Stiri 23 octombrie 2020, a doua parte

GLOBAL

Elveţienii plătesc cel mai mult pentru o franzelă de 500 de grame, raportat la salariul mediu 23 octombrie 2020, FinEco24News:https://pixabay.com/

Blogul FinEco24News a radiografiat, cu ajutorul NUMBEO, preţurile unei franzele de pâine proaspătă de 500 de grame în 103 state ale lumii şi a pus cifrele în balanţă cu salariul mediu net. A calculat apoi câte pâini îşi permite să cumpere cu un salariu mediu net un locuitor al acestor ţări. Evident, acest preţ al pâinii nu e dat numai de puterea de cumpărare şi veniturile locuitorilor, ci şi de specificul de consum al fiecărei ţări. Pe un asiatic s-ar putea să nu îl deranjeze prea tare un preţ mare al pâinii, atât timp cât, pentru el, orezul e important, scrie FinEco24News:

“După cum puteţi vedea, cel mai mult plătesc pentru o franzelă de 500 de grame elveţienii (ţara cu cel mai mare salariu mediu net pe economie). Podiumul e completat de Norvegia şi Islanda. Europenii domină copios Top 10 la acest capitol, doar SUA şi Korea de Sud intercalându-se printre statele de pe bătrânul continent.   România se regăseşte în cea de a treia treime a clasamentului, pe poziţia 73 la acest indicator. Algeria, Tunisia şi Uzbekistanul sunt statele în care pâinea se vinde la cel mai mic preţ, dar iarăşi e vorba de state în care acest tip de pâine nu e pe lista preferinţelor.

Cine poate cumpăra cea mai multă pâine cu salariul mediu net? Qatar, Tunisia şi Singapore. Asta nu înseamnă însă că statele respective sunt şi cele mai mari consumatoare, după cum explicam ceva mai sus. Elveţia (loc 7) şi Germania (loc 10) prind Top 10, fiind singurele state europene ce îşi fac loc în peisajul arabo-africano-asiatic. Irlanda, Estonia, Franţa şi Olanda prind şi ele Top 20. România ocupă poziţia 46 (atenţie, preţul per pâine din dreptul ei e aferent unei franzele de 500 de grame şi nu de 350 de grame, care e cea mai vândută de pe piaţă). Locuitorii din Nigeria, El Salvador şi republica Dominicană îşi permit să cumpere cea mai puţină pâine din cele 103 state analizate. Aveţi în tabelul de mai jos toate datele analizate.”

Loc

 

Stat

 

Preţ pâine (proaspătă, 500 gr.)

Salariu mediu net lunar

NPCSNL  (vezi legenda)

1

Elveţia

2,58

5235

2029

2

Norvegia

2,57

2706

1053

3

Islanda

2,51

2431

969

4

Danemarca

2,37

3068

1295

5

SUA

2,3

2996

1303

6

Korea de Sud

2,17

2038

939

7

Suedia

2,12

2401

1133

8

Finlanda

1,98

2403

1214

9

Austria

1,91

2031

1063

10

Canada

1,86

2072

1114

11

Israel

1,82

2097

1152

12

Jamaica

1,78

563

316

13

Guatemala

1,75

438

250

14

Belgia

1,7

2008

1181

15

Olanda

1,7

2454

1444

16

Hong Kong

1,66

2504

1508

17

Taiwan

1,65

1195

724

18

Japonia

1,65

2264

1372

19

Australia

1,64

2866

1748

20

Panama

1,63

645

396

21

Trinidad

1,6

734

459

22

Italia

1,59

1434

902

23

Cipru

1,56

1139

730

24

Uruguai

1,48

510

345

25

Irlanda

1,47

2345

1595

26

Singapore

1,42

3058

2154

27

Franţa

1,41

2038

1445

28

El Salvador

1,4

308

220

29

China

1,4

846

604

30

Noua Zeelandă

1,39

2255

1622

31

Honduras

1,39

426

306

32

Germania

1,34

2351

1754

33

Ecuador

1,32

427

323

34

Costa Rica

1,27

651

513

35

Peru

1,26

363

288

36

Mexic

1,23

410

333

37

R. Dominicana

1,21

285

236

38

Qatar

1,18

2791

2365

39

Malta

1,15

1129

982

40

Slovenia

1,14

1129

990

41

Marea Britanie

1,1

2116

1924

42

Portugalia

1,08

855

792

43

Thailanda

1,08

515

477

44

Emiratele Arabe

1,05

2206

2101

45

Bolivia

1,02

434

425

46

Philippine

1,02

262

257

47

Bahrain

1,01

1197

1185

48

Spania

1,01

1329

1316

49

Chile

0,94

525

559

50

Argentina

0,94

389

414

51

Croatia

0,93

767

825

52

Slovacia

0,93

845

909

53

Indonesia

0,93

253

272

54

Brazilia

0,91

283

311

55

Cehia

0,89

942

1058

56

Oman

0,89

1435

1612

57

Grecia

0,87

732

841

58

Letonia

0,87

786

903

59

Lituania

0,87

848

975

60

Liban

0,86

731

850

61

Kuwait

0,85

1529

1799

62

Nigeria

0,79

157

199

63

Estonia

0,78

1133

1453

64

Africa de Sud

0,72

996

1383

65

Irak

0,69

502

728

66

Polonia

0,68

718

1056

67

Malaezia

0,68

719

1057

68

Columbia

0,68

257

378

69

Arabia Saudită

0,67

1418

2116

70

Ungaria

0,63

671

1065

71

Vietnam

0,62

356

574

72

Palestina

0,59

661

1120

73

Romania

0,58

567

978

74

Bulgaria

0,57

555

974

75

Muntenegru

0,57

480

842

76

Bosnia

0,56

467

834

77

Maroc

0,55

374

680

78

Albania

0,54

335

620

79

Bangladesh

0,53

246

464

80

Iran

0,52

289

556

81

Egipt

0,51

187

367

82

Paragua

0,49

287

586

83

Macedonia N.

0,45

337

749

84

Nepal

0,44

176

400

85

Belarus

0,44

344

782

86

Armenia

0,42

295

702

87

Serbia

0,41

441

1076

88

Ucraina

0,4

294

735

89

Kenia

0,4

331

828

90

India

0,39

378

969

91

Rusia

0,39

360

923

92

Pakistan

0,38

181

476

93

Kosovo

0,37

392

1059

94

Sri Lanka

0,34

222

653

95

Iordania

0,32

539

1684

96

Moldova

0,31

267

861

97

Georgia

0,29

244

841

98

Turcia

0,28

329

1175

99

Kazakhstan

0,26

350

1346

100

Azerbaijan

0,24

280

1167

101

Uzbekistan

0,17

200

1176

102

Tunisia

0,11

254

2309

103

Algeria

0,11

225

2045

Legendă: NPCSNL = Număr de pâini cumpărate cu un salariu net lunar

Preţul pâinii şi salariul mediu net sunt exprimate în euro

UNIUNEA EUROPEANA

La Consiliul AgriFish, România a obținut reducerea plăților directe pentru fermele mari meatmilk 23 octombrie 2020 Ministrul Adrian Oros a participat în perioada 19-20 octombrie 2020, la Luxemburg, la reuniunea Consiliului AGRIFISH. Alături de ministru s-au aflat, din partea Reprezentanței Permanente, Achim Irimescu, reprezentant al României în CSA și Emilia Mohan. În urma negocierilor intense pe durata a 48 de ore (discuții în plen, reuniuni trilaterale la nivel de ministru și la nivel tehnic) s-a obținut acordul pentru poziția Consiliului asupra celor 3 regulamente ale reformei PAC post 2020, cu largă majoritate calificată (un vot contra – LT și 3 abțineri – BG, LV și RO).

RO și BG s-au abținut deoarece au solicitat, cu justificări corespunzătoare, actualizarea anului de referință pentru plata ajutorului național de tranziție (ANT) de la ianuarie 2013 la iunie 2018, pentru a nu mai plăti de la bugetul de stat subvenții pentru multe animale care nu mai există (Președinția germană a anunțat în timpul negocierilor cu RO, CZ, SK și BG că va actualiza la anul 2018, dar promisiunea nu s-a mai materializat în compromisul final).

În ansamblu însă, România a obținut: flexibilitate în aplicarea eco-schemelor (care permite reducerea riscului de a pierde circa 400 milioane Euro/an în primii ani);

-menținerea ANT la nivelul actual (50%) cu o degresivitate de 5% pe an (deși trebuia să nu mai continue după 2020),

-reducerea plăților directe pentru fermele mari – propunerea adoptată avantajează țara noastră deoarece lasă la latitudinea Guvernului aplicarea plafonării (la 100.000 Euro, la plata de bază, cu considerarea salariilor) sau a plății redistributive;

-menținerea plafonului de 2000 Euro pentru aplicarea disciplinei financiare (care permite exceptarea micilor fermieri și reducerea birocrației);

-flexibilitate sporită la controlul condiționalității și aplicarea sancțiunilor pentru micii fermieri; condiții favorabile la aplicarea GAEC 8 și GAEC 9, etc.

Reforma introduce obligații semnificative de mediu și climă pentru fermierii europeni, care ar putea conduce la riscul unei creșteri a prețului la produsele agro-alimentare. Obținerea acordului permite, odată cu votul poziției Parlamentului European din plen, în aceste zile, demararea negocierilor în trilog a reformei, ce va face posibilă adoptarea reformei PAC în semestrul I al anului 2021 și aplicarea de la 1 ianuarie 2023.

PAC post 2020 a atins un moment de cotitură. Ce urmeaza? octombrie 22, 2020 agrimanet Următoarea PAC  ar putea fi o răscruce de drumuri. Bătălia intensă pentru soarta următorului program de subvenții agricole din UE are loc săptămâna aceasta.  Politica agricolă comună (PAC) post 2020 a atins un moment de cotitură, deși poate că acest lucru nu este atât de evident la prima vedere. Pozițiile diferiților parlamentari sunt încă departe de a fi comune, în timp ce lobbyiștii și ONG-urile își intensifică eforturile într-o încercare de ultimă oră de a-și impune dorintele. În 2018, Comisia Europeană a prezentat propunerea PAC post-2020. Parlamentul European și Consiliul UE trebuie insa să semneze. 1. Orice s-ar putea întâmpla în Parlamentul European. Rolul comisiilor Parlamentului este de a face un fel de „radiografie” a diferitelor propuneri și de a aduce câteva amendamente de compromis în plen. De această dată, amendamentele individuale sunt prezentate și vor fi votate, după o lupta între comisiile pentru agricultură (AGRI) și mediu (ENVI).

Cu toate acestea, de data aceasta a fost încheiat un acord între cele mai mari trei partide din Parlamentul European, creștin-democrații (PPE), socialiști (S&D) și liberali (Renew Europe). Deși partidele sunt destul de sigure că vor avea suficiente mâini pentru a obtine votul dorit, ar putea exista câteva trucuri, astfel încât nimic nu este batut in cuie.

2. Miniștrii nu par pregătiți. Persoanele din interiorul Parlamentului încă mai cred că, după vot, trilogul ar putea începe imediat în noiembrie. Cu toate acestea, discuțiile politice de cealaltă parte sunt încă în desfășurare și rămâne extrem de puțin probabil ca un mandat pentru președinția germană să fie convenit săptămâna viitoare.

3. Arhitectura ecologică a PAC. Dacă problema restantă la Consiliu este arhitectura ecologică a PAC și în special schema ecologică, lupta la Parlament este, de asemenea, cu privire la modul de a consacra – sau nu a consacra – obiectivele durabile stabilite în noua politică alimentară a UE, F2F, în PAC.

4. ONG-urile sunt destul de supărate. Ei bine, grupurile ecologiste sunt întotdeauna supărate, dar de această dată au numit acordul dintre cele mai mari trei partide ale Parlamentului un „acord împuțit”.

5. Vot la distanță. Confruntarea nu va avea loc la Strasbourg, dar nici la Bruxelles. Întreaga sesiune va avea loc, în schimb, de la distanță, din cauza riscului crescut de coronavirus.

Iată ultimul lucru pe care trebuie să-l știți.

Deși s-ar putea să vedem ceva lumină la capătul tunelului, orice s-ar întâmpla, nu suntem încă la sfârșitul acestui proces. Suntem doar la jumătatea drumului.

Trebuie încă făcute triloguri, iar negocierile ar putea dura mult – ultima dată au durat 18 luni, cu un total mare de 56 de întâlniri.

În același timp, parlamentarii trebuie să înceapă să accelereze ritmul, deoarece timpul se scurge și riscul crește ca subvențiile agricole UE să nu continue să curgă la sfârșitul perioadei de tranziție.

PAC se referă și la mijloacele de trai ale fermierilor, nu numai la durabilitate octombrie 23, 2020 agrimanet EURACTIV PAC se referă și la mijloacele de trai ale fermierilor, nu numai la durabilitate

Reforma Politicii Agricole Comune (PAC), programul masiv de subvenții agricole al UE, trebuie să aibă grijă și de bunăstarea fermierilor, mai degrabă decât să se concentreze în principal pe durabilitatea mediului, a declarat pentru EURACTIV europarlamentarul de centru dreapta Herbert Dorfmann. Coordonatorul pentru agricultură al celui mai mare grup politic al Parlamentului – Partidul Popular European (PPE) – a comentat o campanie puternică lansată de asociațiile de mediu pentru a renunța la întreaga propunere de reformă a PAC aflata în discuție la Parlamentul European săptămâna aceasta.

„ONG-urile de mediu doresc ca PAC să fie doar ecologică, dar este în mare parte un program social-economic al UE”, a spus el.

Luni (19 octombrie), militanții s-au adunat în fața Parlamentului, în semn de protest împotriva alianței formate între cele mai mari trei grupuri politice din Parlamentul European – creștin-democrații (PPE), socialiștii (S&D) și liberalii (Renew Europa) – pentru a se asigura că vor trece un set de modificări de compromis.

În ciuda unor defecțiuni de ultim moment, majoritatea acordului a rămas ferm, deoarece toate modificările de compromis propuse de cele mai mari trei grupuri politice au fost votate in seara de 20 octombrie, în prima sesiune de vot.

Dorfmann a spus că această „majoritate neașteptată” este „în favoarea a ceea ce este în cele din urmă un compromis bun”, deși nu este perfect.

„Munca la nivel politic a dat roade, deoarece a fost foarte dificil să se reunească poziții inițial contradictorii”, a adăugat el.

Activista suedeză pentru schimbările climatice Greta Thunberg a intervenit, de asemenea, pentru a se plânge că parlamentarii europeni votează o reformă a PAC, care ignoră complet clima și biodiversitatea.

Nu  totul este gata, a avertizat Dorfmann, întrucât multe amendamente cruciale trebuie încă votate vinery in Parlament.

El a menționat amendamentele care vor oferi o plafonare mai ambițioasă pentru plățile directe și problema controversată a convergenței externe.

Farm to Fork în PAC

Deputații europeni au votat în favoarea alinierii PAC la Acordul de la Paris, respingând în același timp încercarea Verzilor de a consacra toate obiectivele sustenabile stabilite în noua politică alimentară a UE, strategia Farm to Fork (F2F), în subvențiile agricole UE.

Dorfmann a declarat că serviciul legislativ al Parlamentului European i-a sfătuit pe parlamentari să nu introducă nicio referire la F2F în reforma PAC, deoarece comunicarea Comisiei nu este în prezent obligatorie din punct de vedere juridic.

„Merităm respect ca colegiuitori”, a spus Dorfmann, arătând cu degetul către Comisie, care, potrivit europarlamentarului italian, acționează ca și cum F2F ar fi fost deja lege, în timp ce trebuie încă discutat atât de Parlament, cât și de Consiliu.

Cu toate acestea, europarlamentarul verde Bas Eickhout, care a depus amendamentul 1399, a declarat că nu există nicio problemă legală în acest sens. „Puteți consacra obiectivele dorite la nivel politic, deoarece depinde de parlamentari să stabilească condițiile pe care le doresc”, a spus el pentru EURACTIV înainte de vot.

Poziția Consiliului nu este ideală

Dorfmann a fost destul de pesimist în legătură cu acordul de la sfârșitul nopții încheiat marți (21 octombrie) de miniștrii agriculturii la Luxemburg, deoarece poziția Consiliului pare mai puțin ambițioasă decât cea discutată de Parlament.

Potrivit acestuia, este ridicol faptul că Consiliul ar trebui să creadă că putem merge într-adevăr către o agricultură mai durabilă, cu doar 20% din bugetul agricol alocat schemei ecologice, noul sistem conceput pentru a realiza obiectivele de mediu din PAC.

„După ce s-a întâmplat în Parlament în ultimele luni, nu suntem dispuși să votăm așa ceva”, a avertizat el, cu excepția cazului în care Consiliul face o schimbare importantă către poziția Parlamentului.

In-Depth Analysis - EU agricultural policy and health: Some historical and contemporary issues - 23-10-2020 23-10-2020 10:30 AM CEST

This paper examines the links between agriculture and health in the EU. Following an explanation of the links between agriculture, nutrition and diet, a chronology of some of the key studies and developments in this field is provided. This begins with an examination of efforts in the early 1970s to address high rates of cardiovascular disease before moving onto more recent assessments of the role of the EU's common agricultural policy in relation to nutrition-related public health matters, and the extent to which the policy has influenced current dietary patterns. A brief overview is provided of the health status of EU citizens, including some key features and trends in EU health, diets and nutrition. The paper also takes account of the impact of the coronavirus pandemic, including its implications for health considerations across all policies. Drawing on the range of studies and commentaries consulted, the paper concludes with a number of ways in which agriculture and agricultural policies can address or have an impact on the EU's public health challenges.

Acest referat examinează legăturile dintre agricultură și sănătate în UE. În urma unei explicații a legăturilor dintre agricultură, nutriție și dietă, este oferită o cronologie a unora dintre studiile cheie și evoluțiile din acest domeniu. Aceasta începe cu o examinare a eforturilor de la începutul anilor 1970 pentru a aborda ratele ridicate de boli cardiovasculare înainte de a trece la evaluări mai recente ale rolului politicii agricole comune a UE în ceea ce privește problemele de sănătate publică legate de nutriție și măsura în care politica a influențat tiparele dietetice actuale. Se oferă o scurtă prezentare generală a stării de sănătate a cetățenilor UE, inclusiv câteva caracteristici cheie și tendințe în sănătatea, dietele și nutriția UE. Lucrarea ia în considerare, de asemenea, impactul pandemiei de coronavirus, inclusiv implicațiile sale pentru considerațiile de sănătate din toate politicile. Bazându-se pe gama de studii și comentarii consultate, lucrarea se încheie cu o serie de moduri în care agricultura și politicile agricole pot aborda sau pot avea un impact asupra provocărilor UE în domeniul sănătății publice. https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2020/659302/EPRS_IDA(2020)659302_EN.pdf Source : © European Union, 2020 - EP

Inaugurarea Centrul de cunostinte dedicat inversarii pierderii biodiversitatii si protejarea ecosistemelor Europei : Protectia mediului 21 Octombrie 2020 Astazi, 21 octombrie, in cadrul Saptamanii verzi a UE, aflata in desfasurare, Comisia Europeana inaugureaza un nou Centru de cunostinte privind biodiversitatea: un ghiseu unic pentru dovezi stiintifice in vederea refacerii si protejarii ecosistemelor naturale care ne ofera hrana, medicamente, materiale, recreere si bunastare.

Centrul de cunostinte va pune la dispozitia publicului cele mai recente cunostinte despre biodiversitate, pentru a spori impactul politicilor UE. Centrul va contribui, de asemenea, la monitorizarea punerii in aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, care urmareste sa aduca biodiversitatea Europei pe o traiectorie de redresare pana la sfarsitul acestui deceniu.

Comisarul pentru mediu, oceane si pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Numai ceea ce este cuantificat se concretizeaza. Daca vrem sa respectam Strategia UE privind biodiversitatea, trebuie sa conectam mai bine toate punctele, iar pentru aceasta avem nevoie de date fiabile, fie ca este vorba despre starea polenizatorilor, impactul pesticidelor asupra mediului, valoarea naturii pentru companii sau despre justificarea economica a solutiilor bazate pe natura. De asemenea, trebuie sa exploatam la maximum transformarea digitala, observarea Pamantului si stiinta cetatenilor. Noul centru de cunostinte va reuni toate aceste elemente, imbunatatind modul in care vom genera si gestiona cunostintele referitoare la biodiversitate, pentru a fi utilizate in toate domeniile de politica.”

https://youtu.be/4GEBqx-pW1w

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultura, educatie si tineret, responsabila pentru Centrul Comun de Cercetare, a adaugat: „Stiinta are un rol crucial in conservarea biodiversitatii noastre. Condus de oameni de stiinta din cadrul Centrului Comun de Cercetare, noul Centru de cunostinte privind biodiversitatea va ajuta comunitatea de cercetare si factorii de decizie de la nivel european si global sa colecteze si sa exploateze gama larga de informatii disponibile, rationalizandu-le astfel in cadrul unor politici eficiente care sa protejeze ecosistemele Europei si serviciile pe care acestea le ofera cetatenilor europeni.”

In plus, in prezent se realizeaza prima evaluare a ecosistemului UE, din care rezulta ca exista o multitudine de date privind biodiversitatea, care ar putea contribui la luarea masurilor adecvate pentru atenuarea presiunilor asupra ecosistemelor noastre, dar multe dintre acestea raman neutilizate. Evaluarea demonstreaza ca suntem din ce in ce mai dependenti de ecosistemele noastre, care, la randul lor, continua sa fie supuse unei presiuni puternice din cauza efectelor schimbarilor climatice si ale activitatilor umane. Centrul de cunostinte privind biodiversitatea va aborda in mod direct provocarile identificate in urma evaluarii.

ORONAVIRUSEurobarometru: 60% dintre români - mulțumiți de măsurile luate de instituțiile UE Comisia Europeana

România se află în topul statelor membre, după Irlanda (71%) și la egalitate cu Ungaria și Polonia, în privința procentul respondenților mulțumiți de măsurile luate de instituțiile UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 (60%).

Media europeană este de 45%, conform unui eurobarometru publicat vineri.

În sondajul, efectuat în iulie și august, preocuparea cu privire la situația economică se reflectă în percepția asupra situației actuale a economiei. 64 % dintre europeni consideră că situația este „proastă”, iar 42 % dintre europeni sunt de părere că economia țării lor se va redresa în urma efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 „în 2023 sau mai târziu”.

45 % dintre europeni sunt „mulțumiți” și 44 % sunt „nemulțumiți” în ceea ce privește măsurile luate de UE pentru a combate pandemia. Cu toate acestea, 62 % afirmă că au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor, iar 60 % rămân optimiști cu privire la viitorul UE.

Încrederea în Uniunea Europeană a rămas stabilă față de toamna anului 2019, la 43 %, în ciuda variațiilor percepției publice din timpul pandemiei.

Încrederea în guvernele și parlamentele naționale a crescut (la 40 %, + 6 puncte procentuale și, respectiv, la 36 %, + 2 puncte procentuale).

În 15 state membre, majoritatea respondenților afirmă că au încredere în UE, cele mai ridicate niveluri fiind observate în Irlanda (73 %), Danemarca (63 %) și Lituania (59 %). Cele mai scăzute niveluri de încredere în UE sunt observate în Italia (28 %), Franța (30 %) și Grecia (32 %).

Proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE este aceeași cu cea a respondenților care au o imagine neutră (40 %).

19 % dintre respondenți au o imagine negativă despre UE (- 1 punct procentual).

În 13 state membre ale UE, majoritatea respondenților au o imagine pozitivă despre UE, cele mai ridicate procente fiind observate în Irlanda (71 %), Polonia și Portugalia (55 % în ambele țări).

În alte 13 state membre, imaginea despre UE predominantă în rândul respondenților este una neutră, cele mai ridicate procente fiind observate în Malta (56 %), Spania, Letonia și Slovenia (48 % în fiecare dintre aceste trei țări).

https://www.euractiv.ro/documente/eb93_fact_ro_en.pdf

......................................................POLONIAPolonia impune un nou val de restricţii, în cea mai neagră zi de la începutul pandemiei: Resturantele, barurile şi cafenelele se închid, adunările publice se limitează la cinci persoane şi copiii trec la cursuri online Alex Ciutacu 23.10.2020,

Polonia introduce un nou val de restricţii pentru a limita răspândirea rapidă a coronavirusului pe teritoriul ţării, în contextul în care sistemul de sănătate este supus unei presiuni enorme, potrivit FT.

Premierul Mateusz Morawiecki a anunţat că întâlnirile în spaţiul public vor fi limitate la maximum cinci persoane, în timp ce restaurantele, barurile şi cafenelele trebuie să se închidă pentru două săptămâni, cu excepţia celor de la care se poate achiziţiona „la pachet” sau care livrează la domiciliu.

Mai mult, toţi elevii de la clasa a treia în sus vor trece la cursuri online.

Noile restricţii vin în contextul în care Polonia înregistrează o creştere accelerată a cazurilor de infectare cu noul coronavirus.

Polonia a înregistrat astăzi 13.362 de cazuri noi şi 153 de decese cauzate de Covid-19, în cea mai neagră zi de la începutul pandemiei. Aproape trei cincimi din totalul de 228.318 cazuri înregistrate în Polonia au apărut în luna octombrie.

Numărul de cazuri în creştere a fost însoţit şi de o creştere bruscă a numărului de oameni aflaţi în spital sau chiar în stare gravă. Ministerul Sănătăţii a transmis vineri că peste 10.700 de paturi de spital dintr-un total de circa 18.400 sunt ocupate. În acelaşi timp 851 de ventilatoare dintr-un total de 1.393 sunt utilizate deja la pacienţii existenţi.

„Există încă locuri libere, dar suntem îngrijoraţi din cauza vitezei cu care creşte numărul de cazuri”, a spus Morawiecki, care a adăugat că dacă noile restricţii nu funcţionează guvernul va lua acţiuni mai stricte, precum închiderea graniţelor.

ITALIA

VIDEO Un sat din Italia, în pericol de dispariție, le oferă case și bani tinerilor italieni și străini care vor să se mute în localitate • 23 Octombrie 2020 • Mihai Roman • Primăria comunei italiene Santo Stefano di Sessanio (regiunea Abruzzo, în centrul țării) a lansat un apel prin care încearcă să repopuleze localitatea care mai are doar 115 locuitori, dintre care aproape jumătate au peste 64 de ani.

Conducerea comunei a anunțat pe site-ul propriu că va susține tinerii italieni sau străini care vor să se stabilească aici pentru minimum cinci ani cu case închiriate sau vândute la prețuri modice și subvenții în bani, transmite La Reppublica.

Condițiile puse: doritorii să aibă sub 40 de ani, să nu aibă condamnări penale și să deschidă o mică afacere. Dacă scopul inițial era de a atrage sosirea a șase familii, răspunsul a fost semnificativ: peste 160 de doritori au aplicat într-o singură săptămână.

Ce calificări caută primăria locală:

a) Ghid turistic, sportiv / cultural;b) Informator turistic;c) Curățenie;d) Tehnician generic de întreținere;e) Operator farmacie;f) Recuperarea produselor alimentare tipice locale și comercializarea acestora https://youtu.be/movlFtNbHBs

FRANTA/BULGARIA

Raport al Comisiei Europene: Bulgaria și România, campioane la traficul de persoane / Cazul celor 167 de culegători bulgari de struguri din Franța 23 Octombrie 2020 • Sursa: 24chasa/ Rador/ Mirela Petrescu În 2019 a fost destructurată o rețea de exploatare a lucrătorilor bulgari, lângă Lyon. În Bulgaria, Franța, Belgia, România și Austria, au loc cele mai multe asemenea procese, transmite 24chasa, citată de Rador.

Bulgarii, împreună cu cetățenii României, Ungariei, Franței și Olandei, sunt printre cele mai frecvente victime ale traficului de persoane în UE, arată un raport prezentat miercuri de Comisia Europeană. Exploatarea sexuală continuă să fie cea mai comună țintă. Cu toate acestea, în mai multe țări a fost raportată o creștere a traficului de persoane pentru exploatarea forței de muncă.

În acest context, raportul menționează un caz concret în care 167 de cetățeni bulgari au fost identificați drept victime ale traficului. O operațiune de investigație bulgaro-franceză care a implicat Europol și Eurojust în 2019 a reușit să destructureze grupul infracțional care exploata imigranții pentru recoltarea de struguri, lângă Lyon, în condiții extrem de mizerabile.

Patru membri ai grupului au fost arestați – trei din Bulgaria și unul din Franța. În 2017 și 2018, au fost identificate 14.145 de cazuri de trafic la nivelul UE, jumătate dintre acestea fiind cetățeni ai UE. Printre celelalte victime ale acestui fenomen în Europa se numără cel mai adesea cetățeni din Nigeria, China, Ucraina, Maroc și India.

Datele arată că traficul în scop de infracțiune și cerșetorie forțată este cel mai frecvent în Bulgaria, Croația, Grecia, Olanda și Polonia. Victimele sunt de obicei persoane sărace sau dependente din rândul minorităților, care sunt forțate să fure, să trișeze sau să vândă droguri.

Bulgaria, alături de Franța, Belgia, România și Austria, se numără printre țările UE cu cel mai mare număr de procese pentru cazuri de trafic de persoane. 70% dintre acuzații sunt împotriva europenilor. Aproximativ cinci la sută dintre victime au fost forțate să lucreze. Peste două treimi dintre învinuiți sunt bărbați.

FRANTA

Monsanto pierde recursul: un fermier cere 1 milion de euro octombrie 23, 2020 agrimanet Reuters Un fermier vrea 1 milion de euro de la Monsanto Francezul susține că și-a pierdut memoria după ce a inhalat erbicidul companiei

Monsanto a pierdut un proces de lungă durată intentat de un fermier francez, a informat Reuters.

În 2004, fermierul Paul Francois s-a plâns că inhalarea accidentală a erbicidului Lasso a dus la probleme neurologice, inclusiv pierderi de memorie și dureri de cap.

În apărarea lor, Bayer a prezentat mărturiile experților medicali conform cărora produsul nu a cauzat astfel de afecțiuni medicale. La sfârșitul procesului, compania a fost convinsă că erbicidele „nu prezintă un risc pentru sănătatea umană dacă sunt utilizate în condițiile stabilite pentru utilizarea lor comercială”.

Cu toate acestea, Curtea Supremă Franceză a respins apelul concernului chimic. Cuantumul compensației pentru fermier urmează să fie stabilit acum. În cererea sa, fermierul francez a declarat că prejudiciul cauzat s-a ridicat la 1 milion de euro.

Acesta este doar unul dintre procesele pe care Bayer trebuie să le poarte după ce a cumpărat Monsanto pentru 63 de miliarde de dolari în 2018. În Statele Unite, compania se confruntă cu acuzatii la adresa erbicidului Roundup, suspectabil de producerea cancerului. Deși a spus că produsul este sigur, compania chimică a oferit 11 miliarde de dolari pentru închiderea cazului.

FRANTA

Danone își revizuiește progamele, ca reacție la criza Covid 19 meatmilk 22 octombrie 2020 Potrivit European Supermarket Magazine, grupul alimentar francez Danone a anunțat că lansează o revizuire a activelor sale și își remodelează managementul pentru a face față mai bine provocărilor cauzate de criza coronavirusului.

Cel mai mare producător de iaurt din lume, care scoate la vânzare active în valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, a declarat că își propune să se „reconecteze rapid” cu scopul său de a realiza o creștere pe termen mediu a vânzărilor de 3% până la 5%.

Grupul a declarat că se uită imediat la opțiunile strategice pentru afacerea sa din Argentina și marca Vega din America de Nord din fabrică și, într-o etapă ulterioară, va efectua o revizuire mai aprofundată a portofoliului său pentru a elimina activele neperformante.

Performanta in vanzari

Danone a înregistrat o scădere de 2,5% a vânzărilor similare pentru al treilea trimestru, ușor mai slabă decât cea așteptată de analiștii de 2,2%, întrucât o scădere a consumului în afara casei din cauza pandemiei a continuat să afecteze vânzările diviziei sale de apă îmbuteliată și restricțiile de călătorie din Asia au influențat vânzările sale nutriționale specializate în China.

Gigantul consumator, proprietarul apei Evian și Badoit și al mărcilor de iaurt Activia și Actimel, care se mută către un management mai concentrat pe geografie decât pe produse, și-a restabilit previziunile pentru 2020, vizând o marjă de operare recurentă de 14% și 1,8 miliarde EUR a fluxului de numerar liber.

Președintele și directorul executiv Emmanuel Faber a avut o strategie axată pe diversificarea portofoliului grupului în produse cu creștere rapidă, care conțin probiotice, proteine și ingrediente pe bază de plante, pentru a atenua creșterea mai lentă a produselor lactate.

În 2017, Danone a cumpărat producătorul american de alimente ecologice WhiteWave într-un acord de 12,5 miliarde de dolari, aducând compania mai mult în conformitate cu tendințele de alimentație mai sănătoase.

Dar întreruperea cauzată de pandemia de coronavirus a dat o lovitură eforturilor de rotație ale lui Faber, iar în aprilie Danone și-a retras orientările financiare pentru 2020.

Scăderea prețului acțiunii

Acțiunile Danone au pierdut 25,30% până acum în acest an, rămânând cu un câștig de 2% pentru rivala Nestle și o scădere cu 19% a indicelui CAC-40 al blue chips-urilor franceze.

Ca parte a șocului său de conducere, Danone a anunțat luni că directorul financiar Cecile Cabanis va părăsi compania în februarie pentru a fi înlocuit de Juergen Esser, care este acum director financiar al diviziunilor Waters și Africa.

Danone a numit, de asemenea, doi CEO regionali: Shane Grant pentru America de Nord și Veronique Penchienati-Bosetta pentru Europa și restul lumii. Fostul vicepreședinte executiv Waters și Africa, Henri Bruxelles, vor deveni director general de operațiuni.

FRANTA

The Guardian: Lactalis a poluat ani de zile râurile prin deversările din mai multe râuri meatmilk 22 octombrie 2020 The Guardian susține că grupul Lactalis a încălcat reglementările de mediu la mai multe fabrici și a deversat în râuri deșeuri rezultate din procesare, cum ar fi derivate din lapte foarte toxice, care au ucis peștii. În acest sens, partenerul media al EURACTIV, The Guardian, relatează:

Cea mai mare companie de lactate din Franța a poluat în mod repetat râurile, în ultimul deceniu, potrivit unui nou raport al organizației media franceze Disclose.

În timpul unei investigații asupra gigantului lactat Lactalis, Disclose a constatat că 38 dintre fabricile companiei din Franța au încălcat reglementările de mediu.

În multe cazuri, potrivit raportului, aceasta a implicat eliberarea în râuri a derivatelor legate de lapte care pot fi letale pentru viața acvatică, în volume mari, sau a produselor secundare din stațiile de epurare a apelor uzate. Raportul conține dovezi ale mai multor cazuri despre care se spune că a dus la moartea peștilor.

Printre râurile presupuse afectate se numără unele dintre cele mai renumite ale Franței, cum ar fi Loire, în zona din jurul Saint-Florent-le-Vieil. Altele includ Véronne în regiunea Auvergne; Seiche, care curge prin Bretania; și Isère la porțile parcului natural Vercors.

„Informațiile pe care le-am putut strânge dezvăluie un scandal imens de poluare a mediului”, a susținut co-redactor-șef al Disclose, Geoffrey Livolsi, care a condus ancheta. „Frecvența poluării și numărul de site-uri industriale în cauză ridică serioase întrebări cu privire la capacitatea grupului de a respecta reglementările de mediu.

„La unele fabrici, am constatat că Lactalis a ignorat, de asemenea, avertismentele administrației, prin faptul că nu a inițiat lucrările de conformitate necesare, lăsând proceduri de câțiva ani, depășind permisele de evacuare a efluenților și poluând căile navigabile”, a susținut el.

În timpul anchetei, au fost examinate activitățile a 60 din cele aproximativ 70 de locații de producție ale companiei. Dintre acestea, mai mult de jumătate par să nu fi respectat reglementările codului de mediu al țării la un moment dat între 2010 și astăzi – multe cazuri de neconformitate apărând în ultimii doi ani, susține raportul.

Potrivit raportului, ancheta a obținut și a analizat sute de documente și date din dosare anterioare ale instanțelor și cereri de libertate de informare. În majoritatea cazurilor, susține raportul, fabricile acuzate că au aruncat poluanți în râuri au fost identificate de oficialii de mediu. În altele, raportul se referă la dovezi obținute prin fotografii și videoclipuri sau de la experți independenți în domeniul apei.

Lactalis se descrie pe sine ca lider mondial în industria produselor lactate. Deține mărci în întreaga lume și are aproximativ 80.000 de angajați în 94 de țări, cu o cifră de afaceri de 18,5 miliarde EUR (16,8 miliarde GBP).

Într-o declarație adresată The Guardian, compania a spus: „Abordarea Lactalis Group în ceea ce privește responsabilitatea socială și de mediu s-a intensificat de-a lungul câtorva ani și resurse semnificative sunt alocate acestui proces de îmbunătățire continuă”.

Compania a subliniat că reglementările permit „depășiri unice și acestea nu implică neapărat că a avut loc poluare”.

Acesta a adăugat: „Acestea fiind spuse, Grupul Lactalis recunoaște existența neconformităților temporare și a implementat un plan de investiții ambițios, astfel încât aceste neconformități să nu se mai repete. De exemplu, în ultimii 10 ani, multe fabrici au fost sau sunt implicate în prezent într-un program de modernizare sau înlocuire. ” Compania a declarat că a investit deja 60 de milioane de euro în îmbunătățirea stațiilor sale de epurare.

Descoperirile vin pe fondul reînnoirii atenției din Franța asupra curățării râurilor țării. În special, a fost stabilit un obiectiv pentru a face ca în Sena să se înoate în siguranță până la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.

SPANIAApicultura: O cale pentru a crește biodiversitatea și a opri declinul comunităților rurale octombrie 23, 2020 agrimanet Apicultura: O cale pentru a crește biodiversitatea și a opri declinul comunităților rurale în Spania

Tot mai mulți locuitori ai orașelor din Spania caută alternative ecologice și durabile la viața citadină, pentru a se reconecta cu natura, dar și pentru a scăpa de mediile urbane poluate și de spațiile aglomerate, mai ales în contextul COVID-19.

Multe orașe mici spaniole încearcă să-i atragă pe cei dezamăgiți de goana pentru „progresul digital” și să contribuie la stoparea depopulării rurale, „España vaciada” („Spania golită”). Pentru a atinge acest obiectiv, o serie de proiecte se desfășoară în toată țara.

Miguel Ángel Casado, un expert apicol entuziast, și-a asumat responsabilitatea de a simplifica procesul, care promovează sustenabilitatea și biodiversitatea, ajută la menținerea populației în satele mici și creează locuri de muncă la nivel local.

Casado, fost președinte al Asociației Spaniole a Apicultorilor și al Asociației Apicultorilor din regiunea centrală Alcarria, face acest lucru împreună cu un grup de profesori de la Institutul de Formare Profesională Sierra de la Virgen din Illueca, un oraș de 3.000 de persoane din regiunea aragoneză El Aranda.

Casado este și primarul Hombrados, o localitate din provincia Guadalajara cu doar 32 de locuitori. Dar el are încredere că „vor veni mai mulți oameni să se așeze” acolo atunci când situația sanitară o va permite.

Orașele mici, precum Illueca, au fost afectate de plecările populației locale, în special după criza economică din 2008, care a lovit sever una dintre principalele industrii locale: producția de încălțăminte.

Mulți oameni au revenit în zonele rurale în ultimii ani, dar această „renaștere” a lumii rurale necesită crearea de locuri de muncă pentru a fi durabilă și pentru a atrage tineri.

Proiectele lui Casado ce vizează un sector apicol durabil sunt situate în mai multe regiuni dintre Zaragoza și Guadalajara. De asemenea, el este profesor și își prezintă cunoștințele academice în domeniul apiculturii chiar unde terenul este cel mai favorabil și unde i se cere să vină pentru a promova biodiversitatea locului.

Cruciada sa pentru „bio-apicultură” l-a determinat să pregătească studenți, mai ales tineri, dar și de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, în materie de apicultură, care, subliniază el, „contribuie decisiv la promovarea biodiversității”.

Valoarea orașelor mici în vremuri de pandemie

„Odată cu impactul crizei COVID, o mulțime de oameni se întorc în orașele și satele mici, deoarece pot trăi cu mai puțini bani și într-un mediu natural. În Hombrados, am primit deja mai multe solicitări de la oameni care doresc să se stabilească aici definitiv. Au vite, capre. Alții vor să dezvolte un proiect de ‘apicultură și turism rural’ în regiune”, a declarat Casado pentru EuroEFE.

Una dintre activitățile desfășurate în Hombrados este „mierea de la cuptoare”, construcții din chirpici și teracotă care servesc drept stupi surogat pentru albine.

„Acest sistem ar permite, de exemplu, unei familii de cinci persoane să își câștige existența aici”, a explicat Casado.

Instruirea viitoarei generații de „antreprenori apicultori”

Casado și echipa sa au început să predea noi tehnici de apicultură tradițională, un „subiect academic” urmat de aproximativ 20 de studenți, cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, la Institutul de formare profesională „Sierra de la Virgen” din Illueca.

„Anul acesta, în ciuda COVID, am reușit să-l dezvoltăm”, a spus Casado.

„Elevii sunt învățați cum să își creeze propria companie apicolă, cum să o gestioneze, cum să o organizeze și ce produse produce un stup. Îi învățăm de la elementele de bază până la tehnicile de inseminare artificială a mătcilor. În Spania, foarte puțini apicultori predau acest lucru, în afară de noi”, a subliniat el.

Dedicarea lui Casado este împărtășită de Laura Provincial, un alt cadru didactic de la Centrul de Formare Profesională Illueca.

În anul universitar 2019-2020, lecțiile au fost ținute în mod regulat. În Illueca, COVID-19 nu a avut un impact mare până acum, și sunt optimiști cu privire la viitor.

Centrul oferă „două cicluri de formare: formare profesională de bază în silvicultură și altul, axat pe utilizarea și conservarea mediului natural”, a declarat Provincial pentru EuroEFE.

„Am constatat că o parte a învățământului oficial FP {Formacioan Profesional] din regiunea Aranda acordă o atenție deosebită unor subiecte precum lemnul și biomasa, dar nu pune accent pe apicultură sau obținerea de produse ale stupului. Am considerat că este o idee bună să ne diferențiem de alte centre de învățământ și să mizăm pe apicultură”, a explicat Provincial.

Apicultura ca viitor loc de muncă full-time

Această atitudine este împărtășită de studenți, cum ar fi Álvaro Andaluz, în vârstă de 18 ani, care urmează în prezent primul curs de „Aprovechamientos Forestales” (tehnici de recoltare a resurselor forestiere).

„La început nici nu am considerat apicultura ca o slujbă. Pentru mine a fost ca o lume nouă și complet necunoscută. Încetul cu încetul, am aflat mai multe despre asta, datorită Laurei și celorlalți profesori și am ajuns să fiu foarte încântat de apicultură. Acum chiar mă gândesc să lucrez în acest sector”, a declarat Andaluz pentru EuroEFE.

„Dimineața, în fiecare zi de școală, începem de obicei foarte devreme cu întreținerea stupilor, ceva esențial, dar petrecem și multe ore cu activități de reîmpădurire a întregii zone”, a explicat el.

Entuziasmul tinerilor în privința unor locuri de muncă care combină agricultura și natura este esențial pentru a asigura o reînnoire a generațiilor: în Spania, ca și în alte țări ale UE, cam 90% dintre fermieri și crescători sunt aproape de pensionare.

Apicultura, pârghie pentru biodiversitate

Unul dintre cele mai mari beneficii ale apiculturii durabile, spune Provincial, este îmbunătățirea biodiversității la nivel local.

„Proiectul nostru este transversal: nu numai că ne concentrăm pe exploatarea pădurilor, dar, de exemplu, în loc să plantăm stejari și pini, care sunt deja bine cunoscuți în zonă, ne propunem să introducem arbori melliferi (tei, eucalipt, alun, stejar, salcie) și plante aromatice”, explică ea. Și toate acestea, pentru a stimula sarcina polenizatoare a albinelor.

„Am înființat stupine pentru a ajuta la polenizarea florilor și, prin urmare, pentru a contribui la creșterea biodiversității. Când stupii apar în locuri unde nu existau înainte, inflorescențele sunt mai intense și apar specii de flori care nu au fost văzute înainte. Albinele sunt esențiale pentru biodiversitate. Aș vrea să amintesc un citat, atribuit lui Albert Einstein: Dacă albina ar dispărea de pe suprafața globului, atunci omului i-ar mai rămâne doar patru ani de viață”, a punctat Provincial.

Casado a subliniat că apicultura poate contribui decisiv la „revenirea naturii la ciclul său normal”.

„În acest moment – și nu numai din cauza crizei COVID – vedem că întregul ciclu al naturii este dezechilibrat. Iernile nu mai sunt ierni, primăvara nu mai este primăvară, nici vara nu mai este vară. Am ajuns la un punct în care nu știm în ce anotimp ne aflăm. Toate acestea sunt semne clare ale realității dramatice a schimbărilor climatice”, a spus el.

Creșterea varietății florei și faunei din zonă

„Zona (din Illueca) în care am instalat stupinele nu este stearpă, dar nu există prea multă vegetație. Există câteva rozmarini, mături și foarte puțin altceva. Scopul nostru este să plantăm acolo noi specii native, adaptate zonei. Urmează să plantăm gălbenele, cimbru, rozmarin și lavandă și vom cultiva și câteva specii de plante ornamentale mellifere care contribuie la îmbogățirea zonei”, a spus Provincial.

Aceasta „îmbogățește și micro-fauna, care ajută noii polenizatori să vină în această zonă și îmbunătățește culturile și pomi fructiferi din jurul acesteia”, a adăugat ea.

Pentru a-și continua activitatea, ei beneficiază de sprijinul financiar al regiunii Aranda, cu o subvenție anuală pentru cursurile de FP, precum și de sprijinul consiliului local. Și, deși perspectivele economice nu sunt chiar favorabile, grupul de profesori speră să continue cu un ritm bun în 2021 și nu numai, spune Provincial.

În plus, apicultura organică se confruntă cu amenințări. „Printre cele mai grave sunt erbicidele și pesticidele, cum ar fi glifosatul și neonicotinoizii. Oamenii folosesc prea multe otrăvuri. Noi, împreună cu alte sectoare, ne confruntăm cu glifosatul”, a explicat Casado.

„Turism apicol” pentru a stimula economia locală

Dar Casado, Provincial și alți colaboratori se gândesc la noi idei legate de „turismul apicol”. În Hombrados, Casado intenționează să organizeze un traseu turistic prin zonele în care sunt instalate stupine, cu vizite la castelul Zafra din apropiere, și trasee verzi de echitație în regiune.

„Pe lângă apicultură, turismul rural va fi în curând al doilea sector economic. Din cauza crizei COVID, oamenii caută spații verzi. Eu îl numesc ‘turism tăcut’. Oamenii vin să se relaxeze aici, departe de zgomot”, a spus Casado.

„Mulți oameni se întorc la modurile tradiționale de viață. Au cinci sau șase stupine, cresc animale și legume pentru consum propriu. În cele din urmă, această criză ne-a obligat să ne întoarcem la rădăcini, să respectăm natura. Cel puțin are acest aspect pozitiv”, a subliniat el.

Material realizat de Fernando Heller de la EuroEFE.EURACTIV.es. Editat de Zoran Radosavljevic.

Traducerea și adaptarea: Bogdan Neagu pentru EURACTIV. Sursa foto: EURACTIV

CHINA

lantulalimentar 2020-10-23

În ciuda faptului că, în prezent, exporturile de carne de porc sunt în creștere, anul viitor va exista o scădere de 10% a volumelor exportate către țări terțe, potrivit unei estimări făcute de experții europeni. Exporturile UE vor fi influențate de modul în care sunt gestionate cazurile de pestă porcină africană în Germania și alte țări, dar și de decizia partenerilor comerciali ( care au suspendat importurile de carne de porc din Germania, din cauza PPA ) de a cumpăra carne de porc din regiunile germane libere de pestă porcină africană.

Ministrul german al Agriculturii, Julia Klockner discută deja problema regionalizării comerțului cu o misiune japoneză sosită în Germania, iar negocierile sunt în curs cu China și Coreea de Sud pentru aceeași chestiune, informează euromeatnews.com.

“Berlinul trebuie să preseze principiul regionalizării în discuțiile cu China și Coreea. Întreaga Germanie nu ar trebui să aibă o interdicție pe termen lung de export. Obiectivul nostru trebuie să fie stabilizarea prețurilor. O nouă scădere a prețurilor ar pune în pericol întreaga producție germană de porc, în special în micile ferme de familie din sudul Germaniei “, a declarat un purtător de cuvânt al grupului german Mueller Group, potrivit Reuters.

Prețul mediu al porcului în Germania a scăzut cu 0,20 EUR în primele două săptămâni de la confirmarea virusului PPA la mistreți.

Până în septembrie, Germania avea o cotă de 14% pe piața de porc chineză. Acum, golul creat de interdicția impusă de Beijing rămâne să fie umplut de alți actori importanți precum Brazilia, SUA, Spania și Olanda. China a importat 3,29 milioane de tone de carne de porc în primele nouă luni ale anului 2020, în creștere cu 132% față de aceelași interval al anului trecut, conform datelor vamale. Cu toate acestea, datele oficiale publicate de Beijing arată o creștere a producției interne de carne de porc, iar experții din diferite țări sunt siguri că China își poate reduce semnificativ importurile de carne de porc în 2021.

În România, prețul mediu de piață în viu a fost în săptămâna 5 – 11 octombrie, 564,95 lei, cu 2% mai mic decât în săptămâna precedentă și cu 19,5% mai mic decât în același interval al anului trecut. Au fost clasificate 39.568 de carcase din care 5.988 ( 7,76% ) au provenit din comerțul intracomunitar.

În Romania la data de 08.10.2020 pesta porcină africană (PPA) evolua în 40 de județe din care în 36 de județe sunt afectați de virusul pestei porcine africane atât porcii domestici cât și mistreții, în 2 județe sunt afectați de virusul PPA numai mistreții, iar în 2 județe sunt afectați numai porcii domestici. În 8 octombrie erau active 541 de focare PPA, cu 16 mai multe decât la 2 octombrie, din care 10 focare în exploatații comerciale și 5 focare în exploatații comerciale de tip A.

SANATATE si GASTRONOMIE

Politica agricolă a UE: Eurodeputaţii acceptă ''burgerii vegani'', nu însă şi iaurturile vegetale 23 oct, 2020 | Agerpres

Eurodeputaţii au respins vineri un text care interzicea folosirea denumirilor de 'steak' (friptură) sau 'burger' pentru produsele vegetale care nu conţin carne de origine animală, adoptând însă un amendament care interzice denumirile de ''iaurt'', ''brânză'' sau ''cremă'' în cazul produselor alimentare fără lapte de origine animală, precum şi comparaţiile cu compuşi lactaţi în cazul acestor produse, relatează AFP şi Reuters.

Parlamentul European (PE) a votat cu o largă majoritate împotriva amendamentului prin care s-a propus să se interzică în UE folosirea unor denumiri precum ''cârnaţi'', ''hamburger'', ''filé'' sau ''escalop'' pentru produsele alimentare pe bază de legume sau de cereale care nu conţin carne de origine animală, dar care imită textura acesteia. În schimb, eurodeputaţii au aprobat cu o majoritate zdrobitoare un alt amendament care interzice denumirile de ''iaurt'', ''brânză'' sau ''cremă'' pentru produsele fără lapte de origine animală, inclusiv cele care nu sunt alimentare. De altfel, Curtea de Justiţie a UE a interzis deja în urmă cu trei ani termeni precum ''lapte de soia'' sau ''brânză vegană'', apreciind că produsele nelactate nu pot avea în denumirea lor ''lapte'', ''unt'', ''brânză'' sau ''iaurt''.

În urma votului din PE interdicţia va fi extinsă şi expresiilor comparative, cum ar fi de exemplu ''savoare cremoasă'' sau ''substitut de unt''. Singurele excepţii vor fi cele consacrate de mult timp, precum ''lapte de migdale'', ''lapte de cocos'' sau ''unt de cacao''.

Federaţia sindicatelor agricole europene Copa-Cogeca a susţinut intens cele două texte, criticând denumirile de produse ''deconectate'' de compoziţia lor şi riscurile de confuzie privind valoarea lor nutriţională.

La rândul lor, reprezentanţii crescătorilor de animale au avertizat că folosirea unor denumiri ca ''burger'' sau cârnaţi'' pentru produsele fără carne poate induce în eroare consumatorii, dar europarlamentarii nu au fost de aceeaşi părere. Camille Perrin, de la Biroul european al uniunii consumatorilor, consideră că în privinţa ''burgerilor vegani'', denumire acceptată de PE, ''consumatorii nu sunt deloc induşi în eroare asupra naturii vegetale a acestora, întrucât termenul ''vegan'' este semnalat în mod clar''. ''Păcat, în schimb, că au fost aprobate restricţii inutile asupra alternativelor la produsele lactate (...) Europenii trebuie să adopte un regim bazat mai mult pe vegetal, pentru sănătatea lor şi pentru binele planetei'', adaugă ea.

De fapt, piaţa produselor alimentare pe bază de proteine vegetale este în creştere, favorizată de preocuparea de a mânca sănătos ori de a reduce poluarea provocată de crescătoriile de animale.

Prevederile votate în PE urmează să fie negociate cu statele membre în cadrul Consiliului UE, forma lor finală urmând să fie stabilită în urma acestor negocieri.

Regulile privind denumirile pentru produsele alimentare fac parte dintr-un pachet mai amplu privind politica agricolă europeană.

Europarlamentari din grupul Verzilor şi activişti de mediu, inclusiv suedeza Greta Thunberg, au cerut Parlamentului European să respingă în întregime acest pachet, despre care afirmă că este insuficient pentru a reduce emisiilor de CO2 din acest sector şi pentru a proteja natura în faţa efectelor agriculturii intensive.

DOSAR

Cât profit exportăm? Competitivitatea, o iluzie? De Toma Adrian Dinu La oct. 23, 2020

A doua mare grupă de produse agroalimentare care asigură României un excedent comercial important este grupa 12, denumită generic „Semințe și fructe; plante industriale și medicale; paie și furaje”. În această grupă regăsim semințele de plante oleaginoase (floarea soarelui, rapiță, soia) dar și fânul pentru care mai nou devenim exportator net în ultima perioadă, în special fânul de lucernă. Excedentul comercial al grupei este de 686 mil $ în anul 2019 în condițile în care s-au exportat 2,84 mil tone după cum urmează: semințe de floarea soarelui 2,0 mil t, semințe de rapiță 460 mii t și boabe de soia 276 mii t. Tot în 2019 România a mai exportat de asemenea 113 t fân, cel mai probabil fân de lucernă. Cred însă că grupa 12 trebuie analizată împreună cu grupa 15 ”Grăsimi și uleiuri de origine animală și vegetală” și grupa 23 ”Reziduri ale industriei alimentare” (vezi tabelul).

Sinteza comerțului cu semințe și fructe, plante industriale și medicale, furaje (oleaginoase generic) și produse derivate, 2019 (calcule proprii din datele de comerț cu produse agricole)

Grupa generică de produse

Subgrupă produse

Sold comercial 2019, mil $

12. Semințe și fructe; plante industriale și medicale, paie, furaje. (Semințe oleaginoase)

Sold grupă:

738,7 mil $

Semințe de floarea soarelui

556,7

Semințe de rapiță

122,0

Boabe de soia

66,2

Arahide

-10,2

Alte semințe de oleaginoase

-17,0

Sfecla furajeră, radacini furajere, fân, lucerna, trifoi

21,0

15. Grăsimi și uleiuri de origine vegetală sau animală

Sold parțial:

-54,3 mil $

Ulei de floarea soarelui

154,6

Ulei de rapiță

11,5

Ulei de soia

3,5

Margarină, amestecuri sau preparate din grăsimi

-22,4

Grăsimi, uleiuri și fracțiuni

-16,4

Ulei de măsline

-14,5

Alte grăsimi și uleiuri vegetale sau animale

-3,8

Ulei de palmier și cocos

-52,2

23. Reziduri și deșeuri ale ind alimentare

Sold parțial:

-293,4 mil $

Turte si alte reziduuri din extractia grasimilor

96,3

Turte si alte reziduuri din extractia uleiului de soia

-123,5

Preparate de tipurile celor folosite in hrana animalelor

-266,2

  Observația făcută la grupa cerealelor este valabilă și pentru grupa semințelor oleaginoase: se impune orientarea politicilor de sprijin pentru a încuraja prelucrarea primară și secundară a producției vegetale de floarea soarelui, rapiță și mai ales de soia în uleiuri, grăsimi, margarină, biodiesel. Prin prelucarea semințelor acestor plante se obțin pe lângă ulei turtele sau șroturile din extracția uleiului, îmbogățite residual (prin extracția uleiului) în proteine vegetale. Turtele sau șroturile din extracția uleiului contituie materie primă valoroasă în obținerea furajelor pentru animale iar România și întreaga Uniune Europeană sunt deficitare pentru acest produs (soldul României pentru turtele de soia este negativ, de -123 mil $ în 2019).

Mai mult, în aceste zile miniștrii agriculturii discută maniera în care vor fi alocațe fondurile de sprijin pentru perioada 2021-2027. Unele state membre doresc impunerea unui cote parte obligatorii pentru așa-numitele ecoscheme.

Una din măsurile vizate este ecoschema pentru încurajarea producției de proteină vegetală.

Dacă ecoschemele vor fi obligatorii, cred că ar fi benefic pentru fermierii români dar și pentru fabricile de ulei și implicit pentru producerea furajelor ca România să susțină această ecoschemă în care să se includă TOATE speciile leguminoase (fasolea, mazărea, lintea, etc, dar mai ales SOIA care este inclusă la categoria uleioase). Din punct de vedere botanic, soia este o leguminoasă care fixează azotul iar boabele conțin atât ulei – circa 20% cât și proteine – 35%.

O remarcă specială privind cultura de soia. Fermierii români au tradiție și experiență în cultura de soia, avem fabricile de extracție a uleiului din soia funcționale (Urziceni, Slobozia, etc.) iar relansarea cultivării prin spijin direct poate constitui o premiză importantă pentru industria furajelor și producția animală de carne de pasăre și porc.

A doua remarcă se cuvine pentru încurajarea producției de fân din lucernă și trifoi, leguminoase perene la randul lor fixatoare de azot, care se potrivesc cu o altă ecoschemă aflată în discuție: acoperirea terenurilor pe toată durata anului. Producția de fân din lucernă în special s-a dezvoltat în ultimii ani, a înregistrat sold pozitiv în ultimii doi ani și care ar putea fi exploatat în continuare inclusiv sau mai ales pentru producția animală internă.

Dacă se va ajunge să se susțină aceste ecoscheme ar trebui să avem în vedere măsuri alternative de stimulare a integrării în continuare: procesarea boabelor de soia, fabricarea de furaje, încurajarea fermelor mixte, vegetale și de creștere a animalelor pentru a crește nivelul de prelucrare și valoarea adăugată creată.

Se pare însă că deocamdată este mai convenabil să exportăm boabe de soia și fân (exportând subvenția pentru aceste produse) și să importăm șroturi, furaje și mai ales carne. Dar despre carne într-un articol viitor.

Articol scris de Prof. Univ. Dr. Toma Adrian Dinu, Decan – Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, USAMV București

Polenta, mămăliga italiană: Detaliile de care trebuie să ții cont pentru a face o mămăligă la fel de bună ca în restaurantele de lux italiene Cristina Popescu Una dintre cele mai gustoase rețete de mămăligă este cea italiană. Secretele gustului delicios țin de modul de măcinare al făinii, timpul îndelungat de fierbere, cantitatea perfectă de sare de mare și chiar și vasul în care se prepară magica polenta cum este numită în Italia.

Polenta la italieni a fost considerată în trecut hrana a săracilor, iar din 1700 a devenit un preparat tradițional din Nordul Italiei. Astăzi, are o reputație foarte bună – polenta se servește la ocazii speciale și în restaurante scumpe. Câteva reguli de bază sunt fixe și nu ai voie să te abați pentru un rezultat delicios, potrivit csid.ro.

Alegeți cu atenție făina de porumb pentru mămăligă

Făina de porumb intergral, măcinată la moară cu pietre este de negalat atunci când vreți să preparați cea mai bună rețetă de polenta. Nu uitați să puneți unt din belșug pentru un gust desăvârșit.

Acordați timp mămăligii să fiarbă

Mămăliga italienilor are nevoie de timp ca să fiarbă, iar făina de porumb prefiartă nu este o opțiune în restaurantele tradiționale și nici în casele care se respectă. Făina de moară are nevoie de o oră pentru a fierbe. Apa și sarea de mare se pun la fiert într-un vas. Atunci când apa fierbe, făina se adaugă. Secretul este să mestecați ușor cu un tel foarte des.

Dozajul apă – făină un alt secret pentru polenta

4 litri de apă la un kilogram de făină de mălai. 500 grame de făină sunt suficiente pentru 4 porții de mămăligă.

Câtă sare pui la mămăligă?

Un alt sfat pentru pe care italienii pentru polenta perfectă este să respecți cu strictețe cantitatea de sare din rețetă. O mămăligă nesărată nu este o plăcere, însă nici prea multă sare nu trebuie adăugată având în vedere că produsele cu care acompaniați mămăliga pot fi sărate (brânză etc).

În ce tip de vas prepari mămăliga?

Ca și la români – ceaunul de mămăligă – este foarte important și trebuie făcut dintr-un metal ce permite distruibirea uniformă a căldurii. Italienii au un vas special pentru polenta numit ”paiolo”. Acesta poate fi din cupru, aluminiu.

* * *MEEMA:Noi localităţi din România vor fi atestate ca staţiuni turistice de interes naţional şi local G.U. Comunicate de presă / 23 octombrie Guvernul României, la iniţiativa Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, a adoptat joi, 22 octombrie 2020, Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea atestării unor localităţi sau părţi din localităţi, ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local şi pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, conform unui comunicat de presă. ''În urma verificării îndeplinirii criteriilor legale, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, şi totodată ţinând cont de potenţialul turistic, dar şi resursele naturale şi antropice, comuna Ocna Şugatag (jud. Maramureş) a fost atestată ca staţiune turistică de interes naţional, iar alte 12 localităţi, respectiv Anina (jud. Caraş-Severin), Cavnic (jud. Maramureş), Dorna-Arini (jud. Suceava), Ghioroc (jud. Arad), Gura Siriului (jud. Buzău), Sadova (jud. Suceava), Săcele (jud. Braşov), Sânnicolau Mare (jud. Timiş), Sighetu Marmaţiei (jud. Maramureş), Ştei (jud. Bihor), Tuluceşti (jud. Galaţi), Vatra Moldoviţei (jud. Suceava), cât şi Zona turistică a comunei Borş (jud. Bihor), au fost atestate ca staţiuni turistice de interes local'', informează Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Pe termen lung şi mediu, atestarea localităţilor mai sus menţionate ca staţiuni turistice de interes naţional sau local, după caz, va crea un impact pozitiv. Potrivit comunicatului, acestea vor putea fi promovate cu noul statut şi astfel vor avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile, în condiţiile în care unele programe impun acest criteriu, influenţând şi creşterea circulaţiei turistice.

De asemenea, având în vedere efectul multiplicator al turismului în sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcţiile, agricultura, artizanatul şi comerţul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului în aceste staţiuni va genera un impact benefic din punct de vedere economic şi, în egală măsură, va contribui creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone.

Până la acest moment, în România sunt atestate 52 de staţiuni turistice de interes naţional şi 87 de interes local.

Studiu: Sugarii sunt expuși la particulele de microplastic prin biberoane RO.aliment October 23, 2020 Un nou studiu realizat de oamenii de știință ai Trinity College Dublin din Irlanda a descoperit că milioane de particule de microplastic sunt eliberate în formulele pentru sugari atunci când biberoanele pe bază de polipropilenă sunt încălzite. Cercetarea a dezvăluit că expunerea sugarului la microplastic este mai mare decât se credea anterior și că trebuie făcut mai mult pentru a descoperi dacă prezintă un risc pentru sănătatea sugarului.

Pentru efectuarea studiului, oamenii de știință au măsurat cantitatea de particule de microplastic eliberate în formula pentru bebeluși în timpul pregătirii gustării, pentru a investiga potențiala expunere la sugari în timpul hrănirii. Se spune că temperatura ridicată, recomandată pentru sterilizarea sticlelor și prepararea laptelui crește semnificativ eliberarea microplasticului.

Publicat în revista Nature Food, studiul a constatat că plasticul din polipropilenă de la biberoanele pentru sugari eliberează microplastice cu valori de până la 16,2 milioane de particule pe litru. Pentru a estima expunerea globală potențială la sugari cu vârsta de până la 12 luni, oamenii de știință au studiat 48 de regiuni. Acesta a găsit valori cuprinse între 14.600-4.550.000 de particule pe cap de consumator pe zi, în funcție de regiune. Rezultatelor lor, spun oamenii de știință, evidențiază necesitatea urgentă de a evalua dacă expunerea la microplastic la aceste niveluri prezintă un risc pentru sănătatea sugarului.

Rezultatele sunt în concordanță cu cercetările anterioare, inclusiv cu un studiu efectuat la Universitatea McGill din Canada, care a descoperit că pungile de ceai din plastic pot elibera miliarde de particule de microplastic într-o ceașcă de ceai.

După cum a fost citat de The Guardian, profesorul John Boland, de la Trinity College Dublin din Irlanda, a declarat: „Un studiu realizat anul trecut de Organizația Mondială a Sănătății a estimat că adulții ar consuma între 300 și 600 de particule de microplastic pe zi. Valorile medii dezvăluite de studiul nostru arată însă rezultate de ordinul unui milion sau a mai multor milioane de microparticule, consumate zilnic.

„Trebuie să începem să facem studii de sănătate pentru a înțelege implicațiile. Lucrăm deja cu colegii să analizăm pe ce segmente ale sistemul imunitar încep să apese aceste particule.

Bacardi lansează o sticlă de băuturi spirtoase 100% biodegradabilă By RO.aliment October 23, 2020 Bacardi și-a dezvăluit planurile de a lansa o nouă sticlă de băuturi spirtoase din biopolimeri până în 2023, despre care spune că se va degrada în 18 luni fără a lăsa în urmă particule dăunătoare de microplastic.

În prezent, Bacardi produce în fiecare an aproximativ 80 de milioane de sticle de plastic, echivalând cu circa 3.000 de tone de plastic.

Noua sticlă 100% biodegradabilă va fi lansată pentru a înlocui plasticul de unică folosință pe întregul lanț de aprovizionare al companiei și pentru cele 200 de mărci ale sale, începând cu romul Bacardí.

„De-a lungul istoriei noastre de 158 de ani, Bacardí a crezut întotdeauna în respectarea resurselor naturale ale lumii și într-un mod de acționare responsabil, de la aprovizionarea durabilă cu trestia de zahăr, până la apa și energia folosite pentru a produce romul nostru”, declara Ned Duggan, vicepreședinte senior, Bacardí rom.

„Suntem acum încântați să fim pionierii acestei noi tehnologii cu biopolimeri în beneficiul tuturor mărcilor Bacardi și a întregii industrii a băuturilor spirtoase”

Danimer Scientific a dezvoltat biopolimerul, Nodax PHA, care va înlocui materialele plastice pe bază de petrol utilizate în prezent de Bacardi.

Derivat din uleiurile din semințe de plante, cum ar fi uleiurile de palmier, canola și soia, materialul se va biodegrada într-o gamă largă de medii naturale.

Jean-Marc Lambert, vicepreședinte senior pentru operațiuni globale pentru Bacardi, a adăugat: „Când ne-am propus să eliminăm plasticul în proporție de 100% până în 2030, am știut că va fi nevoie de progrese inovatoare în proiectarea ambalajelor pentru ca acest obiectiv să fie realizabil, și exact asta se întâmplă prin parteneriatul nostru cu Danimer. ”

Bacardi speră, de asemenea, să utilizeze acest material vegetal pentru a face față unei alte provocări din industria băuturilor din plastic: schimbarea căptușelii din plastic a capacelor de la recipientele din sticlă.

Lambert a continuat: „Poate suna ciudat, în sensul că nu ar trebui să ne reocupăm de un articol atât de mic, dar adăugați asta la fiecare sticlă produsă la nivel global și vorbim zilnic despre multe tone de plastic. Odată ce am rezolvat problema, vom împărtăși soluția găsită pentru întreaga industrie. Nu este vorba de avantaj competitiv, ci de a face ceea ce trebuie pentru planetă. ”

În plus, Bacardi declară că lucrează, de asemenea, la un recipient din carton obținut din surse durabile, care integrează polimerul Nodax PHA pentru a păstra calitatea și gustul băuturii spirtoase.

* * *

23 – 25 octombrie 2020 – Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, Preşedintele VINARIUM International Wine Contest

Una din libertăţile câştigate în copilărie, atunci când mergeam la ţară, era şi libertatea gustului. Puteam simţi – în lungile zile petrecute pe coclauri - toate notele plăcute (sau surprinzătoare) pe care natura le etala (sau le ascundea) în miile ...... de expresii ale sale.

Napii sălbatici erau, evident, cei mai buni „cartofi” pentru că ţineau de foame exact atunci când îţi era foame, zarzărelele ţineau de sete, iar o pară timpurie... de desert. Catalin Paduraru 23.10.2020,

La desert (mic dejun, prânz şi cină) am adăugat, din primul moment în care am putut folosi singur scara de lemn, fructele (semi)uscate.

Bunicii mei uscau o grămadă de fructe, toate aşezate pe nişte platforme din nuiele împletite, ridicate mult de la sol. Teoretic, fructele deshidratate ar fi trebuit să „acopere” sezonul rece. Practic, din momentul în care am descoperit sursa, am dezechilibrat planurile familiei. Atacurile (solitare sau în gaşcă) le dădeam într-o perioadă intermediară a procesului. Atunci când fructul pierdea puţină apă, dar era încă moale şi căpăta noi intensităţi gustative prin concentrarea zahărului şi a aromelor.

De aici am rămas cu o sensibilitate (în sensul de drag) pentru vinurile care provin, fie şi parţial, din struguri uscaţi (passito) sau pentru cele care, în ani de excepţie, reuşesc fără a fi rezultatul vreunui proces special, să inducă acelaşi fior senzorial. Iată trei exemple în rândurile de mai jos: 1. Santa Sofia  - Amarone de la Valpolicella 2013 2. Conti Zeca, Passione Oro Appassimento – Primitivo 2017 3. Crama GRAMOFON, Opus Fabula – Fetească Neagră 2019

1. Santa Sofia  - Amarone de la Valpolicella 2013

Spre deosebire de fructele bunicilor, strugurii pentru Santa Sofia au trecut printr-un proces mai delicat de deshidratare (appassimento) şi extrem de lent (3 luni).

În acest timp apa s-a pierdut, iar zahărul şi aromele au rămas. 15% vol alcool, 6.7 g zahăr şi o înlănţuire de fructe coapte ameţesc la propriu şi la figurat degustătorul. Corvina 60%, Corvinone 25% şi Rondinella 15%.

Vorbim de cifre? 88,25 puncte la VINARIUM 2020. Un punctaj mare pentru un vin mare.

Îl găsiţi pe site-ul importatorului NELSAND.

2. Conti Zeca, Passione Oro Appassimento – Primitivo 2017

Primitivo. Da, da, soiul cu istorie în (re)scriere.

Croaţii au luptat pentru a dovedi că Primitivo italian şi Zinfandel-ul american sunt, de fapt, Crljenak Kastelanski.

Nu s-au oprit aici. Au crezut, la un moment dat că Plavac Mali era acelaşi lucru. Nu era. Genetic foarte apropiat (sursa - Jancis Robinson) dar... nu. Iar când au descoperit că rădăcinile pleacă de Tribidrag nu s-au sfiit să comunice asta în toată lumea. Acu’, vă rog să mă iertaţi pentru excurs, dar nu am cum să nu deplâng „bătuta pe loc” pe muzica neîncrederii şi a fobiei unora pentru Feteasca Neagră. De fapt, pentru orice e de pe aici ignorând, iată, succesul în „branduire” a unei ţări mici şi cu ajutorul istoriei soiurilor native de viţă de vie.

Mă întorc la vinul nostru care se bucură de generosul soi Primitivo, care îşi conturează potenţialul şi prin această tehnică appassimento. Fructul nu iese atât de mult în evidenţă, aromele secundare fiind mai prezente, iar cele 16 g de zahăr rezidual, credeţi-mă, că nu ştiu pe unde se ascund.

Un vin pentru cei care nu se mulţumesc cu tiparele comune şi care nu se simt confortabil în categorii largi, nenuanţate.

3. Crama GRAMOFON, Opus Fabula – Fetească Neagră 2019

Chiar dacă poate fi cartată într-o zonă de gust destul de apropiată faţă de cea a vinurilor mai sus pomenite, Opus Fabula are propriul teritoriu.

Nu vine din struguri passito / passerillé dar, în anul de graţie 2019, Feteasca Neagră a avut resurse pentru 16,5% vol. alcool şi pentru a-i mai rămâne şi un nivel al zahărului netransformat de peste 12g/l!

E ca o morală pentru cei care nu cred în soiurile româneşti: vulpea care ajunge la struguri va recunoaşte – până la urmă – că sunt dulci.

Întorcându-ne la gust şi concept… Parcurgem cu bucuria şterpelitorului de fructe (semi)uscate: amestecuri de prune, vişine, struguri, „agude” negre, dar şi dulceaţă de rodie, dulceaţă de ardei iute, migdale, praf de ciocolată.

Opus Fabula nu e un vin de băut… pur şi simplu.

Pe de o parte – pentru că este demidulce, pentru că are alcool peste medie – trebuie sa fie „plasat” la timpul potrivit. „Ceas de seară” – sună perfect.

Cealaltă parte, ţine de exclusivismul ediţiei – 5.000 de sticle. Având în vedere că o grupă serioasă din entuziaşti vor pune şi la păstrare acest vin, sticlele rămase „în circulaţie” vor fi şi mai puţine.

Şi ar mai fi ceva de spus: nimeni, nici macar producătorul, nu ne poate spune în câţi ani ne vom mai bucura de o astfel de realizare oenologică.  

Pe site-ul producătorului www.gramofonwine.ro îl găsiţi aici.

Ştiaţi că?

· Amarone nu e amar. Chiar daca este obţinut din mustul concentrat al strugurilor uscaţi, vinul este, oficial, sec. În realitate, găsim destul de multe Amarone cu zaharuri reziduale… peste limita categoriei „dry”.

Cu alte cuvinte, notele uşor dulci echilibrează nivelul ridicat de alcool şi corpolenţa vinului (extract sec mare).

· Appassimento, passerillage – sunt denumirile unor tehnici „clasice” de uscare a strugurilor pe suprafeţe bine aerate (împletituri de nuiele, la origine) în vederea obţinerii unui must concentrat. Aceste tehnici nu sunt singurele care urmăresc acelaşi scop. Strugurii pot fi uscaţi la soare, pe paturi de paie (există şi „vin de paille”) sau pe butuc (cu sau fără tăierea pedunculului); forma extremă – lăsarea strugurilor în vie pentru a îngheţa. În acest mod se obţine icewine. 

Lista vinurilor medaliate la VINARIUM 2020 o găsiţi aici.

* * *România atacă la Curtea de Justiție a UE Pachetul Mobilitate, legislația europeană care afectează serios transportatorii români Economedia • 23 Octombrie 2020 • Mihai Roman

România a depus la Curtea de Justiție a UE (CJUE) trei acțiuni prin care cere anularea unor măsuri considerate ”restrictive și disproporționate” din cadrul așa-numitului Pachet de Mobilitate, adică legislația UE care afectează interesele transportatorilor români, a anunțat vineri pe Twitter ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Dispozițiile vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc aspectele care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune:

· interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului;

· obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință;

· obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare;

· stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Pachetul Mobilitate, inițiat de vechile state membre UE, a fost votat în acest an de Parlamentul European, în ciuda opoziției eurodeputaților din România și alte state din estul Europei.

Context. Pachetul legislativ Mobilitate 1, care schimbă radical regulile pe piața transportului rutier de mărfuri din Uniunea Europeană, a intrat în vigoare din luna august.

Cea mai importantă prevedere, cu un impact asupra transportatorilor din estul Europei, deci inclusiv asupra celor din România, este cea cu privire la întoarcerea acasă sau la centrul operațional al firmei, la fiecare trei sau patru săptămâni a șoferilor, care lucrează în străinătate. Transportatorii români spun că o astfel de prevedere încalcă inclusiv dreptul șoferilor la libera circulație și ședere în interiorul Uniunii Europene, așa cum prevede Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului, potrivit căreia românii, în calitate de cetățeni ai UE, au „dreptul de ședere pe teritoriul altui stat membru pe o perioadă de cel mult trei luni, fără nici o altă condiție sau formalitate în afara cerinței de a deține o carte de identitate valabilă sau un pasaport valabil”.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a solicitat, fără succes însă, o serie de clarificări asupra acestei obligații, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de a documenta întoarcerea șoferului acasă în situația în care acesta se întoarce cu alte mijloace de transport precum avionul sau microbuzul, precum și în situația în care acesta refuză acest lucru și alege să-și petreacă perioada de repaus în altă parte.

A doua etapă a Pactului Mobilitate 1 va intra în vigoare peste un an și jumătate și prevede întoarcerea șoferului acasă cu tot cu camion, la fiecare două luni.

Ministerul Transporturilor a transmis pentru G4Media.ro în luna august că a inițiat deja demersuri pentru introducerea a trei acțiuni de anulare pentru Pachetul Mobilitate prin transmiterea scrisorii oficiale și a argumentelor necesare susținerii unui astfel de demers către Agentul guvernamental al României pe lângă Curtea Europeană de Justiție, aflat în coordonarea directă a ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

„Pe lângă demersul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor privind acțiunile în anulare sus-menționate, transportatorii rutieri pot introduce, la rândul lor, astfel de acțiuni; consideram, astfel, ca orice acțiune de acest fel poate susține demersul MTIC”, a declarat Lucian Bode, ministrul Transporturilor.

Ministerul de Externe a primit pe 11 august solicitarea colegilor lor de la Transporturi. „În prezent, sunt în curs de derulare procedurile interne în vederea aprobării de către Guvernul României a principalelor linii ale poziției României față de acest demers. În ceea ce privește coordonarea cu alte state membre UE, România este într-un dialog constant, atât la nivel tehnic, cât și la nivel juridic, cu acele state care, în cadrul negocierilor la nivelul UE privind Pachetul Mobilitate I, au exprimat puncte de vedere similare: Bulgaria, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Ungaria”, a precizat Ministerul de Externe la solicitarea G4Media.ro.

Demersurile pentru atacarea Pachetului Mobilitate 1 au scopul de a anula sau de a diminua impactul negativ al unora dintre prevederi asupra transportatorilor români. Până când România ar putea obține, însă, o decizie favorabilă la Curtea Europeană de Justiție ar putea trece luni bune, timp în care ar intra în vigoare toate prevederile pachetului legislativ.

„Durata medie a acțiunilor directe pe rolul acestei instanțe a fost, în anul 2019, de 19,1 luni”, a precizat MAE la solicitarea G4media.

Revizuirea reglementărilor rutiere a fosat promovată de statele UE mai bogate, inclusiv Franţa şi Olanda, îngrijorate de prețurile mai scăzute practicate de transportatorii din estul Europei și de impactul asupra propriilor firme. O parte din pevederile pachetului legislativ au stârnit nemulțumirea statelor europene periferice, care au susținut că modificările aduse vor exclude sau vor limita drastic din Piața Unică transportatorii rutieri din multe state membre din cauza poziționării geografice a țărilor lor de reședință. În plus, spun statele contestatoare, pachetul mobilității nu ține cont de efectele economice ale pandemiei de COVID-19 și pune în pericol eforturile de redresare ale multor state.

Potrivit României, dar și altor altor 8 state din Uniunea Europeană, actuala formă a Pachetului Mobilitate 1 este în contradicție și cu obiectivele Green Deal ale Uniunii, deoarece obligă întoarcerea camioanelor în statul membru în care au primit autorizaţia, la fiecare opt săptămâni. Asta va conduce, potrivit celor 9 state, la creșterea numărului de “curse goale” care, în schimb, va genera emisii suplimentare de CO2 din sectorul transporturi rutiere.

„Operatorii de transport români sunt obligați să parcurgă 1.300 km în plus pentru a se conforma noilor reguli, în timp ce polonezii, slovacii și ungurii ar trebui să parcurgă jumătate din distanță sau chiar mai puțin. Revenirea la țara de origine la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică. Aceasta ar putea duce la 1.160 de tone de emisii de CO2/zi sau 418.000 tone CO2/an”, scrie într-o analiză întocmită de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) în primăvară și care a ajuns și pe biroul comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean.

Impactul Pachetului Mobilitate asupra transportatorilor români

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) avertizează că Pachetul Mobilitate 1 va avea un efect negativ puternic asupra transportatorilor români și asupra României, cu consecințe economice majore. „În următorii 2 ani, România va pierde peste 5% din PIB datorită migrării activității de transport rutier internațional, inclusiv a personalului direct implicat si a familiilor”, spun reprezentanții transportatorilor.

Asta în condițiile în care transportul rutier este principalul contributor la exportul de servicii al României. O spune chiar Ministerul de Finanțe. „În aria largă a serviciilor de transport, transportul rutier de mărfuri nu are concurent, înregistrând în primele cinci luni ale anului 2020 exporturi de