Stiri 21 septembrie 2020, a treia parte

O mare fermă din România a câştigat procesul cu ANAF după 4 ani prin tribunal Roxana Dobre - 20 septembrie 2020

Una dintre cele mai mari ferme de animale din România a mers în instanţă pentru a-şi căuta dreptatea care, în final, s-a dovedit a fi de partea exploatației agricole!

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au pronunțat joi, 17 septembrie, verdictul în procesul care a adus față în față compania Smithfield România SRL și două direcții importante din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF): Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor.

Potrivit www.justnews.ro, judecătorii au decis să admită recursul formulat de reclamanta societatea Smithfield România S.R.L. împotriva Sentinţei nr. 2932 din 13 iulie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal și să caseze în parte sentinţa atacată. ”Admițând astfel în parte acţiunea formulată de reclamanta Smithfield România S.R.L. judecătorii au anulat în parte Decizia de soluţionare a contestaţiei administrative nr. 167/29.06.2016 emisă de Direcţia Generală de soluţionare a contestaţiilor din cadrul A.N.A.F, Decizia de impunere nr. F-MC 2294/30.10.2015 şi Raportul de inspecţie fiscală nr. F-MC 305/30.10.2015 emise de Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili în ceea ce priveşte suma de 1.321.184,68 lei, reprezentând TVA şi cu privire la impozitul pe profit stabilit suplimentar în urma refuzului organelor fiscale de a accepta deductibilitatea cheltuielilor în sumă totală de 5.708.001,04 lei aferentă achiziţiilor de cereale, precum şi accesoriile aferente celor două sume”, specifică sursa citată.

Instanța supremă a dispus restituirea sumelor încasate cu acest titlu de organele fiscale

În consecință, subliniază sursa citată, Instanța supremă a dispus restituirea sumelor încasate cu acest titlu de organele fiscale, dar a menţinut în rest actele administrative atacate. În plus, judecătorii ICCJ au obligat cele două direcții din ANAF la plata sumei de 70.000 lei către recurenta-reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată.

”În baza raportului de inspecție fiscală nr. F-MC 305/30.10.2015, prin decizia de impunere nr. F-MC 2294/30.10.2015 emisă de pârâta Direcția generală de Administrare a Marilor Contribuabili, s-au stabilit obligații fiscale suplimentare în sarcina reclamantei Smithfield România SRL,

1

respectiv 13.266.392 lei reprezentând impozit pe profit și accesorii aferente acestuia în cuantum de 10.946.075 lei – dobânzi/majorări de întârziere și 1.994.796 lei – penalități de întârziere; 23.694 lei reprezentând impozit persoane juridice nerezidente și accesorii aferente acestuia în cuantum de 38.024 lei – dobânzi/majorări de întârziere și 3.554 lei – penalități de întârziere; 1.512.339 reprezentând TVA și accesorii aferente acesteia în cuantum de 1.364.045 lei – dobânzi/majorări de întârziere și 312.268 lei – penalități de întârziere”, se mai precizează pe portalul www.justnews.ro.

Împotriva acestei decizii de impunere, reclamanta a formulat contestație administrativă, solicitând anularea parțială a deciziei de impunere, în ceea ce privește suma totală de 28.350.174 lei, din care 12.992.813 lei reprezintă impozit pe profit, suma de 12.934.071 lei reprezintă accesorii aferente impozitului pe profit, suma de 1.321.185 lei reprezintă TVA, iar suma de 1.102.105 lei reprezintă accesorii aferente TVA. Prin decizia nr. 167/29.06./2016 emisă de pârâta Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația administrativă formulată de reclamanta Smithfield România S.R.L.

Ce a cerut Smithfield România S.R.L

Reclamanta Smithfield România S.R.L a solicitat anularea în parte a deciziei de impunere nr. F-MC 2294/30.10.2015 și a raportului de inspecție fiscală nr. F-MC 305/30.10.2015 în ceea ce privește obligațiile fiscale suplimentare în sumă de 28.119.954 lei; anularea deciziei nr. 167/29.06.2016 prin care a fost respinsă contestația administrativă; anularea deciziei de accesorii nr. 6489/EV1/31.12.2015 în ceea ce privește obligațiile suplimentare în sumă de 101.444 lei, reprezentând accesorii calculate de organele fiscale la sumele impuse prin decizia de impunere nr. F-MC 2294/30.10.2015; exonerarea reclamantei de la plata obligațiilor suplimentare impuse prin actele administrativ-fiscale contestate și obligarea pârâtelor la restituirea sumelor achitate în baza acestora; obligarea pârâtelor la plata dobânzilor calculate pentru sumele stabilite cu titlu suplimentar de la data achitării acestor sume și până la data restituirii/compensării lor de către pârâte; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Anterior, în 8 martie 2018, și Curtea de Apel București dăduse dreptate reclamantei. Soluția pe scurt: Respinge recursul formulat de către recurenta-pârâtă Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, ca nefondat. Admite recursul formulat de către recurenta-reclamantă Smithfield România S.R.L.. Casează în parte sentinţa recurată. Obligă pârâta la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reduse. Menţine în rest sentinţa. Obligă recurenta-pârâtă Direcţia Generală de Administrare a

2

Marilor Contribuabili (D.G.A.M.C.) la plata către recurenta-reclamantă a sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reduse. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.03.2018.

Crescător de vaci: Subvențiile să nu mai stea în ”ștampila” asociațiilor! Se lovește în productivitatea fermelor! Daniel Befu Daniel Befu - 20 septembrie 2020

Fermierul Zoltan Szabo (58 ani) lucrează 800 ha, suprafață din care 100 ha sunt pășune și are o fermă de vaci cu un efectiv total de 160 de capete din rasele Bălțată Românească, Bălțată Negru Românesc, Red Holstein și Holstein Friză. Grosul producției de lapte e contractat către procesatorul Simultan din județul Timiș. Totodată fermierul operează și un dozator de lapte în oraș în Chișinău Criș. ”Facem un lapte de calitate deosebit și am făcut posibil să și-l cumpere oricine vrea”.

Zoltan Szabo a absolvit zootehnia în 1986, a făcut doi ani de stagiatură la Avicola Arad, până în mai 1990 și apoi a fost șef de fermă la o exploatație de vaci. S-a întors în Chișineu Criș, localitatea natală, la țanc ca să prindă lichidarea CAP-ului, pe rămășițele căruia a înființat pe Legea 36 Societatea Agricolă Pădureni. Deși nu are fonduri pentru investiții, e un fermier interesat de performanță, care își drămuiește chibzuit resursele, în încercarea de a ține pasul cu ritmul productivității din fermele de elită.

”Avem un robot de muls Astronaut A 4 de la firma Lely, care înlocuiește cel puțin 4 oameni cu aparate mobile de muls la bidon și extrage o serie de date despre animale: ”Robotul l-am luat prin credit bancar pe 7 ani, dar n-am mai avut oameni cu care să lucrez și am avut de ales. Trebuia fie să lichidez efectivul, pentru că nu aveam cu cine să le mulg, fie să fac ceva și am luat decizia asta. De când am introdus robotul, reușesc să cresc producția anual. Treptat, nu în pași mari, dar cresc anual producția medie. În urmă cu 5-6 ani, am plecat de la 22l/zi pe cap de vacă și astăzi am aproape de 31 l/zi”, ne-a declarat fermieruș.

3

Genetica și furajarea au crescut producția de lapte în ferma lui Zoltan Szabo

În urmă cu 5-6 ani, producătorul mulgea 1.200-1.300 l/zi, ca acum să mulgă 2.100-2.200 l/zi. Saltul în producție l-a obținut pe două căi: ”S-a lucrat pe genetica animalelor și pe furajare. Am făcut rații cât de cât mai științifice, mai corecte, mai adaptate pe nevoia animalelor, acum urmărim mult mai multe lucruri, decât înainte. Totul îmi vine pe calculator și fiindcă ferma nu e mare, atunci văd zilnic reacția animalelor la orice schimbare facem. Baza alimentației rămân porumbul siloz și fânul de lucernă și peste mai venim cu suplimentări. Dacă ar fi să punem bază pe un singur sortiment de furaj, atunci punem porumbul siloz”.

La muls are în prezent 68 de capete, dintr-un efectiv de 82 de vaci. Își dorește să poată popula mai multe spații care zac neutilizate în cadrul fermei, însă nu are resurse: ”Nu avem un efectiv mai mare de vaci în fermă, fiindcă doar atât poate să ducă modulul de un robot. Aș putea dubla capacitatea fermei dacă aș obține fonduri pentru investiții, pentru că la cel de-al doilea robot îmi trebuie investiții mai mari, deoarece trebuie să adaptăm adăposturile. Primul modul de fermă, cel existent, l-am amenajat relativ singur și în cea mai mare parte din fonduri proprii, dar ca să pot să dublez numărul de animale și să mai iau un robot, trebuie adaptat adăpostul. Ar fi bine dacă aș obține fonduri europene pentru asta, sau un credit bancar pe măcar 10 ani. În linii mari, cu vreo 250.000 de euro aș putea să îmi dublez efectivele”.

Creșterea numărului de animale ar putea să o facă în doar doi ani, prin simpla stopare a vânzării junincilor. Asta deoarece în clipa de față circa 25-30 de juninci iau anual calea altor crescători, de obicei fermieri mici.

Fermierul este supărat pe asociațiile de crescători

Zoltan Szabo are o opinie fermă privitoare la modul în care statul ar putea să încurajeze productivitatea fermelor de bovine: ”Asociațiile nu sunt asociații. Asociațiile sunt niște SRL-uri, care își justifică funcționarea numai datorită formalităților de la noi. Ca să depun în ianuarie documentația pentru subvenție la APIA, am avut nevoie de o ștampilă de la Asociația Crescătorilor de Animale. Însă cum pot eu, ca fermier, să mă numesc membru al unei asociații unde niciodată nimeni nu mi-a cerut părerea și unde nu ne-am consultat niciodată? Ei ne fac niște prestări de servicii contracost, ca noi să fim noi eligibili pentru banii de subvenții, dar nu ne reprezintă interesele. Prestează serviciile de control lunar al producției de lapte, cu evidență și tot restul, ca pe baza lor să facem documentația cu animalele eligibile pentru subvenție. Până la urmă la asta se rezumă. Faptul că s-a optat pentru acest model de subvenționare, pe bază de rasă, te împinge, ca fermă, spre neperformant”, mai spune fermierul.

4

Acesta subliniază că este o politică mai păgubitoare pe termen lung, decât pierderea subvenției de către fermieri. ”Am calculat că dacă în loc de 6000 l/lactație, obțin în urma metisării 8000-9000 l/lactație, din sporul de 2000 de litri de lapte obținut prin metisare, eu mi-am acoperit subvenția pe care o pierd. Referitor la subvenție, mie nu îmi garantează nimeni anul acesta, cât voi primi anul viitor, iar eu nu pot să îmi modelez efectivul de animale nici după politica UE, nici după politica internă, nici după asociații. Dacă la anul se decide modificarea criteriului de acordare a subvenției, eu ce fac? Fiindcă modelarea efectivului este un proces de durată. Noi dacă introducem material seminal în vacă, până iese vițelul trec 9 luni și jumătate, iar apoi durează până se face vacă și avem prima producție de la ea. În total sunt 3 ani de la luarea deciziei și până la abordare. În 3 ani se pot schimba multe”.

Modalitatea în care se acordă acum subvențiile, ”lovește” din plin în productivitatea fermelor

Zoltan Szabo militează însă pentru subvenționarea universală a animalelor, deoarece actuala politică, în viziunea sa, lovește din plin în productivitatea fermelor: ”La porumb sau la floare, UE nu penalizează fermierii cu tăierea subvenției, fiindcă folosesc hibrizi în loc de soiuri. Metisarea la animale înseamnă hibridare, iar eu așa am învățat în facultate, că hibridarea generează heterozis, care înseamnă performanțe îmbunătățite față de cele ale părinților. A face sau nu metisare trebuie să fie o alegere a fiecărui fermier și nu descurajat prin modul de acordare a subvențiilor. Și dacă eu, ca stat, vreau să fac păstrare de rasă, să o fac în stațiunile de cercetare ale statului, sau extern. Nu înțeleg de ce acordăm subvenție fermierilor ca să țină Bălțata Românească, că nu știm ce calități deosebite are. De la revoluție încoace, material seminal autohton ori nu folosim deloc, ori folosim foarte puțin. Acceptăm material seminal provenit din Bălțat German, sau Austriac și noi o denumim Bălțată Românească și o subvenționăm. Atunci tot așa de bine putem să acceptăm la subvenție și o încrucișare a Bălțatei cu rasa Holstein”.

Fermierul nu vrea să fie înțeles greșit: ”Eu respect regulile și sunt în regulă cu animalele. Nu am nimic împotriva Bălțatei Românești, ba chiar am avut în fermă și exemplare de excepție, cu 7,500-8,000 l/lactație. Însă per total Bălțata e mai puțin productivă. Eu în urmă cu 10-15 ani aveam fermă de Bălțată Românească. Trebuia să vină cineva să-mi spună la acel moment «Domnule, tu ții numai Bălțată Românească și pentru asta îți dau cu 50 de bani mai mult pe litrul de lapte». În acest scenariu ar merita să faci păstrare de rasă, dar într-o exploatație de tip comercial, pe mine mă interesează producția pe care o fac vacile. Eu nu câștig din faptul că păstrez rasa, indiferent care ar fi rasa respectivă, ci fac bani din vânzarea unor cantități de lapte, mai mari sau mai mici, din vânzarea de viței și din vânzarea de juninci. Dacă nu ajutăm fermierii, atunci o să cumpărăm pe mai departe

5

produse din afară, sau or să vină cei dinafară și o să facă performanță în ferme performante la noi în țară. Noi o să rămânem cu teoriile noastre și ei o să vină să facă producții”.

Agricultura va suferi în continuare din cauza secetei pedologice O.D. Ziarul BURSA #Miscellanea / 21 septembrie

Anul acesta a fost foarte prost şi pentru agricultură, seceta afectând mai multe culturi. Seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se va semnala, în următoarea perioadă, în majoritatea regiunilor agricole din ţară, iar conţinutul de apă va fi în limite scăzute şi deosebit de scăzute, arată prognoza agrometeorologică publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM). Potrivit specialiştilor ANM: "În stratul de sol 0-20 cm ogor, conţinutul de apă se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă, în majoritatea regiunilor agricole. Rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare, local în nordul, sudul şi estul Munteniei, izolat în centrul şi vestul Moldovei, sud-estul Transilvaniei". Astfel, pe terenurile agricole cu deficite ridicate de apă în sol, atât ritmurile vegetative ale culturilor de rapiţă şi orz de toamnă semănate până în prezent, cât şi procesele de coacere şi maturare ale speciilor prăşitoare şi pomi-viticole vor fi în continuare stânjenite.

De asemenea, la speciile de toamnă înfiinţate până în prezent, pe terenurile afectate de fenomenul de secetă pedologică, ritmurile de creştere şi dezvoltare (germinare, răsărire, înfrunzire) vor fi încetinite. Potrivit agrometereologilor, cultura de floarea-soarelui se va recolta pe suprafeţe agricole extinse la scara întregii ţări, izolat fiind posibilă finalizarea acestora. Hibrizii tardivi şi semitardivi de porumb vor înregistra maturitatea deplină (30-100%) şi recoltarea, pe întreg teritoriul agricol. La sfecla de zahăr vor predomina îngroşarea axei hipocotile şi acumularea zahărului în rădăcină. Cultura de cartof va parcurge fazele de maturitate deplină şi recoltare, în majoritatea bazinelor specializate. Pomii fructiferi şi viţa-de-vie se vor afla la coacerea şi maturarea fructelor/boabelor/lemnului, continuându-se totodată lucrările de recoltare la soiurile ajunse la maturitatea tehnologică. În ceea ce priveşte culturile de toamnă (rapiţă şi orz) vor înregistra germinarea şi răsărirea (10-50%), precum şi formarea primelor frunze (10-25%), extinzându-se suprafeţele însămânţate, în cea mai mare parte a regiunilor agricole.

"În general, condiţiile agrometeorologice vor favoriza continuarea lucrărilor agricole de sezon, respectiv recoltare, transport, depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, pregătirea patului germinativ,

6

semănat etc., în aproape toată ţara", susţin agrometeorologii. Potrivit acestora, pregătirea patului germinativ în vederea însămânţării culturilor de toamnă trebuie realizată în epoca optimă (15 septembrie-20 octombrie), în special în zonele cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă în stratul arabil al solului. Din punct de vedere termic, în această perioadă va predomina un regim termic al aerului în general normal, în cea mai mare parte a zonelor de cultură.

Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între 10 şi 22 de grade Celsius, limite apropiate de mediile multianuale, pe aproape întreg teritoriul. Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 18 şi 28 de grade Celsius, la nivelul întregii ţări, iar cea minimă se va încadra între 2 şi 16 grade Celsius, pe majoritatea suprafeţelor agricole, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare din estul Transilvaniei. La adâncimea de 5 cm în sol, temperatura medie diurnă se va situa între 11 şi 23 de grade Celsius, favorabilă parcurgerii fazelor incipiente de vegetaţie la culturile de toamnă înfiinţate până la această dată. În perioada menţionată, se întrevăd ploi locale, reduse cantitativ, însoţite de intensificări temporare ale vântului, estimează meteorologii.

KARPATEN MEAT CUMPĂRĂ VIȚEI! Agroinfo 21 septembrie 2020 ANUNȚ. Karpaten Meat Group România anunță că achiziționează viței, rasa Angus și metis. Vă punem la dispoziție comunicatul Karpaten Meat cu condițiile de cumpărare a vițeilor, clasele de calitate, stabilirea prețului etc.

După cum știți sistemul nostru Angus se bazează pe colaborarea cu ferme partenere. În cadrul programului de parteneriat, Karpaten Meat cumpără viței din rasa Angus, conform clauzei de răscumpărare prevăzute în contractul cadru.

De-a lungul celor 12 ani de activitate, fermierii parteneri s-au bucurat de promisiunea Karpaten Meat Group de a achiziționa vițeii produși, în conformitate cu condițiile contractuale, având astfel o piață sigură și stabilă de desfacere asigurată.

Ne bucurăm că și în această toamnă, în ciuda problemelor legate de criza Covid, putem să venim în sprijinul partenerilor noștri prin achiziția de viței Angus, reducând astfel cheltuielile suplimentare ale fermierilor în ceea ce privește întreținerea noilor efective pe timp de iarnă.

7

În această perioadă firma Karpaten Meat Group își continuă pregătirea infrastructurii pentru noi achiziții de viței, pentru a putea asimila un număr în creștere de animale față de anul trecut.

Condiții de achiziționare de viței Angus:

1.Viţei crescuți cu laptele mamei şi cu iarba de pe păşune până la înțărcare2.Înţărcarea se face cel mai devreme la vârsta de 6 luni3.Greutatea minimă la momentul răscumpărării este de 200 kg şi maxim 400 kg4.Preţurile sunt oferite în funcţie de calitatea viţelului. Definirea categoriilor în funcție de calitatea vițelului o puteți găsi accesând acest link: clase de calitate

Clase de calitate. Calități răscumpărare viței Angus sau metiș de Angus. Dezvoltarea corporală la bovine de îngrășat se referă la dezvoltarea sistemului muscular și a stratului de grăsime în raport cu mărimea scheletului, în funcție de vârstă.

Cele trei categorii de musculatură sunt A, B și C.Categoria A• Bovine de îngrășare specializate pentru producția de carne.• Conformația trebuie să fie echilibrată cu o grăsime egală.• Corpul rotunjit, musculatura bine dezvoltată, regiunile fesei, coapsei și a crupei sunt pline.• Prezente maniamentele de la regiunea iei, ultima coastă și capul pieptului.• Carcasa acoperită de un strat de grăsime de diferite grosimi în funcție de stadiul de îngrășare.

Categoria B• Bovinele cu conformație echilibrată cu o grăsime egală.• Corpul mai puțin rotunjit, cu musculatură dezvoltată• Maniamentele timpurii de îngrășare, regiunile fesei, coapsei și a crupei sunt plate.• Nu este obligatorie prezența maniamentelor.• Pot intra în această categorie vaci care pot avea ascendenți din rasa de lapte.

Categoria C• Corpul puţin rotunjit.• Musculatura puţin dezvoltată.• Regiunea crupei este uşor scobită.• Unghiuri osoase evidente.NU SE VOR ACHIZIȚIONA BOVINE DIN ACEASTĂ CATEGORIE!

8

5.Preţurile sunt oferite în funcţie de greutatea viţelului. Vițelul se cântărește la ferma Karpaten Meat pe cântar omologat în prezența unui reprezentant al partenerului.6.În funcție de perioada anului și de rutele stabilite putem susține transportul pentru o grupă mai mare de 20 de viţei.7.Castrarea vițeilor aduce un beneficiu financiar clientului.

Contactează-ne pe adresa de e-mail  info@karpaten-meat.com sau telefonic la numărul 0269/232 977.

Zilele Recoltei în condiții de pandemie | VIDEO TVR.RO | Luni, 21 Septembrie 2020 Zilele Recoltei se desfășoară în aceste zile la Cluj-Napoca, în condiții de pandemie. Este cea de-a opta ediție organizată și, în ciuda măsurilor restrictive, se bucură de un real succes. Față de alți ani, sunt mai puțini producători, iar la târg se intră doar cu mască.

http://www.tvr.ro/zilele-recoltei-in-condi-ii-de-pandemie-video_29025.html#view

INDUSTRIE ALIMENTARA

Grupul leton Food Union, acţionar majoritar al producătorului de îngheţată Alpin 57 Lux, cu afaceri de 104 mil lei în 2019: „România este unul dintre cei mai importanţi piloni ai afacerii noastre“. Afacerea Alpin 57 Lux a fost dezvoltată de antreprenorul Ioan Istrate Florentina Niţu 21.09.2020,

9

Food Union, un grup leton de producţie şi distribuţie alimentară pe scară globală, care deţine 80% din acţionariatul producătorului de îngheţată Alpin 57 Lux din judeţul Alba, susţine că oamenii şi-au schimbat mentalitatea şi comportamentul datorită pandemiei de COVID-19, iar companiile trebuie să facă progrese, pentru că „o astfel de criză sortează în mod firesc piaţa“.

„În această perioadă, ne-am consolidat procedurile şi regulile interne de siguranţă, acum suntem mai bine pregătiţi pentru orice situaţie de urgenţă. Suntem mai flexibili, deoarece am învăţat cum să ne adaptăm la lucrul de acasă, şi am adaptat strategia de marketing. România este unul dintre cei mai importanţi piloni ai afacerii noastre şi va rămâne în centrul atenţiei noastre în următorii ani. Vom investi în produse noi şi vom face unele îmbunătăţiri ale caracteristicilor produselor existente în perioada următoare“, a spus Normunds Stanevics, CEO al Food Union Europe.

O cooperativă apicolă din Dobrogea a ridicat o fabrică de procesare a mierii cu 2 milioane de lei. „Investiţia este finalizată în proporţie de 60-70%. În ianuarie 2021 vom începe producţia“ Florentina Niţu 20.09.2020,

Fabrica este dotată cu utilaje de ultimă generaţie, iar numărul maxim necesar de persoane este de 4.

10

Cinci apicultori din jurul oraşului Constanţa s-au reunit în 2016 într-o cooperativă agricolă pentru a-şi valorifica mai bine mierea, piaţa de desfacere fiind una dintre cele mai mari provocări la acea vreme.

Astfel, au hotărât să-şi facă propria fabrică unde să proceseze mierea, în care au investit 2 milioane de lei, 50% din banii fiind fonduri europene, şi să meargă către hipermarketurile locale şi piaţa externă.

„Investiţia este finalizată în proporţie de 60-70%. Fabrica va fi una dintre cele mai mari fabrici de procesare a mierii din ţară după capacitatea de producţie. În 8 ore putem procesa 2,5 tone de miere pentru stickuri, 2,7 tone de miere pentru caserole şi până la 20 de tone pentru butoaie“, au spus reprezentanţii cooperativei agricole Tomi’s Honey.

Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank. Bibiana Stanciulov, director general, Sonimpex Topoloveni: Accesăm acum 1 mil. euro din fonduri europene pentru promovarea Magiunului de Topoloveni alături de şofran ecologic din Grecia 21.09.2020, Alex Ciutacu

Sonimpex Topoloveni îşi extinde portofoliul către produse din legume şi pregăteşte investiţii pentru segmentul produselor din carne. 

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-romania-proiect-zf-cec-bank-bibiana-stanciulov-director-19551142

Compania Sonimpex Topoloveni accesează fonduri europene în valoare de 1 mil. de euro pentru promovarea Magiunului de Topoloveni alături de şofranul ecologic din Grecia, atât în România, cât şi în teritoriul elen, a declarat Bibiana Stanciulov, director general şi fondator al Sonimpex Topoloveni, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

11

„Ne asociem cu producătorii şofranului ecologic din Grecia, ceea ce mi se pare mai mult decât bine-venit. Este vorba de două branduri şi ele sunt întotdeauna împreună la târguri internaţionale. (...) Am ales România şi Grecia şi vom face promovare reciprocă a Magiunului şi şofranului. Proiectul se ridică la un milion de euro”, a explicat Bibiana Stanciulov, cea care a creat compania Sonimpex Topoloveni, cu afaceri de aproape 4,7 mil. lei în 2019. 

Dincolo de proiectul de promovare finanţat din fonduri europene, compania vizează extinderea portofoliului către produse preparate din legume şi din carne. 

„Am scos pe piaţă deja 4-5 produse noi. Ne vom axa pe produse care înseamnă mâncare de mâncat cu lingura sau furculiţa în farfurie, pentru că am realizat că doamnele nu mai au timpul necesar de pierdut în bucătărie. Îmi doresc să le creez timpul liber, oferindu-le produse care se pot mânca direct din farfurie. Am creat sarmalele, nu din carne, ci din ciuperci sau prune uscate, vom face zarzavatul de ciorbă şi avem şi zacuşte”, a declarat ea.  

Bibiana Stanciulov  a mai spus că plănuieşte o investiţie de câteva sute de mii de euro în 2021, în vederea achiziţionării utilajelor necesare pentru produsele din carne. Odată cu investiţia în noi utilaje, compania vrea să investească şi în achiziţionarea unei centrale ecologice, astfel încât vrea să-şi reducă amprenta de poluare şi să obţină pe cont propriu combustibilul necesar pentru activitate.

„M-ar interesa foarte tare o centrală ecologică. Pentru mine este facil de obţinut combustibilul necesar pentru că noi avem mulţi sâmburi de la fructe. Am avea nevoie de această centrală, iar ea costă circa 100.000-200.000 de euro. Va fi luată la pachet cu utilajele. Urmăresc nişte fonduri europene, dar în acest moment trebuie să finalizez IMM Invest, unde am depus o solicitare prin CEC Bank”.

Compania se pregătea pentru un an „de excelenţă din punct de vedere financiar”, aşa cum a menţionat Bibiana Stanciulov, însă criza sanitară a dus la anularea unor târguri internaţionale importante pentru business. 

„A fost o lovitură în martie când aveam deja biletele cumpărate pentru un târg internaţional cu ajutorul fondurilor europene de promovare, dar nu am mai reuşit să ajungem. Era un târg la Tokio, luasem legătura cu un posibil distribuitor, dar s-au anulat biletele de avion. (...) Ne-am gândit cu speranţă că se va termina într-o lună, două, dar au căzut toate târgurile internaţionale,

12

fondurile europene pentru promovare şi vorbim de America, Vietnam, Orientul Mijlociu”.

Cu toate acestea, antreprenoarea speră ca în martie 2021 să ajungă la un acord cu distribuitorul din Japonia, întrucât ar putea aduce un avânt businessului.

Vânzările companiei cu circa 30 de angajaţi au fost afectate de pandemie, însă segmentul de online a reuşit să-şi dubleze aportul în business, în contextul în care acest canal a devenit mult mai efervescent pentru companiile din producţia alimentară în 2020. 

„Online-ul creşte spectaculos pentru că bănuiesc că oamenilor le este teamă să intre în magazine. Cred că s-a dublat, de la 10% în anii trecuţi acum cred că ajunge la 20%”, a menţionat Stanciulov. 

 Care sunt principalele probleme identificate de Sonimpex Topoloveni în România: 

► Finanţare bancară. Am zis mereu că românii merită să aibă o bancă strict pentru antreprenorii români care asigură de fapt PIB-ul României şi care nu exportă profitul. Noi, aceştia mici, noi asigurăm PIB-ul României pentru că tot ceea ce producem plătim aici impozite etc. De la cel care are zece vaci, două hectare de pământ, până la mine în industria alimentară, toată lumea are această problemă. 

► Fiscalitate. Este o problemă foarte importantă pentru cei ca mine care produc fără zahăr adăugat: de ce în alte state TVA este fie 0%, fie 2-3% pentru produse fără zahăr adăugat, iar la noi este de 9%, identic cu TVA-ul celorlalte produse. Este de 5% pentru magiunul de prune pentru că este tradiţional, dar în rest 9%. Nu este corect. Haideţi să încercăm să departajăm. 

Dr. Mihail Dumitru: ”Dacă se închid total granițele României, în 6 luni devenim canibali!” Ramona Dascălu, 21 septembrie 2020

Foto: ziarpiatraneamt.ro

13

Dr. Mihail Dumitru, directorul științific al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (INCDPAPM), trage un semnal de alarmă, susținând că în cazul în care țara noastră va fi nevoită să-și închidă granițele pentru o perioadă de 6 luni de zile, cel mai probabil românii vor deveni canibali și asta deoarece România are o rezervă de stat care asigură hrana populației doar pentru două luni și jumătate, și nu pentru doi ani de zile, așa cum o fac alte state.

”Trebuie să ne gândim la rezerve naționale serioase, pentru că rezervele de acum sunt o glumă. Nu este posibil să ai rezervă de stat pe două luni și jumătate, în timp ce vestul Europei are pe doi ani. Dacă se închid total granițele României, și este posibilă această variantă, în 6 luni devenim canibali. Trebuie să ne protejăm și noi. Așteptăm doar pomană de la alții? Ați văzut ce turbulență a fost în piață când a început Covidul? Gândiți-vă că acum o să fie mai rău. O să se suprapună iarna cu creșterea cazurilor de Covid și cu gripa de sezon. Și asta în timp ce rezervele țării scad, iar împrumuturile au fost enorme. Ce o să facă această țară? Am ajuns să avem o datorie externă foarte, foarte mare pentru o țară care produce extrem de puțin și am devenit extrem de vulnerabili. Situația este catastrofală”, a declarat dr. Mihail Dumitru, directorul științific al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (INCDPAPM), potrivit national.ro.  

Acesta a mai spus că cei care se află la putere ar trebui să protejeze țara, cu puținii bani care există, și nu să-și urmărească propriile interese așa cum s-a întâmplat în această vară, când restaurantele au fost ținute închise.

”Nu mai avem moralitate, ni se pare jenant să vorbim despre patriotism, de țară. De ce? Este țara noastră, ne-am născut în ea și trebuie să o protejăm. Sunt lucruri pe care le putem face, cu puținii bani pe care îi avem. S-au dat, în timp de pandemie, tichete de vacanță. Asta era prioritatea numărul unu? Și în același timp am ținut restaurantele închise. Păi dacă au dat tichetele ar fi trebuit să țină restaurantele deschise, cu orice risc, ca să salvăm zona hotelurilor și restaurantelor. Dar noi facem lucrurile în funcție de interesele celor ajunși la butoane”, a completat Mihail Dumitru, directorul științific al INCDPAPM.

14

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Prima piaţă agroalimentară cu produse exclusiv româneşti certificate s-a deschis în Capitală 20 septembrie 2020, Elena Deacu

Prima piaţă agroalimentară cu produse exclusiv româneşti certificate s-a deschis în Capitală Bucureştenii pot cumpăra, începând de sâmbătă, alimente bio şi produse tradiţionale din Piaţa Românilor, fosta piaţă Colentina, fiind unicul loc unde se vor putea găsi cele mai multe alimente bio româneşti certificate, alături de produse tradiţionale şi naturale româneşti atestate.

„Suntem bucuroşi că Asociaţia Bio-România şi Federaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale Româneşti sunt invitate în prima piaţă românească, pentru români, cu producători români. Din păcate, în multe pieţe agroalimentare sunt produse nealimentare, iar la produsele alimentare găsim foarte multă marfă din import, marcată sau nemarcată. În această piaţă se vor comercializa exclusiv produse de calitate româneşti, că sunt bio, că sunt tradiţionale, doar produse de calitate, nu de larg consum cu foarte multe E-uri sau chimicale. Produsele tradiţionale sunt atestate de Ministerul Agriculturii, iar cele ecologice sunt certificate de către firme autorizate de Ministerul Agriculturii, deci statul român garantează calitatatea produselor din această piaţă.

Este prima iniţiativă pe care o cunosc şi sunt în domeniu de foarte mulţi ani. Felicitări tuturor celor care au gândit şi au realizat acest proiect şi ni-l oferă nouă spre gestionare şi implementare”, a transmis preşedintele Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România, Marian Cioceanu, într-un mesaj video, pe Facebook, scrie Agerpres. România deţine în prezent în jur de 364.000 de hectare în agricultura ecologică şi circa 10.000 de beneficiari înregistraţi în acest sistem. Piaţa bio din România a ajuns la 20 de milioane de euro, în 2018, înregistrând o creştere anuală de circa 30%.

15

Magazinul La Cocoş vine de la Ploieşti şi în Bucureşti. Un antreprenor local face 54 mil. euro cu un magazin de 4.500 mp în Ploieşti. Acum el vine în Bucureşti în locul hipermarketului Carrefour Vitantis Cristina Roşca 20.09.2020,

Magazinul La Cocoş din Ploieşti are 4.500 mp şi 9.000 de articole la raft.

♦ Magazinul La Cocoş a fost deschis în urmă cu şase ani în oraşul Ploieşti ♦ În apropiere se află un hipermarket Kaufland şi un supermarket Mega Image ♦ La Cocoş este un business poziţionat pe segmentul preţurilor mici, iar magazinele deşi au suprafaţă mare, au puţine articole la raft.

Omul de afaceri Iulian Nica a deschis în 2014 magazinul La Cocoş din Ploieşti şi a ajuns la afaceri de 54 mil. euro anul trecut, în urcare cu 38% faţă de 2018. Mai mult, pentru acest an este estimată o nouă creştere, la 60 mil. euro.

Ţinând cont că magazinul are 4.500 mp, rezultă că vânzarea per metru pătrat este de circa 12.000 de euro, printre cele mai mari din România, conform calculelor şi estimărilor ZF.

Cele mai bune magazine de retail din România ca vânzări sunt, conform ultimelor date ZF, hipermarketurile Carrefour Băneasa, Auchan Titan şi Cora Lujerului, fiecare cu afaceri de peste 100 mil. euro anual. Totuşi, acestea au suprafeţe duble sau chiar de aproape trei ori mai mari decât La Cocoş.

16

Investiţi în România! Cristian Chiţu, fondator, Patiseria Tineretului: Am investit 350.000 de euro într-o nouă fabrică de patiserie pe care o vom da în folosinţă în maximum 60 de zile 21.09.2020, Alex Ciutacu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-cristian-chitu-fondator-patiseria-tineretului-19548489

Patiseria Tineretului vrea să mai deschidă 6 unităţi în Capitală în următorii doi ani, iar investiţia s-ar ridica la 300.000 de euro.

Producătorul de produse necongelate Patiseria Tineretului a investit circa 350.000 de euro într-o nouă fabrică de patiserie, care va fi dată spre utilizare în următoarele două luni, a declarat Cristian Chiţu, fondator, Patiseria Tineretului, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Avem în curs de amenajare o nouă fabrică de patiserie pe care o vom dota şi utila complet cu tehnologie nouă. Practic, vom face încă un pas în zona de dezvoltare a producţiei, întrucât vom automatiza toate procesele de producţie. O vom da în folosinţă în maximum 60 de zile, iar investiţia se ridică la 350.000 de euro”, a explicat Cristian Chiţu, fondatorul companiei Patiseria Tineretului, care a înregistrat în 2019 afaceri de 7,6 mil. lei.

Pornit în urmă cu opt ani, businessul a ajuns la patru unităţi în Bucureşti, iar Cristian Chiţu vrea să crească acest număr în următorii doi ani, înainte de a lua cu asalt piaţa la nivel naţional.  „Ne propunem ca în următorii doi ani să mai deschidem încă 6 patiserii în Bucureşti, iar după ce vom valida acest total de 10 unităţi la nivelul Capitalei ne propunem să ne extindem la nivel naţional, având la bază modelul din Bucureşti. Dacă o patiserie costă 60.000 de euro, investiţia totală ar ajunge la 300.000 de euro, dar în urmă cu doi ani am elaborat şi lansat pe piaţă un sistem de franciză pe care l-am reaşezat acum pe alte baze. Din cele 6 patiserii pe care vrem să le deschidem o parte sau poate chiar toate vor fi deschise în sistem de franciză”, a spus el.  

Odată cu extinderea la nivel naţional, Patiseria Tineretului vizează în viitor să lanseze un nou segment de business, şi-anume produse de patiserie cu care să ajungă pe rafturile retailerilor alimentari cu reţele naţionale. Acest

17

plan ar cuprinde o nouă fabrică, cu tehnologie separată, şi o investiţie de 1 mil. euro.

„Va trebui să avem o nouă fabrică, una care nu va produce doar patiseria, ci va fi nevoită să ambaleze produsele şi să le livreze cu autospeciale dotate corespunzător. La acel moment vom face o nouă investiţie într-o nouă fabrică sau o vom muta pe cea existentă. (...) Cu capitalul pe care îl vom putea strânge până atunci, cu ajutorul băncilor şi al fondurilor europene vom reuşi să dăm în folosinţă o nouă fabrică, care va produce şi comercializa pentru hypermarket-uri. Am calculat investiţia undeva la 1 mil. de euro”, a explicat fondatorul companiei.

După afaceri de 7,6 mil. lei în 2019, vânzările realizate de Patiseria Tineretului au primit o lovitură puternică odată cu instaurarea stării de urgenţă. În aprilie, nivelul vânzărilor era la doar 20% faţă de anul anterior, însă o revenire treptată a dus patiseriile la un nivel de 80% în luna august.

 „De când au început şcolile vânzările au început să crească şi bănuiesc că vom ajunge undeva la 90% în luna septembrie, iar din octombire vom ajunge la nivelul de anul trecut, dacă ne va permite contextul sanitar. (...) Eu cred că vom avea o cifră de afaceri cu 30% mai mică decât anul trecut pentru că media va fi mult mai mică. Cele 6 luni cu vânzări bune nu vor putea cele 6 luni cu vânzări mai mici”, a declarat invitatul.

Patiseria Tineretului vrea să continue modelul de business prin care utilizează doar ingrediente de la producători autohtoni în prepararea produselor. Spre exemplu, merele şi dovleacul este cumpărat de la agricultori din Giurgiu, în timp ce brânza este adusă din Maramureş.

În prezent, Patiseria Tineretului are 33 de agajaţi, în scădere faţă de 40 de angajaţi la începutul anului.

Care sunt principalele probleme identificate de Patiseria Tineretului în România:

► Lipsă de comenzi/piaţă de desfacere, pentru că depindeam în mod direct de traficul pietonal.

► Finanţare bancară. Faptul că nu avem acces la finanţţare bancară rapidă astfel încât să putem lua decizia într-un timp scurt reprezintă o provocare pentru noi. Încă din 2016 suntem clienţi pentru mai multe bănci, drept urmare suntem bancabili pentru că avem cifrele pe alb. M-aş uita la dobânzi pentru că sunt costuri destul de mari pe partea de creditare. O altă problemă ar fi documentaţia sau birocraţia pentru obţinerea unui credit. Eu dacă am o

18

problemă şi am nevoie de capital de lucru pentru a semna un contract cu un furnizor mare eu am nevoie de bani rapid. Ori dacă depun dosarul şi plan de afaceri şi durează 2 luni până la un răspuns, oportunitatea mea ca antreprenor dispare.

► Lipsa încrederii între companii şi antreprenori. Nu există încredere şi există în mentalul colectiv ideea de necolaborare pe principiul „nu vorbesc cu concurentul să nu îmi fure afacerea”. Ar fi bine să construim încredere între firme, între antreprenori. Mi-aş dori să avem o asociaţie a panificaţiei sau a patiseriilor. Nu există aşa ceva şi-atunci fiecare firmă, fiecare IMM face ceea ce consideră şi trecem fiecare prin greşeli. Colaborarea ne-ar ajuta să ardem acele etape unde greşim toţi la fel.

Lidl continuă expansiunea și deschide primul magazin din Râmnicu Sărat 21 Sep 2020 Andra Imbrea

Lidl continuă investițiile în România prin inaugurarea primului magazin din orașul Râmnicu Sărat, județul Buzău, pe data de 24 septembrie. Magazinul este situat pe Bulevardul Constantin Brancoveanu, Nr. 34 și dispune de o stație de încărcare pentru automobilele electrice.

Noul magazin Lidl din Râmnicu Sărat are o suprafață de vânzare de peste 1.300 m² și dispune de peste 120 de locuri de parcare, precum și de o stație de încarcare pentru automobilele electrice, unde se vor putea alimenta câte două mașini simultan. Odată cu deschiderea magazinului, se vor crea peste 20 de noi locuri de muncă.

Orarul de funcționare a magazinului va fi de luni până sâmbătă, între 7:00 și 22:00, iar duminica între 8:00 și 20:00.

Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construcțiilor şi în conformitate cu normele de protecție a mediului, noul magazin Lidl din Râmnicu Sărat dispune de soluții și tehnologii moderne, care asigură standarde înalte de eficiență energetică. Printre acestea se numără sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezență, sistemele de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de ventilație ori stația de încărcare pentru automobile electrice.

19

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 32 de țări din întreaga lume și în prezent operează aproximativ 10.800 de magazine și peste 160 de centre logistice în 29 de țări la nivel mondial. În prezent, Lidl are aproximativ 287.000 de angajați, dintre care peste 8.000 în România, unde retailer-ul german are deschise peste 275 de magazine și 5 centre logistice. 

Finanțare de 140.000 euro pentru R-CREATE, primul ambalaj returnabil Andra Imbrea, 21 Sep 2020 - Știri și Noutăți SeedBlink listează R-CREATE, startup-ul care a creat primul ambalaj returnabil, pentru a facilita magazinelor online tranziția către soluții de ambalare sustenabile și livrări waste-free. În cadrul unei runde de finanțare ce începe pe 22 septembrie, SeedBlink speră să obțină până la 140.000 de euro. Pentru această finanțare, compania cedează 10,44% din capital.

R-CREATE a lansat pe piață primul ambalaj returnabil, alternativă la ambalajele de unică folosință, utilizate pentru coletele comandate online. Utilizarea noului ambalaj duce la diminuarea semnificativă a cantităţii de ambalaje de unică folosinţă şi este un prim pas spre reducerea poluării, în special în contextul global și legislativ actual.

Procesul este simplu: produsele sunt aduse clientului de către curier în ambalajul lor primar şi sigilate în ambalajul returnabil R-CREATE. Clientul desigilează, preia produsul și înmânează ambalajul returnabil R-CREATE curierului. Astfel, ambalajul reintră în circuitul de livrare şi prin procedura standard de retur, poate fi refolosit chiar şi de peste 20 de ori. La finalul ciclului de viață al fiecărui ambalaj, R-CREATE asigură colectarea și reciclarea lui.

R-CREATE estimează că va ajunge să înlocuiască anual peste cinci milioane de ambalaje de unică folosinţă cu această soluţie. În plus, ca urmare a unui test pilot realizat împreună cu Cărturești.ro si FAN Courier ca parteneri, în doar 12 zile, 20% dintre clienții online ai librăriilor Cărtureşti au livrarea în ambalajele reutilizabile R-CREATE în locul ambalajelor de unică folosinţă. De asemenea, s-a observat beneficii logistice: timpi mai

20

buni la împachetare, o compactare cu 35% a coletelor, iar în zona de stocare a ambalajelor optimizarea este de peste 95%.

Adresându-se atât companiilor, cât și clienților, R-CREATE are potențialul de a deveni un jucător internațional al industriei prin soluția propusă. Start-up-ul lucrează la această soluţie încă din 2019, când a câştigat premiul I pentru cea mai bună idee în domeniul reciclării, la incubatorul Reuse Hub organizat de Impact Hub București și PepsiCo, după care a urmat o perioadă de validări și adaptări ale conceptului cu specialiști din logistică, fulfillment și digital.

La mai puțin de un an de la lansare, R-CREATE a trecut cu succes prin faza de testare a produsului, fiind acum unic furnizor de soluții de ambalaj returnabil pentru Cărturești.ro, dar având în pregătire și alte câteva parteneriate importante cu platforme mari de e-commerce din România, care vor fi vizibile în lunile următoare.

Piața de CleanTech și impact investment în care activează R-CREATE, specializată pe inovații tehnologice cu impact asupra societății, este în creștere accelerată din punct de vedere investițional, valoarea tranzacțiilor crescând de 100 de ori în ultimii 8 ani, și cu perspectivă de accelerare datorată schimbărilor legislative, care favorizează componentă de sustenabilitate.

SeedBlink listează R-CREATE marți, 22 septembrie ora 10, pentru o finanțare de €140.000, în condițiile în care există deja angajamente din partea acționarilor strategici ai companiei pentru o participare de €30.000 în cadrul acestei runde. Pentru această finanțare, compania cedează 10,44% din capital.

“R-CREATE adresează o piață în plină ascensiune, cea centrată pe green economy, în care este modificată complet paradigma de business, și în care noile reguli se scriu acum. Am ales să apelăm la modelul de democratizare a investițiilor oferit de platforma Seedblink pentru această rundă de finanțare cu intenția de a deschide către investitorii privați din România oportunitatea de a face parte dintr-un proiect care accelerează tranziția business-urilor din e-commerce spre noul model economic centrat pe sustenabilitate. Succesul listării noastre va însemna pentru noi mandatul de a schimba obiceiuri de consum și filozofia de business în domeniul livrărilor provenite din online. Vom folosi banii ridicați prin platforma SeedBlink pentru a adauga produsului nostru detalii de design și funcționalitate, răspunzând astfel la cererea pieței pentru inovație în domeniul livrărilor online. Obiectivul R-CREATE este ca peste 3 ani orice produs comandat sa fie disponibil într-o

21

variantă de livrare waste-free “- a declarat Linda Vasilescu, fondator R-CREATE.

De asemenea R-CREATE face deja primii pași spre extinderea conceputului la nivel european prin parteneriate în dezvoltare cu jucatori din industia fashion și Home&Deco. Din echipa executivă R-CREATE fac parte Linda Vasilescu și Adina Humă – fondatori și membri ai echipei de implementare.

SeedBlink este cea mai mare platformă de equity crowdfunding din Europa de Sud-Est, atât din punct de vedere al sumelor tranzacționate cât și al numărului de investitori, oferind celor interesați o metodă simplă de a investi în startup-uri inovative. 

DIVERSE

Culturi cereale nerecoltate, cuprinse de flacari! Focul s-a extins pe zeci de hectare 21 septembrie 2020

Zeci de hectare de vegetație uscată și culturi de cereale nerecoltate au fost cuprinse de flăcări duminică, la prânz. Incendiul s-a manifestat pe o suprafață de peste 20 de hectare și exista pericolul ca flăcările să se extindă fapt fiind faptul că acolo este o zonă de sute de hectare de culturi de cereale.

Misiune contra cronometru pentru pompierii buzoieni care s-au luptat cu flăcările și au încercat să stingă incendiul care a cuprins și lanuri de porumb nerecoltat începând cu ora 13.30.

La fața locului și-au făcut apariția cinci echipaje de salvatori cu autospeciale cu apă. În ajutorul lor a intervenit și proprietarii terenurilor agricole care încearcă să-și salveze producțiile de cereale. Cu patru utilaje agricole s-au făcut șanțuri pentru a delimita zona cuprinsă de flăcări de zecile de hectare cultivate cu culturi încă nerecoltate.

Misiunea a fost una extrem de dificilă și din cauza riscului ca fumul dens și gros care s-a putut vedea de la câțiva kilometri distanță să se îndrepte spre șosea sau către calea ferată din zonă și să afecteze traficul.

22

GLOBAL

Directorul Programului Alimentar Mondial face un apel către miliardarii lumii să ajute pentru salvarea a 30 de milioane de oameni care riscă să moară din cauza înfometării BUCUREŞTI | , Leila Bolat | astăzi,

Directorul Programului Alimentar Mondial (PAM) David Beasley, a făcut un apel către miliardarii lumii să ajute la salvarea a 30 de milioane de oameni care riscă să moară din cauza înfometării, relatează Reuters.

Beasley a precizat că în întreaga lume aproximativ 270 de milioane de oameni sunt aproape de pragul înfometării şi că PAM speră ca în acest an să reuşească să ajute 138 de milioane de persoane.

“Avem nevoie de 4,9 miliarde de dolari pentru a hrăni, într-un an, toţi cei 30 de milioane de oameni care vor muri fără ajutorul PAM”, a afirmat Beasley, precizând că în lume există aproximativ 2.000 de miliardari cu averi de 8 trilioane de dolari şi că mulţi au câştigat miliarde în timpul pandemiei.

“Nu sunt împotriva câştigării banilor de către oameni, dar omenirea se confruntă cu cea mai mare criză pe care oricare dintre noi a trăit-o vreodată“, a adăugat David Beasley, fost guvernator al South Catolina.

Averea miliardarilor Americii a crescut cu peste 19 la sută, cu jumătate de trilion, de la începutul pandemiei de coronavirus în SUA, potrivit unui raport publicat în iunie de Institute for Policy Studies. În intervalul de 11 săptămâni de după 18 martie, când în unele state americane s-a instituit carantina, averea fondatorului Amazon.com, Jeff Bezos, a crescut cu aproximativ 36,2 miliarde de dolari, iar cea a CEO-ului Facebooc Inc, Mark Zuckerberg, a crescut cu 30,1 miliarde de dolari. Şi averea directorului general al Tesla, Elon Musk, a crescut, cu 14,1 miliarde de dolari.

“Este momentul ca aceia care au cel mai mult să acţioneze, să îi ajute pe cei care au cel mai puţin, în această perioadă neobişnuită a istoriei lumii. Lumea are nevoie de voi acum şi este momentul să faceţi ceea ce trebuie”, a spus Beasley.

23

OMS a aprobat testarea eficacității produselor africane bazate pe ierburi medicinale în tratarea coronavirusului Analize • 21 Septembrie 2020 • Redacția • Sursa: ANSA/ Rador / Oana Avram/

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a oferit sprijinul pentru un protocol pentru a testa eficacitatea produselor africane bazate pe ierburi medicinale în tratamentul coronavirusului și al altor epidemii, transmite agenția ANSA, citată de Rador.

Pandemia de COVID-19 a evidențiat posibilitatea utilizării medicinei tradiționale pentru combaterea bolii, iar unda verde a OMS încurajează testarea cu criterii similare celor pentru vaccinuri și medicamente dezvoltate în laboratoarele din Asia, Europa și America.

Acum câteva luni, președintele Madagascarului a promovat utilizarea unei băuturi pe bază de artemisia – o plantă care s-a dovedit eficientă împotriva malariei – ca medicament anti-Covid, dar propunerea a fost respinsă categoric.Astăzi, experții de la OMS și de la alte organizații „și-au exprimat sprijinul pentru un protocol privind testarea de fază 3 a plantelor medicinale împotriva COVID-19 și pentru crearea unei comisii de monitorizare a datelor și siguranței privind studiile bazate pe plante medicinale”, afirmă un comunicat.

„Dacă un produs din medicina tradițională se dovedește a fi sigur, eficient și de calitate, OMS va recomanda producția locală rapidă și pe scară largă”, a spus Prosper Tumusiime, director regional al OMS în Africa.

FAO: Peste 100 de milioane de hectare de păduri au fost defrișate pe plan global în ultimii 20 de ani , 21 sep, 2020 | Agerpres Planeta a pierdut în ultimele două decenii aproape 100 de milioane de hectare de păduri, marcând un declin constant, deşi într-un ritm mai lent decât înainte şi cu tendinţe diferite de la un continent la altul, arată un studiu publicat recent de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite AFP, citată de Agerpres.

24

În cifre, proporţia ocupată de păduri raportată la suprafaţa terestră a scăzut la 31,2% în 2020, când pădurile acopereau un total de 4,1 miliarde de hectare, de la 31,5% în 2010 şi 31,9% în 2000, susţine FAO, care supervizează şi pădurile. Aceasta înseamnă "o pierdere netă cu aproape 100 milioane de hectare a pădurilor lumii", subliniază FAO. Despăduririle afectează în special Africa Subsahariană şi Asia de Sud-Est, unde procesul s-a accelerat în ultimul deceniu, dar şi America Centrală şi Latină, unde are totuşi tendinţa de a încetini. Pierderea suprafeţelor împădurite se explică în special prin conversia pădurilor în terenuri agricole destinate culturilor şi pajiştilor, mai ales în ţările mai puţin dezvoltate.

De exemplu, în Asia de Sud-Est, pădurile acoperă în prezent 47,8% din suprafaţă faţă de 49% în 2015, iar în Africa sub-sahariană acoperă 27,8% din suprafaţă faţă de 28,7% în urmă cu cinci ani. În Indonezia, pădurile acoperă în prezent 50,9% din suprafaţă, faţă de 52,5% în urmă cu cinci ani, în timp ce în Malayezia suprafaţa acoperită cu păduri a scăzut de la 59,2% până la 58,2%. În ţări puternic concentrate pe agricultură precum Coasta de Fildeş, suprafaţa împădurită s-a redus la 8,9% din suprafaţa totală a ţării, faţă de 10,7% în 2015.

În schimb, în Kenya, Mali şi Rwanda, suprafeţele împădurite s-au menţinut practic neschimbate. În America Latină, pădurile acoperă doar 46,7% din suprafaţa totală, comparativ cu 47,4% în urmă cu cinci ani, în condiţiile în care în Brazilia suprafeţele împădurite au scăzut la 59,4% din teritoriu în 2020, de la 60,3% în 2015. În Haiti, despăduririle au continuat, ajungând la 12,6% din suprafaţa totală, de la 13,2% în 2015. În contrast, în multe alte regiuni din Asia, precum şi în Europa şi în America de Nod, suprafeţele împădurite au crescut pe ansamblu între 2000 şi 2020, graţie eforturilor făcute în favoarea împăduririlor şi extinderii naturale a pădurilor din aceste regiuni.

De exemplu, în China, pădurile acoperă acum 23,3% din suprafaţă, faţă de 22,3% în 2015, iar în Japonia suprafaţa pădurilor a rămas practic neschimbată 68,4%. De asemenea, în Franţa, pădurile acoperă 31,5% din suprafaţă totală în 2020, faţă de 30,7% în 2015. În Austria, pădurile acoperă 47,2% din teritoriul naţional, faţă de 47% în urmă cu cinci ani, iar în Italia suprafaţa împădurită a crescut de la 31,6% până la 32,5% din teritoriul naţional. În Marea Britanie, suprafaţa împădurită a crescut până la 13,2%, de la 13% în urmă cu cinci ani. În Canada şi SUA, suprafaţa împădurită a rămas nemodificată la 38,2%, respectiv 33,9%. În Australia, suprafaţa pădurilor a crescut de la 17,3% până la 17,4%, în timp ce în Noua Zeelandă a urcat de la 37,4% până la 37,6%, în ultimii cinci ani.

25

Dezastru în ferma unui crescător de porci! Măsuri drastice impuse de autorități! Ionel Văduva - 18 septembrie 2020

Foto: Jurnalul de Ilfov

Într-o fermă comercială din localitatea Fundeni, comuna Zărnești, județul Buzău, a fost confirmată prezența pestei porcine africane (PPA), ca urmare rezultatelor transmise de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București, Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală.

Potrivit unei informări transmisă Agrointeligența de Prefectura Buzău, serviciile veterinare au intervenit și au instituit măsurile aplicabile în cazul diagnosticării unui focar de PPA într-o exploatație comercială. Vorbim aici despre decizia de eutanasiere a peste 1.700 de capete porcine.

„Exploatația respectivă a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport. În exploatație vor fi eutanasiate toate animalele (1.750), iar cadavrele vor fi ecarisate”, se menționează în informarea primită la redacție.

Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) Buzău s-a întrunit vineri, prin audio-conferință, și a adoptat planul de măsuri privind controlul și combaterea bolii, precum și a zonelor de restricții.

„Ancheta epidemiologică este în desfășurare. La această dată, la nivelul județului Buzău, pesta porcină africană evoluează într-o exploatație comercială, două exploatații non-profesionale şi mai există o suspiciune într-o altă gospodărie individuală. În mediul silvatic, la porcul mistreț sunt înregistrate 63 de cazuri pe raza a 18 fonduri cinegetice. (…) Solicităm în continuare sprijinul şi înțelegerea cetățenilor, chiar și în actuala conjunctură epidemiologică națională generată de evoluția COVID-19, pentru respectarea măsurilor întreprinse de autorități, având în vedere gravitatea bolii şi consecințele economice grave generate de apariția ei”, se menționează în documentul de presă al Instituției Prefectului.

26

Sursele citate au atras atenția cu privire la faptul că orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicilor veterinari sau reprezentanților Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Buzău.

Scăderi ale efectivelor de animale în comuna Zărnești

PPA a „mușcat” și de această dată dintr-un șeptel porcin în scădere. Conform Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Zărnești procentul mare al terenurilor agricole care se încadrează la categoria „arabil”, și anume 4.117 ha, reprezentând 79% din totalul suprafețelor de teren agricol, creează premise pentru dezvoltarea activităților de tip zootehnic (bovine, ovine, caprine). Cu toate acestea, se menționează în document, la nivelul comunei se înregistrează scăderi ale efectivelor de animale la aproape toate categoriile. „De remarcat scăderile masive în cazul efectivului de bovine și porcine”, susțin autorii materialului.

Singurele creșteri notabile sunt înregistrate la categoria oi, găini ouătoare, capre și stupi. „Restrângerea fermelor de animale din sistemul colectivist și dificultatea desfacerii produselor animaliere au condus la diminuarea drastică a producției zootehnice la nivelul teritoriului. În acest moment, creșterea animalelor se face în gospodării proprii, majoritatea pentru consum intern.

Ultimul focar de PPA (și unicul) raportat de ANSVSA a fost cel din intervalul 25 iunie – 1 iulie 2020. În ultima informare transmisă de Autoritate, cea din data de 20 iulie 2020, PPA era confirmată doar la porcii mistreți.

Lactalis va cumpăra o parte din divizia americană de brânzeturi Kraft Heinz, meatmilk , 21 septembrie 2020

Potrivit European Supermarket Magazine, compania Kraft Heinz a anunțat că a fost de acord să vândă părți din afacerile sale specializate pe brânzeturi către o filială americană a Grupului Lactalis, pentru 3,2 miliarde de dolari (2,7 miliarde de euro).

27

Tranzacția propusă, supusă revizuirii și aprobării reglementărilor, se așteaptă să se încheie în prima jumătate a anului 2021, a adăugat compania.

Miguel Patricio, CEO-ul Kraft Heinz, a comentat: „Credem că aceste divizii de brânzeturi și produse lactate vor prospera în mâinile unei companii mondiale de lactate precum Groupe Lactalis.

„În același timp, tranzacția ne va permite să construim un avantaj competitiv durabil în întreprinderile în care avem capital de marcă mai puternic, perspective mai mari de creștere și putem folosi abordarea noastră la scară de producție și platformele bazate pe consumatori. Acesta este un exemplu excelent de gestionare agilă a portofoliului la locul de muncă. ”

Companiile de brânzeturi care se vând au contribuit cu aproximativ 1,8 miliarde de dolari (1,52 miliarde de euro) la vânzările nete ale lui Kraft Heinz pentru cele douăsprezece luni încheiate la 27 iunie 2020, a adăugat compania.

RBC Capital Markets, LLC a servit în calitate de consilier financiar exclusiv pentru Kraft Heinz pentru această tranzacție, în timp ce Paul, Weiss, Rifkind, Wharton & Garrison LLP au fost consilierii lor legali.

UNIUNEA EUROPEANA

RAPORT OCDE: Ţara noastră, hub regional în promovarea Agendei 2030 I. Ghe. Miscellanea / 21 septembrie Pandemia Covid-19 a sporit provocările guvernelor în ceea ce priveşte echilibrarea priorităţilor urgente cu cele de implementare pe termen lung a obiectivelor de dezvoltare durabilă, susţin experţii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în cadrul a două rapoarte care au fost prezentate în cadrul videoconferinţei "Cât de pregătită este România pentru dezvoltarea durabilă?", eveniment organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României. Rapoartele conţin câteva recomandări pentru ţara noastră, printre care se numără integrarea conceptului de dezvoltare durabilă în procesele guvernamentale cheie şi integrarea indicatorilor sectoriali în

28

setul de indicatori naţionali de dezvoltare durabilă.

"Demonstrăm consecvenţă şi determinare în implementarea obiectivelor pentru dezvoltare durabilă. Cele două rapoarte reconfirmă poziţia României de hub regional în promovarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Am reuşit să construim un cadru regional solid pentru implementarea Strategiei. Câteva exemple sunt nucleele de dezvoltare durabilă, formate din aproximativ 100 de specialişti din instituţiile publice, Comitetul Interdepartamental prezidat de premier şi format din miniştri, dar şi Consiliul Consultativ pentru dezvoltare durabilă care va reuni 34 de experţi", a declarat, în cadrul videoconferinţei, Laszlo Borbely, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

Cele două rapoarte întocmite de experţii OCDE sunt rezultatul unui proiect prin care au fost analizate mecanismele instituţionale, de planificare şi bugetare care pot contribui la implementarea "Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030" (SNDDR).

"Cu toate că trecem printr-o perioadă dificilă, trebuie să facem mai mult, atât la nivel individual, cât şi la nivelul comunităţilor. Vom continua să dezvoltăm în România acea masă critică care să îmbrăţişeze obiectivele pentru dezvoltare durabilă şi care să le promoveze mai departe. Nici noi, nici instituţiile europene partenere nu ne-am îndepărtat de la principiile sustenabilităţii. Dimpotrivă, relansarea economică europeană va pune accent pe reducerea emisiilor de carbon. De asemenea, raporturile de ţară din cadrul Semestrului European vor fi construite pe cele 17 obiective pentru dezvoltare durabilă. Cele două rapoarte ne vor ajuta să dezvoltăm cât mai bine mecanismele instituţionale şi să avem o planificare bugetară în concordanţă cu noile evoluţii internaţionale", a adăugat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

Documentele prezentate de experţii OCDE arată că autorităţile de la Bucureşti au reglementat cadrul necesar pentru implementarea Agendei

29

2030 şi că bugetele anuale întocmite de către Guvern ţin cont de îndeplinirea ţintelor prevăzute în respectiva agendă.

Agenda 2030 cuprinde cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD), prin intermediul cărora ar urma să fie eradicată sărăcia extremă, să fie combătute inegalităţile şi injustiţie şi să fie protejată planeta.

Cele 17 ODD-uri sunt:

-Fără sărăcie - Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context.

-Foamete "zero" - Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile.

-Sănătate şi bunăstare - Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.

-Educaţie de calitate - Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi.

-Egalitate de gen - Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor.

-Apă curată şi igienă - Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi igienă pentru toţi.

-Energie curată şi la preţuri accesibile - Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern.

-Muncă decentă şi creştere economică - Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi.

-Industrie, inovaţie şi infrastructură - Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei.

-Inegalităţi reduse - Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta.

-Oraşe şi comunităţi durabile - Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile.

-Consum şi producţie responsabile - Asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile.

30

-Acţiune climatică - Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor.

-Viaţa acvatică - Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.

-Viaţa terestră - Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deşertificării, stoparea şi repararea degradării solului şi stoparea pierderilor de biodiversitate.

-Pace, justiţie şi instituţii eficiente - Promovarea unor societăţi paşnice şi incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiţie pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile.

-Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de implementare şi revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

Consiliul Agricultură și Pescuit, 21 septembrie 2020 , agrimanet

Puncte importante de pe ordinea de zi

Miniștrii agriculturii din UE s-au întâlnit astazi, 21 septembrie, la Bruxelles pentru a discuta despre anumite elemente ale reformei politicii agricole comune (PAC) și despre aspectele legate de comerț din sectorul agricol.

Pachetul de reformă privind PAC

Miniștrii vor desfășura un schimb de opinii cu privire la reforma PAC după 2020. Arhitectura verde a noii PAC, inclusiv măsuri precum programele ecologice și regulamentul privind planurile strategice se vor afla în centrul discuției. Dezbaterea este o continuare a negocierilor care au avut loc în cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului din luna iulie.

Chestiuni legate de comerț

Comisia va susține o prezentare privind aspecte legate de comerț și sectorul agricol. Va urma un schimb de opinii între miniștri.

31

Comisia UE solicita Romaniei sa stopeze defrisarile ilegale. Ce masura a fost adusa in discutie? septembrie 21, 2020

Comisia UE se implica in razboiul impotriva defrisarilor ilegale din Romania si solicita autoritatilor din tara noastra interzicerea vanzarii pe piata intracomunitara a materialului lemnos si a produselor fabricate din busteni recoltati in mod ilegal, se arata intr-un document emis de executivul de la Bruxelles.

Autoritatile nationale nu au reusit sa verifice in mod eficient operatorii si sa aplice sanctiunile ce se impun. Deficientele din legislatia nationala nu permit autoritatilor sa verifice cantitatile masive de busteni recoltati ilegal. In plus, Comisia Europeana a descoperit ca autoritatile romane gestioneaza padurile, inclusiv taierile autorizate, fara a evalua in prealabil impactul asupra habitatelor protejate, asa cum se cere conform Directivei privind habitatele si Directivei privind evaluarea strategica de mediu. Mai mult, exista deficiente in accesul publicului la informatiile legate de mediu in planurile de gestionare a padurilor.

De asemenea, Comisia Europeana a descoperit ca habitatele forestiere protejate s-au pierdut in cadrul siturilor protejate Natura 2000, incalcandu-se Directivele privind habitaturile si pasarile. In urma analizarii in detaliu a argumentelor transmise de Romania in urma scrisorii de punere in intarziere trimise in februarie 2020, Executivul comunitar a ajuns la concluzia ca problemele de pe teren nu au fost rezolvate. Prin urmare, Comisia Europeana emite acum un aviz motivat. Daca Romania nu actioneaza in termen de o luna, CE ar putea trimite cauza la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE).

Christiane Lambert a fost aleasă în funcția de președinte COPA! Ionel Văduva - 18 septembrie 2020 Cel mai puternic sindicat al fermierilor europeni – Comité des organisations professionnelles agricoles (COPA) are, de vineri, 18

32

septembrie, un președinte femeie, în persoana liderului celei mai mari organizații sindicale agricole din Franța (FNSEA), Christiane Lambert, renumită crescătoare de porci în vârstă de 59 de ani.

Potrivit unui mesaj video publicat de proaspăta șefă COPA pe contul său de Twitter, informație transmisă de AFP via france24, noua poziție reprezintă pentru Lambert „o onoare şi o responsabilitate” să-i reprezinte pe fermierii europeni într-un moment complicat.

În același timp, a mai adăugat Christiane Lambert, acesta este „un moment cheie pentru viitorul agriculturii”, a afirmat noul lider COPA.

„Fermierii se confruntă cu multe incertitudini. Incertitudini cu privire la însăși natura profesiei lor, incertitudini cu privire la climă, incertitudini cu privire la negocierile politicii agricole comune, bugetul acesteia, perioada de tranziție, incertitudini cu privire la rezultatul Brexitului, incertitudini, de asemenea, cu privire la punerea în aplicare a strategiilor europene, fie că este vorba de cea «De la fermă la furculiță» sau «Green Deal»”, a mai precizat liderul sindical, care a adăugat că își dorește ca munca fermierilor să fie recunoscută mai bine la Bruxelles.

Christiane Lambert va cumula postul de președinte al COPA (Comité des organisations professionnelles agricoles) cu cel de preşedinte al FNSEA, așa cum au făcut înaintea sa și Luc Guyau (1997-1999) și Jean-Michel Lemétayer (2007-2009).

„Cumulul celor două funcţii este ceva normal pentru toţi preşedinţii COPA”, a subliniat la rândul său celui mai mare sindicat agricol din Franţa (FNSEA), în fruntea căreia Christiane Lambert a fost reconfirmată pentru un nou mandat la începutul lunii iulie.

Prima preşedintă a sindicatului tinerilor agricultori din Franţa

Într-un domeniu preponderent dominat de bărbați, la cei 59 de ani ai săi, Christiane Lambert care, alături de soțul ei cresc în prezent 230 de capete

33

porcine, avea să devină, rând pe rând, prima președintă a sindicatului tinerilor agricultori din Franţa (în intervalul 1994-1998 care pe atunci se numea Centrul naţional al tinerilor agricultori), apoi al sindicatului majoritar FNSEA, începând din 2017, și acum al Copa, care regrupează principalele sindicate europene ale fermierilor.

Mandatată să reprezinte cele circa 10,5 milioane de exploataţii agricole din Uniunea Europeană (potrivit celor mai recente date care includ şi exploatațiile din Marea Britanie), Christiane Lambert va trebui să ajungă la un compromis între interesele, uneori divergente, ale producătorilor high tech de legume din Olanda, ale viticultorilor din sudul Europei, ale cultivatorilor de cartofi din Belgia şi cele ale micilor crescători de animale din zonele montane.

................................................

R MOLDOVA

România este principalul importator de produse   moldovenești 14:38 actualizat: 14:38

Importurile României din R. Moldova au depășit de câteva ori importurile de produse moldovenești ale altor parteneri strategici, potrivit datelor Biroului Național de Statistică de la Chișinău pentru șapte luni ale anului 2020.

Potrivit BNS, valoarea totală a exporturilor de produse moldovenești pe piața europeană, în șapte luni ale anului curent se ridică la 893,5 milioane de dolari cu o pondere de 64,7% din totalul exporturilor, iar a importurilor – de 1, 326 miliarde de dolari.

De asemenea, volumul exporturilor moldovenești în România în ianuarie-iulie 2020 este de 357,05 milioane de dolari. În același timp, volumul importurilor din România în șapte luni ale anului curent este în valoare de 348,73 milioane de dolari.

Astfel, România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, atât la export, cât și la import, achiziționând în perioada de

34

referință cel mai mare volum de produse moldovenești și ocupând locul 1 în ceea ce privește furnizarea de bunuri în Moldova.

”România a devenit principalul importator de produse moldovenești, astfel devansând de câteva ori ceilalți parteneri strategici la acest capitol. Acest fapt vorbește despre o cooperare strategică dovedită de cifre și fapte, nu doar de declarații. În continuare, Ministerul economiei și infrastructurii își îndreaptă eforturile pe implementarea unei agende bilaterale complexe cu toți partenerii existenți, dar și pe extinderea cadrului de cooperare comercial-economică cu cât mai multe țări pentru a oferi producătorilor noștri acces la noi piețe de desfacere”, a declarat ministrul moldovean al economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean.

Cel de al doilea partener comercial al Chișinăului din top 10 state membre UE este Italia. În aceeași perioadă, exportul mărfurilor moldovenești pe piața CSI a însumat 220,8 milioane de dolari cu o pondere în totalul exporturilor de 16%, iar importurile au constituit 733,6 milioane de dolari. În Federația Rusă exporturile s-au cifrat la 137,49 milioane de dolari, iar exportul produselor rusești în R. Moldova s-a ridicat la 337,61 milioane de dolari.

ELVETIA

Glencore îşi consolidează operaţiunile în Ucraina Liviu GORDEA 19 septembrie 2020 Glencore Agriculture a anunțat că a finalizat achiziția terminalului portuar Everi din Ucraina de la grupul de companii Orexim. Everi este un terminal de export pentru ulei vegetal în orașul

Mykolaiv, cu ieşire la Marea Neagră."Această achiziție consolidează angajamentul nostru pe termen lung față de sectorul agricol din Ucraina și stabilește Glencore Agriculture ca un partener cheie și de încredere în cadrul lanțului global de aprovizionare cu ulei vegetal. Suntem încântați să operăm un activ de cea mai bună calitate și ne menținem angajamentul de a oferi standarde înalte de servicii clienților terminalului Everi", a declarat CEO-ul Glencore Agriculture, David Mattiske.

Oferind servicii de depozitare și încărcare clienților internaționali și interni de primă clasă, terminalul Everi a fost construit în 2010 iar în urmă cu doi

35

ani a fost extins. Are o capacitate de stocare statică de până la 160.000 de tone și poate încărca până la 1,5 milioane de tone de ulei vegetal pe an pentru destinații de export.

Glencore Agriculture este unul dintre cei mai mari intermediari de materii prime din lume, specializat în manipularea, prelucrarea și comercializarea mărfurilor și produselor agricole. Cu operațiuni în peste 35 de țări, inclusiv România, și peste 16.000 de angajaţi, gigantul elveţian a raportat pentru prima jumătate a acestui an un profit net în valoare totală de 2,6 miliarde de dolari.

MAREA BRITANIE

Britanicii ar rămâne fără alimente în câteva zile dacă ar depinde de produsele proprii Liviu GORDEA: 18 septembrie 2020

Un raport al Uniunii Naţionale a Fermierilor (NFU) sugerează că Marea Britanie "ar rămâne fără hrană până la sfârşitul săptămânii" dacă ar trebui să se bazeze doar pe mâncarea produsă pe plan local.

Potrivit săptămânalului The New European, Regatul Unit importă în prezent 93% din fructele sale şi 47% din legumele sale, cantitatea de produse cultivate pe plan local consumate în Marea Britanie scăzând de la 80% la 64% între 1980 şi 2020.

"O ţară cu autosuficienţă scăzută se pune în pericol de orice geopolitică şi suntem exact în acest tip de incertitudine. Lumea se confruntă cu presiuni extreme din partea oamenilor, a alimentelor, a climei şi a pământului. Marea Britanie acţionează în continuare ca şi cum ar avea un imperiu. Realitatea este însă cu totul alta", avertizează Tim Lang, unul dintre cei mai apreciaţi experţi britanici în domeniul politicii alimentare.

"Covid-19 a întins totul până la limită şi trebuie să urmăm o cale diferită în ceea ce priveşte securitatea alimentară şi cantitatea de alimente produse în Regat", a declarat, la rândul său, Minette Batters, preşedintele NFU, organizaţie cu o peste o sută de ani de istorie.

36

OLANDA

Votul din Olanda aduce Unilever la un pas de unificare G.U. Internaţional / 21 septembrie

Acţionarii Unilever din Olanda au aprobat planul ce prevede încheierea structurii duale a companiei anglo-olandeze şi formarea unei entităţi cu sediul la Londra, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Propusa unificare din 22 noiembrie va da gigantului din domeniul bunurilor de larg consum mai multă flexibilitate pentru fuziuni şi achiziţii (M&A) şi-i va reduce complexitatea. Compania holding va rămâne în continuare listată la bursele din Londra şi Amsterdam.

După aprobarea de luni a acţionarilor din Olanda, în 12 octombrie este programat votul acţionarilor din Marea Britanie.

"În urma unificării vom beneficia de condiţii de concurenţă echitabile şi ne vom asigura că suntem extrem de bine poziţionaţi pentru succesul viitor al companiei", a afirmat directorul financiar Graeme Pitkethly.

Luni, acţiunile Unilever înregistrau un declin de 1,5% la Bursa de la Amsterdam.

Planul reprezintă o schimbare semnificativă faţă de ceea ce a propus Unilever în 2018 - mutarea în Olanda - la care s-a renunţat ulterior, în urma revoltei acţionarilor britanici. De atunci, Unilever a înlocuit atât preşedintele cât şi directorul general.

În ianuarie, compania a anunţat că va efectua o revizuire a afacerii sale cu ceaiuri pe plan global, inclusiv a brandurilor PG Tips şi Lipton, pe fondul încetinirii vânzărilor. O vânzare parţială sau completă a afacerii ar fi mai dificilă conform actualei structuri, a precizat Unilever.

Unificarea va fi realizată printr-o fuziune transfrontalieră, acţionarii Dutch Unilever NV UNc.AS urmând să primească o acţiune British Unilever Plc pentru fiecare acţiune pe care o deţin.

37

Noul plan nu va duce la o modificare a operaţiunilor, locaţiilor, activităţilor sau numărului de angajaţi din Marea Britanie sau din Olanda, a precizat Unilever.

Ca parte a procesului de simplificare a structurii, Unilever a decis recent să-şi restructureze activitatea în trei divizii: produse de înfrumuseţare şi îngrijire personală, produse pentru îngrijirea locuinţei, alimente şi răcoritoare. Primele două vor avea sediul în Londra, iar ultima la Rotterdam.

Unilever a fost înfiinţată în 1930, în urma fuziunii dintre un producător olandez de margarină şi un fabricant britanic de săpunuri.

Unilever South Central Europe coordonează din Bucureşti operaţiunile în şapte ţări din zonă: România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia şi Republica Moldova.

SUA / CHINA

DuPont Nutrition & Biosciences, premiată de China Dairy Industry Association, meatmilk , 21 septembrie 2020 DuPont Nutrition & Biosciences (DuPont) a anunțat printr-un comunicat transmis redacției Meat.Milk că i-a fost acordat primul premiu „Technology Progress Award”, la cea de-a 26-a Conferință Anuală a China Dairy Industry Association (CDIA).

CDIA desfășoară în fiecare an o serie de activități de atribuire în rândul întreprinderilor de produse lactate, mașini și ingrediente, în cadrul conferinței anuale a CDIA, pentru a încuraja și a asigura dezvoltarea durabilă a științei și inovării în industria produselor lactate.

Premiile CDIA pentru știință și tehnologie au două categorii, „Premiul pentru invenția tehnologiei” și „Premiul pentru progresul tehnologiei”. Proiectul DuPont intitulat „Culturi de iaurt YO-MIX® PRIME cu control final post-

38

acidificare: cercetare, dezvoltare și promovare către companiile lactate” a fost înscris în categoria „Technology Progress Award”.

Culturile de iaurt YO-MIX® PRIME, care au fost lansate la nivel global la începutul acestui an, au fost dezvoltate pentru a crea blândețe și textură premium consumatorilor și pentru a oferi un nou nivel de îngăduință în iaurt.

Culturile pot ajuta producătorii de iaurt să economisească costurile de formulare, reducând cantitatea de lapte praf degresat adăugată pentru a spori textura iaurtului, le permite să adauge mai puțin zahăr, păstrând în același timp aceeași percepție de dulceață și să mențină calitatea produsului pe canalele de distribuție provocatoare, cu variații ale temperaturii de depozitare. .

„În ultimii ani, observăm o creștere a cererii clienților pentru modernizarea produselor în iaurt proaspăt în China”, a declarat Susan Jin, Ph.D., lider regional în industrie, Asia Pacific pentru culturi, probiotice, fibre și HMO, DuPont Nutrition & Biosciences, are a adăugat:

„Cu un control post-acidificare final și performanțe excelente de fermentare, culturile noastre premiate YO-MIX® Prime pot ajuta în mod eficient producătorii de iaurt din diferite regiuni să depășească problemele post-acidificare și incertitudinile în canalele de distribuție, aducând în același timp un gust blând, curat, neted și cremos. la produsele lor din iaurt. ”

„Am dori să mulțumim Asociației China Dairy Industry Association pentru recunoașterea și susținerea lor ridicată a culturilor noastre YO-MIX® PRIME”, a declarat Morten Boesen, manager global de linii de produse pentru culturi lactate, DuPont Nutrition & Biosciences.

„Ne vom dubla eforturile în inovația produselor și aplicațiilor produselor noastre culturale, lucrând în strânsă colaborare cu clienții noștri din industria lactatelor, pentru a oferi consumatorilor chinezi produse lactate fermentate mai sănătoase, mai gustoase și de calitate superioară, care sunt în conformitate cu tendințele consumatorilor”, a încheiat oficialul DuPont.

SANATATE si GASTRONOMIE

Ierburile miraculoase pe care românii le consideră buruieni. „Călcăm pe planta care tratează cancerul şi nu o ştim!” 21 septembrie 2020, 09:06 de Iulian Bunila Cercetătorul Costel Vânătoru explică, pentru cititorii „Adevărul”, care sunt plantele cu proprietăţi nutritive şi medicinale spectaculoase, dar pe care românii le folosesc cel mult ca nutreţ pentru animale.

39

Crizantema comestibilă a fost ameliorată deja la Staţiunea de Cercetare Buzău FOTO I Bunilă

Considerate de români simple buruieni, bune de stârpit sau, în cel mai bun caz, de dat la animale, o serie de plante din flora spontană sunt de fapt adevărate miracole. Explică proprietăţile acestor ierburi speciale dr.ing Costel Vânătoru, cercetător ştiinţific la Staţiunea de la Buzău, în fapt una dintre cele mai puternice voci din cercetarea agricolă românească. Exemplul cel mai relevant adus în discuţie de cercetătorul buzoian este cel al unei plante pe care românii se chinuie de secole să o elimine din culturile agricole. Este vorba despre Portulaca Oleracea, denumirea ştiinţifică a buruienii cunoscută popular ca iarba porcească, iarba grasă, pita porcului sau graşiţa. Această iarbă este comestibilă atât în stare proaspătă, cât şi preparată, iar în alte ţări (cum ar fi Australia, Grecia sau Cipru) este un aliment foarte apreciat. „Noi o considerăm buruiană şi nu-i acordăm atenţia cuvenită. Este însă un aliment foarte bun. Poate fi utilizată în salate sau conservată în diverse forme. Frunza este plină, suculentă, de unde şi denumirea de Graşiţă. Sunt mai multe varietăţi. Cele din flora spontană nu au frunzele mari, sunt de talie mică şi se comportă ca o plantă târâtoare. În schimb, soiurile ameliorate sunt cu frunza mult mai mare, ovoidă, suculentă”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.

Iarba porcului e de fapt excelentă pentru om

Cercetătorul vorbeşte despre graşiţă ca despre o veritabilă plantă medicinală, bogată în Omega 3, care pe nedrept nu este preţuită de români. În multe ţări, aceasta se găseşte în cultură şi este foarte scumpă.

40

„În afara faptului că la noi poate fi recoltată din flora spontană, ea nu are tratamente chimice, nu are boli, nu are dăunători. Vorbim de o plantă valoroasă care e la concurenţă cu peştele în ceea ce priveşte conţinutul de Omega 3. Este foarte bună pentru ficat. Noi avem această reţinere pentru că nu am avut-o în tradiţia noastră, însă în ţări cum ar fi Cipru aceasta este pusă şi la murat, deci păstrată foarte bine şi peste iarnă, în saramură, oţet”, spune Vânătoru.

Iarba grasă creşte invaziv acoperind solul ca un covor. Este o plantă cu rădăcină pivotantă, cu tulpină cilindrică şi dură, cărnoasă, târâtoare. Preferă solurile uşoare, nisipoase, bogate în substanţe nutritive, situate în zone calde de pe glob, cât şi în cele temperate sau reci. Are un gust uşor acrişor, pentru că în ea se găseşte o cantitate importantă de vitamina C. „Nu are un gust rău, însă oamenii sunt reticenţi faţă de ea pentru că o văd ca o buruiană şi mai ales că a căpătat această denumire populară de iarba porcului. Au reţinere deocamdată, dar dacă trec de această barieră, au curaj să guste câteva frunze, îşi dau seama că au în faţă o plantă deosebită, cu un gust deosebit”, declară Costel Vânătoru.

De la această plantă se consumă frunzele cărnoase şi acrişoare sub formă de salată. Ca medicament se foloseşte sub formă de ceai sau infuzie.

Portulaca Oleracea are o soră ameliorată la Staţiunea de Cercetare pentru Legumicultură din Buzău, care este cultivată pentru floare. Se numeşte Floarea de piatră şi provine din această iarbă grasă. „Florile de piatră, cele pe care noi le admirăm pentru frumuseţea lor, pentru că sunt multicolore,

41

sunt plante comestibile. În străinătate, acestea sunt folosite în preparate culinare, la ornamentarea prăjiturilor, diverselor salate. Vorbim de o plantă care la noi, iarăşi, nu este apreciată ca plantă alimentară, ci ca plantă ornamentală”, declară Costel Vânătoru.

Multe flori în sălbăticie pot fi mâncate

Crizantemele comestibile au o aromă ce se apropie uşor de gustul morcovilor şi pot fi amestecate fără nicio reţinere în salate sau alte diverse preparate. Florile galbene, mai mici decât crizantemele ornamentale, pot da un plus de culoare platourilor sau chiar torturilor. Până şi panseluţele care decorează parcurile şi amenajările urbane sunt şi ele comestibile.

„La noi, prea puţini ştiu că florile şi frunzele de panseluţe pot fi utilizate în alimentaţie. Trecem pe lângă ele, le admirăm, pentru că se găsesc în multe culori, de la albastru, galben, alb, şi doar atât. În afară, sunt folosite la diverse aranjamente culinare, la ornarea platourilor”, spune Vânătoru. În această categorie intră şi banala păpădie, ale cărei frunze pot fi utilizate în salate.

„Păpădia este o plantă extraordinar de interesantă. O găsim în flora spontană şi este un strămoş al salatei pe care o ştim, însă cu proprietăţi alimentare şi medicinale mult superioare. Aceasta conţine substanţe amare, care sunt bune pentru ficat şi o putem utiliza de primăvara devreme în salate, cu oţet.

O mai utilizează foarte puţini români, bătrâni care îi mai ştiu calităţile”, declară cercetătorul.

Tot în preparate proaspete poate fi utilizată şi Limba

42

mielului, o salată care creşte spontan. Este o plantă sănătoasă, cu un conţinut mare de caroten, bogată în săruri minerale, vitamine şi potasiu.

De asemenea, măcrişul care creşte în zona de deal şi de munte este considerat soi valoros de străini. La Staţiunea de Cercetare există în curs de ameliorare o varietate de măcriş cu frunza mare. Acesta, pe lângă faptul că este un aliment veritabil pe care îl putem folosi în salate, are un conţinut ridicat de vitamina C.

Alt exemplu este cicoarea. În cazul celei cu floarea albastră, frunzele sunt comestibile şi consumul lor ajută la scăderea glicemiei din sânge.

„În Spania, Italia sau Franţa este folosită la scară largă. De la cicoare se utilizează florile şi frunzele, mai ales când planta este tânără. La noi, cicoarea nu a intrat în alimentaţie pentru că este o plantă mai amăruie. Se ştie că la noi plantele acestea care conţin substanţe amărui nu prea au prins la poporul român. Aşa cum nici alimentele picante nu atrag”, explică horticultorul buzoian.

Călcăm pe buruiana care tratează cancerul, dar nu ştim

În opinia cercetătorului, trecem zilnic pe lângă foarte multe plante, le ignorăm, fără să ştim că ne pot vindeca de boli grave despre care acum ştim acum că nu ar avea leac, ori se tratează foarte greu.

„Cu siguranţă, noi călcăm

43

acum pe buruiana care tratează cancerul şi nu o ştim. Avem mult de explorat, de pătruns în tainele acestor plante, pentru a le afla beneficiile.

Studiile internaţionale arată că lumea ştiinţifică a ajuns acum să cunoască sub 5% din tainele plantelor. Practic, această resursă valoroasă a Terrei nu este pe deplin cunoscută. Cunoaştem doar plantele de cultură, cele pe care le utilizăm în mod frecvent, dar sunt multe alte plante interesante care aşteaptă să fie cunoscute, să fie valorificate”, spune specialistul. Costel Vânătoru este profesor, doctor în horticultură, cercetător ştiinţific de gradul întâi şi conduce Laboratorul de Genetică şi Ameliorare al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău. De asemenea, este şi director al Băncii de Gene de la Buzău, depozitara a aproximativ 10.000 de soiuri de legume, plante aromatice şi plante medicinale, unele pe cale de dispariţie.

Desertul recomandat de nutriţionistul Mihaela Bilic: „Este cel mai simplu si mai dietetic tort din lume“ 21 septembrie 2020, 18:58 de Lizeta Oprea Desertul recomandat de nutriţionistul Mihaela Bilic: „Este cel mai simplu si mai dietetic tort din lume“

Cunoscutul nutriţionist Mihaela Bilic recomandă un desert de sezon, cu fructe, pe care îl asezonează cu îngheţată. Ştiri pe aceeaşi temă Andreea Marin revine în televiziune.

Cunoscută pentru sfaturile sale în antiteză cu ale celorlalţi nutriţionişti, Mihaela Bilic recomandă celor care o urmăresc un desert despre care spune că este „cel mai dietetic tort din lume“.

„Prajiturile cu mere sunt considerate banale, nepotrivite pentru ocazii festive, niste Cenuşărese ale cofetăriei. Nici ştrudelul nici placinta şi nici mărul în aluat, oricât ar fi de delicioase, nu ne produc un wow de admiratie. O excepţie totuşi există- tortul de mere, probabil cel mai simplu şi mai dietetic tort din lume. Dacă tot e sezonul merelor, faceti din ele o sarbatoare!

Caramelizati zahăr într-o cratiţă şi aşezaţi în ea mere intregi, curatate de coaja şi sâmburi. Umpleti-le cu stafide, scorşişoară sau dulceaţă de cirese amare, presăraţi unt şi la cuptor cu ele! Cand s-au rumenit turnaţi deasupra pandişpan şi mai bagaţi-le o tură la cuptor. În final rasturnaţi cratiţa pe un platou şi...ta-da...tortul e gata. O coroană aurie de mere coapte pe un blat pufos şi galbior, armonie de toamnă, nu alta! Servit cu ingheţată, cremă de vanilie sau frişcă poate fi un desert de zile mari”, a scris Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.

44

Beneficiile incredibile ale merelor, bogate in vitamine si minerale 20 septembrie 2020

„Un măr pe zi ține doctorul departe”- vă este cunoscută fraza? Nimic mai adevărat atunci când veți afla în detaliu toate beneficiile acestui superfruct. Mărul este delicios, fie el preparat sau crud, și poate fi un bun aliat al sănătății voastre.

Considerat unul dintre cele mai bune 10 alimente din lume, studiat în mod regulat de cercetători, mărul continuă să adauge proprietati pe lista beneficiilor sale. Este recunoscut ca fiind eficient pentru mai multe aspecte, printre care:

Oferă energie: foarte bogat în vitamine, în special C, A și B, dar și plin de minerale și oligoelemente (calciu, magneziu, potasiu, fier, seleniu, zinc …), mărul este atât o sursă de energie, cât și un protector celular. De asemenea, fructul asigură o bună hidratare (conține aproape 90% apă), care este, de asemenea, esențială pentru buna funcționare a corpului.

Reglează tranzitul, ajută digestia: bogat în fibre insolubile și solubile (în medie 2g / 100g), mărul este aliatul unei bune funcții intestinale. Primul ajută la combaterea constipației, al doilea împotriva diareei. Prin urmare, un echilibru perfect care, în plus, stimulează funcțiile imune ale bacteriilor bune ale colonului.

Combate colesterolul, diabetul și supraponderalitatea: particularitatea mărului constă în conținutul său ridicat de pectină, o fibră solubilă neagresivă, care formează un gel vâscos, absorbind astfel o parte din grăsimi pentru a le elimina și, prin urmare, a le modera asimilarea. Prin încetinirea absorbției glucidelor, aceleași fibre contribuie și la încetinirea creșterii zahărului din sânge. În cele din urmă, mai puțin colesterol, mai puțin diabet și mai puțină greutate… mai ales că aceste fibre, care duc rapid la sațietate, au un efect remarcabil de suprimare a poftei de mâncare pentru doar 50 kcal pentru 100g. În general, mărul este, prin urmare, un protector serios al bolilor cardiovasculare.

Prevenirea anumitor tipuri de cancer: mărul este un adevărat concentrat de antioxidanți (vitamine, polifenoli, flavonoizi inclusiv quercitina) ai căror compuși, asociați unul cu celălalt, au capacitatea de a reduce riscul de cancer, în special al ficatului și colonului, scrie notretemps.com.

Lupta împotriva îmbătrânirii: bogat în antioxidanți și în special în polifenoli, merele sunt benefice în tratamentul anti-îmbătrânire,

45

luptând împotriva radicalilor liberi care accelerează îmbătrânirea celulară, inclusiv îmbătrânirea pielii.

Protejează dinții: mestecarea mărului ajută la stimularea producției de salivă, care scade în mod natural odată cu vârsta ceea ce duce la apariția cariile – atât de frecvente la vârstnici. Masticarea oferă, de asemenea, un masaj benefic gingiilor, protejând împotriva bolilor parodontale.

Pentru a beneficia din plin de toate proprietățile merelor este de preferat să le consumați pe cele bio și să optați pentru diferite soiuri și culori. Crude sau gătite, în compot sau sucuri, merele sunt o sursă de sănătate pentru organismul nostru.

DOSAR

În căutarea liniștii ,Cristina ŞTEFAN , Aparut in Dilema veche, nr. 857, 10 - 16 septembrie 2020

Crescută printre betoane, în copilăria mea bucureșteană, cu bunici și ei „de-ai locului“, mutați aici din tinerețe, viața la țară s-a rezumat la cîteva zile din care mai păstrez doar cîteva frînturi. Țin minte cum căutam cuiburi de vrăbii ascunse în căpițele de fîn, cum urcam în pod în urma pisicilor și cum m-au ciupit curcănițele. Mînzul pe care-l distra enorm să-și pună copita pe piciorul meu și să se lase cu toată greutatea. Gustul roșiilor abia culese din grădină și mirarea că morcovii cresc în pămînt. Carpetele viu colorate și păturile din lînă înțepătoare. Puricii cu care m-am întors o dată acasă, spre disperarea mamei. Drumeagul noroios pe care am rămas împotmoliți cu Dacia bunicului.

46

Foto: Marius Chivu

Mi-am amintit de toate acestea în urmă cu cîteva săptămîni, cînd am descoperit cu uimire că, pe un cîmp din capătul unei comune ilfovene, la nici 15 kilometri de ieșirea din Capitală, se pot vedea nu doar Perseidele, ci și Calea Lactee cu ochiul liber. Cîtă libertate, mi-am zis atunci, pentru oamenii care locuiesc în casele din apropiere, cîtă liniște și aer curat, ce viață idilică față de aglomerația și stresul din București.

Din puzzle-ul acesta îmi lipsesc însă, cu siguranță, multe piese. (Una dintre ele: în adolescență, cînd i-am mărturisit că vreau să mă fac medic veterinar la sat, tata m-a întrebat doar, mefistofelic, dacă vreau să stau toată ziua cu mîna-n fundul vacii.) Așa încît am acceptat curioasă sugestia de-a fi the fly on the wall între cei peste 100.000 de oameni activi lunar în grupul „Mutat la țară“ de pe Facebook și de-a face un exercițiu de imaginație: ce-ar fi dacă m-aș muta la țară?

Mulți își doresc, puțini își permit

Aceasta e prima descoperire pe care o fac: toată lumea își caută liniștea. Tinerii de pe grup povestesc cum viața la oraș i-a stors de energie. Unii sînt trecuți prin teambuilding-uri, deadline-uri și target-uri care aveau ca scop „să transforme omul într-o resursă umană combinată cu job-ul pe care îl prestează“, alții povestesc despre un „smog mental“ și despre activități obositoare în publicitate sau în domeniul economic. Cei de vîrsta a doua, care-și doresc aer curat și spațiu pentru cei mici, sau pensionarii care nu au grija copiilor visează la rîndul lor la liniște. Indiferent de orașul din care provin, de vîrstă și de nivelul de trai, se declară înnebuniți de alergătura continuă, de poluare, zgomot, asfalt, valuri de turiști, baruri și aglomerație.

47

Apartamentele de la oraș, spun ei, sînt în continuare niște cutii de chibrituri betonate, scumpe și lipsite de aer. Visează la alt ritm și la o apropiere mai mare de natură.

La prima vedere, casa la țară pare soluția perfectă: o locuință mai veche, departe de orașele mari, cu teren pentru amenajat o grădină sau o livadă, poate costa sub 10.000 de euro. Mult mai ieftin decît cea mai strîmtă garsonieră de la oraș. Amenajările, însă (gazul, electricitatea, renovarea în sine), cresc enorm cheltuielile, și de timp, și de muncă, și bani. Deseori, odată cu prețul mic al terenului vin alte costuri: case în paragină, pe care unii aleg să le dărîme și să construiască altele, sau hibe ascunse în construcția veche. Mîna de lucru se găsește mai greu la sat și se poate întinde pe ani buni.

Și, odată mutați, „emigrarea“ în sine vine cu renunțarea la o sumedenie dintre condițiile cu care oamenii s-au obișnuit la oraș: de pizza livrată la orice oră nu mai poate fi vorba. Și nici de mers la cumpărături capricioase, la magazinul deschis non-stop, de filme la cinematograf sau concerte, shopping la mall sau ieșit pur și simplu la o bere în oraș cu prietenii. Unii se sperie de accesul mai greu la spitale și alte servicii de sănătate. Posibilitatea de a-și duce copiii la cel mai bun liceu prezintă și ea dificultăți logistice. La fel și slujba: nu toată lumea își poate găsi un post în apropierea casei sau o slujbă care să permită munca la distanță. În caz contrar, timpul pierdut făcînd naveta, chiar și dintr-o zonă limitrofă a unui oraș mare, vine la pachet cu o grămadă de nervi.

Foto: Marius Chivu

Necazuri Ce greutăți întîmpină orășenii mutați la țară? Mulți se luptă mai ales cu ceea ce căutau să-și apropie: natura. O femeie din Bilca, Suceava, se declară exasperată de limacșii din grădină: „Muncești și iar muncești! Cînd să culegi, ai super-surprize. Am încercat tot ce este posibil natural, nici o șansă. Nici rățuștele nu fac față!“. O pensionară se plînge de păduchii care i-au distrus livada. Cîțiva se lamentează de ploile abundente, alții de secetă și caniculă, și nu puțini povestesc că nu mai prididesc cu treburile din

48

gospodărie, de cosit, tăiat lemne și grădinărit: se trezesc la răsărit și se culcă tîrziu în noapte, îi dor mîinile, picioarele și spatele.

Energia electrică pică în caz de furtună. Zăpada izolează complet sau prăbușește garduri și acoperișuri. Găinile scapă în grădină și strică semănăturile. Șoarecii își fac culcuș în poduri și nu se mai dau plecați. Mașinile se împotmolesc uneori și trebuie scoase din noroi cu căruța. Animalele de casă sînt și ele expuse: fie din cauza vecinilor binevoitori (unii oameni povestesc despre cazuri de otrăvire), fie că-și pierd viața într-un accident pe șosea.

...și bucurii

Majoritatea celor de mai sus sînt povestite de oamenii din grup făcînd haz de necaz, și nu cu amărăciune. Pe lîngă aceste neajunsuri minore, viața la țară, spun ei, le aduce și mari bucurii: simplitatea și frumusețea lucrurilor din jur le oferă echilibru și un alt sens vieții. Condițiile de trai, în funcție de casa aleasă și de banii investiți în renovări, pot fi la același nivel cu cele din mediul urban. Munca la laptop-ul pus în fața ferestrei care dă înspre livadă nu se compară însă cu nimic din ce-ar putea aduce orașul. O femeie scrie fericită despre dimineața în care a văzut de aproape cîteva căprioare la marginea pădurii. Cineva se bucură că și-a ridicat cu propriile mîini un gard din lemn în jurul casei. O familie și-a făcut în curte un zid de escaladă pentru copii.

Toți se bucură de roadele din grădină, ieșite chiar din mîna lor, de ardeii puși la copt, zacusca, murăturile sau magiunul făcute pentru iarnă, de vinul și palinca pe care le împart mai apoi cu vecinii. Sănătate curată, spun ei. Terapie, subliniază alții. Un bărbat povestește cu bucurie cum se adună seara lumea la casa lui: „M-am trezit cu bătătura plină de oameni și căței. A fost incredibil de fain momentul. Are rost să înșir bunătățile aduse? Menționez doar ciulamaua de hribi, colosală. Vecinii se și ajută între ei.“

Omul sfințește locul, subliniază mereu membrii grupului, o parte dintre ei făcînd și muncă de voluntariat în jurul casei: o femeie anunță reabilitarea, împreună cu Asociația Acasă în Banat, a patru mori de apă din Șopotu Vechi, comuna Dalboșeț. Apropierea de natură aduce satisfacții enorme: „Cred că cea mai importantă lecție pe care am învățat-o este că nu ai nevoie de multe lucruri pentru a fi fericit“, scrie un bărbat care s-a mutat în urmă cu zece ani la 15 kilometri de București. „Timpul petrecut aici ne-a făcut mai responsabili, mai atenți cu tot ce este în jurul nostru. Avem o grădină cu fructe și legume pentru consum propriu. Reciclăm tot ce se poate, de la hîrtie, lemn sau sticlă pînă la resturi organice pe care le transformăm în compost.“

49

La țară e „multă muncă, dar bucurie nesfîrșită“, rezumă altcineva.

* * *

Peste 70 de persoane, cercetate în 112 dosare penale deschise de poliţişti în urma unor controale pentru protejarea pădurilor, în ultima săptămână Anchete • 19 Septembrie 2020

Poliţiştii au făcut, în ultima săptămână, peste 750 de controale în toată ţara, pentru protejarea fondului forestier şi prevenirea şi combaterea faptelor ilicite în domeniul silvic. În urma acestora, s-au deschis 112 dosare penale, în care sunt cercetate peste 70 de persoane, şi s-au dat amenzi de peste 400.000 de lei.

Poliţia Română a transmis, sâmbătă, că, în perioada 11-17 septembrie, poliţiştii au desfăşurat 752 de controale pentru verificarea provenienţei, prelucrării, depozitării şi valorificării lemnului, precum şi pentru verificarea legalităţii transportului materialului lemnos.

Astfel, au fost verificate 237 de obiective cum sunt exploatări forestiere, instalaţii de debitat, depozite, târguri, pieţe, oboare şi ocoale silvice.

„Pentru neregulile constatate în domeniul silvic, au fost înregistrate 112 dosare penale, în care sunt cercetate 71 de persoane, şi au fost aplicate 172 de sancţiuni contravenţionale la Legea 171/2010 – Legea contravenţiilor silvice, în valoare de 416.500 de lei”, a precizat IGPR.

Ca măsuri complementare, au fost confiscaţi 983 de metri cubi de lemn fără documente legale.

De asemenea, în această săptămână, poliţiştii au intervenit la 8 apeluri 112 privind transporturi de material lemnos, dintre care două au fost confirmate ca fiind ilegale. sursa: News.ro, sursa foto: IGPR via News.ro

50

* * *

FOTO Cea mai mare plantaţie de aronia din România se află la Charlottenburg. Afacere sănătoasă cu regina fructelor de pădure 20 septembrie 2020, 06:16 de Stefan Both

FOTO Cea mai mare plantaţie de aronia din România se află la Charlottenburg.

Afacere sănătoasă cu regina fructelor de pădure 1/10 Cea mai mare plantaţie de aronia din România se află în judeţul Timiş O familie de timişeni a pus bazele primei şi celei mai mari plantaţii de aronia din România, o plantă mai puţin cunoscută la noi în ţară, dar care are proprietăţi benefice pentru organism

În urmă cu şapte ani, Corina Ardelean şi familia sa au hotărât să înceapă o afacere mai puţin obişnuită. Pe un hectar, au creat prima plantaţie de aronia din România, în Charlottenburg, judeţul Timiş, cunoscut şi pentru că e singurul sat rotund din ţara noastră. Acum, plantaţia ecologică se întinde pe o suprafaţă de 15 hectare şi rămâne cea mai mare din ţară, căci între timp au apărut şi altele, în alte regiuni. „La vremea respectivă nu exista nicio altă plantaţie de aronia în România. Acum există o plantaţie în Dâmboviţa, una la Satu Mare şi una prin Dobrogea. Dar continuăm să avem cea mai mare plantaţie din ţară. Merge bine, e foarte frumoasă plantaţia. Prima dată, am pus experimental doar un hectar, să vedem dacă se aclimatizează fructul, să ne dăm seama dacă se obişnuieşte sau nu. Aronia face fructe cam în al treilea an. După ce am văzut că merge, în 2015 ne-am apucat serios de treabă. Am plantat încă trei hectare, apoi încă patru hectare şi tot aşa. Am învăţat, apoi, şi noi: am luat plantă de trei ani, să nu mai aşteptăm atât“, spune Corina Ardelean.

51

Afacerea cu aronia a fost pusă pe picioare din fonduri proprii, ale familiei Ardelean, investiţia fiind de aproximativ 500.000 de euro. De asemenea, au ridicat şi o mică fabrică, la Dumbrăviţa, lângă Timişoara, unde procesează sucul, prin presare la rece.

„Aveam o casă la ţară, la Charlottenburg. Cineva avea de vânzare un teren, iar noi l-am cumpărat. Am stat cu terenul câţiva ani, n-am făcut mare lucru. Dar vremea a trecut, copiii au crescut şi, până la urmă, lor le-a venit ideea. Ne-au întrebat de ce stăm noi cu terenul nelucrat. Hai să facem ceva! Ne-am tot gândit ce să plantăm. Toată lumea are culturi de cartofi, de morcovi, de ceapă... Noi am vrut altceva. Sfătuindu-ne cu prietenii, am aflat de această plantă, aronia, care e un fruct-minune. Ne-am documentat, am văzut studiile şi proprietăţile acestui fruct şi-am zis că asta o să cultivăm“, povesteşte Corina Ardelean.

REGINA FRUCTELOR DE PĂDURE

Aronia este un fruct mai puţin cunoscut în România, planta fiind originară din America de Nord. Este, însă, bogată în proprietăţi benefice pentru sănătate, lucru dovedit de studii. „La origine, e înrudită cu măceşul. Dar nu arată chiar ca măceşul – mai degrabă seamănă cu coacăzele. Fructele de aronia sunt mici, rotunde şi negre. Şi sunt mult mai stringente la gust. Aronia este foarte bună pentru normalizarea nivelului de zahăr din sânge, este recomandată şi pentru cei care au diabet, de asemenea, e bună pentru o serie de boli degenerative. Ajută mult şi la imunitate. Dar la ce nu e bună?! Acest fruct e folosit atât de bolnavii de cancer, dar şi de cei care ţin cură de

52

slăbire. Are foarte multă vitamina C şi antocianină. Dintre fructele de pădure, are cele mai mari proprietăţi antioxidante“, explică Ardelean.

Aronia e o plantă foarte rezistentă la boli. Se şi întreţine cu uşurinţă: nu are mare nevoie de apă, iar clima şi solul de la Charlottenburg îi priesc. „Nu-i place foarte multă căldură, dar nici foarte multă apă. Dealurile din această zonă i se potrivesc. Am nimerit bine! Cei mai mari producători de aronia din Europa sunt în Polonia, dar şi sârbii au suprafeţe mari“, explică Ardelean. Fermierii din Timiş au depus dosarul, pentru a obţine finanţare de la Uniunea Europeană, cu un proiect de aproximativ un milion de euro, pentru o fabrică de procesare. Şi-au dorit să o construiască în zona plantaţiei, la Charlottenburg. „Avem o mică unitate de procesare în comuna Dumbrăviţa, lângă Timişoara. E într-un spaţiu închiriat. Aşa că vrem să ne facem spaţiul nostru. Am achiziţionat un teren în zona plantaţiei, acolo este proiectul pentru fabrică. Sperăm ca anul viitor să putem să şi ridicăm -fabrica.“

„NU-L BEI DE SETE, ÎL BEI PENTRU CĂ FACE BINE“

Fructele de aronia se pot consuma simplu, proaspete, sau cu iaurt şi cereale. Dar există şi fructe confiate şi, de asemenea, gem de aronia. Cel mai cunoscut produs este însă sucul. O cutie de trei litri costă 100 de lei şi este suficient pentru o cură de o lună. Fermierii din Banat recomandă consumul zilnic de aronia, dar atrag atenţia că sucul nu este o băutură răcoritoare. „Eu consum zilnic suc de aronia. E concentrat, păstrează toate proprietăţile fructului, pentru că îl presăm la rece şi îl pasteurizăm la temperatură joasă. Nu e fiert, îşi păstrează toate vitaminele şi mineralele. Sucul de aronia nu e o băutură răcoritoare, nu-l bei de sete, îl bei pentru că face bine, este un soi de tratament preventiv împotriva bolilor. Nu are nici gust rău, este foarte bun“, spune Corina Ardelean. La ce ajută aronia Aronia, cunoscută şi ca scoruş negru, a fost adusă în Europa de către ruşi şi s-a adaptat bine la clima umedă din păduri şi din zonele mlăştinoase. Arbustul de aronia produce nişte fructe mici, cu gust uşor amărui. A fost cercetată mai ales pentru că are o cantitate mare de proantocianidine, de zece ori mai mult acid chinic decât merişorul şi un conţinut de vitamina P mai mare decât oricare alt fruct (vitamina P ajută la fixarea vitaminei C în organism).

53

De asemenea, are de 15 ori mai mulţi antioxidanţi decât afinele şi merişoarele, iar 100 de grame de aronia oferă necesarul zilnic de acid folic, conform unor studii. Este o plantă recomandată în menţinerea unei bune circulaţii sangvine şi care poate ajuta în cazul unor boli precum cancerul colorectal sau mamar, dar o cură cu aronia nu reprezintă un tratament propriu-zis pentru diverse afecţiuni cardiovasculare sau de orice alt fel.

* * *

... citeste si partea a patra ...

54