apar-romania.ro · Web view2020/05/03 · Produsele recomandate pentru controlul acestor boli sunt...

Stiri 1-3 mai 2020, 2COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAFermierul Alin Feneșan: ”Legea dozatoarelor de lapte ar rezolva desfacerea la prețuri corecte a laptelui din ferme!” Angelica Lefter - 4 mai 2020 Crescătorul de bovine din județul Cluj, Alin Ioan Feneșan, face un apel la solidaritate și cere reglementarea rapidă a unor soluții care să salveze producătorii de lactate, prin ”legea dozatorului de lapte”, într-un mesaj pe contul său de Facebook. Mesajul vine pe fondul crizei generate de pandemia de coronavirus, care tinde să distrugă sectorul laptelui. Fermierul este de părere că banii care provin de la Ministerul Agriculturii trebuie să salveze ”văcarii de rând”, nu pe reprezentanții de asociații, despre care consideră că își reprezintă, de fapt, propriile interese. Agrointeligența – AGROINTEL.RO, vă face cunoscut mesajul fermierului:”Văcari din România, am văzut cu toții în ultimul timp cum abonați la subvențiile grase, reprezentanți ai multor asociații de bovine, care mai nou nu reprezintă decât interesele proprii, încearcă prin diferite acțiuni și tertipuri specifice doar lor, menite să intimideze ministerul Agriculturii și funcționarii MADR pentru ruperea din bugetului statului deja secătuit a unor sume care niciodată nu vor ajunge în buzunarul văcarului de rând. Nu cred că în acest moment, când sănătatea trebuie reconstruită din temelii, când șomajul este la cote înalte și multe categorii sociale trebuie susținute, având mari probleme, e momentul oportun pentru a cere beneficii materiale de la un stat secătuit.”Mai mult, crescătorul de animale, Alin Ioan Feneșan propune ca autoritățile locale și centrale să ajute producătorii prin instalarea unor dozatoare de lapte, dar și cu o campanie de promovare în acest sens.”Doar solidaritatea ne va salva, un beneficiu material care pentru moment ar prinde bine oricui este pus sub beneficiul unei legi a ”dozatorului de lapte”, care ar avea un caracter permanent, ar rezolva desfacerea la prețuri corecte a laptelui din ferme. Vânzarea laptelui crud prin dozatoare, însoțită de o campanie de promovare în care să arătăm consumatorului ce produse minunate poate face acasă, prin rețete simple și la îndemâna oricui, ne salvează afacerea. Cerem Guvernului , MADR și oricui are ochi să vadă:• Lege în care autoritățile publice locale să pună la dispoziția fermierului local, un dozator de lapte la fiecare 3.000 de locuitori, amplasate pe domeniul public să fie nelipsit din sediul primăriilor, consiliilor județene, instituțiilor publice, fără licitație, chiria să fie un preț suportabil de fermier• Amplasarea dozatorului să fie fără sute de formalități precum autorizații avize inutile, îngroparea fermierului în hârtii și birocrație, toate condițiile să fie prevăzute în lege• Autoritățile să asigure curentul necesar dozatorului, să nu fie necesar contoare, avize de la electrica și alte luni pierdute din birouri, consumul aparatului să fie verificat metrologic, iar fermierul să plătească cât consumă lunar.• Analizele zilnice pentru lapte să fie la un preț accesibil sau abonament lunar la prețuri care să se justificeToate revizuirile legilor să fie în acest sens. Să fim uniți!”, mai scrie crescătorul de bovine clujean Alin Ioan Feneșan, în mesajul său postat pe Facebook. Încă o veste bună: Polonezii de la AmRest au deschis un nou restaurant Burger King în România. Lanţul de fast-food s-a poziţionat la Kilometrul 0 al Bucureştiului, în Piaţa Universităţii. Restaurantul înlocuieşte un cazino Cristina Bellu 03.05.2020, Grupul polonez Amrest, prezent pe piaţa locală cu reţeaua de cafenele Starbucks şi începând din acest an cu lanţul de restaurante Burger King, anunţă că a deschis o unitate în Piaţa Universităţii din Capitală, care va deservi pentru început doar serviciile de tip food delivery, extinzând astfel aria de livrare.

Noul restaurant Burger King se află pe Bulevardul Regina Elisabeta nr.3, unde înlocuieşte un casino, şi are 40 de angajaţi.

„Suntem încântaţi că am reuşit să dăm startul operaţiunilor în primul nostru restaurant aflat într-un spaţiu central”, spune Alan Laughlin, Preşedinte Burger King AmRest.

Opţiunea delivery este disponibilă prin Glovo, Uber Eats şi Takeaway.com, iar zonele de livrare din Bucureşti acoperite în prezent de Burger King sunt zona centrală şi cartierele Berceni şi Militari, potrivit datelor transmise de companie.

Lanţul de restaurante Burger King a intrat în România în toamna anului trecut, când a deschis prima unitate în centrul comercial Mega Mall din Capitală, ajungând să opereze în prezent trei restaurante pe plan local, toate în Bucureşti.

„Vrem ca în următorii cinci ani să ajungem la 50 de restaurante în România, vedem potenţial de dezvoltare pe această piaţă. Ne-am uitat la numărul de locuitori ai ţării, la veniturile lor disponibile, la prezenţa oamenilor în mall şi la faptul că românii favorizează brandurile în procesul de achiziţie“, menţiona Daniel Ryska, regional director pentru CE&SEE pentru Burger King.la momentul inaugurării primului restaurant în România.

AmRest este cel mai mare operator de restaurante multi-brand tip franciză din Europa, cu un portofoliu ce cuprinde francize pentru branduri precum KFC, Pizza Hut, Starbucks şi Burger King, dar şi pentru mărcile proprii Sushi Shop, Pokai, La Tagliatella, Bacoa, Blue Frog şi KABB.

România se pregăteşte să iasă din izolare, economia dă semne că revine, dar în HoReCa 30-50% din businessuri riscă să dispară. Cum se poate resuscita un sector de 20 mld. lei? Cristina Roşca 03.05.2020,

Industria HoReCa este de departe cea mai afectată de actuala pandemie de Covid-19, restaurantele, barurile şi hotelurile închizându-şi uşile pentru clienţi acum mai bine de o lună

♦ Circa 90% dintre cei 140.000 de salariaţi din industrie sunt în şomaj tehnic ♦ Unele hoteluri sunt folosite acum pentru a caza personal medical şi persoane aflate în carantină

♦ În cazul restaurantelor, o parte s-au reprofilat către livrări la domiciliu, însă încasările sunt la doar 10% faţă de cifrele obişnuite. În cazul celorlalţi vânzările sunt zero

♦ În România, anul trecut a fost cel mai bun din istorie pentru piaţa de restaurante, care s-a apropiat de 14 mld. lei după o creştere de aproape 20% faţă de 2018, arată datele oferite de jucători

♦ Piaţa hotelieră are încasări de circa 5 mld. lei, iar cea a barurilor şi cafenelelor sare de 3 mld. Lei

♦ Actuala pandemie ar putea înjumătăţi vânzările jucătorilor din HoReCa, ar putea şterge cu buretele 30-50% din numărul de firme şi localuri şi ar putea duce la dispariţia a 30.000-50.000 de locuri de muncă

♦ Ce măsuri sunt necesare pentru a împiedica un astfel de deznodământ?

Piaţa HoReCa aşteaptă „cuminte“ veşti de la autorităţile care trebuie să decidă când îşi vor putea redeschide porţile pentru clienţi hotelurile, restaurantele şi barurile din România. Data de 15 mai a fost anunţată drept începutul sfârşitului stării de urgenţă, însă nu există informaţii privind momentul când lucrurile vor reveni la normal, mai exact când se vor redeschide mallurile, când vor reveni oamenii în clădirile de birouri şi când terasele vor fi din nou pline.

„Eu HoReCa nu mi-o pot imagina postpandemie. Dacă în magazine o să poţi intra cu mască, în restaurante ar fi dificil să mănânci şi să bei cu mască. Probabil că HoReCa va fi ultima resuscitată. Va fi un proces lent şi vor fi schimbări“, spune Octavian Radu, fondatorul Diverta şi acţionar al hotelului Ioana şi al restaurantului Forest din Sinaia. El a intrat în acţionariatul acestora din urmă acum câteva luni şi din cauza pandemiei de Covid-19 le-a închis aproape imediat.

Dacă în această perioadă, companiile HoReCa sunt într-o bulă protectoare oferită de starea de urgenţă, odată ce aceasta se va încheia, întrebarea care se pune este ce se va întâmpla. Cine va mai plăti şomajul tehnic al celor peste 100.000 de oameni care nu vor avea unde să se întoarcă?

Rompetrol şi-a transformat benzinăriile în minisupermarketuri: „Am aprovizionat staţiile cu produse de larg consum precum lapte şi conserve, atât de căutate în această perioadă“Cristina Roşca 01.05.2020,

Clienţii îşi doresc să găsească produse alimentare şi nealimentare în apropierea locuinţelor sau în drumurile lor. În plus, am observat că aceştia preferă să achiziţioneze mai multe produse şi de obicei mai mult de 1-2 bucăţi din acelaşi produs. De asemenea, am avut chiar surpriza în unele zone ale ţării să fim preferaţi de clienţi pentru achiziţia de produse de strictă necesitate în detrimentul unor unităţi de tip supermarket/hipermarket, unde există riscul de a interacţiona cu un număr mare de persoane.

Reţeaua de distribuţie a carburanţilor Rompetrol pe plan intern numără în prezent 395 de staţii - 153 proprii şi 242 Rompetrol Partener şi Rompetrol Expres. Acestora li se adaugă şi alte puncte de alimentare - baze interne de 9 şi 20 de metri cubi - amplasate direct în incinta companiilor din diverse domenii de activitate, precum transporturi, distribuţie, construcţii şi agricultură.

„Toate staţiile Rompetrol sunt operaţionale, în acord cu recomandările şi deciziile adoptate de autorităţile locale şi centrale. Din grija pentru sănătatea şi siguranţa angajaţilor şi a clienţilor, la nivelul acestora s-au implementat o serie de măsuri suplimentare pentru prevenirea şi reducerea răspândirii COVID-19“, spun reprezentanţii Rompetrol.

Printre acestea se numără şi igienizarea/dezinfectarea suprafeţelor directe de contact din oră în oră, curăţarea/spălarea pardoselii de cel puţin patru ori pe zi (în decurs de 24 de ore), suplimentarea de materiale/consumabile specifice (dezinfectanţi, şerveţele umede, uscătoare de mâini), recomandarea păstrării unei distanţe între clienţi de cel puţin un metru sau servirea produselor gastro preponderent în ambalaje de unică folosinţă, pentru consum în afara staţiilor.

Pandemia a lovit în plin piaţa de restaurante din Bucureşti exact în momentul în care era în boom. Capitala are 2.000 de localuri, de 20 de ori mai puţine ca Parisul Cristina Roşca 01.05.2020,

♦ În România, Bucureştiul este, de departe, cel mai important pol de restaurante, indiferent că e vorba de gastronomie fină, de localuri de zi cu zi sau de shaormerii ♦ Totuşi, numărul lor este mult sub cel din alte capitale europene unde există atât o altă cultură a ieşitului în oraş, cât şi un număr mult mai mare de turişti ♦ Pandemia de COVID-19 riscă însă să şteargă cu buretele câteva sute de localuri din Bucureşti şi o bună parte din progresul acestei pieţe din ultimii 3-4 ani. Bucureştiul are circa 2.000 de restaurante - indiferent de tipul lor -, de trei ori mai puţine decât Madridul şi de nouă ori sub nivelul din Londra, considerată capitala gastronomică a Europei prin varietatea mare de localuri. Totuşi, oraşul cu cele mai multe restaurante dintre cele analizate de ZF este Parisul, unul dintre cele mai vizitate locuri din lume şi totodată capitala Franţei, o ţară cunoscută pentru apetitul mare pentru gastronomie fină. Parisul are aproape 45.000 de restaurante şi bistrouri, conform datelor worldcitiescultureforum.com care citează de regulă datele de la birourile naţionale de statistică.

„În Bucureşti sunt circa 800 de restaurante cu servire la masă şi dacă includem totul, şi shaormeriile, ajungem undeva la 2.000 de localuri“, spune antreprenorul Radu Dumitrescu, care controlează grupul de restaurante SHC. Studio Hospitality Concept (SHC) reuneşte sub aceeaşi umbrelă localurile Stadio Restaurant cu Atrium, Social 1, restaurantul NOR (amplasat la ultimul etaj al clădirii de birouri Sky Tower, cea mai înaltă din România), 18 Lounge şi Cişmigiu Bistro la Etaj.

Distribuitorul de băuturi Amigo & Intercost din Harghita a ajuns la afaceri de peste 414 mil. lei în 2019, plus 4% Laurentiu Cotu 30.04.2020,

Grupul Amigo a fost fondat la începutul anilor’ 90, când compania cu acelaşi nume a început să producă băuturi într-o unitate din Miercurea Ciuc.

Amigo & Intercost, companie distribuitoare de băuturi din Odorheiu Secuiesc, judeţul Harghita, controlată de antreprenorii Tibor Becze şi József Biró, a avut în 2019 o cifră de afaceri de peste 414,3 mil. lei (87,4 mil. euro), în creştere cu aproximativ 4% faţă de anul precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de pe site-ul Ministerului Finaţelor Publice. Compania a realizat anul trecut un profit net de aproximativ 9,8 mil. lei (2 mil. euro), în uşoară scădere faţă de anul anterior, având un număr mediu de 715 angajaţi, conform datelor publice. Companiei distribuie atât mărcile proprii ale Amigo, cât şi branduri ale unor producători precum Vincon, Heineken, Cricova, Angelli sau Cramele Recaş.

Grupul Amigo a fost fondat la începutul anilor’ 90, când compania cu acelaşi nume a început să producă băuturi într-o unitate din Miercurea Ciuc.

Matius Ichim de la studioul de arhitectură Matius, despre cum se va schimba comerţul postpandemie. „Mallurile vor mixa retailul cu servicii de educaţie, sănătate, ateliere de creaţie, expoziţii şi conferinţe“ Cristina Roşca 30.04.2020,

Matius Ichim, fondatorul studioului de arhitectură Matius: Rezultate foarte bune în perioada următoare vor avea retailerii care se bazează pe producţie proprie autohtonă. Pentru aceştia, singurul risc îl presupune importul de materie primă şi accesorii. Cu toate acestea, la o căutare mai atentă pe net e posibil să descopere resurse total neaşteptate chiar aici la noi

Compania Matius este un studio de arhitectură specializat exclusiv în zona arhitecturii de retail, compania lucrând cu branduri precum Victoria’s Secret, Mango, Noriel, Animax sau Pegas.

Matius Ichim, managing partner şi fondator al studioului de arhitectură ce îi poartă numele, spune că actuala pandemie de Covid-19 doar a accelerat o serie de schimbări în retailul autohton, acest sector având nevoie de o reinventare de mai multă vreme. Compania Matius e specializată în arhitectura de retail şi astfel se ocupă de amenajarea magazinelor din România. Oficialii companiei adaugă că modelează până la 15% din magazinele fiecărui mall deschis în România. Pe harta proprie apar peste 20 de centre comerciale majore precum Iulius Mall Cluj, Palas Iaşi, Promenada, AFI Cotroceni sau Maritimo Constanţa. În toate acestea compania a amenajat spaţii comerciale.

Businessul studioul Matius este operat de firma Copacul Verde cu afaceri de circa 1 mil lei anul trecut, plus 40%. „Retailul, aşa cum îl cunoaştem noi, avea de mult nevoie de o reinventare. Ceva plutea de mult în aer, de aceea situaţia la care este expus zilele acestea este doar o confirmare şi o accelerare a procesului. Schimbările nu pot apărea peste noapte, aşa că va trebui să aşteptăm totuşi ca meciul acesta cu reguli neobişnuite să se desfăşoare până la capăt“, spune Matius Ichim, care activează de 20 de ani în domeniu, perioadă în care a lucrat cu zeci de comercianţi, potrivit lui.

Asociaţia magazinelor de proximitate La Băcănie din Iaşi investeşte 100.000 de euro într-un lanţ scurt de aprovizionare şi desfacere a produselor agricole locale Florentina Niţu 30.04.2020,

Asociaţia magazinelor de proximitate La Băcănie din Iaşi investeşte 100.000 de euro, din fonduri europene, în realizarea unui lanţ scurt de aprovizionare şi desfacere a produselor agricole. Mai exact, va închiria un depozit unde producătorii locali vor putea depozita marfa, iar reprezentanţii asociaţiei o vor distribui ulterior în cele peste 40 de magazine de cartier.

„Prioritatea o reprezintă atragerea consumatorilor către produse româneşti, proaspete, ecologice dar şi promovarea fermierilor autohtoni şi nu în ultimul rând conştientizarea consumatorilor asupra importanţei hranei locale şi a susţinerii micilor afaceri de pe plan local”, a declarat Iustinian Rusu Cozma, preşedintele asociaţiei La Băcănie.

Prin acest proiect, el îşi propune să dezvolte şi o piaţă locală, denumită Piaţa La Băcănie, la care să aibă acces tot mai mulţi producători din zonă, ce se pot înscrie printr-o aplicaţie electronică, pentru a acoperi cererea de pe piaţă venită din partea consumatorilor. „Se estimează o creştere anuală de 10%.”

Antreprenorul spune că în prezent judeţul Iaşi are aproximativ 1.800 de magazine de proximitate şi peste 50 de producători locali care pot satisface cererea.

„În urma unei analize de piaţă, vom crea rafturi personalizate pentru producătorii locali în magazinele de proximitate La Băcănie, pentru a se deosebi de marile lanţuri de magazine existente pe piaţa din judeţul Iaşi”, a menţionat Iustinian Rusu Cozma.

Totodată el spune că va organiza evenimente cu producători locali, punând mai mult accent pe susţinerea micilor producători din judeţul Iaşi dar şi din judeţele vecine.

Parteneriat în vremuri de pandemie: Cărtureşti merge cu cărţi în magazinul fanion al Mega Image din Băneasa. Prezenţa cărţilor pe rafturile supermarketurilor Mega Image e o noutate, însă astfel de produse se vindeau deja în hipermarketuri #trebuiesărepornimbusinessul Cristina Roşca 03.05.2020, Retailerul de carte Cărtureşti a semnat un parteneriat cu lanţul de supermarketuri Mega Image astfel încât circa 300 de opere să fie vândute în magazinul fanion al olandezo-belgienilor din zona Băneasa.

Reţeaua Cărtureşti, controlată de Nicoleta Iordan şi Şerban Radu, a închis la jumătatea lunii martie toate cele 40 de librării din Bucureşti şi din ţară pe fondul scăderii drastice a vânzărilor în contextul Covid-19 şi al închiderii de malluri unde acestea erau amplasate. Compania a rămas doar cu operaţiunile online.

Pe de altă parte, toate cele aproape 800 de magazine de tip supermarket şi proximitate modernă ale Mega Image sunt încă deschise.

Mega Image: Pentru a susţine aprovizionarea magazinelor în ultimele luni în cele două depozite s-a lucrat la capacitate maximă. Circa 230 de camioane au alimentat zilnic magazine #zftrebuiesărepornimbusinessul Cristina Roşca 30.04.2020,

Retailerul are în prezent două depozite în proprietate, în Popeşti-Leordeni şi în Ştefăneştii de Jos, amândouă având împreună 8 hectare, conform celor mai recente date ale ZF. Retailerul olandezo-belgian Mega Image a anunţat însă anul trecut că are în plan să îşi dubleze suprafaţa depozitului logistic din Stefăneştii de Jos

Reţeaua de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image are circa 780 de magazine fizice în România şi operează şi online. Retailerul are şi două centre logistice proprii - în Popeşti Leordeni şi Ştefăneşti. Compania are peste 12.000 de salariaţi, din care 10% lucrează în cele două depozite ale companiei.

Retailerul olandezo-belgian Mega Image angajează circa 1.200 de oameni în cele două depozite ale companiei, adică circa 10% din toată forţa de muncă de pe statele de plată ale reţelei. În ultima perioadă, marcată de pandemia de COVID-19, numărul de angajaţi din sectorul logistic a crescut dat fiind că activitatea în retailul alimentar a fost intensă şi continuă.

„În această perioadă, volumul de muncă pentru colegii din magazine şi din depozite a fost mult mai mare, ca urmare a cererii crescute din partea clienţilor, prin cumpărături mai multe şi mai diversificate. Pentru a susţine aprovizionarea, atât în cele 780 de magazine fizice, cât şi în online, toate echipele din cele două depozite din Popeşti Leordeni şi din Ştefăneşti au lucrat la capacitate maximă“, spun oficialii companiei cu afaceri anuale de peste 1,3 mld. euro.

DIVERSE

O femeie de 42 de ani a murit sfâșiată de câinii unui cioban! agrointeligenta.ro - 3 mai 2020

A plecat de acasă pentru a merge să îşi îngrijească tatăl imobilizat la pat, dar pe drum a fost atacasă de câinii unui cioban care efectiv au sfârşiat-o! Liliana Bîcă, o femeie de 42 din localitatea Crasna, județul Gorj, a murit la finele săpămânii trecute, joi – 30 aprilie, după ce a fost sfâşiată de câinii unui cioban. Proprietarul animalelor a fost reținut de polițiști, iar câinii săi au fost ridicaţi de poliţişti pentru a nu mai fi un pericol pentru restul sătenilor, potrivit Gazeta de Sud. Tragica întâmplare a avut loc în comuna Mușetești. Femeia de 42 de ani locuia în alt sat, dar mergea des la tatăl ei în Crasna, pentru a-l ajuta. Însă joi dimineaţă, câinii unui cioban au atacat-o într-un loc din spatele grădinii. „Acolo, sub grădini, cum zicem noi, în fund de pădure, cinci câini tăbărâră pe ea, o sfâşiară, o găsiră moartă – nu au mai avut ce să facă,” a spus o localnică.

Soţia ciobanului a auzit ţipetele şi a dat alarmă la 112, în speranţa că se mai poate face ceva. Rănile suferite de femeie au fost atât de grave încât medicii nu au mai putut face nimic pentru a o salva.

Sătenii spun despre câinii ciobanului că erau foarte agresivi. Nimeni nu a cerut însă autorităţilor să ia vreo măsură.

„În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, în care se efectuează cercetări sub supravegherea unui procuror”, a spus Miruna Prejbeanu, purtător.cuvânt IPJ Gorj:

Turmă de oi, călcată cu mașina de proprietarul terenului. „Uciderea cu intenţie, fără drept”, confirmă Poliţia agrointeligenta.ro - 4 mai 2020 Un nou conflict între proprietarii de terenuri și crescătorii de ovine care încalcă proprietățile agricole! Un zărneştean a intrat intenţionat cu maşina în turma de oi a vecinului său. Vecinul spune că oile au încercat să fugă de ploaie şi au ajuns pe terenul celui care a urcat la volan şi a intrat cu maşina în ele. În urma atacului asupra turmei, 10 oi au murit, iar alte 5 sunt rănite, cele mai multe cu picioarele rupte, potrivit publicației Bună Ziua Brașov!

„Tatăl meu era cu animalele pe câmp. A început ploaia şi tatăl meu s-a adăpostit sub un pom iar oile au fugit şi au intrat pe terenul lui Ionuţ Brătulescu. Acesta, când a văzut că animalele au intrat pe terenul lui, a decis să intre cu maşina, a adunat oile grămadă şi după aceea a intrat cu maşina în plin în ele. Am sunat la Poliţie iar poliţiştii au venit şi ne-au întrebat tot pe noi ce au căutat animalele noastre pe terenul domnului Brătulescu”, a povestit Ionela Cotinghiu, fiica crescătorului de animale.

Proprietarii spun că, anul trecut, vecinul le-a atacat două vaci cu furcă şi le-a rănit. Una dintre vaci a trebuit să fie sacrificată, deoarece rănile provocate ar fi condus la moartea sau îmbolnăvirea gravă a acesteia. Crescătorii de animale spun că anul trecut nu au vrut să amplifice scandalul şi au tăcut. De această dată, însă, faptele sunt mult prea grave, în opinia familiei Cotinghiu.

Poliţiştii zărneşteni s-au deplasat la faţa locului şi au găsit animalele moarte. „Poliţia Oraşului Zărneşti efectuează cercetări în cadrul unui dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 25, alin. 1, lit. a) din Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor şi „distrugerea”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 253 din Codul Penal. În fapt, la data de 29 aprilie 2020, în jurul orei 17:15, poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la faptul că pe un teren viran s-ar afla mai multe ovine moarte. Cu ocazia cercetărilor desfăşurate la faţa locului, poliţiştii au stabilit faptul că mai multe ovine au pătruns pe un teren împrejmuit al cărui proprietar este un bărbat, în vârstă de 41 ani, cel din urmă accidentând 8 oi şi 4 miei cu autovehiculul”, a precizat agentul Nadia Olaru, purtătorul de cuvânt al IPJ Braşov.

Cercetările continuă sub supravegherea unui procurori şi se va lua o decizie la finalizarea acestora.

UNIUNEA EUROPEANA

EFSA email alerts

Safety of ammonium formate (E 295) for all animal species

Safety and efficacy of Lactobacillus rhamnosus CNCM I‐3698 and Lactobacillus farciminis CNCM I‐3699 as a feed additive for all animal species

Update and review of control options for Campylobacter in broilers at primary production

Safety and efficacy of l‐cysteine monohydrochloride monohydrate produced by fermentation using Escherichia coli KCCM 80109 and Escherichia coli KCCM 80197 for all animal species

Safety and efficacy of Biacton® (Lactobacillus farciminis CNCM I‐3740) as a feed additive for chickens for fattening, turkeys for fattening and laying hens

Assessment of the application for renewal of authorisation of l‐histidine monohydrochloride monohydrate produced with Escherichia coli NITE SD 00268 for salmonids and its extension of use to other fin fish

Safety and efficacy of l‐glutamine produced using Corynebacterium glutamicum NITE BP‐02524 for all animal species.

Next AGRI meetings - 2020

04-05-2020 - 10:04

In the context of the exponential growth of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament has announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

On 2 April, the Conference of Presidents updated the EP's calendar of activities to introduce an extraordinary plenary session on Thursday 16 and Friday 17 April in Brussels, and additional dates for remote meetings for EP governing bodies, committees and political groups.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:

- 7 May, 09.00-11.00

- 11 May, 17.00-19.00

- 20 May (to be confirmed)

Măsuri urgente pentru salvarea unei industrii de milioane și a unui brand de țară Carmen Avram - Membra a Parlamentului European Măsuri urgente pentru salvarea unei industrii de milioane și a unui brand de țară 1 mai 2020

România riscă să piardă investiții de peste 400 de milioane de euro și 60 de mii de oameni ar putea rămâne fără un loc de muncă. Sectorul vitivi nicol românesc se află în pragul falimentului din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19.

Membră în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, eurodeputatul Carmen Avram, alături de întreaga delegație română a Partidului Social Democrat, a trimis o scrisoare Comisarului pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, prin care a cerut introducerea schemei unice de plată pe suprafață pentru viticultori. Aceasta este singura măsură care ar putea salva de la faliment industria de vin din România. Deși Comisia Europeană a propus un set de măsuri excepționale, acestea nu doar că nu ajută sectorul vitivinicol românesc, dar vor accentua și mai mult dezechilibrul pieței.

În primul rând, Comisia Europeană pare să nu recunoască adevărata dimensiune a catastrofei. În timp ce în document se menționează o reducere de doar 30%, respectiv de 50% a volumelor de marfă și a valorii încasărilor, reducerea reală, ca urmare a închiderii restaurantelor, barurilor și a celorlalte unități HoReCa, apreciază experții europeni, este, de fapt, de 90%.

Mai mult, pentru România, măsura care prevede sprijin financiar pentru distilarea de criză, este inutilă. Nu doar că la noi nu există infrastructura de distilare necesară, dar eventualele cheltuieli cu consumul de energie și combustibil ar putea bloca și mai mult piața.

Măsura de stocare privată, de asemenea, nu pare să fie de ajutor, având în vedere timpul foarte scurt până la noua campanie de recoltare a strugurilor pentru vin. În egală măsură, nici măsura recoltării în verde nu este o soluție, plantațiile fiind afectate de seceta puternică și neprezentând starea necesară pentru a elimina surplusul de struguri. Prin urmare, României îi sunt necesari bani prin schema unică de plată pentru suprafață, ca să nu compromitem plantațiile de viță-de-vie, multe dintre acestea recent înființate prin cele 400 de milioane de euro absorbite.

Descarcă acest mesaj în format Word.

Descarcă scrisoarea Delegației PSD către Comisarul Janusz Wojciechowski

AFP: „Căpşunarii“ români pe care se bat statele europene: „Plecăm pentru că avem nevoie de asta. Nu este uşor nici pentru noi“ 1 mai 2020, 11:23de Elena Deacu Zeci de zboruri speciale au fost contractate pentru transportul forţei de muncă româneşti FOTO AFP

Convinşi de Londra sau de Berlin, lucrătorii agricoli români, faimoşii „căpşunari“, au plecat la muncă în ciuda pandemiei de coronavirus, scrie agenţia de presă franceză AFP.

Fie că sunt îngrijitori la domiciliu, fie că sunt culegători de fructe, muncitorii români se află în centrul atenţiei, într-un moment marcat de o lipsă acută de forţă de muncă, din cauza crizei de sănătate.

„Muncitorii sezonieri reprezintă doar o minoritate în rândul emigranţilor români, dar în ultimele săptămâni au devenit foarte vizibili”, recunoaşte sociologul Iulian Stănescu de la Institutul pentru Calitatea Vieţii (ICCV), într-o discuţie cu AFP. Diaspora română are în jur de 4 milioane de oameni la nivel mondial, inclusiv mulţi programatori, medici şi alţi absolvenţi, dar autorităţile occidentale se mobilizează pentru a obţine muncitorii cel mai puţin calificaţi, remarcă publicaţia franceză. În ciuda interdicţiilor de călătorie în vigoare de pe continent, zeci de zboruri charter speciale au fost contractate de la începutul epidemiei pentru transportul forţei de muncă româneşti şi salvarea culturilor de sparanghel şi de căpşune din Germania şi Marea Britanie. Ultimul exemplu de negocieri la nivel înalt: Viena încearcă să convingă Bucureştiul să stabilească o legătură feroviară săptămânală pentru a facilita transportul a mii de îngrijitori la domiciliu, angajaţi de către vârstnicii austrieci care au nevoie de asistenţă medicală pe zi şi noapte.

Exploataţi, în loc să fie integraţi

Această presiune alimentează sentimente ambivalente în rândul oficialilor români: teama de a vedea lucrători slab protejaţi în faţa riscului de contaminare şi care sunt susceptibili să readucă virusul în ţara lor; realism asupra necesităţii economice a acestei migraţii. Uneori batjocoriţi în ţara lor, unde sunt desemnaţi generic drept „căpşunari” (culegători de căpşuni), emigranţii reprezintă o sursă esenţială pentru transferuri de bani: anul trecut au trimis familiilor lor 7,2 miliarde de dolari (6,6 miliarde de euro), aproape o treime mai mult decât investiţiile străine directe atrase de România, mai scrie AFP. „Pentru factorii români de decizie, indiferent de orientarea lor politică, a fost întotdeauna mai uşor să exporte această forţă de muncă în loc să implementeze politici anti-sărăcie pentru care trebuie cheltuiţi bani”, observă Stănescu. Tranziţia ţării către o economie de piaţă a dus la închiderea multor fabrici moştenite de la regimul comunist în ultimele trei decenii şi la prăbuşirea fermelor de stat, lăsând milioane de muncitori fără loc de muncă. Drept urmare, culesul de fructe sau legume în Europa de Vest timp de trei luni le permite acestor persoane să supravieţuiască pentru restul de nouă luni.

„Fără opţiuni”

„Plecăm pentru că avem nevoie de asta. Nu este uşor nici pentru noi”, a declarat Ionel, un lucrător sezonier din Bucureşti, în vârstă de 35 de ani, pentru AFP, în timp ce se îmbarca într-un zbor special către Marea Britanie. Alături de el, în sala de plecare a aeroportului, femei şi bărbaţi de toate vârstele se pregăteau să petreacă trei luni în podgoriile britanice. Toţi purtau măşti, au spus jurnaliştii AFP. „Fac asta de multă vreme, dar acum pare diferit. E un sentiment ciudat. Mi-am lăsat copiii şi părinţii acasă”, adaugă Ionel. „Nu a fost o decizie uşoară, dar nu am avut altă opţiune”, a spus Tinca, o tânără de 22 de ani, în primul său sezon la muncă în străinătate. Potrivit mai multor site-uri care recrutează pentru fermele germane, lucrătorii sezonieri sunt plătiţi cu 9,35 euro pe oră, ceea ce poate ajunge la aproximativ 1.300 de euro pe lună. În România, salariul mediu net este de 660 de euro pe lună.

„Ne aşteptăm la o creştere a numărului de candidaţi pentru plecare, deoarece va fi şi mai dificil să te descurci în România”, o ţară de 19 milioane de locuitori, a declarat pentru AFP Sergiu Marian, şeful companiei Christian Sallemaier, care recrutează asistenţi medicali. În timp ce mass-media raportează „abuzuri” ale angajatorilor lipsiţi de scrupule şi pun la îndoială îngrijirea lucrători sezonieri infectaţi cu Covid-19, unii critică guvernul liberal, care este acuzat că a permis ca lucrătorii români să fie „trataţi ca sclavi pe plantaţii”.

Avocatul Poporului, Renate Weber, şi-a exprimat îngrijorarea pentru soarta culegătorilor de fructe care au plecat în Germania şi a cerut Berlinului „detalii despre condiţiile sanitare şi de cazare” pe care le oferă. Europarlamentarul socialist Victor Negrescu a cerut Ombudsmanului European să se asigure că drepturile concetăţenilor săi sunt respectate. „Muncitorii sezonieri români nu sunt sclavi. Demnitatea şi sănătatea umană nu sunt negociabile”, a spus el.

Cristian Unteanu Cine ar trebui să se lupte, în România, pentru drepturile lucrătorilor agricoli sezonieri români, ca să poată ieşi din condiţia sclaviei moderne? 3 mai 2020,

foto Raul Ştef

Pe 29 aprilie, premierul României, domnul Ludovic Orban a explicat cum stă situaţia din punctul său de vedere care, legalmente, este şi cel al Guvernului României:

„Românii pleacă fie prin intermediul unor agenţii de plasare a forţei de muncă în străinătate, care sunt agenţii acreditate la Ministerul Muncii şi asupra lor se poate exercita o intervenţie din partea Ministerului Muncii, ca să ne asigurăm că cei care pleacă la muncă au contracte clare şi să ne asigurăm că sunt protejaţi contra riscului infectării. (..) a doua formă de deplasare, şi aici nu putem interveni, este prin relaţia personală dintre angajator şi oamenii care au muncit anterior. Pentru că ei sunt chemaţi strict pe relaţii personale angajatori-cetăţeni români, care, la rândul lor, îşi mai aduc prieteni, rude (...) recomandarea noastră a fost clară pentru cetăţeni: să se asigure când iau decizia să se ducă la muncă într-o ţară europeană că au un contract de muncă clar, în care sunt stipulate protejarea, venitul, cazarea, mijloacele de protecţie contra coronavirusului (...) În multe cazuri nu am putut interveni, pentru că decizia de plecare a fost luată în baza unor relaţii anterioare (...) În multe cazuri nu am putut interveni, pentru că decizia de plecare a fost luată în baza unor relaţii anterioare.“

Doar atât? Carevasăzică, permiteţi să raportez, le-am zis-o, ne-am spălat oficial pe mâini şi pe reputaţie, să-şi vadă de acum liniştiţi de treabă şi să stea fiecare la locurile lor? Desigur, aşa e, dintr-un anume punct de vedere, din poziţia înaltului oficial pentru care nu trebuie să existe probleme în activitatea curentă şi cine zice, ăla o păţeşte că este pus să rezolve situaţia, conform vechii noastre tradiţii administrative, prelungire directă a epocii fanariote.

OK, s-ar fi putut face altceva?

După părerea mea, cu siguranţă că da. Cu o singură condiţie: ca Domnia Sa să fi avut timpul sau curiozitatea să vadă ce zic documentele europene în acest domeniu. Şi dacă l-ar fi interesat subiectul şi l-ar fi durut (totuşi, oarecum, cât de căt, până la urmă) situaţia absolut dramatică a românilor plecaţi şi în acest an în bejenie pentru a câştiga ceva bani de adus acasă, acceptând din nou orice condiţii, oricât de precare şi înjositoare, atunci s-ar fi uitat la ce se zice în aceste texte. Din punctul meu de vedere, dacă am avea politicieni cu expertiză în actul guvernării, chiar se găsesc acolo, foarte uşor şi evident, cheile nu numai pentru rezolvarea legală a problemelor de acum, ci şi ocazia de a valoriza o anume nouă poziţie de forţă în negocierile cu partenerii europeni. În această problemă dureroasă, urgentă şi delicată a muncitorilor sezonieri în agricultură, dar nu numai. Să vedem ce zic documentele respective.

Textul esenţial a fost publicat pe 30 martie 2020 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, există de atunci şi traducerea în limba română. Dat fiind că nu am văzut-o discutată de niciunul dintre oficialii noştri, cred că ar fi util s-o citiţi măcar dumneavoastră, pentru a vedea ce s-ar fi putut face şi în ce condiţii. Îmi permit să vă atrag atenţia asupra câtorva elemente. În primul rând, de atunci, de la fine de martie, că „se invită statele membre să ia măsuri specifice pentru a asigura o abordare coordonată la nivelul UE“. Întreaga responsabilitate revine acestui nivel foarte precis desemnat, anume Statele Membre, acestea fiind reprezentate şi responsabile prin guvernul lor sau de organismele administraţiei care au primit o împuternicire specifică. Cu atât mai mult, situaţia este foarte limpede în cazul acestui context într-atât de special ca cel am pandemiei şi tocmai de aceea Comisia Europeană a ţinut să de aceste orientări.

În plus, mare atenţie, vă rog, la prevederile specifice privind statutul şi protecţia de care beneficiază (sau ar trebui să beneficieze) lucrătorii agricoli sezonieri din agricultură care merg pe teritoriul altor State Membre: „Unele sectoare ale economiei, în special sectorul agricol, se bazează în mare măsură, în mai multe state membre, pe lucrătorii sezonieri din alte state membre. Pentru a răspunde deficitelor de forță de muncă din aceste sectoare ca urmare a crizei, statele membre trebuie să facă schimb de informații cu privire la diferitele lor necesități, de exemplu prin intermediul canalelor stabilite ale Comitetului tehnic privind libera circulație a lucrătorilor.

Se reamintește că, în anumite circumstanțe, lucrătorii sezonieri din agricultură îndeplinesc funcții critice de recoltare, de plantare sau de îngrijire. Într-o astfel de situație, statele membre trebuie să-i trateze pe acești lucrători în același mod ca pe lucrătorii care exercită ocupațiile critice menționate mai sus. Totodată, statele membre trebuie să le permită acestor lucrători să treacă în continuare frontierele pentru a lucra, în cazul în care munca în sectorul în cauză este încă permisă în statul membru gazdă. Statele membre trebuie, de asemenea, să comunice angajatorilor necesitatea de a asigura o protecție adecvată a sănătății și a siguranței.“ Decidenţii români ar trebui să fie extraordinar de interesaţi de o propoziţie de aici pe care, la modul ideal, ar trebui să militeze prin toate canalele diplomatice de care dispune, s-o transforme în legislaţie, în acest scop nobil trezind din somn chiar şi pe europarlamentarii noştri.

„Se reamintește că, în anumite circumstanțe, lucrătorii sezonieri din agricultură îndeplinesc funcții critice de recoltare, de plantare sau de îngrijire. Într-o astfel de situație, statele membre trebuie să-i trateze pe acești lucrători în același mod ca pe lucrătorii care exercită ocupațiile critice menționate“ - zice Comisia Europeană. Lucrătorii sezonieri din agricultură pot fi astfel asimilaţi aşa numitor „profesii critice“ pentru care UE a precizat deja condiţii deosebite de protecţie, deoarece apar ca soluţie de supravieţuire în situaţii excepţionale în care piaţa muncii locală nu mai poate face. Ceea ce este evident acum pe piaţa agricolă din statele care cer disperat formă de muncă sezonieră externă: Austria, Italia, Germania, Marea Britanie, Franţa, Spania.

Care sunt aceste „profesii critice“?

— lucrători în ocrotirea sănătății, inclusiv personal paramedical;

— personal de îngrijire în serviciile de ocrotire a sănătății, inclusiv persoane care lucrează în domeniul îngrijirii copiilor, a persoanelor cu handicap și a persoanelor în vârstă; — cercetători științifici în domenii legate de sănătate;

— lucrători din industria farmaceutică și cea a dispozitivelor medicale;

— lucrători implicați în aprovizionarea cu bunuri, în special pentru lanțul de aprovizionare cu medicamente, materiale medicale, dispozitive medicale și echipamente de protecție individuală, inclusiv în ceea ce privește instalarea și întreținerea acestora;

— specialiști în informatică și comunicații;

— tehnicieni în informatică și comunicații și alți tehnicieni pentru întreținerea de bază a echipamentelor;

— specialiști în domeniul ingineriei, cum ar fi tehnicieni energeticieni, ingineri energeticieni și tehnicieni electricieni;

— persoane care lucrează la infrastructuri critice sau esențiale în alt mod;

— specialiști asimilați în știință și inginerie (inclusiv tehnicieni în domeniul hidrocentralelor);

— lucrători în servicii de protecție;

— pompieri/polițiști/paznici de penitenciare/paznici/personal din serviciile de protecție civilă;

— meseriași și lucrători în industria alimentară și lucrători din domeniul mentenanței;

— operatori la mașini și utilaje pentru fabricarea produselor alimentare și a altor produse similare (inclusiv operatori la fabricarea produselor alimentare);

— lucrători din domeniul transporturilor, în special: șoferi de autoturisme, de camionete și de motociclete(),șoferi de camioane grele și șoferi de autobuze(inclusiv șoferii de autobuze și tramvaie) și șoferi de ambulanțe, inclusiv conducătorii auto care transportă ajutoarele oferite în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii și cei care transportă cetățeni UE repatriați dintr- un alt stat membru la locul lor de origine;

— piloți;

— mecanici de locomotivă; inspectori de vagoane, personalul din atelierele de întreținere, precum și personalul administratorilor de infrastructură implicat în gestionarea traficului și alocarea capacităților;

— lucrătorii din navigația maritimă și din navigația interioară; — pescari; — personalul instituțiilor publice, inclusiv al organizațiilor internaționale, cu funcții de importanță critică. Din neştiinţă şi din indiferenţa tradiţională, nu am sesizat potenţialul uriaş de negociere pe care-l oferă acest moment în care România dispune, din nou, de un uriaş atu de negociere în forţă, într-un moment în care suntem printre cele foarte puţine ţări de tip „survival services providers“. Să nu uităm că cererea este uriaşă.

Doar un exemplu: în Belgia, Nathalie Muylle şi Maggie De Block, doamnele ministru responsabile de sectorul pieţei muncii şi, respectiv, de cel al problemelor sociale, au anunţat că, din cauza nevoii excepţionale de forţă de muncă în agricultură, se îmblânzesc reglementările. La un nivel fără precedent, mai ales că 80% din necesar trebuie să vină din exterior, iar cei din Maghreb zic că munca e prea grea şi condiţiile sunt mult prea primejdioase.

Printre măsurile luate în imediat, cota legală de zile prevăzută pentru un lucrător sezonier în agricultură a trecut de la 65 la 130 de zile. În ce priveşte culegătorii de fructe, maximum de zile de lucru autorizate trece de la 100 la 200 de zile. În orice caz, asta ar fi trebuit deja să permită Guvernului României să decidă reguli specifice, urmând orientările date de Comisia Europeană şi, tot la nivel guvernamental, să fi stabilit relaţii directe cu statele membre beneficiare, stabilind organismele autorizate care, la rândul lor, să aibă delegate autorităţile necesare de supraveghere şi control în ce priveşte legalitatea contractelor de muncă şi condiţiile de muncă şi viaţă asigurate cetăţenilor români.

Ce mandat de negociere ar fi trebuit să primească, în aceste condiţii excepţionale, funcţionarii din secţiile comerciale şi consulare din ambasadele noastre ţările respective? Cum am fi putut oare negocia, la nivel de ambasadori, noua situaţie în care România ar fi jucătorul principal care ajută alte state membre într-o situaţie excepţional?

Dar, cum spune tradiţionala noastră înţelepciune strămoşească, Dumnezeu ştie toate astea şi, în consecinţă, de unde nu nu e, nici nu cere.

ITALIA

Bătaie pe muncitorii români. Italienii sunt până acum marii perdanţi şi riscă să rămână cu recolta pe câmp 1 mai 2020, Ştefan Lică Românii încep să evite Italia din cauza salariilor şi preferă ţări ca Marea Britanie, Germania sau Franţa FOTO AFP

Muncitorii români se află la mare căutare în Occident, iar ţări precum Germania şi Marea Britanie au devenit destinaţiile favorite ale acestora.

În schimb, Italia, ţară care este şi ea dependentă de lucrătorii sezonieri din estul Europei, nu mai este la fel de atractivă pentru români. Potrivit reprezentanţilor Federaţiei Muncitorilor Agroindustriali din cadrul sindicatului CGIL din Italia (Federazione Lavoratori AgroIndustria – FLAI), românii care lucrează în agricultură au început să evite Peninsula. În acest context, fermierii italieni, care nu pot asigura salariile din Germania, Marea Britanie sau Franţa, se confruntă cu riscul, tot mai serios, de a rămâne cu recolta pe câmp, notează Euronews.

„Este clar că Germania, Marea Britanie şi Franţa aduc cât mai mulţi lucrători agricoli din România. Vorbim de o adevărată întrecere pentru a aduce cât mai mulţi muncitori din această ţară. Atractivitatea salariilor şi transportul organizat fac celelalte ţări mai atractive pentru muncitorii români", a declarat pentru sursa citată unul dintre liderii de sindicat Jean-Rene Bilongo. Pentru a nu rămâne cu fructele şi legumele neculese, fermierii italieni vor fi nevoiţi de acum să apeleze mai mult la muncitori sezonieri din ţări care nu sunt membre UE. Cel puţin asta este concluzia organizaţiilor de fermieri italieni, care se văd pentru prima dată în ultimii ani lipsiţi de muncitori.

Potrivit The Guardian, COVID-19 a realizat în câteva săptămâni ceva ce guvernele din Marea Britanie au încercat un deceniu să facă fără succes: a redus drastic numărul imigranţilor, atât de tare demonizaţi de britanici. Însă în acest moment promisiunea privind „preluarea controlului graniţelor” arată penibil, după ce pandemia a dezvăluit că migranţii ţin ţara pe linia de plutire şi fără ei recoltele putrezesc pe câmp.

MAREA BRITANIE

Ingineri, bucătari şi ospătari, la munca câmpului în Marea Britanie. Guvernul de la Londra încearcă să-i înlocuiască astfel pe migranţi 3 mai 2020, 10:42deAfrodita Cicovschi

Ingineri, bucătari şi ospătari au ajuns la munca câmpului în Marea Britanie, după ce Guvernul de la Londra nu a găsit altă soluţie de a-i înlocui pe migranţi care prestau astfel de servicii.

Guvernul de la Londra a găsit o soluţie pentru a-i ajuta pe agricultori: localnicii care au rămas fără loc de muncă sau sunt în şomaj tehnic au posibilitatea de a participa la muncile agricole.

„Guvernul britanic vă vrea: să tăiaţi salata din câmp, alegeţi fructe de pădure din tufişuri şi să încărcaţi cutii de produse proaspete în depozite frigorifice”, scrie CNN. Ministrul britanic al Mediului, George Eustice, a declarat că într-un an normal aproximativ 30.000 de persoane din Uniunea Europeană ajung în Marea Britanie pentru activităţi agricole sezoniere. "Estimăm că probabil doar aproximativ o treime din forţa de muncă migrantă care ar veni în mod normal în Marea Britanie este aici", a declarat George Eustice într-o conferinţă de presă, precizând că Guvernul ar colabora cu fermele pentru a „încuraja acele milioane de muncitori să ia în considerare ocuparea unui al doilea loc de muncă, contribuind la recolta în iunie”

"Cu şantierele închise, mulţi clienţi s-au reorientat, iar noi am rămas fără locuri de muncă", a declarat Daniel Martin, un inginer britanic în vârstă de 32 de ani. În prezent, el s-a angajat la una dintre numeroasele ferme din UK. "Mi-am dorit să fiu activ, să mă implic, mi-am dorit o activitate care să mă scoată din casă altfel aş fi rămas pe canapea toată vara. Îmi place să petrec cât mai mult timp în aer liber". "M-am săturat să stau în casă fără să câştig niciun ban", povesteşte şi Sally Penfold, în vârstă de 45 de ani. Femeia a lucrat într-un restaurant din Hastings însă, în urma măsurilor luate de guvern şi-a pierdut locul de muncă. "Mi-am dorit să ies, să lucrez. Cred că asigurarea hranei pentru poporul britanic este chiar o ativitate onorabilă".

Sally a auzit apelul Executivului la un radio local, în timp ce-şi vizita o prietenă şi a decis că munca agricolă este mai benefică decât izolarea în casă săptămâni în şir. Şi Thomas Tanswell, în vârstă de 32 de ani, şi-a pierdut locul de muncă în urma pandemiei. Bărbatul lucra ca bucătar într-un restaurant.

"Am decis că trebuie să redevin activ. Această activitate mi se potriveşte ca o mănuşă aşa că probabil o să fac asta pe termen lung, să fiu sincer. Este un loc foarte drăguţ, iar atmosfera este plăcută", spune britanicul.

„Există un interes uriaş din partea oamenilor care vor să facă asta. Avem nevoie de zeci de mii de oameni pentru astfel de activităţi”, a mai ad[ugat ministrul britanic al Mediului.

Fermierii britanici, disperaţi după români: Localnicii fug de pe câmp. Agricultura e grea. Inginerii nu se descurcă aşa cum crede guvernul 3 mai 2020, 15:26 de Afrodita Cicovschi Intenţia Guvernului de la Londra de a permite angajarea în agricultură a celor rămaşi fără loc de muncă sau a celor dispuşi să aibă un al doilea job nu e văzută cu ochi buni de localnici.

Aceştia spun că agricultura e grea şi că mulţi muncitori britanici fug când vâd despre ce e vorba, că mult mai bine ar fi fost cu muncitorii români, care sunt foarte vrednici şi nu se plâng, dar că aceştia nu au mai ajuns în acest weekend, cum era planificat, din cauza restricţiilor impuse de guvernul de la Bucureşti, scrie Daily Mail.

Potrivit publicaţiei, muncitorii sezonieri din România trebuiau să zboare pentru a-i ajuta pe fermierii din Marea Britanie să-şi aleagă recolta de sparanghel în acest weekend, dar au anulat rezervările atunci când guvernul român a aplicat măsuri mai stricte de circulaţie. „Guvernul crede că britanicii vor lucra pământul, dar se înşeală. Nu va avea succes angajarea lucrătorilor britanici”, a declarat un fermier. Ali Capper, preşedintele consiliului pentru horticultură şi cartofi pentru Uniunea Agricultorilor Naţionali (NFU), a dezvăluit că cei care muncesc de obicei în birouri nu pot face faţă fizic unei munci în agricultură.

„Este o muncă grea. Trebuie să fii apt fizic. Pentru oamenii obişnuiţi cu un birou sau o viaţă de lucru bazată pe computer, nu va fi uşor să folosească muşchi pe care nu i-au folosit niciodată. Este o muncă repetitivă, care te solicită foarte mult fizic. Este nevoie de o bună dexteritate, se cere folosirea ambelor mâini cu aceeaşi viteză”, a spus fermierul. Proprietarii de ferme din toată Marea Britanie au dezvăluit că unele dintre câmpurile lor de sparanghel vor fi lăsate să putrezească.

UCRAINA

Ucraina: ”Contor” montat pe fiecare combină pentru a se măsura producția reală din ferme! agrointeligenta.ro - 3 mai 2020 Autoritățile din Ucrain vor să știe exact ce suprafețe sunt recoltate și ce producții se înregistrează la nivel național. Un proiect special în acest sens este în lucru vizând montarea unor ”contoare” pe fiecare combină agricolă. Echipamentul de audit – un fel de casă de marcat, va fi furnizat printr-un parteneriat public-privat, potrivit glavcom.ua.

Un partener al statului, compania Menora Agro va furniza echipamentele ce urmează să fie montate pe combinele agricole. Furnizorul va primi drepturi exclusive pe partea de servicii, iar taxa pentru fermieri va fi de 1 dolar pe tona colectată. Se vor strânge, astfel, circa 70 de milioane de dolari.

S-a anunțat că noul soft va înregistra atât producția obținută, cât și suprafața de teren cultivat. În acest fel, autoritățile vor putea să compare datele colectate cu volumele de cereale declarate și cu impozitele plătite.

Proiectul prevede sancțiuni drastice pentru fermierii care, după implementarea programului, vor recolta fără registru. Acești agricultori vor risca inclusiv interzicerea desfășurării de activități agricole. De precizat că fermierii vor fi obligați să prezinte autorităților de control rapoartele privind suprafețele și culturile, iar dacă vor exista diferențe între datele înregistrate și datele fermierului, softul de pe combină va putea bloca funcționarea utilajului agricol.

UNGARIAUngaria: Ajutoare de 25 de miliarde de forinți pentru fermierii afectați de criza COVID-19agrointeligenta.ro - 4 mai 2020 Guvernul de la Budapesta a anunțat că își susține fermierii afectați de criza cauzată de noul coronavirus. În primă fază, sprijinul alocat pentru ajutoarele de stat este de 25 de miliarde de forinți, adică peste 70 de milioane de euro, potrivit agronaplo.hu.Anunțul privind acordarea ajutoarelor de stat a fost făcut de către ministrul Agriculturii, István Nagy, care a atras atenția asupra faptului că, în timpul epidemiei de coronavirus, guvernul ungar dorește menținerea funcționării stabile a agriculturii maghiare și a industriei alimentare și, prin urmare, continuitatea aprovizionării cu alimente este o prioritate.István Nagy a adăugat că ministerul pe care îl conduce a elaborat Programul național de gestionare a crizelor alimentare în cadrul planului de acțiune pentru protecția economică, în cadrul căruia vor fi furnizate fonduri suplimentare de 25 de miliarde HUF sub formă de sprijin nerambursabil pentru întreprinderile aflate în dificultate din cauza coronavirusului. Programul poate fi implementat prin creștere sumelor plătite prin scheme de sprijin deja existente în unele sectoare, iar în alte sectoare prin noi programe de sprijin tranzitoriu, a spus ministrul.Ministerul a început dezvoltarea noilor scheme de sprijin și va depune toate eforturile pentru a le anunța cât mai curând posibil după aprobarea procedurii accelerate de către Comisia Europeană, a declarat István Nagy. EUROPAProducătorii de alimente şi fermierii îi roagă pe europeni să mănânce mai mult Bogdan Cojocaru 04.05.2020,

Belgienilor li s-a cerut să mănânce mai multe porţii de cartofi prăjiţi, britanicii sunt îndemnaţi să-şi pună în farfurii fripturi, iar francezii au fost presaţi să contribuie la creşterea consumului de brânză, scrie Financial Times.

Aceste îndemnuri neobişnuite nu se datorează faptului că oamenii au nevoie de mâncare pentru a-şi reduce stresul provocat de izolare, ci pentru a ajuta la eliminarea unui surplus de produse creat de criza care a închis restaurantele, hotelurile şi locurile de muncă din mai toată Europa.

Cu clienţii forţaţi să stea pe lângă casă sau în casă, fermierii continentului şi producătorii de alimente încearcă să-i convingă pe aceştia să le consume produsele acasă. În Belgia, cel mai mare exportator de cartofi prăjiţi congelaţi din lume, asociaţia comercială Belgapom îi roagă pe oameni să mănânce o porţie suplimentară pe săptămână pentru a reduce surplusul de cartofi de 750.000 de tone.

„Cartofii prăjiţi sunt un patrimoniu cultural intangibil. Este o tradiţie ca belgienii să aibă pe masă această mâncare o dată pe săptămână. Cerem oamenilor să adauge acestui moment de bucurie un timp suplimentar pe săptămână“, a spus Romain Cools, secretarul general al Belgapom.

Agricultorii europeni se confruntă cu prăvălirea peste ei a munţilor de unt şi carne de vită şi cu revărsarea lacurilor de vin şi lapte - „calamităţi“ văzute ultima dată în perioada de supraproducţie de la începutul anilor 1980 - în timp ce criza coronavirusului devastează cererea. Depozitele sunt burduşite cu brânză care nu poate fi vândută, beciurile dau pe dinafară de vin, producătorii de lapte aruncă surplusul la canal, iar legumele sunt lăsate să putrezească. Producătorii de vinuri europeni se confruntă cu o scădere estimată la 35% a volumului vânzărilor, potrivit CEEV, un grup de lobby pentru industria de profil.

Doar în Italia, pivniţele ţării deţin 54 de mii de hectolitri de vin, echivalentul a peste 7 miliarde de sticle sau a unui an de vânzări, potrivit lui Dino Scanavino, preşedintele Confederaţiei fermierilor italieni Cia-Agricoltori Italiani. În Marea Britanie, cel puţin 2 milioane de litri de lapte din cei 35 de milioane de litri produşi zilnic sunt în plus şi sunt transformaţi în lapte praf, marfă mai versatilă şi mai uşor de depozitat, sau sunt aruncaţi, se plânge Peter Alvis, preşedintele asociaţiei regale a producătorilor de lapte britanici.

SANATATE si GASTRONOMIE

Actual și esențial. Recomandări pentru o alimentație echilibrată și cumpărături cât mai sigure, în vremuri nesigure MIRA KALIANI 29 APRILIE

Alimentația sănătoasă și echilibrată, ce constă în consumul cât mai variat al produselor de bază, este esențială pentru ca organismul să primească substanțele nutritive de care are nevoie. În această perioadă de restricții cauzate de pandemie, acest lucru poate fi și mai dificil.

Dincolo de stres și zeci de temeri, nesiguranța locului de muncă și scăderea veniturilor afectează acum viața multora. Pentru a fi totul și mai greu, se mai adaugă și panica legată de dispariția unor produse esențiale care, până mai ieri, se găseau la discreție în magazine.

În plus, distanțarea socială poate avea și un impact asupra accesului la o varietate de produse necesare pentru a mânca sănătos și e posibil să ducă astfel la dorința de a consuma mai puțin. Pentru a nu se expune mergând la cumpărături, unii aleg să renunțe la anumite produse, în special cele proaspete, notează British Dietetic Association (BDA).

„Alimentația defectuoasă se întâlnește mai ales la persoanele vârstnice și este o problemă serioasă ce poate crește riscul la infecție ca și la încetinirea procesului de vindecare”, menționează nutriționiști britanici pe pagina BDA, unde sunt publicate și actualizate informații documentate cu privire la probleme de alimentație ce pot apărea în perioada pandemiei și cum pot fi prevenite.

O hrană corespunzătoare ajută la funcționarea bună a sistemului imunitar, prin urmare alimentația echilibrată are rolul ei.

Chiar dacă sunt magazine online ce livrează produse variate, cele proaspete – cum ar fi fructe, legume, lactate – rămân accesibile doar pentru câteva orașe. Explicația e simplă: condițiile de livrare pentru produse proaspete sunt diferite și mai complicate, comparativ cu produsele incluse în categoria celor neperisabile.

În ultimul timp, au apărut diferite inițiative, fie la nivel local, fie național, prin care se oferă servicii de cumpărături personalizate și livrare la domiciliu – ar fi bine ca, înainte de comandă și de plata online (cei mai mulți impun acum plata cu cardul), să se facă o verificare a serviciului respectiv.

Credit foto: Dominik & Frederike Schneider/Pixabay

Despre alimentația în perioada pandemiei s-au publicat până acum zeci de articole și apar mereu date noi, bazate pe studii și cercetări. De asemenea, sunt o mulțime de informații în care se explică cum se pot face cumpărăturile într-un mod cât mai sigur pentru sănătate.

S-a scris, se scrie și sunt actualizate permanent date legate de aceste subiecte. Într-un tur online, am selectat câteva recomandări furnizate de organizații cunoscute, cercetători, profesori și specialiști în diferite domenii medicale, din România și din alte țări, pe care le-am considerat relevante și utile. Am inclus și legături către sursele respective – pentru cei care sunt interesați să afle mai multe și să urmărească subiectele.

O listă cu cinci idei „accesibile și simple”, cum s-a menționat în titlu, pentru o alimentație sănătoasă a fost publicată și de UNICEF.

Consumul de fructe și legume proaspete poate fi o provocare în timpul carantinei, mai ales când aproape toată lumea încearcă să-și limiteze cât mai mult drumurile la magazine, în spații publice, în general.

Fructele și legumele pot fi consumate proaspete, dar se pot congela și în acest fel își vor păstra aroma și majoritatea nutrieților.

BDA (British Dietetic Association) recomandă zilnic cinci porții de fructe și legume – de reținut, indiferent dacă sunt proaspete, alegerea cea mai bună, congelate, uscate sau în conservă – toate contează. Legume pot fi adăugate și în diferite mâncăruri, pentru a le îmbunătăți gustul și a le îmbogăți cu proprietățile lor hrănitoare.

Credit foto: Ulrike Leone/Pixabay

Fructele și legumele uscate sau conservate reprezintă o alternativă simplă și la fel de sănătoasă, ne asigură UNICEF:

„Conservele de fasole și năut, legume ce furnizează din abundență substanțe nutritive, pot fi păstrate luni, chiar ani, și pot fi consumate în multe feluri. Peștele în ulei din conserve, precum sardinele, macroul, somonul, sunt bogate în proteine, acizi grași omega 3 și conțin diferite vitamine și minerale. Pot fi consumate reci, ca sandvici, salate ori cu paste, sau gătite cu o mâncare caldă.

În schimb, legumele în conserve, cum ar fi roșiile, păstrează de obicei o cantitate mai mică de vitamine comparativ cu produsele proaspete, însă rămân o excelentă opțiune atunci când produsele proaspete sau legumele congelate sunt greu de obținut.

Produsele uscate – fasole, linte, mazăre, orez, cușcuș, quinoa – sunt și ele hrănitoare, opțiuni ideale, deoarece pot fi păstrate mult timp, în plus din fiecare pot fi preparate mâncăruri gustoase, simple și sățioase.”

BDA recomandă ca legumele și fructele consumate la o masă să fie variate. Pe lângă faptul că furnizează vitaminele, mineralele și fibrele necesare organismului, culorile și aromele multiple adaugă antioxidanți bucatelor.

Gustările – acele snacks-uri mereu blamate – pot fi și în variante mai sănătoase. De obicei, sunt preferate de copii și, de cele mai multe ori, aceștia ar alege dulciurile sau snacks-urile sărate. Aceste gustări pot fi înlocuite cu nuci, brânzeturi, iaurturi, fructe uscate, ouă fierte – toate hrănitoare și mult mai bune pentru sănătate.

Mai mult, precizează UNICEF, în acest mod copiii își pot forma deprinderile de a alege să mănânce mai sănătos, obiceiuri ce vor putea fi păstrate de-a lungul vieții.

Alimentele excesiv prelucrate e bine să fie evitate, în primul rând pentru că sunt bogate în grăsimi saturate, zaharuri, sare. La fel și băuturile dulci – apa rămâne sfântă, așa că ar trebui să fie consumată în mod obișnuit.

A găti și a lua masa în familie este, potrivit UNICEF, un mod excelent de a crea obiceiuri sănătoase, iar a găti alături de copii poate fi distractiv.

Cei care au copii, îi pot atrage, în funcție de vârstă, în anumite activități ușoare legate de pregătirea meselor, recomandă UNICEF. Și tot un sfat pentru familiile cu copii: pe cât posibil, orele de masă e bine să fie respectate.

Credit foto: Michal Jarmoluk/Pixabay

Igiena legată de alimente în perioada pandemiei este cât se poate de importantă și UNESCO are câteva sfaturi – în general, acestea sunt reguli de bază de igienă în bucătărie, prin urmare ar trebui păstrate și aplicate oricând se prepară mâncarea.

Iată câteva: mâncarea se prepară la temperatura recomandată; termenul de valabilitate se verifică întotdeauna; alimentele se păstrează în recipiente curate și în locuri adecvate; vasele ce se folosesc la prepararea mâncărurilor să fie curate.

Înainte de a prepara orice mâncare, se spală mâinile cu apă și săpun, cel puțin 20 de secunde. Înainte de a mânca, se face același lucru – se spală mâinile bine, cu apă și săpun. Un obicei ce trebuie păstrat și respectat întotdeauna.

A dezinfecta sau a nu dezinfecta ambalajele produselor cumpărate

Iată ce au răspuns dr. Geza Molnar, epidemiolog, și dr. Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie, legat de acest subiect.

Despre ambalaje și dezinfectarea cumpărăturilor, dr. Geza Molnar, epidemiolog, spunea într-un interviu pentru Digi24, că „nu trebuie să facem nimic”: „În cel mai exigent caz, ambalajele care suportă, să fie șterse cu o cârpă umedă cu un detergent sau un dezinfectant obișnuit, utilizat și în casă, pe bază de clor. De obicei, există obiceiul când se merge la cumpărături, să se pună mâna pe multe produse – inclusiv fructe, legume – până se aleg cele considerate potrivite. E un obicei prost și, dacă e posibil, ar fi bine să fie evitat”, declara profesorul Geza Molnar.

Președintele Societății de Microbiologie, dr. Alexandru Rafila, declara, tot la Digi 24: „Să ștergem cu spirt pachetele sau obiectele achiziționate este total ineficace, nu s-a demonstrat această cale de transmitere. Nu facem decât să risipim resursele unde nu trebuie”.

Pe de altă parte, într-un articol publicat de Everyday Health, dr. Felicia Wu, consilier FAO/WHO, recomandă la întoarcerea acasă de la cumpărături: 1. Lăsați în mașină sau în garaj pentru 72 de ore produsele ce nu se strică (de exemplu, pachetele de hârtie igienică, dar și ceapă, cartofi etc); 2. Cele care trebuie ținute în frigider, se curăță fiecare pachet și se pun apoi unde trebuie; 3. Pungile de plastic și alte ambalaje se aruncă și apoi se spală mâinile.

Din ghidul COVID-19 și Siguranța Alimentelor: Ghid provizoriu pentru Industria Alimentară, elaborat de FAO/WHO (Food and Agriculture Organization – Organizația pentru Alimentație și Agricultură/World Health Organization – Organizația Mondială a Sănătății) și publicat în 7 aprilie 2020:

„Este foarte puțin probabil ca oamenii să poată contacta COVID-19 din alimente sau de pe ambalajele acestora. COVID-19 este o boală respiratorie, iar calea principală de transmitere este prin contact de la persoană la persoană și prin contactul direct cu picăturile respiratorii generate atunci când o persoană infectată tușește sau strănută.

Nu există dovezi până în prezent că virușii ce determină bolile respiratorii se transmit prin alimente sau ambalaje alimentare. Coronavirusurile nu se pot multiplica în alimente; au nevoie de un animal sau de o gazdă umană pentru a se multiplica.”

Esențial la cumpărături

Un material publicat de npr.org prezintă opiniile unor experți în boli infecțioase și siguranță alimentară din Statele Unite. Potrivit acestora, dezinfectarea tuturor cumpărăturilor „chiar nu este necesară” și au mărturisit că ei nu fac asta.

Ideile esențiale din articol: când mergeți la cumpărături, e bine să vă orientați spre acele magazine unde numărul clienților care pot intra în același timp e limitat (chiar fac acest lucru, nu doar o spun). Nu e momentul acum să vă pierdeți printre rafturi și să vă opriți, din curiozitate, la tot felul de produse de care nu aveți neapărat nevoie. O listă făcută acasă vă ajută să nu uitați anumite produse, să stați cât mai puțin timp în magazin și să cumpărați rapid cele necesare.

„Umblați prin magazin repede și eficient. Fiți respectuoși față de ceilalți, păstrați distanța”, spune Donald Schaffner, specialist în microbiologie alimentară, profesor la Universitatea Rutgers, citat de npr. Dacă nu folosiți sau nu există case unde vă scanați singuri produsele, păstrați distanța și față de casieri – nu în toate magazinele au fost instalate geamuri de protecție la casele de marcat.

Tot profesorul Schaffner recomandă: „Nu folosiți telefonul în magazin, pentru că mâinile vor ajunge chiar lângă față”.

În ce privește mănușile, dacă trebuie sau nu folosite, părerile sunt împărțite. Unii le folosesc, alții – nu.

Profesorul Schaffner amintește însă că ”acestea nu sunt magice și nu-l face pe nimeni invulnerabil. În momentul în care s-a atins o suprafață contaminată, contaminarea este pe mănuși”.

Mai multe răspunsuri date de dr. Donald Shaffner pot fi citite aici.

Rachel Graham, virolog, spune că nu poartă mănuși, însă are un sfat pentru cei care le poartă: „Fiți siguri că le scoateți la modul corect. Practic, după fiecare utilizare, trebuie întoarse ușor pe dos și aruncate imediat la gunoi”.

În schimb, folosirea măștilor de protecție e recomandată de specialiști – în tot mai multe orașe din România a devenit obligatorie în spații publice.

Variantă: Cumpărături online

O modalitate simplă de eliminare a stresului de a merge la cumpărături o reprezintă comenzile online. Cele mai multe magazine impun acum plata cu cardul, iar curierul poate lăsa pachetul la ușă, fără a fi nevoie de un contact direct.

Alte recomandări

Prevenția este întotdeauna o idee cât se poate de bună, iar acum a devenit și mai importantă. Motiv pentru care fiecare persoană a devenit mai atentă și grijulie atunci când merge la cumpărături.

Sfaturi legate de cumpărături cât mai sigure au fost obținute și de Reader’s Digest de la diferiți specialiști. Câteva dintre acestea: Dezinfectați căruciorul/coșul pentru cumpărături; Nu vă atingeți fața în timp ce faceți cumpărăturile – o deprindere a omului. De altfel, un studiu publicat în 2015, arată că oamenii își ating fețele mai mult de 20 de ori pe durata unei singure ore.

După ce s-au folosit bani cash, întotdeauna se spală mâinile.

Mulți sunt obișnuiți să intre în spațiul personal al celorlalți – când se stă la coadă, chiar și când nu sunt impuse restricții, distanța ce trebuie păstrată este de cel puțin 2 metri față de persoana din față.

Legumele și fructele proaspete se clătesc numai în apă rece. – Fresh Food Safety

Consumați zi de zi suficientă apă, 8–10 căni. Apa este esențială pentru viață și este cea mai bună alegere pentru hidratarea organismului. Alegeți produse ce conțin grăsimi și uleiuri în cantități moderate; de asemenea, de evitat sarea și zahărul în mâncăruri și produse bogate în aceste două ingrediente. – emro.who.in

„Gândiți-vă la mâinile voastre ca la niște dușmani. Spălați-le bine, mult mai des decât în mod obișnuit”. – The Conversation

Surse: UNICEF (engleză) FAO/WHO (Food and Agriculture Organization – Organizația pentru Alimentație și Agricultură/World Health Organization – Organizația Mondială a Sănătății) – Ghid pentru Industria Alimentară (engleză) Organizația Mondială a Sănătății – Oficiul regional pentru Europa / Biroul pentru România British Dietetic Association (engleză) Q&A/WHO – Întrebări și răspunsuri, World Health Organization (engleză) Ministerul Sănătății (română) Institutul Național de Sănătate Publică România – Centrul Național de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile Listă surse oficiale

DOSARSunt mititeii o invenţie românească? 1 mai 2020, Florin CristescuO istorie a micilor Adeseori, mulţi dintre noi, atunci când suntem întrebaţi despre elementele specifice româneşti, ne mândrim cu specialităţi culinare: sarmalele, pastrama, mămăliga, - pentru unii - chiar ciorba de burtă, deşi se pare că niciuna dintre aceste reţete culinare nu s-a născut pe meleagurile noastre. Între toate aceste delicatese aşa-zis autohtone, micul românesc ocupă un loc de frunte. Să fie acesta o invenţie a gastronomiei româneşti?

Scurtă istorie a micului românesc În ciuda faptului că micii par a exista dintotdeauna pe teritoriul ţării noastre, se pare că aceştia nu au ajuns decât destul de târziu în bucătăriile româneşti. Astfel, într-o carte de bucate ce a apărut în secolul al XVII-lea, publicată mai târziu sub numele Manuscris brâncovenesc (1) , micii nu erau precizaţi. Alimentul începe să fie menţionat tot mai des în meniul românilor începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Astfel, conform mărturiei istoricului Constantin Bacalbaşa, în lucrarea: Bucureştii de altădată, în localul numit “La Iordache” aflat pe strada Covaci (clădirea există şi astăzi pe strada omonimă), din lipsa maţelor pentru cârnaţi, bucătarul a inovat un nou sortiment culinar: “cârnaţi fără piele”. Termenul îl regăsim însă sub această formă şi în alte scrieri din acelaşi secol. Cel care ar fi definitivat însă numele de mititei ar fi fost N. T. Orăşanu, la rândul său, client fidel al localului anterior menţionat. Spre amuzamentul clienţilor, acesta a alcătuit un meniu mai special, dând câte un pseudonim fiecărui produs comercializat. Astfel, ţuica era „o idee”, apa – „o naturală”, pâinea – „abundenţă”, scobitoarea – „o baionetă”, ardeiul roşu – „o torpilă”, varza acră – „origine de la Belgrad”, gheaţa – „cremă de Siberia”, cafeaua turcească – „un taifas”, un litru de vin cu o sticlă de borviz (apă minerală) – „o baterie”. De remarcat că meniul făcea o distincţie clară între: cârnaţi mici – mititei – şi cârnatul mare, cu piele, numit patrician, un element pe care îl vom regăsi însă şi în alte spaţii istorice. Potrivit lui Bacalbaşa, felul de mâncare devine tot mai popular cu ocazia serbărilor câmpeneşti: „Prin anii aceştia, grădina Bordeiului, care era lipită de Herăstrăul vechiu, pe aceiaşi şosea care duce astăzi la Grădina Fronescu, era în toiul ei. Obiceiul era ca la Paşte, la Sf. Gheorghe şi la 1 Mai poporul să petreacă în această vastă grădină.. (…) Aici se debita numai vinul, mititeii, caşcavalul, pâinea, ridichile, cât şi oale nouă de capacitatea unui litru. Apoi erau mititeii. Câteva grătare în plin aer frigeau mititeii, pe care alături îi fabricau mereu bucătarii. Zeci de mii de mititei treceau astfel din mâinile bucătarilor în mâinile grataragiilor şi de pe la grătare pe hârtiuţele pe care le întindeau clienţii grăbiţi şi înfometaţi” (2). Mititeii au fost, în acelaşi timp, un deliciu culinar al Restaurantului Românesc din cadrul Expoziţiei de la Paris din anul 1889. Şi de această dată au fost fabricaţi de acelaşi Iordache, trimis la expoziţie împreună cu un taraf de lăutari (3). Nici în perioada interbelică mititeii nu au fost complet ignoraţi. O glumă din această perioadă consta în faptul că, pentru aviatorii străini, oraşul Bucureşti putea fi foarte uşor reperat datorită grătarelor aprinse ce scoteau permanent fum. Redau mai jos o reţetă trimisă, în mare secret, de către bucătarul prestigiosului restaurant Carul cu Bere către soţia unui ofiţer român, amintindu-se şi vremurile vechi în care pragul restaurantului era călcat şi de „cinstitul Conu Iancu Caragiale”. În acelaşi timp, se menţionează clar originea balcanică a acestora. Reţeta de mititei de la Restaurantul CARUL CU BERE din Bucureşti Bucureşti, la 16 Iunie 1920 Onorate Domnule Ofiţer! Pentru căci fiecare vizită a Domniei voastre, ca şi cu 20 ani în urmă cele ale tatălui Domniei voastre, dimpreună cu cinstitul Conu Iancu Caragiale este, pe lângă onoare, şi un deosebit eveniment pentru localul nostru, vroiesc să dau la rându-mi dovadă de cavalerism, împărtăşindu-vă la dorinţa onoratei Dumneavoastră soţii, Doamna Măriuţa Baciu, reţetarul de preparare ai mititeilor noştri, care, după cum bine ştiţi sunt cei mai lăudaţi din tot Bucureştiul. Astfel dau dovadă de încredere în Domnia voastră spre a nu trăda nicidecum secretul delicioşilor noştri mititei, secret pe care la rândul meu l-am primit de la marele Maestru Gastronom D-l Tică Preoteanu, antemergătoriul meu la conducerea bucătăriei Carului. Adresez aceieaşi rugăciune şi onoratei Dumneavoastră soţii, Doamnei Măriuţa, celei mai desăvârşite amfitrioane pe care sunt bucuros să o fi cunoscut. Perfecţiunea seratelor de cină din casa Domniilor voastre, la care, mulţumesc lui Dumnezeu, am fost poftit, mi-au determinat hotărârea să va divulg taina celui mai de preţ preparat culinar care ne cinsteşte numele în capitală, în ţara întreagă şi în străinătate. Mititeii sunt un produs culinar din carne de vită, în stare finită de şapte până la opt centimetri şi la o grosime de cam trei centimetri, ce se servesc ori ca o gustare între mese la o halbă de bere, ori ca entrée, ori ca fel de mâncare de sine stătătoru. Ei îşi au originea în Balkan, provenind din Serbia, dar se întâlnesc şi în Grecia şi Turcia, de unde au fost preluaţi de bucătăria românească. Cum le spune şi numele, sunt nişte rulouri mici, fiind şi numiţi astfel: mici, în Regat, din carne cu mirodenii, având menirea să încânte gustul mesenilor. Se servesc numai proaspăt prăjiţi pe grătar de jar, fie cu tacâm, ori la scobitoare sub formă de gustare. Se ia cărniţă de vacă de la gât, fără a se îndepărta grăsimea şi se dă de două ori prin maşină, pentru a se mărunţi cât mai bine şi cât mai uniform. Dacă va fi carnea prea slabă, se va adăuga ceva seu de vacă sau din lipsa acestuia chiar de oaie, ca la 100 până la 150 de grame pe fiecare kilogram cântărit de carne. Nu se va lua în nici un caz slăninuţă, costiţă sau carne de porc, care nu fac decât să strice gustul şi să ia din minunata savoare a mititeilor. Se fierbe o zeamă din oase de vacă cu măduvă, care se scade bine, din 500 grame de oase la fiece kilogram de carne. Se pregătesc pentru fiecare kilogram de carne mirodenii şi condimente după cum urmează: • 8 grame de piper proaspăt pisat mărunt, • 12 grame de cimbru uscat cât mai proaspăt pisat mărunt, • 4 grame de enibahar pisat mărunt, • 2 grame de coriandru pisat mărunt, • 2 grame de chimion turcesc pisat mărunt, • 1 gram de anis stelat pisat mărunt, • 8 grame de bicarbonat de sodiu, • 1 linguriţă de zeamă de lămâie, • 1 lingură de untdelemn, • 1 căpăţână bună de usturoi aromat şi nu din cel iute. La cantităţi mai mari de cinci kilograme, se va adăuga pentru fiecare alte cinci kilograme de carne, câte o măsură mai mult din mirodeniile pomenite. Se frământă carnea într-un vas pe măsură timp de un ceas, adăugând la început bicarbonatul de sodiu, care se stinge cu zeama de lămâie. Jumătate din zeama de oase şi toate celelalte condimente, afară de usturoi, se adaugă treptat, uniform şi puţin câte puţin. Amestecul se acoperă şi se dă la gheţar o zi şi o noapte, după care se scoate, se lasă câteva ceasuri la dezmorţit şi se mai frământă o dată preţ de o jumătate de ceas cu restul de zeamă de oase dezmorţită. Se face un mujdei de usturoi cu apă călduţă dintr-o căpăţână pentru fiecare kilogram de carne, care se lasă la tras o jumătate de ceas. Se stoarce mujdeiul de usturoi într-un tifon, se adaugă sucul de mujdei şi se mai frământă odată amestecul preţ de un sfert de ceas. Se dă din nou la gheţar până a doua zi. Preţ de trei ceasuri înainte de a fi prăjiţi şi serviţi mititeii, se scoate amestecul de la gheţar, pentru a se încălzi şi muia; după trei ceasuri sau când s-a dezmorţit amestecul, se formează mititeii ca de un deget mare lungime şi ca de două degete grosime, se ung cu untdelemn pe toate părţile şi la capete şi se lasă sa stea la zvântat un ceas. Se prăjesc pe jar iute de lemne sau cărbune, ungându-se din când în când cu mujdei, aşa ca sa prindă o crusta rumenă de jur împrejur. Gratargii noştri întorc fiecare mititel doar de trei ori până este prăjit. La prăjit mititeii vor scădea puţin, de unde şi denumirea lor, sau cea de mici. Nu se lasă să se pătrundă, ca să nu se usuce sucul care conţine savoarea condimentelor. Daca se prăjesc la foc prea mic, mititeii scad prea tare, se usucă, lapădă tot sucul aromat şi devin seci. Se servesc alături de chifle proaspete ori felii de franzelă, cu Mustard de Dijon sau muştar picant şi aromat, după preferinţă şi cu sare şi ciuşca. Doar şi numai aşa veţi obţine mititei savuroşi cum se zice ca numai la noi sunt. Cunosc mulţi din aşa numiţii gastronomi prin birturi şi bodegi mai ales prin mahalale, care din neştiinţă ori din spirit de falsă economie înmulţesc aluatul de mititei cu alte soiuri de carne de porc, cal ori oaie. Afară că scad mai puţin la prăjit decât ca cei de carne de vacă, nu au pe departe gustul şi savoarea mititeilor adevăraţi. O greşeală mare mai este şi zgârcenia la condimente, mai ales la usturoiu şi piperu. Mai cu seama usturoiul este partea dominantă a gustului atât de specific al mititeilor. Sunt fericit sa dezvălui Doamnei Măriuţa acest mic secret, pe care ştiu ca nu îl va da mai departe, aşa cum nici eu nu-l voi dezvălui decât urmaşului meu Maitre Cuisiner când îmi va lua locul la Caru cu Bere! Mititeii preparaţi de Dânsa sunt extrem de gustoşi, dar simţul meu gustativ mi-a dezvăluit imediat lipsa coriandrului, a anisului stelat şi al chimionului turcesc. Cu aceste mirodenii, mititeii Doamnei Măriuţa vor fi inegalabili! În perioada comunistă, pe lângă sărbătoarea muncitorească de 1 Mai, micii au devenit şi vedetele ieşirilor la pădure, cu ocazia sărbătorilor de 23 august. În zona de sud a ţării, aceştia erau serviţi de multe ori cu sare, nu şi cu muştar. După 1990, mulţi dintre nostalgici au regretat alegerea noii date de 1 decembrie pentru ziua naţională, atunci când apropierea iernii exclude posibilitatea ieşirilor la iarbă verde. Să fi fost 10 mai o dată mai potrivită? II. Periplul “micului” prin Balcani La fel ca o mare partea a mâncărurilor româneşti, ce se găseau până în secolul al XIX-lea mai degrabă pe mesele boierilor, micii româneşti îşi au originea în bucătăria otomană. La rândul ei, aceasta a fost tributară bucătăriei arabe, în cadrul căreia se distingeau denumirile de kebab dar şi de kufte. De remarcat că ambele se prepară la grătar, deosebirea fiind reprezentată de compoziţie. În cazul numitelor „kufte”, compoziţia cuprinde şi ceapă, verdeţuri şi, în unele cazuri, tomate. Kebabul este însă mai apropiat de ideea micilor. Ei pot fi întâlniţi în toate ţările Peninsulei Balcanice, sub diverse forme. În urma unor discuţii informale cu persoane provenind din aceste state, dar şi din experienţă personală (călătorii şi degustări), am putut afla cum sunt preparaţi micii pe întreg teritoriul peninsulei. Cum în Balcani situaţia este întotdeauna tensionată, fiecare dorind să îşi asigure primordialitatea, voi aborda problematica în ordine alfabetică: 1. Albania La început am fost direcţionat spre ideea de „qofte”, servit de obicei cu pâine, un sos de iaurt şi cartofi prăjiţi, alături de o bere sau rakija. În Tirana, artera numită Rruga Kavajes, este plină de cafenele ce servesc acest preparat. În regiunea de sud-est a ţării, în apropierea localităţii Korça, termenul folosit este cel de kërnacka (termen care m-a dus imediat la povestea cârnaţilor româneşti), aceştia putând fi serviţi în unele cazuri alături de o jumătate de lămâie. Albanezii din Kosovo, fiind în relaţii mai mult sau mai puţin cordiale cu sârbii, folosesc însă termenul de “qebapat” (pluralul de la qebap), aceştia fiind serviţi într-o lipie numită somun sau lepinja pe care o întâlnim şi în restul Serbiei. În interiorul acesteia se pun ardei iuţi şi câteodată şi ardei gras, iaurtul servindu-se de cele mai multe ori separat. 2. Bosnia Bosnia reprezintă o ţară complexă din punct de vedere etnic şi religios. Acest fapt este reflectat şi în sortimentele de aşa numiţi ćevap, provenit clar din turcescul kebab, de aici şi diminutivul „ćevapčići”, desemnând desigur o serie de ćevapi mai mici. Atât de popular este acest fel de mâncare încât există localuri speciale pentru prepararea lui cu numele de “Ćevabdžinica”. În Bosnia-Herţegovina există 3 variaţii principale. În mod normal, toate sunt preparate la grătar şi pentru toate se folosesc carne de miel, năut, vită, viţel sau diferite amestecuri din două sau mai multe dintre aceste ingrediente. Indiferent de carnea folosită, aceasta trebuie să conţină multă grăsime. Principalele trei tipuri de ćevapčići în regiune sunt: a) Sarajevo ćevapi: constau în bucăţi subţiri şi fragede de aproximativ 7 cm. Principalele condimente sunt sarea şi piperul negru măcinat. De obicei se servesc cu ceapă albă proaspătă tăiată cubuleţe şi somun (lipie), aceasta din urmă fiind înmuiată în zeama cărnii în timp ce la rândul ei este încălzită pe grătar.

Date post:	20-Oct-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

apar-romania.ro · Web view2020/05/03 · Produsele recomandate pentru controlul acestor boli sunt...

Documents