Stiri 8 iunie 2020, partea a doua

INDUSTRIE ALIMENTARA

Ministrul Oros: industria de procesare a produselor bio, aproape inexistenta in Romania Iunie 8, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca in prezent, la nivelul tarii noastre nu mai exista procesatori de produse bio, iar aceasta activitate ajunge la 3%, noteaza Mediafax.

„Foarte putini agenti economici in domeniul procesarii, majoritatea doar in domeniul productiei primare: 35% cereale, 25% culturi industriale, 21% fanete si arbusti fructiferi 6%. Activitatea de procesare este aproape inexistenta, pana la 3%”, a precizat ministrul.

Seful MADR a mai spus ca, in Romania, agricultura bio se realizeaza doar pe 365 de hectare si ca in aceasta industrie sunt 10.000 de operatori si 13 organisme de audit.

„Vrem sa prindem sume mai consistente pentru acest domeniu de agricultura si industrie alimentara. Inceputul este mai timid avem o crestere anuala de 9%, avem undeva cam 10.000 de operatori inregistrati, 13 organisme de inspectie si certificare pentru agricultura ecologica aprobate, cei care fac acest audit si suprafata sigur, pe care se face agricultura biologica in Romania, este undeva, destul de mica, 365 de hectare”, a mai declarat Adrian Oros.

RomâniaFuncționează: Sibiul se transformă în Oltenia de nord, dar cu mai

multă conștiință De Bogdan Popovici   iun. 6, 2020 Mircea Ureche, Director General de la Moara Cibinului din Sibiu, și antreprenor, ne destăinuie secretele cuceririi Sibiului de către olteni.

Ne destăinuie și regulile cu care trebuie să se confrunte oltenii care se simt în Sibiu aproape ca în altă țară.

https://youtu.be/NDr1vxY8Swc

Bere Băuturi Bucureşti, distribuitor de bunuri de larg consum, cu afaceri de peste 200 mil. lei şi 440 de angajaţi, a intrat în insolvenţă. Compania are parteneriate cu Heineken, Coca-Cola, Alexandrion, grupul Valvis sau Red Bull Florentina Niţu 08.06.2020,

BBB are puncte de lucru în patru oraşe ale ţării: Bucureşti, Constanţa, Ialomiţa şi Ploieşti

Bere Băuturi Bucureşti (BBB), companie pusă pe picioare în urmă cu trei decenii de antreprenorul Adrian Gică, în prezent distribuitor de top pe piaţa FMCG din România, cu un portofoliu de produse precum bere, vin, spirtoase, răcoritoare, apă plată şi minerală, cafea, ceai şi energizante, a intrat în insolvenţă la propria cerere, potrivit portal.just.ro. Contactaţi de ZF, repre-zentanţii companiei nu au răspuns.

În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, firma a avut o cifră de afaceri de 205 milioane de lei, în creştere cu 6% faţă de anul precedent, un profit de 6,8 milioane de lei, mai mare cu 9% decât în 2017 şi un număr mediu de 440 de angajaţi, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Pandemia ar putea produce schimbări dramatice în industria

cărnii Bogdan Cojocaru 08.06.2020, Aproape trei sferturi dintre cele mai mari companii de carne, peşte şi produse lactate din lume au fost etichetate ca având un risc „ridicat“ de pandemie şi au fost criticate într-o analiză destinată investitorilor pentru incapacitatea lor de a preveni izbucnirea de noi boli care apar la animale şi se pot transmite la om, scrie Euractiv.

Raportul, realizat de FAIRR, o reţea globală de investitori susţinută de investitori instituţionali, îşi propune să ofere informaţii despre modul în care criza actuală a afectat industria cărnii, vulnerabilitatea industriei la şocurile viitoare şi rolul pe care sectorul îl joacă în crearea de riscuri pandemice viitoare. Concluzia analizei este că sectorul se chinuie din cauza COVID-19 şi că pandemia ar putea fi „paiul care rupe spatele industriei cărnii“. Astfel, scriu autorii, „producţia intensivă de animale are un risc serios de a crea şi răspândi o viitoare pandemie“. În SUA, o serie mare de focare de COVID au oprit instalaţiile de prelucrare a cărnii, iar o astfel de tendinţă începe să fie vizibilă şi în UE, cu consecinţe posibil dăunătoare pentru sector. Clasificarea Pandemică foloseşte datele colectate de indicele producătorilor de carne Coller FAIRR, conceput pentru a fi un instrument de evaluare a rezistenţei în lanţul alimentar global şi pentru a atenua viitoarele catastrofe, precum şi pentru a ajuta investitorii să ia decizii vitale.

Clasificarea se face în funcţie de un set de şapte criterii considerate esenţiale în prevenirea viitoarelor pandemii pornite de la animale. Acestea includ siguranţa angajaţilor şi a alimentelor, defrişarea şi gestionarea biodiversităţii, bunăstarea animalelor şi administrarea antibioticelor.

Cercetarea, intitulată „O industrie infectată“, le spune investitorilor că industria cărnii va fi supusă unui control sporit şi unei reglementări care ar putea include noi protocoale de securitate biologică pentru evitarea izbucnirii de focare de boală. „Este necesară o schimbare monumentală şi coordonată în pregătirea profesională, securitate şi supraveghere în domeniul biosecurităţii, în special pe pieţele emergente“, spune acesta, adăugând că, pe baza informaţiilor disponibile în prezent, autorii „se aşteaptă să vadă schimbări materiale de reglementare şi de piaţă“.

Fragilitate aparentă a sectorului a determinat acum banca de investiţii şi servicii financiare Goldman Sachs să eticheteze efectivele de animale ca fiind una din cele două materii prime cu cel mai mare risc pentru investitori anul viitor. Cealaltă este petrolul.

Milioane de beri plătite în avans sau gratuite îi aşteaptă pe europeni Bogdan Cojocaru 08.06.2020 ,

Foarte ataşaţi de cârciumile şi de berea lor, cehii au comandat în timpul carantinei de acasă cu plata în avans sticle şi halbe de bere la barurile preferate cu gândul că le vor bea acolo când viaţa va reveni la normal. În acest fel, ei au încercat să ajute celebrele puburi cehe. O astfel de atitudine a putut fi observată şi la alte naţiuni. Astfel, s-a ajuns ca până la un milion de beri gratuite sau preplătite să-i aştepte pe consumatorii încă prudenţi.

De la giganţi ca Anheuser-Busch InBev şi până la fabricile mici de familie, producătorii de bere au creat scheme pentru a-i încuraja pe consumatori să cumpere cu anticipaţie băuturi, oferind în unele cazuri recompense în bere gratuită atunci când barurile se vor redeschide, pentru a ţine intact lanţul de consum. AB InBev a lansat prima sa schemă Cafe Courage în Belgia şi de atunci a vândut peste 200.000 de beri Stella Artois, Jupiler şi alte mărci.

De asemenea, a pornit scheme similare pe alte 20 de pieţe din Europa şi din Brazilia până în Hong Kong, strângând astfel peste 6 milioane de dolari pentru puburi, baruri şi restaurante. Numărul doi mondial, Heineken, a calculat numărul de beri vândute prin diversele sale scheme de vouchere la 270.000. Acum, că barurile se deschid, consumatorii au prima şansă de a-şi folosi cupoanele.

Producătorul danez Carlsberg a oferit bere lager în baruri consumatorilor care au cumpărat sticle sau doze din magazine prin schema sa „Adopt a Keg“, „keg“ reprezentând un butoi cu bere. Ideea a fost de a-i atrage pe consumatori cu băuturi gratuite în speranţa că aceştia vor cumpăra mai mult. Şi rar băutorii pasionaţi de bere beau doar o bere, mai ales în ţările cu tradiţie.

Pretul la carnea de pui in UE este la cel mai scazut nivel din ultimii 5 ani In iun. 6, 2020   Prețul mediu pentru carnea de pui în Uniunea Europeană continuă să scadă pe fondul scăderii exporturilor. Acum, prețul mediu este cu 9% mai mic decât în 2019, scrie Euromeat.

Prețurile au scăzut sub cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 5 ani.

În plus, piața pare să fie inundată cu produse de pasăre europene. Volumele exportate de UE către țări terțe au scăzut cu 120 de mii de tone în primul trimestru al anului, conform datelor publicate de Comisia Europeană.

Astfel, exporturile în Marea Britanie au scăzut cu 37,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, există și alte piețe în care a fost înregistrată o scădere a aprovizionării cu carne de pasăre din UE. Pentru Ucraina, declinul a fost de 36%, importurile sud-africane au scăzut cu 39%, iar Hong Kong-ul a importat cu 24,9% mai puține carne de pasăre.

Astfel, surplusul de carne de pasăre pe piața internă a UE este estimat la 123 de mii de tone, din cauza problemelor logistice, restricțiilor de carantină și scăderii cererii consumatorilor în rândul importatorilor principali.

În UE, din cauza suspendării activității sectorului alimentar, prețurile au scăzut și au ajuns la 176,12 euro/100 kg. Prețul mediu este cu 0,7% mai mic decât luna trecută și, de asemenea, mai mic cu 8,9% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Proiect european de 12,4 MIL Euro dedicat transformarii sistemului alimentar, aplicat si in Romania In iun. 7, 2020  : Daria Diaconiuc

Municipiul Iași și Academia Română – Filiala Iași s-au alăturat unui proiect finanțat de Comisia Europeană, prin Smart City Alliance, privind responsabilizarea orașelor în ceea ce privește transformarea sistemului alimentar.

Este vorba despre „CITIES 2030 – Co-creating resilient and sustainable food systems towards FOOD2030”, proiect care are o valoare de 12,4 milioane euro spun reprezentanții municipalității ieșene. Din suma totală, municipalității ieșene ar urma să îi revină suma de 133.500 euro, iar Academiei Române – Filiala Iași 257.515 euro. 

 Proiectul va avea o durată de 48 de luni și este dezvoltat de İstanbul Avrupa Araştırmaları Derneği (IAAD), o organizație non-profit de cercetare din Istanbul. Pentru a completa consorțiul, IAAD a căutat parteneri care reprezintă regiuni, orașe, IMM-uri, industrii, organisme de cercetare și organizații ale societății civile. Implementarea va fi asigurată de un total de 41 de parteneri din Uniunea Europeană și Turcia, printre care orașul Brugge din Belgia, Universitatea Politehnică din Madrid, Universitatea din Luxemburg sau Universitatea Tehnică din Riga menționează cei de la Primăria Municipiului Iași. 

 Realizat în cadrul apelului „Food 2030: Empowering cities as agents of food system transformation” / „Responsabilizarea orașelor ca agenți de transformare a sistemului alimentar”, proiectul are care are ca scop combinarea elementelor de rapiditate și durabilitate într-un mod optim, rezultând un sistem alimentar la standarde europene. Unul din obiectivele principale ale acestui proiect este de a contribui la digitalizarea lanțului alimentar (siguranța, calitatea și durabilitatea fiind motoarele cheie din lanțul valoric alimentar) cu tehnologia blockchain (consumatorul nu poate vedea procesul de producţie a alimentelor pe care le consumă, însă datorită tehnologiei blockchain, prin simpla scanare a unui produs și utilizând un smartphone, aceştia vor putea să primească informații fiabile, nefalsificate privind lanțul de aprovizionare și producție), aplicații mobile și diferite alte sisteme digitale conchid reprezentanții de la Iași.

 COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Afacerile Cora rămân la 1,7 mld. lei pentru al şaselea an consecutiv deşi în această perioadă consumul a crescut cumulat cu peste 50% Cristina Roşca 05.06.2020

Lanţul de hipermarketuri Cora, care deţine pe piaţa locală 11 magazine, a încheiat anul trecut cu afaceri de 1,7 mld. lei, în scădere cu 1,7% faţă de anul anterior.

Este al doilea an când afacerile scad uşor, însă rămân în jurul valorii de 1,7 mld. lei. De altfel, vânzările Cora rămân la acest nivel pentru al şaselea an consecutiv deşi în această perioadă consumul a crescut cumulat cu peste 50%. Ba mai mult, faţă de 2014, primul an în care s-a marcat pragul de 1,7 mld. lei ca cifra de

afaceri, reţeaua a închis un hipermarket offline rămânând doar cu 11 magazine. Totuşi, retailerul a pariat pe online în această perioadă, dezvoltând acest segment.

Compania a rămas relativ constantă ca număr de magazine fizice pe o piaţă care s-a extins constant cu 200-250 de unităţi pe an. Totuşi, în aceşti ani s-a mizat mult pe magazine mici – supermarketuri şi proximitate modernă - şi mai puţin pe hipermarketuri de mari dimensiuni cum are Cora. Jucătorii care merg pe acest format – Auchan şi Carrefour – au dezvoltat şi formate mici, dar Cora nu.

Cum se trezeşte la viaţă economia: Bricolajul a supravieţuit pandemiei, susţinut de micile renovări, hotelurile sunt „fully booked“ peste vară, iar fermierii s-au orientat spre platforme agroalimentare Alina-Elena Vasiliu 05.06.2020,

În România există, conform celor mai recente date, 35.000-40.000 de restaurante, cafenele şi baruri. Acestea au fost închise în perioada pandemiei şi la 1 iunie s-au deschis doar terasele, conform regulilor de distanţare impuse de autorităţi. „Aşa cum era de aşteptat, măsurile impuse de autorităţi au dus la o creştere a interesului restaurantelor pentru zona de delivery, fiind singura metodă prin care au putut să îşi continue activitatea în această perioadă“, spune Andreea Petrişor, managing director Foodpanda România.

„

♦ Economia îşi revine la viaţă treptat după cele aproape trei luni de izolare, iar businessurile se repun în mişcare, adaptându-se la noile condiţii ♦ Lanţurile de bricolaj contorizează în bilanţuri materialele de construcţii vândute pentru oamenii care au folosit izolarea pentru mici renovări în gospodărie ♦ Hotelierii se pregătesc pentru primirea turiştilor şi numără rezervările pentru lunile de vară ♦ Restaurantele „migrează“ către online, având experienţa lunilor de blocaj, care le-a arătat că livrările sunt o componentă importantă ♦ Micii agricultori se orientează pe platforme online, care să le faciliteze accesul la consumatorii finali.

Bricolajul, o piaţă de 4 mld. euro, nu a resimţit efectele crizei generate de coronavirus, în condiţiile în care mulţi români au valorificat timpul petrecut acasă, în izolare, pentru lucrări de renovare în gospodărie.

„Putem spune că, în această perioadă în care majoritatea locuitorilor au fost izolaţi în propriile case, timpul alocat şi preocuparea pentru renovări au crescut considerabil, astfel încât bricolajul a devenit una dintre principalele acivităţi desfăşurate în interiorul locuinţei“, spune Frédéric Lamy, CEO al retailerului de bricolaj Leroy Merlin în România.

Odată cu ridicarea restricţiilor de circulaţie, hotelierii, mai ales cei de pe litoral, abia îşi aşteaptă turiştii şi spun că lunile de vară se anunţă pline. De pildă, pentru minivacanţa de Rusalii, cea care are loc în acest weekend, peste 10.000 de turişti sunt aşteptaţi doar în 120 de unităţi hoteliere de la mare, potrivit datelor furnizate de Ionuţ Nedelea, director general al platformei Litoralulromânesc.ro.

De asemenea, Andreea Lungu, manager al hotelului de 4 stele Malibu, din Mamaia, cu 152 de spaţii de cazare şi 70 de angajaţi, spune că „în acest weekend, litoralul va fi plin, având în vedere rezervările deja făcute şi faptul că încă primim solicitări şi telefoane de la turişti“.

„Lumea s-a relaxat şi a început să facă rezervări şi să planifice vacanţe. Ofertele pentru lunile iulie-august sunt deja epuizate“, precizează Andreea Lungu.

Euforia se resimte şi în domeniul restaurantelor, puternic afectate în ultimele luni, când a trebuit să tragă obloanele. Totuşi, ca o formă de adaptare, multe s-au orientat către livrări.

„Avem foarte mulţi noi parteneri care au decis să se listeze pe platforma foodpanda. În ultimele două luni şi jumătate, platforma a listat peste 1.000 restaurante noi la nivel naţional, ajungând la un total de 3.000 de localuri parte-nere“, spune Andreea Petrişor, managing director Foodpanda România.

O formă de adaptare au găsit şi agricultorii, care au pus pe picioare platforme prin care să-şi vândă produsele şi să ajungă mai repede la cumpărători. „A fost un val în care s-au înfiinţat o mulţime de platforme cu produse agroalimentare. Aşa cum ne-am gândit noi, s-au gândit mulţi. Câţi vom rezista, depinde de evoluţia cererii. Dacă scade cererea şi nu va mai fi rentabil, chiar şi noi vom renunţa, chiar dacă îmi place ce fac şi mi-aş dori să mă dezvolt“, spune Anca Alistar, fondatoarea platformei Legume de la producători.

„În a doua jumătate a lunii martie şi în luna aprilie, cele mai vândute produse din portofoliul Leroy Merlin au fost cele dedicate renovării interiorului casei - categoria de parchet şi vopsea, produse pentru baie şi partea de decoraţiuni, cu precădere perdele şi draperii. În luna mai, interesul a fost mai ridicat pentru produsele dedicate grădinii, respectiv partea de plantare şi mobilierul de relaxare“, spune Frédéric Lamy, CEO al retailerului de bricolaj Leroy Merlin în România.

„Litoralul românesc a prins viaţă, iar pentru minivacanţa de Rusalii (weekendul 6-7-8 iunie 2020), circa 120 de unităţi hoteliere aşteaptă peste 10.000 de turişti. „Unităţile de cazare cu capacitate mai mică sunt ocupate în proporţie de 70-80%, iar cele mari, de peste 100 de camere, sunt ocupate în jur de 40-50%. Numărul rezervărilor este în continuă creştere, iar în acest weekend aşteptăm între 10.000 şi 12.000 de turişti“, spune Ionuţ Nedelea, director general al platformei Litoralulromânesc.ro.

Pandemia de Covid-19 a trezit spiritul antreprenorial în români. Legume verzi, Legume de la producători sau Organika sunt numai trei exemple din zecile de platforme cu produse agroalimentare româneşti înfiinţate în timpul crizei coronavirusului. „A fost un val în care s-au înfiinţat o mulţime de platforme cu produse agroalimentare. Aşa cum ne-am gândit noi, s-au gândit mulţi. Câţi vom rezista, depinde de evoluţia cererii. Dacă scade cererea şi nu va mai fi rentabil, chiar şi noi vom renunţa, chiar dacă îmi place ce fac şi mi-aş dori să mă dezvolt“, spune Anca Alistar, fondatoarea platformei Legume de la producători.

Lidl: „Zilnic, 180 de camioane alimentează magazinele cu marfă. Cristina Roşca 06.06.2020

În perioada critică am suplimentat numărul lor pentru a asigura livrarea fără întârzieri“ Lidl a încheiat anul trecut cu peste 260 de magazine dintre care 24 au fost deschise în 2019, cel mai rapid ritm de expansiune de la intrarea pe piaţă. Pentru 2020 au fost bugetate cel puţin 15 unităţi, dintre care opt au fost deja inaugurate.

Bunatati locale pentru ieseni! Revine ”Piata Verde de weekend” In iun. 6, 2020  34  0 Autor: Daria Diaconiuc

Pe 6 și 7 iunie va fi organizată o nouă ediție a evenimentului Piața verde de weekend, o inițiativă a Primăriei Municipiului Iași în parteneriat cu Asociația Magazinelor de proximitate La Băcănie din Iași. 

 Sâmbăta și duminică, de la ora 10.00 la ora 18.00, ieșenii vor găsi produse locale de la produse apicole, vin de bună calitate, produse pe bază de lavandă, siropuri de cătină, produse din carne de la Tomești, salate asortate, dulceața și zacuscă cu atestat,cireșe proaspete de la Hilița, siropuri de lavandă, mentă și busuioc, de afine, de lămâie, plăcinte, cozonaci și pâine de casă, legume proaspete de la Tg Frumos, ciocolată artizanală fină și gustoasă, brânză și lapte proaspăt, bere artizanală, clătite cu dulceață făcută în România. 

 Producătorii locali așteaptă publicul cu tot ce au mai bun.  

Controale ANSVSA în unităţile de alimentaţie publică în perioada stării de alertă In iun. 5, 2020

  Începând cu 18 mai 2020, inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor desfăşoară o acţiune tematică la nivel naţional, în contextul semnării ordinelor comune între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei, Energiei și

Mediului de Afaceri, pentru verificarea cerintelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind funcţionarea unităţilor de alimentaţie publică în cadrul cărora se comercializează produse alimentare către consumatorul final, în perioada stării de alertă.

 Până la data de 3 iunie 2020, au fost verificate 1.920 de obiective, precum: restaurant, unități de tip fast-food, pizzerii, cafenele, unități de catering, supermarket-uri, magazine alimentare, cantine, cofetării, patiserii, unități cu livrare la pachet, bistro-uri, etc. 

În urma controalelor au fost aplicate 103 de amenzi contravenționale în valoare de 360.600 de lei și au fost emise 2 ordonanțe privind suspendarea temporară a activității. De asemenea, au fost reținute oficial și dirijate spre neutralizare 176 de kg de produse de origine animală. 

Principalele deficiențe constatate în urma controalelor efectuate au fost:

neconformităţi legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine analiză cu rezultate nesatisfăcătoare)

nerespectarea normelor sanitare veterinare privind regimul termic conform indicațiilor stabilite de către producător;

întreținerea necorespunzătoare a spațiilor de prelucrare, depozitare și valorificare a produselor alimentare, precum și a instalațiilor, utilajelor și a ustensilelor de lucru folosite;

manipulare și depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare și a ambalajelor, 

neconformităţi privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

lipsa sau neaplicarea procedurii privind bunele practici de igienă în unitate (ex: spatii, echipamente și ustensile de lucru, utilaje frigorifice aflate în conditii necorespunzătoare de întreținere și igienă);

 neconformităţi privind întreținerea și igiena echipamentului de protecție sanitară a personalului muncitor și/sau legate de atestarea stării de sănătate a acestuia;

 neefectuarea operațiunilor de DDD în condițiile legislației specifice domeniului alimentar;

Controalele ANSVSA cu această tematică vor continua cu aceeași intensitate pe toată durata stării de alertă.

Reamintim cetățenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. – 0800 826 787 – care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor.

Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

Consumul privat, pe cea mai abruptă pantă în aprilie: Afacerile retailerilor au scăzut cu aproape 20% în aprilie, o scădere nemaiîntâlnită în ultimul deceniu Răzvan Botea 08.06.2020,

Dan Şucu, Mobexpert: Sperăm ca anul acesta să fim undeva la 80% din anul trecut ca venituri, însă rămâne de văzut dacă va fi doar o speranţă.

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în luna aprilie a acestui an cifra de afaceri din comerţiul cu amănuntul – cel mai important indicator pentru consumul privat – a înregistrat un declin de 19,5% faţă de aprilie 2019. Scăderea este record pentru ultimul deceniu, însă poate fi explicată într-o oarecare măsură de sistarea activităţii mai multor retaileri pe fondul măsurilor restrictive pentru limitarea răspândirii virusului. Luna aprilie a fost singura lună completă în care starea de urgenţă pe teritoriul României a fost în vigoare.

Dan Şucu, proprietarul retailerului de mobilă Mobexpert, spune că afacerile i s-au diminuat cu circa 60% în aprilie, în contextul în care vânzările din offline au fost suspendate şi mobila a fost comercializată doar în mediul online. De asemenea, el spune că speră ca veniturile până la sfârşit de an să nu se diminueaze cu mai mult de 20%.

„Fiind magazinele închise, nu am făcut vânzări mai mari de 40% din nivelul anului trecut în aprilie. Îmi este geu să fac estimări pentru cum va evolua

businessul anul acesta. Sperăm să fim undeva la 80% din anul trecut, însă rămâne de văzut dacă va fi doar o speranţă“, a declarat Dan Şucu pentru ZF.

Reprezentanţii HoReCa cer redeschiderea localurilor la interior pe 15 iunie: Veniturile angajaţilor din industrie se bazează pe bacşis. Şomajul tehnic aferent salariului minim pe economie e insuficient supravieţuirii Cristina Roşca 08.06.2020,

Reprezentaţii industriei HoReCa cer ca pe 15 iunie să se elimine restricţiile pentru funcţionarea teraselor şi redeschiderea localurilor la interior cu o serie de reguli. Într-o scrisoare deschisă către Guvern, oficialii din industria de hoteluri, restaurante şi baruri, prin intermediul patronatelor din turism – HORA, FPTR, ANAT şi FIHR – cer reluarea activităţii conform discuţiilor anterioare. Mai exact, conform unui plan discutat cu autorităţile s-a stabilit deschiderea teraselor la 1 iunie şi apoi reluarea în trepte a activităţii.

“Reluarea activităţii va diminua numărul de angajaţi care vor fi concediaţi. Azi se estimează ca 30% din angaţi îşi vor pierde locurile de muncă, iar dacă redeschiderea nu va avea loc săptămâna viitoare numărul concedierilor va creşte spre 40%, ceea ce înseamna aproximativ 150.000 de şomeri.”

Aproximativ 400.000 de oameni lucrează direct sau indirect în HoReCa, respectiv 130.000 de angajaţi în unităţi de alimentaţie publică, 80.000 salariaţi în unităţi de cazare şi peste 190.000 de angajaţi în companii care dezvoltă afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizorii locali de ingrediente, producători şi distribuitori materie primă, importatori şi distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum şi sisteme de gestiune, curăţenie, transport, logistică, ambalaje.

“Azi au fost reactivaţi numai o parte din ei (odată cu redeschiderea teraselor – n.red.). Veniturile angajaţilor din industrie se bazează în mare parte pe bacşis. Ei sunt astăzi în somaj tehnic aferent salariului minim pe economie, venit insuficient supravieţuirii.”

  Un nou jucător se conturează în comerţul modern. Reţeaua de magazine Remarkt, construită pe bazele a două hipermarketuri Real, pariază pe regionalizare. „În medie, circa 40% din produse provin din zonă“ Cristina Roşca 08.06.2020,

Gerardo Monzillo, general manager al companiei Remarkt Magazine. El este un executiv cu vastă experienţă în comerţ, chiar şi pe piaţă locală.

♦ Sub brandul Remarkt sunt deschise în prezent zece magazine din care două hipermarketuri, şase magazine de proximitate şi două unităţi de tip outlet, toate în judeţele Bihor şi Arad ♦ Compania continuă expansiunea în special pe formatul mic şi vrea să acopere atât vestul cât şi centrul ţării ♦ Sunt în plan şi deschideri de supermarketuri, magazine de legume-fructe şi un magazin online ♦ Compania care operează businessul a obţinut în 2019 afaceri de 236 milioane de lei, în scădere cu 1,5% faţă de 2018.

„Remarkt este brandul sub care se desfăşoară activitatea noastră comercială. În momentul de faţă, în zona de vest a României, avem zece magazine din care două hipermarketuri, şase magazine de proximitate şi două magazine outlet. 

Remarkt este brandul sub care continuă din 2020 activitatea magazinelor hipermaket din Arad şi Oradea, cunoscute până la sfârşitul lui 2019, ca Real Arad şi Real Oradea“, spune Gerardo Monzillo, general manager al companiei.

Speculă de criză: Restaurantele cer clienților "Taxa COVID-19". Ionuţ Tudorică | ECONOMICA.net. 08 iun, 2020 |

Nu are nicio susținere legală Unele restaurante profită de instabilitatea provocată de distanțarea socială și le cer clienților o așa-numită “taxă COVID 19”. Inspirația le-a venit de la dentiști, care au practicat-o pe perioada de stare de urgență

Poza unei note de plată de la un restaurant din București circulă zilele acestea pe internet. Nota arată o poziție denumită “TAXA COVID-19” și cere consumatorului 5 lei. ECONOMICA.NET a sunat la restaurantul care practica acest cost inedit. Reprezentantul firmei ne-a declarat că “taxa” a fost introdusă pentru a compensa costurile implicate de distanțarea socială în restaurante,cel puțin în prima fază a relaxării condițiilor. 

“Am pus-o din cauza costurilor de distanțare socială ale restaurantului. Și pentru că toată lumea făcea așa.Și celelalte restaurante, și dentiștii”, a răspuns reprezentantul terasei,care a adăugat că, între timp, de când pot sta patru oameni la aceeași masă, a eliminat taxa.  “Taxa aceasta nu are niciun suport legal.

Poate fi considerată un cost comercial, ca toate celelalte, prețul unui serviciu. Bineînțeles, atâta timp cât este comunicat clientului din capul locului și nu este aruncat la final, fără știința lui, pentru că atunci poate intra în aria Protecția Consumatorilor”, au spus pentru ECONOMICA.NET surse din Fisc.

Primii care au practicat o astfel de “taxă” au fost stomatologii. Tarifele clinicilor care au tratat pacienții în perioada stării de urgență au crescut cu sume între 150 și 1000 de lei, din cauza condițiilor restrictive impuse de autorități.

După ce clinicile și cabinetele stomatologice au fost închise, cele câteva care au dorit să se ocupe de tratarea urgențelor, așa cum specifică Ordonanța Militară nr. 2, au fost nevoite să se supună unor reglementări care au crescut costul unei proceduri cu până la 1.000 de lei, bani plătiți de pacienți.

Medicii stomatologici zic că cerințele sunt exagerate și nu se bazează pe niciun temei legal.

DIVERSE

Un fermier și-a găsit o vacă moartă pe islaz, înțepată în burtă! A primit amenințări, dar autoritățile nu intervin! Angelica Lefter - 7 iunie 2020

Caz revoltător: un crescător de animale și-a găsit una dintre vaci moartă pe islaz, înțepată. Fermierul are o suspiciune întemeiată privind făptașii, primind amenințări de la niște oieri. Deși situația este una extrem de tensionată, nici primarul, dar nici șeful de post nu intervin, deși vaca a fost omorâtă joi, pe 4 iunie. Probabil bugetarii din comună intraseră deja în mini-vacanța de Rusalii, așa că marți se va înregistra plângerea la poliție.

Cât despre primar, acesta a fost de negăsit inclusiv pentru o declarație pe care reporterii Agrointeligența au dorit să o obțină vineri, în timpul orelor de program.

O familie de fermieri din Cochirleanca, județul Buzău, este terorizată de câțiva localnici, din cauza locului pentru pășunat. Claudia și Florin Dobre își pasc cele 24 de bovine de 8 ani pe aceeași pășune, lată de 15 metri și lungă de peste 2 kilometri, atribuită de către Primărie.

Joi – 4 iunie, oamenii și-au găsit una dintre vaci înțepată în burtă cu un obiect ascuțit. Animalul a decedat, însă nu se știe cu exactitate cauza, iar cercetările nici nu au început.

Fermierul Florin Dobre a relatat, în numele soției, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, întreaga poveste.

”Animalele erau priponite la islaz joi – 4 iunie. Noi le ducem acolo dimineața și le luăm seara. Una dintre vaci a fost găsită acolo pe islaz, înțepată cu un obiect ascuțit. Tocmai ce fusese soția să se uite la vaci pe la prânz. Atunci imediat am sunat șeful de post, nu am sunat la 112, am sunat și primarul care atunci, seara, nu a răspuns, am sunat și medicul veterinar. Era ora 20:00 – 20:30, nu a venit șeful de post, nimeni de la Primărie, singurul care a trimis pe cineva a fost medicul veterinare din partea căruia a venit asistentul medicului veterinar, a făcut poze, a constat și a luat probe să ducă la analize”, ne-a relatat Florin Dobre. Acesta ne-a precizat că nu știe exact ce s-a folosit pentru a se omorî vaca: în afară de înțepătura făcută – destul de mare, cât să intre un deget, în jurul animalului nu s-a găsit sânge scurs, iar la gură bovina făcuse spume.

Deznădăjdută, familia buzoiană spune că va face plângere la Poliție, până atunci, însă, au de așteptat deoarece mini-vacanța de Rusalii pare că a blocat activitatea autorităților locale. Abia marți pot începe demersurile în acest sens.

”Mi s-a spus că nu pot demonstra că cineva anume a făcut asta deocamdată, este cuvântul meu împotriva cuvântului celor care sunt bănuiți. Asta pentru că joi au mai avut un conflict cu soția mea, au trecut cu căruța prin animalele noastre care pășteau. Erau patru bărbați. Vom depune plângere scrisă, marți, 9 iunie. Noi am mai primit de la fratele unuia dintre ei amenințări pe pagina de Facebook în care-mi spunea să nu mai duc animalele la păscut în locul respectiv”, declară crescătorul de vaci Florin Dobre.

Cazul vacii omorâte pe islaz dezvăluie o altă situație la fel de suspectă, de data asta în relația primarului cu fermierii din localitate. Am aflat de la Florin Dobre că deși plătește la primărie taxă de pășunat, chirie pentru aceast suprafață unde scoate animalele, de fapt nu are niciun act la mână. Ba, mai mult, primăria refuză să îi emită vreo dovadă privind această suprafață, deși îi taie chitanță și îi ia banii.

Trecând peste pierderea unui animal, rămâne, totuși o problemă esențială: de ce Primăria nu eliberează un act doveditor fermierilor pentru  închirierea pășunii?

”Eu pășunez de 8 ani în baza faptului că mi s-a atribuit de către Primărie, un hectar și jumătate. Anul acesta pășunez de la 15-16 mai, că până acum n-am avut iarbă. Eu sunt singurul cu vaci care merge acolo. Am depus cerere din luna ianuarie la primărie pentru contract de închiriere, am dat și o parte din banii de chirie, dar nu mi-au dat deocamdată o hârtie la mână. Le-am spus că restul de bani, 300 de lei cât mai am de dat o să îi înmânez când o să am acel document doveditor. Se face atribuire directă din ce cred eu, dar nu se face. Soția o să se înscrie. (…) Cei bănuiți au cumpărat niște oi acum un an și au mai strâns din sat de la lume. Am întrebat la Primărie, nu au contract. Nu au depus cerere, nu au plătit nimic nici pe anul trecut nici pe acesta. Eu am plătit la zi, doar anul acesta am să le dau 300 de lei, dar vreau contractul de închiriere. Autoritățile locale au spus că nu vor să-mi elibereze. Eu nu iau subvenție pe teren, a luat primăria”, ne-a mai spus fermierul, care în prezent nu se află în țară, cea care a rămas să aibă grijă de animale fiind soția, Claudia Dobre.

Jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO au încercat să contacteze atât conducerea din Primăria Cochirleanca, cât și Poliția din localitate, pentru a lămuri situația de pe islaz, dar și cea a contractelor de atribuire a pășunilor. Vineri, 5 iunie, deși am sunat până în ora prânzului la numerele de telefon afișate pe site-urile acestor instituții, nu a răspuns nimeni. Așteptăm la adresa de e-mail redactia@agrointel.ro punctul de vedere al celor două instituții pentru a le publica poziția oficială.

UNIUNEA EUROPEANA

Eurodeputati: „nu vrem sa inlocuim criza coronavirusului cu o criza alimentara”. Ce solicita acestiaIunie 7, 2020

Mai multi europarlamentari romani solicita un sprijin sustinut pentru fermierii din UE, astfel incat sectorul agricol sa nu fie afectat de seceta si de instabilitatea generata de pandemia de coronavirus.

„Cerem un buget consistent european, in care sa fie si o finantare pe masura pentru agricultori, astfel incat acestia sa nu plateasca pretul acestei crize. Nu vrem sa inlocuim criza coronavirusului cu o criza alimentara pe care o riscam si din cauza secetei”, a spus Dacian Ciolos, eurodeputat al Aliantei USR-PLUS, seful grupului Renew Europe din Parlamentul European.

De aceea, este nevoie ca fondurile alocate de UE agriculturii incepand de anul viitor sa fie cel putin la nivelul de pana acum, au sustinut europarlamentarii romani Carmen Avram, Dacian Ciolos si Siegfried Muresan, in cadrul evenimentului intitulat „Sprijinul UE pentru cetateni si economic si combaterea stirilor false”, organizat de Biroul Parlamentului European in Romania.

„Suntem convinsi ca exista o majoritate in Parlamentul European care cere ca bugetul alocat Politicii Agricole Comune sa nu scada”, a spus Ciolos.

Carmen Avram, membru al Comisiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (AGRI) din Parlamentul European, considera ca pandemia de coronavirus a aratat, inca o data, importanta Politicii Agricole Comune.

„Pana la declansarea acestei crize, agricultura devenise copilul vitreg al Uniunii Europene si toata lumea incerca sa taie din fonduri si sa reduca din subventiile fermierilor mari. Dupa declansarea crizei s-a descoperit ca suntem foarte dependenti de materie prima si de hrana”, a spus Avram.

Pe fondul extinderii pandemiei, tot mai multe state europene au anuntat inchiderea granitelor, afectand astfel transportul de marfuri pe continent. Comisia Europeana a intervenit insa rapid, asigurand crearea unor culoare verzi

pentru transportul de marfuri, care sa permita transferul si alimentelor de la producatori spre comercianti.

In plus, eurodeputatul a vorbit si despre sprijinul exceptional, de pana la 5.000 de euro pentru fermieri si pana la 50.000 de euro pentru firmele din sectorul agroalimentar afectate de COVID-19, acordat de UE din fondurile neutilizate in cadrul programelor de dezvoltare rurala.

Grupul popularilor europeni sustine aceasta initiativa

Si grupul popularilor europeni, cel mai mare din Parlamentul UE, insista pentru o finantare corespunzatoare acordata prioritatilor traditionale ale Uniunii – politica agricola si politica de coeziune, a amintit Siegfried Muresan, vicepresedinte al grupului PPE responsabil de bugete.

„A vota impotriva bugetului UE este o arma nucleara. Parlamentul European este dispus sa foloseasca acest instrument important pe care il avem, daca solicitarile noastre nu sunt incluse in bugetul UE pe urmatorii ani”, a transmis eurodeputatul PNL.

Continua declinul biodiversitatii pe terenurile agricole, in pofida masurilor specifice adoptate in cadrul PAC :  Comisia Europeana 07 Iunie 2020

Potrivit unui nou raport al Curtii de Conturi Europene, politica agricola comuna (PAC) nu a reusit sa inverseze declinul pe care il inregistreaza biodiversitatea de mai multe decenii, iar agricultura intensiva ramane o cauza principala a pierderii biodiversitatii. Curtea a identificat lacune in Strategia UE in domeniul biodiversitatii pentru 2020, precum si in coordonarea acesteia cu PAC. In plus, sistemul utilizat de Comisia Europeana pentru urmarirea cheltuielilor efectuate in cadrul PAC in favoarea biodiversitatii nu este fiabil, iar majoritatea finantarilor acordate in cadrul PAC au un impact pozitiv limitat asupra acesteia.

Unele scheme din cadrul PAC au un potential mai mare de a imbunatati biodiversitatea, dar Comisia si statele membre au favorizat optiunile cu impact redus.

Biodiversitatea pe terenurile agricole se refera la animalele salbatice (adica nu la animalele de ferma), cum ar fi mamifere mici, pasari si insecte, la vegetatia naturala de pe pajisti, terenuri arabile si culturi permanente, precum si la fauna subterana.

In Europa, numarul de specii de pe terenurile agricole si varietatea acestor specii au inregistrat un declin de-a lungul mai multor ani. Din 1990, populatiile de pasari de camp si de fluturi de camp – un bun indicator al schimbarilor – s-au redus cu peste 30 %. Agricultura intensiva a dus la o scadere a abundentei si a diversitatii vegetatiei naturale si, in consecinta, a faunei, si ramane o cauza principala a pierderii biodiversitatii.

In 2011, Comisia a adoptat o strategie de stopare a pierderii biodiversitatii pana in 2020. Ea s-a angajat sa creasca contributia agriculturii si a silviculturii la conservarea biodiversitatii, precum si sa obtina o „imbunatatire masurabila” a starii de conservare a speciilor si a habitatelor care sunt afectate de agricultura. Curtea a evaluat daca PAC a ajutat la o mai buna conservare a biodiversitatii pe terenurile agricole si modul in care UE si-a atins obiectivele. In acest scop, s-au efectuat vizite in Cipru, in Germania, in Irlanda, in Polonia si in Romania.

„Pana in prezent, PAC a fost insuficienta pentru a contracara declinul biodiversitatii pe terenurile agricole, o amenintare majora atat pentru agricultura, cat si pentru mediu”, a declarat domnul Viorel Stefan, membrul Curtii de Conturi Europene responsabil de raport. „Propunerea privind PAC post-2020 si Strategia in domeniul biodiversitatii pentru 2030 urmaresc sa amelioreze capacitatea de reactie a PAC la provocari precum pierderea biodiversitatii, schimbarile climatice sau reinnoirea generatiilor, continuand in acelasi timp sa sprijine fermierii europeni pentru crearea unui sector agricol durabil si competitiv.”

Curtea a constatat ca Strategia UE in domeniul biodiversitatii pentru 2020 nu stabilise obiective masurabile pentru agricultura, ceea ce a facut ca evaluarea progreselor inregistrate si a performantei actiunilor finantate de UE sa fie dificila. S-a constatat, de asemenea, o coordonare deficitara intre politicile si strategiile UE in domeniul biodiversitatii, ceea ce a condus, de exemplu, la incapacitatea de a stopa declinul diversitatii genetice – unul dintre nivelurile biodiversitatii.

Platile directe catre fermieri efectuate in cadrul PAC reprezinta aproximativ 70 % din totalul cheltuielilor agricole ale UE, insa modul in care Comisia urmareste cheltuielile efectuate in cadrul PAC in favoarea biodiversitatii nu este fiabil, intrucat supraestimeaza contributia unor masuri la biodiversitate. In plus,

efectul acestor plati asupra biodiversitatii pe terenurile agricole este limitat sau necunoscut. Desi unele cerinte privind platile directe, in special „inverzirea” si „ecoconditionalitatea”, au potentialul de a imbunatati biodiversitatea, Comisia si statele membre au favorizat optiunile cu impact scazut, cum ar fi culturile secundare sau cele fixatoare de azot. Curtea a constatat, de asemenea, ca regimul de sanctiuni legate de ecoconditionalitate nu avea un impact clar asupra biodiversitatii pe terenurile agricole si ca potentialul inverzirii nu era suficient exploatat.

Programele de dezvoltare rurala, in special cele care sustin practicile agricole favorabile pentru mediu care depasesc obligatiile legale relevante, au un potential mai mare in materie de biodiversitate decat platile directe. Cu toate acestea, statele membre folosesc rareori masuri cu impact ridicat, precum scheme bazate pe rezultate, preferandu-le pe cele mai putin exigente si mai putin benefice pentru mediu („verde deschis”), care sunt mai populare in randul fermierilor.

Curtea recomanda Comisiei sa coordoneze mai bine strategia in domeniul biodiversitatii pentru 2030, sa sporeasca contributia adusa la biodiversitate prin plati directe si prin actiuni de dezvoltare rurala, sa urmareasca cu mai multa acuratete cheltuielile bugetare si sa dezvolte indicatori fiabili pentru a evalua impactul PAC.

Rolul UE in protejarea biodiversitatii este esential, deoarece Uniunea stabileste standarde de mediu si cofinanteaza majoritatea cheltuielilor agricole ale statelor membre. Pentru perioada 2014-2020, Comisia a planificat sa cheltuiasca pentru biodiversitate 86 de miliarde de euro (aproximativ 8 % din bugetul pe termen lung al UE), din care 66 de miliarde de euro din fonduri aferente PAC. Atat UE, cat si statele membre au semnat Conventia ONU privind diversitatea biologica in anii 1990, iar in 2010 s-au angajat sa indeplineasca obiectivele de la Aichi pentru 2020. In ianuarie 2020, Forumul Economic Mondial a clasificat pierderea biodiversitatii ca fiind una dintre principalele cinci amenintari cu care se confrunta lumea, atat in privinta probabilitatii, cat si in privinta impactului. In mai 2020, Comisia a publicat Strategia UE in domeniul biodiversitatii pentru 2030.Curtea de Conturi Europeana 

Farm to Fork Strategy: presentation by DG AGRI and DG SANTE (11 June) 05-06-2020 -

In the context of the European Green Deal, the Commission published on 20 May the « Farm to Fork » strategy.

This Communication sets out a vision for a European Food system until 2030. It covers a wide range of policies such as agriculture, food safety, environment and climate change. By adopting a Food system approach, it acknowledges the mutual dependency and interconnectedness of all actors from farmers/producers

to citizens/consumers. It aims to ensure that our Food system contributes to a carbon neutral society by transitioning to sustainable and resilient production and consumption, offering farmers and rural communities a viable future while providing citizens with quality food and a healthy environment.

The Committee for Agriculture, together with other Committees including for Environment, will be jointly responsible to ensure a comprehensive contribution from the EP to this important part of the European Green Deal.

Committee on Agriculture and Rural Development ,  AGRI(2020)0611_1

DRAFT AGENDA, Extraordinary meeting, Thursday 11 June 2020, Brussels

11 June 2020, 9.00 – 9.20

With remote participation of AGRI Members, the Council and Commission

1. Adoption of agenda

2. Chair’s announcements

3. Approval of recommendations issued by AGRI Coordinators on 9 June 2020

4. Establishing the Just Transition Fund

 AGRI/9/02441

 ***I 2020/0006(COD) COM(2020)0022 – C9-0007/2020 Rapporteur for the opinion: Isabel Carvalhais (S&D), Adoption of draft opinion

5. Rules and general principles concerning mechanisms for control by Member States of the Commission’s exercise of implementing powers  AGRI/9/00240 Rapporteur for the opinion: Bronis Ropė (Verts/ALE)

6. Amending Regulation (EU) No 1305/2013 as regards specific measures to provide exceptional temporary support under EAFRD in response to the COVID-19 outbreak  AGRI/9/02892 Rapporteur: Norbert Lins (PPE) Adoption of amendments

11 June 2020, 9.20 – 11.00

7. Presentation by the Commission representatives (DG AGRI and DG SANTE) of the Farm to Fork Strategy

11 June 2020, 17.30 – 18.00

8. Chair’s announcements

 Announcement of the results of the votesOpening of the remote voting procedure on the final votes on the opinions as amendedVoting will be opened at 17.45 and will be closed at 19.00

9. Establishing the Just Transition Fund  AGRI/9/02441 Rapporteur for the opinion: Isabel Carvalhais (S&D) Adoption of draft opinion

10. Rules and general principles concerning mechanisms for control by Member States of the Commission’s exercise of implementing powers AGRI/9/00240 Rapporteur for the opinion: Bronis Ropė (Verts/ALE) Adoption of draft opinion

11. Any other business

12. Next meetings 22 June 2020, 16.45 – 18.45 (Brussels)

Cantitate RECORD de pesticide ILEGALE confiscata de autoritatile europene In iun. 7, 2020 Europol a confiscat o cantitate record de pesticide ilegale în cadrul unei

operațiuni speciale,valoarea acestora fiind apreciată la circa 94 de milioane de euro, informeaza cotidianulagricol.ro.

Potrivit comunicatului Europol, în cadrul operațiunii speciale globale Silver Axe, care a avut loc în perioada 13 ianuarie și 25 aprilie, realizată în 32 de țări , au fost confiscate 1.346 de tone de pesticide ilegale. Cantitatea este aproape de două ori mai mare decât cea din anul trecut.

„Această cantitate ar putea fi suficientă pentru a trata 207.000 km2, sau mai mult decât toate terenurile agricole din Germania, care reprezintă aproape jumătate din țară, aproape 75% din terenurile agricole din Franța sau mai mult de 150% din terenurile agricole din România”, se arată în comunicatul Europol.

Un studiu european estimează că între 10% și 14% din piața UE a pesticidelor este afectată de acest comerț ilegal. Unele dintre grupurile organizate care vând pesticide sunt, de asemenea,implicate în alte activități ilegale, cum ar fi traficul de țigări contrafăcute și comercializarea ilegală de produse farmaceutice.

Pesticidele sunt unele dintre cele mai reglementate produse din lume: combat organismele dăunătoare din plante, dar sunt sigure, dacă sunt utilizate corect, pentru oameni. Pesticidele ilegale ar putea, însă, să prezinte un risc pentru sănătatea umană și pentru mediu, iar estimarea pagubelor totale este destul de anevoioasă.

Țările în care a fost realizată verificarea: 26 de state membre ale UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Finlanda, Germania, Grecia , Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Republica Slovacă, Slovenia, Spania și șase țări din afara UE (Australia, Columbia, Elveția, Ucraina, Regatul Unit și Statele Unite).

.....................................................................................

SANATATE si GASTRONOMIE

Sfatul unui neurolog american: Alimentele ieftine care menţin creierul sănătos Cristina Popescu

Consumul de kefir, usturoi sau napi este recomandat de doctorul american David Perlmutter, în cea mai recentă carte a sa, pentru menținerea creierului într-o formă bună.

În Statele Unite este în vogă un curent care vizează tratarea bolilor neurologice prin grija acordată la ceea ce se întâmplă la nivelul microbiotei sau florei intestinale, cu alte cuvinte realizându-se o legătură explicită între intestin și creier, scrie 20minutes.fr.

Pentru neurologul american David Perlmutter, autor al cărții “Intestinul în ajutorul creierului”, este esențială preocuparea față de bacteriile din organism pentru evitarea depresiei, a sclerozei în plăci, a bolii Alzheimer, autismului și altor boli. În afară de sfaturile clasice care recomandă consumul de alimente bio, evitarea produselor prelucrate, a conservelor, medicul enumeră câteva alimente care protejează creierul pe termen lung.

Alimente probiotice

Un prim grup este format din alimente “probiotice” sau care conțin bacterii benefice. Sunt alimentele fermentate, îndeosebi varza murată și produsele lactate cu bifidobacterii sau lactobacili din surse naturale. Potrivit doctorului Perlmutter, bacteriile joacă un rol multiplu în organism.

“Ele mențin o stare bună a învelișului intestinal, echilibrează PH-ul din organism, joacă rol de antibiotic, antiviral, reglează imunitatea și controlează inflamațiile”, afirmă neurologul, care recomandă iaurturi, kefir (produs fermentat pe bază de lapte de capră), kimchi (produs tradițional coreean din legume și ardei iute), varză murată și alimente marinate.

Alimente sărace în glucide

Pentru protejarea creierului se recomandă și alimente sărace în glucide, în contextul în care tendința alimentației moderne este excesul de zahăr și cereale.

Doctorul Perlmutter afirmă că, “cu cât se consumă mai multe zaharuri, cu atât microbiota este mai bolnavă…Trecând în secolul al XX-lea de la o alimentație bogată în grăsimi și în fibre la una bogată în glucide, oamenii au început să sufere de boli ale creierului”.

Astfel, un regim prea bogat în zaharuri și sărac în fibre ar mări riscul de permeabilitate intestinală, de perturbare a sistemului imunitar și de inflamare generală, care ar afecta și creierul. Alimentele indicate sunt legumele verzi, ceapa, roșiile, dovleacul, semințele de floarea-soarelui, proteinele (din ouă, pești sălbatici, fructe de mare, carne de pasăre și vită), zarzavaturi și condimente.

Alimente bogate în grăsimi bune

O stare bună a creierului poate fi menținută și cu alimente bogate în grăsimi bune, recomandate de doctorul Perlmutter, a cărui teză nu este însă unanim acceptată.

Ea se bazează totuși pe studiul Framingham realizat în anii 2000 de cercetători de la Universitatea din Boston, care se referă la relația dintre nivelul de colesterol total și performanțele cognitive. Rezultatul a fost că “cele mai scăzute niveluri de colesterol se asociază cu performanțe cognitive modeste în privința gândirii, atenției, concentrării și fluidității verbale”.

Acest lucru sugerează faptul că un rol protector al creierului i-ar reveni colesterolului. Printre alimentele recomandate în acest sens se numără uleiul de măsline extra, susanul, untul purificat, măslinele, brânzeturile și semințele.

Alimente bogate în polifenoli

Și alimentele bogate în polifenoli exercită un rol benefic asupra creierului. Această categorie implică remedii naturale pentru sănătatea bacteriilor. În realitate “plantele produc polifenoli pentru a se proteja. Sunt antioxidanți puternici, analizați în domeniile bolilor cardiovasculare, osteoporozei, cancerului sau diabetului”, arată medicul menționat.

Unele studii au arătat că prezența lor în alimentație scade marcării de stres oxidativ, ceea ce duce la reducerea riscului de boli neurologice. În acest grup intră vinul, ceaiul, cafeaua și ciocolata.

Alimentele bogate în probiotice sunt ingredientele “preferate” de bacteriile intestinale, care le asigură creșterea. În lipsa acestor bacterii, alimentele nu ar putea fi digerate. Potrivit lui Perlmutter, probioticele prezintă multe avantaje: reduc afecțiunile asociate cu diareea, contribuie la protejarea împotriva cancerului de colon, ameliorează absorbția de minerale și previn obezitatea, inducând un sentiment de sațietate. Nu trebuie ocolite usturoiul, ceapa, napii, sparanghelul și prazul (toate crude).

Un rol important în protejarea creierului îl are și apa filtrată, deoarece intestinul uman nu era obișnuit inițial să absoarbă clor, element indispensabil totuși pentru o apă curată la robinet. Un filtru de apă aplicat apei menajere ajută la limitarea efectului substanțelor chimice asupra organismului.

DOSAR

Liber la vânătoarea de cormorani. Succes pentru ideea lui Petre Daea 5 iunie 2020, 19:02de Elena Deacu

Petre Daea a stârnit amuzamentul când a afirmat că cormoranii fac baie în piscine Mii de cormorani vor intra în bătaia puştii din septembrie. O lege care dă liber la vânătoarea acestor păsări a fost adoptată de Parlament şi promulgată vineri de preşedintele Klaus Iohannis.

Cormoranul mare, specia vizată, va putea fi vânat între 1 septembrie şi 28 februarie. Pe teritoriul României sunt raportate trei specii de cormorani: cormoranul mare (Phalacrocorax carbo sinensis), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), cormoranul moţat (Phalacrocorax aristotelis). Iniţiatorii legii, mai mulţi parlamentari din PSD, alături de deputatul ALDE Florin Calotă şi deputatul PMP Petru Movilă, susţin în expunerea de motive că pagubele provocate de cormorani în sectorul piscicol se ridică la aproximativ 20.000 de tone de peşte pe an.

„România importă 80.000 de tone de peşte pentru asigurarea cererii din piaţă. Pagubele provocate de cormorani sectorului piscicol se ridică la aproximativ 20.000 de tone de peşte/an, în timp ce producţia din acvacultură înregistrată în ultimii ani este de aproximativ 12.000 tone de peşte/an”, arată iniţiatorii proiectului legislativ, în expunerea de motive. Iniţiatorii mai precizează că aceste păsări sunt inteligente şi se obişnuiesc repede cu măsurile luate de autorităţi pentru a le speria.

 „Deşi în ţara noastră au fost utilizate o serie de metode alternative pentru protejarea producţiei de piscicultură împotriva cormoranilor: plase, tunuri cu gaze sau radiofrecvenţe, laser, sperietori de ciori, etc, aceste păsări deoasebit de inteligente se obişnuiesc cu ele, se adaptează şi nu se mai sperie, astfel că aceste metode au devenit insuficiente”, se arată în expunerea de motive. Fostul

ministru al Agriculturii Petre Daea este cel care a spus de mai multe ori că aceste păsări sunt o mare problemă pentru acvacultura din România şi pentru unii fermieri piscicoli care au fost nevoiţi să renunţe la afaceri şi să se reprofileze din cauza pierderilor înregistrate.

„Ei nu se mai sperie de om, intră în masa apei şi mănâncă peştele şi dezastrul este formidabil la pepinierele piscicole, cele care asigura continuitatea procesului piscicol şi împrospătarea resursei. Cormoranii fac baie în piscină, aşa cum urşii bat la geamul românilor, aşa cum urşii au luat-o prin oraşele de munte şi dirijează circulaţia. Trebuie să găsim soluţii să reducem populaţia. Protejăm cormoranul, dar în biodiversitatea aceasta sunt şi peştii”, spunea el. În prezent şi actualul ministru Oros consideră cormoranii un pericol pentru piscicultură.

* * *

Balta cu peşti uriaşi: locul în care ai fir întins la pescuit şi relaxare 6 iunie

2020, 08:48de Ionela Stănilă Polceşti, balta cu peşti uriaşi FOTO Facebook/Dan Constantin

Lacul Săruleşti, din judeţul Călăraşi, şi-a câştigat faima de „Big Fish Mecca“, însă pe lângă capturile demne de Cartea Recordurilor, este şi un loc ideal pentru relaxare.

Ascunsă în inima Văii  Mostiştei, la 40 de kilometri de Bucureşti, comuna Săruleşti din Călăraşi se mândreşte cu unul dintre cele mai frumoase lacuri din ţară. Împărţit în patru zone – Gurbăneşti, La Sălcii, Sănduliţa şi Polceşti –, lacul Săruleşti atrage anual  sute de pescari, dornici să vadă cu ochii lor peştii gigantici. Lacul antropic amenajat pe Râul Mostiştea a devenit celebru şi în străinătate, după ce a găzduit Cupa Mondială de Crap.  

În ultimele zile, zeci de fani ai pescuitului au profitat de relaxarea restricţiilor pentru a merge la baltă, iar capturile uriaşe nu au întârziat să apară. Bucuria prinderii unui peşte-monstru este imortalizată într-o fotografie, după care animalul este redat mediului acvatic. Administratorii bălţilor spun că au luat toate măsurile de siguranţă pentru ca pescuitul să se desfăşoare în condiţii optime, fără ca vizitatorii să rişte infectarea cu noul coronavirus. La sosire, pescarilor le este măsurată temperatura, standurile de pescuit sunt aşezate la

distanţe mari, între 10 şi 70 de metri, iar masca este obligatorie pe aleile din zona bălţilor.    

Segmentul deschis pentru pescuit sportiv are o formă dreptunghiulară, cu lungimea de 900 de metri şi lăţimi variabile. În zona cea mai îngustă, lacul are 120 de metri. În zona cea mai lată, are în jur de 160-170 de metri. Adâncimile maxime sunt între trei şi patru metri. Pescuitul se desfăşoară pe un singur mal, care este relativ drept şi pe care se poate campa fără probleme. Accesul pe lac este simplu. Din drumul comunal DC21, care traversează satul Polceşti, se desprinde un alt drum, care coboară spre lacul împrejmuit cu un gard de protecţie. Se poate intra printr-un singur punct, care este marcat printr-un panou. De la intrare, drumul merge pe marginea lacului. Distanţa de la ieşirea de pe drumul comunal la intrarea pe lac este de aproximativ 600 de metri.  

Peşti-trofeu de 70 de kilograme  

Începând cu anul 2019, zona Polceşti a lacului Săruleşti a devenit pistă dedicată pescuitului la crap. Pentru o taxă de 125 de lei, pasionaţii de pescuit pot sta cu undiţele în apă timp de 24 de ore. Luciul de apă are 420 de hectare, o lungime de 20 de kilometri (între barajul de la Gurbăneşti şi digul de la Tămădău), lăţimea maximă ajunge la 600 de metri, iar adâncimea atinge, pe alocuri, 11 metri. Pe fundul actualului lac, apărut dintr-o eroare hidrotehnică, în cadrul lucrărilor din anii 1983-1987 de a face Bucureştiul port la Dunăre, se află satele Ciofliceni şi Pavliceni, plus părţi întregi din Săruleşti-sat, Preasna şi Sănduliţa.  

„Până la inundare, care a dus la creşterea nivelului apei cu cinci metri, în zonă existau mai multe ferme piscicole, iar acţiunea n-a mai lăsat timp pentru recoltarea peştilor din acele bazine. Peştele care s-a regăsit astfel în lacul Săruleşti a beneficiat, ulterior, de un biotop mai prielnic, iar apa foarte calcaroasă a determinat creşterea scoicilor, racilor şi melcilor, hrană cu multe proteine care favorizează apariţia unor exemplare gigantice de crap. Pe lângă speciile de răpitori – biban, şalău, ştiucă şi somn. În lacul Săruleşti există următoarele specii de peşti: cteno, plătică, caras şi babuşcă. În lac sunt şi exemplare de morun foarte mari, de 30 şi 70 de kilograme, adevărate trofee. Nu dorim decât ca şi aceşti peşti să poată fi prinşi şi fotografiaţi“, explică Dan Constantin, responsabil cu pescuitul pe lacul Polceşti.

Raiul crapilor şi sturionilor  

Lacul Polceşti are o suprafaţă totală de aproximativ 50 de hectare. Pescuitul la crap în sistem catch & release se face pe un segment de lac de aproximativ 16 hectare, despărţit de restul lacului prin pereţi din plasă. 

„Estimăm că populaţia de crap a lacului este de aproximativ 220-240 de exemplare de peste zece kilograme. Avem mulţi crapi de peste 15 kilograme şi cel puţin cinci-şase crapi diferiţi, care cântăresc în jur de 20-25 de kilograme. Estimarea noastră se bazează pe populările pe care le-am făcut în ultimii doi ani, dar este posibil să existe şi crapi mai mari, din anii anteriori. Cei mai mari crapi pe care ştim că i-am introdus în lac depăşeau 25 de kilograme.     

Credem însă că, pe măsură ce lacul va fi pescuit, pot apărea şi crapi mai mari de 25 de kilograme, între care şi exemplare noi. În sezonul actual, ne propunem să continuăm populările cu crapi de minimum 10 kilograme, recoltaţi din lacurile adiacente pe care le administrăm. Vom urmări şi ritmul în care cresc crapii, pentru a avea un echilibru între densitatea de crap şi ritmul de creştere“, a explicat administratorul bălţii. În afară de crap, pe fundul lacului Polceşti trăieşte o populaţie semnificativă de sturioni – cel puţin 200, cu greutăţi de până la 60 de kilograme. Administratorii iau serios în calcul varianta de a muta sturionii într-un lac mai mare.   

Operaţiunea de salvare a unui uriaş sufocat de gunoaie  

La sfârşitul lunii ianuarie, Dan Constantin a reuşit să salveze un morun care înghiţise gunoaie aruncate în lacul Săruleşti. Peştele uriaş  zăcea de mai multe zile la suprafaţa apei, după ce în gură i se prinsese un ghemotoc de aţe dintr-un sac de rafie. Operaţiunea de prindere a peştelui de 180 de kilograme a avut loc pe 30 ianuarie. Dan Constantin spune că nu se ştia de existenţa morunului uriaş în lacul Săruleşti. Existau, totuşi, nenumărate legende cu privire la peşti-monstru, dar nimeni nu prinsese vreunul.  

Exemplarul era un mascul cu o lungime de 237 de centimetri, o circumferinţă de 110 centimetri şi o greutate de circa 180 de kilograme. „Din păcate, morunul pe care l-am salvat era foarte slab, pentru că nu s-a mai putut hrăni corespunzător. Are 30 de ani şi poate trăi liniştit 100 de ani, timp în care ajunge la o greutate de 400-500 de kilograme. Nu este un pericol pentru crapii uriaşi din lac, pentru că el se hrăneşte cu larve şi peşti mici, albitură, cum spunem noi: babuşcă, plătică sau caras. Bănuim că a ajuns în zonă de la fosta fermă piscicolă, în momentul în care lacul a fost creat artificial. Multe specii de peşti s-au rătăcit atunci, au migrat către alte zone“,

explică pescarul.   

Recent, pe pista de crap a lacului Polceşti a fost introdus un peşte deosebit de frumos, la momentul eliberării acesta cântărind cu puţin peste 46 de kilograme. „El va purta numele primului pescar care va reuşi să-l captureze. Fir întins!“, spune Dan Constantin.  

* * *

Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, Preşedintele VINARIUM International Wine Contest Catalin Paduraru 05.06.2020

La începuturile economiei de piaţă, când mai greşeam câte o potecă în afaceri, fratele meu mă încuraja: hai, lasă, ai mai învăţat ceva! Cred că, odată, i-am răspuns c-aş fi învăţat ceva mai...  ieftin dacă plăteam cursuri la Cambridge. Am râs amândoi. Sunt conştient de valoarea şcolilor bune şi, fără ezitare, de ani de zile susţin că e nevoie de „carte” (din păcate, nu pot include gimnaziul şi liceul din România în

categoria „aşa, da!”). Cu toate acestea, ştiinţa nu poate ajuta pe nimeni în absenţa imboldului venit din interior cumulat cu determinarea, curajul şi ştiinţa...”vieţii”.

În Lumea Mare a Vinului activează mii de absolvenţi de şcoli celebre, oameni care au crescut şi trăiesc în ţări cu istorie industrială, tehnologică, ţări cu o perspectivă ameţitoare în orizonturi aproape SF. Resursele financiare nu sunt nici pe departe o problemă nerezolvabilă, iar conexiunile umane, interdisciplinare sau cele public-privat nu sunt rara avis, ca la noi, de pildă.

Cu toate acestea, într-o etapă tristă şi grea, pandemia, cea pe care, teoretic, tocmai am depăşit-o, şcoala pură, tehnologia, cooperarea interdisciplinară, încurajarea statului în privinţa inovaţiei şi nici chiar banii acestor ţări nu au reuşit să rezolve problema organizării unui concurs internaţional de vinuri.

Observaţia nu ţine să sublinieze emfatic (şi nerealist) „ce deştepţi suntem noi, românii” şi „ce proşti sunt bogaţii de occidentali”. Nu cred în aşa ceva. Faptul că România a reuşit să aibă o premieră mondială - primul concurs internaţional de vinuri desfăşurat online - s-a datorat în bună parte şi implicării în regim de voluntariat a juraţilor din Croaţia, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Moldova, Olanda, Elveţia, Marea Britanie. Vreau doar să subliniez că VINARIUM a exploatat cu curaj o conjunctură în care nefavorabilul s-a transformat în favorabil. N-au lipsit din ecuaţie acumularea ştiinţifică (şcoala) şi tehnologia. Şi nici cooperarea interdisciplinară. Toate, puse în joc de „initiaţiva privată”. Am arătat că „se poate”, chiar dacă banii (care lipsesc doar la construcţiile cerute de „privat”, în rest sunt directionaţi cu lejeritate către lucrări „publice” nesolicitate) şi „încurajarea” statului n-au existat în construcţie, ca de obicei.

Cum ar veni, noi am avut ce nu au occidentalii (iniţiativa şi inovaţia) şi ei au ce nu avem noi (banii şi cadrul de promovare).

Ei bine, lucrurile nu stau nici măcar aşa.

După terminarea concursului, în aşteptarea confirmării de la Paris a rezultatelor, iată peste ce dau:

Digital Disruption – Digital transformation Strategies.

„[...] This unprecedent disruption is happening fast, as many well-known incumbents will attest. Succeding in this volatile enviroment requires not only a thorough understanding of what disruption is and how to deal with it. Even more importantly, you must know how to disrupt others”. Cambridge 2020. Cu alte cuvinte, făra protecţie, o realizare poate avea parte de turbulenţe... provocate. Nu ştiu dacă vom face faţă doar cu „Cambridge-ul vieţii”.

Aşa că, astăzi, de ziua medaliaţilor, să ne bucurăm de succesul VINARIUM.

De mâine, însă, trebuie să strângem rândurile.

Învăţăm, ne tehnologizăm, cooperăm, atragem fonduri şi... punem funcţionari de treabă, nu de... stat. Poate fundamentăm şi o strategie.

Acum vă voi spune ce veţi găsi pe locurile celor trei vinuri recenzate, începând de săptămâna viitoare. Aveţi de unde alege şi pentru acest week-end: www.iwcb.ro

1. Vinurile medaliate cu Aur şi Argint la (tele)VINARIUM 2020.

36 de juraţi din 12 ţări au primit colete expediate din România. Acestea conţineau câte 150 de eşantioane de vinuri provenite tot din (coincidenţă!) 12 ţări.

Kit-urile de jurizare au mai cuprins termometre de vin, pahare agreate OIV, cadou - Ulei din sâmburi de struguri, Pura Agro.

Evaluatorii internaţionali, Masters of Wine, WSET Diploma, Degustători Autorizaţi s-au „întâlnit” pe o platformă de comunicare, fiind coordonaţi din Bucureşti şi Iaşi de cinci şefi de comisie (cei din capitală s-au aflat, fizic, în studioul Stage Expert). Jurizarea s-a făcut în perfectă sincronizare pe o aplicaţie dedicată (inovaţia echipei VINARIUM).

Nota cea mai mică şi nota cea mai mare sunt excluse automat, scorul final fiind media celorlalte note rămase în „spaţiul consensual”.

Dacă sunteţi siguri că asta e totul...vă grăbiţi.

Există un „pat al lui Procust” în acest proces. Doar 30% din vinurile înscrise în concurs pot lua medalii.

Cum la VINARIUM sunt înscrise în mare măsură vinuri foarte bune, unele dintre ele, deşi au înregistrat un punctaj bun, este foarte posibil să nu obţină medalie.

Palmaresul se costruieşte greu!

Rezultatele se vor afişa aici, începând cu ora 16 (vineri 05 iunie 2020)

2. Vinuri premiate de VINOFED. Cine este VINOFED?

Federaţia Marilor Concursuri Internaţionale de Vin grupează 17 Concursuri internaţionale printre care şi VINARIUM. Federaţia veghează alături de OIV ca toate competiţiile afiliate să garanteze practici de jurizare fără abateri, astfel încât vinurile premiate să reflecte înalta calitate a vinurilor. Producătorii şi consumatorii beneficiază, în egală măsură de rigoarea impusă de VINOFED.

Alte Concursuri „înfrăţite” cu VINARIUM prin aceasta organizaţie: Berliner Wine Trophy, Asia Wine Trophy, Citadelles du Vin, Le Mondial des Vins Blancs, Mondial des Vins Extremes, Mondial du Rosé, Selection des Vin Canada, Portugal Wine Trophy, Vinalies Internationales, etc.

Pentru România, Federaţia acordă premii pentru vinurile seci albe, rosé şi roşii, care au obţinut punctajul cel mai mare în categoria lor.

rezultatele aici – de la ora 16 (vineri 05 iunie 2020)

3. PRIX FIJEV

Federation Internationale de Journalistes et Ecrivains des Vins (et spirtueux).

Este o organizaţie a celor care au o „semnătură” publică în acest domeniu. Personal, fac parte de peste 15 ani din această organizaţie şi am luptat pentru

decernarea unor premii către vinurile româneşti obţinute din soiuri româneşti sau unde soiul românesc este predominant în asamblaje. Am reuşit!

Anul acesta, din străinătate, au fost prezenţi în juriul VINARIUM:

Anne Meglioli – Secretar General FIJEV

Bernard Burtschy – Wine Columnist Le Figaro

Richard Pfister – Director Comisia de acordare a premiilor OIV, autor

Daniel Ercsey – Wine Sofa

Ted Lelekas – Wine Journalist, top 20 influencers wine industry

Cees Van Caesteren Master of Wine

[„What a chance to be part of...”; „Yes, we’re making history!”; Magnifique reussite!”; „A fantastic lesson that we learned here that it is doable”]

Alte lucruri interesante https://www.facebook.com/iwcb.ro/

Începând cu ora 16:00 (vineri 05 iunie) veţi putea afla care sunt vinurile câştigătoare accesând link-ul www.iwcb.ro

Ne vedem săptămâna viitoare cu cele mai bune şi mai proaspete vinuri! (să nu exagerăm... vor fi şi din cele „aşezate”).

* * *

Un sat se vinde la licitație. Are și SPA: Georgeta Petrovici 6 iunie 2020   

Un sat întreg a fost scos la licitație, iar prețul de pornire e chiar avantajos, având în vedere ce oferă. Localitatea are 25 de hectare, 70 de case, o biserică, școală, un hotel, un restaurant dar, mai ales, are un centru SPA celebru în toată țara. Plus apă minerală cu calități deosebite. Licitația are loc online, astfel că ofertele pot fi depuse până pe 16 august.

Locaţia se află la doar o oră şi jumătate distanță de Stockholm şi măsoară aproape 25 de hectare. Este vorba de satul Sätra Brunn, situat în län-ul (n.r. – județul) Västmanland, în fapt, una dintre cele mai vechi stațiuni de sănătate din Suedia și cea mai renumită pentru SPA. Locul e celebru și pentru apele sale minerale.

Anual, suedezi din toată țara vin aici în vacanțe. Localitatea se vinde ”la pachet” complet, adică cu afaceri, spații sociale și case. În plus, pe lângă cele 25 de hectare cât e vatra satului ( unde se găsesc casele, școala, biserica și centrul SPA), în ofertă intră încă 40 de hectare de pădure, unde izvorăște o apă termală cu calități deosebite.

Construit în secolul al XVIII-lea ca stațiune de sănătate, Sätra Brunn este un exemplu perfect de arhitectură suedeză. În toată istoria sa de 320 de ani, localitatea a funcționat ca stațiune balneară. Actualii proprietari, 15 la număr, au cumpărat satul la începutul anilor ’90. Acum aceștia au apelat la celebra casă de licitații Christie’s, pentru a-l vinde.

Jonas Martinsson, reprezentantul casei de licitații care se ocupă de vânzarea proprietății spune că planul celor 15 sunt rezidenți a fost să cumpere și să păstreze satul. Au și investit în el, au construit un program de evenimente și sărbători obișnuite, inclusiv o petrecere anuală de vară care atrage în jur de 6.000 de vizitatori. Acum însă, ”simt că îmbătrânesc și consideră că e timpul să preia altcineva conducerea”, mai arată Martinsson, citat de CNN.

Satul funcționează în prezent ca loc de vacanță de vară pentru scandinavi. Pentru a fi transformat în zonă rezidențială, se impune reizolarea imobilelor. Martinssen afirmă că ar exista oportunități de a obține subvenții de la grupurile suedeze de conservare pentru a ajuta la recondiționarea clădirilor istorice. De asemenea, mai arată reprezentantul Christie’s, locul se pretează pentru a

dezvolta afaceri în domeniul dezvoltării spirituale. Prețul de pornire a licitației este de 7 milioane de dolari.

* * *

Nicolae Istudor, ASE: Pandemia a pus pe lista de priorităţi   digitalizarea universităţilor De Viorela Pitulice La iun. 6, 2020 Viorela Pitulice

Marele câstig al actualei crize este faptul că pandemia a pus pe lista de priorităţi digitalizarea universităţilor şi pregătirea cadrelor didactice şi a studenţilor pentru a desfăşura activităţile didactice în sistem online, susține Nicolae Istudor, rector Academia de Studii Economice (ASE) București.

În aceste condiţii, activităţile care erau la nivel de intenţii sau obiective în planuri de dezvoltare instituţională au devenit de stringentă actualitate şi au constituit soluţiile pentru depăşirea crizei.

“Suntem pregătiţi şi hotărâţi să perfecţionăm sistemul de comunicare online pentru a-l implementa cu succes în cadrul procesului complex de digitalizare a activităţilor ce au loc în universitatea noastră”, declară Nicolae Istudor. Mai multe despre modul în care criza provocată de COVID 19 a afectat învățământul românesc și despre soluțiile avute în vedere aflăm din interviul acordat de Nicolae Istudor revistei FoodBiz.

Cât de afectat este învăţământul românesc de criza provocată de coronavirus?

Este greu de cuantificat cât de mult este afectat învăţământul românesc de criza provocată de COVID 19. În mod paradoxal, criza a însemnat multe provocări, precum şi oportunităţi de dezvoltare personală. Cert este faptul că învăţământul românesc a fost supus aceloraşi transformări, adaptări şi provocări, ca şi învăţământul de pe toată planeta, afectată de pandemie.

Principala provocare, căreia a trebuit să-i facem faţă cât mai bine în această perioadă, a constituit-o mutarea, practic peste noapte, a întregului proces educaţional (cu infrastructura şi logistica sa specifică), respectiv translatarea universităţii în mediul exclusiv online, în camera de acasă. Studenţii, cadrele didactice, personalul didactic şi didactic-auxiliar, cu toţii am fost nevoiţi să reconfigurăm puzzle-ul comunicării noastre instituţionale în varianta virtuală, în care aproape toţi ne aflăm la domiciliu.

Cadrul formal, cu regulile sale riguroase, şi, mai ales, prezenţa faţă-în-faţă a principalilor actori ai procesului educaţional s-a transformat radical în acest

context. Este o realitate în care toţi am plonjat defavorizaţi de macrocontextul psihologic complex în care ne-am aflat, asociat dilemelor şi grijilor legate de sănătatea noastră şi a celor dragi, de situaţii cu totul noi, cum ar fi starea de urgenţă, pe care practic majoritatea nu am întâlnit-o vreodată în viaţă şi care te marchează atât psihologic, cât şi ca mod de viaţă. În aceste condiţii, prioritară a fost, să o recunoaştem, asigurarea sănătăţii noastre, a studenţilor şi profesorilor noştri.

Totodată, pandemia a pus pe lista de priorităţi digitalizarea universităţilor şi pregătirea cadrelor didactice şi a studenţilor pentru a desfăşura activităţile didactice în sistem online. Acesta este, paradoxal, marele câstig al actualei crize. În aceste condiţii, activităţile care erau la nivel de intenţii sau obiective în planuri de dezvoltare instituţională au devenit de stringentă actualitate şi au constituit soluţiile pentru depăşirea crizei pe care o traversăm.

Restrângând discuţia la Academia de Studii Economice din Bucureşti, voi fi sincer spunând că nu a fost o perioada chiar simplă pentru comunitatea noastră universitară. Avantajul nostru a fost acela că aveam o platformă de învăţământ online, funcţională, pe care ne desfăşuram activitatea la învăţământul la distanţă, respectiv la cel cu frecvenţă redusă, utilizată şi ca resursă suplimentară de lucru pentru cadrele didactice de la programele cu frecventă. Prin urmare, nu a trebuit decât să ajutăm toate cadrele didactice şi studenţii să îşi însuşească principiile utilizării acestei platforme, alături de alte mijloace de comunicare virtuală, cunoscute nouă tuturor acum dupa aceste două luni atipice de activitate.

Mulțumesc, pe această cale, membrilor comunităţii noastre universitare pentru receptivitatea şi flexibilitatea de care au dat dovadă şi pentru că procesul de învăţământ a putut continua în condiţii destul de bune. Am dovedit, încă odată, că suntem o echipă, reuşind să trecem prin această perioadă uniţi şi cu dorinţa de a ne susţine reciproc spre binele universității noastre.

Totodată, va trebui să fim concetraţi pentru desfăşurarea, în continuare, a examenelor de semestru în sistem online, inclusiv susţinerea examenelor de finalizare a studiilor de licenţă şi de masterat, respectiv a procesului de admitere la programele de licenţă, masterat şi doctorat din acest an. Suntem pregătiţi şi hotărâţi să perfecţionăm sistemul de comunicare online pentru a-l implementa cu succes în cadrul procesului complex de digitalizare a activităţilor ce au loc în universitatea noastră. După păreare mea, acesta este marele câştig al acestei crize neaşteptate.

 Când evaluați că se va relua activitatea normală?

Revenirea la activitatea normală va fi decisă de evoluţia contextului pandemic care, sperăm noi, să fie cât mai rapidă. Ştiu sigur că Academia de Studii

Economice din Bucureşti îşi va relua activitatea, cu prezenţa tuturor membrilor comunităţii în universitate, numai atunci când se va asigura siguranţa deplină a stării de sănătate a cadrelor noastre didactice, a studenţilor şi personalului didactic şi didactic-auxiliar.

Sigur că aşteptăm cu nerăbdare să auzim din nou vocile tinere şi pline de energie ale studenţilor noştri în clădirile universităţii, să ne revedem în cadrul proiectelor comune cu partenerii noştri naţionali şi internaţionali, să construim planuri de viitor, însa avem maturitatea de a ne pregăti şi aştepta să facem ca aceste lucruri să se întâmple numai atunci cand cu toţii vom fi în siguranţă.

* * *

Un singur meșter din Apuseni mai face opinci DE ALEX DARVARI | Actualizat: 06.06.2020

Un singur meşter popular mai confecţionează în prezent în zona Munţilor Apuseni opinci, odinioară încălţămintea de bază a moţilor, care, acum, sunt mai apreciate de turiştii străinii decât de localnici.

În vârstă de 62 de ani, Iosif Trifuţ şi-a transpus în practică pasiunea pentru opinci după pensionarea sa. Bărbatul a lucrat mult timp, ca maistru, la cooperativa meşteşugărească din Câmpeni, unde era specializat în confecţionarea de încălţăminte din piele.

"Pasiunea pentru meşteşugul popular şi, în special, pentru opinici o am de când mă ştiu. În urmă cu opt ani, m-am hotărât să fac opinci din piele, după modele străvechi", a afirmat, pentru AGERPRES, moţul din Câmpeni.

La scurt timp, Iosif Trifuţ a început să participe la târguri meşteşugăreşti, mai întâi în Alba, apoi tot mai departe. În ultimii ani, a fost nelipsit de la evenimentele de acest gen organizate în partea de vest a ţării, în Timişoara,

Oradea, Deva, acolo unde, mai ales în anumite "ţinuturi", oamenii încă încalţă opinci la sărbători.

"Opincile le vând în târguri tradiţionale din ţară. Eu realizez trei modele de opinci: cu gârgoi (gurgui - adică cu vârful întors), cu găicuţe - modelul acesta se caută în zona Banatului şi un model la care aplic talpă, pentru a se putea merge pe stradă. Sunt mulţi clienţi care vor modele pe care să le poarte zi de zi, aşa că am aplicat talpă ca să reziste cât mai mult timp. Celelalte două modele sunt purtate îndeosebi de interpreţi de muzică populară", a explicat bărbatul pentru Agerpres.

 Totul se realizează manual, din piele de bovină, iar pentru a confecţiona o pereche de opinci îi ia cam trei zile.

"Folosesc ustensile: ciocan, cleşte, falţî. Procesul este unul migălos, care necesită timp. Pielea de bovină se trage pe captă (un format de lemn), apoi se lasă la uscat, ca să capete forma piciorului. După aceea, le dau găuri în opinci. Lucrez cam trei zile ca să termin o pereche de opinci", a spus meşterul.

* * *

Vinul de azi: Soare Roze 2019 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Vinarte se bucură de domenii de renume care dau în fiecare an unele dintre cele mai apreciate vinuri. Recomandarea noastră de astăzi, Soare Roze 2019, este un vin sec, provenit din podogoria de la Sâmburești, Olt, realizat din struguri Cabernet Franc și Cabernet Sauvignon. Aromele sale sunt diverse, de la căpșuni, prune și ardei iute până la cireșe negre, vanilie sau condimente, în

vreme ce aciditatea și taninurile sunt bine definite. Se recomandă degustarea acestui vin la 10 grade Celsius, alături de preparate din carne roșie sau miel, brânzeturi aromate și mâncăruri de legume. 

* * *

Marca înregistrată "Produs în Arie Naturală Protejată”, lansată AGRIBUSINESS Profit.ro scris astăzi, 10:42

Marca înregistrată "Produs în Arie Naturală Protejată” a fost lansată de ministrul Mediului, Costel Alexe, urmând să reunească produse originare din cele peste 1500 de arii naturale protejate din țară, precum brânzeturi, sucuri, ceaiuri, ii.

Ministrul Mediului, Costel Alexe, a lansat, vineri, marca înregistrată "Produs în Arie Naturală Protejată”, brand dedicat produselor din România care își au circuitul de producție în orice arie naturală protejată din țară. Un număr de 1.200 de producători din ariile naturale românești vor să solicite deja dreptul de utilizare al mărcii înregistrate, arată Ministerul Mediului.

"Vreau ca astăzi, de Ziua Mediului, să nu ne limităm doar la o sărbătoare simbolică. Vreau să facem ceva concret spre ceea ce am decis că facem: pasul la economia verde! Suntem una dintre țările care semnează declarația prin care Pactul Ecologic European devine motor de dezvoltare post-COVID România are șansa unui motor de înaltă performanță pentru o viitoare economie verde: avem în țară 1.574 de arii naturale protejate. Un sfert de țară deține deja combustibilul verde de creștere! Iar peste 2 milioane de români, care locuiesc în prezent în ariile naturale protejate, pot impulsiona această piață”, a declarat Alexe.

Marca înregistrată "Produs în Arie naturală protejată” va reuni toate produsele care își au originea

într-una din cele peste 1.500 de arii naturale care sunt în România, printre acesta fiind brânzeturi românești, sucuri naturale, ceaiuri din plante medicinale, vin sau pălincă tradițională, ii, servicii turistice, scrie News.ro. De asemenea, până la finalul lunii septembrie, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate va deschide un magazin online care va vinde toate produsele care solicită și obțin dreptul de folosire a noii mărci înregistrate.

"Sper că, odată cu ideea noastră, tot mai mulți români care trăiesc în ariile naturale protejate să fie impulsionați de acest nou instrument economic și de piață pe care o deschidem să-și dezvolte afaceri. Să producă alimente de calitate sau produse tradiționale în ariile noastre protejate. Vrem să dăm valoare acestui brand așa încât produsele marcate cu Arie Naturală Protejată să fie cumpărate de români, dar să ajungă și pe mesele europenilor”, a mai spus Costel Alexe.

Orice producător român poate obține dreptul de autorizare și folosire a acestei mărci după ce solicită la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și parcurge un proces de auditare locală a produsului. Auditul local, care va fi derulat prin ANANP, va presupune, în primul rând, evaluarea circuitului de

producție și măsura în care acesta provine dintr-o arie naturală protejată.

* * *

Ieftin și eficient, împrejmuirea culturilor agricole cu garduri de salcâm sălbatic Joi, 04 Iunie 2020

Vlad Andrei este un antreprenor tânăr din agricultură care și-a ales ca domeniu de activitate înființarea unei pepiniere de glădiță în Bârlad, județul Vaslui, și comercializarea puieților și semințelor acestei specii.

Glădița, cunoscută și sub numele popular de salcâm sălbatic sau lemn câinesc, este o specie rezistentă la secetă și reprezintă o modalitate foarte ieftină de a

construi un gard viu. Potrivit interlocutorului nostru, în țara noastră glădița este foarte folosită de fermieri în special pentru a împrejmui stupine, iazuri, livezi, pășuni, terenuri agricole. În plus, gardurile vii realizate cu această specie sunt și decorative pentru că vorbim despre un arbust care rămâne verde până toamna târziu, iar primăvara înverzește odată cu păpădia.

Șase hectare, 240.000 de puieți

Reporter: De câtă vreme vă ocupați de comercializarea glădiței?

Vlad Andrei: Am dezvoltat această activitate, comercializarea semințelor de glădiță, începând cu anul 2008. Practic, totul a pornit din necesitatea de a împrejmui o stupină de aproximativ 1.000 m². Am ales să înființez un gard viu cu glădiță pentru că gardul convențional pe care l-am făcut a fost furat de câteva ori și aveam uneori musafiri nedoriți în stupină. La început nu știam cum se plantează acest tip de copac, dar cu timpul și cu multă documentare roadele au început să apară.

Rep.: Astăzi aveți o pepinieră proprie. Ce suprafață și ce densitate de puieți aveți?

V.A.: Pepiniera se află lângă orașul Bârlad și are o suprafață de 6 hectare plantată cu puieți de glădiță care ajung la vânzare în luna octombrie a fiecărui an. În plin sezon, pe un hectar de pepinieră avem 40.000 de puieți.

Rep.: Ce este, de fapt, glădița și ce caracteristici are?

V.A.: Salcâmul sălbatic este un arbust arhaic ce aparține unui gen primitiv din familia Fabaceae, care acum este dispărut. Glădița, foarte apreciată și ca arbore ornamental, poate crește până la 15 m, formând o coroană bogată, semi-sferică, care este susținută de un trunchi cu scoarță aspră.  Aceasta dezvoltă frunze pinate, cu foliole eliptice și fructe sub formă de păstăi lungi, numite roșcove, care sunt comestibile și au un gust dulceag aparte.

După patru ani asigură protecție totală

Rep.: Care sunt condițiile pedoclimatice de care are nevoie salcâmul sălbatic?

V.A.: Glădița crește foarte ușor, nu necesită un anumit tip de sol și se pretează oricărei zone geografice din țara noastră. Poate fi plantată singură sau se poate pune pe lângă gardurile de sârmă, chiar și pe o parte și alta a gardului de sârmă deoarece lăstăreii glădiței intră prin găurile gardului și îl întăresc foarte bine. Singurul inconvenient al gardului viu din glădiță este perioada în care aceasta ajunge la maturitate. Este nevoie de trei-patru ani pentru ca gardul să se formeze și protecția să fie completă, astfel ca nimeni să nu mai poată trece prin el. Primii spini apar destul de devreme și pot crește până la 15 centimetri în lungime.

Pentru protejarea proprietăţilor, a terenurilor, a pajiştilor sau a altor obiective glădiţa realizează cu succes protecţia de care aveţi nevoie.

Rep.: Cum se realizează semănatul sau plantarea?

V.A.: O perdea (un gard) de glădiţă se poate realiza în două moduri, şi anume prin plantarea puieţilor direct în locul pregătit în perioada repausului vegetativ sau prin semănarea directă a seminţelor. Norma de semănare este de 15 grame/ metru liniar, adică 1 kg de sămânță pentru 67 metri liniari. Pregătirea solului nu este o activitate foarte dificilă. Terenul este pregătit în prealabil cu un motocultor, apoi se realizează un șănțuleț nu mai adânc de 8 cm și nu mai puțin de 5 cm în care se presară semințele.

Cu 40 de lei poți împrejmui 67 de metri

Rep.: Care sunt avantajele înființării unor astfel de garduri în jurul culturilor agricole?

V.A.: Avantajele sunt multe, mai ales dacă ne raportăm la costurile de înființare. Cu 40 lei, prețul unui kilogram de semințe, poți împrejmui 67 de metri. În plus, odată înființat acest gard nu mai poate fi furat și nu se reînnoiește. Am văzut astfel de garduri și cu o vechime de 65 de ani.

Rep.: Care este volumul de vânzări pe care îl aveți anual?

V.A.: Anual vindem peste 70.000 de puieți. Este o cifră nu foarte mare pentru că în ultimii ani am început să plantăm puieți în pepinieră doar la comandă. A fost o decizie pe care am

luat-o ca urmare a faptului că lumea a început să se orienteze spre varianta cu semințe și atunci eram nevoit să recepesc puieții, proces care le scădea automat calitatea. Vând anual între 350-500 kg de semințe de glădiță. În primul an copăcelul va crește ca un lăstar drept, urmând ca din anul II, când îl tăiem la înălțimea dorită, să se ramifice cu spini și rămurele care pornesc direct din tulpină, nu din sol. Nu țin semințe vechi în stoc și nu le stropesc cu vreo substanță pentru a rezista. Pur și simplu le adun direct din pădure, le sortez și sunt gata pentru vânzare. Ofer în colet toate informațiile despre modul de pregătire a semințelor.

Glădița se întâlnește în aproape toate zonele țării (cel mai des în Moldova, fiind o zonă de câmpie) pentru că nu este un arbust pretențios din punct de vedere climatic și nu necesită un anumit tip de sol.

Înființarea gardurilor de salcâm sălbatic se poate face atât cu puieți care se plantează toamna, dar și cu semințe care se pot planta pe toată perioada anului. A doua variantă este mai eficientă.

După plantare gardul nu necesită prea multă atenție; dacă nu plouă trebuie udat cam la două săptămâni. Nu are nevoie de îngrășăminte sau de un anumit tip de sol. Laura ZMARANDA

* * *

Boli produse de bacterii și virusuri ori alte organisme la măr, păr și gutui Joi, 04 Iunie 2020

Atacă în principal mărul, părul, gutuiul, dar plante gazde sunt și murul, zmeurul, precum și specii ornamentale. Se răspândește, local, prin intermediul ploii cu vânt, al insectelor (albine, viespi, muște, furnici sau afide care se hrănesc cu exudat) și, la depărtare, principalul vector sunt păsările migratoare. Focul bacterian este o boală care evoluează imprevizibil, cu o mare viteză de propagare și agresivitate a bacteriei, ce poate distruge o livadă într-un singur sezon.

Focul bacterian (Erwinia amylovora)

Simptome Pe flori, boala se manifestă prin veștejirea, brunificarea sau înnegrirea acestora, exemplarele atacate rămânând totuși atașate de plantă. Lăstarii și ramurile tinere infestate devin maronii, se usucă, iar vârful se îndoaie, formând ceea ce popular se numește „cârja păstorului“. La urmă, lăstarul se brunifică la măr și se înnegrește la păr. Frunzele prezintă fie pete necrotice, cu extensie de la marginea limbului, fie înnegrirea pețiolului și a nervurii mediane, căpătând o formă ca și când ar fi pârlite de un foc, de unde și denumirea bolii.

Acestea rămân atașate de pom, făcând posibilă depistarea lejeră a infecției. Fructele, atacate atunci când sunt verzi, devin de asemenea maronii, apoi se înnegresc, se stafidesc, rămân atârnate de crengi, cu aspect mumificat. Netratată, boala se extinde la ramurile mai groase, pe șarpante și trunchi, provocând ulcere, care duc până la urmă la compromiterea întregului pom.

Tratamente Măsuri preventive: detectarea precoce a focarelor noi, efectuarea de lucrări agrotehnice adecvate (se vor evita tăierile severe, fertilizarea excesivă cu azot), irigare moderată, utilizarea de soiuri rezistente sau tolerante, eliminarea

plantelor-gazdă din flora spontană, îndepărtarea lăstarilor de pe portaltoi și cei lacomi de pe șarpante, îndepărtarea părților afectate și arderea lor imediată.

Măsuri curative: tratamentele chimice se efectuează în faza de repaus a pomilor, prefloral și postfloral, uneori în timpul vegetației, utilizând Alcupral 50 PU – 0,2% pentru tratamentul prefloral și 0,04% pentru postfloral, zeamă bordeleză – 0,5% prefloral, Airone SC –  3 l/ha, toamna, după căderea frunzelor și primăvara, la deschiderea mugurilor până la terminarea înfloririi, Badge – 2,9 l/ha toamna, după căderea frunzelor și primăvara, la deschiderea mugurilor până la terminarea înfloririi, Champ 77-2 km/ha, în timpul vegetației, preventiv și curativ etc.

Proliferarea mărului (Apple proliferation phytoplasma) În afară de măr, boala mai poate afecta caisul, cireșul, prunul, părul, vița-de-vie și câteva specii de flori, printre care crinul. Apple proliferation phytoplasma se transmite prin altoire, alipiri de rădăcini, iar pe cale naturală, prin intermediul unor cicade. Între infecție și apariția primelor simptome pot trece 6-7 luni, chiar 3-4 ani.

Semnele atacului apar cu precădere în livezile în declin și în anii cu stress climatic, cum ar fi seceta. Boala, care înlesnește ori se asociază cu făinarea, determină reducerea cantitativă și calitativă a recoltelor, iar în final se ajunge la uscarea pomilor. Cele mai sensibile soiuri par a fi Jonathan, Red Delicious, Golden delicious, Booskoop.

Simptome Boala se manifestă pe ramuri, frunze, fructe, flori, muguri. Simptomul tipic este așa-zisa „mătură“ (de vrăjitoare), produsă prin dezvoltarea precoce a mugurilor axilari și formarea unui număr mare de lăstari secundari slab dezvoltați, subțiri. Frunzele afectate apar mai devreme decât de obicei, se dezvoltă mai slab, sunt înguste, dantelate, prezintă culoare verde-deschis, cu aspect clorotic. Stipelele (cele două frunzișoare situate la baza pețiolului sau a limbului frunzelor, care protejează mugurii axilari) sunt anormal de mari, au codița scurtă și pot fi în număr de patru, în loc de două. Fructele rămân mici, turtite, cu pedunculul foarte subțire și mult alungit, pulpa este spongioasă, cu gust fad.

Măsuri Măsurile sunt doar cele preventive care țin de: utilizarea altoilor și portaltoilor sănătoși, asigurarea unui agrofond corespunzător (îngrășăminte,

irigații, lucrări de întreținere executate la timp), eliminarea pomilor cu simptome din câmpul II din pepinieră, tăierea și arderea „măturilor din ramuri“, în livezile bătrâne.

Declinul părului (Pear Decline phytoplasma) În afară de gutui, plante gazdă mai pot fi gutuiul, mărul și piersicul. Produce pagube importante, pomii afectați putându-se usca în câțiva ani de la infectare sau pot supraviețui producând fructe puține și mici. Boala se transmite prin materialul de plantare infectat, altoi sau portaltoi, iar pe cale naturală, prin intermediul insectelor.

Simptome La degradarea rapidă, fructele rămân mici, nu se dezvoltă, frunzele se ofilesc și se usucă, iar după câteva săptămâni pomul este distrus în totalitate. În cazul degradării lente, pomul devine sensibil, creșterea terminală este redusă, frunzele puțin numeroase rămân mici, rigide, cu marginile ușor răsucite spre exterior, de culoare verde-deschis, anormal de roșii toamna, când cad prematur. La infectarea precoce înflorirea este abundentă, dar ulterior puține dintre ele produc fructe; acestea nu se dezvoltă. În câțiva ani, vor crește foarte multe mlădițe, care dau senzația de tufe de frunze.

Măsuri Utilizarea altoilor și portaltoilor toleranți pentru această micoplasmă, materialul săditor să provină din zone în care nu s-a semnalat prezența bolii în ultimii trei ani, lucrări agrotehnice corespunzătoare (irigații, fertilizare, combaterea buruienilor). Maria BOGDAN

* * *

A STRĂBĂTUT ȘAPTE ZILE MUNȚII CU CIREADA PÂNĂ A GĂSIT PĂȘUNE PENTRU VACI! Agroinfo  08 iunie 2020

CĂLĂTORIE DE ȘAPTE ZILE PRIN MUNȚI. Crescătorul de animale Romi Mariș din Orăștie, județul Hunedoara, a făcut o călătorie de șapte zile prin Munții Apuseni până a ajuns la o pășune cu vacile lui. Fermierul ne-a povestit că a mers alături de cireada de peste 80 de vaci și juninci,

într-o expediție unică prin munți. A fost forțat să facă acest lucru, în Munții Orăștiei, deși pășunile de la altitudine mare nu sunt folosite, nu i se dă voie să-și pășuneze vacile acolo.

Ca un autentic văcar din Vestul Sălbatic, crescătorul  de animale Romi Mariș a pornit într-o călătorie de șapte zile și șapte nopți prin munți, prin păduri, ca să-și ducă vacile pe o pășune din comuna Vorța, sat Certeju de Jos, județul Hunedoara. A pornit din Orăștie, unde are ferma, alături de cireada de 80 de vaci într-o expediție unică prin văi, pe dealuri, prin păduri. A dormit în cabina mașinii de teren și a întâlnit în călătoria lui oameni de bine, localnici, ciobani, care l-au ajutat să găsească drumul spre pășune.

Romi Mariș (în foto) spune că a fost nevoit să străbată munții ca să-și pășuneze vacile. În Munții Orăștiei nu mai are loc. Pășunile, și cele de la altitudine mare, au fost toate concesionate altor crescători de animale. Fermierul are peste 1000 de ovine și 80 de vaci. Pentru ovine, a primit de la primăria Orăștie 78 de hectare de pășune, pentru vaci, nicio palmă de pășune. În zadar s-a luptat cu autoritățile, în zadar a scris la ministrul agriculturii, la prim-ministru și chiar la președintele țării. Teancuri de memorii fără un răspuns. Nu i s-a dat în zona Munților Orăștie niciun alt petec de pășune. Chiar dacă pe pajiștile de la altitudine mare se încumeta doar el să urce cu vacile, autoritățile locale și crescătorii care au acolo pășuni închiriate i-au interzis să mai ducă vacile la pășunat.

Crescătorului i-au întins o mână de ajutor cinci familii care dețin 100 de hectare de pășune în satul Certeju de Jos, un sat răsărit într-o căldare înconjurată de dealuri și munți. La distanță de Orăștie, dar crescătorul care luptă ca vacile lui să aibă unde pășuna, a acceptat mâna întinsă și s-a încumetat să străbată cu cireada, timp de o săptămână, locuri pe care nu le cunoștea și despre care nu știa ce pericole ascund. Călătoria în care a tăiat dealurile, pădurile, munții cu cireada de vaci s-a dovedit aventuroasă. A fost la un pas de a se rătăci prin păduri necunoscute, cinci vaci au fătat de-a lungul expediției, una, care a fătat doi viței, a și rămas la un om de bine din localitatea Geoagiu.  

Văcarul desprins parcă dintr-o peliculă americană a povestit, exclusiv pentru AGROINFO, cum cireada de vaci era întâmpinată cu uimire de localnici și ciobani. Imaginile cu urcatul turmelor de oi la munte, în transhumanță, nu sunt neobișnuite. E un ritual cunoscut. Dar un văcar care-și duce cireada de vaci prin păduri și prin munți, timp de o săptămână, ca să ajungă la o pășune e ceva rupt dintr-un trecut îndepărtat, din poveștile crescătorilor de animale din alte timpuri.

Șapte zile am mers prin Munții Apuseni, pe dealuri, prin văi, printr-o pădure, un codru sălbatic. Ne era frică să nu ne întâlnim cu lupi, cu urși. Două zile ne-au trebuit să-l străbatem. Două zile bătute pe muchie am mers doar prin pădure. Am fost gata să ne rătăcim. Nu mai știam cum să ieșim din codri. Am avut noroc cu cineva care ne-a ghidat prin telefon în zonele în care aveam semnal, pentru că prin multe zone nu am avut semnal la telefon.

Apoi, într-un sat ne-a așteptat cineva și ne-a îndrumat. Pe o creastă de munte, am găsit un cioban care a mers

10 kilometri cu noi ca să ne scoată pe cărarea bună, să nu ne rătăcim. Cinci vaci au fătat de-a lungul călătoriei. Cum fătau, cum puneam vițeii în bena mașinii. Așa i-am dus. N-am crezut că or făta așa iute, dar cred că le-a istovit drumul și le-a grăbit sorocul. Una care a fătat doi viței a și rămas la cineva în Geoagiu, o să meargă frate-meu după ea cu ceva camion.

O săptămână a durat călătoria, dar am ajuns cu vacile la o pășune mare, 100 de hectare, pusă așa ca-ntr-o căldare, iarba e grasă și crescută aici, au vacile ce mânca. Doamne ajută-le familiilor care mă lasă cu vacile aici. Oameni cu suflet și de ispravă. Am pus gard electric, să nu iasă văcuțele și l-am lăsat pe tata acolo, cu cireada.  Oamenii ăștia extraordinari ne-au pus la dispoziție și o casă unde sunt de toate, curent electric, telefon fix, că acolo nu este semnal pentru mobil. Acolo stă tata acum, ne-a povestit fermierul Romi Mariș.

După călătoria istovitoare, răsplata animalelor este pășunea de un verde viu pe care pot să stea până la toamnă.

VIDEO AICI CU VACILE PE PĂȘUNEA LA CARE AU AJUNS DUPĂ 7 ZILE!

Imaginile surprinse de-a lungul neobișnuitei călătorii aparțin AGROINFO, au fost trimise, exclusiv pentru publicația noastră, de Andrei Miu, cel care l-a însoțit în expediție pe crescătorul de animale Romi Mariș.

* * *

Sărbătoarea Sfintei Treimi, ziua când buruienile devin plante de leac. De ce se pune tei sfinţit la icoană 8 iunie 2020, 08:31de Ionela Stănilă

Abonare Sfânta Treime, sărbătoarită după duminica Rusaliilor FOTO Adevărul În a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor, pe 8 iunie Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi.

Însă, în calendarele româneşti, această zi este trecută ca sărbătoare a Sfintei Treimi. Se pare că această denumire a fost dată sub influenţa catolică.

La catolici, spun teologii, Sfânta Treime e sărbătorită în prima Duminică după Rusalii. În calendarele celorlalte Biserici Ortodoxe, Lunea de după Rusalii este numită Lunea Sfântului Duh, ca în Penticostar.

La sinodul II ecumenic, ţinut în anul 381 la Constantinopol, a fost respinsă învăţătura lui Macedonie, care afirmă că Sfântul Duh este o „creatură“. Aici s-au alcătuit celelalte articole din Crez şi s-a mărturisit că Sfântul Duh purcede din Tatăl şi "este împreuna cu Tatăl şi cu Fiul închinat şi mărit".  

Există obiceiul ca de Rusalii să se aducă în biserică frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, ca semne ale coborârii Sfântului Duh. Ele sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor.

Credinţa populară spune că în noapte de Rusalii nu este bine să dormi sub cerul liber sau să te duci la fântână, deoarece poţi să cazi pradă farmecelor acestor făpturi, în caz că le surprinzi dansul (Hora Ielelor).  

Se poartă pelin la brâu    

“Sărbătoarea de Rusalii era calculată prin însumarea la Duminica Paştelui a unui număr de 50 de zile(Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Banat) sau 51 de zile(Moldova) şi dura 3 zile (Moldova, Transilvania), 7 zile(Muntenia şi Oltenia) şi 8 zile (Banat)”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.

Numeroase obiceiuri şi ceremonii populau întreaga săptămână a Rusaliilor.

De exemplu, în Muntenia, Moldova şi Oltenia se împodobeau porţile şi anexele gospodăreşti cu ramuri de tei, plop şi stejar şi se dansa Jocul Căluşarilor. În Oltenia se sfinţeau ramurile de soc, tei, rug de mure, jaleş pentru medicina populară, iar în Muntenia, Moldova şi Banat se purtau pelin şi alte plante de leac la brâu sau în sân pentru îndepărtarea ielelor.  

În Transilvania central se obişnuia împletirea cununiţelor din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor, iar sătenii din toată ţară culegeau în vechime plante de leac la sărbătoarea Rusaliilor.

Acum este momentul  în care creştinii sfinţesc ramuri de tei, soc, mure, pe care le folosesc apoi ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.  

Teiul se pune la icoane  

“Ramurile de tei au o simbolistică aparte la această sărbătoare. Se crede ca teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele şi de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfinţesc la Biserica, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane”, explică părintele Paul Tudorache, paroh la biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Călăraşi .

Alte superstiţii şi obiceiuri de Rusalii spun că nu este bine să munceşti în această perioadă, pentru că zânele se înfurie pe cei ce nu le respectă şi nu cinstesc aceste zile.  

* * *

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor: Debitul Dunării se va situa sub medii în iunie şi iulie şi uşor peste medie în august A.D. Miscellanea / 08 iunie

Debitul maxim al fluviului Dunărea se va situa sub mediile multianuale ale lunilor iunie şi iulie, în timp ce în august va fi uşor peste valoarea medie prognozată de hidrologi, relevă analiza pe trei luni publicată de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) citată de Agerpres.ro.

În ceea ce priveşte regimul hidrologic pe râurile interioare, acesta va fi, în general, la valori cuprinse între 30% şi 50% din mediile lunare în iunie, iulie şi august, dar şi uşor sub 30% în unele zone din ţară.

Astfel, în luna iunie 2020, regimul hidrologic se va situa în general la valori cuprinse între 30% şi 50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someş, Bistriţa, Jiu şi pe cursul superior al Prutului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice ale Bârladului şi ale Prutului mijlociu şi inferior.

În iulie, regimul hidrologic va avea valori cuprinse tot între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur şi în bazinele superioare ale Bistriţei şi Prutului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Rm.Sărat, Putna, Trotuş, Bârlad şi pe cele din bazinul mijlociu şi inferior al Prutului.

În ultima lună de vară, regimul hidrologic se va situa în general la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Rm.Sărat, Putna, Trotuş, Bârlad şi pe cele din bazinul mijlociu şi inferior al Prutului, informează sursa.

Hidrologii avertizează: "În cursul lunilor iunie, iulie şi august sunt posibile episoade cu creşteri mai importante de niveluri şi debite, cu depăşirea Cotelor de Apărare, pe unele râuri, îndeosebi din nordul, vestul şi centrul ţării, în perioadele cu ploi mai însemnate cantitativ".

În ceea ce priveşte fluviul Dunărea, la intrarea în ţară (pe secţiunea Baziaş), debitul maxim estimat pentru luna iunie este de 5.500 metri cubi/secundă (mc/s), mai mic faţă de valoarea medie multianuală de 6.400 mc/s, iar cel minim de 3.500 mc/s, relevă prognoza de specialitate.

Pentru luna iulie, debitul maxim al Dunării este estimat la 5.000 mc/s, iar cel minim la 3.000 mc/s, faţă de media lunii respective, de 5.350 mc/s.

Sursa citează că pe de altă parte, pentru luna august iulie, debitul maxim al Dunării este estimat la 4.500 mc/s, iar cel minim la 2.700 mc/s, faţă de media lunii respective, de 4.300 mc/s.

Hidrologii precizează că aceste estimări de lungă durată se vor actualiza prin prognoze de scurtă durată care vor fi precedate, în situaţiile în care se estimează posibilitatea depăşirii Cotelor de Apărare, de avertizări hidrologice emise pe baza situaţiei şi a evoluţiei factorilor meteorologici din momentul respectiv.

* * *

Semtest Craiova producător de material seminal cu mare valoare genetică Alina Trana 7 iunie 2020

SEMTEST CRAIOVA singurul centru genetic autorizat pentru activitatea de testare a reproducătorilor! Interviu realizat cu Gheorghe Bilteanu-director general Semtest Craiova

R: Mai sunt și alte societăți în România cu un astfel de profil?Director: În România există și alte centre genetice, dar nu sunt autorizate pentru o astfel de activitate. Suntem singura societate autorizată, singurul centru genetic autorizat pentru lucrările de testarea a reproducătorilor. Este o mândrie pentru Semtest Craiova. De doi ani realizăm „parada taurilor românești”,un eveniment inedit în România, pentru că după aproximativ 25-30 de ani în acest centru se pot efectua din nou lucrări de testare ale reproducătorilor.

R: Într-un astfel de centru de genetică aveți nevoie de o echipă de elită, formată din profesioniști .Ce ne puteți spune despre colectivul Semtest?Director: Activitatea de testare a reproducătorilor nu se rezumă doar la ce se întâmplă la noi în centru. O astfel de activitate se realizează pe o perioadă de 3-4 ani și se desfășoară la nivel național. Aceasta este coordonată de Asociațiile de Crescători deținătoare de Registre Genealogice care in urma COP (controlul oficial al producției) și conform Programului de Ameliorare nominalizează mamele de tauri. Ulterior au loc împerecheri nominalizate, după care masculii rezultați, în urma unor teste, ajung la noi la Semtest. Activitatea este laborioasă și se desfășoară la nivel de țară. În continuare urmează afluierea tăurașilor către Centrul Genetic de la Craiova. Norocul meu ca manager a fost acela că am găsit un colectiv cu o experiență de 30-40 de ani, iar acest lucru m-a ajutat. Am adus tineri care și-au dorit să lucreze și le place să lucreze în acest domeniu, în zootehnie. Mă mândresc cu aceaasta echipă cu care facem posibilă continuarea activității de ameliorare în România. Societatea a trecut prin perioade grele, acesta fiind și motivul pentru care eu am ajuns din alt domeniu, aici. Mi-a plăcut și îmi place ce fac, mă regăsesc pentru că am crescut la țară. Avem 16 colegi

care lucrează în Semtest în afară de mine și de administrator. Societatea este pe acțiuni cu capital privat.

R: Ce ne puteți spune despre investițiile în aparatură?Director: Avem cel mai dotat laborator din țară și deținem cel mai modern tip de analizor din România, analizor pe care îl au puține centre din Europa. Investiția se ridica la 150.000 de euro și am dotat laboratorul cu cea mai modernă aparatură de analiză, impaietare și signare a paietelor în care se pune materialul seminal. Asociațiile de Crescători de Bovine vin cu încredere către noi pentru că s-au convins că lucrăm peste standardele europene. Asociațiile sunt din Brașov, Balotești și Sighetul Marmației și reprezintă cele mai importante rase de bovine din toată țara cum ar fi Bălțată cu Negru Românească, Bălțată Românească de tip Siemental și Brună de Maramureș.

R:Cum a decurs activitatea în Semtest în perioadă stării de urgență?Director: Să știți că în zootehnie nu prea se ține cont de asta. Noi nu avem

sărbători, libere sau stări de urgență. Ne-am mobilizat, am luat toate măsurile de biosecuritate, dar problemă mare nu a fost la noi ci la distribuitorii din teritoriu. Noi livrăm asociațiilor de crescotori de bovine materialul seminal și acestea distribuie micilor crescători individuali. A fost o mare problemă. Am reușit, ne-am descurcat și onorat toate comenzile.

SEMTEST CRAIOVA – împreună din 1977!

R: Cum colaborați cu țările din Uniunea Europeană și nu numai?

Director: Având în vedere că în 30 de ani nu s-au descoperit „valori” în ceea ce privește genetică bovină, România a stat și stă cu mână-ntinsă la celelate țări. Noi de trei ani împreună cu Asociațiile de Crescători suntem că un ghimpe-n talpa celor care nu ne vor la masa lor. România era o piață de desfacere mare și nepretențioasă, aici, cu ghilimelele de rigoare, își goleau containerele toate marile centre din Europa pentru că nu s-a dorit și nu s-a făcut testarea reproducătorilor. Noi nu am avut valorile noastre, nu am avut tauri valoroși produși în România. Nu i-am descoperit pentru că nu s-a întâmplat acest fenomen de testare a reproducătorilor. Explicația este următoarea: cele mai valoroase mame însămânțate cu cei mai valoroși tauri dau cei mai valororosi tăurași, care ulterior ar fi trebuit să ajungă în Semtest. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum 3 ani de zile pentru că nu s-a vrut. Așa am fost timp de 20 de ani de zile piața de desfacere pentru multe țări fără a ne opune, România nu a reprezentat concurență pentru nimeni în acest domeniu. Acum este foarte greu să recuperăm acești zeci de ani și pe deasupra nu se dorește în continuare acest lucru. Motivul: interese economice mari, dorindu-se ca activitatatea de testare să se oprească. Se dorește din păcate susținerea fermelor comerciale. Această activitate trebuie susținută de către stat, altfel nu poate exista! „Cineva acolo sus consideră că ajutorul dat nu este nu este îndreptat în direcția care trebuie”… total fals. Banii vor fi direcționați către fermele comerciale cu metiși pentru că acolo există productivitate mare, în loc să se investească în rasele autohtone. Specialiștii spun că este o mare prostie dacă mergi către metisare pentru că cel mai mare randament este în F1, adică rasa pură o încrucișezi cu o rasă de carne și obții randament numai în F1, mai departe nu mai ai același randament. Dacă nu ai rasă pură, pierzi lanțul. Îmi doresc că aceste lucruri să nu se pună-n practică și să rămână doar la nivel de discuții. Uitați-vă ce se-ntâmplă lângă noi, la vecinii unguri, la cehi și alții. Ei investesc în rasele lor, pe când România, nu!

* * *

„Casa Florilor”- o afacere cu multă culoare, parfum și pasiune!  Alina Trana 6 iunie 2020

Ce poate fi mai frumos decât să ajungi într-un loc unde există multă culoare, parfum și pasiune. Casă Florilor din Craiova sau „grădină de vară” cum îi spune Victorita Anton cea care ne-a povestit cât de mult iubește această afacere. „Facem totul cu pasiune,avem propriile sere unde ne producem cam 80% din florile expuse.

Avem plante și flori pentru toate anotimpurile. Clienții noștri vin în fiecare an să le realizăm jardinierele cu muscate sau petunii Acestea sunt cele mai solicitate în această perioadă. Oferim consultanță tuturor celor care au nevoie, le oferim că bonus îngrășăminte pentru flori și le realizăm aranjamentele în culoriile dorite.Unii vor să se asorteze cu culoare casei, alții cu mobilerul de grădină.Îi ascultăm și le-ndeplinim toate dorințele.

În perioadă stării de urgență am lucrat,pentru că foarte mulți clienți și-au transformat și cel mai mic colțisor într-o oază de verdeață! Le-am adus flori, plante și i-am ajutat cu sfaturi! „Aranjamentele vedetă sunt în această perioadă mix-urile din minipetunii. Acestea iubesc soarele,se întrețin ușor și încânta privirea! În Casă Florilor găsești o flori, plante și o echipă de profesioniști,pasionați de flori, culoare și parfum.

https://ziarulagricol.ro/wp-content/uploads/2020/06/WhatsApp-Video-2020-06-06-at-14.10.56.mp4?_=1

* * *

Vinul de azi: Rusalca Albă 2019 POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Cupajul de la Oprișor își trage numele de la personajul mitic de origine slavă, întâlnit în folclorul oltenesc. Rusalca este un duh al apelor, o nimfa a râurilor, cu chip de femeie, despre care se spune că ademenește ținerii ce trec noaptea pe malul apelor, atrăgându-i apoi în adâncuri. Vinul Rusalca Albă este un cupaj din patru soiuri albe (Chardonnay, Sauvignon Blanc, Riesling Italian, Pinot Gris) realizat de prof. Liviu Grigorică. Un vin extrem de apreciat al Cramei Oprișor, care se potrivește atât cu mâncăruri sofisticate cât și cu preparate ușoare din carne albă, paste aromate sau pește la grătar. 

* * *

Cum arată o fermă complet robotizată?Liviu GORDEA  08 iunie 2020 -

Nu ştim precis cum va arăta viitorul fermelor. Dar e uşor de imaginat cum roboţii ne vor ajuta să creştem productivitatea într-un mod mai durabil şi mai compatibil cu mediul. 

Peste foarte puţin timp am putea paria că noile tehnologii se vor integra perfect printre utilajele tradiţionale. Până atunci, haideţi să vedem cum decurge activitatea într-o fermă în care inteligenţa artificială ia deciziile, iar roboţii execută comenzile.

Producţie de 30 ori mai mare cu 90% mai puţină apă

Prima fermă complet autonomă, care utilizează inteligenţa artificială şi înlocuieşte personalul uman cu roboţi, a fost inaugurată în Statele Unite ale

Americii. Aceasta nici măcar nu are nevoie de pământ pentru a susţine dezvoltarea plantelor, ci se bazează pe un sistem hidroponic, care utilizează mai puţină energie decât alte forme moderne de agricultură. Potrivit proprietarilor, acest sistem hidroponic foloseşte cu 90% mai puţină apă decât agricultura tradiţională, dar asigură o producţie de 30 ori mai mare şi pe tot parcursul anului.

Decizii bazate pe inteligenţa artificial

Profitând de progresele înregistrate în ultimii ani în domeniul ştiinţelor plantelor şi cu aportul a două dintre cele mai dinamice tehnologii - robotica şi inteligenţa artificială -, compania Iron Ox din San Carlos (California) a pus la punct un sistem de agricultură performantă supravegheat de un program informatic denumit "The Brain", adică Creierul. Vedetele acestui proces automatizat sunt cei doi roboţi Angus, unul dintre ei, echipat cu un braţ mecanizat, fiind responsabil pentru cultivarea, manipularea şi îngrijirea plantelor, iar celălalt este de fapt un modul de transport care deplasează tăvile hidroponice în interiorul spaţiului de lucru.

În loc de sol, plantele sunt cultivate folosind o soluţie minerală cu nutrienţi, iar instalaţii cu LED sunt folosite ca sursă de lumină. Atât modulul de transport, cât şi braţul robotizat, care funcţionează autonom în zona de cultivare de aproximativ 200 de metri pătraţi, transmite în mod continuu informaţii către „Creier”, care procesează toate datele pentru a lua decizii şi a comanda roboţilor cum şi unde să acţioneze. Sistemul de agricultură robotizată propus de Iron Ox este perfect scalabil, în sensul că poate fi aplicat şi la o scară mai mare pentru a asigura o mare parte din alimentele vegetale consumate de locuitorii unui oraş.

„Angus este o maşină de învăţare software care identifică şi elimină acele plante care prezintă semne de a fi afectate de paraziţi sau boli, înainte ca acestea să infecteze plantele sănătoase, o combinaţie de robotică şi inteligenţă artificială, care permite o mai bună gestionare a culturilor”Brandon Alexander, co-fondator şi CEO al Iron Ox

O PIAŢĂ ÎN PLINĂ DEZVOLTARECererea de roboţi agricoli va înregistra o creştere de 24,1% până în 2024, potrivit unui studiu realizat anul trecut de Transparency Market Research. În timp ce populaţia globală este în plină expansiune, disponibilitatea terenurilor arabile rămâne limitată, deoarece în general economiile emergente sunt concentrate pe urbanizare. În aceste condiţii, roboţii ar putea îndeplini un rol deosebit de important în direcţia maximizării producţiei agricole. Fie că aceştia sunt folosiţi pentru combaterea buruienilor, plantarea seminţelor, analiza solului sau monitorizarea culturilor, fiecare aspect al agriculturii va avea de câştigat într-un fel sau altul. Inclusiv fermierul, sau poate mai ales el. Specialiştii în domeniu anticipează că, pe măsură ce conştientizarea cu privire la beneficiile oferite de roboţii agricoli se va extinde şi tehnologia va deveni mai accesibilă, vor creşte şi oportunităţile. Deocamdată, însă, absenţa unor reglementări de siguranţă standardizate pentru utilizarea acestor dispozitive obstrucţionează piaţa în a-şi atinge adevăratul potenţial.

Piaţa roboţilor agricoli

O analiză de piaţă condusă de compania de cercetare Markets&Markets, estimează că piaţa roboţilor agricoli va creşte de la 7,4 miliarde dolari în 2020, la 20,6 miliarde dolari până în 2025, cu o rată medie anuală de creştere de 22,8%. Această dinamică este influenţată pe de o parte de reducerea forţei de muncă, iar pe de altă parte de o creştere a cerinţelor de productivitate din regiunile agricole dezvoltate.

ŞASE AVANTAJE ÎN PLUS PENTRU ROBOŢI

1. Unul dintre avantajele majore ale roboţilor este flexibilitatea lor de a efectua o varietate de sarcini şi aplicaţii în orice mediu.

2. Sunt mai precişi şi consecvenţi decât oamenii.3. Cresc marja de producţie şi profit, deoarece pot îndeplini mai rapid

sarcinile.4. Roboţii pot lucra 24 de ore pe zi, deoarece nu au nevoie de concedii, zile

libere sau pauze.5. Fac mai puţine greşeli decât oamenii şi economisesc timp.6. Elimină muncile care pot fi periculoase pentru oameni.

FRĂŢIA ROBOŢILOR!Introducerea roboţilor, a inteligenţei artificiale (AI) şi procesarea unor cantităţi uriaşe de date relevante (big data) definesc cea de-a patra etapă a agriculturii moderne, aşa-numita Agricultură 4.0. Aceasta va transforma radical societatea în care trăim, eficientizând munca şi performanţele din sectorul agroalimentar.Click AICI şi află principalele direcţii spre care tinde să se dezvolte agricultura în viitorul apropiat.

* * *

Lely conectează omul şi animalul cu tehnologiaLiviu GORDEA 08 iunie 2020 -

Indiscutabil, cel mai avansat sector agricol din punct de vedere al automatizării este cel al vacilor de lapte. O demonstrează roboţii Lely prin prezenţa lor activă în ferme.

Mulsul robotizat este o practică obişnuită în majoritatea fermelor lactate, dar putem vorbi aici deja de un sistem integrat, care include managementul dejecţiilor şi furajarea, complet automatizate. Prin conectarea oamenilor şi a animalelor cu tehnologia s-a reuşit astfel optimizarea proceselor şi, ceea ce contează în final, reducerea costurilor de producţie. Este dovada clară că agricultura poate fi sustenabilă, dar în acelaşi timp productivă şi mai prietenoasă cu mediul.

Lely a revoluţionat managementul fermelorPrimii roboţi de muls au apărut acum trei decenii. Compania olandeză Lely, un pionier în domeniul automatizării fermelor zootehnice, a dezvoltat propriul său astfel de dispozitiv în 1992 şi de atunci Lely Astronaut a parcurs mai multe etape majore de dezvoltare, fiind astăzi întâlnit în toată lumea. Succesul mulsului automatizat este astfel garantat de un nou stil de management al fermelor, prin care deciziile sunt transferate de la fermier la vacă. Pe lângă Lely Astronaut, compania olandeză mai are în portofoliu câţiva roboţi, şi anume Lely Discovery (pentru curăţarea adăposturilor), Lely Juno (robot de împingere automată a furajelor) şi Lely Vector (un sistem automatizat de furajare).

Firma Lely pregăteşte următoarea lansareÎntre timp, Lely a anunţat că va lansa spre sfârşitul anului o maşină de procesare a gunoiului de grajd care ar putea reduce emisiile de azot din fermele specializate pe producţia laptelui cu 50%! Potrivit preşedintelui consiliului de administraţie al companiei, Andre van Troost, îngrijorările cu privire la eliberarea de azot în atmosferă nu au fost motivul direct pentru dezvoltarea maşinii de prelucrare a gunoiului de grajd. Acesta susţine că Lely căuta să realizeze un dispozitiv pe care producătorul de lapte să îl poată folosi pentru a face gunoiul de grajd o materie primă valoroasă.

Robotul Lely Astronaut: Eficienţă pentru fermier şi confort pentru vaci. Click AICI, urmăreşte materialul video şi convinge-te că Lely Astronaut face aproape toată treaba în ferma de vaci cu lapte.

* * *

Fundătura Ponorului. Priveliştile fermecătoare din locul tainic din munţi, numit „Palma lui Dumnezeu”, 4 iunie 2020, Remus Suciu.

* * *