieri au depus cereri de finanțare în valoare de aproximativ jumătate de milion de euro. Din totalul proiectelor depuse în sesiunea din acest an, au fost selectate pentru finanțare 493 de proiecte, în valoarea totală de 20,2 milioane de euro. Selecția proiectelor a fost făcută în funcție de punctajul obținut de fiecare proiect în parte și de criteriile de departajare, în limita fondurilor disponibile.

Fondurile nerambursabile pentru finanțarea proiectelor eligibile sunt asigurate prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). comunicat AFIR

ALTELE

30

Probabilitate mare ca PNL să păstreze Ministerul Agriculturii. 50% șanse ca Oros să rămână ministru. Chesnoiu (PSD), în pole-position pentru șefia Comisiei de Agriculturăn Vlad Macovei - 8 decembrie 2020

Am vorbit toată dimineața cu cei mai influenți lideri politici care au legătură directă cu agricultura. Atât din PNL cât și din PSD. Situația este fluidă, negocierile sunt la început, pot apărea surprize. Dar fotografia momentului arată astfel: în cazul unui Guvern PNL-USRPLUS-UDMR, ministerul Agriculturii va rămâne la PNL, liberalii fiind conștienți de miza politică uriașă pe care o constituie sectorul agroalimentar.

Sigur, faptele din ultimul an nu prea au arătat asta, s-au făcut multe greșeli, a fost multă aroganță, s-a jucat după principiul cine nu este cu noi este împotriva noastră. Și ministrul Oros, și secretarii de stat, mai ales Emil Dumitru, au partea lor mare de vină. Dar trecutul e trecut. Oricum, o parte din explicația scorului dezastruos obținut de PNL în județele agricole constă în atitudinea complet aiurea pe care cei care au condus ministerul au avut-o în ultimele luni față de fermieri.

Și fermierii le-au plătit la vot, cu vârf și îndesat. Poate că și domnul Oros și domnul Dumitru vor învăța lecția pe care fermierii, ca electori, le-au dat-o! Sper sincer asta, pentru că dacă vor înțelege greșelile uriașe, și de strategie și de comunicare, pe care le-au făcut, cei doi cu siguranță au un viitor în deciziile politice pentru agricultura României. Adrian Oros va fi senator și Emil Dumitru, deputat. Depinde doar de ei să învețe din lecțiile anului 2020.

31

Așadar, PNL va solicita, conform surselor mele de la cel mai înalt nivel, ca Ministerul Agriculturii să rămână la liberali și că este greu de crezut ca, în timpul negocierilor cu celelalte partide, să renunțe la acest portofoliu. Doar dacă negocierile se complică foarte mult și mizele vor crește exponențial, am putea asista la o răsturnare de situație. Poate un membru USRPLUS sau un independent. Dar în proporție de 75%, Ministerul Agriculturii va rămâne la PNL. Atenție, discutăm doar de cazul în care coaliția de guvernare va fi PNL-USRPLUS-UDMR. Șansele cele mai mari, odată cu plecarea lui Ludovic Orban din funcția de prim-ministru, le are tot Adrian Oros, actualul ministru al Agriculturii. Relația Orban-Oros nu a fost extraordinară. Singurul semn de întrebare este dacă organizația PNL Cluj îl va sprijini activ pe Adrian Oros pentru a-l impune în fața noul premier ca cea mai bună soluție politică pentru MADR. Liderii PNL pe care i-am consultat îi dau șanse 50% lui Oros pentru a continua ca ministru. Dacă nu se va merge pe varianta Oros, foarte probabil se va prefera o figură nouă, care nu a fost în conducerea ministerului în acest an. Nini Săpunaru, fostul președinte al Comisiei de Agricultură în perioada 2012-2016, un om echilibrat și rezonabil, ar putea fi o soluție.

Un alt centru de putere, decizie și influență important pentru agricultură este Comisia de Agricultură din Camera Deputaților. Aici PSD dorește să își păstreze șefia și să se facă o trecere de la actualul președinte Alexandru Stănescu (care a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat de parlamentar) și Adrian Chesnoiu (fostul director general AFIR, proaspăt ales deputat). Și personal cred că ar fi un lucru foarte bun pentru fermieri dacă s-ar întâmpla asta. Este nevoie de un echilibru între forța politică a Ministerului Agriculturii și cea a Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. Demn de menționat este că Adrian Chesnoiu a intrat într-un conflict dur atât cu Adrian Oros cât și mai ales cu Emil Dumitru, aceștia dorindu-l plecat de la conducerea AFIR imediat după instalarea Guvernului Orban. Au urmat o serie de șicane administrative pe care Chesnoiu le-a suportat cu eleganță. Acum s-a cam întors roata. Un alt om important pentru PSD în Parlament va fi Florin Barbu, fostul director general ANIF, și el ales deputat. În ceea ce privește USRPLUS, odată cu ratarea intrării în Parlament a lui George Cățean, omul lor numărul 1 pe agricultură, e greu de crezut că aceștia vor prinde ceva mai mult decât un secretar de stat la minister sau un vicepreședinte în comisie.

Repet, ce v-am prezentat este o fotografie a momentului. Am încercat doar să vă prezint cum arată lucrurile în prezent în negocierile legate de politica în domeniul agroalimentar și care sunt oamenii-cheie. Situația este volatilă, pot apărea schimbări. Dar astăzi, lucrurile cam așa stau.

32

INS reconfirmă scăderea PIB în primele 9 luni: minus de 5,1% determinat mai ales de industrie, agricultură, spectacole şi comerţ. Un impact pozitiv au avut construcţiile şi IT&C Roxana Rosu 08.12.2020

Institutul Naţional de Statistică a  reconfirmat marţi evoluţia Produsului Intern Brut în primele nouă luni ale anului, când economia României a înregistrat un minus de 5,1% faţă de perioada similară din 2019, scădere determinată în primul rând de impactul negativ al industriei, agriculturii, activităţilor din zona de spectacole şi comerţ.

Astfel, România a avut în ianuarie-septembrie un PIB de 718,26 miliarde lei preţuri curente.

La scăderea anuală de 5,1% contribuţii negative importante au avut:

Industria  (-2,4%),  cu o pondere de 20,2% la formarea PIB, şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 11,1%;

Agricultura, silvicultura şi pescuitul (-1,2%), cu o pondere de 4,2% la formarea PIB, dar care au înregistrat o scădere semnificativă a volumului de activitate, cu 23,2%;

Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (-0,9%), cu o pondere de 2,7% la formarea PIB, şi care au înregistrat o scădere cu 27,3% a volumului de activitate;

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,8%), cu o pondere de 18,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,2%.

impozitele nete pe produs (-1%), acestea înregistrând o scădere a volumului lor cu 10,8%.

Pe de altă parte, un impact pozitiv mai important asupra ratei de creştere a PIB au avut:

Construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 4,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 12,6%;

Informaţiile şi comunicaţiile (+0,6%), cu o pondere de 6,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a crescut cu 10,3%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat, în principal:

Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a redus cu 4,8% contribuind cu -3,0% la rata de creştere a PIB.

33

Exportului net (-2,0%), consecinţă a scăderii cu 12,8% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii (7,5%);

Variaţia stocurilor (-1,6%).

Un impact pozitiv asupra ratei de creştere a PIB l-a avut formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de +1,0%, şi al cărei volum s-a majorat cu 4,2%.

În T3, PIB-ul estimat a fost de 254,9 miliarde lei, în creştere – în termeni reali – cu 5,6% faţă de trimestrul II 2020 şi în scădere, cu 6% faţă de trimestrul III 2019.

”Din 1.150 focare de pestă porcină la nivel mondial, 1.000 sunt în România” 8 decembrie 2020

România bate noi recorduri mondiale! Din păcate, este vorba despre recorduri negative. Potrivit medicului veterinar Adrian Balaban, România a înregistrat de la începutul anului aproximativ 1.000 de focare de pestă porcină africană, o majoritate covârșitoare din totalul focarelor la nivel mondial. Iar asta în condițiile în care 2020 a fost un an bun din acest punct de vedere, comparativ cu anul trecut.

”De la începutul anului am avut aproximativ 1.000 de focare de pestă porcină africană în România. În momentul de față avem vreo 370-400 active, este un număr rezonabil față de anul trecut când, în aceeași perioadă, aveam este 1.000 de focare active. Anul acesta au apărut focare în diverse zone ale țării, dar s-au și stins multe din cele apărute. Din nefericire, marea majoritate au apărut tot pe lângă ferme comerciale, iar noi toți fermierii am avut de suferit.

Din totalul celor aproximativ 1.150 de focare de pestă porcină africană la nivel mondial, aproape 1.000 sunt în România. Suntem locul 1 de departe, chiar dacă avem mult mai puține focare decât anul trecut. De la data confirmării primului focar și până acum, avem peste 3.700 de focare confirmate în 3 ani și jumătate. Suntem de departe cei mai afectați de această boală.”, a explicat Adrian Balaban pentru AGRO TV.

34

Invitatul lui Ovidiu Ghinea din cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” a precizat că deficitul de carne de proc este în continuare unul mare la nivel global, din cauza situației dificile prin care trece China, afectată grav de pesta porcină africană: ”Deficitul mondial de carne de porc există în continuare și este unul fantastic. Surplusul produs de Uniunea Europeană, Statele Unite și America de Sud nu poate acoperi pierderea pe care o are China.” În consecință, prețul cărnii de porc este unul impredictibil, iar mulți fermieri români ar putea avea de suferit.

George Scarlat (MADR): ”Nu scăpăm de pesta porcină atât timp cât nu se iau măsuri radicale”8 decembrie 2020

Pesta porcină africană continuă să fie o mare problemă pentru crescătorii de animale din țara noastră, fie că vorbim de ferme comerciale sau de gospodăriile populației. România este, în acest moment, țara cea mai grav afectată de această boală, iar lucrul acesta se vede în efectivele de porci pe care le mai deținem. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea a discutat problema împreună cu invitații. La discuție s-a alăturat și secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, George Scarlat, care a vorbit despre viziunea sa pentru sectorul suin.

”Am o gândire cu privire la dezvoltarea sectorului suin, în cunosc foarte bine și știu ce avem de făcut. Din păcate, aici lucrurile se despart. Una este partea de dezvoltarea a sectorului și sprijinul a ceea ce înseamnă investiții – aici mă refer la problema cea mai spinoasă a sectorului: reproducția. Încă lipsesc capacitățile de reproducție. Am gândit în Programul Național Strategic și cred că încă din primul trimestru al anului 2021, vom putea să lansăm măsura 4.1 pentru dezvoltarea capacităților de reproducție”, a precizat Scarlat pentru AGRO TV.

Oficialul MADR a subliniat că indiferent de eforturile financiare și strategiile implementate, sectorul suin nu va putea să se dezvolte până nu rezolvăm problema reprezentată de pesta porcină africană.

”În același timp, oricât efort am depune, că discutăm de sistemul financiar, că vorbim de fonduri europene, nu putem să facem nimic până nu rezolvăm problema pestei porcine africane. Am trecut de nivelul pandemic, cred că suntem la endemic. În momentul de față șitu că fermierii din sectorul suin sunt supărați inclusiv pe Ministerul Agriculturii. Nu este în atributul MADR politica de biosecuritate a fermelor de porci, dar voi fi întotdeauna alături de ei.

Din păcate, în ultimii ani au fost luate dezicii la limită între a dezvolta și a fi populist. O spun deschis și transparent. (…) Fără măsuri tranșante nu o să

35

putem să dezvoltăm acest sector. Fermierii știu bine la ce mă refer, dar trebuie să înțeleagă că nu o să scăpăm de pesta porcină în România atât timp cât nu se vor lua măsuri radicale”, a mai subliniat Scarlat.

”Oaie cu șorici, crescută bio – 12 lei/ kg” – românii se descurcă orice-ar fi 8 decembrie 2020

Autoritățile au interzis acum, în prag de Ignat, comercializarea online a porcilor. Pesta porcină africană, foarte răspândită și pe plan național, nu pare a fi o problemă pentru crescătorii care vor a-și valorifica truda de peste an. Cum românii se descurcă orice-ar fi, aceștia au găsit o modalitate de a trece neobservați pe ”radarele” autorităților competente.

Ingeniozitatea românului ne lasă adesea fără cuvinte. Site-urile de publicitate cu anunțuri de vânzări sunt dovezi incontestabile ale acestui fapt.

 

Sub denumirea de ”Oaie cu șorici”, se regăsesc porci de toate mărimile. În viu sau deja pregătit de pus pe masă, gama este una variată de produse.

Ce trebuie să știi înainte de tăierea porcului în 2020 8 decembrie 2020

Conform obiceiului tradițional specific poporului roman, în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă, tăierea porcului crescut în gospodarie, sau achiziționat de la alți crescatori, pentru a putea asigura carnea și preparatele din carne ce urmează a fi consumate la masa de Crăciun și nu numai este cel mai important eveniment. E drept, nu la oraş, ci acolo unde se mai respectă tradiţia, adică la sat. Şi tot acolo, multe obiceiuri, transmise din generaţie în generaţie, sunt respectate cu sfinţenie pentru sărbători. 

Vremurile s-au schimbat, iar acum, trebuie să ținem cont și de sfaturile și recomandările autorităților sanitar-veterinare, pentru ca această tradiție să poată merge mai departe dar si pentru a prevenii aparitia unor situatii neplacute. Atenționăm crescatorii de porcine, comerciantii de carne de porc si pe consumatorii de produse preparate din carne de porc, ca au obligatia sa

36

respecte normele sanitare veterinare prevazute in legislatia U.E. implementata in legislatia nationala, cu referire la aceasta activitate.

Pentru a prevenii imbolnavirea populatiei consumatoare de carne si preparate derivate, proprietarul are obligatia sa solicite medicului veterinar: examinarea clinica a porcului viu iar dupa sacrificare examinarea carnii, in special pentru diagnosticul trichinelozei.

Ce este trichineloza?

Trichineloza este o boala parazitara, ce se transmite de la animale la om, fiind produsa de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor si vector al acestui parazit il constituie animalele din preajma locuintelor umane: sobolanii, soarecii, carnivorele domestice (cainele si pisica) animale din zona silvatica (vulpe, jder) si porcii sau alte specii infestate. 

Cum se imbolnaveste omul?

Omul se imbolnaveste consumand carne infestata de porc, nutrie, mistret, urs, neexaminata de medicul veterinar si insuficient fripta, fiarta, sau preparata cruda, sarata, sau afumata.

Boala, la om se manifesta prin: febra ridicata (38-40 grade), tulburari digestive (dureri abdominale, greturi, varsaturi, diaree), dureri in masele musculare insotite de edeme ale fetei „boala capetelor umflate”.

Trichineloza la om poate fi tratata, reusita tratamentului fiind conditionata in primul rand de rapiditatea stabilirii diagnosticului.

Masuri pentru prevenirea cazurilor de imbolnaviri la om

controlul sanitar veterinar al carnii provenite de la animale sacrificate in abatoare si in gospodariile individuale (porc, nutrie, cal) precum si al vanatului comestibil (mistret, urs) prin examen trichineloscopic; 

achizitionarea carnii de porc numai din abatoare, hale, macelarii sau magazine autorizate sanitar veterinar, pe care este aplicata marca de sanatate (stampila);

carnea proaspata destinata comercializarii in unitatile autorizate sanitar veterinar, trebuie sa provina numai din abatoare autorizate sanitar- veterinar, sa fie marcata (stampilata) si insotita de certificat sanitar veterinar, eliberat de medicul veterinar oficial al unitatii de origine care atesta salubritatea si calitatea acesteia;

carnea provenita de la porcii crescuti in gospodariile individuale poate fi utilizata numai pentru consum familial, in exploatatia de origine,

37

dupa efectuarea obligatorie a examenului trichineloscopic, la sediul circumscriptiilor sanitare veterinare care functioneaza in municipiile, orasele si comunele judetului, fiind interzisa comercializarea acesteia, inclusiv in unitatile autorizate sanitar veterinar;

pentru efectuarea examenului se prezinta o proba de cca. 100 – 200 grame de carne recoltata din pilierii diafragmatici (baiera unturii) din diafragma (iepurele) muschiuleti, muschii limbii si muschii intercostali.

in cazul porcilor mistreti se recolteaza esantioane cantarind cel putin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici.

proba de carne prezentata pentru analiza, va fi insotita in mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examineaza carnea.

carnea rezultata in urma sacrificarii sa fie pastrata in cogelator, sau in frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius, sau in mod traditional, sarata, afumata, sau prajita si conservata in recipiente cu untura.

Masuri pentru prevenirea cazurilor de imbolnaviri la porc

Pentru prevenirea contaminarii porcilor, dar si a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare urmatoarele actiuni:

reducerea numerica prin limitarea inmultirii si a raspandirii vectorilor care transmit boala prin deratizarea si igienizarea adaposturilor, a altor spatii din gospodarie si vecinatati, urmata de strangerea si distrugerea cadavrelor de rozatoare, actiuni executate de persoane sau unitati autorizate;

mentinerea conditiilor de igiena si biosecuritate in adaposturile si in incinta din gospodariile populatiei;

salubrizarea locurilor menajere; excluderea din hrana porcilor a deseurilor de abator.

In cazul aparitiei unor situatii deosebite se recomanda sa fie sesizat personalul sanitar veterinar arondat pentru a se intervenii operativ si eficient.

Atentie! Nu consumati carnea de porc sau vanat (mistret, urs) si nu o preparati, pana nu obtineti de la medicul veterinar confirmarea ca a fost examinata pentru Trichinella Spiralis, cu rezultat negativ.

Asomarea la specia porcina se efectueaza cu un pistol cu glont captiv, care este in dotarea medicilor veterinari, este un procedeu care atunci cand este aplicat unui animal cauzeaza acestuia pierderea cunostintei pana in

38

momentul injungherii si se practica la cerere in gospodariile individuale cu porcine, majoritatea oamenilor fiind constienti ca animalul nu trebuie sa fie stresat si sa sufere in timpul injungherii.

Mentionam ca operatiunea de asomare nu afecteaza sub nici o forma taierea traditionala a porcului de Craciun, deoarece dupa asomare urmeaza injunghierea cu cutitul pentru sangerarea animalului.

Recomandari pentru perioada sarbatorilor de iarna

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor recomanda cetatenilor sa cumpere produse alimentare numai din unitati sau spatii autorizate sanitar veterinar.

Aceasta inseamna ca, atat carnea cat si alte produse de origine animala sau non-animala au fost supuse controlului sanitar-veterinar si pentru siguranta alimentelor si nu constituie un pericol pentru sanatatea publica.

Este interzisa comercializarea porcilor, carnii si produselor din carne provenite din zonele de restrictie, ca urmare a evolutiei virusului Pestei Porcine Africane (PPA).

Sacrificarea porcului si consumarea acestuia in familie, fara controlul sanitar veterinar al starii de sanatate a animalului si a salubritatii carnii obtinute, poate avea consecinte grave:Daca porcul este bolnav, prin vanzarea necontrolata riscati sa imbolnaviti alti oameni sau alte animale, iar raspandirea bolilor la animale sau om se pedepseste, conform legii.

Porcul crescut in gospodarie, carnea si produsele din carne provenite de la acesta sunt interzise a fi comercializate!

Solicitati vizita medicului veterinar inainte de sacrificarea porcului, pentru a: 

verifica starea de sanatate a animalului inainte de sacrificare; da sfaturi utile privind probele ce trebuie luate la sacrificare si

analizele ce trebuie facute pentru a nu va pune sanatatea in pericol; asoma porcul inaintea sacrificarii, a scuti animalul de suferinta si a

respecta cerintele de bunastare a animalelor.

In situatia in care medicul veterinar constata ca porcul dumneavoastra este bolnav, nu riscati sacrificarea si consumul carnii. Veti fi despagubit de stat la valoarea de piata a animalului, numai daca acesta este identificat si inregistrat.

39

Nu consumati carnea si nu o preparati, pana nu obtineti de la medicul veterinar rezultatul examinarii pentru Trichinella spp., cu rezultat negativ. Recomandarea este valabila si pentru carnea obtinuta de la porcii mistreti.

Examinarea carnii provenite de la porcii sacrificati in vederea depistarii trichinelozei este obligatorie. Probele se recolteaza din limba, musculatura intercostala, pilierii diafragmatici, muschii maseteri, muschii abdominali, partea musculara a diafragmei situate in apropierea costelor sau a sternului (de dimensiunea unei nuci). Costul unui examen trichineloscopic este intre 9 si 45 de lei + TVA, in functie de metoda utilizata (trichineloscopie directa sau digestie artificiala).

Comercializarea carnii de porc neexpertizata sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor se sanctioneaza cu amenzi cuprinse intre 20.000 si 40.000 de lei.

Cumparati carne de porc, produse sau preparate obtinute din aceasta, numai din locuri sau spatii autorizate si supravegheate sanitar veterinar, care, prin programul de control implementat de catre inspectorii Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, garanteaza ca acestea provin din abatoare autorizate, unde este asigurata asistenta sanitara veterinara permanenta.

In cazul in care cetatenii doresc sa achizitioneze produse alimentare care se comercializeaza in cadrul unor targuri organizate in aceasta perioada, sau din piete, trebuie sa fie atenti la cateva aspecte:

existenta si functionarea vitrinelor frigorifice in care sunt expuse alimentele de origine animala;

integritatea ambalajelor, care trebuie sa asigure protectie pe timpul transportului, depozitarii si comercializarii;

etichetarea produselor alimentare, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, conditiile de pastrare, data obtinerii dupa caz, termenul de valabilitate etc.

comercializarea branzeturilor trebuie sa se faca in ambalaje de unica folosinta (pungi din plastic sau hartie cerata de uz alimentar) si sa ofere consumatorului date privind identitatea producatorului, sortimentul de produs, data obtinerii, inscrise pe o eticheta atasata pe ambalaj‚ cutia de plastic sau putina pentru branzeturi.

Este recomandat ca ouale si alte produse alimentare care se consuma in mod traditional in aceasta perioada, cum sunt: cozonacii, prajiturile, legumele de sezon etc., sa fie achizitionate din spatii amenajate si autorizate aflate sub controlul personalului de specialitate.

40

De asemenea, inainte de achizitionarea alimentelor de origine animala, din locuri specializate in acest sens, asigurati-va ca vanzatorul este echipat corespunzator, poarta halat de protectie si boneta, iar manipularea alimentelor neambalate o realizeaza cu mainile acoperite de manusi curate sau de unica folosinta.

Numarul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. este 0800 826 787 si poate fi apelat gratuit de catre cetateni, din orice retea de telefonie, pentru a sesiza nereguli in domeniul sigurantei alimentelor.

Vlad Voiculescu: Voi discuta cu Nicușor Dan despre posibilitatea intrării în carantină a Bucureștiului de D.D.     HotNews.ro Marţi, 8 decembrie 2020,

Nicusor Dan si Vlad Voiculescu

Vlad Voiculescu, consilier general USR-PLUS si propunerea de viceprimar al Capitalei, a declarat marți că va avea o discuție în cursul zilei cu primarul Nicușor Dan despre posibilitatea intrării în carantină a Bucureștiului.

Voiculescu spune că secțiile de Terapie Intensivă din Capitală sunt pline, iar cifrele comunicate oficial în județul Ilfov, privind numărul de bolnavi de COVID, ridică semne de întrebare. „Aproape 10 mii de cazuri în ultimele șapte zile. Secțiile ATI sunt pline. Dacă lucrurile continuă așa, cu siguranță va trebui luată în considerare, inclusiv, solicitarea de carantină. (…) Voi avea o discuție cu Primarul General mai târziu, astăzi”, a declarat Voiculescu la Europa FM.

……………………….

LEGISLATIV

A fost modificată legea privind diminuarea risipei alimentare, By RO.aliment, December 8, 2020

Ministerul român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că a fost aprobată o Hotărâre ce modifică alineatul 2 al articolului 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii 217/2016

41

privind diminuarea risipei alimentare, aprobate prin HG nr.51/2019, în cadrul ședinței de Guvern din 27 noiembrie 2020.

Modificarea aprobată vizează creșterea volumului de alimente donate, în special către persoanele asistate social, întrucât acestea vor putea beneficia de produse alimentare donate.

„În practică, în primul an de implementare, respectiv 2019, s-a constatat că efectele aplicării legii au fost scăzute din cauza unor disfuncționalități. Prin actul normativ aprobat astăzi în Ședința de Guvern se extinde sfera operatorilor economici receptori prin includerea băncilor de alimente –organizații specializate în transferul de alimente”, se arată în comunicatul de presă.

Astfel, se are în vedere eficientizarea măsurilor de aplicare a prevederilor Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, prin eliminarea limitării donării de alimente doar către consumatorul final.

...............................

Legislaţie românească

Ordinul nr. 857/2016 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite", Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 330/2020 la 08.12.2020

Hotărârea nr. 51/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, Guvernul României Va fi modificat de HG 1025/2020 la 06.01.2021

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, din 30.01.2019, Guvernul României Va fi modificat de HG 1025/2020 la 06.01.2021

Ghidul de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a operatorilor economici din domeniul HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp şi 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul energetic naţional şi a staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, din 28.11.2020, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri Publicat în Mof I nr. 1176 din 04.12.2020. A intrat în vigoare la 04.12.2020

Hotărârea nr. 1025/2020 pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Normele

42

metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 51/2019, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1190 din 07.12.2020. Va intra în vigoare la 06.01.2021

Hotărârea nr. 1417/2009 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii prioritare din infrastructura de mediu şi dezvoltare durabilă, Guvernul României Modificat de HG 1024/2020 la 08.12.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 120/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, Guvernul României Modificat de OUG 211/2020 la 07.12.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, Guvernul României Modificat de OUG 211/2020 la 07.12.2020

Ordinul nr. 4660296/2020 privind prelungirea carantinei zonale pentru municipiul Alba Iulia şi localităţile componente Bărăbanţ, Miceşti, Oarda şi Pâclişa, judeţul Alba, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1193 din 08.12.2020. A intrat în vigoare la 08.12.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 211/2020 privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecţie socială adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1189 din 07.12.2020. A intrat în vigoare la 07.12.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, Guvernul României Modificat de OUG 211/2020 la 07.12.2020

43

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1727/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 în ceea ce priveşte anumite norme referitoare la operatorii economici autorizaţi, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 09.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1993/2020 de autorizare a introducerii pe piaţă a biomasei de drojdie (Yarrowia lipolytica) cu conţinut de seleniu ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 410 din 07.12.2020. Va intra în vigoare la 27.12.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1996/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1742 privind anumite măsuri de protecţie împotriva gripei aviare înalt patogene de subtip H5N8 în Regatul Unit [notificată cu numărul C(2020) 8763] (Numai textul în limba engleză este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 410 din 07.12.2020. A intrat în vigoare la 07.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2002/2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la notificarea şi raportarea la nivelul Uniunii a bolilor listate, la formatele şi procedurile de transmitere şi de raportare a programelor de supraveghere ale Uniunii şi a programelor de eradicare şi pentru cererea de recunoaştere a statutului de indemn de boală, precum şi la sistemul computerizat de informare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 412 din 08.12.2020. Va intra în vigoare la 28.12.2020

................................

Proiecte de acte normative Marți, 08 Decembrie 2020 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

Ordin pentru modificarea anexei Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1198/ 2018 pentru aprobarea schemei de ajutor de stat "Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole" în cadrul PNDR 2014-2020. 

44

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: pndr@madr.ro. Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului. 

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Marți, 08 Decembrie 2020 08:22

Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale pentru modificarea anexei Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 285/2016 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis "Sprijin pentru servicii de consultanţă în vederea implementării proiectelor de investiţii, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole şi a produselor din sectorul pomicol", derulate prin schema de ajutor de stat "Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole", aferentă Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: pndr@madr.ro. Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului. 

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….

45

INTERNE

ÎN FAȚA PROBLEMELOR, NU EXISTĂ FERMIERI MARI, MIJLOCII SAU MICI! SUNTEM TOȚI OAMENI CARE IUBESC PĂMÂNTUL! Agroinfo 08 decembrie 2020

PARTENERIAT LAPAR ȘI ASAS. Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR și Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice ”Gheorghe Ionescu-Şişeşti” anunță punerea la punct a Parteneriatului Public Privat încheiat în scopul revitalizării cercetării românești în agricultură.

Detaliile viitoarei colaborări aplicate au fost făcute publice în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc în data de 04 decembrie 2020 și care a fost găzduită de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, instituție care a fost reprezentată chiar de către președintele acesteia, profesor doctor Valeriu Tabără. Scopul acestui parteneriat, o premieră în agricultura din România, este de a pune la un loc nevoile fermierilor și provocările care îi așteaptă în viitor cu expertiza și soluțiile pe care le poate oferi cercetarea la cel mai înalt nivel științific. Suntem în perioada în care împreună cu liderii politici ai Uniunii Europene putem și trebuie să decidem cum va arăta agricultura comunitară în următorii ani.

În fața problemelor și provocărilor ce ne așteaptă suntem toți egali, nu există fermieri mici, mijlocii sau mari. Suntem toți oameni care iubesc pământul, care dau de mâncare la câteva sute de milioane și care vor și pe mai departe să poată trăi din roadele muncii lor. Numai că viitorul nostru nu pare atât de simplu și de sigur pentru că noile norme prevăzute a guverna agricultura Uniunii Europene ne ridică multe semne de întrebare și numeroase temeri.

De aceea susținem că o rezolvare la multele provocări ce ni se ridică în față o reprezintă exact această colaborare între Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR și Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice ”Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, colaborare care, folosind intensiv resursele comune, va oferi resursele necesare depășirii problemelor. În acest context, LAPAR anunță și începerea procedurilor pentru punerea la punct a unui centru de cercetare aplicată, dezvoltare și implementare pentru agricultură, centru care va funcționa în apropiere de București, cu finanțare din surse private, după cum a explicat președintele LAPAR ing Nicu Vasile.

În discursul său referitor la primul Parteneriat Public Privat încheiat în domeniul agriculturii în România, președintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, profesor doctor Valeriu Tabără, a vorbit despre realele provocări care îi așteaptă pe fermierii români, între acestea numărându-se o

46

nouă Politică Agricolă Comună, mult mai restrictivă din punct de vedere al folosirii input-urilor chimice, seceta care afectează pământul și culturile, accesul la piață al fermierilor și o oarecare rămânere în urmă a cercetării agricole europene în raport cu cea mondială. 

În acest context, participanții la conferință au discutat aplicat și realist despre finanțarea agriculturii și investițiile în acest domeniu esențial, alături de nevoia de o mai mare alocare bugetară către cercetare, în așa fel încât agricultura să se poată adapta cât mai rapid la dramaticele schimbări de climă.

În cadrul conferinței de presă, președintele LAPAR ing. Nicu Vasile a făcut un bilanț al anului 2020, și a vorbit și despre provocările ce îi așteaptă pe fermieri în 2021, în perspectiva unei noi Politici Agricole Comune.

Cu aceeași ocazie, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR a anunțat și stabilirea unei viitoare colaborări cu Fundația ”EUROLINK - Casa Europei”, organizație non-guvernamentală care derulează proiecte de informare și formare în domeniul integrării europene, fondatoare a Catedrei Internaționale Onorifice ”Jean Bart”  CIO-SUERD, în parteneriat cu Academia Română. Din partea ”EUROLINK - Casa Europei” a fost prezent chiar președintele executiv, domnul Sever Avram.

Comunicat LAPAR

Guvernul alocă 6,6 milioane lei pentru înființarea a 57 de hectare de perdele forestiere Oana Racheleanu in EcoLIFESTYLE, Legislatie 6 December 2020

57 de hectare de perdele forestiere vor fi înființate pentru protecția Autostrăzii A2, în județele Călărași și Ialomița și DN 2B, județul Brăila. Suma totală, alocată prin aprobarea Guvernului a proiectului, va fi de peste 6,6 milioane de lei.

La inițiativa Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Guvernul României a aprobat hotărârile privind aprobarea amplasamentelor și declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrărilor de utilitate publică de interes național – pentru perdele forestiere de protecție a Autostrăzii A2, în județul Călărași, de pe raza localității Borcea și în județul Ialomița, de pe raza localităților Fetești și Stelnica, precum și pentru cele de pe raza localităților Ianca și Traian din județul Brăila. În total, în urma aprobării celor două Hotărâri vor fi împădurite peste 57 de hectare de pădure.

47

Prin aceste hotărâri ale Guvernului s-au aprobat amplasamentul lucrărilor, sursa de finanțare, declanșarea procedurii de expropriere, lista proprietarilor cunoscuți, sumele individuale cuvenite proprietarilor și termenul în care sumele individuale aferente despăgubirilor se virează proprietarilor de imobile.

„România are nevoie de aceste perdele pe autostrăzi și drumuri naționale pe o lungime totală de 1.750 de km, adică circa 5.250 de ha. În prezent, avem documentație tehnică pentru 700 de ha din necesarul de perdele de protecție. Este un proiect mare, care trebuie continuat an de an. Perdelele sunt garanția protecției drumurilor și siguranței traficului, în mod special în vârfurile sezonului de iarnă, dar și pe timpul verii, atunci când acționează împotriva fenomenului de deșertificare, precum și ca bariere în calea prafului transportat de vânt”, a menționat Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a fost declarată expropriator în numele statului român și unitate contractantă pentru înființarea perdelelor forestiere de protecție a căilor de comunicație, prin Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție și Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

Ministerul Mediului a transmis că exproprierea pentru cauză de utilitate publică și preluarea în administrare de către RNP Romsilva a suprafețelor de teren necesare realizării perdelelor forestiere de protecție a căilor de comunicație va conduce la îmbunătățirea standardelor de mediu, precum și la diminuarea riscurilor majore, contribuind, totodată, la îndeplinirea angajamentelor României, privind protecția mediului, ca stat membru al Uniunii Europene.

Realizarea acestor proiecte va diminua și preveni producerea fenomenelor de depozitare a zăpezii pe partea carosabilă a Autostrăzii A2 și DN 2B care, pe timp de iarnă, devine din aceste motive, impracticabilă și va conduce, de

48

asemenea, la îndeplinirea Programului național al perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și drumurilor naționale. Citește și: 

Peste 7 milioane de lei alocați pentru realizarea de perdele forestiere de pe traseul A2

Studiu: romanii, tot mai interesati de produsele alimentare romanesti si cat mai natural decembrie 8, 2020

Potrivit unui studiu al companiei Mind the Gap, romanii sunt din ce in ce mai constienti de importanta unui stil de viata sanatos, iar acest lucru se reflecta si in preocuparea pentru alimentatie, in conditiile in care 69% dintre romani declara ca aleg produse alimentare cat mai naturale, iar 68% opteaza pentru produse alimentare de provenienta romaneasca, noteaza Agerpres.

“Interesul romanilor fata de alimentatia sanatoasa nu este neaparat o noutate, dar a devenit o tendinta mai vizibila sub influenta unor factori precum: campaniile educationale lansate de autoritati in mass media (legate de consumul de sare, apa, grasimi, alcool), initiativele unor retaileri populari de incurajare a consumului de produse locale, proaspete sau naturale, promovarea intensiva a gamelor bio sau cu ingrediente sanatoase”, a declarat Mirela Balcan, Senior Partner Mind the Gap.

Atentia acordata alimentatiei reiese si din faptul ca sursele de informare dedicate – emisiunile TV, blogurile si site-urile pe teme de sanatate, nutritie, miscare etc. sunt accesate de 35% dintre romani. Tot ca o confirmare a acestei directii, 34% dintre romani iau suplimente alimentare sau fac diverse tratamente naturiste pentru a preveni instalarea unor afectiuni.

Studiul Mind the Gap arata preocuparea fata de un stil de viata sanatos nu se reflecta doar in optiunile alimentare, ci si in constientizarea importantei miscarii si a sportului. Astfel, 32% dintre romani declara ca fac sport minimum o data pe saptamana, iar dintre acestia cei mai activi sunt tinerii cu varste cuprinse intre 16 si 29 de ani, care fac miscare in proportie de 56%. La polul opus, cea mai sedentara grupa de varsta este cea de 50 – 59 de ani, cu doar 16%. De asemenea, 24% dintre romani folosesc gadgeturi care ii

49

ajuta sa monitorizeze calitatea somnului, consumul de calorii sau activitatea fizica.

Agricultura romaneasca va inregistra o scadere de 15%. Seceta si infrastructura slab dezvoltata, printre principalele cauze decembrie 8, 2020

Pe langa productiile agricole modeste inregistrate de Romania in acest an, seceta va avea un impact negativ asupra celor mai multe companii agricole din tara noastra. Specialistii estimeaza ca agricultura romaneasca va scadea cu aproximativ 15%. Este vorba despre cifra de afaceri a companiilor din domeniu, se arata intr-un document al Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania, remis Stiri Agricole.

Principala cauza este seceta. Lipsa investitiilor in infrastructura este un alt factor care accentueaza aceasta problema. Concret, cifra de afaceri a celor peste 25.000 de companii cu profil agricol din Romania a scazut de la 46 de miliarde de lei anul trecut la aproape 39 de miliarde de lei in 2020, arata un studiu KeysFin.

Si numarul companiilor active a scazut cu 4% in 2019, comparativ cu 2018, cand erau inregistrate aproximativ 26200 de entitati agricole.

De asemenea, aproape un sfert din suprafata arabila a tarii, peste 2,2 milioane de hectare din totalul de 9,5, a fost afectata de seceta in acest an, potrivit estimarilor. Au fost afectate inclusiv culturile insamantate in

50

primavara, circa 1 milion de hectare, in special cele de porumb si floarea-soarelui.

In ceea ce priveste culturile semanate in toamna, peste 1,1 milioane de hectare au fost afectate. Iar efectele puternice ale unei productii agricole slabe le vom vedea mai ales anul viitor, cand va trebui iar sa crestem importurile. O presiune suplimentara pe deficitul comercial si pe moneda nationala, desigur.

La nivelul tarii, judetele cu cea mai mare contributie la cifra totala de afaceri din agricultura sunt Bucuresti, Constanta, Timis, Calarasi si Satu Mare. Impreuna, acestea au generat 28% din cifra totala de afaceri anul trecut, insumand aproape 13 miliarde de lei.

In ceea ce priveste forta de munca, 2020 va aduce o reducere a numarului de aproximativ 128.000 de angajati din 2019. Consolidarea, automatizarea productiei, migratia si, nu in ultimul rand pandemia sunt principalii factori care contribuie la acest fenomen, mai spun analistii. Tot acestia remarca si o crestere a companiilor cu profil agricol care nu au niciun angajat in evidentele contabile.

Raport piața cerealelor – 8 decembrie 2020 decembrie 8, 2020 agrimanet

Piața grâului

Nivel național

Grâul românesc se tranzacționează în jurul valorii de 200 EUR/tonă în paritatea CPT Constanța. În țară, piața internă are în continuare apetit pentru calitate și preț, astfel că sloturi pentru loturi de calitate bună vor fi apreciate în consecință pe scara prețului oferit, cca 1.000 RON/tonă.

România are securizată siguranța alimentară până la recolta nouă, privind prin prisma produsului grâu. Consumul lunar de circa 280.000 de tone, multiplicat cu numărul de luni până la recoltă, aproximativ 7, generează un număr care este acoperit, în speță 2.000.000 de tone. Ținem totodată în

51

minte că nivelul de export al grâului romanesc până la această oră nu depășește 1,1 milioane tone, cu o variație de 7%, astfel că marfa românească poate deveni un jucător competitiv în lunile de iarnă care vor urma.

Nivel regional

Rusia și Ucraina intră într-o lună cu tranzacții reduse. Cererea de marfă din partea cumpărătorilor tradiționali s-a diluat. Egiptul afirmă că stocurile de grâu sunt suficiente pentru 5,7 luni, iar cifrele de export ale celor două țări exportatoare de grâu sunt elocvente: Rusia a exportat 22.000.000 tone până la această dată, iar Ucraina 12.000.000 tone. Nu uităm de restricțiile de export în dreptul celor două țări: Rusia, circa 40.000.000 (rămân deci 18.000.000 tone de exportat), iar Ucraina 17.000.000 tone, (rămân deci 5.000.000 de exportat).

Rusia a avut un nivel de export grâu de circa 4.350.000 tone în noiembrie, cu o proiecție de 4.000.000 tone în decembrie 2020

Turcia a achiziționat cca 400.000 tone grâu printr-o licitație, cu proteină 12,5% și circa 60.000 tone grâu cu proteină 13,5%, la un nivel de preț mai redus decât la precedenta licitație cu circa 3,3 USD/tonă. Această licitație duce Turcia la un nivel de 2.200.000 tone nivel de importuri grâu până la această dată.

UE este în progres constant în privința culturii de grâu. France Agri Mer notează o stare de vegetație excelența de 96% a grâului franțuzesc, în timp ce Marea Britanie raportează un grad răsărire a grâului de 94%.

Mai jos, puteți regăsi o sinteză a însămânțărilor cu grâu, orz și rapiță în regiunea Mării Negre.

Nivel global și analiză

Grâul canadian se consolidează din punct de vedere al nivelului de recoltă. Vedem un upgrade de recoltă de la 34.100.000 tone la 35.200.000 tone, aspect care va influența, cu siguranță, raportul USDA de peste câteva zile. Va exista un bumper crop asimilat cu producția din Australia, care va

52

conduce către un raport USDA cu stocuri mai mari la grâu, fapt care va determina ca prețul grâului să coboare ușor privind din această perspectivă.

În planul noilor recolte, fiecare zi care va consolida starea de vegetație, în special în regiunea Mării Negre, precum și în Europa, va face ca prețul de recoltă nouă să se diminueze. Astăzi, în cotația SEP21, grâul a pierdut deja, în intervalul 1-6 decembrie 2020, 5 EUR/tonă, ajungând la un nivel de 187,5 EUR/tonă. Concordat cu portul Constanța, avem un echivalent de 170 EUR/tonă, adică 830 RON/tonă.

În același timp, lipsa apei din SUA generează neîncredere în producția viitoare de grâu, lipsa precipitațiilor continuând în regiuni întinse din Câmpiile Centrale ale SUA.

Avem deci un balans care va contura în următoarele două-trei luni piața de agribusiness, în termen de prețuri ale noii recolte de grâu. Îndemn, ca întotdeauna, la prudență maximă. 170 EUR/tonă este un preț ce poate fi un pilon al planului de management al riscului pentru cultura de grâu, dar, la acest moment, nu mai mult de 1 tonă la hectar.

În continuare, un lucru despre care se vorbește foarte puțin este grâul franțuzesc. Contingente întregi își găsesc destinație în China, iar o estimare grosieră indică circa 2.000.000 tone care au fost exportate deja.

Piața porumbului

Nivel național

Porumbul românesc a dat semne de recul în privința nivelurilor de preț. 185 EUR/tonă, echivalent a 900 RON/tonă, este semnul de liniștire, cel puțin pentru o perioadă, a cererii de export. Piața internă încă cotează la niveluri de 870 RON/tonă FCA în sudul României, 800 RON/tonă în nord-vest precum și în regiunea Moldovei, pentru marfa în stas în ceea ce privește umiditatea.

Nivel regional

Bazinul Mării Negre suferă din lipsă de cumpărători, la nivel de FOB Constanța că și FOB porturi ucrainene. Marfa din bazinul Mării Negre a devenit prea scumpă, iar cumpărătorii se orientează spre alte origini. SUA sunt unul dintre ei, cu un nivel de preț mult mai mic față de Bazinul Mării Negre. China rămâne un cumpărător principal, dar nu este dispusă să mai plătească prețurile mari din Ucraina.

53

Pe de altă parte, indicațiile de preț până în luna martie-aprilie în porturile ucrainene nu indică un cost de depozitare atașat, plus cel de finanțare a stocului, ci un adaos efectiv de 1 EUR/lună, insuficient pentru a acoperi costurile cu depozitarea și finanțarea. Acest aspect ne indică diluarea cererii, precum și încrederea în celelalte surse de aprovizionare, SUA și Brazilia.

Pe de altă parte, raportul USDA va aduce tăieri de producție în origini. Stocurile la nivel mondial se vor diminua, coroborat, desigur, cu nivelul consumului. În câteva zile, vom avea tabloul complet. Până atunci însă, avem următoarele date:

Brazilia va coborî nivelul de recoltă de porumb de la 111.000.000 tone la 109.000.000 tone

Canada scade cu 400.000 tone, de la 14.000.000 la 13.600.000 tone

Dorim sau nu, continentul sud-american ne influențează în mod direct din punct de vedere al prețurilor prin nivelul recoltelor generate. 

Pe continentul sud-american, în zona Mato Grosso și Rio Grande, Cordoba, Entre Rios și Santa Fe, ploile generează încredere în activitatea de plantare a porumbului și soia, aceste regiuni fiind udate de circa 50 litri/metru pătrat. În tot acest context care generează optimism, greva generală din Argentina paralizează exporturile și activitățile de procesare soia în regiunea UP River.

Piața semințelor de floarea-soarelui

Majoritatea procesatorilor și-au acoperit vânzările de ulei pe primul trimestru din 2021 ()ianuarie-februarie-martie). Turcia își reduce apetitul de import, iar zvonurile indică o revenire a taxelor de import, 45%, ceea ce va afecta prețul final al semințelor de import.

Acest aspect conduce către o scădere a prețului la semințele de floarea-soarelui în paritatea CPT Constanța, până la nivelul de 575-580 USD/tonă. Dolarul slab este încă un factor care conduce indirect la o diminuare a prețului în RON (4,0226 RON/1 USD) și cântărește greu în balanța veniturilor. În mod normal, sfârșitul lunii ianuarie va conduce către o creștere a cererii din piață internă. Necesarul de acoperit este trimestrul 2 (aprilie-mai-iunie). Deci decuplarea momentană de vânzare va genera beneficii peste 30-50 de zile.

Piața semințelor de rapiță

Cotațiile echivalente AUG21 scad cu circa 2 EUR/tonă, la un nivel de 386 EUR/tonă. Cu o paritate de 1.121 euro-dolar, acest aspect, agregat cu starea

54

de vegetație actuală a rapiței la nivel european și Marea Neagră este perfect normală pentru perioada din an în care ne aflăm.

Raport port Constanța – 07.12.2020

55

Rapoartele de piață sunt realizate de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe, consultant senior și analist, care se implică astfel în acțiunile Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă

ANSVSA: Reguli pentru sacrificarea porcilor de Crăciun în gospodăriile populației meatmilk 8 decembrie 2020

Sacrificarea porcilor în gospodării și tot ritualul de Crăciun, privitor la sacrificare și consum va trebui marcat în așa fel încât să se evite aglomerația, fără vacini sau familie extinsă în jurul mesei, se arată într-un avertisment emis de ANSVSA.

ANSVSA trage și un semnal de alarmă legat de răspândirea gripei porcine. Reprezentanții intituției recomandă respectarea următoarelor recomandări:

56

– obligativitatea efectuării la medicul veterinar a examenului trichineloscopic asupra cărnii obţinute de la porcii crescuţi şi sacrificaţi în gospodăriile proprii;

-carnea şi produsele din carne de porc rezultate în urma sacrificărilor tradiționale în gospodăria proprie este destinată exclusiv consumului familial, fiind interzisă comercializarea acestora în consum public;

– informarea consumatorilor, prin intermediul mass media de la nivel local, cu privire la riscul major de îmbolnăvire la care se expun persoanele care cumpără şi consumă carne de porc a cărei origine nu este cunoscută, provenită din tăieri clandestine sau care nu a fost supusă controlului sanitar veterinar (inclusiv examenul pentru identificarea Trichinella spp.).

Care sunt cele mai bune produse alimentare realizate în România. Ce spun câștigătorii trofeelor Gustul Ales 2020 – partea II, By RO.aliment December 8, 2020

Gala de decernare a premiilor „Gustul Ales” 2020, din cadrul concursului unic în România „Ora de bun gust”, a avut loc în data de 3 decembrie, în spațiul virtual, iar noi, organizatorii, dorim să îi cunoașteți mai bine pe producătorii care și-au înscris produsele în concurs prezentându-vă reacțiile celor premiați:

Salata de icre de știucă de Tulcea (DELTAICA) a câștigat Gustul Ales, categoria preparate din pește

Deltaica: „Salata cu icre de știucă este un produs tradițional certificat încă din 2010. Se vinde și sub marcă națională Deltaica și sub marcă proprie. În 2018, s-a depus documentația pentru certificare la nivel european (IGP). În prezent suntem în ultima fază de certificare la Comisia Europeană.”

Iaurtul ecologic cu granola cu căpșuni și zmeură (NAPOLACT) a câștigat Gustul Ales, categoria lactate/iaurt

57

Napolact: „Felicitări că v-ați adaptat premiile Gustul Ales. Se desfășoară foarte bine și în această situație tipică pentru anul 2020. În ceea ce privește câștigarea premiului, ne onorează foarte mult. Mulțumim celor care au ales iaurtul natural bio cu granola cu căpșuni și zmeură, ca fiind unul dintre premiile câștigătoare Gustul Ales 2020. Ne dorim să inspirăm românii să aibă o viață mai bună, prin alegerea lactatelor Napolact – autentice, hrănitoare, făcute doar cu lapte din Ardeal. Această recunoaștere pe care o primim azi nu poate decât să ne ambiționeze să continuăm să inovăm și să aducem pe piață lactate curate, cu lapte din inima Ardealului.”

Burduf cu gust strașnic (De la Ferma cu Omenie) a câștigat Gustul Ales, categoriabrânzeturi

De la Ferma cu Omenie: „Este foarte importantă pentru noi aprecierea voastră. În calitate de specialiști, privim cu încredere când cineva ne validează munca. Acest produs a câștigat trofeul Gustul Ales și anul trecut și acum doi ani. Burduful cu gust strașnic este singurul produs de pe piața românească făcut cu lapte de oaie. Facem brânză de burduf de vreo 6-7 ani. Ne-am asumat să muncim în această nișă de piață și să aducem brânza de burduf la consumul modern- să o luăm doar de pe mămăligă și să o aducem în casa consumatorilor ca un produs care poate fi consumat la un pahar de vin și să ne bucurăm de gustul puternic cu diverse condimente.”

58

Biscuiți cu cacao, fără zahăr (IBA București) a câștigat trofeul Gustul Ales, categoria Sănătate

IBA București: „Am căutat să facem un produs fără zahăr. Are ca îndulcitor un extract din fructe, iar cacaua am introdus-o datorită proprietăților sale, fiind supranumită hrana zeilor. Acest produs a apărut pe piață la inițiativa unuia dintre clienților noștri, care furniza într-un mare lanț de hipermarketuri niște produse. Am vrut să integrăm și un antioxidant în acest produs și așa am ajuns la cacao.

AI UN PRODUS CALITATIV REALIZAT ÎN ROMÂNIA? Ai 25% reducere la înscrierea produselor în cursa pentru Gustul Ales 2021, pentru contractele semnate până pe 15 decembrie

Pentru inscriere completeaza formularul AICI sau contacteaza-ne pe mail la office@roaliment.ro 

TOȚI CÂȘTIGĂTORII EDIȚIEI 2020

Gustul Ales 2020 – cel mai mare punctaj – 690 din 700 | Salam Trapez cu manta de mucegai nobil – H&E Reinert

Gustul Ales Carne fiert-afumate | Crenwursti cu cascaval – Kosarom Gustul Ales Peste crud-afumate | Pastrav Somonat Afumat – Ocean

Fish Gustul Ales Traditional | Jumari – Verdesi – Zimbria Gustul Ales Carne Salamuri | Salam Brates – Kosarom Gustul Ales Branzeturi – Burduf – 662 puncte, la egalitate | Burduf cu

gust strasnic – De la Ferma cu Omenie si Burduf Almera – Big Panda Gustul Ales Lactate Iaurt | Iaurt ecologic cu granola cu capsuni si

zmeura – Napolact Gustul Ales Preparate din Peste | Salata de icre de stiuca de Tulcea

IGP – Deltaica Seafood

59

Gustul Ales Panificatie Fursecuri | Stelute cu gem de zmeura si glazura – Tual Fast

Gustul Ales Consumator | Mici – Aldis Gustul Ales Pentru Copii | Oua Toneli Kids – Toneli Gustul Ales Sanatate | Biscuiti cu cacao, fara zahar – IBA Bucuresti Gustul Ales Premiul Special al Juriului | Paine Spelta cu prune si nuci

– Pan Artisan Mentiune speciala din partea FNDA | Salam de porc Mangalita –

Zimbria

Despre concursul „Ora de bun gust”

Concursul unic în România care premiază cele mai calitative produse alimentare realizate în țara noastră se află la a cincea ediție. Câștigătorii au fost desemnați în urma unei jurizări formate din specialiști de top în domeniu:

Gabriela MOHAN – Doctor Inginer Cercetare Centru Informare Tehnologică IBA

Dana POP – Doctor Inginer industria alimentara, degustator acreditat brânzeturi,salamuri și cafea www.doctoralimente.ro

Daniela Paraschiv – Doctor Inginer industria alimentară, degustator acreditatbrânzeturi și salamuri

Anca Hancu – Nutriționist Daniela Voica – Director Tehnic ROMPAN Marian Timofti – Președintele FNDA, degustător acreditat brânzeturi,

salamuri șicafea

Vasile Ghimpu – Vicepreședinte FNDA, degustător acreditat salamuri și cafea

Concursul „Ora de bun gust” este organizat de agenția RO.aliment, cu sprijinul asociațiilor de profil, al IBA București și al Federatiei Nationale a Degustătorilor Autorizați, ce are ca scop testarea produselor fabricate în România de către un juriu de înaltă clasă și pregătire.

Punctajul maxim de 100 este format prin analiza a 5 caracteristici, astfel: analiza senzorială – maxim 60 de puncte, caracteristici tehnice și nutriționale – maxim 10 puncte, prezentare de marketing pentru consumator – maxim 10 puncte, părerea consumatorului, grad de acceptabilitate – maxim 10 puncte, valoare nutrițională a produsului – maxim 10 puncte.

60

Cum arată rapița lui Florin Paiu, fermierul care își pierduse orice speranță în această cultură! agrointeligenta.ro - 8 decembrie 2020

https://youtu.be/Z-01R7UuZ5Q

Florin Paiu face parte din generația nouă de fermieri români. Face agricultură în județul Olt, într-o zonă a țării în care fiecare an vine cu noi provocări. De fapt, cam aceasta este situația la nivel național, dacă analizăm ce au ”pătimit” agricultorii în ultimii ani. În această toamnă, Florin Paiu a decis să facă lucrurile altfel și să înființeze și o suprafață de rapiță. Nu s-a oprit aici și, la fel ca și la celelalte culturi, vrea să obțină maxim de la cultura sa, așa că merge pe mâna specialiștilor de la AECTRA și pe un hibrid de KWS. Argumentul din spate este ceea ce oferă cele două companii în fermă: dacă partenerii de la KWS vin cu hibrizi performanți de semințe, Aectra oferă tehnologii integrate de biostimulare și nutriție foliară.

La ferma sa de 220 de hectare în jurul localității Dobrun, Florin Paiu nu este la prima ”întâlnire” cu produsele AECTRA. Le folosește deja de 9 ani și nu de puține ori, acestea i-au salvat culturile, inclusiv porumbul ”călcat” de grindină

Fermierul a înființat cultura de rapiță la final de septembrie pe 35 de hectare cu un hibrid de la KWS. Când l-am vizitat împreună cu echipa AECTRA, agricultorul era tare mulțumit de aspectul câmpului său. Avea toate motivele: înainte de venirea zăpezii, cultura arata excelent, o mare parte din merit revenind tratamentelor recomandate de Aectra. ”Avem o fermă de 220 de hectare, o fermă relativ mică, dar atingem producții maxime, pentru că ne concentrăm pe masura. Având o suprafață mică, ne permitem să o vizităm zilnic și să nu ne scape nimic de sub control. În toamna aceasta am înființat 35 ha de rapiță și 60 de ha de grâu. Urmează în primăvara să ocupam cealaltă diferență cu culturile de primavară”, ne-a declarat fermierul din Olt

De trei ani de zile, Florin Paiu a tot încercat toata să semene rapiță, dar soarta i-a fost potrivnică. Mai bine spus, seceta și alți factori care l-au împiedicat să aibă o cultură așa cum și-a dorit. ”Anul acesta, în parteneriat cu Aectra și cu KWS, și la insistențele celor de la Aectra, am reusit să pun rapița în data de 23-24-25 septembrie. Am folosit o semănătoare Monosem

61

de prășitoare la distanța de 70 de centimetri între rânduri și am revenit între rânduri, ca să reduc distanța la 35 cm. Consider că este o distanță foarte bună pentru cultura de rapiță, care are o ramificație extraordinar de încântătoare, de mare”, explică fermierul care a ales să mizeze pe hibridul de rapiță Hillico de la KWS Semințe. Cultura permergătoare a fost grâul

Până la venirea iernii, agricultorul a avut grijă ca rapiței să nu îi lipsească nimic. A făcut o fertilizare cu 300 kg de 14:14:14 cu magneziu și sulf, iar la semănat a dat culturii și 150 kg de îngrășământ complex pe rând. După semănat a combătut samulastra și apoi, când l-au năpădit buruienile cu frunză lată, a făcut o erbicidare, la pachet cu un insecticid de contact

Fermierul consideră că cel mai mult a contat la rapița sa aplicarea produselor de la Aectra, pe care le-a administrat exact cum a fost sfătuit de specialiștii companiei. ”În momentul de față avem aplicat pe cele 5 ha unde avem comparația cu proba martor produsele Blackjak, produsele Terra-Sorb si NH Delta”, ne-a explicat fermierul

Astfel, Florin Paiu a folosit pe 5 hectare cele trei produse-vedetă de la Aectra: Blackjak, Terra-Sorb Complex și NHDelta. Să vedem ce face fiecare.

Biostimulatorul Blackjak are la bază acizi humici, extrași din cea mai la modă substanță: leonardită. Doza folosită la Blackjak este de 4 litri pe hectar. Acest biostimulator ajută plantele de rapiță să intre puternice în iarnă, aducând o nutriție echilibrată cu carbon și azot. În plus, deblochează și cantități importante de fosfor din sol.

Beneficii aplicare Blackjak: Crește conținutul de materie organică din sol; Stimulează proliferarea microorganismelor din sol; Crește capacitatea tampon a solului; Crește eficiența fertilizanților foliari; Reduce gradul de eroziune a solului pe terenurile în pantă.

Celelalte două produse, Terra-Sorb Complex și NHDelta, au fost mixate pentru primul tratament.

Terra-Sorb Complex este tot un biostimulator, dar pe bază de aminoacizi esențiali liberi, care concentrează sucul celular, pentru a crea un scut protector în fața temperaturilor scăzute. În plus, fiind supranumit ”Startul culturilor”, Terra Sorb Complex crește capacitatea de înfrățire și elementele de productivitate a plantelor, precum și creşterea disponibilităţii nutrienţilor pentru plante.

62

NHDelta reprezintă un fertilizant foliar pe bază de azot ureic stabilizat și potasiu cu aplicare atât foliară cât şi la sol. Combinația dintre cele două a fost testată în ultimii ani, cu rezultate foarte bune, dovedite.

În ferma sa, Florin Paiu a mai utilizat și un alt produs de la Aectra, pentru alte culturi. Este vorba de biostimulatorul Atonik. “Sunt produse care, în opinia mea, sunt foarte bune, le recomand. Mie mi-au adus aportul dorit, mai ales la lotul semincer de grâu, unde am avut în diverși ani grindină și dând produsele de la Aectra, chiar am văzut un real ajutor pentru cultura în suferință, aflată în suferință în urma evenimentelor”, ne-a declarat fermierul oltean.

Program ce include teledetecție pentru fermieri

Pentru Aectra, relația construită cu Florin Paiu se adaugă la portofoliul bogat de colaborări avute cu fermieri din România. Pe lângă produsele aduse pe piața din țara noastră, serviciile oferite de Aectra includ și secțiunea de consultanță tehnică, bazată pe teledetecția satelitară, prin care munca agricultorilor este ușurată datorită schemelor tehnologice propuse și adaptate specificului fiecărei culturi.

Dacă doriți să vă înscrieți pentru serviciul de Teledetecție, puteți accesa: https://docs.google.com/forms/d/106LFzY0hiKEa0nVNOZQhNqvUxwzuUpupSGcuc_HqpAA/edit

Şi trandafirii au esenţa tare a succesului Petronela Cotea Mihai 08 decembrie 2020 Judeţul Botoşani s-a înscris în Registrul naţional al produselor tradiţionale cu două noi preparate: sirop şi oţet de trandafiri, ambele lansate sub brandul ”Deliciul Mihaelei”.

Producătorul deliciilor obţinute din trandafir este Mihaela Rusu, cu activitate în satul Iorga, comuna Manoleasa. ”Materia primă pentru obţinerea acestor produse tradiţionale provine din mica sa exploataţie de trandafiri de pe malul Prutului, o zonă

63

pitorească şi generoasă în resurse, comuna Manoleasa având acum o şansă în plus de a fi promovată”, consideră Cristian Delibaş, director al DAJ Botoşani.

  33 de produse tradiţionale

 Dintre cele 33 de produse tradiţionale reatestate în judeţul Botoşani, în conformitate cu noua legislaţie, majoritatea duc faima zonei, inclusiv peste hotare. ”De exemplu, de la Săveni, Flămânzi, Vorona, George Enescu şi chiar Botoşani, vin produse tradiţionale precum caşcaval, brânza burduf, telemea, caş sau urdă, produse din carne şi nu numai, numele unora dintre localităţi fiind cunoscut şi în alte ţări, odată cu atestările de produse obţinute de la Uniunea Europeană”, preciza Cristian Delibaş. DAJ are în lucru alte două caiete de sarcini, pentru atestarea unor produse din carne.

 Trandafiri din propria cultură

 Siropul de trandafiri Deliciul Mihaelei este un produs tradiţional obţinut doar din petale de trandafiri proaspăt culese, zahăr invertit şi sare de lămâie, fără alte adaosuri de conservanţi sau aditivi alimentari. ”Siropul are culoare roşie, cu un aspect uşor opalescent, un gust dulceag şi cu miros plăcut, de trandafir. Petalele de trandafiri sunt pline de vitaminele A, B, C, D şi E, calciu, fier, fosfor, zinc. Astfel, produsele rezultate din petale de trandafiri au un efect antiinflamator, antiseptic, astringent, antipiretic şi antilaxativ”, arăta Mihaela Rusu.

Cristian Delibaş (stg.) şi Mihaela Rusu (dr.)

Oţetul de trandafiri Deliciul Mihaelei este, de asemenea, obţinut exclusiv din petale de trandafiri, la care se adaugă doar zahăr, apă şi drojdie. ”Se distinge

64

clar aroma de trandafiri, păstrându-şi doar gustul şi mirosul de oţet şi fiind un lichid de un roz limpede, până la slab opalescent, fără sediment. Are o aciditate de 6 grade, menţinându-şi aceleaşi însuşiri favorabile creşterii rezistenţei organismului”, menţiona antreprenoarea.Pentru fabricarea tradiţională a ambelor produse, petalele de trandafiri provin din cultură proprie, fiind culese la maturitate deplină. Trandafirii sunt îngrijiţi în mod tradiţional, fără a fi stropiţi cu pesticide sau cu alte produse chimice.

Un important câştig al atestării unora dintre alimente ca produse tradiţionale este creşterea vizibilităţii producătorului şi a zonei prin elementele specifice şi străvechi care sunt aduse în actualitate şi care pot crea un brand - CRISTIAN DELIBAŞ, director al DAJ Botoşani

Rapiță - cererea se mută în 2021, chiar dacă suprafaţa cultivată este în scădere Gheorghe GHIŞE 08 decembrie 2020

În luna noiembrie producătorii au vândut cantități mari de rapiță din recolta 2020 la prețuri ridicate. Acum urmează o perioadă de calm, pe de o parte, deoarece stocurile s-au redus foarte mult și, pe de altă parte, deoarece prețurile nu ar mai putea crește în continuare din cauza slăbirii cotaţiilor forward la Bursa din Paris.

Analiştii pieţei estimează o cerere redusă, pe termen scurt, din partea procesatorilor şi care, în majoritatea cazurilor, va fi acoperită cel puțin până la sfârșitul anului 2020. În afară de aceasta, cererea pentru livrări s-a "mutat" pentru anul viitor.

Potrivit platformei Proteinmarkt.de, fermierii au slăbit ritmul tranzacţiilor forward pentru recolta 2021. Aceasta se datorează atât scăderii semnificative a prețurilor, dar și faptului că producătorii de rapiță nu doresc să "angajeze" cantități prea mari cu atât de mult timp înainte de recoltare. În cele peste şapte luni care mai sunt până la recoltare nimeni nu ştie care va fi evoluţia culturilor de rapiţă şi fermierii nu doresc să se găsească în imposibilitatea de a onora contractele.

În ultima săptămână din noiembrie preţul rapiţei a fost de 388 Euro/tonă, cu livrare în depozitul procesatorului, iar acest preţ s-a menţinut şi prima săptămână din decembrie. În aceeaşi săptămână, rapița din recolta 2021 era evaluată la 375 Euro/tonă, cu cca. 4 Euro/tonă mai puţin decât în săptămâna anterioară.

65

Uleiul de rapiţă

Prețul uleiului de rapiță are o tendinţă de scădere, deși rămâne încă la un nivel ridicat. În ultima săptămână din noiembrie uleiul de rapiţă era cotat la 900 Euro/tonă FOB, Hamburg, cu 60 Euro/tonă (sau 6%) mai puțin decât se cerea cu o săptămână în urmă. Această tendinţă se datorează cotaţiilor mai slabe ale rapiței, precum şi scăderii cererii pentru biodiesel. Se pare că achiziții masive din noiembrie au acoperit necesarul până la sfârșitul anului 2020, iar cererea de biodiesel este acum constantă. De asemenea, şansele unui nou val de achiziţii înainte de Crăciun au scăzut.

Din perspectivă săptămânală şi uleiul de soia are cea mai semnificativă scădere a prețului, până la 820 Euro/tonă FOB (Hamburg), mai puţin cu 85 Euro/tonă (sau 9,4%) comparativ cu săptămâna anterioară. Condițiile meteorologice bune din America de Sud care susțin așteptările unei recolte record de soia în Brazilia au determinat reducerea presiunii asupra preţului uleiului de soia pe piaţa mondială.

Suprafaţa cultivată cu rapiţă

Potrivit datelor comunicate de Comisia Europenă, suprafaţa cultivată cu rapiţă a scăzut din nou în sezonul 2020/2021. Analiștii UE estimează că suprafaţa semănată cu rapiţă în toamna anului 2020 a scăzut sub nivelul de anul trecut când s-au cultivat 5,2 milioane de hectare. Pentru comparație, media ultimilor cinci ani este de aproximativ 5,8 milioane de hectare cultivate cu rapiţă.

Campania de semănat din nordul Europei și Polonia a fost finalizată în condiții bune, chiar dacă precipitațiile abundente din prima jumătate a lunii octombrie au dus la inundarea multor suprafeţe. În acelaşi timp, seceta şi solul uscat a întârziat startul campaniei în Franța, Germania, România, Bulgaria și Regatul Unit. Apoi, ploile abundente de la jumătatea lunii septembrie a extins fereastra de însămânțare pentru soiurile târzii din Franța și Germania. În Germania, Comisia UE estimează că suprafaţa cultivată cu rapiță se va extinde ușor față de anul trecut. În schimb, în Franța și Marea Britanie atractivitatea cultivării rapiței a suferit din cauza scăderii

66

randamentelor în ultimul sezon. În Europa de Sud-Est (Bulgaria, România și Ucraina) seceta a afectat, de asemenea, întreaga campanie de însămânțare, astfel încât se poate aștepta un nou declin al suprafeței cultivate cu rapiță pentru recolta din 2021.

AMELIORARE RASE BOVINE! ASOCIAȚIILE CARE DEȚIN REGISTRELE GENEALOGICE PENTRU ANIMALE REPRODUCȚIE RASĂ PURĂ! Agroinfo 08 decembrie 2020

CREȘTEREA BOVINELOR. Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) a publicat pe site-ul oficial lista cu societățile de ameliorare recunoscute de autoritătea competentă, asociații care desfășoară programe de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură din specia bovină, astfel cum se menționează la articolul 7 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) 2016/1012.

1. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE VACI „Holstein RO” - registrul genealogic la rasa BĂLȚATĂ CU NEGRU ROMÂNEASCĂ – Holstein Friză. Programul de ameliorare al asociației a fost aprobat de Agenția Națională pentru Zootehnie la data de 25.05.2011.

2. ASOCIATIA GENERALĂ A CRESCATORILOR DE TAURINE DIN ROMÂNIA - registrul genealogic la rasa BĂLȚATĂ CU NEGRU ROMÂNEASCĂ – Holstein Friză. Programul de ameliorare al asociației a fost aprobat de Agenția Națională pentru Zootehnie la data de 25.05.2011.

3. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE VACI BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ Tip Simmental- Brașov - registrul genealogic la rasa BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ tip Simmental. Programul de ameliorare al asociației a fost aprobat de Agenția Națională pentru Zootehnie la data de 25.05.2011.

4. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE VACI BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ Tip Simmental- Brașov - registrul genealogic la rasa MONTBELIARDE. Programul de ameliorare al asociației a fost aprobat de Agenția Națională pentru Zootehnie la data de 07.03.2019.

5. ASOCIATIA ABERDEEN ANGUS ROMÂNIA - registrul genealogic la rasa ABERDEEN ANGUS. Programul de ameliorare al asociației a fost aprobat de Agenția Națională pentru Zootehnie la data de 18.11.2015.

6. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE TAURINE BRUNĂ - SCHWYZ - registrul genealogic la rasa BRUNĂ. Programul de ameliorare al asociației a fost aprobat de Agenția Națională pentru Zootehnie la data de 24.11.2015.

67

7. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE BOVINE PENTRU CARNE - SUCEAVA - registrul genealogic la rasa LIMOUSIN. Programul de ameliorare al asociației pentru această rasă a fost aprobat de Agenția Națională pentru Zootehnie la data de 02.11.2016.

8. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE BOVINE PENTRU CARNE - SUCEAVA - registrul genealogic la rasa CHAROLAISE. Programul de ameliorare al asociației pentru această rasă a fost aprobat de Agenția Națională pentru Zootehnie la data de 02.11.2016.

9. ASOCIAȚIA ANGUS RO - registrul genealogic la rasele HIGHLAND, GALLOWAY, AUBRAC, SURĂ DE STEPĂ-HUNGARYAN GREY, PINZGAU DE TRANSILVANIA. Programul de ameliorare al asociației pentru aceste rase a fost aprobat de Agenția Națională pentru Zootehnie la data de 27.02.2018, iar pentru PINZGAU la 04.11.2019.

10. ASOCIAȚIA CRESCATORILOR DE VACI DE LAPTE HOLBOCA - IASI - registrul genealogic la rasa SURA DE STEPA. Programul de ameliorare al asociației la această rasă este aprobat din 2014.

11. ASOCIAȚIA CRESCATORILOR DE BUBALINE DIN ROMANIA - cu program de ameliorare pentru bubaline, aprobat din 2014.

12. ASOCIAȚIA CRESCATORILOR DE TAURINE DIN JUDEȚUL MUREȘ - registrul genealogic la rasa BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ Tulpina Simmental. Programul de ameliorare al asociației pentru această rasă a fost aprobat de ANZ la 24.11.2020.

13. GENETICA DIN TRANSILVANIA COOPERATIVA AGRICOLĂ - registrul genealogic la rasa BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ. Programul de ameliorare al asociației pentru această rasă a fost aprobat la 02.12.2020.

FERMELE DIN ROMÂNIA SE VÂND CU TOTUL PE SITE-URI DIN STRĂINĂTATE! Agroinfo 08 decembrie 2020

SCOASE LA VÂNZARE CU TEREN ȘI UTILAJE. Noua lege a vânzării terenurilor agricole pune bariere înstrăinării pământului astfel că fermele din România sunt scoase la vânzare cu totul, cu utilaje agricole, clădiri și teren pe site-urile de publicitate din străinătate. Pe scurt, se vinde întreaga afacere din agricultură.

68

Recent, pe unul dintre cele mai cunoscute site-uri din lume de vânzare-cumpărare a afacerilor, a fost scoasă la vânzare o fermă din localitatea Socodor, județul Arad, care exploatează 1.360 de hectare. Prețul cerut, 16 milioane de euro, este negociabil. E o fermă din vegetal de cultură mare, iar în anunț sunt menționate inclusiv producțiile obținute la hectar în acest an la cereale, porumb, floarea-soarelui și soia. Ferma se poate vinde și în două părți, prima parte este constituită din 960 de hectare, iar a doua din 400 de hectare.

- 960 ha teren agricol- 400 ha teren agricol- Clădiri alocate și depozit cu o capacitate totală de 3000 de tone- Mașini agricoleTotul în zona frumoasă și profitabilă din Socodor, România! Pentru un preț NEGOCIABIL de 16.000.000 EURO

69

Terenul agricol este clasificat în cea mai mare parte clasa 2, cu culturile recomandate de cereale, porumb, floarea soarelui, soia.

Au realizat în 2020 o recoltă de:- Cereale - 5,5 tone / ha- Porumb - 8,3 tone / ha- Floarea-soarelui - 2,45 tone / ha- Soia - 2,3 tone / ha

Această bucată specială de teren agricol este situată între un râu și un canal artificial de apă, astfel încât alimentarea cu apă a terenului nu este o problemă. De asemenea, drumurile oferă acces la teren și ferme, accesul cu mașina / camionul este ușor și confortabil.Terenul poate fi vândut în 2 părți.- prima parte - 960 ha- a doua parte - 400 ha, scrie în anunțul publicat pe site.

Pe același site se mai vând ferme din Călărași, cu tot cu silozuri, utilaje agricole, teren, ferme din Constanța, Brăila, Satu Mare și ferme care se ocupă de legumicultură din Olt.

Schimbare importantă în noua lege a terenurilor Ferma : 08 decembrie 2020 un articol de STELIAN RĂDESCU

Guvernul i-a păsuit de aplicarea noii legi a vânzării terenurilor pe cei care sunt în curs de finalizare a tranzacţiilor. Care este termenul limită prevăzut de Ordonanţa de Urgenţă? 

E bine ştiut că începând cu data de 13 octombrie 2020, legea 175/2020 privind vânzarea terenurilor din extravilan îşi produce efectele.

 BLOCAJ LA NIVELUL NOTARIATELOR

 Unii proprietari şi clienţi se află, însă, în curs de finalizare a tranzacţiilor, cu precădere în birourile notariale. Acest lucru a dus, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului, Ioan Dancă, la un ”blocaj la nivelul notariatelor”. Iată declaraţia sa despre acest subiect: “Cu alte cuvinte, contractele de vânzare-cumpărare terenuri aflate în curs de finalizare până la 15 februarie 2021 sunt exceptate de la prevederile acestei legi (Legea 175/2020 - n. red.), care, repet, a dus la un blocaj la nivelul notariatelor în ceea ce priveşte finalizarea acestor acte de vânzare-cumpărare a terenurilor din extravilan”, citată de site-ul avocat.net.

 

70

DEROGARE PRIN OUG

Prin urmare, în 5 noiembrie, Guvernul a adoptat OUG cu un singur articol care prevede că ”prin derogare de la prevederile tezei finale a alineatului (1) al articolului II din Legea nr. 175/2020 ( ... ) cererile depuse până la intrarea în vigoare a acesteia se supun legislaţiei în vigoare la data depunerii lor. Contractele de vânzare se încheie în baza avizelor finale sau adeverinţelor eliberate ca urmare a cererilor depuse până la data intrării în vigoare a Legii nr. 175/2020 şi se supun legislaţiei aplicabile la data depunerii cererilor”.

 

 3 CONSECINŢE NEGATIVE

 Guvernul a motivat că dacă nu ar fi promovat în regim de urgenţă acest act normativ, ar fi existat consecinţe negative prin:

1. Nefinalizarea contractelor de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, cu posibile implicaţii financiare negative în desfăşurarea activităţilor fermierilor sau încheierea contractelor de creditare;

2. Nefinalizarea lucrărilor privind ofertele de vânzare aflate în curs de soluţionare, la data intrării în vigoare a noilor prevederi, pot provoca efecte negative semnificative, atât în ceea ce priveşte proprietatea privată, cât şi limitarea exercitării acestui drept garantat şi ocrotit în Constituţie României.

3. Apariţia de noi litigii cu privire la întârzierea sau blocarea procesului de verificare a cererilor de afişare a ofertelor de vânzare şi a documentelor jutificative, cauzate de data soluţionării dosarelor, cu impactul financiar negativ asupra bugetului de stat prin aplicarea de sancţiuni de către instanţele de judecată naţionale şi internaţionale.

Aşadar, contractele de vânzare a terenurilor agricole nefinalizate respectă vechea lege!

CINE POATE OPRI VÂNZAREA?Noua lege a terenurilor agricole a adus câteva prevederi care le pot îngreuna

71

chiar şi fermierilor români accesul la piaţa funciară. S-au înmulţit şi au apărut categorii noi de preemptori, iar ordinea acestora a suferit schimbări.Click AICI şi vezi cele mai importante modificări aduse de Legea 175/2020! Cine poate tergiversa procesul de vânzare?

INDUSTRIE ALIMENTARA

Mihai Miron, proprietarul producătorului de lactate BioEf: 2021 va fi un an foarte bun. Suntem prezenţi în trei reţele de comerţ modern şi suntem în discuţii cu încă doi retailer Florentina Niţu 07.12.2020,

Mihai Miron, proprietar al BioEf: Oamenii sunt mai atenţi la beneficiile produselor. Alimentele funcţionale se situează la intersecţia dintre aliment şi medicament/supliment.

♦ Experienţa joacă rolul cel mai important atunci când eşti pus în faţa unor situaţii cărora trebuie să le faci faţă.

Mihai Miron, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români, cu businesuri în industria farmaceutică (grupul Ropharma), dar şi proprietar al producătorului de lactate BioEf, spune că extinderea gamei de produse sub brandul Vitalact şi intrarea în categoria alimentelor funcţionale cu beneficii pentru sănătate ar putea dubla businessul în 2021.

„Premisele sunt că 2021 va fi un an foarte bun. Suntem prezenţi în trei reţele de comerţ modern, Kaufland, Carrefour şi Mega Image şi suntem în discuţii cu încă doi retaileri. Este dificil să le câştigi încrederea, dar odată intraţi, cu certitudine în 2021 putem vorbi despre o dublare a businessului, adică vânzări de 400.000-500.000 de iaurturi inovatoare pe lună”, a spus pentru ZF Mihai Miron.

Obligaţiunile emise de Agroserv Măriuţa, compania care deţine brandul de lactate Lăptăria cu Caimac, au intrat astăzi la tranzacţionare la BVB Roxana Rosu 08.12.2020,

Agroserv Măriuţa, compania care deţine brandul de lactate Lăptăria cu Caimac, a listat astăzi prima emisiune de obligaţiuni a societăţii la

72

Bursa de Valori Bucureşti, fondurile obţinute urmând  să fie folosite de companie pentru dezvolta fabrica, pentru extinderea secţiei de producţie şi construcţia unui depozit nou.

Obligaţiunile au fost listate pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT) al BVB şi se tranzacţionează cu simbolul bursier MILK25E.

„Ne bucurăm că antreprenorii care au creat povestea Lăptăria cu Caimac au ales piaţa de capital pentru a atrage finanţarea necesară pentru a-şi continua dezvoltarea accelerată. Şi cu atât mai mult ne bucură intenţia managementului de a lista la BVB şi acţiunile companiei. Acest an ne-a arătat că trebuie să ne uităm mai atent la propriile noastre puteri, la companiile antreprenoriale româneşti, la capitalul disponibil pentru susţinerea creşterii acestor companii. În ultimii doi ani am văzut peste 30 de runde de finanţare venind la BVB, cu o valoare impresionantă, de peste 2 miliarde de euro, sumă din care jumătate a fost înregistrată doar în acest an. Acestea validează faptul că bursa este un canal viabil pentru finanţarea companiilor”, a declarat Radu Hanga, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti.

Agroserv Măriuţa a derulat în luna noiembrie un plasament privat prin care a vândut obligaţiuni denominate în euro, în valoare de 3 milioane euro. Obligaţiunile au scadenţa în noiembrie 2025 şi o dobândă de 5,25%. Plasamentul a fost suprasubscris, iar oferta a fost suplimentată, dobânda obţinută fiind cel mai mic cost de finanţare obţinut în 2020 la oferte de obligaţiuni similare. La plasament au subscris 94 de investitori, atât persoane fizice, cât şi investitori instituţionali.

Producătorul de lactate are în plan investiţii de 16 milioane euro în următorii ani, printre obiectivele vizate regăsindu-se şi construirea unei staţii de biogaz şi a unui sistem de recuperare şi de refolosire a sticlei.

”Este o zi foarte importantă pentru noi, deschiderea tranzacţionării lansează un nou capitol în evoluţia companiei. Ne bucură încrederea investitorilor şi sperăm să rămână la cote ridicate şi la IPO. Ne dorim o relaţie strânsă cu investitorii şi cu Bursa pentru că împreună putem construi un veritabil

73

ecosistem agrifood în România şi pentru asta este nevoie de investiţii susţinute”, a afirmat Adrian Cocan, Directorul General al Agroserv Măriuţa.

BT Capital Partners (BTCP), divizia de investment banking şi pieţe de capital a Grupului Financiar Banca Transilvania, a fost Intermediar şi Consultant Autorizat al operaţiunii.

BTCP a intermediat începând cu 2019 şapte emisiuni de obligaţiuni corporative şi trei tranzacţii de fuziuni şi achiziţii în valoare de peste 300 de milioane de euro.

Agroserv Măriuţa a încheiat anul 2019 cu venituri de 63,2 milioane lei, în creştere cu 30% faţă de anul precedent. În primul semestru al anului curent, veniturile au însumat 37,6 milioane lei, cu 40% peste nivelul din perioada similară din 2019. Managementul societăţii estimează că veniturile vor totaliza aproape 70 milioane lei în 2020, urmând ca acest indicator să crească şi în următorii ani, astfel că pentru 2025 estimările indică venituri totale de aproape 142 milioane lei.

Compania a fost înfiinţată în anul 1994 şi până în 2018 a avut exclusiv activităţi agricole, cultură mare (grâu, orz, rapiţă, triticale, porumb, lucernă şi altele, pe o suprafaţă de 3000 ha) şi fermă de vaci de lapte (cu peste 2700 animale). Începând cu anul 2018 a pus în funcţiune o fabrică de lactate şi a lansat brandul Lăptăria cu Caimac. Compania are propria fermă, iar fabrica de procesare a presupus o investiţie de peste 5 milioane euro.

Agroserv Măriuţa este controlată integral de familia Cocan – respectiv 98% de Cocan Mădălina Oana (manager marketing al companiei), iar restul de 2% revin lui Şerban Nicuşor (tatăl Mădălinei Cocan) şi lui Adrian Cocan (soţul Mădălinei Cocan).

.... citeste si partea a doua ...

74