ANULU T T - ARADU, 5/17 fULIU 1 8 8 1 . U i . 27.

BISERICA si SCOL'A. j^oia b i s e r i c e s c a , s c o l a s t i c a , l i t e r a r i a s i eco:rio:rexi.Qjaga*

i£se o data in septemana : Duminec'a.

pretiulti a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ongari'a pe anu . . 5 fl.—cr.

,, „ „ . J"m- anu 2 ,, 50 „ Pentru Roniani'a si strainetate pe anu 7 „ — „

,, „ » „ » j- a. 3 ,, 50 „ \

P r e t i u l u i i i se i ' l iuni loru : S Corespondintiele si banii de prenumeratiune Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu < s ^ s e adreseze la Redactiunea dela cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte \ „BISERICA si SCOL'A"

4 fl. si mai sus 5 fl. v. a. < in Aradu, la institutulu pedagogieu-teologicu.

La finea anului scolasticu.

Duminec'a trecuta finindu-se esamenele pu­blice la institutulu pedagogico-teologicu roraanu ortodocsu din Arad, cari precum am anunciatu, tienura 8 dile, se oficia in biseric'a catedrala unu Te-Deum prin părintele protosincelu Ieroteiu Belesiu, vicariu episcopescu si presiedinte alu consistoriului oradanu, asistatu de doi preoţi si 1 diaconu. Dupa servitiulu divinu se cetiră clas-sificatiunile eleviloru.

Finindu-se acest'a dlu Vinceatiu Babesiu i« numele comissiunei anchetarie sinodali adresan-du-se catra tenerime i-descoperi, ca consistoriulu nostru spre a stimula si remunera diligenti'a ele­viloru a aflatu de bine a imparti premie intre elevii institutului, cari s'au distinsu prin diligen-tia si purtare esemplara. Apoi se impartira pre-miele.

Dupa impartirea premieloru Pre Santi'a Sa, părintele Episcopu eparchiotu Ioan Metianu prin-tr'unu discursu scurtu se adresa catra elevi mai cu sema catra abiturienti, si facendu-i atenţi la greutăţile, c e i ascepta in vietia, precum si la greutatea chiamarii preotului si invetiatoriului, le puse la inima santieni'a oficiului, binele si pro-gresulu poporului nostru, de carele este strensu legatu si binele si buna starea functionariloru sei. P. S. S. intonandu multele sacrificie, ce le aduce biseric'a pentru sustienerea acestui insti­tutu. aminti eleviloru obiturienti, ca acum este reudulu loru a se aretâ recunoscetori facia de aceste sacrificie, inmultindu talantulu cascigatu si punendu in practica invetiaturile si principiele, ce si le au insusitu in decursulu petrecerii in acestu institutu. La finea discursului seu mai aminti P. S. S. eleviloru, ca cualificatiunea omului nu se termineza cu momentulu, in carele ese omulu din scola, ci acest'a are a se continua in totu decursulu vieţii. Scol'a areta mai multu numai

calea, pre carea se-si cascige cineva adeverat'a cualificatiune in vietia. De aceea indemnu pre elevi la diligentia la studioşi la o portare cât mai demna, pre terenulu, ^mm\ s'au dedicatu, aretandu-le. ca dela acest'a^tffpinde fericirea seu nefericirea loru in vietia. Qj

Asociiandu-ne si noi-^a cele dise de P. S. Sa, constatamu, ca nu este in vietia terenu mai frumosu, mai sublimu si de mai mare importan-tia, decât alu preotului si invetiatoriului. Aceste doue terene sunt acelea, dela cari poporulu ascepta asia dicendu totulu. In acelaşi timpii accentuâmu inse, ele potu fi multiemitorie pentru individii cari le au imbracisiatu, si folositorie po­porului, pentru carele sunt instituite numai in casulu, cand respectivii individi voru fi la înăl­ţimea missiunei loru.

De aceea in momentulu, cand elevii abitu­rienti se despartu de institutu, si intra in vietia, ne semtimu detori si noi a le revoca in memo­ria ceea ce de buna sema au auditu in decur­sulu petrecerii loru in institutu, ca precum fe­ricirea seu nefericirea omului in vietia depinde dela modulu, cum si-scie îndeplini detorintiele: tocma asia depinde si multiemirea si succesulu, ce-lu pote obtiene unu funcţionam dela modulu, cum si-indeplinesce detorintiele împreunate cu oficiulu, ce-la porta.

Totu ce ajunge omulu in lume nu este alt­ceva, decât consecinti'a naturala, a modului, cum ne indeplinimu detorintiele.

In punctulu acest'a are deci fiacare elevu abiturientu a-si cautâ fericirea si viitoriulu. De aceea incheiamu dorindu-le, ca Ddieu se le ajute se pota se fia in punctulu acest'a la înăl­ţimea missiunei loru, si se pota resistâ tuturor ispiteloru, cari i-ar impedecâ de a fi la înălţi­mea missiunei loru.

C u v e n t a r e

•pentru duminec'a Vl-a dupa Eosale.

Dedica ta I l u s t r i t a t i i Sa le P r e a S a n t i t u l u i Domnu

IOĂNU POPASU Episcopulu Caransebesiulai

„Intrandu Iisus Ì D corabia a trecutu si a venitu in ceta­tea sa" (Mat. IX. I.)

Ce oras iu a fosta óre acel 'a , care le s'a invred-n ic i tu a se numi oras iulu lui Cris tosu Domnulu ? F o s t ' a óre N a z a r e t u l u aces tu orasiu, unde au locu-i tu St . Maic 'a fet ióra si nu t r i t o r iu lu Iosifa? Ori a fost Vi t leemulu unde s'a nascu tu D l u ? Séu dora l e r u s a -l imulu, unde a inve t i a tu , unde a făcuta minuni si unde a si p a t i m i t u ? Nic i unu lu d i n t r e aces te ofasie n u s'au invredn ic i tu a por t a numele mare t iu , numele celu san tu de „cetate a lui Cristosu." Care da ra a fost o ras iu lu a c e s t ' a ? Desi S t . E v a n g e l i s t u Mate i n u n i spune Iub . A. in evangel i ' a de a s t ad i numele aces tu i oras iu , to tuş i ni-lu descopere la a l tu locu. „Si lasandu Nazaretidu viindu a locuitu (lisus) in Capernaum langa mare in hotarele Zavulonului si ale Neftalimului" dice elu l a capu I V . vers- 13. De aci vedemu câ Caper-n a u m u l a a p o r t a t u a lesulu n u m e de ce t a t e a lui Cris tosu.

Fe r i c i t e C a p e r n a u m e ! P o p o r u l u t eu , carele a p r imi tu in mijloculu seu p re Man tu i t o r i u lu si Dom­n u l u a ved iu tu lumin 'a l ina a T a t ă l u i ceresou, celui farà de m o r t e ! Mul te ce t a t i impopula te , mul te orasi e infloritórie au fostu in Gralileea, in S a m a r i ' a si Iu-deea. T u inse, numai tu ai p r imi tu cunun 'a laudei . I n t r e mur i i te i s'a sa las lu i tu , celu ce ocrotesce oine-n imea In casele t a l e s'a odichni tu , celu ce da odihna inimei scârbi te si potere sufletului sdrobi tu . In t ine a aflata scut i re , celu ce este uniculu refugiu a lu su-fleteloru nostre/ ,

I ub . A. ! Ore nu se apr inde unu doru nespusu, unu doru san tu in inimile vost re audiendu câ Caper-n a u m u l u s'a numi tu orasiulu Dlu i Cr i s tosu? Óre se fia cres t ina , carele se nu dorésca cu se te si nea-s temperu ca cas ; a iui , comun'a lui, orasiulu lui , t i é r ' a lu i se se immésca cas'a, comun'a, oras iu lu , t i é r ' a D lu i Cr i s to su? Credu câ nu este unu sufletu de cres t ina , care le se nu dorésca acést 'a . Inse vedeţ i I u b . fii si f r a t i ! noi potemu faje ca comun'a nòs t ra micu t ia se pr imésca aces ta numire , potemu face se dica despre dens'a, ce s'a disu despre Capernaum, câ este co­mun ' a lui Cris tosu. D a r cam pre ce cale t r ebue se pornimu, ce t r ebue se iacemu, ca se mer i t amu acés t 'a l a u d a dest insa , si se dobandimu p e n t r u comun'a nòs t r a aces ta numire a lésa? Avemu se u r m a m u simplu in-ve t i a tu r i lo ru ce le aflamu in St . E v a n g e l i a de a s t ad i si to te le-amu dobândi ta . Ven i ţ i deci se vi a r e tu aces te i n v e t i a t u r i man tu i tó r i e veni ţ i se i nve t i amu as tad i , ce t r ebue se lucrarmi, ca comun'a nòs t r a se por t e n u m i r e a comun'a lui Cristosu. Iub i t i l o ru F r a t i ! Creş­t ini i , car i voeseu ca comun'a loru se por te aces ta numire , t r e b u e se a iba insusir i le bune ce le avéu locuitori i din Capernaumu. Aces t i ' a nu erau creştini , nu credeau in F i -iu lu lui Ddieu pre cum credemu noi dar to tuş i e rau des ta lu de luminat i se recunósca cà E l u dispune de o po­t e r e mare , supraomenésca . O urmare a acestei impreju-r a r i a fostu cà densii p r i î i g h i a u cu neadormi re cand se in torcea Domnulu din escursiani le sale mantu i tó r ie ,

ca se-lu intempine Dovéda ni este St . E v a n g e l i a de as­t ad i . Ea ni istorisesce, câ Capernaumi t i i i n d a t a c â t a veni tu D lu in c e t a t e a loru, au si ven i tu la densi i adueendu pre celu s labanogu. Cine ore li.a a n u n c i a t u sosirea L u i ? Cine ore l i -a spasu câ E l u a si re in-to rsu din orasiulu Grhergheseniloru, unde a v indecá tu pre cei doi iudrac i t i ? Nime a l tu lu decât p r iv igh ia rea , b ă g a r e a de sama a loru. Creşt ini i deci inca t r e b u e se fie p r iv igh ia to r i si cu b a g a r e de sema, déca v r e a u ca comun'a loru se por t e numirea : comun'a lui Cris­tosu. D a r ce se bage ei de seina? Se bage de sema cand vine Cris tosu D lu l a ei, in mij loculu loru, i n comun'a loru si se-lu in tempine . D a r a vine ore Cris­tosu D lu in comunele n ó s t r e ? Vine fara indoié la . Vine in t o t a duminec 'a si se rba tó rea . Se pogóra in -t r ' u n u modu ta in icu din s inulu T a t ă l u i in j e r t f a ne -c r u n t a t a , in j e r t f a a l t a r iu lu i , in st . cuminecă tu ra , ca se-si cerceteze t u rm ' a r e scumpera t a cu sânge le seu, se o in tarésea , se o mangae , se o scutésca s i p re cea r e t a c i t a se o in tó rca l a s t au lu lu m a n t u i r e i ! Ac i e deci loculu si t impulu se i n t e m p i n a t i voi p r e Man tu i to r iu lu si D o m n u l u ! Cu câ t mai desu ve t i veni l a biser ica in domineci si serbator i , cu c â t ma i desu veti a scu l t a domnedieésc 'a l i tugrb ia , cu ma i desu si ma i pomposa ve t i in tempinâ pre Res-cumpera tor iu lu nos t ru mai mul tu v e ve t i face demni de a p o r t a n u m i r e a : comun'a lu i Cristosu. „Nu totu celu ce-mi dice mie Domne, Domne, va intră intru imparati'a ceriuriloru, ci celu ce face voi'a Tatălui meu, carele este in ceriuri" dice Domnulu . Voi 'a n e s t r ă m u t a t a a lui Ddieu si T a t a l u este inse se as-cu l tamu p o r u n c ' a : „Aduti aminte de diu'a sâmbetei ca se o santiesci pre ea.' F r a t i l o r a ! fiti deci p r i v igh i a to r i ! V e n i ţ i de in tempina t i p re D l u in t o t a dominec 'a si se rba tó rea . F e r i c i t a e s lug 'a p r e carea vi indu D lu o va afla p r iv igh iandu . Ca si cele cinci fetióre in t ie-lepta v a lua u n t u de lemnu in cande l ' a sa, v a deschide in im'a sa re l ig ios i ta t i i , evlaviei si va i n t r a la n u n t ' a F i i u l u i lui Dd ieu !

D in con t r a déca neg l iga t i aces ta d a t o r i n t i a us ióra si man tu i tó r i a , ce se i n t emp la? V 'a t i f acu tu asemene ne in t ie lep t i lo ru Grhergheseni, car i au r o g a t u p re D lu se esa din o ta re le loru. Ce se i n t empla a tunc i? A s c u l t a ţ i ce dice Dlu : Celu ce me despretiuesce pre mine, despretiuesce pre celu ce m'a tramisu, si eu ve dicu că mai usioru va fi Sodomului in diu'a judecaţii, decatu acelui orasiu' ( L u c a X. 12. 16.)

E s t e deci da to r in t i ' a nós t ra se venimu la bise­r i ca in t o t a dominec 'a si se rba tórea . Déca c ineva m 'a r i n t r e b â : L a ce se ven imu la b i se r i ca? eu i-asi respunde tocmai la aceea la ce an ven i tu Caperna­umiti i la D lu Cris tos . E i i-au adnsu unu s labanogu ca se-lu vindece. Si voi nu ave ţ i nici unu s labanogu i n t r e voi, in vo i? S a n t e t i des tu lu de perfecţi , des­t u l a de fericiţ i? Nu s imţ i ţ i nici o scădere , nici o nea jungere , nici o nepo t in t i a? N u ave ţ i l ipsa de aju­tori i! mai i n a l t u ? N u ? Davidu era unu rege mare si po te rn icu si avu tu , t o tu ş i nu pune nici unu pre t iu pre t o t e aceste , ci eschiama plinu de umi l in t ia si ev lav ia : „Pleca Domne urechi'a ta si-mi respunde, că-ci sermanu si seracu sum. Indura-te spre mine, ca-ci catra tine striga tata diu'a' (psalm. L X X X V I . 1. 2.) Si ini­mile vés t re se fia asia de indes tu la te , i nca tu se n u li mai t r ebuésca n imicu? Séu to tuş i ave ţ i l ipsa de a j u t o r i u ? D a r a a tunc i de unde a ş t ep t a ţ i se vi v ina aces tu a ju to r iu? D e l a lume? De la van i t ă ţ i l e e i ? De la r e t ac i r i l e ei? Dela impe t r i r ea si r e u t a t e a e i ? N u Iub i t i l o ru ! aci nu voma t . ' . ' i a jutor iu g rabn icu si

eficace. Uniculu ajutor iu in lipse, in necasur i si in primejdii , ni v ine de susu dela pă r in t e l e lumini lor a, cà-ci „Elu este de. a drept'a seracukd spre alu scapă-pre du* (psalm. CIX. 31.) N u e de;tjuiìsu deci ca se ve­nirmi numai la biser ica in doniineci si serbator i , ci veniţ i aci se a r a t a m u lui Ddieu dorir i le nòs t re , l ip-sele nos t re , necasur ì le nos t re , va se dica se ne ro­garmi L u i cu caldura, cà-ci numai as ia ne vomu apropia cu unu pasiu de scopulu, ce ni Tarn p u s u : a ne numi comun'a lui Cristosu.

Inse l u b . A . cei din Capernaumu n ' a u intem-p i n a t u numai pre Din , ci dupa ce au ved iu tu mi­nunea făcuta cu para l i t i cu lu , a u s i m a r i t u p re Ddieu. ,Éì'a mulţimea vediendu s'a miratu si maria pre Ddieu" dice Evange l i ' a . As ia t r ebue se facemu si noi. Se marimu. pre Ddieu, cà-ci i n t r u adeveru mul te si mar i s u n t minunile sale si i n d u r ă r i l e sa le! A u sufletele nòs t re nu sunt s l a b a r o g i t e prin peca tu? A u nu se pa re cà sun t perdu te pen t ru to tdeauna , p re veci, pre­cum se p a r e a cà nevindecabi la este bóTa s lăbăno­g u l u i ? In se vine P i i u L . Lu i , se apropia de densele ca in Capernaumu de celu bolnavu, le é r ta , le cu-r a t i e sce de osânda, le scapa din mor te , le r ad ica si li da d rep tu la o vieti a noua, la o vièt i a ferici ta ! A u nu vedemu adese v i r t u t e a pă r ă s i t a si ba t jocor i ta? A u nu vedemu adese mer i tu lu despre t iu i tn si goni tu? In se vine, ce vine, nu soi mu de unde si cum si scote n e v i n o v ă ţ i a loru la ivéla si face se s t ra lucésca frun­t ea loru cu m u l t u ma i m u l t u ca mai n a i n t e ? A u nu se comitu de mul te ori cr ime inf iora tone si nime n u scie cine le-a comisu inca tu se p a r e cà p a m e n t u l u a î n g h i t i t u urm'a fap tu i tor iu lu i ? Vine inse unu viforu, n u scimu de unde si cum, si desgolesce p re mars ia-vu lu fap tu i tor iu p redandu- lu d r ep t ă ţ i i spre osândire . A u nu s u n t aceste minuni ale lu i Ddieu făcute in favorea nos t ra , spre r a d i c a r e a nos t ra , spre a p ă r a r e a d r e p t ă ţ i i si adeveru lu i e t e r n u ? Si óre nu se cuvine noue se mar imu numele celu s a n t u a lu L u i p e n t r u t ò t e aces te? N u ni se cuvine se-lu mar imu in can­t a r i de l auda pent ru cà ni da b inecuven t a r e in fa­mil ia , in lucru lu mani loru nòstre , in ag r i i nostr i , in î n t r ep r inde r i l e nòs t re ? Deci f ra t i loru ! „Midtiemiti Domnului, chiamati numele lui, faceti cunoscute faptele lui intre neamuri, cantati-i Lui, psalmodiati-i, vorbiţi de tòte minunile lui, laudati-i santulu seu nume" (psalm CV. 1. 2. 3.) câ-ci asia facendu ne apropiamu mereu de împl in i r ea dor in t ie loru nòs t re de a vede comun'a n ò s t r a p o r t a n d u mare t iu lu nume : comun'a lui Cr is­tosu !

I n b . A. A lb in ' a scòte miere si din burnene le o t ravi t ióse . Se facemu si noi a s i a ! Se t r a g e m u in-v e t i a t u r i man tu i t ó r i e si din faptele omenii or u celor rei . Mai reu ta t ios i , mai invid ia tor i , mai condamna­bi l i decatu c ă r t u r a r i i poporulu i evreescu, abia se vor afla a l t i ómeni p re t ò t a fat i 'a pamentu lu i . E i vedu cu ochii minunilo ce le face Mant . Cristosu, audu cu urechi le i nve t i a tu r i l e sale domnedieesci, re­cunoscu cà o potere supraomenésca luc réza in t ru E lu , da r t o tu ş i r injescu in E v a n g e l i ' a de a s t ad i : „Acest'a hulesce." Dovedi le despre sub l imi ta tea i n t en t i un i lo ru lu i ii cu t ropu, ei t o tuş i o nega ! R ă t ă c i r e a si-o po tu p r i n d e cu man 'a , ei to tuş i pe r s i s t a cu cerbicia in t r ens ' a î Se facemu noi in bine, ce au facutu densi i in reu. Se s t a m u cu s t a to rn ic ia l a n g a credin-t i ' a n ò s t r a cea santa , a d e v e r a t a si mantu i tó r ia . Se înpl in imu cu zelu cele a le credint ie i si se a p e r a m u cu b ă r b ă ţ i a legea san ta , ce amu moscenit 'o dela s t r ă ­moşii nos t r i , aducendu-ne amin te de aceea invet ia-

t u r a a D l u i cà ^iinperati'a ceriului patimesce sila si silitorii o rapescu pre ea.* (Mat . X I . 12.)

Amu inp l in i tu cele dise pana aci cu a c u r a t e t i a ? N i mai r emane unu luc ru de i sp r av i t u si amu ajunsu la scopu.

Se re in tôrcemu érasi la cei din Cape rnaumu si se luamu esemplu dela ei. I n d a t a ca tu au aud i tu densii cà Man t . pe t rece i n t r e muri i ce tă ţ i i loru, au si adusu la densulu p re celu para l i t i cu . P r i v i ţ i numai l a cei p a t r u cum p o r t a p re bolnavulu p re umer i i loru ! P r i v i ţ i la ei cu b ă g a r e de sama, cà-ci infatio-séza o icôna fruruôsa si mul tu i n s t ruc t i va ! C a t a com­pă t imi re , ca t a mila , ca t a iubire dovedescn dens i i ! A r fi fostu n a t u r a l u déca némuri le , consângeni i i facéu aces tu serv i t iu , lu-ducéu l a v indeca tor iu lu su-p r a n a t u r a l u . I n se nu l e g a t u r ' a de sânge, nu iub i rea fami l ia ra l u c r a aci, ci cu t o tu lu a l t a iubire : iubi­r ea p re carea a p ropaga t ' o in lume F i i u l u lui Ddieu, iub i rea cea mai ina i t a , cea mai c u r a t a , cea mai s â n t a : iub i rea ca t r a deaprôpele . D a r cumoa nu numai p r e aceşt i p a t r u ii-a condusu acesta iubire , ei si p re t o t i ce ia la l t i ca t i se aflau a d u n a ţ i acolo ni dovedesce in t r eg ' a împre jurare a v indecăr i i m inuna te . U i t a ţ i numai ! Colo s ta l i susu in casa si invé t ia mul­ţ imea . Si acés t 'a pune numai deca tu in l uc ra re in­ve t i a tu r i l e L u i . Cà-ci nepotendu s t r eba t e cei p a t r u cu bo lnavu lu p a n a la Domnulu de mul ţ imea popo­ru lu i aduna tu , acest 'a incepe, dupa cum ni is tor isesce domnedieesculu Marcu Ia capu I I . vers 4.. a desco­per i , a sparge cas 'a unde era Dlu , numai ca se-lu po ta pune la p i t iôre le lui . Ved iu t ' a t i voi a b n e g a t i u n e mai m a r e deca tu abnega t iunea acestui p ropr i e t a r i i ! a lu casei, carele l a sa se i se descopere cas 'a fa ra a dice unu cuven tn? De a l t a p a r t e ved iu t ' a t i voi ze lu mai inflacaratu ca zelulu celoru din Capernaumn ? D e o pa r t e nu v réu se se indepa r t e dela Cr is tosu , ca se n u scape ocasiunea de a lu audi inve t iandu , de a l t ' a inse nu voescu se lase p re bo lnavu lu fara man-g a e r e si a jutor iu . E i deci spa rgu cas 'a unde e ră D l u si punu pre bolnavu la pi t iôrele l u i ! Si cine a inf lacaratu aces tu zelu nobi lu a lu loru ? Cine al-tu iu deca tu iub i rea s â n t a c a t r a deaprôpele . L u a ţ i s an t ' a s c r i p tu r a in mana si nu ve t i afla la a l t i ômeni, l a a l t i i s ra i l i t i a t â t a abnegare , a t a t u zelu; a t â t a mila c a t r a deaprôpele ca si la aceşt i o m e n i !

Si cine au fostu aceş t i ômeni, ce a fostu aces tu orasiu mai n a i n t e ? Nisce omeni demora l i sa t i si am­biţ ioşi inca tu D l u a disu despre orasinlu loru : -S» tu Capernaume, care te-ai inaltiatu pana la ceriu, te vei po-gori pana la iadu" (Luca X. 15.) Se luamu deci esem­p lu dela acestu orasiu si dela locui tor i i lui. Si i n t r e noi a inceputu a se l a t i s t r i c a t i unea si ambi ţ iunea . Si noi inca ne i na l t i amu p a n a l a ceriu / Se cau t amu ca se nu ne t r ez imu in i a d u ! Se luamu esemplu de iubi rea ca t r a deaprôpele dela cei din C a p e r n a u m u ! Se s t ingemu vapa i ' a urei , a invidiei si a i sbande i din inimile nôs t re . Se d e l a t u r a m u din t rense le impe-t r i r e a , egoismulu si ne to l e r an t i ' a si se cu l ţ ivamu in-t rense le b inecuven ta tu lu semtiu alu dragoste i fra-t iesci , alu compatimirei , alu milei. Se a ju tamu p re deaprôpele din scârba, din nevoi, din l ipsa la t ô t a ocasiunea in modu des in te resa tu si scopulu e a junsu : noi sun temu i n t r u adeveru comun'a lui Cr is tosu a ic i p re p a m e n t u si in cer iur i !

Acum sciţ i I ub i t i l o ru ! ce t r ebue se faca ômenu, ce t r ebue se faca' creş t ini , ca comun'a lor se se nu-mésea cu numele s a n t u alu D lu i Cris tosu. F a c e ţ i deci as ia ! Ven i ţ i cu s i rgu in t i a l a b iser ica . „ Veniţi se

ne închina/mu si se ne plecamu si se ingenunchemu inaintea lui Ddieu, Creatorului nostru, ch-ci elu este Ddieulu nostru si noi suntemu poporidu pasiunei sale" (psalm X C V . 6. 7.) Veni ţ i la biser ica si ve desfaceti inimile vos t re in roga t iune evlaviosa in roga t iune ferbinte ina in tea P ă r i n t e l u i indura r i lo ru , celui g rabnicu in t ru ajutoriu, Gure i e vos t re se se imple de l aud ' a lui p e n t r u mul­te le si minuna te l e binefaceri , ce le reversa p res te s ingura t i c i si p res te i n t r e g a lumea sa. T iene t i cu t a r i ' a la credint i ' a cea adevera ta , ce a fostu unic 'a mangae re in scârbe a pa r in t i l o ru noş t r i si iubit i-ve uni i p re a l ţ i i si t o t a lumea cu iubiră fratiesca. I n iub i rea f ra t iesca si in impl in i rea porunci loru lu i Ddieu zace adeve ra t ' a fericire omenesca, câci asia ni p romi te D lu : „Z)e me iubesce cineva va pazi cuven-tulu meu si Tatalu meu lu va iubi si vom veni la eln si vomu face locasiu la densulu" ( Ioan X I V . 23.) Amin

Sredis tea-mica 27 I u n i u 1881.

Mihaiu J u i c a preabit. or. rem.

I n oi'a s"a.prencia,. (Continuare.)

F i i n d noi in asemenare cu a l te popora unu poporu seracu, v ie t i ' a nos t r a se pote calcula cu 15—20 ani mai scur ta , de câ t a popora loru avu te .

Spre a ne convinge si ma i bine despre aceea, câ i ncâ tu a re miser i ' a o influintia depr imator ie a sup ra v i t a l i t ă ţ i i poporului nos t ru , dela mai mul te comune din cerculu Mures iu lu i comit. Caras iu mi-am cas t i -g a t u date le s t a t i s t i ce refer i t6r ia l a mişcarea popu-la t iunei . D e basa am lua tu mişcarea popnla t iunei iu in t e rva lu r i l e dela 1870—1875 si 1876—1880. Si aces-t ' a am facutu din caus 'a , câ in aceste comune in t r e ani i 1870—1875 au fostu o recol ta de to tu s laba si astfel iu miser i 'a a g r a s a t u t a r e ; *) era in t r e ani i 1876—1881 au fostu o reco l ta de mijlocu, si astfeliu o v i a t i a suferibila, si eaca cum ni se infacisiadia mişcarea popula t iunei i n t r e aceşt i a n i :

C o m u n ' a Numerulu locuit,

la anula

Intre anii aceştia

a scadiutu

nume-rulu cu :

Numemlu locuit, la anulu

Intr

e an

ii ac

eşti

a sa

u in

m. n

um.c

u:

C o m u n ' a 1870 1876

Intre anii aceştia

a scadiutu

nume-rulu cu : 1876 1881 In

tre

anii

aceş

tia

sau

inm

. num

.cu:

Bacamezeu 739 569 170 569 619 50 B a t ' a 1813 1340 473 1340 1438 98 Bi rch is iu 1608 1370 238 1370 1459 89 Cel 'a 1244 1045 199 1045 1114 69 Ost rovu 733 647 86 647 664 17

Deci forte evidentu se vede, câ miseri 'a contr i -bue forte multu la micşorarea numeru lu i a unu i p o p o r u ; pe cand b u n ă s t a r e a e fac toru lu p u t e r n i c u , care le s t â in l e g ă t u r a s t r insa cu desvo l t a rea sana -tosa a unui poporu.

Vedemu, câ in 5 ani de miser ia numeru lu po-pora t iune i in aces te comune a scadiu tu cu unu nu-meru forte insemnatu , pe cand pe l a n g a o v i a t i a su­fer ibi la t o tu in decursu de 5 ani , numeru lu popora-t iune i a crescutu in t r ' unu modu imbucura tor iu . S i

*) In aceşti ani forte multe familii si-astemperau fomea cu malaiu de tarîtie; din faei'a fie'scecaruia se putea ceti o intristare adenca. Jocurile numai erau cercetate de nimenea, si cand cineva ave» curagiulu de a-si manifestă o vo'ia buna, acela era condem-natu de opiniunea publica ; era birturile erau de totu reu cercetate.

probabili!, cà avendu in u rmă to r i i an i o recól ta buna, numeru lu popura t iune i a r în t rece chiar si numeru lu celu dela anulu 1870-

Recunoscandu oda tă fap tu lu confirmatu p r i n su te si mii de esemple, câ serac i ' a omóra individi , familii si na ţ iun i , câ ea impedeca ori ce p ropăş i r e si fericire ; è ra câ boga t i ' a dà pu te re si v ia t i a ind i -vidi loru si popóraloru, ca ea desléga catusiele ce t ienu in robia si in tuner i cu poporale , — luc ru n a t u ­ral i i va fi daca in s inulu nos t ru se nasce doru lu de a fi si noi in posesiunea isvorului ce dâ fericire si v ia t i a î n d e l u n g a t a . D a c a voimu deci a ne e l u p t â o s t a r e mai buna , o s t a r e mai ferice si mai démna, ce a l t c e v a avemu a face, de c â t a-ne va l id i t à tò t e pu ­te r i l e nos t re product ive i n t r u r ea l i s a rea aces to ru dorin t i e l eg i t ime .

Si acui da to r in t i a a r fi a-ne descoperi i svorulu fericirei, acui da to r in t i a e se redice va lórea p u t e r i -loru nòst re de p roduc t iv i t a t e ? N eg re s i t u câ da to-r i n t i ' a e a guvernu lu i t ier i i .

Guvernu lu nos t ru a r e mijlóce de a eruâ ven i ­te le poporului spre a-lu incarcâ cu sarcini de dare , a re mijlóce de a-lu esecvâ si a luâ din g u r ' a lui si p a n e a de to te dîlele ; da r cand oda t ă se con­s t a t e l a p r in cifre s ta t i s t ice , ca mass 'a poporului , in im'a t ie r i i a s c a p a t a t u mate r ia lmin te , mora lmin te , ba chiar si la numeru ; a tunc i acelasi guve rnu nu are nici mijlóce, nici vóia de a e ruâ si căuşele reu-lui, si a face t o tu ce e posibilu spre d e l a t u r a r e a aces tu ia .

Voindu deci a schimba s t a r ea ac tua la , ca rea nu potè se mul t iamésca pe nici unu lu d in t r e noi, t r ebue se ne a n g a g i a m u tò te pu te r i l e spre a p rog re sa pe te r enu lu cu l tura lu , mora lu si mate r ia lu , câ-ci unde se afla cu l tu r ' a si mora l ' a adevera ta , de acolo nu va lipsi nici fericirea si buna s t a rea .

Contandu l a osp i t a l i t a t ea onora te i r edac t iun i , 'mi permi tu a comunica cu s t imaţ i i lec tor i r esu l ta -tu lu medi ta t iune i mele a supra releloru, ce inca in nas ­cere sug ruma fericirea si b u n ă s t a r e a nòs t ra , p recum si mijlòcele ce dupa p ă r e r ea mea a r fi ducatóre la scopulu de a es t i rpa aceste re le . Observu inca de acum ca vederi le si incercar i le aces te sun t p roduc tu lu unoru p u t e r i debile si ca au de scopu numai a s t a r n i in t e resu lu facìa de causa la cei chemaţ i .

S t a r e a nos t r a ma te r i a l a e câ tu se potè de j a l ­nica si sór tea nòs t ra va deveni din di in di t o tu mai a m a r a si ne suferrbi la , decumva nu ne vomu gând i la de l a tu ra r ea causeloru car i au provocaţ i i àcés t ' a s t a re .

As t ad i in evulu mater ia l i smulu i , candu a l ţ i i va-néza dupa in terese , candu ori ce luc ru se j u d e c a de dupa va lórea lu i banésca, candu ochiulu celu age ru a lu omenim ei s'a deda tu a pr iv i depar t e in secretele v i i to r iu lu i ; poporuiu nos t ru t raesce numai si numai pen t ru pres in te ; elu n u s'a i nve t i a tu inca a dis t inge obiectele si lucrur i le de dupa va lórea loru ade­ve ra t a .

P u t e r i l e nòs t re sunt p r e a de ajunsu, ca folo-sindu-le bine se pu temu satisface dor in t ie loru nòs t re n a t u r a l i , respect ive ca se ne pu t emu cas t iga o bună­s t a r e ca pr im 'a condi t iune la fericirea n ò s t r a ; pre-jude t i e le ne-a facutu inse ca se dorimu si aceea, ce nu ne lipsesce, ca r is ip indu pu te r i l e nòs t re produc­t ive i n t r u impl in i rea astorfei iu de dor in t ie b izare , acele se nu ne a jungă si pen t ru impl in i rea dor int ie­loru leg i t ime si astfel iu ne semt imu s labi si nefe­r ic i ţ i .

L a noi tocmai acum, cand m u l t e isvôre de cas-t igu au secatu mai cu to tu lu fara a fi supl in i te p r in altele, dări le crescu in t r ' unu modu n e mai pomeni tu . éra s ingurat ic i i speséza sume ce in r e l a t iune cu ve­nitele loru sun t p r ea mar i , b a l a m u l ţ i i n t r ece chiar si pu te rea de p roduc t iv i t a t e . D e aci p rov ine deci de-ficitulu, spre acoper i rea aces tu i ' a c a u t ă a r ecurge la bunavoint i 'a camata r i lo ru , car i apoi in chipu de re-cunosciintia sciu se deoblige pe favori ţ i i lo ru pe viétia.

B u n ă s t a r e a dupa care oftéza micu si mare ; t i -neru si b e t r a n u , individi i ca si na ţ iun i l e numai as ia ne va fi cu p u t i n t i a a-o dobândi, daca t i enendu con tu de pu te r i l e nôs t re . vomu dori numa i aceea, ce p r in propiele nôst re p u t e r i se pôte réa l i sa ; daca vomu produce de nu mai m u l t u celu puc inu a t â t ' a , câtu consumamu; daca in mesur ' a in care vor cresce l ip-sele nôst re , ne vomu inmul t i si isvôrele de cas t igu . Recunoseandu noi, ca r ece r in t i e l e vie ţ i i cu voi 'a si fara voi 'a n ô s t r a pe di ce merge se t o tu inmul t iescu se ivesce in t r eba rea cum si p r in ce mijlôce am p u t e a da o valôre mai mare pu te r i lo ru nôs t re p roduc t ive ? Negres i tu , cà pr in i m b u n a t a t i r e a r amur i l o ru de cas­t igu deja es is t inte si pr in in t roducerea a l to ru r a m u r i noue.

Poporn lu nos t ru e unu poporu agronomu si ca la u n u a t a r e r a m u l u p r inc ipa lu de cas t igu lu-cons-t i t ue economi'a de campu. Inse cu durere t r ebue se amentimu, cà de si in cele mai mul t e locur i pamen-tu lu e uniculu isvoru de cast igu la poporu, to tuş i acela se cul t ivéza in unu modu de to tu lu i p r imi t ivu , asia incâ tu p roduc tu lu seu nu e nici pe depar te de ajunsu in lacia l ipseloru mul te .

T impur i le si condi t iuni le vie ţ i i s 'au sch imbatu cu to tu lu , si noi pe l anga tô t e aces tea in luc ră r i l e nôstre amu remasu consecint i s t ramosi loru noşt r i . Cu câ tu sarcinile ne voru apasâ mai greu , cu a t â t u ma i adencu se sepamu dupa comôr'a ce se afla ascunsa in pamentu ,

D a r ca poporulu nos t ru sesi scie i n t r ebu in t i à bine puter i le sale, ca élu se scie e sp loa t â boga t ie le pamentulu-i, a r e l ipsa de omeni cu in ima si consci-in t i a , de ômeui, ca ror ' a nici p u t i n t i ' a nici buuavo in t i ' a se nu le l ipsasca, car i cu age r ' a loru m a n a se lucre diu r e spu te r i si se invet ie poporu lu cum are se cul-t ivedie mai bine si mai r a t i ona lu pamen tu lu ca ace la se p roducă rodur i mai mul te si mai boga te .

D u p a p ă r e r e a mea seopulu aces t 'a se v a pu té efeptui in u r m a t o r i u l u modu : I n fiesce care cercu cons ta ta to r iu din vreo 20 comuni tă ţ i se se ins t i tue unu comite tu cu seopulu de a promova in te rese le economice in comunile apa r t i ena tô re ; inse ca aces te comitete se pôta cu succesu résolve greau 'a problema a r t rebu i sè se a tas iedie pe l anga ele si ca te u n u individu cualificatu pedepl inu in economi'a de campu. Si astfeliu de individu cu us ior in t ia se voru pu t é asiediâ in mijloculu poporulu i sub t i t l u lu de economi alu bunur i lo ru parochia l i *) Comitetele ament i t e , a-vendu in desch i l in i ta vedere si in terese le preot imei si a inve t i a to r i lo ru si fiindu econemii a t a s i a t i pe l a n g a ele in mare p a r t e si de t a t i de c a t r a aceş t i ' a , ar avé se s tee sub ju r i sd ic t iunea biser icéca, a r avé se fie unu o rganu nou in biser ic 'a nôs t r a si ca l a

*) Ca dotatiune li s'ar pute dâ acestoru economi Tre-o se­siune parocMala, carea prin reducere se va fi aflandu in yacantia si unu anumitu ficsu, carele s'ar repartiţia pe comunile apartiana-to'rie.

unu a t a r e preoţ i i si inve t i a to r i i a r fi da to r i a le t inde m a n ' a de ajutor iu .

Comitetele aces te ar gri j i de mij lócele p r in car i s 'ar p u t é famil iar isá o economie buna o economia b u n a si ra ţ iona la , p r i n ce a r cresce b u n a s t a r e a pre­ot imei , a iuve t ia to r i lo ru si a i n t r e g u poporului , in-credin t iendu cu esecu ta rea loru pe economii sei.

D i n t r e mul te le mijlóce, ce comite te loru le-ar sta l a disposi t iune voi a m e n t i numai vreo câ teva : I n t impu de i e r n a economii a m i n t i ţ i a r t i ene unu cursu prac t icu din sfer'a economiei de campu, ba din candu in candu in tote comunile s 'ar pu té t iene a t a r i p re leger i p rac t i ce din : agronomia , pomar i tu , gradi -n a r i t u e tc . ; L u c r ă r i l e pe sesiunile pa roch ia l i le-ar conduce insusi economuln bunur i lo ru parochia l i , ca as ia in medulu acés t ' a se servésca cu esemplu vi iu poporului , ca astfeliu elu cu ochii sei propi i se se po t a convinge despre folósele unei economii bune.

Grăd in i l e nós t re cu unu t e r i to r iu de câte 1600 s t âng , j j cupr indu in sine unu a d e v e r a t u t esauru , inse unu tesa ru , ca re le e ascunsu si acoper i tu pr in ve lu lu difer i te loru burueni .

(Va urmá.)

Apelu catra publiculu romanii ia caus'a e spos i t iune i .

Asocia t iunea t r a n s i l v a n a pen t ru l i t e r a t n r ' a ro­m a n a si cu l tu r ' a poporului romanu , a decisu, precum se s t ie , a a r a n g e a o esposi t iune i ndus t r i a l a si ag r i ­cola. P e n t r u r ea l i s a r ea aces tu i conclusu to t e organele Asocia t iune i d impreună cu mul ţ i ai i bă rba ţ i , devo­t a ţ i causei , au l u c r a t u deja optu lun i de dile si când se credea, ca p a r t e a cea mai insemnata a g r e u t a t i -loru ar fi învinsa, v ine domnulu minis t ru de i n t e r n e si dec lara , ca Asoc ia t iunea nu este i n d r e p t a t i t a dupa s t a t u t e l e saie a a r ang i a esposi t iuni . D iu aces ta causa comi te tu lu Asoc ia t iune i a fost cons t rensu a s is ta to te p regă t i r i l e , d isolvandu comite tu lu esposi t iunei esmisu.

F i i ndu inse publ iculu romanu deja insuflet i tu p e n t r u esposi t iune si unu numeru mare de esponent i s 'au p r e g a t i t u si p rega te scu din to t e p ă r ţ i l e cu t r i ­mi t e rea objecteloru loru, subscrisii si-au t i e n u t u de d a t o r i n t i a pa t r i o t i c a a pa ra l i s a amărăc iunea ce cu d r e p t u cuventu a r p u t e produce in p iep tu lu fiacarui R o m a n u s i s t a rea esposi t iunei si s 'au decisu a lua a sup ra loru con t inuarea lucra r i lo ru p e n t r u espositi-unea r o m a n a dela Sibiiu, i n i ţ i a t a si p r e g ă t i t a de Asoc ia t iunea t r a n s i l v a n a pen t ru l i t e r a t u r a r o m a n a si c u l t u r a poporului r o m a n u .

Sus t ienenduse apelulu, p rog ramulu , r egu lamen­te le si t o t e publ ica t iuni le făcute p a n a aci din p a r t e a o rgane lo ru Asocia t iune i in caus 'a esposit iunei, sub­scrisii aducu l a cunosci int i 'a t u t u r o r a , ca esposi t iunea se va t iene la t impulu si loculu ind ica tu adecă la Sibiiu in diu'a de sf. Mărie, 15)27 Augusta 1881.

Spre scopulu a rang ia re i espositiunei subscrisii au alesu unu comitetu de 15, compusu din u rmă to r i i d o m n i : George Baritm, Dr . Daniil P. Burcianu, Eugen Brote, Demetriu Comsia, Partenie Cosma, Nicolae Cristea, Alecsandru Leb, Dr . Nicolae Olariu, Petru Petrescu, Ro­mul Petnc, Ioan Popescu, Visarian Roman, losif Sterca Siulutiu, Ananie Trombitasiu si David baron Ursu. Aces tu comitetu s'a si cans t i tu i tu a legendu de pre»

s identu dl. Partente Cosma, de secre tar i i ! pe dl. Eugen Brote si de cassar iu pe dl. Romul Petric.

I n ori ce afacere de esposi t iune publ iculu se se adreseze c a t r a

C o m i t e t u l u c e n t r a l u d e e s p o s i t i u n e i n S i b i i u .

In firma c red in t ia ca aces tu ape lu va afla u n u viu resune tu in inimile t u t u r o r u , subscrisi i roga p e publ iculu romann a nu se descuragia , ci cu a t â t mai mare zelu a conlucra din r e spu t e r i pen t ru acesta în­t r ep r inde re , ca pr in rees i rea ei, se pu temu dovedi lumei , ca poporulu romanu din p a t r i a nos t r a t i en-tesce la progresu pe to t e te rene le ; se pu temu dovedi, ca, desi nu ne bucuramu de nici unu spr ig inu de acolo de unde amu ave t o t u d rep tu lu a lu p re t inde , b a chiar p a r a l i s a t i fiindu in în t r ep r inde r i l e nòs t re cu l tu ra le , amu i n a i n t a t u r e l a t i vu câ t ori care a l t u poporu favor isa tu din pa t r i e .

Dec i inca o d a t ă : Înainte cu Dumnedieu!

Sibiiu, in 5 Iu l ie 1881.

Bavu Alecsandru. Balasiu Radu. Dr. Barciauu Daniil. Baritiu George. Baritiu leronim. Boiu Zacharie. Bologa Iacob. Dr. Borda Ioan. Brote Eugen. Cristea Nicolae. Comsia Demetriu. Cosma Partenie. Draghiciu Petru. Dima George. Dunca Pavel. Fratesiu Nicanor. Hannia Ioan. Lebu Alecsandru. Macellariu Ilie. Dr. Maier. Nicolae. Dr. Moga Ioan. Dr. Olariu Nicolae. Petra-Petr eseu. Petric Romul. Pop Ioan. Popesvu Ioan. Popescu Simion. Roman Visarion. Sitdutiu Iosif. Dr. Todea Absolon.

Trombitiasi Anania. Br. Ursu David.

JD i -v e r s e.

* D e s c o p e r i r i a r c h e o l o g i c e in P a l e s t i n a . Co­respondentele d ia r iu lu i T imes comunica scirea despre nisce descoperir i i n t e re san te , ce s 'au facutu in Pa le s ­t i n a . Celu mai mare in te resu oferă insc r ip t iunea gă­s i t a in aprop ie rea laculu i Si loamu, de unu contextu din t impu lu lui Solomonu, si care se pa s t r eza ca o r a r i t a t e d in t r e celea mai mar i . N u mai pucin in te ­r e s a n t a este descoperirea făcu ta de locotenentu lu Cander . Aces t ' a e o c r ip ta j idovesca din p e t r a de pe t impu lu rege lu i I rod, descoper i ta in ap rop ia rea lo­cului, unde a fost r e s t i gn i t Chris tos , si care se nu-niesce p a n a as t ad i „loculu pardos i t cu pe t r a . " î n t r e ­barea este : nu cumva se fie e r ip t ' a aces t 'a mormen-tu lu , ce se amint iesce in biblie cu numi rea de „mor-m e n t u l u nou" din g r a d i n ' a lu i Ios i f? Afa ra de aces­tea , u n u preotu , cu numele Bards le i a da t inca si de g u r ' a fân tânei lu i Iacob, deasupra căre ia se vede a fi s t ă t u orecand o biserica creşt ina, z id i ta p robabi lu in secol, doi ori t r e i . Si daca s t a aces t ' a pă r e r e , a tunc i , p e t r a aflata l a i svoru , nu pote fi a l t a decât insasi pe t r ' a pe care a s t a t u t u Chr is tosu convorb indu cu Samar inenc ' a .

* P e r e g r i n i i slavi in Roma. I n 24 Iun iu a. c. P a p a Leone XLLT a p r imi t în sa l ' a Clement ina din Va t i can , omagiele a loru 1400 pe legr in i i S lav i cato­lici, conduşi de episcopulu S t ros smeyer din Diacovar . Cand P a p a i n t r a in sa la cân t ă r e ţ i i s lavi i n tona ră imnur i de sa lu t a r e . Siese na ţ i un i s lavice, Poloni i , Bohemii , Moravi i , Croa ţ i i , Slovenii s i Bosniani i , in

g rupe deosebite, da r deodată, au a l e r g a t u la pò le le t ronu lu i papa lu manifes taudu fidelitatea lorti neclà-t i t a c a t r a biseric 'a papa l a . In numele t u t u r o r pe le -gr in i loru , Ep i scopu lu S t ros smayer a s a l u t a t u p r e P a p a pr in o cuven ta re solemna. L a care Leone X I I I respunde pr in unu discursu mai lungu , facandu is to-r icu lu desvol tare i ca tol ic ismului in t ie r i le s l ave . E l u l auda inc l ina rea s iavi loru sp re scaunulu aposto-l icu a lu Romei ; apoi indémna g in t i l e s lave se se unésca, ér na t iun i lo ru s lave or todose li r e comanda un i rea cu biser ic 'a Romei , p e n t r u c a s lavi i se p o t a îndeplini m a r e a misiune destinata loru de Dumnedieu ! (si c. !)

* M o n e d e l e E n g l e s e . — R a p o r t u l u Mone ta r î e i engleze p e n t r u anulu 1880 contiene informat iuni de o mare va ló re , pe care le resumamu si noi aci : B a t e r e a Monedei rega le a fostu de aprópe 4 milióne l iv re s t e r l ine in auru . 744,000 l iv re in a r g i n t u si 19,000 l ivre in moneda de bronzu. Senior iagulu a s u p r a a rg in tu lu i ( t axa monet isar i ) s'a r id i ca tu la 2 6 3 / 8 % i pe când in 1878 elu at insese cifra de 1 / i ° } 0 ; n u t r e b u e a se u i t a cu t ò t e a s t ea ca 250,000 l iv re de monede deprecia te fusese r e t r a se din c i rcu la ţ ie in 1880. P r e t i u l u monedei p i a t i t i ! l a Moneta r ie e ra de o 2 1 / 8 d. de uncie . Monetar ie le indiene au fostu forte ocupa te in 1879—1880, si n u au b a t u t u ma i pu t i enu de 10,250,000 l iv re in a rg in tu , d in care 7,870,000 au fostu impor ta te si 3 milióne aprópe in diferite obiecte de o rnamente etc . Mone ta r i ' a d e B a n l e y a p r imi tu in 1878 si 1879, l ivre 1,120,000 in moneda de a t ie re i mai cu sèma in rup i de Ba roda . Moneta r ie le Aus t r i e i si U n g a r i e i au b a t u t u 5,102,397 florini in auru si 17,311,483 fi in a rg in tu . Dupe o lege p r o m u l g a t a l a 29 F e b r u a r i e a. c , t i t l u lu finu' a lu pieseloru de 8 florini si de 4 florini a fostu redusu de l a 2 l a l ° / 0 0 ', Mone ta r i a olandesa n ' a b a t u t u de câ t o mica c a n t i t a t e de a u r u ; in sehimbu inse ea a fabr ica tu 6 m a r i c an t i t ă ţ i de piese de bronzu, des t ina te a înlocui de aci ina in te moneta de au ru . Monetar ie le ge rmane au b a t u t u 1,299,000 l iv re in auru , mai t ò t e in comptulu publicului . I n S t a t e i e -Uni te , t o t a lu lu pieseloru puse in c i rcu la ţ ie in cur-sulu anului financiarii ce expi ra la 30 Iun ie a fostu eva lua tu l a enorm'a suma de 48 milióne dolari , din care 56 milióne in auru , 28 milióne in dolar i si 270,000 in moneda d iv is ionara . „Curier . F in . "

* L m n i n a t n l u v a g ó n e l o r n c u g a z u , — Com­pan i ' a ca i loru fe ra te de V e s t u a F ranc ie i , dupa esemplulu al t o r n companii s t r e ine , a inceputu încer­căr i i n t e r a s a n t e p e n t r u a inlocui cu gazu pe t ro leu lu care se rva adi l a lumina tu lu vagóneloru . Tot i cu-noscu l amp 'a cu pet ro leu , care adesea se s t rafórma in vagoane in nesce adeve ra t e candele fumegande ; ea, remasese inapoia a l t o ru progrese rea l i sa te i n m a t e r i -a lu lu ca i loru ferate . Lumin ' a cu gazu p r a c t i c a t a ad i pe mai mul te cai fera te s t re iae este forte frumósa. L a m p ' a se compune d in t ' runu frumosu becu inchisu i n t r u n ' a s t ic la care apa re in reliefu in mijlocu vagóneloru . Gazulu i n t r e b u i n t i a t u se obt iene p r i n des t i l a rea carbuui loru de p i a t r a si se comprima cu 8—10 atmosfere l a una din ga r e . F i e c a r e vagonu a re cu elu unu reservor iu de 140, 150 si 160 l i t r i de gazu dupe clase, c a n t i t a t e suficienta p e n t r u l umina tu lu in t impu de 18 ore. Aces te reser-vori i s u n t u implu te l a g a r a cu gazu l a p res iune de 6 atmosfere ; ele ducu gazu lu p r in t u b u r i ce t r ecu p r i n plafondu p a n a l a becu. Lampe le i n s t a l a t e deja

pe caile fera te din Ves tu lu F r a n c i e i sun tu e legan te , lumina loru este alba, lixa, si de o in t ens i t a t e care pote var ia dupe voie pr in m a n e v r a r e a unui r egu l a to ru . Aces tu s is temu care a d a t u deja bune r e su l t a t e in Angl ia si in Belgia se d^tores te d-lui P i n t c h . Gazu lu d-lui P i n t c b a mai fostu ince rca tu de cât i -va an i pen t ru luminarea fareloru des t ina te a a r e t â nop tea nav iga tor i lo ru i n t r a r e a in por tu r i . I n apropiere de farulu flotantu Souris din Ang l i a , s'au facutu expe-r ient ie in t impu de mai mul t e luni . G-azulu e inchisu sub o pres iune de 6—7 atmosfere si a rderea se face câte 19 l i t r e de gazu aprope pe 6ra. Chel tue la pen t ru 24 ore e evu lua ta la aprope 25 bani . S'a t r imisu unu a p a r a t u de aces tea la Por t -Sa id , unde se v a ment iene aprinsu siase s ep t aman i fara o noua ap rov i s iona re ; elu a re unu d iamet ru de 2 me t r i si o capac i t a t e in­t e r n a de 4,200 l i t r e . A r u fi de dori tu ca di rec ţ iuni le cailoru nos t re fe ra te se i a in s tud iu lu lo ru aces te inova t iun i impor t an t e ce se in t roducu pe a l t e cai ferate, si daca le va gasi bune , se n u in t a rd i e a le a d o p t a ; in ori ce casu, credemu câ t r ebue ne in tâ r -d ia tu modificaţii s i s temulu defectno3u de lumina tu vagoneloru prac t ica ţ i i adi pe caile nos t re ferate .

.Cur ie r . F i n . " * U n u ineidentn tragi-comicu s'a pe t recuţ i i

dilele t r e c u t e — ne spune Dreptulu — in sal 'a de au-dent ie a sect iunei II- a a t r ibun a iului Ilfov. Se judeca unu procesu de hotă rn ic ie i n t r e d. M. . . B . . , cunos-cu tu lu comerciantu din Bucuresc i , si obştea comunei Cornetu. L a unu moinentu datu , d. M. . , c red iendu a vedea o amenin t i a re in modulu cum unulu din t ie-ran i pusese man ' a pe cu t i tu lu ce avea la brâu , s'a reped i tu la ba ra , pa l idu si t r emurandu , si a c a u t a t u sa in t r e in loca lu lu r e s e r v a t u judeca tor i lo ru , s t r i -g a n d u aprodului ce-i făcea opos i t iune : „Nu vedi câ v rea sa me omora !" I s i pote inchipui ori-cine emo-t i u n e a causa ta in publ icu la audiu lu acestor cuvinte . S a t e n u l u a fost de sa rma tu i n d a t a si dusu ina in tea p rocuroru lu i , unde i-s'a facutu procesu ve rba lu . Cu to te acestea, mai l inis t indu-se lucră r i l e , s'a recunos-cutu ca d. M. . . fusese vict im'a unei inesplicabile nă­luci, câci p re t insu lu agresoru , cand a in t ie lesu g r a v a acusa t iune ce i-se aducea, a ineeputu se ingalbinesca si sa t r e m u r e de frica la r endu lu lui . Asemeni inci­dente , poporulu le ca rac te r i seza p r i n t r ' u h u proverbu pes te mesura espresivu ca se-i pu temu reproduce si de aceea l asamu ce t i to r i lo ru sa rc in ' a de a lu ghici.

* Unu actu da barbarie, din cele mai ingro-zitore, s'a pe t r ecu tu l a K r a k a u , unu micu s a t u i n t r e f run ta r i a Rus ie i si Aus t r ie i . Unu baiet ielu fu t r imesu de pă r in ţ i i sei la K r a k a u , dincolo de g ran i t i a , ea se cumpere p u t i n u rachiu , da r candu erâ se se in to rca indere tu ia ras i pe pamen tu lu rusescn, unu soldatu, care paz ia , i lu vezii, si numai decatn i lu lega cu o fr ingkie de calulu seu — as ia i n c â t copilasiulu a t in­gea de p a m e n t u — si dete p in t en i fugindu pr in r âpe . Se in t ie lege eâ copilulu a fostu r â u r a n i t u de to tu . Oameni i vediendu pe acestu te rorosu baban i , se lua ră dupa densulu, dar din nenorocire nu-lu p u t u r ă pr inde .

* Mai t e r i b i l i i e a dr. Tanner. — Din Chicago sa scrie z ia re loru engleze ca, p e n t r u iubi rea sciintiei si a umani ta t i e i , unu nou esper imenta toru , d. Ioanu Gi isconu, s'a angajaţ i i a nu manca 45 de dile. As t ­fel u la orele 11 acestu domnu împreuna cu mai mul ţ i r e p r e s i n t a n t i a i sciintiei medieinei si presei s'a asie-za tu împrejuri! Iu miei mese unde incepura sa mănânce Când ceasulu batr-a 11 . Grisconu a sva r l i farfuria de

d ina in tea sa, si n u deschise gu r ' a decâ t numai pen t ru a esplica pe r soane lo ru presente scopulu seu. A d a o g ă ca — pr in consiliulu dr . T a n n e r care se afla de fa t i 'a — voesce sa vaza daca nu pote r emanea 45 zile, fara sa mănânce si fa ra ca bea decât numa i apa simpla, si p e n t r u ca oricine sa se convingă ca n u face vr 'o scamator ia , po te s a vina sa ' iu vad ia or icandu v a voi. O comissiune de 15 doctor i s'a insa rc ina tu a s t a câte doui ca se-lu padiesca, ca n u cumva sa mănânce ceva. N u scimu p a n a candu va ajunge si aces tu domnu, sau va fi vre-o ins ie la tor ia ca a dr. T a n n e r sa adune mai m u l t u b a n i — „Dem."

INVITARE DE PRENIIMERATIIJNE LA

„BISERICA si SCOL'A." Foia bisericesca, scolastica, literaria si economica.

Dela 1. iuliu vechili, foia ,,Biseric'a si Scol'a" intra in alu doilea semestru alu anului curentu.

Rugâmu deci pre on. abonenti a câroru abonamentu inceta cu finea Ini iuniu, cât si pe acei domni, cari voiescu a prenumerâ foi'a nostra, se binevoiesca a-si renoi abonamentulu cât mai curendu, ca se ne scimu orienta cu tipărirea esemplarieloru, si ca se nu intrerupemu espe-darea jurnalului.

Pretiulu abonamentului este celu din fronte-spiciulu foiei, si anume : 2 fi. 50 cr. pe jumetate de anu pentru Austro-Ungaria, si 3 fl. 50 cr. pentru străinătate.

Banii pentru înlesnirea publicului recomen-dâmu a se tramite prin asemnatiuni poştale.

I£5ed.£iGti\3.nea,-

C o u c u n e . Nr. 1342/325 scol.

Devenindu in v a c a n t i a o ca ted ra la ins t i tu-t u l u pedagogicii romanu o r t . din Aradu, cu s tud iu lu pr inc ipa le pedagogi'a; se eserie concursu cu t e rminu pana la 15¡27 Augusta a. c.

D e l a r ecu r in t i se cere , se a iba cualif icatiunea formala, dovedindu p r in diplom'a de doc tora tu seu de profesora tu eventua lmin te cu absolutor iu de la facu l t a t ea de l i t e re si pve lenga obl igamentu lu de a depune r igurosu lu de doctoru seu de profesoru din pedagogi ' a si sciintiele auss i i iar i in t impulu provi-sor iului de t re i ani , in t o tu casulu inse se a iba depl ina cunoscint i 'a a limbei mag ia r e in vorbi re si in scrisore, i a se fie in s t a re a o si p r o p i r r leviloru.

Celu alesu, va f unc ţ i un i t re i ani , r v ; . , t d la ins t i tu i r e , de profesorii p rov i sonu . r - i t iune a n u a l a de 900 fl; e ra dupa decurg 1 ui dâ

provisor iu de t r e i an i , Consis tor iu lu se v a pronunc ia daca va m e r i t a se-lu ins t i tuésca , de definitivu séu nu.

Sa la r iu lu cèlui definitivu va fi anua lmin te 1000 fl. v. a.

A r a d u , s e n a t u de scóle, 27 I u n i u 1881.

Ioana Metianu, m. p . Episcopulu Aradului.

P e n t r u s t a ţ i u n e a inve t ia to résca din Comun'a Nadasiu, in i n spec to r a tu lu A g i i s i u l u i cu care s u n t u impreuna t e emolumintele u r m a t ó r e :

1. I n ban i g a t a 262 fi. v. a. 2. C u a r t i r u in loca l i t a t ea scólei. 3. 10. fi. p e n t r u g r a d i n a 4. Lemne 12 orgii de lemne, din care a re se se

incaldiésca si scóla. 5. P e n t r u conferint i 'a 10. fl. 6. l ) e l a i nmormen ta r i m a r i 50 cr. si mici 20 cr. Dor i to r i i de a ocupa aces tu postu sun tu avi-

s a t i as i t r imi t e r ecursur i l e cu documintele necesar ie p a n a in 16. Augustu st. techiu ad re sa t e Comite tu lu i parochia lu subscrisului Inspec to r iu in S ikula pe r B. J e n o car i di se va t i enea si a l ege rea si in vreo Dumineca séu se rba tóre a se infat iosia in s a n t a biser ica spre asiu a r e t a d e s t e r i t a t e a in c a n t a r e ei t ip icu.

Cei cu clase g imnas ia le vor avea pre fe r in t i ' a . D a t u in Nadas iu 2. Iu l iu 1881.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine : F l o r i a n u H o n t i a Inspectorii scolariu.

Se escrie concursn p e n t r u ocuparea pos tu lu i de inve t i a to r iu definitivu la scól 'a gr . or. din Spatta, Cot tura Caras iu Sever inu p ro topresb i t e ra tu lu Lipovei , cu t e rminu lu pana la 20 Juliu 1881 s. ir. in care di va fi si a legerea .

Emolumin te l e suntu : in b a n i g a t ' a 120 fi. scr ip-tu r i s t i ca 5 fi. 4 j uge re de pamentu , 3 a r a t u r a si 1 fenat iu, buca te dela t ò t a N r ' a 5 oche g r a u si 10 oche cucuruzu dela 79 de N r e ; 8 or i de lemne din car i se v a incaldi si scól 'a, s i c u a r t i r u l i be r a cu g rad ina de legumi.

Dor i to r i i de a ocupa aces tu postu s u n t u avi-s a t i asi t r i m i t e recurse le lo ru i n s t r u a t e in sensulu s t a t u t u l u i organicu bis. ad re sa t e comitetului pa ro ­chialu, Domnulu i p r e o t u Precopiu Le lescu in Visma ca inspec toru scolar iu a lu cere. Székas , — p. u. Székas , t o toda t ă sun tu poft i ţ i in vreo Dumineca séu se rba tó re a se p re sen ta in biser ica asi a r e t a d is te r i -t a t e a in t ipicu si cân tă r i l e bisericesci.

S p a t t a 21/6 1881 . Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : P r o t o c o p i u L e l e s c u Inspectoriu Scolariu.

Conformn disposi t iunei Venerab i lu lu i Consis tor iu epa rch ia lu a lu Caransebes iu lu i ddto . 28 Maiu a. c. N r . 176. S. p e n t r u i n t r e g i r e a postului inve t ia to rescu din comun'a Tolvadia p ro top re sb i t e r a tu lu Ciacovei, co-m i t a t u l u T o r o n t a l u cu a c l s t ' a se escrie de nou con-cursu p a n a la 9 Augustu st. vechiu a. c. in ca rea di se v a t i enea si a legerea .

Emolumin te l e s u n t u : a) I n bani g a t a 166 fi. c) P e n t r u Conferint iele Inve t i a to resc i 10 fl. c) Pans i a lu scr ipt . 10 fl. d) 40 met i g r a u c) 7. orgii de paie, din care a re a-se inca ld i si

scol 'a. f) P a m e n t u a r a t o r i u l s / 4 j ugere , si cor te lu l i b e r a

cu g rad ina de legumi. — Dor i to r i i de a ocupa aces tu postu sun t avisa t i as i t r a m i t e recursele loru i n s t r u a t e conform prescr iseloru s t a t org. bis. adresa te comite­tu lu i pa roch ia lu , a-le t r a m i t e oficiului pro topopescu in Obadu.

To lvad ia 20 I u n i u 1881.

Comitetulu parochialu I H contielegere cu: P a u l a I a n c u adm. protopopescu.

D e órece an t a i ' a d a t a nu s'au a r e t a t u nici unu r ecu ren tu p e n t r u ocuparea parochie i vacan te de a 3-a clasa din Comun'a Ciudanoviti'a, Cot tu lu Caras iu lu i P r o t o p r e s b i t e r a t u l u Oravi t ie i , se escrie acuma de nor concursu p e n t r u ocuparea acestei parochi i cu t e rmin i de uifa luna, dela 1-a publicare.

Emolumin te l e s u n t u : 1. Un ' a sesiune paroch ia la de 32 de j u g e r e . 2. g r ad in ' a si p l a t iu parochia lu . 3 . U n u sa la r iu s i s temisa tu in ban i g a t a de

225 fl. v. a. p l a t i t u in 4 r a t e anua le an t ic ipa t ive . Dor i to r i i de a ocupa acés t 'a pa roch ia au se t r i ­

mi t ă recursur i l e loru ad ius ta te prescr iseloru s t a t u t u l u i organicu, si ad resa te respec t ivulu i Comitetu paro­chialu, D . P ro top re sb i t e ru t r a c t n a l u Iacobu Popovic iu in Orav i t i ' a — si t o t u o d a t a ase presen ta in vre-o dumineca séu serbatóre si in san t ' a biser ica.

Ciudanovi t i ' a in 20. Iun iu 1881.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine : I a c o b u P o p o v i c i u m. p. Pretopres.

95.

P r i n aces t 'a se escrie concursu pen t ru unu Sti­pendiu din fundat iunea lui Cozsdu de 300. fl, — la casu de g r a d u a t i u n e — unu s t ipendiu de 200. even tua lmin te de 100. fl. cu deosebi ta p r iv i r e la studenţii de silvicul­tura.

Concurenţ i i au de a-si adresa pe t i t iuni le , i n s t ru ­a t e cu tes t imoniele scolastice, c a r t ea de botezu, si a t e s t a t u de p a u p e r t a t e , pana la 20 aug. std. nou 1881. c a t r a cancelar ia fundat iunei lui Gozsdu Bpes t a k i r â l y -u teza 13.

T o t o d a t ă sun t av i sa t i si stipendiaţii fundatiunei lui Gozsdu de a-si subs te rne p a n a l a 20. aug. s t . nou 1881. documentele despre r e s u l t a t u l u s tud ie loru din a n u l scolast icu 1880/1.la Rep re sen t an t i ' a fundat iunei lui Grozsdu in Bpes t a k i r â l y u t eza 13. p e n t r u c a la dincontra , se voru l ipsi de s t ipendiulu a v u t u .

Budapes t a 26. Iun iu 1881.

Comitetulu adm. alu representantiei fundatiunei lui Gozsdu.

Bem. lonescu m. p. not. Comitetului.