BISERICA SI DEToia'"jpisericésca, scolastica,, literaxia si economica.
Ese o data in septemana : Duminec'a.
P r e t i u l u a b o n a m e n t u l u i :
Pentru Austro-Ungari'a pe anu . . 5 fl.—cr. „ „ „ „ jum. anu 2 „ 50 „
Pentru Romani'a si strainetate pe anu 7 „ — „ n u a a ii J- ^ ii 50
P r e t i u l u insert iu i i i lorn :
Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte
4 fl. si mai sus 5 fl. v. a.
Corespondintiele sè se adreseze Redactiunei delà „BISERICA SI SCOL'A" in Aradu, la institutului pedagogicu-teologicu, éra banii la, secretariatulu consistoriului ronţanu ortodoxu
din Aradu.
Biserica si spiritulu timpului. Celu ce cunosee istori'a omenimei, si-a for
maţii de siguru convicţiunea, câ fiacare epoca din trecutulu acestei'a si-are scăderile sale. In fiacare epoca intempinâmu vederi sinistre, păreri greşite si prejudetie, cari se trambitia in lume sub numele de spiritulu timpului. E le petrundu cu mare repediune mai in tote clasele societâtii, er omenimea le urmeza fara a prevede prapasti'a, in carea o condueu.
Faptulu acest'a se manifesteza câ unu firu negru in tota istori'a. Elu submineza inse progresul»^ si ~câ unu verme neââormitw'WMie la fericirea omenimei.
Spre orientare amintimu aci impregiurarea, câ mass'a cea mare a omenimei a zacutu in lan-tiurite robiei si nesciintiei pana mai in dilele nostre chiar si in Europ'a culta, er la noi in tiera pana mai ieri alaltăieri se dicea, câ omulu incep^lljpla bafonu.
Aceste rele, a câroru consecintie le a sem-titu, si le va mai semti inca multu timpu omenimea, nu sunt altu-ceva, decât enussulu vederi-loru sinistre ale timpuriloru trecute, in urmare fetulu acelei fantome, ce se poreelesce cu numele de „spiritulu timpului."
Ca unu lucru curiosu ni se infacisieza in istoria impregiurarea, câ de sub pressiunea acestui defectu, ce a incatusiatu atât'a timpu omenimea, nu s'au potutu emancipa nici ch iay spirite mari, bărbaţi, cari au datu direcţiune istoriei omenimei. \
Unu Aristotele d. e. a pusu in sistema legile.; cugetării. Prin opulu acest'a alu seu a meritata si merita cea mai mare recunoscintia din partea omenimei. Acestu spiritu mare inse, carele a invetiatu lumea a cugeta, lu-yedemu' pe de alta parte, câ sub pressiunea prejudetieloru timpului, in care traiesce, si-aţrage asupra-si prin
o doctrina falsa despre omu blestemulu posteri-tâtii. Elu este fundatoriulu teoriei sclaviei, acea teoria nefasta, carea a tienutu lumea in lantiuri pana mai in dilele nostre.
Seclulu nostru se numesce „seclulu luminei si civilisatiunei. " Nu-i disputâmu acestu nume. Constatanti inse faptulu, câ poteca nici odâta nu s'a facutu atât'a abusu, si nu s'a atentatu atât de multu cu numele luminei si alu sciintiei la fericirea omenimei ca chiar astadi. Are fara in-doiéla multe parti bune seclulu nostru, lumea a inaintatu cu pasi repedi, a facutu o mulţime de inventi uni f pe™-i»~aàa. parte nu va potè nega m*. menea, are si o mulţime de parti, a caroru consecintie potu se fia forte funeste.
De câtva timpu audimu de esemplu continuu voci, cari pretindu scóla fara confessiune, ceea ce adesea insémna scóla fara religiune. Aceste voci si-vedu totu mai multu realisanduli-se do-rinti'a, ér omenimea este condemnata a s u p o r t a consecintiele..,
Acestea sunt totu atâtea vederi' p u l tu laudate ale timpului nostru.
Ei bine ! dar care este in faci'a acestftl^jy-tuatiuni positiunea bisericei lui Christos !
Nesmintitu, dicu unii, biseric'â trebue sè-se supună, si sè-se acomodeze in tòte ale sale spiritului luminatu alu seclului, reformandu-si insti-tutiunile ei conform acestui'a.
Acésta parere se vede a fi plăcuta, si astfeliu unii cărturari voiescu a face intrebuintiare de dens'a, mai cu sèma, câ ea i-face a trece" d'é
Altcum nu ne potemu esplica cele ce audimu, cà se vorbescu, si chiar s'au scriau pe acésta còrda mai deunadi.
Impregiurarea, de care vorbimu ne a con-dusu la conclusiunea, cà in sinulu bisericei nòstre a intratu, séu se incérca a intra doctrine contrarie spiritului acelei biserici, carea in tem-purile de trista memoria era singurulu asilu alu romanului. Se nu uitàmu inse, cà o astfeliu de tienuta a fost politic'a de viétia a religiuniloru pagane. Aceste religiuni se supuneau la tòte spre a potè obtiené favorulu celoru puternici.
Nu acést'a este inse spiritulu religiunei lui Christos.
Dar se ne esplicàmu. Cand a venitu Salva-toriulu lumei pre pamentu inca era unu spiritu alu timpului. Vederile acestui timpu erau, dupa cele ce cetimu in evangelia, mintiun'a, vitiulu, fa-riseisrnulu si coruptiunea. Chiar contra acestor'a a venitu inse Christos in lume, a invetiatu, a su-feritu, si s'a sacrificatu pe Sene Insusi.
Acésta sórte o a intempinatu si următorii sei. Ei inca au devenitu cu totii martiri preju-detieloru timpului. Au suferitu inse cu totii ocar'a, chinurile si mórtea cu bărbăţia, pentruca sciau, cà nu sunt chiamati a se conduce de prejudetiele lumii, ci au o missiune sublima, aceea : de a sfarmă prejudetiele si ideile cele greşite ale lumii, si astfeliu a conduce ei omenimea pe calea luminei si a adeverului.
Acést'a a fost in toti timpii idei'a conducete ria in biserica, acést'a a fost professiunea de credintia a tuturoru barbatiloru, cari prin activitatea si viéti'a loru si-au eluptatu renume in biserica. Totu acést'a trebue se fia si astadi tient'a, dupa care trebue se lupte biseric'a nòstra, daca nu voiesce a renega principiele eterne si nestramutavere ale Salvatoriului lumii.
In urmare este pré naturalii, cà biseric'a numai atunci va potè fi, si se va potè sustiené la inaltimea missiunei indigitata de Fundatoriulu eh cand va tiene contu de tòte cele ce se petrecu, — nu inse ca se li-se supună orbesce, si se-se lase a fi condusa de orice ideia se ivesce; ci se le supuna pre tòte unei critice severe, cu scopu, cà se pota combate reulu, si promova binele, lucrandu totdeuna dupa principiele ei eterne si salvatone.
Numai astfeliu si-va potè sustiené biseric'a totdeuna rol'a, ce-i compete, de a lumina si conduce omenimea.
Am disu in rondulu trecutu. cà astadi a sca-diutu si scade pe di ce merge pietatea si stim'a de cele sante din poporulu nostra. Faptulu acést'a este farà indoiéla o aparinti'a fòrte trista, si carea trebue se ne inspire la toti cele mai mari ingrigiri. De acestu reu nu vomu potè se ne eman-cipàmu inse nici "decât pana atunci, pana cand nici intre cei cu cartea in mana nu va domni acelu spiritu singura conducetoriu propagatu de Fundatoriulu bisericei si de următorii sei.
Adeverat'a cale, care ne potè scapa pre noi si poporulu nostru este si potè fi numai o observare stricta a dispositiuniloru bisericei nòstre. Numai tienendu la ele va potè fi activitatea nòstra productiva, si va potè progresa poporulu.
Biografia Metropolitului Siaguna.
Biografiile barbatiloru celoru mari in fapte, a fostu in toti timpii si la tòte popórele, unu fac-toru insemnatu la cultivarea si civilisarea ome-nimei.
Prin asemenea biografii faptele cele mari si virtuţile barbatiloru însemnaţi, s'au transpuşii posterităţii câ modelu de viétia si de imitatiune.
i
D e aici purcediendu tòte naţiunile culte au scrisu in cârti si opuri biografiile barbatiloru celoru însemnaţi, si acést'a atât din recunoscintia 1
i
catra memori'a loru, cât si din motivu, câ faptele si virtuţile loru se le transpună viitorimei ca totu atâtea essemple de imitatiune.
Biseric'a si naţiunea nòstra inca se lauda cu unii barbati mari, intre cari stralucesce numele nemuritoriului Metropolitu Siaguna adormiţii in Domnulu la anulu 1873 .
Dorindu Sinodulu archidiecesei Transilvane a-si aretâ si in modulu acést'a recunoscinti'a sa catra Archiereulu, carele a regeneratu archidie-ces'a, a dispusu compunerea si edarea biografiei fericitului, si totdeodată a premiaţii acea scriere de însemnătate.
Scrierea acésta s'a terminatu si s'a tipări tu in anulu acest'a, facendu unu opu insemnatu pentru biseric'a si naţiunea nòstra, sub numirea : „Archiepiscopulu si Metropolitulu Andreiu Baron de Siagkma'-'-, de Nicolau Popea, Archimandritu si Vicariu Archiepiscopescu. Cu piacere revenimu de nou si anunciâmu onorat, publicu aparerea opului acestui'a scrisu cu multa cunoscintia de părintele Archimandritu Popea, si lu-recomendâmu tuturoru inteligintilora nostri.
Opulu se afla de vendiare in tipografi'a ar-chidiecesana din Sibiu cu 2 fi. 50 cr., dar la dispusetiunea Pré Santiei Sale, parint. Episcopii
alu Aradului opulu se pote procura si prin tipo-grafi'a nostra din Aradu, unde chiar si de pre-sinte se afla essemplare de vendutu.
Opulu are 3 5 5 pagine, si contiene: portre-tulu fericitului Metropolitu Siaguna, starea lucru-riloru la venirea Metropolitului Siaguna in Transilvania, vieti'a lui inainte si dupa venirea in Transilvania, faptele si meritele lui pe terenulu bise-ricescu, politicu-nationalu, scolasticu si literariu, stim'a si veneratiunea lui, si in fine unu apendice.
Atragemu deci atenţiunea onoratului publicu asupra acestui opu in acea convicţiune, câ prin acest'a ne implinimu o detorintia facia de ferici-tulu Metropolitu, cât si facia de toti aceei'a, cari voiescu a cuiiosce vieti'a lui.
Socie ta tea de cul tura Macedo-Romana. Sub t i t l u l u aces t 'a s'a inffintiatu in Bucuresc i
o socie ta te p e n t r u p r o p a g a r e a cu l tu re i i n t r e Macedoromân i . E t a aci ape lu lu comitetului a d r e s a t u c a t r a d i a r i e si s t a t u t e l e :
„Domnule d i rec to ru ! A v e m u onore d'a ve comunica aci anexa tu , s t a t u t e l e „Societàt i i de c u l t u r a Macedo- romana" , care s'a cons t i tu i tu si a iuoepu tu a funcţiona. Regandu-ve , domnule d i rec toru , câ se b inevoi ţ i a dâ aoestoru s t a t u t e cea mai i n t i n sa pub l i c i t a t e p r in s t imab i lu lu d.-v. organu, subsemnaţ i i ne credemu a u t o r i s a t i a dec la ra ca Soc ie ta tea pune in tefesse le ei sub p a t r o n a g i u l u nefalibilu a lu presse i na ţ iona le , aces tu medilocu subl ima de cu l tu ra a lu măre ţ ie i nòstre epoce.
Noi nu ne indoimu u n u s ingu ru minu tu despre trinmfixlu causei ce sus t ienemu, de i n d a t a ce press 'a , pr in u r m a r e si po te rn icu lu d.-v. organu de publicit a t e , ne va acorda concursulu seu preciosu. Si care este óre cestiuiiea na ţ iona la , pe care press 'a n ' a sus-t i enu tu-o si n 'a t r i umfa tu ? A u dora unirea , ins t rucţ i u n e a publ ica g r a t u i t a , i np rop r i e t a r i r ea clacasi loru, s ecu l a r i s a r ea ave r i lo ru monast i resci , cot ropi te de călugă r i i s t re ini ; reg imulu cons t i tu t iona lu , indepen-d in t i ' a t i e re i si a l te le , n u sun t pe a t â t e a t r iumfur i r e p o r t a t e de n a ţ i u n e cu concursulu ina in te merga-to r iu a lu pressei romane ?
Ca t r a pressa dar ' facemu a n t a i u l u nos t ru apelu, câ se deş tepte si se a t r a g ă băga rea de sèma a na-t i une i a sup ra romanescei si p l inei de v i i to r iu Asso-c ia t iun i ce s'a infi int iatu, spre a scapa din gh ia re l e i g n o r a n t i e i si a le per i re i , doue milióne de frat i a i nos t r i de p res t e D u n ă r e , ce cu lac r imi implora aju-t o r i u l u „României l ibe re" , nu spre a l t ' a , ci spre facere de biserici , scóle si t i pă r i r ea de câ r t i , in s fant ' a si a rmoniós 'a n ò s t r a l imba. Astfel iu au se p o t a si ei a se bucura , celu put ienu, de a s t ad i ina in te , de drep-tu lu , pe care Crea to ru lu l 'a a co rda tu t u t u r o r u po-póreloru, d rep tu ln de a inve t i â dator i i le si p re roga t i ve l e omului, d rep tu iu , in fine, de a comunica cu semenii sei in l imb 'a n a t a l a , care p e n t r u t o t i roman i i c is-Danubieni , câ si p e n t r u t r ans -Danub ian i , t r ebue se fia, se cere se fia romanésca si numai romanésca . A u dora , nu t r a i m u noi, in secolulu a l u X I X - l e a , se-
0 olulu deş tep tă r i i no t iona l i t à t i lo ru ?
Red ica t i dar , voi o rgane romanesci , vocea v o s t r a a u t o r i s a t a si a s c u l t a t a ; redicat i -o si nu pune ţ i pen 'a josu, p a n a ce in fiacare corhuna romanesca de p re s t e D u n ă r e nu se va infiintiâ o scola si o biser ica romanesca. Si fiţi bine inc red in t i a t i , câ in curendu, cele doue milione roman i de acolo nu voru mai ros i in faci 'a uuu i bu lga ru , a unu i grecii, a unu i serbu seu t u r c i i ; si voru ave si ei o biser ica, o scola, o l imba romanesca ; dupa cum bulgaru lu , serbulu, g recu lu si t u r c u l u cu care impreuna viet iuiescu fraţ i i noş t r i de secoli, au scolele loru, t emple le loru, câr t i le loru, fa ra câ nimene se i -persecute p e n t r u eserc i t iu lu aces tu i d rep tu forte n a t u r a l u , dupa cum, de secoli s u n t u pe r s ecu t a ţ i si s î cana t i p r in to t e modur i le Romani i din peninsu l ' a ba lcan ica .
A c e s t u r e s u l t a t u Domnedieescu dobandindu-se se va da to r i in mare p a r t e si concursului d,-vostre domnule di rectoru .
Mul t i amindu-ve de mai i na in t e in numele Înt r egu lu i consiliu a lu societât i i , ve r u g â m u domnule directorii , se b inevoi ţ i a pr imi as igurâ r i l e nos t re cele mai caldurose de s t ima si i n a l t a cons idera t iune .
G. Chitiu, G. Goga, V. A. Urechie, G. Missailu.
N o t a : Ver i ce incassa r i de ban i an a se face numa i de c a t r a cass ier iu lu socie tâ t i i d-nu Cotodi^ in moduri le si locuri le ce se voru indica pr in publicit a t e . — Ver i ce colecte de persone s t r ă ine socie ta te i seu fara permiss iunea espressa a societât i i , voru fi u r m ă r i t e conform legi i .
Sta/tro-tele societăţii de cu/tura Macedo-Romane.
A r t . I . Soc ie t a t ea de c u l t u r a Macedo-romana a re de scopu :
a) A respandi p r in scoli, incependu dela cele pr i mare , in l imb'a romana , i n v e t i a t u r ' a i n t r e locui tor i i R o m a n i de pres te D u n ă r e si de p re s t e B a l c a n i ;
b) A s t ă r u i p e n t r u bun ' a s t a r e a biser ic i loru co-m u n i t â t i l o r n romanesc i , de a d r ep t ' a a D u n ă r e i si de. p res t e B a l c a n i ;
c) A pr ivegh iâ mersu lu scoleloru essis tente in aceeaşi p a r t e si a luc ra la i m b u n a t a t i r e a loru spo r i to re ;
d) A le dota cu câr t i , bibliotece, apa r a t e . A în t re pr inde insasi si a indemnâ ed i t a rea de câ r t i p e n t r u R o m a n i i din acele pâ r t i . A r t . I I . Societ . de cu l tu ra Macedo-romana va
pote p r imi l e g a t u r i si donat iuni , ce i-se voru face de binevoi tor i i Roinani loru t r ansdanub ian i .
A r t . I I I . Societ . de cu l tu ra Macedo-romana va fi da tore a veghiâ si a s t ă ru i , p e n t r u câ ori ce do-n a t i u n e seu lega tu , ch iaru an t e r io rmen te făcute con-s t i tu i re i societâ t ie i , se n u se d i s t r aga de la dest inaţ i a loru, ci sâ-se aducă in tocmai l a îndepl in i re , dupa vo in t i ' a t e s t a to r i lo ru si donator i loru .
A r t . I V . Societ . de cu l tu ra Macedo-romana se v a sili a aduce b u n a învoire i n t r e diversele n a ţ i u n i conlocui tore , i n t r e Roman i i de p res te D u n ă r e si Ba l cani, facendu-le p r i n p re sa si p r in missiuni si cu or i ce mijloce a in t ie lege , câ s a lva r ea comuna este asig u r a t a numai de la în f ră ţ i r ea s incera , er ' nu de la p e r s e c u t a r e a rec iproca , nici p r i n t end in t i e f a t a l e de desna t iona l i sa re m u t u a l a .
A r t . V . F i a -c ine po t e deveni membru socie tâ t ie i de c u l t u r a Macedo-romana, facendu cerere p e n t r u aces t ' a comi te tu lu i socie tâ t ie i .
A r t . V I . F i a - ca r e membrii es te obl igaţ i i l a o co t iza t iune de 40 lei pe anu, p l ă t i ţ i dupa voint ia , seu î na in t e séu an t i c ipa t ivu p r e t r imes t ru .
A r t . V I I . Pe r són ' a care donéza societâ t ie i fondur i m a i m a r i de câ t 1000 (o mie) le i noi , se dec l a r a membru fundatoru a lu societât ie i
A r t . V I I I . A d m i n i s t r a t i u n e a societ. in vedere cu scopuri le sale, es te i nc r ed in t i a t a unu i consil iu compusu din 35 membr i aleşi d in t r e membri i societâ t i e i , pe unu per iodu de 3 ani .
A r t . I X . A l e g e r e a consil iului se face la fiacare t r e i a n i in d iu 'a de 15 Octombre, cu ori câ ţ i membri i voru fi p resent í , dupa p rea lab i l ' a convocare pub l ica ta celu p u t i n u p r in t r e i j u r n a l e romane.
A r t . X . Consil iulu a lesu numesce imedia tu din s inulu seu, î n d a t ă dupa cons t i tu i rea s'a, unu comite tu compusu din t r e i membri i , p e n t r u conducerea aface-r i l o ru societâ t ie i .
D u r a t a funcţ ionarei membri loru din aces tu com i t e t u este l e g a t a cu acea a insusi consiliului.
A r t . X I . Unu r e g u l a m e n t u e labora tu de consiliu v a de te rmina a t r ibu t iun i l e consil iului si a le comit e tu lu i .
A r t . X I I . Consil iulu v a t iene s iedint ia de câ te or i va fi i n v i t a t u de comitetu, e ra l a 10 Octobre si 10 Maiu se v a aduna in s iedin t ia fa ra nici o convocare speciale, spre a se ocupa de luc ră r i l e socie tâ t ie i si a cerce ta despre mersu lu aces toru luc râ r i , sub conducerea comite tului d i r igentu .
A r t . X I I I . Comite tu lu se a d u n a de câ te ori t r ebu in t i ' a cere, da r ' neg res i tu oda tă pe l una l a 30 a fia cărei lune.
A r t . X I V . L a 15 Octobre a flăcărui a n u se v a t i ene o adunare gene ra l a a t u t u r o r a membri loru socie tâ t ie i , anunt iendu-se a c e s t a si p r in foile romane .
Acéc ta a d u n a r e a scu l t a da rea de sema a consil iu lu i si a lege (la fiacare t r e i ani) p re membri i lu i , ori si in fiacare anu inlocuesce p re cei, car i din unu mot ivu p laus ib i le au l ips i tu de l a î nda to r i r e .
A r t . X V . Consil iulu pote convoca a d u n â r i gener a l e si la a l t e da te , dupa t r ebu in t i e l e societâ t ie i .
A r t . X V I . F ondu r i l e societ . se const i tue d in : a ) Cot i sa rea membri loru . b) Subvent iun i , l ega tu r i , donat iuni .
A r t . X V I I . Consil iulu ficséza budge te le flăcărui a n u dupa care comite tu lu se conduce la lucră r i l e sale .
Consil iulu primesce dela comite tu dare de sema anua le de modulu in t r ebú in t i a r e i fondur i loru si la r endu lu seu o dâ si in cunoscint i 'a adunare i gener a l e de l a 15 Octobre.
A r t . X V I I I . Pres ied in te le consil iului este si p re s iedinte le adunare i genera le a societ. Aces t ' a inse a lege l a fiacare sessiune a sa mai mul ţ i vice-presie-d iu t i si secre tar i .
A r t . X I X . P e n t r u p r im 'a d a t a a legerea membrilo ru consi l iului socie tâ t ie i si a i comite tului d i r igen tu se v a face cu de rogare de la da te l e ficsate la a r t i -coui de mai susu din aces tu s t a t u t u . Asemenea si d a t ' a pr imei adunâr i genera le o v a ficsâ Consil iulu soc ie tâ t ie i .
A r t . X X . S t a t u t e l e de facia, supuse de consil iu aprobare i Guvernu lu i Romanu , nu se po tu modifica de câ t de a d u n a r e a g e n e r a l a si n u m a i a supra unei cerer i a Consiliului, i n t eme ia t a pre esper ient i ' a de 3 an i de funcţ ionare .
De unde putemu a scep ta vindecare ? (Continuare si fine.)
D i n cele espuse se vede l amur i t u ca numai ace lu poporu potè i n a i n t â p r e adeve ra t ' a cale a progresu lu i , ca re dispune a t â t u de mijlóce m a t e r i a l e cu car i po tè cascigâ sci int i 'a , câ tu si sp i r i tua le pent r u câ se o lat iesca,- Deórcce noi n ' amu dispusu in mesur ' a r e c e r u t a de mijlóce ma te r i a l e suficiente si nu dispunemu nici chiar as tad i , o p a r t e din R o m a n i a mersu spre a se adapâ la i svorulu neseca tu alu sc i in t ie loru p r in t ie r i s t re ine , èra a l t a p a r t e nea vendu ma te r i a lu s'a p ie rdu tu in nesci int ia . Câ te t a l en te bâ chiar genii romane nu s 'au n imici tu din aces ta l ipsa, câ te d i aman te pret ióse n u au r emasu îng ropa te in nesipu si ca la to r i i a u t r e c u t u p r e l a n g a ele fa rà se le fia aflatu !
Si t o t e aces tea pent ruce? P e n t r u c a n u amu fostu ferici ţ i a r idica insine p e n t r u noi si ai nos t r i alt a r e Minervei , ci ne amu adapos t i tu numai in cele s t re ine si astufelu ne amu t r e z i t u a d o r a n d u idolii s t re ini loru.
E s t e in n a t u r ' a n o s t r a si ,din nefericire ni-s 'a prefacutu in sânge, câ noi se ne in t e resâmu si insu-f le t imu de orice numai de p rospera rea si b u n ă s t a r e a inve t i amen tu lu i ba, si aces ta p rov ine de aeoZo câ nu amu i n v e t i a t u a-i cunósce folosulu.
N i p lace se audimu de orice numa i de scóla nu, ne en tus iasmâmu de orice numa i de educat i une nu , si nu ni aducemu amin te câ n u m a i si s ingura scól 'a este care ne face fericiţ i .
„Da-mi scól'a si t i-voiu reforma lumea i n t r é g a " esclama unu distinşii scr i i tor iu r o m a n u sì cu to tu d rep tu lu , càci scól 'a es te l éganu lu fericirei or i -caru i poporu, si poporulu care a re scóla a r e ven i to r iu . *
I n s e numa i aceea scóla potè se s i -a junga sco-pttlu ei sublîmu, care este b a s a t a p re legi le morale ale re l igiunei , ca re luc ra si es te in s t r ensa l e g ă t u r a cu biser ic 'a . — Cand aces te doue l uc ra in a rmonia sun tu asemenea une i ca tene de a u r u ce léga in t r éga soc ie ta tea . N u m a i p r i n b iser ica si p r in stìóla potè omtilu se-si cunósca ch iamarea si des t ina t iunea lu i in lume, n u m a i cu a ju tor iu lu aces toru doue se potè ehi apropia si cunósce p r e Crea to ru lu seu.
I n scóla invé t ia omulu a se insp i ra de t o t u ce este mare t iu , nobilu, demnu si sublimn, in ea ince-pemu a cunósce refer int ie le i n t r e noi ins ine si i n t r e noi si Dumnedieu ; è ra in biser ica inve t i àmu a cunósce acele pr incipie e t e rne si ne s t r amutab i l e a le re l ig iunei — câ si celu ce n i le-a r e v e l a t u — car i ne conducu l a fericire in decursulu viet ie i si la fericirea e te rna dupa mòr te . —
Biser ic 'a este m a m ' a comuna care inbrac is iéza cu ca ldura si îubire pre fii sei s incer i , adevera t i , è ra scól 'a este fìc'a ei si a dóti'a dupa biser ica, m'issi unea celei din u r m a este a p r e g a t i pre omu p e n t r u a-lu in t roduce in s inulu bisericei , èra missiunea ce le ia la l te este a iu t roduce p r e cei din s inulu ei in ceriu, in s inulu T a t ă l u i .
F e r i c i t u poporulu care scie p a s t r â cu scumpe ta te aceste dóue odóre san te , ferici ţ i cei ce se sacrifica p e n t r u es is t in t i ' a loru. — S t rebun i i nos t r i in mijlo-culu persecu ta r i lo ru aflau adapos tu securu in b iser ica si mângâ ie re in re l igiune, re l ig iunea si p u r ' a conse rva re a ei au fostu idealulu loru si aces tu nimbu, care S o m a -nu lu in b u t u l u oc t roare i si resp ingere i lui dela c u l t u r a precum can ta E r e m i t u l u Ca rpa t i l o ru nu ì 'au p i e rdu t
i l iciodata, a con t r ibu i t a forte m u l t u l a redescep ta rea lu i din agoni 'a secular ia .
F a r a re l ig iune omulu.se afunda in va lu r i l e negre a le desperare i , si-pierde numele de omu si devine in t o t e . a le s a l e fiinti'a cea ma i nea ju t a t a .
P r e c u m corpulu a r e l ipsa de ae ru câ se p o t a snbis tâ , cbiar as ia a re si u n u poporn l ipsa de re l ig iune si candu unu poporu, fia or ica tu de pu te rn icu , s t agneza in re l ig iune si in pr incipiele ei, elu insusi si-sapa mormentu lu .—
C a u t a n d u a sup ra n o s t r a observâmu, câ p a n a candu s t reburi i i noş t r i se l u p t a u p e n t r u sus t ienerea rel igiu-nei câ se si-conserveze p r in t r ens ' a l imb'a si v ie t ia loru, pana a tunc i noi mai câ o desconsideramu — si de aces t i ' a sun tu forte mul ţ i — ; p a n a c a n d u ei t i eneau m u l t u l a u n i t a t e a si p u r i t a t e a ei, pana a tunc i noi o desbinâmu si facemu d in t t ens ' a u n u a r t i c lu de negot iu ; — de aici s t a r e a n o s t r a cea deplorabi la , de aici ne in te resa rea poporulu i pen t ru b iser ica si scola. —
Popora l i i — in nesci in t i 'a sa — r id ica cu sa-crificie si sume considerabi le ospetar i i de modelu, e ra cand e v o r b ' a de r e p a . a r e a scolei seu bisericei s t r i g a : n'avemu cu ce se mai facemu si de acestea. „O tempora , o mores ! " —
T o t e a ru merge cum a ru mai merge , t o t e a r a fi bune numai se n u fia scol 'a si inve t ia to r iu lu , scoi'a si i n v e t i a t o r i u l u s u n t u sarc inele cele ma i m a r i p e n t r u elu. —
I n tempu ce si in celu mai ne insemna tu sa-t u t i u ospe tar i ' a a p a r e câsi unu câste lu , pana a tunc i scol 'a sen n u esis ta de locu seu e aprope de ru ina . Biser ic 'a e cons t ru i ta din lemne dure, ospe tar i ' a din p i e t r a ciopl i ta as ia câ t t e umple o du re re de in ima vediendu a t â t ' a desconsiderare p e n t r u cas 'a lu i Dum-nedieu. P a n a cand aces ta s t a re t r i s t a , p a n a cand aces ta desconsiderare ! ? — —•
Romanu lu si-da denar iu lu seu celu din u r m a — fia de voia de nevoia — p e n t r u a l t i amp lo i a ţ i si p e n t r u cele ce i -suntn spre s t r i ca t iune , e ra cand vine r endu lu se solvesca i nve t i a to r iu lu i seu p ro t e s t eza de a-i solvi sen i-solvesce câsi cand i-ar dâ de pomena. î n a i n t e a poporu lu i acel 'a t r e ce de i nve t i a t o r i u ade-ve ra tu , care n u lu-cons t r inge a s i - t r imite copii la scola, ca re servesce p e n t r u o suma ma i m o d e r a t a si ma i pre ' susn de t o t e care pe t rece dile si nop ţ i în t reg i cu elu p re bănci le j idanulu i fara sufletu. Si t o t e aces te de unde suntu '? D i n rece l ' a man i fes t a t a ca t r a b iser ica si scoia şi aces ta rece la seu din nesc i in t i ' a şeu din desconsiderarea re l ig iunei .
Se facemu p r e b ie tu lu poporu a iubi biser ic 'a si scol 'a, se lu- invet iâmu si indemnâmu a p re t iu i re-l ig iunea , si pes t i l en t i ' a ce g r a seza a t â t de cumpliţ i i in socie ta te va fi d e l a t u r a t a , miser i 'a va fi cu rmata , morbu lu d e care su ie r imu v a ince tâ si r a n ' a nos t r a v a fi v indeca ta .
Ioane M. Evutianu teologu.
D i v e r s e . t NeerologU. EHs'a Regescu, r èc t e Regepu — un 'a
din cele mai v i r tuose fice, sora si amica ; flórea mai grac iosa din cunun ' a june loru , membra i n sp i r a t a si p e t r u n s a de scopulu „Reuniune i dameloru rom. din T'imisiór 'a" — dupa ce a decora t a pnmen tu lu ninnai 23 p r imăve r i s'a s t insu câ o s t e u a Viner i in 16/28 noemvre a. c. inmormentandu-se Dumineca , sub aden-
cile r e g r e t e si doióse p i ange r i a ajeelor'a, ca r i o iub i ră cu in ima si sufletu s incera, si ca r i v o r u p ă s t r a suven i rea ei ed o r e l iqu ia s an t a . — Odihnésca in pace corpulu acestei flore, è ra sufletulu ei fie a s i e d i a t a in locasiur i le luminóse a le cer iului ! —
Emilia Lunga.
* Cea d'antaiu trăsura in Muntenegru. — „Grlas Crnagora" , o rgann lu oficiosu a h i P r inc ipe lu i N ich i t a , anunc i a cà l a 13 ale curente i a sosifu in Ce.* t in ie cea d ' an ta iu t r ă s u r a si care apa r t i ene P r i n t i u -lu i . — De cand esis ta lumea — dice n n m i t u l u d ia r iu — nu s'a vediu tu inca in M u n t e n e g r u o t r ă s u r a .
0 m a r e mul ţ ime de lume se adunase , p e n t r u a pr iv i acés ta minune pe p a t r u ro t e .
I n t r e g u l u t e r i t o r i u m u n t e n e g r é n u fiindu for te muntosu, comunica t i ' a nu consista , de câ t n u m a i in poteci sen d r n m n r i forte ingus te , pe c a r i d 'abiâ u n u potè t rece . T r a s u r ' a in cest iune, care este u n u dar i i ah i I m p e r a t u l u i Aus t r i e i , nn v a potè fi i n t r e b n i n t i a t a de câ t numai p re vre-o doue s t r a d e in Cetinie si pe d i s t an t i e fòrte scu r t e i n g iu rn lu aces tu i oras iu .
„Grlas Crnagora" vede in aces ta t r ă s u r a p e r e -p r e s e n t a n t u l u une i m a r i r evo lu ţ i i , ca re şe v a r ea l i sâ in Mun teneg ru pe calea pacinica. „Resb."
* O femeia de 130 de ani. I n A t e n ' a a m u r i t u dilele t r ecu t e o femeia in e t a t e de 130 de an i . E a s'a n ă s c u t a in ann lu 1749. D i n a r e l e ne spunù, cà eà a fost s ana tósa p a n a in momente le din u r m a a le v ie ţ i i . E a vedea bine si a v e a ma i t o t i d in ţ i i .
* Ruinele unoru cetàti vechi. I n Amer i c ' a de câ tv ' a t impu a u descep ta tu a t e n ţ i u n e a iumei nisce descoperir i fòrte i n t e r e s san t e in p a r t e a de sudu-ves tu a s ta te lor i i -Uni te . I n New-Mexico, As izona , U t a h , Colorado s 'au descoper i tu r amas i t i e de zidir i , ba pu-temu dice ru ine le unor ce tà t i , p rovemndu de s i g u r a de la s t r ăvech i i locu i to r i a i aces to ra t i enu tu r i . Zidur i l e sun t de p i e t r a si oolosalu de mar i , as ieza te p r in locur i g r eu de pe t runsu . S'au g a s i t u si i n s t rumen te , da r c iudatu , l ipsesen cu t o t u l u casele locui tor i loru, câ ror ' a l i s 'a da tu numele „locuitorii S tance loru ," Cliff-dwellers. Potè câ aceşt i locui tor i adorau foculu si a rdeau pe mor t i . Une le din aceste z id i r i au o lungime de 500 picióre si sun t i m p a r t i t e in ma i mul t e odâi. Mai insemna ta este numi t ' a „Casa del Eco ," as ieza ta in t r 'o peş t e r a v a s t a . In a l t e locuri se vedu case l ip i t e de pare t i .
* Lupta cu unu ursu. Locu i to r i i comunei ro m a n e A c i u v a din cerculn Ha lmag iu , comi ta tu lu Aradt i , de mai m u l t u t impu au fost c o n t u r b a t i de unu ursu . P a t r i i locu i to r i de acolo au decişii se cau t e u r su ln si se-lu impnsce. Lu-s i gas i ra , si u n u l u s i -descarcâ pusc 'a spre elu. Ursi i lu infur ia tu sa r i spre ei, si t r â n t i la pamen tu t r e i insi . Pe r i co lu lu e râ mare , si ab ia se ma i pu t é spe ra scăpa rea lorii. A t u n c i a lu p a t r u l e a impuscà éras i si r a n i u rsu lu . Aces t ' a s a r i in picióre , si cei t r e i as t fe l in se e l ibera ră . Si a tunc i incepn o l u p t a noua, da r de a s t a - d a t a mai aventagiósa , càci to t i p a t r u l u p t a r ă in con t ra ursu lu i . I n u r m a aces t ' a cadiù mor tu . E r â cam de 7—8 maji . „Fam."
* 0 rapire estraordinara. L a Munich n u se vorbesee de câtev 'a di le , spunu diare le s t r a ine , de c â t de o r a p i r e care s'a facutu in condi t iuni e s t r ao rd ina re .
I n d iu 'a de 18 (6) noembre , diu 'a media m a r e o t r ă s u r a se opri i na in t ea unei case de b u n a apa-r e n t i a din s t r ad ' a Cornelins : p a t r u domni bine imbra ca t i esira din t r ă su ra , p ă t r u n s e r ă in casa cu ajuto-
to r iuru une i chei si după câ tev 'a minu te , r e a p ă r u r ă ducendu o forma u m a n a in val i t a in t r ' o p ros t i re si care se sha t ea din t o t e pu te r i l e sale spre a scapa diri gh ia re le r ap i t o r i l o ru sei. D u p a câ tev ' a secunde t r a s u r ' a plecà in ga lopu m a r e ducendu pe cei p a t r u domni si p re mis ter iós 'a lo ru p r ada .
P e i s ó n ' a r a p i t a erâ u n u h e t r a n u de 75 ani , bol-n a v u si g a t ' a se-si dee sufletulu. E l u t r e b u i a se-se casa torésca , ch ia ru in acea sé ra cu o t e n e r a féta
se rmàna . Logodn icu lu se afla in pa tu , a s t e p t a n d u pe lo-
godnic 'a lu i si pe nun ta ş i i , cand r ăp i t o r i i — moşten i to r i i forte p robab i lu — a u p a t r u n s u cu o cu teza re de necred iu tu p a n a l a densulu si spre a nu p ierde t impu lu a u inva l i t u numai in p ros t i r e si au r i d i ca tu p r e v ic t im'a loru.
Cerce tă r i l e cele mai ac t ive n ' au descoperi tu inca ce s 'au facutu t r a s u r ' a . „Vii t ."
* Imperate la E u g e n i ' a l a P a r i s . — Ex-impe-r a t é s ' a E u g e n i ' a avendu se t r éca pr in F r a n c i ' a in Spani 'a , câ se-si védia pe bo lnav ' a sa muma, in tem-p inâ din p a r t e a p res ied in te lu i G r e v y cea ma i m a r e po l i t e t i a pu t in t iósa . Cape ten i ' a republ icei francese n u n u m a i câ n u i-a facutu deficultàti , d a r i-a si inles-n i t u si a s i g u r a t u drumulu . Vremea cea u r i t a si ne-sosirea l a t i m p u a t e l egramei de a ş t ep t a r e , i i n t e r -diase ca l e to r i ' a . Cand se cobori din t r enu , n u o a ş t e p t a u l a g a r a de câ t ómeni de ai sei. D a r in aceeaşi séra inca se r e spand i p r in t o t u P a r i s u l u ves tea , câ a sosi tu si cà a t r a s u la ote lulu ducelui de Mouchy, pe bu leva rdu lu Courcele. I n diu 'a v i t tóre b u l e v a r d u l u si- luâ infa t is iare , cum nu a re de obiceiu. P r i n t ò t e p a r t i l e lui furnicau ómeni de ai pol i t ie i uni format i si imbraca t i in ha ine civile. Bir jele si echipagele ce se imbuld iau pe drumu, i m p a r t a s i a u loca l i t à t i e i de ord inar iu t ă c u t a , mişca re si v ié t ia .
P o r t a r i u l u o te lu lu i Mouchy avea m u l t u de lucru. Clopotu lu era t r a s u neconten i tu . L a î n t r e b a r e a daca n u sé afla in l a u n t r u impera tés 'a , respunse a n t a i u : „N 'am vediu tu pe n imeni" . Mai apoi r e spundea cà a p leca tu diminét i 'a . Impe ra t é s ' a pe t recu inse a t â t nóp tea câ t si diu 'a v i i tóre in ote lu si nu pr imi in v is i ta decâ t pe pr incipele Napoleon si pe r eg in ' a I s abe l ' a . Sé r ' a o i n t o v a r a s i r a l a g a r ' a de Or leans mai m u l t i p r e t i n i credint iosi . Cupeulu in care i n t r a nu erâ lu-m i n a t u de câ t de o l ampa t r a s a de j u m e t a t e , câ se nu fie z a r i t a de afara Cu t ò t e aces tea uni i funcţion a r i b e t r a n i o recunoscură D a r fiindcâ i n t r a r e a in g a r a e râ opr i ta , n u se facù nici o s t r ensu ra de po-poru, nici o demons t ra ţ i e .
Cei ce a u ved iu t 'o , spunu, cà impera té s ' a E u gen i ' a este inca o femee sd ravana , frumósa, da r de o pa l i d i t a t e i sb i tóre , ca re se maresce inca p r in ha ine le sa le neg re . P u r t a r e a ei este inca mereu us ióra si mersu lu s iguru. E i indca famili 'a Mouchy n u erâ acasă buca te le i-sau adusu d in t r ' unu b i r t u a p r o p i a t u ; da r ea le-a l a s a t u pe t ò t e apròpe nea t inse .
Cand o v is i ta r eg in ' a I sabel ' a , E u g e n i ' a i -cadiù dupa g â t u si incepù se p i a n g a .
Pr inc ipe le Gerome i-cerù scuse, fiindcâ, din caus 'a g rab i re i , n u i -putù aduce pe ambi i sei copii.
— D a c a me voiu in tó rce pr in F ranc i ' a , dise ea, me voiu bucura se i-vedu.
Convorbi rea cu pr inc ipele Geróme o t u r b u r a s e a t â t de mul tu , i n c â t cadiù in r u g a t i u n i î na in t ea port r e t u l u i fiului ei, in care s i t ua t iune o surpr inse pr in-ces 'a M a t h i l d ' a . „Vii t ."
* Abusuri la asentâri. I n s iedint i ' a ^dietei unguresc i din 27 noemvre se vorb i pe facia despre m a r i abusu r i ce se facu l a a sen tâ r i , a re tandu-se câ l a astfeliu de ocasiuni se face unu a d e v e r a t u t raf icu cu v ie t i ' a si sângele de omu. în suş i min i s t ru lu recunoscu, câ i a a s e n t â r i se facu mar i abusur i . si câ elu ince rca to t e medilocele, câ se le impedece da r este forte greu, pen t ruca v inova ţ i i se sein feri forte bine .
* Batai'a in scola. — L a o scola p r i m a r a s'a in templa tu , câ unu in s t i t u to ru scosu din r ă b d a r e se dea o pa lma unu i elevu din c las ' a sa. Rev isoru lu forte zelosu in cerce ta rea uno ru asemenea caşur i v ine i n d a t a l a aceea scola se cerceteze faptu lu . P e cand erâ ocupa tu cu cerce tarea aces te i că lcăr i a regu la men tu lu i scolaru, elevii une i a l t e clase învec ina te cu camer 'a , unde e râ ocupatu cu ce rce t a r ea revisorulu , făceau sgomotu, p e n t r u c a i n s t i t u t o r u l u respectivi i impedeca tu de împre ju ră r i nu potuse se vie l a scola.
Rev i so ru lu t u r b u r a t a in l u c r a r e a sa se duce de mai mul te ori si le idee scolar i loru classei de alăt u r e a se faca t ăce re . Copii sun t t o t u copi i ; ei n u p re vo ru se scie de a u t o r i t ă ţ i î na l t e ş c o l a r e ; ei cont inua a sâr i , a c a n t â si a se j u c a p r in clasa, u r â n d u s a n e t a t e i n s t i t u to ru lu i , care le mai lăsase câ tev 'a momente mai m u l t u de pe t rece re .
Rev i soru lu supera t t i p r e n e a s t a m p e r a t i i curca-nas i si v i i to r i ce ta t ieni , i n t r a iu te in acea clasa sgo-motosa, câ se-i faca se t aca . Tocmai a tunc i u n u sbnrda ln icu curcanas iu iese iu t e diu clasa, si isbesce, fara se vrea , d r e p t u in p e p t u p re rev isoru lu zelosu. Rev isoru lu i sb i tu si-perde r ă b d a r e a si u i t a n d u su-b iec tu lu anchete i , p e n t r u care venise, t r a g e o p a l m a nev inova tu lu i c u r c a n a s i u , ca re remase u imi tu ne-sci indu de unde i-vine a c e s t a .
I n s t i t u t o r u l u a sup ra caru i ' a se făcea anche t ' a , vezendu aces ta scena neascep t a t a , l u - in t r ebâ : „Bine, dle Revisoru , s u n t eu in adeveru v inovatu , câ am d a t u o pa lma scolar iu lu i ?" Revisorulu , nepu tendu respunde , t a eu si pleca. No i credemu câ i n s t i t u to ru lu a fostu ach i t a tu .
* Despre urîtn. S u n t doue fel iuri de u r î t u ; ace la pe care- lu produci , si acela pe care- lu suferi. Aces t a deschi l inire nu es te a r b i t r a r a , ci pos i t iva . Ceea-ce face pe t recere unuia , po te se p roducă u r î t u a l tu i a . Omenii urîciosi sun t de obiceiu r i s ip i tor i de t a l e n t u l u l o r u ; nu-si p a s t r e z a nimicu p e n t r u sine, si pe cand t e omora cu vorbele loru, t i e n u t ' a lo ru t e insc i in t ieza câ-si pe t r ecu de minune . Ur i t u lu , pe care t i - lu p rocu ra unu pros tu , este mai us ioru de suferi tu, decâ t acela, la care t e espune unu omu cu orecare sp i r i tu si i n s t ruc ţ i une , da r s tângac iu , des ie r tu si gu-ra l ivu . Conversa t iunea celui d in ta iu e ca sonulu unu i i n s t r u m e n t u reu , pen t ru ca se scapi de elu a junge sa- t i pu i bumbacu in u r e c h i ; da r a lu douilea, chinu-indu- t i a t e n ţ i u n e a , cons t r ingendu- te la dia logu, t i -i r i t a nerv i i si-ti produce o sensat iune durerosa . ŢJri-t u l u nefiindu t o t d e a u n a r e s u l t a t u l u unei s i t ua t iun i s i l i te , ca nenorocirea , nu t e pot i i n t e resa de unu omu că ru ia i e u r i tu , fiindcâ e lenesiu seu p e n t r u c a _ i-l ipsescu idei. Ta ie lemne, d o m n u l e ; spa lă poduri le , d o m n a ; t i -ve i pe t rece . Sa t i u lu este u n u feliu de u r i t u , da r v indecarea lui s t a t o tdeauna l a disposi-t i u n e a nos t ra . D a c a p lăcer i le nu- t i mai s u n t u de ajunsu, cau ta - t i s căparea l a l ipse. U n u omu putern icu , că ru ia i-este u r i tu , este forte v inova tu . Cand mare le F r i -der icu c a n t â d in flauta o o ra pe di, pe t recu se diece in cab ine tu lu s e u ; p e n t r u câ se s i -petreca, i - t rebuiâ
o flauta seu u n u sp i r i tu cu l t iva tu . E l u s i -petrecea si cu ceea ce se urescu a s t ad i mai mul ţ i omeni de spir i t u ; i-plaeea se filosofeze. U r i t u l u luesulu i si a lu mar i r e i nu este o boia a sufletului câ celela l te specii de u r i t u ; e lu este ma i curendu u n u semnu de vindecare . O pe r sona care t i -displace, nu t i -produce to t -deuna u r i t u ; da r cu ori-cine ti-se uresce, e s iguru câ t i -displace. Di fe r in t i ' a i n t r e u r i tu si melancol ia este, câ aces t 'a viseza, er aceea casca. Cunosceti po-t e r e a nnu i p ros tu a supra unu i omu de sp i r i tu ? Ascult a ţ i pre celu d ' an ta iu si u i t a ţ i -ve l a a lu doilea ; u n n l u se joca ce la la l tu sufere. Celu d 'an ta iu poruncesce u r i t u l u i se lu-cupr inda pe alu doilea, si u r i t u l u i-se supune. D a c a v r e ţ i se ve pe t rece t i desu, ve ve t i u r i t o t d e u n a . D a c a cu unu simtiu dreptu , vet i ave obi-ceiulu ooupat iunei . n u vi se va u r i nici oda tă decâ t in t r ' o societate rea . „Alb. Carp ."
* N o u a t e n t a t u a s u p r a t i a r u l u i . Di le le t r e c u t e s'a i n t e m p l a t u unu nou a t e n t a t u a sup ra t i a ru lu i Russ ie i . Se submina ră adecă şinele drumulu i de feru iu apropiere de Moscva pe unde erâ se t r eca t r e n u l u , ce aducea pe t i a ru lu . Din norocire inse a t e n t a t o r i i g r e ş i r ă , si d e t e r a esplosiimea, dupa ce t r ecu t i a ru lu , pe candu t r ecea t r e n u l u cu bagagiu .
* A r m a t e ' e s t a t e l t . r u e u r o p e n e num era u rma-t o r u l n con t ingen tu de os taş i : Russ i ' a a re 3.000,000, F r a n c i ' a 2 .723 ,000 , Germani ' a 2 .000 ,300 , I t a l i ' a 2.024,000, A u s t r o - U n g a r i a 1.184,818. „Fam."
€ o n c u r i e * Se escr ie concursu p e n t r u ocuparea pos tu lu i de
i n v e t i a t o r e s a l a scol 'a de fet i t ie din comuna Racasdia, dieces 'a Caransebes iu lu i , p ro top resb i t e ra tu lu Biser i -cei-albe, comi ta tu lu Caras iu lu i , cu t e r m i n u de aleg e r e p re 16 decemvre 1879 st . v.
E m o l u m e n t e l e s u n t u : a) In bani g a t a 300 fl. v. a. b) Optu orgi i de lemne, din care a re a se in-
caldi si scol 'a, si c u a r t i r u l iberu . Dor i to re le de a ocupa aces tu pos tu de inve t ia
to resa s u n t u av i sa te a-si subs te rne recurse le loru i n s t r u a t e conformu prescr i se loru s t a t u t , org . biser. P r e On. D o m n n Iosif Popoviciu p ro topresb i t e ru t r a c -t u a l u in J a m u , celu m u l t u p a n a in 12 decemvre 1879 s t . v., caci cele mai t a r d i u incurse n u se vo ru luâ in cons idera t iune .
Racasd ia 12 uoemvre 1879. Cosmtetulu parochialu.
In contielegere cu D. protopresb. tractualu Sosif Popoviciu,
P e n t r u depli i i i rea pos tu lu i v a c a n t u inve t ia to -torescu din Guravalei, p r o t o p r e s b i t e r a t u l u H a l m a g i u l u i se escrie concursu cu t e rminu de a legere pre 9 decemvre anu lu c . .
E m o l u m i n t e l e a n u a l i s u n t u : a) 105 fl. v. a. b) 12 sinice papusioiu . c) 6 sinice g r â u . d) 6 orgii de lemne lung i , din care se va incaldi
si scol 'a. e) C u a r t i r u l iberu. Dor i t o r i i de a ocupa aces tu pos tu s u n t u av i sa t i
a s i -provede r e c u r s u l u cu t o t e documinte le p resc r i se
in s t a t u t u l u org., a d r e s a t u comite tului parochia lu , a-lu t r imi t e p a n a la diu 'a a leger i i p ro topresb i t e ru lu i t r a c t u a l u I o a n u G r o z a inspec tor iu scolar iu in Ha l -magiu .
Comitetulu parochialu. Cu învoirea inspectoriului scolariu.
Se escrie concursu de nou acumu l a pos tu lu de inve t i a to r iu a scolei greco or. romane din Socolariu, pro topop ia tu lu Bisericei-albe, comi ta tu lu Caras iu , in u r m a r e a reposare i fostului i nve t i a to r iu Nicolae L i u t i a cu te rminu p a n a in 9 Decembre 1879 c. v., in care diua va fi si a legerea .
E m o l u m e n t e l e s u n t u : a) Bani g a t a 310 fl. v. a. sa la r iu ficsu. b) Spesele confer in t i onale 10 fl. c) P a u s i a l u p e n t r u cu ră ţ i r e a scolei 6 fl. d) P e n t r u sc r ip tur i s t i ca 5 fl. e) 10 orgi i de lemne, din care a re a se incaldi si
scol 'a. f) doue j u g e r e de l ivada , t r e i g răd in i de legumi
si cua r t i ru l iberu. Dor i to r i i de a ocupa acestu pos tu , s u n t u av i sa t i
a-si subs te rne recurse le lo ru i n s t r u a t e conformu re -cer in te loru s t a t . org. bis . P r e On. D . protopopi i Io-sifu Popovic iu in J a m u celu m u l t u p a n a in 5 dec. a. c. st . v., caci cele ma i t a r d i u incurse n u se voru considera.
I n fine dor i tor i i de a ocupa aces tu pos tu au a se infacisiâ in vre-o dumineca or i s a rba to re in. b i se r ica p e n t r u a-si a r e t â de s t e r i t a t ea in cân tă r i l e si t ip i cu lu bisericescu.
Socolar iu 12 noemvre 1879.
Comitetulu parochialu. In contielegere cu Pre On. D. protop. tract. Iosif Popoviciu.
P e n t r u depl in i rea pos tu lu i de cape lanu — cu d r e p t u l u de a u r m a l a t impu lu seu, de parochu, farà vr 'o a l t a a legere — l a n g a v e t e r a n u l u pa rochu T r i -forni S iepe t i anu din Chiseteu, se esorie concursu cu t e rminu pe diua de 6 decembre a. c. cand v a fi si a legerea ,
Emolumin te l e sun t : 10 l a n t i a de p a m e n t u si V 3 p a r t e din b i ru si din s tol 'a i n d a t i n a t a dela 315 case.
A s p i r a n ţ i i l a aces tu pos tu si-voru t r a m i t e recursele p roved iu te cu tes t imoniu lu de calificatiune p e n t r u s t a ţ i un i de frunte , si ad re sa tu comi te tu lu i pa roch ia lu c a t r a pă r in t e l e protopopi i Georgiu Cra t iunescu in Bel in t iu , avendu fiecare recurenţ i i in vr 'o dumineca ori se rba tó re a se p re sen ta in biser ie 'a din locu spre a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in t ip icu si in cân tă r i l e bise-ricesci .
Cei ce voru dovedi, ca sun tu deprinşi si in a r t ' a musicala , câ — la casu de l ipsa — se pota direge si conduce „corulu voeahi* aici deja subs is ten tu , acei 'a vo ru ave pre fe r in t ia .
Chiseteu 4 noemvre 1879.
Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: « . Crat iunescu protopopii.
P e n t r u pa rocM'a v a c a n t a din eomun 'a Batesti p r o t o p r e s b i t e r a t u l u gr.-or . a l u F ă g e t u l u i se escrie concursu a dom'a ora , pe bas ' a o rd iha t iune i cons. din 26 iul iu a. c. N r . 612 bis . cu t e r m i n u p a n a l a 9 decembre a. e. in care d iua va fi si a legerea .
E m o l u m i n t e l e s u n t : un ' a sessiune u r b a r i a l a es-t r a v i l a n a , de 32 j u g e r e p a m e n t u din care 16 jug . a rat ó r e 16, j u g . fenat iu , g r a d i n a pa roch ia la de 1 jug . c lasa L , b i ru lu del a 100 case si s tol 'a u sua ta .
Dor i to r i i de a ocupa aces ta pa roch ia au recursur i le sale i n s t r u a t e conform § 13 din s t a t . org . bis. si ad r e sa t e corn. parocbia lu a le subs te rne P r é On. Domnu pro topresb i t e ru A t a n a s i u Ioanovic iu i n F a g e t u .
B a t e s t i in 9 noembrc Ì 879 .
Comitetulu parochialu. In conţielegere cu protopopulu tractualu.
P e n t r u s t a ţ i u n e a inve t i a to résca l a scóla a I l - a din op idu lu Birchisiu, p ro topop ia tu lu Lipovei , se deschide concursu p a n a l a 30 decemvrie a. c , cand v a fi si a l ege rea .
E m o l u m i n t e l e s u n t u : 1. I n b a n i 357 fl. 50 cr. v. a. 2. C u a r t i r u cu g r a d i n a de legume. 3 . 2 jugere de pamen tu . 4. 34-1 met . cub. de lemne, din care a r e a-se
inca ld i si scól 'a. 5. P a u s i a l u se r ip tu r i s t i cu 10 fl. v. a. 6. Spese de c ă l ă t o r i e si p e n t r u conferint iele in-
ve t i a to re sc i 10 fl. v. a. R e c u r e n ţ i i vo ru a v e a se p r e s e n t a in vre 'o du
mineca séu serba tóre , l a biser ica de a-se face cunoscu ţ i cu poporu lu si a-si a r e t a d e s t e r i t a t e a in cant a r e , apoi pe t i t i un i l e voru ave a-le subs t e rne inspect o r u l u i ce rcua lu de soóle — per Capolnas iu ìd Ba-camezeu — celu m u l t u p a n a l a 28 decemvre a. c.
Bi rch is iu 6 noemvre 1879.
Comitetulu parochialu. In conţielegere cu i i a u r e n l i u B a r z a inspect. core, de scóle
P e n t r u depl in i rea pos tu lu i de inve t i a to r iu l a scola gr . or. confessionala din comuna Capetu, co t tu lu Timis iu lu i , p ro t . J ebe lu lu i se escrie concursu cu te r -minu lu p a n a l a finea lui decembre a. c. st. v.
Emolumen te l e s u n t : in ban i g a t a 110 fl. v. a., 12 me t i de g râu , 12 met i de cucuruzu, 6 orgi i de lemne din care a r e a se incaldi si scol 'a, 27 2 j u g e r e de pamen tu , dela i n m o r m e n t a r i unde v a fi pof t i tu â 20 cr., p e n t r u sedula l a m o r ţ i â 20 cr. s i cor te lu l ibe ru cu g r a d i n a de 3 / i j u g .
Dor i to r i i de a ocupa aces tu pos tu s u n t u av i sa t i a-si t r a m i t e recurse le lo ru i n s t rua t e conformu dispu-se t iun i lo ru s t a t . org., si ad re sa t e r e spec t ivu lu i corn. pa r . c a t r a d lu pro t . t r a c t u a l u A l e s a n d r u Ioanovic iu in J ebe lu , p a n a l a t e r m i n u l u ind ica tu .
Cape tu in 9 novembre 1879.
Comitetulu parochialu. In conţielegere cu mîne: A. I o a n o v i c i u protop. si inspect. cerc.
de scole.
P e n t r u pos tu lu de i n v e t i a t o r i u la scol 'a conf. gr . or. romana din comuna Cavaranu, p ro topresb i te ra t u l u Caransebes iu lu i se publ ica concursu cu t e r m i n u p a n a l a finea lui decemvre s t . v.
Emolumin te le anua le sun tu : 300 fl. sa l a r iu ficsu, 10 fl. p e n t r u se r ip tur i s t ica la conferintie, 10 orgi i de lemne p e n t r u sine si pen t ru scola, 2 j u g e r e de pam e n t u es t rav i lanu si cua r t i r u l iberu cu g r a d i n a de legumi de 1200 Q st. D in aces tea vine amesu ra tu §. 72 din o rgan i sa rea prov . din 1870 a se folosi ve -duv 'a si orfanii r eposa tu lu i i nve t i a to r iu S a v u D r a -g a n u j u m e t a t e de anu din cuar t i ru , s a l a r i u si celel a l t e pe j u m e t a t e .
Dor i to r i i de a ocupa aces tu postu , sun tu av i sa t i a subs t e rne suplici le i n s t r u i t e conformu prescr i se loru s t a t . org. p r e calea Reverend i s s imulu i domnu pro t . t r a c t , comi te tu lu i pa r . din C a v a r a n u p a n a l a diu 'a a leger i i .
C a v a r a n u din s iedint ia comit, pa roch ia lu , t ie-n u t a l a 1. noemvre 1879. In conţielegere cu pre on. domnu protop. IWc, Aiulrceviciu.
Conformu decisiunei Ven. Consis tor iu a l u Caransebes iu lu i din 27 sept . a. c. n r u 674 B . p e n t r u ocuparea pos tu lu i de cape lanu , pe l a n g a p reo tu lu ne-put inc iosu din eomun'a Gavosidia in pro t . Lugos iu lu i co t tu lu Caras iu lu i , se escrie concursu cu te rminu p a n a l a 25 noemvre s t . v. a. c , in care di va fi si a legerea .
Emolumin t e l e s u n t : 10 j u g e r e de p a m e n t u din sess iunea paroch ia la , 31 mesur i de cucuruzu in bombe si a t r e i a p a r t e din s to l 'a u s u a t a dela 94 case.
Recur se se pr imescu numa i dela clerici abso lu ţ i , ca re t i m b r a t e si i n s t r u a t e in sensulu s t a t . org, a « a se ad re sa c a t r a on. s inodu pa roch ia lu g r . or. d in Gravosidia, si a se t r a m i t e rv . d. Greorgiu P e s t e a n u p ro top . in Lugos iu .
Comitetulu parochialu. In conţielegere cu Dnulu protop. tractualu.
Subscr i su lu am onore a aduce l a cunoscin t i ' a onora tu lu i publ icu din A r a d u si g iuru , ea am deschisu o negutiatoria propria cu totu fe/iu/u de mărfuri de lip-cania in piaci'a Tokâly, edificiulu institutului pedagogico-teologicu.
Specia lu a t r a g u a t e n ţ i u n e a ono ra tu lu i publ icu a sup ra m a g a s i n u l u i meu a s o r t a t u cu totu feliulu de panzana, camesi de barbati s i dame, si totu fel iulu de materii, asemenea materia de reverendi cum s i reverendi gata s i ornate bisericesci, felóne, prapori si altele. Tote cu pretiurile cele mai moderate.
Comándele din provinc ia le esecutu in g r ab ' a cea mai m a r e si cu p r e t i u r i l e cele m a i m o d e r a t e .
