', __ '

Anull. Arad, Decembrie, 1930. ~ Nr. 3.

~COALA VREMII REVISTA -PEDAGOGICA -CUL'I'URAI~A

AFARE LUNAR

subt ingrijirea unui comitet de redactie

C U P R I N S U L:

Cn incredere inainle

Pedagogice-Cullurale.

T. Mari~: Conlribujiunf Ia pedagogia romaneascil. A. Cri~an: , Ceva despre invajamiintul matematicilor in ~coala

primara. A. Burlfcalii: Leclie pracficil Ia cl II!: Adjeclfvul. T. St. Vicol: Cuvantul normal .urs", leclie pracficil cl. I.

P. Zoliu:

Din viafa ,colarli

Dela cercurile culturale. Sii ne ajulorilm (0 propunere). Un apel.

Clirli ,; revisle. I n f o r rn a ji u n i.

Cornunicari oficiale.

R~dac\la 'iii Administratia Ia Revizoratul ~colar

ARAD.

Pretul 1 exemplar: 20 Lei.

,, '" _, .... ,_ •! ~1

ABONAMENTUL:

Pe un an .

Pe jumatate an

Lei 200

• 100.

Abonamentul se plale!?le anticipativ.

A.bonajii sun\ rugaji sli ne lrimilli adresa lor precisli

!?i sli ne comunice orice schimbiiri de adresli ullerioare.

Cei ce ne lrimit manuscrise penlru publicare, sun! ru·

gaji ~li Ie scrie cilt se poate de cite! :?i numai pe o falli

a h&rliei.

&;, I i!z<· i'o'i't'

Manuscrisele nu se maj inapoiazli.

A.nunjuri !?i reclame se primesc dupli invoialli.

10 3 0. TIPOGRAFIA !;>I LIBRARIA DIECEZANA

- ARAD-

..... , . •'' ... -.- .- .

Anul I Arad, Decemvrie 1930 No. 3

$COALA VREMII REVTSTA PEDAGOGICA-CULTURALA

CU IN CREDERE INAINTE ... Toale semnele de pi\nli acorn ne lndrepli!fesc sli. credem eli

revisla noaslri! nu va fi sorlilli unei vieli efemere, ci va reu~i sli lraiasci! ~~ si! indepliniascli o opera produclivi!, spre folosal !$Coalei romi\ne!$1i. Numi!rul abonatilor - care cre!$1e din zi in zi - ~~ mal ales grija acesto·a de a se grllbi sli si pllitiascli abonamen­tul, sun! dovezi concludenle in privinla aceas:a.

Sub aces! raport facem cu pllicere constatarea, eli corpul di· daclic primar din ora!$ul Arad - cu foarte pufine exceptii - a lnleles rostul revistei noastre ~i si·a flicut din plin datoria fatli de dfmsa, intrudll aproape loti invliliHorii arlidani !$i·au pllitil abona­mentul. Remarcilm indeosebi atiludinea lealil a celor mal mulji minoritarl, carl - fiind vorba de_ ridicarea nivelului culturii pro­fesionale si reputatlei dlisclilesli ·- n' au lnteles si! fa eli sepa­ratism, cl s'au solidarizal ati\1 de frumos cu colegii lor rom8ni. Cei ce ne-au returat revista, ar puteit lua pildli dela ac~li colegi minorilari, carl au dat dovadli de mal multli solicitudine fall!. de interesde ~coalel rom6ne~ dedi dan,ii.

Ci\t prive~te invlltiltorimea din judet, oin care o parte nu ~1-a prin it incli leafa de mal mull de 2 luni, ne dam seamli ca n'a prea putut face rost de parale. Niidiljduim insli eli dupli primtrea l•fll, cea dintfti grijli a fieclirui invlltiltor va fi sli·~ plliliascli ime­dlat abonamentul Clici altfel n'am mai puleil continua editarea revistei. ~~ ar !rebut sli ne dlim seam~ loll, eli prin aparitia a­cestei revisle - alllt de bine apreciatli din loale plirtile - s'a angajat in joe prestlgiul inlregii dilsclilimi din aces! judef. Daeli ne·am llisil sli ajungem in situatia de a incetil lipilrirea revistei, am da -dovadli eli - in Joe sli ne ridiciim Ia un nivel de vederi mal inalte, cu orizonl mai larg, cum asil de bine i·ar sedeil das­calului - nu sunlem bun! de altceva declll de polilicianism, mes­chinilrii, invrlljbiri si inguste vederi de ranchiunil personalli. Cine

Pag. 2

ii$i simte~te inima sedituila de orice avant generos ~i pliaa numai de mocirla egoismului, acela mai bine ar face sa se lase de das· calie, clici blestemul Neamului intreg se abate peste ·Capul celui ce (ine cu nevrednicie un loc de alai de mare raspundere pentru viilorul patriei cum este acela de educator .

• De alta parte constatam cu deosebili'i bucurie ci'i inlen(iunile

noaslre incep si'i fie apreciate i$i din partea celorlalte catego· ii de intelecluali, cari injeleg sii sprijiniasci'i acjiunea no'lsiri'i, lrimijan· du-ne abonamenlul.

· lndeosebi este foarle semnificaliv faptul eli in jurul revistei noastre aHituri de invlijatori intalnim !?i pi-eoti i$i militari; vedem adeca locrand impreuna: ~coala, Biserica !;ii Armata, - cei trei factori dintre cari primii doi au pregatit iar a! lreilea a realizal . unitatea noastra najionala. $i e natural sa fie a!;ia, ci'ici a!;ia a fost intotdeauna in isloria neamului nostru. Oridecateori este vorba de infaptuiri ideale $i de realizi:iri generoase de utilitate nationalii, totdeauna vom gi'isi impreuni'i $i nedesparlili pe ace~!i trei factori, cari formeaza .Sfiinta Treimea" noaslra najionali'i. Pentrucii lu·' mina min(ii, moralitatea ~i vitejia in apiirarea piimantului strii· · mo$esc sunt cele mai solide temelii pe. cari se poate cliidi viiloru! unui popor. ,, ._,. .\ ..•

', Remarci'im Ia ~c"esi Joe ~i soiicttudinea ce ni s'a acordal din.

partea C:omiteluiui Scoia~ Co.muna! a!, o~a$ul~i' A~ad. Aces! co· mile! insufletit de cele mai_ frumoase _sentimellte fat a' de interesele i$Coalei, a vola! intr' u~a ~i{' ?e,dinteie. , sal~ o subventie de 300Q I Lei pe seama revist~i no.as\re; D_acB,. ~daog1i~ t;ii., aceasta surna t era ultima rezerva cf·Q rnl'!!.!l-Yeil )a <fupozijia. sa_ Co.mit~tu) ~colar1 ·.care deci ne-a dat lQ( c$ .. a~<wl#.. s~l"fificafia ,aces~ci do,J,lafiuni este .l?i mai evidenta,. fn.sa~lll :g~,fat~.~;:anJiiate~ sunm! 11u importa. a tat .de . mult eli! I)lobii!l! Plr": ~.,,~fl,~rfll!p~t a,_c;.ordart;a ~- Si ,aces! mobil ne-a dal un P!-!IE(rruc. i?,PrlJI_n .,J),lOr~, 1 'iPJ.'\'< .4~ , ~wlt~ori...esle mai efica~e dedit sprijinul ·-lll~lefiH\' :~,, , :' , . , ;.;,; . · _ ,., ·." , • ;'

Pentru. aceasta aducem qe(e niai c61dutoase muljumirl Com1· · tetnlui ~colar Comunai .al in'~ri(Ci'Pi,t~\@)o~;ad, &?ig~_r~l)d~J,c!i' iom ci'iuta sa meriliim alenji~n~~ . . q~ .f,~r~_, i\~::a lnvrednicil,. -": , ·: ,,

• • •. ·• • 1 ,~, r. ' '' '' . • . ' ' • '.· ~· . . De asemeni ne indeplinim'o'. Qeoseb{fde pli'icuHi. datorie mul·

tumind luturor celor _c,~ _l)e·au :m~L tstmis,_scrisori, de, incurajare,

Anul I.- Nr 3 $"0ALA VREMII Pag. 3

precum !?i asigurari de colaborare Ia revista noastra. Tolodala dam aci ~i caleva fragmen"te din acesle scrisori, cari au fosl penlru noi lot atatea prilejuri de mare bucurie ~i indemnuri Ia munca staruitoare.

Din scrisoarea d·lui Ion F. Buricescu, profesor de Filozofie Ia liceul "M1haiu Viteazul" din Bucure!?li, redam fragmentul urmalor:

n Tin sa va asigur de interesut deosebit ce port frumoasei d-voastrii incer4

c3ri. ldeilc, ce vii ;nsuflctesc pe d-voastrii, sunt a.·elea pe cari ~i eu le-arn pre· dicat ani dearB.,·dul elevJior mei... lndata ce lmprejuriirile imi vor permite -$i sper f::8. nn fie prea tcl·ziu - voiu simti o deoseb1t8 plicere sii vii trimil ceva pentru revista d-voastrli".

Dl. Radu Petre, profesor de Pedagogie in Pile!?li; ne scrie: "va rog sii binevoiti a rna ronsideril printre abonatii acestei reviste $i

dadi timpul imi va ingildui, va voiu trimite cu foarte mult<i pliicere ~i c3.teva articole in sensul indicatiunilor din proiramul DV".

Dl. Capitan N. Popovici din Arad ne trimile urmaloarea scrisoare:

Am lipsit din Arad c8.nd a apiirut intiiul numiir din revista • ::;;coala vremii". Ca osta$ imi spune mima eli intre $wala romineascii ~i Armata tlirii.

existii o legilturii mult mai str5.ns8, ded.t s·ar pBrea, legii.turii, care tinde pen· trtt viitor Ia contopirca acestor do118 institutit intr\m smgur suflet do~trinar: a. forma cet31eni silmito$i Ia minte $i Ia trup, capabili de jertfii pentru binele comun, capabili sil asigure pacea tlirii prin rnunt'S. cinshtli !jii ~ cinQ interese ·mai inalte cer - prin jertfil neprecupqitii" ,

Diisciilimea Rom5.niei ffilci ei a ins ·ris in Moldova, Cu s5.nge, pe 'veci tri­butul dat Rom&niei mari M· d£.$ti, cum se cade sa fie cci .mai de isprava

· mar'tiri slujitori ai idcalulld1 ei n'au. fiicut un titlu de gl"rie din VJtejia lor, de~i multi dasdli poartci ~e p1eptul lor cruciulita albastrci a lui Mihai Vitea­

. :zul. TotU~, vremurile glonilor, urzite d~<pci riisboiu d:n minciun3, n'au reu!?it sa $tearg3. din suflctul O$tirii ct·a~.:oste.a aceea sim·er5, pe care qi-au cii!?tigat-o dasciilii nostri, in vremuri de cumplitii suferintii, printre toti osta!?ii deJa soldat p&nii .Ia general.

· Da~~·fli:i .nostri ardeleni sunt partea cea bt,nii a r3.ndurilor de voluntari din Rusia La ret de modeqti ca cei dm Rom3.nia midi~ dura incetarea r5sboiului s'au inapoiat Ia posturile lor, 18s3.nd altora treaba· tnimb:t3rii de merite ~i go8na. dupa .p~ofit

Ca prune de dasc81 al acesh'i judet, sentimentele mete se tee; pe cunoa~­terea intreguli.Ji calvar de sufcrintT !?i lipsuri, peste cari i~i due arostulatu1 -smeriti, dar mereu increzinOri in idkal - dasdhi de dincolo de Carpati ca ~i cei de aici, dasdilii de ier1 $i de as!iizi Acest apostolat nu-i frazii de

. bilciu, ·nu·i cuv8.nt de s~arbi.dii demagogic. Din ciisutele pitite ~i 'intesate de copii multi, cisutele das ii1110r in \·~d:dc veci prost pllititi, a pornit atB.ta lu-­minii eli nu-i me~ter in co·,dt:iu sii o cuprind8 Nep<isil.tor de urgia legilor .aponiene, cu zimbetul stoic peste_ lipsuril~ de tot soiul, dasciilul vechiu al

_ SCOALA VREMII ~====,;;;A;::nu::;l"=I;:;·=~N;;;'·

Ardealului a fast lumina vie, diti.toare de indemnuri sublime, creatoare Ro­miniei mari de astilzi.

Ce au dat Romfutiei ? Chiar aci in Arad &\"em in 0$1ire ofiteri superiori de mare valoare, fii de instituto i din Rominia mici, a rem un Arhiereu intelept, fiu de dasc31 din Ardeal.

~i daci o eli pi s'ar fi pi.rut1

ci dascillul nou at zilelor de astizi s 'ar 6 pogorit in mocirla v&niitorilor de chtiguri nemuncite, realitatea 0 desminte: clipa a fast trecitoare, iar invitAtorul nou o. vrednic de cinstea dascilului cu plete inciruntite.

Iati pentruce mi alitur cu toati inima c:institei DV munci ~i Vi ure! · succes desivir~it. Viitorul tirii sta in miinile discilimii $i - si nidijduim . - nu \"a int8.rzi3. vremea ca. si. pnceapi acest adevir !}i ce.i c:ari pot gribi progresul Tirii

AI Dvs: devotat Capitan N. PoptnJici, Arad, 20/XI 1930,

• Dupa astfel de inceputuri mull promiliiloare, nildiljduim s5

ajungem in siluafia de a asigura definiliv lrilinicia revislei. Dorin Ia I noastra ar fi sii·i sporim ~?i continulul, facand din ea un bogat i ~?i serios isvor de informafie profesionalil ~?i culturala ~?i o tribunii i respeclala a i?Coalei romanlll?li- Vom merge deci cu in credere t inainte. I PEDAGOGICE CULTURALEr

Contribufiuni Ia pedagogia romaneasca. •) de Teodor Marl'

(Unnare) prot de ped. a. teo No~l ._ ArM:

0 attii lege fund amen tala in crelllerea copilulul esle urmiitoarea: Unll pedologi imparl cretlerea omulul pAni! Ia elale de 15 ani in palru perloade, t1 anume:

1. Prima perioadi! de ingr8!J8re 0- 4 ani. 2. • • • crelllere 5- 7 • 3. A doua " " ingriillare 8-10 • 4. • • • creflere 11-_15 •

A.nallzAnd sludiul noslru cu ajulorul CIB'bei crqleril celor doui! sexe, conslatiim urmiitoarele: (Vezi flgura II.).

") A se vedea lji Nr. 2 a! revistei noastre.

\

1. In prlvinfa primei perioade de ingril~are, 0-4 ani, nu ne putem pro· nun fa, intrucat copiii de etalea ace asia n'au format obieetul studiului noslru.

2. Prima periolidii de ere~lere intensivii se observil ~i in desvollarea . eopilului romiin studio! c\e noi,- deoarece intre anli 5-7 cre~terea in folie este mull mai inlensivii dedit ere~terea in greutate; penlru eii in limp ee

Figura II

talta cre~te Ia biiieli dela 101 em Ia 119 em, adecii eu 18 em, iar Ia fete 4ela 1{)9 em Ia 117 em, adeeii eu 8 em ; piinii atunci greutatea Ia baiefi ere~te dela 19 kg Ia 22 kg, adecii eu 5 kg, iar felele deJa 18 kg Ia 22 kg, .adecii cu 4 kg.

3. Perioada 8 doua de ingril~are Ia biliefi se eonslatil ~~ Ia noi, de­.aarece Ia etalea deJa 8-10 ani biiiefii eresc in greu!ale dela 22 kg Ia 26 Ji;g, adecii cu 4 kg ; va sii zicii in aces! limp in care ere~lerea - !alia - es

Pag. 6 $COALA VREMU Anul I. - Nr. 3

mare~te cu 8 em, greutatea cre~te cu 4 kg, adecil mai mull cu un kg de· · cat in perioada precedenta, unde Ia o cre~tere a taliei de 19 em ·cre~terea greutiilii era numai 3 kg.

La letele examinate· de noi aceasta lege nu se verificii. Dealtfel nici legea Ia care ne·am referil n'avea specificat rezultatul pe sexe, stabilind perioadele aminlite lara a face vreo distinctie oarecare.

4. A doua perioada de cre~tere inca este evidentii, luand in conside. rare cre~terea intre anii 11-15, care este de1a 130 em Ia 149 em, adecit 19 em, Ia biiieli, ~i dela 127 em Ia 151 em, adeca de 24 em, Ia fete,"- . cre~tere pe care nu o vor ajunge in perioada urmiiloare, compusa tot din · alalia ani. (15-19).

Cursa de inlrecere - a~a nume~le Claparede alternarea cre~lerii

baietilor ~i a "felelor -- se observa ~i in masuriirile noaslre. Biiielii, d~$i Ia 5 ani au numai 101 em in lalie, deja Ia 6 ant intrec

felele cu 1 em si conduc in cre~tere panii Ia 8 ani. Aici fetele ajung biiie~i ~i cresc Ia fel panii in anul al 1 O·lea, cand fetele in free biiielii panii cam

, pela 11 1/ 2 ani, ciind iara~i le intrec baielii piina Ia 12'/2 ani. De aici apoi felele conduc panii Ia 151/ 2 ani, cand iarasi raman indiiratul biiietilor, care raport apoi riimiine definiliv.

In privinta greutiilii iarii~i avem cursii de intrecere inlre cele doua ' sexe pima Ia 9'.'2 ani, deciind inlrec fetele biiielii ~i conduc in greulale panii Ia 16'/2 ani, cand sun! intrecule de baieti, , ramanand iara~i aces! ra· pori definiliv.

Prin urmare fenomenul acesla de intrecere al celor doua sexe exislii. ~i 111 copiii n·oslri ca ~i Ia cei examinali de Claparede. El nu corespunde precis in ce privesle anii de cand panii cand se inlrec unii pe allii. /\. 1

ceastii deosebire insli ni se pare nalurala, aviind in vedere imprejurarile ' dela cari aliirna cre~lerea ~i cari sun! alai de dilerile Ia copiii celor douii· popoare inlre cari s'a fiicul comparatia.

lata cum prezinla Claparede cursa inlrecerii cu privire Ia talie: Dela 5-7 ani felele inlrec biiielii; dela 7 12 ani insa sun! Iii sale in urmii- de aceslia, pentru ca dela 12-15 sii conducii din nou ele; dela 15 ani insii· baielii iariisi le intrec, care raporl a poi · riimiine definitiv.

In privinta greuliilii cursa se prezintii in modul urmator; dela 6 ani' bilielii sun! in superiorilate piina Ia 14 ani; de aci tetele ii intrec pana Ia anul 15, de unde iariisi biiielii intrec felele.

Constatarea noaslrii ar fi cam Ia mijloc inlre miisurarile lui Claparede ~i a altor pedologi, a ciiror graficii am aflal·o reprodusii inlr'o lucrare de Somatologie de un aulor ungur losif Quint, unde inlrecerea e prezenlatit as a: !alia celor douii sexe creste Ia fel panii· Ia 10 ani, ciind felele Iasii

Anul !. - Nr. 3 'SCOALA VREMII

in urma pe baiefi p1ina Ia 15 ani, cand apoi ele raman de!iniliv indara!ul biiiefilor; iar in privinfa greuiiilii cre~terea paralela e panii Ia anul 9, de. cfmd iara~i !eiele infrec biiielii p1inii pela 151/2, cand apoi biiietii le intrec penlru toideauna.

Cu privire Ia rifmul cre~ferii corpului in iniilfime Dr: Paul Godin con· . slata cii marea cre~lere a lungimii prin membtele inferioare (picioore) se face intre na~tere ~i v1irsla de 7 ani, cu aile cuvinle picioarele cresc mai mull panii Ia 7 ani.

La fel se prezinlii sub aces! raporl ~i copiii examinafi -de noi. In limpul deJa 5-7 ani Ia biiie(i picioarele cresc dela 39 em Ia 56 em, adecii 17 em; de aici incolo pentru o cre~lere de alii 17 em ii trebuesc 7 ani in loc de 2, adeca limpul deJa 7-14 ani.

In schimb dupii puberlale, 15- 19 ani Ia biiiefi, lrunchiul cre~te dela 75 em Ia 85 em, adecii 10 em; in limp ce picioarele abiil cresc dela 78 em Ia 81 em, adeca 3 em.

Fetele nu corespund in ac~astii privinfa, penlru 11 salisface unei legi mai generale in intelesul careia femeile au lrunchiu mai lung dec1it biir· ba!ir. Dealtfel nici Godin nu comunicii acesle constatari reparlizate pe sexe. Dupii aceste constatari generale sii facem comparafie intre desvollarea lizica a copiilor examinafi din judetul nostru ~~ a allor copii a caror rna· sur8ri ne sunt cunoscule.

Vom comparil: 1Vezi tabloul [;1.).

Prima observajie ce se remarca iri urma aceslei comparajii, este eli. Ia etalea de 5 ani baiejii miisuroji de noi au tolia cea mai mica 101 em fata de 103 ~i 102 ce le au copiii celorlalji observatorl, deci prezinta o inferrorilate de 2 respectiv 1 em. Aceastii imprejurare insii nu prezintii nici o ingrijorare, deo';;rece ~~ copiii no~tri · ali~g, ba inlrec cu 1 em. cre~terea normalii constatatii de Godin ~i Ia care ne-am referil mai su.s, (adecii Ia 5 ani sii aibii 1 m !alia). Prin urmare in primii 5 ani ai vieliii lor cresc 50 em constatali de Godin. Deallcum ingrijorare nu prezintii nici faplul, cii deja Ia 6 ani ei intrec pe toji copiii observaji de autorii cu ale ciiror rna· suriiri am comparat pe ale noastre, fiind intreculi cu 3 em numai de copiii din jud. Hunedoara, cari au 116 em Cre;terea aceasla bruscii nu este nenaluralli, penlrucii limpul deJa 6-- 7 oni este una din cele mai intensive perioade de cre~tere a taliei in vi~ I' omului.

A doua observajie este, cii cre~terea taliei copiilor nostri are mai mulle puncte comune cu a copiiior miisuraji de Quint, prin faptul cii cre~le· rea dela 6-7 ani numai Ia Quint mai este a~a de intenzivii ca Ia ai nostri; pe urmii Ia etatea de 10, 12. ~i 17 ani ajung exact Ia aceeo~ talie ·: 130, 140 ~i 165 em.

\

Pag 8 ~COALA VREMll Anul I.- Nr. 3 ~---- ·-""---~~=-=-"--'-'-'---'--'--=-'-----.=..:~_::._-:.o:_ =·-"'" =- --~- =--==-=-=-==-- --::::--=-- - --

I. 81iietli. a} cu privire Ia talie · -

'!'ti I ·• - ~ . ·- 0

Varsla ~... -0 (I) '- =., a:; CJ(;i"'Qi~a.l

~~~I "'C s c: C,) g.<( .E.:c iE

U).e;) . )~ :::'1

- E uii: 0 " ~~

.. ~ c:

:>U o..5

5. (5-6) 101 -1103

6. (6-7) 113 1161108

103 -

109,, - 109 111 ---)------ ----

102 103

7. (7-8) 119 1171114 114,. - 117 121 1----J-- ---1---1---·:-----

8. (8-9) 122 123 121 119,7 - 1221125

9. (9-10) 127 128 125,6 125 12711281

10.(10-11) 130 131 130 130,3 j132 ;13~ 11.(11--12) 134 134 136,5 133,6 139 137,135

----12.(12-13)1 140 136 143 1137,6 142 142j14o

13.(13-14): 144 143 148 1145,, 148 147,146

14 (14-15): 149 149 154 1153,8 ~-;- 152,~51 15.(15-16): 153 - I - 1159,0 159 157j160

16.(16-:-17)1158 -=r=-1-=- 164 162

1162

1----~1------___ ,_ ----17.(17-18{165 - 1 - - 168 1671165

I -~--.-- --18.(18-19) 166 - - - 169 172 !170

Tabloul Ill.

•) Vezi .,Contributii Ia stabilirea etalonului na\ional pentru dezvoltarea fizicii a ~colarilor romi.nP de C. Sporea. Re\"ista Generalii a lnv3t8.m8.ntului Nr. 2 din 1930,

Anul I. - Nr. 3

Aceastii asemiinare cred ca se dalore~te faplului, ca Quint fiind di· rector de ~coala normala in Bu dapesla, in masuriirile lui fa cute inainie de riizboiu in intreagii tara va fi avand ~i copii romani, cari au adus aceasta apropiere intre rezuliatele lui ~i ale noaslre.

La eta tea de 8 ~i 9 ani copiii examinali de noi au 122 em., respective 127 em. talie, egala cu !alia socotilii pentru aceste eliili de Dr· Schwartz din New-York, care penlru socolirea laliei panii Ia 6 ani da urmatoarea formula: multipliciim anul cu 7 iar Ia produs adiiogiim 67; iar dela 7-12

. ani a~a: muliipliciim anul cu 5 ~~ adiiugiim 82. (Vezi: Bujureanu C, Cres· lorna lie pedologica pag. 22). Eu am continual so co teala dupii formula ul· timii piinii Ia 18 ani ~i se poole constata, cii datele astfel dobandile nu diferii in mod neasemliniilor de datele oblinule alai de noi cat ~i de ceilalli m8suriitori.

Cu Binet, Variol ~i Chaumel deasemenea convenim · Ia etate.a de 10 ani, cand avem !alia de 130 em.

La varsta de 11 ~i 14 ani !alia biiielilor noslri esle egalii cu a celor din Hunedoara aviind 134 ~i 149 em.

Este inleresanl raportul dinlre rezuliatul examenului . nos!J:u ~~ al Dr. Cilrbunescu. in raport cu ceilalli examinatori, rezultatele noaslre, cand le intrec pe ale acelora, de ex. Ia 6, 7 ~~ 9 ani, cand sun! inferioare lor; in limp ce fata de ale Dr. Ciirbunescu del a elalea de 11 ani - de cand Ie are dansul - pllna Ia 18 ani sun! consecvenl inferioare. Diferenta medie este de 4, 5 em, mai mare fiind inlre anii 15-17, 6 em, ~i mai micii intre anii 17-19, 3 em.

La 18 ani copiii no~lri au !alia cea mal mica 166 .em. Diferenta este 3, 4, 6 em.

b) Cu privire Ia greutate: (Ve~i tabloul IV). ~ . ~. . .

Cu privire Ia greulale constatiim : .La elatea de 5 ani vedem locmai conlrarul deJa ce -am conslalal Ia talie, adeca aiel copiii noslri prezintii cea mai mare greutate, 19 kg. fatii de 16, 17, !JI 17;5 kg, a celorlalli copii e• xaminaji, adeca mal mull cu 3, 2, 'i 1 1/ 2 kg. ·

De aiel incolo, greulalea copiilor noslri progreseazii in deplin acord cu a celorlalti copii cu carl l-am comparat, dupa cum se vede din tablou.

Contrastui ee-l constaliim Ia 5 ani inlre lalie !JI greutate este natural. Ciind cre!Jierea taliei este mal lenlii, alunci cre,te mal intenziv greutotea, adeca Ia 5 Bni noi om owl !alia mal mica, .in schimb avem greutatea mal mare.

Moi mull ne apropiilm ,1 aiel de rezultalele lui Quint, Ia 7, 9, 10 ~Ji 11 ani 'i de a celor din jud. Hunedoara cu carl sunlem egali Ia 6, 9, 11 !Ji 12 ani; cu Binet convenim Ia 8, 9, ~Ji· 11 ani; pe cand cu Variol !JI Chaumet convenim numai Ia 13 ani.

Pag. 10 $CO ALA VREM::o_H======A.nu1 I. - Nr.

- ·---

"' ·-··- ·- "" "-··

.!:!I ~ ... ·;;. c.; .:. :;: .~1 "' ... " ... 0 - E "' .. ~Col ... () (/)

Vorslo e~< -o Oi 0 " .. ,. c ... ·c l = .c & ~ = . -o= c: ..: " ~o"' " " iii >u oi: rfl Oc.Z. ·~:c

5. (5-6) _!2_1-=-1_.!?_1 15,900 - 116 17~ 6. (6-7) 21 1~1_!2_1 17 •500 - J18 19 7. (7-8) 22 1 21 1 20 1 19,100 - 20 22 8. (8-9) ~~~-r231

--23 21,100 -- 22 24 --

9. (9-10) 26 1 26 I 26 23,8oo - 24 26 10. (10-11) 21 i29Ti81

--25,600 - 26 26,5

11. (11-12) 3o 1 3o 129.~~ 27 •700 32,641 28130,._ 12. (12-13) 32 1 32 1 33 30,100 33,729 3033

---- - --13. (13-14) 36 1 34 1 35 I 35,700 38,950 - 37

----14. (14-15) 38 I 40·1 - I 41,900 43,873 40 15. (15-16) __i~l-=-1·-· 4 7 •500 49,386 47 16. (16-17) 46 _. 1 _:_ - 52,815 -155 11. (17-18) 54 I.~ I - ·- ·.I 57,~00 -,~

J18. (18-19) 581 - I - I - ~--5-8,.18 =164 -

Tabloul IV. Cu Schwarlz, in privinja greulajii, n' ovem puncle cortmne ;· il inlrecem

peste lot. La:tBiani ~iiaici noi avem greulalea ceo mol midi. -=::cJJCu}privire Ia trunchiu :, (Tobloul V).

)_ -!

Talia ~ezand.

Varsta

'tS, ·(6 - 7y ! 64 ! 63

_? (7.:.::,_8)

1

-64. 63

8. (&-9) 65' 66 ~--- ---·

·g, (9-' 10) 65. 68

10. (to .. !i) ~ _ _(j9 _

11. (11-·12)1 68 -~1 12 (12··13)1138 72 13-:(1'3.-14)11· 7() "76 C4~::1s\-72 7s ·

Tabloul V.

Anul I. - Nr. 3 ~ OALA VREMII Pag. 11

Comparafie cu privire Ia lrunchiu pu!em face numai cu copiii din JU· -deful Hunedoara, carl Ia 6 ani sun! inferiori fafii de ai nostri cu 1 em, iar

· 4a 14 sun! superiori cu 6 em. In aces! interval, 6-14 ani, cresc, cu mici .deosebiri, Ia iel cu ai no~!ri.

II. Fetele. a} Cu privire la talie. (Tabloul VI).

VB.rsta

5. (5-6) 1109! -I - 1101,9,103 6. (6-7) 112 111 - 108 1111 7. (7-8) 1117' 1171 116 j113,81121 8. (8-9) m'm! 119. j_!!9.si125 9. (9 -10) 121, 125j_E_Q_'I124,7j128

10. (10-11) no; 1311 129 129,5130 11. (11-12) . n7'rilll132,2j~4,4J_!38 12. (12-13) i 139i 141! 1391141,51143 13. (13-14) 1146[ 145'1

1

142 148,6,155 14. (14-15) ! 151i 146 143,2[152,9'158 15. (15-16) j1541

, - - j154,2j160 16. (16-17) 1156j -· - i----=---[162 17, (17-18) 11571-- - I - 1163 18. <t8-19)Jmi - - i - ill

Tabloul VI.

') Vezi Contribu\ii Ia stabil~ rea etalonului national pentru desvoltarea fizici a ~colarilor rom.S.ni, Revista GeneralS. a fn .. viitiimantului Nr. 5 din 1930,

La· 5 ·ani fetele noastre au cea mai mare fa lie. Dela 7 ani, de ciind 1;~tem face comparafie cu fetele examinate de Dra Victoria C. Petrescu din Ploe~!i, ale noastre se menfin inainle piinii Ia 12 ani, ciind sun! egale -eu cele din Ploe~ti, pentruca apoi ale noastre sii Ie intreadi din nou, pre· zentlind Ia 14 ani un phis de 7,8 em. ·

Dela 6 piinii Ia 14 ani suntem in apropiere de fetele ·din judefu] Hu· nedoara in prlvinfa laliei, ba Ia 7 ani sun!em chiar egali.

Fafii de QHin! suntem inainte numai Ia 5-6 ani·; de aici in colo ale Rb&slre sun! in!recute, dar Ie ajungem Ia 10 ani fiind egale, 130 em, dupii care viirs!ii ale lui Quint iara~i ne inlrec, prezenliind noi o diferenjli in in minus de 8 em.

Pag. 12

Fafa de fetele examinale de Variol ~i Chaumel ale noaslre sunl inainle pana Ia 11 ani, iar de aici acelea )e inlrec, penlru ca Ia 15 aRi sa·. fie egale.

La 18 ani avem talia cea mai midi. b) Cu privire Ia greulate. (Tabloul VII).

, e e • ' ·v,. cv '

':!: ~I~ ·- -E . - "E Varsla .. c • "'" 0 ::l ··- = ()::IQ.'l •• "' u 0 ·~ _g ~ iu; ·I . "'-.. >(..) •• !: > ~0. ug

5. (5-6) 118H - 15,,. 17,5 6. (6-7) 2o2o! - 17 ••• 19 7. (7-8) J22 221 20 19 22

~~---

8. (8-9) J2,i~~~ 22 21,, •• 24 9. (9-10) 125 251 24,5oo 23 •••• J26 ..

10. (10-11) 12~~~~-22 . -~~·600 127:·.~ it. (11-12) ~122 29 29 32,. 12. (12-13) 33 34 34 33,~135!6_ 13. (13-14) 3S 39h6.500 38,soo 40 _ 14. (14-15) 43,39 38 43,,0o 46_

;· (15-16) 1481-:- - 46 52 . -----

6. (16-17) 1491- - - 53 7. (17-18) J53l- - - 55 - 156 ·-8. (18-19) 154 1

- - -

(Tabloul VU).

In privinla greutlilll fetelor avem puncle comune cu cele din Hone· doara Ia 6, 7, 9 ~i 10 ani; cu cele din Ploe~li Ia 9 ani; cu ale lui Variol ~~ Chaumel Ia 12, 13 ~~ 14 ani; iar cu ale lui Quint Ia 7, 8 l$i 10 ani.

Falli de fetele din Ploe~li ale noaslre prezinlli o greulale mal mare ··am cu 3 kg. diferenfa mijlocie. Fafa de ale lui Quint insa sun! inferioare lvl cam cu 3 kg. in mediu. Falli de ale lui Variol 1$1 Chaumel sun! supe· r ioare deJa 5-15 ani.

La 18 ani ale noaslre au greulale mai mice decal ale lui Quint, unicul dinlre eel cu care am fiicul comparafia care are miisurarile facule p&nit I& aceasla elate.

c) Cu privire la trunchiu: (Tabloul VIII).

Anul !, - Nr. 3 $COALA VREMll Pag. 13 =~ .oo~=~o--~~- =~~~~~~~

(Talia ~ezand). --

~ . tl " • ,< 0 :: ~

~! • ;§ Varsta • • . ·~ •• "' ·- ~-t;";. .,; ' 0

u~ "- ' > 15: • \ 6. (6-7) 162611-

---:r.-(7 -8)~1631,63\64 ;-·----

8. (8- 9) 1~4,6_4_:~±_ 9. (9-10) 166'66'64 I ,

10. (10 -11) :67,69,68 11. 01-121 :69,71j7o

! ·'-----12. (12-13) !69 73'73

113:(13 -i4)ih76\75 14. (14-15f\7s76i76,,

Tabloul V,IL

In privinta trunehiului felele noaslre progreseaza aproape ega! eu tete!<? din Hunedoara ~i Ploe~ti pana Ia 11 ani, eand sun! inlreeute 11lal de eele din Hunedoara, eat ~i de eele din Ploe~li.

Puncte eomune avem eu eele din Hunedoara Ia 7, 8 ~i 9 ani, iar eu ,p]oe~teneele Ia 8 ani. Diferenta Ia 14 ani este 1 em in favorul eelor din Hunedoara ~i 1,1 em in favorul p!oe~leneelor.

Antieipand eonsideratiun'le de ordin general eonstatate mai inainte de -alii cercelatori ~r compara{iile acestor eonsidera(iuni generale cu rezultatele -examenului nostru precum $i comparaliil~ fiicute inlre copiii no~tri ~i ai -altar cercetatori, vom stabili eu ajutorul datelor ce le avem individualitatea lizica a copitului roman din jude lui Arad:

1. La etatea de 5 ani, intrarea in griidina de copii 2. La etatea de 7 ani, intrarea in ~eoala primara. 3. La etalea de 11 ani pariisirea ~coalei primare curs inferior ~~ in·

trarea in ~coala seeundarii ~i

4. La elatea de 18 ani, terminarea inviitamiintului secundar. 1. La elatea de 5 ani, cand ineepe obligalivitatea griidinei de copii,

-copilul roman din j•Jdejul nostru are:

Talie me die 101. em. biiie!ii ~~ 109 em. fetele. Cea mai mare talie Ia biiie!i este de 120 em., iar-!a fete 127 em. Cea mai mica talie este 96 em • .alat Ia biiieji ciit ~~ Ia fete.

Pag 14 $COALA VREM_ll __________ Anul I,- Nr. I ~~==========~~~

Dinlre copiii examinaji de noi, loti romani din diferile finuluri ale jo­defului nostru, au !alia -sub medie: biiieti 14,28'/,, tete 50'/, ; lalie peste! medie au: biiieti 85,72'/,, iar fete 50'/,. Biiiefii sun! mal voinici, av8nd 85,72'/, !alia peste medie.

Media preutiitii Ia biiieti esle 19 kg, iar Ia fete .18 kg. Cea mai mici greutale Ia biiieti este 12 kg, iar cea mai mare 24 kg. Penlru fete cea maif mica greulate e 14 kg, iar cea mal mare 27kg. · 1

Oreulale sub medie au 37,14'/, biiieti ~~ 43,91'/, fete. Oreulate peste1 medie au 62,86'/0 biiiefi ~i 56,09'/, fete. Acela~ raporl ca ~i Ia lalie: biiiefii sun! mal multi peste medie, 62,86'/., iar tetele numai 56,09'/,.

2. La etalea de 7 ani (7-8), cand incepe obligativitatea inviitlimlill' lului primar, am examinal 2)5 biiieti ~~ 203 tete, loti romiini din inlreg jUoi deful ~~ copii din piirinli de to ale calegoriile sociale, ca loti copiii examinap de alifel.

La elalea de 7 ani lalla mijlocie Ia biiieti este 119 em. iar Ia fete 117 em. Cea mai mare lalie Ia biiiefi esle 13:> em, iar Ia fete 130 em; iar cea mai micli Ia biiiefi e 105 em, iar Ia fete 104 em.

1 Talia sub medie au 55,09'/, baiefi ~~ 37,56'/, fete. Talia peste mediel

au 44,91 'f. baiefi ~i 62,40'/, fete. Aici fetele sunt mai mulle cu !alia peste medie (62,40'/,).

Media greutiifli Ia baieti este 22 kg ~~ lot alala ~~ Ia fete. Cea mai micii greutate Ia biiieli esle 16 kg ~~ lot alals ~i Ia fete. Cea mal mare greulate Ia biiiefi este 32 kg, iar la fete 35 kg.

Oreulale sub medie au 38'/, biiieti ~i 50,80'/, fete. Oreutate peste medie au 62'/, biiiefi ~~ 49,20'/, fete.

La greulale biiiefii se prezinlii mai bine. 3. Penlru etatea de 11 ani, piiriisirea cursului primar ~~ inlrarea in inviit&

manful secundar, !alia medie esle 130 em. alai Ia biiieti cal ~~ Ia tete_. Cea mal micii lalie Ia biieti e 114 em. (numai un biiial o are, proxima fiind de 122 em), iar cea mal mare esle 154 em. La fete cea mal mica talie este · 123 em, iar cea mal mare 150 em.

La elalea aceasla am examinal 138 de biiiefi ~i 85 de fete. Talie sub medie au 18,12'/, biiiefi ~i 17,50'/, tete. Talie peste medie

au 81,88'/, biiiefi ~~ 82,50'/, fete. Amb.ele sexe bine desvoltale in pri· vinta laliei ·

Media greuliifii penlru aceastii elate este 30 kg Ia biiiefi ~~ 31 kg Ia fete. Cea mai micii greulate Ia biiiefi esle 20 kg, iar cea mal mare 54 kg · (numai unul a avut 54 kg; 46 kg a fost greutalea mai mare alinsii de mai multi copii). La fete cea mal micii este 16 kg (numai o fetitii a avut-o, proxima . greulate alinsii <le mai mulle felife a lost 23), iar cea mal mare 42 kg.

Anul I. - Nr. 3

Oreutate sub medie au 40,62'/, biiielf ~i 52,50'/, fete Oreutate peste . me die au 59,38% biiieji ~i 4 7,50% fete.

4. La 18 ani !alia mijlocie este 166 em Ia biifeji ~i 157 em Ia fete. Cea mai mare talie Ia biiieji esle 176 em, iar eea mai mieii 155 em. La fete eea mai mare este 168 em, iar eea mai mieii 145 em. Talfe sub medie au avuf 40% biiieli ~~ 55,13'/o fete. TaUe peste medie au avut 60% biiielf ~~ 44,87°/, fete.

Media greutiilii pentru biiieli este 58 kg, iar pentru fete 54 kg. Cea mai mare greutate Ia baieti este 81 kg iar eea mai mieii 39 kg. (numai un biiiat a avut·o, proxima fiind 45 kg). La tete eea mai mare greutate este 68 kg, iar eea mai mieii 45 kg.

Oreutate sub medie au avut 35° ·, biiieli ~~ 50% fete. Oreutate peste medie au avut 65% biiieli ~~ 50'/o fete.

Pentru o mai u~oarii orientare rezumiim : 1. La intrarea in griidina de eopii eopilul romim din judetul nostru

are urmiitoarele proporjii:

Biiielfi. Talia 101 em; variind iniillimea lor intre 96 ~~ 120 em. • Oreutatea 19 kg, variind greutatea lor intre 12 ~i 24 kg.

Fetele: Talia 109 em, variind iniiljimea lor intre 96 ~i 127 em. • Oreutatea 18 kg, variind greutalea lor intre 14 ~i 27 kg.

2. La intrarea in ~eoala primara :

Baielii: Tali a 119 em, variind inaljimea lor intre 105 ~i 133 em. • Oreutate 22 kg, variind greutatea lor intre 16 ~i 32 kg.

Fetele: Talia 117 em, variind inaljimea lor intre 104 ~~ 130 em. • Oreutate 22 kg, variind greutatea lor intre 16 ~~ 35 kg.

3. La intrar;a in ~eoala seeundara:

Biiiefii: Talia 130 em, variind iniiltimea lor intre 114 ~i 154 em. ,. Oreutatea 30 kg, variind greulalea lor intre 20 ~i 54 kg.

Fetele: Talia 130 em, variind inaltimea lor intre 123 ~~ 150 em. • Oreulatea 31 kg, variind greufatea lor intre 16 ~~ 42 kg.

4 La terminarea inviitamiintului seeundar: Bi\ietii: Talia 166 em, variind inaljimea lor intre 155 ~i 176 em. ·

" Oreutate 58 kg, variind greutatea for intre 39 ~~ 81 kg. Fetele: Talia 157 em, variind inaljimea lor intre 145 ~~ 168 em. ·

• Oreutate 54 kg, variind greutatea lor intre 45 ~~ 68 kg Cat de sumara ar fi aeeasta orientare, totu~i ne poate da · deslu~iri

suficiente in privinta desvoltiirii fiziee a eopilului roman din judetul nostru, Ia aeeste palru dale principale in viata de ~eolar.

Pag, 16 . ... . . .... ·-~.~~~ ~_;;OALA VREMII Anul I. - Nr. 3 ,

Inlre rezultatele practice al studiului desvoltiirii fizice a copilului este ~i conslruirea biincilor ~colare, cari prevad posbilitatea disasocialiei intre elementul scaun ~i elementul rnasii, ca sa corespunda taliei copilului, dupa , cum acesta are mai lungi picioarele sau trunch'ul: Dad\ n'am putea inregistra all rezultat praclic decilt acesta ~i tolu•i aces! studiu merita alenlia noastrii, , cunoscule fiind inlirmiliilile ce pol obveni din starea copilului ziua intreaga , ori ~i numai 5 ore Ia zi in biinci nerorespunz8toare desvoltiirii sale.

Dar abslragiind dela problema boncilor, starea in banci necorespun-1

zaloare atrage dupa sine ,i consecinte de ordin al conduilei ~colarului.

Multele mi~ciiri, ce le face ~colarul in bancii, sun I fiicute penlru a-~i afla un Ioc polrivit, ca sa-~i repauseze corpul, in banca care nu respecta legile cre~lerii lui. .Ast!el s'ar putea intelege de ce cutare clasii, a 3-a sau a 4-a de exemplu, ajunge mai ,deochiald" sau mai .,rea" dec81 allele, cum se zice in limbajul ~colar" (Dr. Vtadimr Ohidionescu, lnlroducere in Pedolo­gic ~i Pedagogie. cxperimentalii). (,Iii raportul inlre procesul cre~lerii ji conduitei dat de N. W. W1azemski intr'o lucrare experimentola fiiculii a­supra elevilor din liceele din Sofia .• Penlru biiieli el giise~le doua perioade de schimbare a conduitei bune i.1 rea: dela 12 ani ~i jumalale Ia 14 ani ji dela 15 ani si jumatate Ia 16 ani ~i jumiitate. Dela 11 ani Ia 11 ani ~i ju­miitate nu gase~te de loc elevi cu conduitii rea. Penlru fete el" giise~le in general ·o condnila mai bunii deci\1 a biiiejilor dela 10 Ia 19 ani, exceptie fiicand inlre 14 si 15 ani, cand caderea curbei conduilei esle pentru fete mai considerab'li\

Din punctul de vedere ol toliei el giise~te o superioritale a baietlor $i fetelor cu <:onduilii proast,:i, asupra celor cu conduilii bunii; iar penlru p erimelrul 'toracic, superiorilotea esle penlru biiiet• de parte a celor riii, iar penlru fete in cei din urmii ani de parlect celor cu conduila buna." (Dr. Vladimir Ohidionescu op. cilat'.

0 alta urmare pedagogica a cunoa0 :erii desvoltiirii fi1.ic~ a copilului este, tot dupa DL Ohidionescu, inlerprelarea palologici\ a "nor manifesla­jiuni speciale in cre~terea copilului. Aceslea ar fi precocilatea ~i in ;po·erea : cre!?terii copilului in anumite epoci rd~ st1le; vrgelaliile t1denoide, can 1m· piedicii piinii Ia o miisura chiar crqterea !IZ:cii a copiluiU!; a poi Hpsa de secretmne a corpului thyroid ell'. '

- ,.Nerespedi:rea aceslor obliga1iuni, pe J8ng0 c8 est·~ un act impolriva umaniliilii, intrucii.t e vorba de \'i1loarele genera!ii ale unui popor, dar de­vine cu alii! mai grava cu cat ca csle savar~llii !alii de 0 fiinta slabii, care nu se poate pliinge totdeauna ~i nu se poate apiiril singura• (Dr. Vladimir Ohidionescu op. citat).

Avihd Ia baza aceastii orienl<>re derivata din examinarea copiilor

•

nul I.- Nr. 3

oslri, e<jucalorii prin masurarile ullerioare, {acute Ia interval de ~ase luni, vor giisi, cil de cafe ori curba inaltimii ~i greutillii prezinlii oscilatiuni ne· egulaie copilul sulere adesea furburiiri inlelecluale ~~ morale imporfanfe.

Vor face ~i observatiuni inverse, anume eli modificarile mai insemna!e ale araclerului ~~ ale muncii minlale sun! in general insotile de lurburiiri in

-cre~lere .• Cand aces! ade>ar va f• recunoscul de ciilre loti educalorii, co· ·Piii nu vor mai li invinuiti de nealen]ia, lenevia ~~ neslafornicia ce manifesta .uneori ~i cari pot corespunde unor !urburiiri organice generate•. (~liinla

€ducatiei, de Jean Demoor, pag. 83 in lraducere romaneascii de Alexan· rina Demetrescu).

!alii folosul ee-l vor avea educatorii in inferesul muncii lor ~i a! edu· <ea]iei najionale, indelelnicindu-se cu cercetiirl, de natura studierii copilului, iar datele ce le-arn ca~t;gat vor fi o modesta contributie penlru lnstifulul Pedagogic Roman in scopul fundilrii pedagogiei ~fiinlifice romane~ti.

------~;;-~; -------

Ceva despre invatamantul matematicilor in

~coafa primara.

ASC..\NIU CRl$..\N directorulliceului IJMoise Nicoara.• din Arad

H.

Sa vedem acum, intrucat inviitarnfintul primar de astiizi se confor. meaza scopurilor precizate de noi pentru studiul matematicei in expunerile de piinii acum, intrucat adeca contribue acesta Ia forma rea unei concepfii de via]li mai congliisuifoare cu realitalea. Dac.1 urmarim invatlimanlul infuiliv, axul pe care se reazim8 inviif8mH.ntul primar, ne von1. convinge lesne, cO. obieclele supuse inlui(iei sun! judecate in deosebi dupa valoarea lor cali· faliva, observiindu·li-se aproape numai propriefatile caracterislice ~~ partile conslilulive. lnvatiilorul sprijinindu·se pe aces!e obs · rvalii - adeseori lipsesc ~~ aceslea - desvollii notiunea principalii, adiiogand ici colo ~~ c81eva re· latiuni cauzale. lntelegerea reelili\l•i din punctul de vedere al canfifillii e

,.

Pag. 18 Anul I, - 'lr.

complect neglijatii sau, in cele mai bune cazuri, e trecutii in planul doilea, ca o chestiune dacii nu inutilii, dar de mai pufinii importanfa .• Va are douii coarne, douii urechi, doi ochi, un cap, o coad8, patru picioare" iatii Ia ce se reduce deobiceiu intelegerea acestei fiinfe, intiHnitii pas de p in naturii, sub raportul numeric. Oare succesul material pe care-1 a~teptii deJa o Iectie despre vacii, n'ar li mai bogat, dacii nu vom intrel8sa sii m· tiim cu aces! prilej copiilor, fie ace~tia chiar deJa ora~. cafi lilri de lap ne dii in mijlocie o vac8 de rasa, ce pond are ea inainle ~~ dupii tiiier care ii este pretul azi, ciit nutret consumii ea pe zi etc. etc , fire~te too Ia timpul lor ~~ in forma cuvenitii. Sau, se accentuiazii Ia fiecare pas tara noastrii eminamenfe agricola, produce astiizi mal pufin dedit in vrem rile anterioare improprietaririi taranului, ciind mo~iile se lucrau mai rational. cii poporul dela sate trebue initial in tainele unei mai bune gospodarii, penl a putea stoarce maximul de rod din piimantul ce i s'a dat. Or aceastii i sfruire a tiiranului nostru in vederea intensificarii productiunilor agricol trebue inceputa pe biincile scoalei, ~i nu prin sfaturi economice ce nu inteles aci, ci prin argumentul convingafor al cifrelor. Cat grau produce · mijlociu un heclar de piimant cullivat rational, ciit am produs noi in an !recut, ciit piimiint ariitor e in hotarul comunei noastre, din acesta ciit s' semiinat, ciit am fi putut produce in total p~ ltlnga o mai rafionalii lucr a piimiintului, - lata o serie de cifre cari comparate intre ele sau cu latiile din alle comune, ne pol da sugestii penlru o serie intreagii de refle dintre cele mai lecunde pentru intelegerea aevea a problemei imporlanfe ne preocupii. Tot astfel, in ora de geografie, elevul aude adeseori vorbindu­cii in cutare parte a tiirii cre~terea vitelor e in floare Dar dace am voi elevii noslri sa inteleagii aevea, ce vrea sii spunii aces! fapt, dacii nern jumiti numai cu sunetul ciitorva froze frumoase, am voi sii patrundem · · realilalea lucrului, penlru a trezi in cophi de astiizi ~i agricultorii de mii un inleres pentru aces! ram al economiei, care sa-i ciiliiuziascii ~~ dupa au !recut pragul ~coalei, e necesar sii ne luam refugiul Ia cifre, ilustrii chestiunea ~~ din. latura ei malematica. Aces! continuu exercifiu penfru obi· nuirea copilului de-a cugeta in cifre, va liisa desigur in sufletul sau braz adiinci, cari se vor reslmti mai larziu intr' o binefiiciitoare predispozilie sp actiuni hotarite ~~ perseverenle in viafii. Procedeul acesla, trebue sii insutl tiascii de aci inainle i ,fregul nostru invatamiint primar, ciici abia se giise malerie de inviitamiinl unde graiul elocvenl al cifrelor n 'ar pule a conlri Ia o mai amplii elucidare a lecfiw ii predate. De aci concluzia: Sa nu p zentdm copiilor nici un lucru fiird a·i apreciii in ace/a~ ·limp ~i lourea caniitativd. Fire~le nu in senzul ca clevii sii fie inciircaji cu un pi de ,.material" neasimilat, ci mai cur&nd in aceta, ca numerele sii 18muria

Anul I - Nr 3 !;>COAL A VREM!I P•g. 1 ~ ~~==~=-~~~;~==========~~

mal bine reprezenlarea ~~ sa proiecfeze in adevaratul efect de lumina im· porlanja diferilelor obiecte ~~ fenomene. Este adevaral, cii mal ales in stu­diul geograliei ~~ al ~liinjelor naturale, ideia inslrucjiei prin limbajul con­vingalor at cifrelor incepe sa prindii riidacinl, se observii o lendinjii din ce in ce mai pronunjalii ca deodatii cu aprecierile calilalive sa nu se neglijeze nici considerafiile numerice. In aceaslii privinja sun! foarle elocvenle repre• zenlarile grafice, in cari abunda revislele de popularizarea ~liinjelor, diagra­mele, carl liimuresc adesea mai bine o problema, deciil un !rata! fie orid\t de !impede. Dar deJa un lriumf al aceslei idei pe toatii linia sunlem inca· foarte departe, mal ales cand e vorba de inviitamantul nostru primar. Ciici aces! principiu atilt de productiv nu poale riimanea auxiliarul numai al calorva ~liinje privilegiale, ci trebue sa inlrepalrundii ca un fir ro~u aproape loale

· ramurile inslrucjiei, incepand cu geografia, ~~ ~liinjele naturale, panii Ia fizico·· chimice, economie, igienii ~~ chiar islorie, ~i, mal ales, trebue sa fie aplicat neintrerupl, pe toale treptele inviijamantului primar. Trebue sii fim piitrun~t

de adevarul ca nu e suficienl a liimurl ~~ a face pe copii' sa inteleagii lucru rile ~~ fenomenele ce ne inconjoara, numai din latura lor calilaliva, prelu-

. linden! ~~ neintrerupt lrebue sa practicam ~~ observarea canlilafiva. Trehue sii disciplinam mintea elevului in a~a fel, ca acesla sa calculeze nu numai ciind i se da o problema, ci lotdeauna ~~ Ia toale materiile de inviijiimant, oridecaleori calculul e me nil sa liimuriasca mai bine che stiunea. Caci a· calcula nu va insemna de aci inainte, sliipanirea table! inmulfirii, sau a re­gulei penlru adunarea fracjiilor. Stiipim cu adeviirat pe lainele matematicef. e numai acela, care ~lie sii judece iucrurile ~~ fenomenele viejii sub rapor· lui lor de masura. Vom zice dar eli problema adevdrald a matemalicilor, chiar §i in $Coal a primard, nu poale fi alta dedit form Jrea gandirii· rnatematice. Caci -odatii ce am obicinuil pe copii a vedea in aproape loate maleriile inviijamantului primar pe langa probleme calilalive ~~ aile de natura canlilalivii, cu aile cuvinle probteme malemalice, am a~ezal intaile lemelii ale cugeliirii male malice, care, pe Jangii rezuilalele practice realizate,. e un isvor nesecal de valori elice ~· eslelice superioare. Spre impiirtii~irea elementelor acestei giindiri lrebue sa finliasca de aci incolo studiul male· malicilor in ~coala primarii, iar tehnica, indemiinarea Ia calcul, va trebui sii lreadi in planul al doiiea, cil ·c;;va ce intre astiel de imprejuriiri va re­sulla ~~ a~a deJa sine, drept un ca~lig secundar

Ne a~fepliirn Ia obiecfiunea ca suntem prea pretenjio~i fata de posi­bilitiijile de realizare ale ~coalei primare, ca aceasla nu are sii faci\ mate­malica. Sa lasiirn abstracj'unile proprii gandirii malematice in grlja ~coalelor· superioare, cea !'rimara avand aile preocupiiri, Nimic mal eronat decaf aces~ fel de.a privl chesliunea. Cact formarea · gandirii matemafice nu-~i ia ince-

' - · ..

'Pag. 20 St:OALA VREMII Anut I. - Nr === ~=~ .. c~~•c•~~~~~~~----=- ------- -- ·

-putul abiit cu generaliziirile de ordin superior, pe cari le nrmiire»le de -pilda algebra; primele ei lemelii se pun deodalii cu impiirlii~irea celor m -elemenlare nojiuni arilmelice, cum sun! raporlurile canlilalive .mai mull -sau ,mai pujin". In aces! larg injeles, se poale deci, en drepl cnvanl, vor -de.o gandire malemlilicii »i Ia elevii »coalelor primare.

Resumiind cele -spuse urmeazii dela sine concluzia Ia care voiam ajungem: Fiind gdndirea malematicii pdrghia de ciipefenie penlru fo1

marea unei concep(ii de via(ii mai polrivilii realitii(ii, impiirlii$irea trebue sii devinii una din preocupiirile de frunle ale $Coalei prima Problema urmiirila de inliiia treaplii a inviijiimiinlului nn mai poale fi me

' " te,.ugul de·a calcula, ci mai curand ft'>ezarea primelor lemelii pentru 0 inl Iegere .malemolicii" a obieclelor »i fenomenelor din natura »i viaja om neasdi.

Succesele pe care le va pulea repurta un inviijiimiinl facul in ac -sens, vor li neprefuit" de mari, deschizfmd noi orizonluri en largi perspecli -de isbfmdu in viajii. Prin scopul lonna! pe care·! va realize astlel »CO primarii, lrimijand in vialii minji disciplinale, cu virtualitiili de nn inalt pole jial, suflele active cu reacjiune ce se descarcii imedial, ea va isbuli sii d generafiei de maine a neamului putinja de·a se adapfa mai U'>Or flucluajiuniJ capricioase ale viejii. $i inlre imprejurarile actuale, de greu impas in c a ajuns poporul dela sale prin deprecierea p:oduselor agricole, necesil

- ·tea aceslei adaplari Ia noile condilii de viajii se impune cu toalii stiiruinla lntr'adeviir prin lapful cii elevif se vor ~bicin i a judeca obieclele din impr jurimea lor »i fenomenele cari se pelrec inaintea ochi!or lor, »i dupii v -loarea lor canlitalivii, ei au ca~ligai prima lupta penlru dobandirea un concepjii de vialii mai apropiatii d"erealftiife: Obicinuili 11 vorbi in cilre a aprecia distant a in kilomelri, suprafata in hectare, volumul in hecloli --CB»Iigul ,.; pierderea cu intreg arsenalul de no:iuni comerciale .in pmcenl produsele lor in diferilele n'iisuri de volum ,.i greutale, etc. etc., vor ~li

aprecieze banul Ia adeviirata lui valoare, »i sii-»i imp1irfiascii mai cu e nomie viata SiHTul calm al realilafii va sfiir~i prin a fi s:atuilorul lor mai vrednic de incredere, oridecitleori intemperiile vietii ii vor determinil acjiuni imediale, poal'o chiar Ia schimberea lraiului de panii acum. Urmar

~ ·va fi o nwi in(eleaptii intocmire a- vielii, o mai amplii exploatare a prin piului de-a 1Jto9UC"e Prin Un minim de mijloace un maxim de realizHri pra ·!ice. Teuma »i neincri>derea de care !iiranul roman dii davadii oridedile e vorba de.a inlreprinde ceva nou, va ceda locul unei porniri fire~ti sp ·realiz8ri din ce in ce mai mmi, ace lei increderi in torlele proprii, care sin po111e sa ducii Ia isbandii. Cu timpul malca in care i se scurge viaja, i

"Va piirea prea ingustii, ca ceva cu tolul firesc va simji necesilatea unei

nul I. - Nr. 3 ~COALA VREMII Pa!f. 2t,

anizarl economice, penlru urcarea coeflcientului economic at producflunil, . penlru o cal mal •'!lionalii exploalare a nalurii in care lriije~te. Treplat va· incepe sii prindii riidiicini tot mal adanci in suftetul siiu, ideia .tovarafillor•;._

:,tdeia cii prln acliunea comunii, prln munca Iaolallii a t'utmor-ce!or de aceo--lea~i interese, diferilele roluri economice pol fi lnsurnate inlr'o unilate orga·

1 ~icii ~I indeplinile dupii un plan bine chibzuil. Dasciilul sau preotul, care •tauzil de g8ndul unei indrumiiri a salului lor spre alvia propii~irii, va giis~ ci lerenul proplce penlru tra'ducerea in faplii a· cuno~lintelo_!_ . .!!ale coopera• 'sle, fiirii 8 .se mal policni de' ace) conservatism inert, care z].diirnice~fe;·­deseorl 101 cele mal bune lnlenlii.

Nu de-o mai mica imporlanlii vor ti isbdnzile etice pe care le va fit· es18 Ia riiboj aceaslii rl!generare a vielii sub farul ciiliiuzilor al gandirjj.

I alemallce. Poporul deJa. sale, deindatiice ~ VB ~u sii pretuiilscii mal bin~ n anul, se va oblclnui Ia crufare, vlrlutea din care vor riisiiri cu limpul lot.

tftlea indemnuri spre o vlalii moralii mal sobrii. Cand deceptiile carl lsvo· . esc in mod firesc dinlr'o fal~ii 'inlelegere a vielil, vor devenl din zi in z~ 1 inai rare, cand mlzeriu, aces! lsvor ul luluror degeneriirilor morale, nu vu. · mal bale Ia pourfa liiranulul nostru, acesta va sfar,.i prin a privi credlnla ~ • Dumnezeu cu alii· ochl, crelndu.,.l o conceptle religioasa mal upropiulii de 1 idealismul inviitiiturilor lui Christ. . ·

Aslfel gandirea mutemallcii, prln concepJia de vlufa rnul realii• pe carl!' irnpiirtii,.e,.te, va realizil o siubilitule in echllibrul faculliitilor suffete,.li, o­

rmonle care nu va inlarziil sii se munlfeste sub forma unel fecunde rein.;. 'erl morale. - (Va urmil.) -

Lecfie practidi Ia clasa III-a. Obiectul: Gramatica ; subiectul: Adjectivul.

I. Pregatirea. 1. Cercelez Iectta lrecuta • • . • , • . • • • • .

.• ·-·-'.

2. · Cercelez i!leile apercepllve penlru regula grumaUcala a adjecllvului~ Copli, sii·mi spunii cineva o filnlii I Spune tu X I (R ... culul). Cum esfe

alul 1 (R~ •. &umos)• Si cum mal esfe e17 (R .... inall). Ce culoure are pli­culului? (R. ••• ro,.le, neagrii). Sa·ml spunii un lucru I 1 (R .... Tabla) Cum•

le tabla? (R. .•• incolturata). Ce culoare are tollla?. (R •.•• · neagrii). Fiindcii vorbele : frumo's, inalt, ro,.u, regru, ne aralii cum es.le calu~ ele

zlc insu~irlle calului; lar vorbele incolturatii, neagril, filndcii ne arata cull\, le tabla, se zlc insu,.lrile tableL . . . ,, . .. . . •..

Toate lucrurile ,., flintele au mal mulle insu,.lrl. . . ..,

!;>COALA VREMI! -···---···--

II. Formarea cuno~tintelor. a (cuno~tinfe concrete).

Anul I. -Nr

1. Care pore nu poate fugi? (R .... porcul gras). Sli lese .cineva ~~ -scrie pe tabla aceastii propozifiune. Porcul gras nu poate fugi. Boul e .mare. Nouii ne place cartea curata. Soba este rotunda.

Ce este porcul? (R .•• fimfii ). Dar vorba gras ce ne a rata ? (R .... insu~ire a porcului). Sa·mi spunii cineva cum este boul7 (R .... mare). Sc'. pe tabla c'2 ai spus.

Ce este boul? (R. ... fiinfii) Ce ne arafii vorba mare 1 (R ... o insu~ a boului). Care carte vii place vouli ? I R.... carte a curatii). Sii scrie cine pe tabla: Nouii ne place cartes curatii. Ce este cartea? (R .... un lucru Ce ne aratii vorba curatii? (R ... o insu~ire a ciirfii). Sii-mi spunefi ce des pre sobii, P! (R .... soba este rotunda) Sii scrie cineva Ia tabla. Ce e -soba ? (R.... lucru). Dar vorba, rotunda 1 (R.... o insu~ire a sobei).

b (Cuno~tinfe abstracle). Privifi Ia lablii. 1. Ce invatariim despre vorba gras ? (R .... esle o insu~ire a porculm

Ce esle porcul? (R. ... fiin(a). CarP. vorbii mal viizuram cii aratii insu~ir unel filnfe? (R .... mare).

2. Ce spuseram noi despre vorba curatii? (R .... oratii .insu~irea cii Ce este cartea? (R .... lucru). Ce vorba mal gasiram noi care sii ne ar o insu~ire a unui lucru 1 (R.... rotunda).

3. Tinefi minle, copii: Vorba core aralii o insu~ire a unel fiinfe sou unui lucru, se nume~te .Adjecliv". (Serle pe tabla vc>rba .Adjecliv" .)

Cum se nume~te vorba care aratli insu~irea unel fiiofe sau unui lucn1 {R .... ) Ce se nume~te Adjecliv 1 (R) (lnlreb mal mulfi elevi.)

Ill. Aplicarea cuno~tintelor, . ! a (fapte refleclale). ·

:,.; ;11\ ·,

Scoalefi ciirfile. Sli ciliascli cineva Ia .Copilul bolnav. Sii-mi spui, carl sun! adjeclivele din clit ai cilil 1 (R .... ) Procedez cu incii cafiva elevi.

,j .,J'. 1 · . • 1. ,· ..

Penlru lecfla viiloare, b (fapte proeclate): ·

sa·ml scriefi pe caete zece a~jecliv'e. i!tEX !iURTIC

~ · inv Gal$a.

Nota Redactiei. Din par1ea noastrii adaog~m. eli Ia P: 1, din .• PregAtire• . ,Cercetarea lectiei trecute" - este necesar sa se arate explicit, cum se faCe $Ceastii ' .tetare Pen trueD. nu este indiferent de a se ~t1· ·cum face lnviitlitorui legitura intre 1lO!ftintele vechi ~i iiltre cele. nouii Mai adaogim, ci o lectie in splritul !iCOalei ac · implici o mai intensivi actlvitate (in cazul de tali ·activitate ·psihici) din elevului. ·

Anul I.- Nr. 3 !iCOALA VREM!I Pag. 23

Cuvimtul normal: ,urs". Lecjie model de scris-citit jinuta Ia cl. l·a a ~coalei de aplicajie de pe

langa ~c. normala de baieti din Arad. Scopul: cunoa~terea literei .s·. Metodul: analitico-sintetic. forma: intebatoare.

f I. tabloul cu ursul.

Mijloace: 2. litere reliefate, lucrate din glass-papier, Jipite pe car-( material) l toane 12/s em.

3. tabloul cu litere de mana pentru recunoa~terea literei noui.

Plan desvoltat. a. Lec(ia indireclii Ia cl. 11-a. Copii pregatiji-va de desemn!... Gata?

Acum ascultaji, ca o sa va spun o poveste. Dedemult, odata, ni~te jigani, rupji ~i zdrenjero~i. au poposit intr'o

noapte in apropierea unui lac. Acolo. de !rig, au facut un foe mare ~i s'au mai incalzit pujin; ar fi voit sa prinda ~i ceva pe~te, caci le era foame de-i luau amejelile. Can_d au ajuns Ia apa, au vazut in ea o roata alba, ca un cas. Crezand ca altaceva nu poate sa fie, au actus un carlig sa !raga ca~ul afara. Au scotocit ei cu carligul prin apa ~i deodata au simjit ca J.au prins in ceva. Au tras din rasputeri... Carligul s'a rupt... ~i toji jiganii - claie peste gramada- au cazut cu spatele Ia pamant! ... Luna stralucia pe cer ... Abia atunci au injeles ei cat de pacaliji au lost! In balta era chipul lunii $i ei au crezut ca·i ca~!

fiecare, acum, desemnati pe caietele voastre ceiace v'am povestit eu. b. LPc(ia reca~tulativii (de ascultat) Ia cl. I. Deschideji cu tojii abe·

· cedarele Ia bucata: •car•. Sa citiasca ... A. Altul mai depart e ... Acum cu tojii 1n cor. Sa mai citiasca ~i... I. Altul; .. Mai departe cu tojii .. Sa citiasca ~i...

E. Bine. Ia priviji, ce are Ricu in mana? ... (Ricu are arc): Din cate cuvinte este formata aceasta proprozijie?. Care este intaiul? Dar a! doilea? Dar al treilea,? Din cate sunete este format cuvantul •Ricu? Spuneji-le!· R-i·c-u. (La fel analizez fiecare cuvant). Care $lie sa scrie acum propozitia pe tabla? ...

c. Lec(ia progresivii (de predat). Cuvantul normal: urs. I. Pregiilirea. Copii, ce animale traiesc pe lfmga casa cimului?.. Dar

pe camp? .. Cine ~tie ce animale traiesc in padure? .... Ce lei de animal e.ursul? .. Priviji aid Ia tabloul acesta! Cu cine se aseamana ursul? ... Cum ii ·este Ca' pul?... (Se intue~te sumar). (Le spun o poveste cu ursul): Intr'o zi a venit in satul. rtosiru un jigan cu urs. 0 muljine de copii se ad una sera impreju­rul lui. A venit ~i nenea Rusu. Copiii a~teptau .sa vada cum joaca ursul.

' ' -~ ,_

Pog. 24 SCOALA VREMil '="""---=---=---o~-~-'- -=co_:_-:.:..=-::=.:.-=-:::--·-~-~~-~---- ~ -

Nenea Rusu a inceput sa sua. Ursul a inceput sa joace. Tiganul batea i palme si strisa.

Joaca binr.Jmai Martine, Ca·ti dau paine cu masline. Hai odata, sai mai sus, Sai cum sare nenea Rus !... , Ursul a inceput sa moraie ! .. Sari a pe pic t'~le dindarat, iar cu I

bele dinainte-se sprijin:a pe un bat. Tiganul il tragea qe !ant ~i-i strisa mereu Joaca bine, mai Martine .....

Deodata Martin s'a suparat foe! .. A inceput sa sara ~i s'a repezit a supra lui nenea Rus ... Nenea Rus a luat-o Ia fuga ... Ursul iug:a pe drum Tiganul dupa el. .. Copii disparusera ...

Copii, cine ave a un urs ? .. (Un tigan ave a un urs.) (Analizez aceas propozitiune, despiirjind-o in cuvinte si rna opresc a supra cuvantului ,urs' · Din cate sunete este format cuvantul acts fa? Care este primul ? ... Care al doilea ? ... Dar al t:eilea ? ... Din cate litere vom scrie deci aces! cuvant?.,

II. Anuntarea. Astazi vii voiu invajit sa scrieji ~i sa citiji cuvantul urs · Ill. Predarea. (Le scriu cuvantul pe tabla. II citesc eu odata. II cite 1

apm si elevii in cor.) Copii, pe cari din literile cari formeaza cuvantul "UT

le cunoa~teti voi ? ... Pe care nu o cunoasteti ? ... lata, va lac ~i eu aici ar turi litera •s• ! Pe care linie voiu scrie eu ? ... Privifi cu totii! Un fir subji in sus putin ciitre dreapta, pan a Ia linia de sus, a poi indarat, putin pe acei linie, apoi catre dreapta, rotund in jos cu o linie mai groasa, rotund cat . stanga pe langa linia de jos, piina ne apropiem de iirlil subtire. lata, d' ce se compune: I un fir subtire in sus catre dreapla, $i J o pipa de s in jos. Va mai aducefi voi aminte de pipa lui mas Gheorghe? Din ce compune dar litera •s• !... Inca odata o mai lac eu pe tabla. (Le prezi litera din glass-papier lipita pe carton.). Ce vedeti voi aici ? ... Le impart poi Ia toti cartoane cu. litera •s•.) Sa vad, care ~tie sa iaca cu dege peste litera •s•, ca ~i cum ar scrie-o! faceti·o de mai multe ori! Pe lin' subtire in sus etc. Mai faceti inca odata! Cine poate sa faca litera •S• degetul pe bancft cu ochii inchi~i? faceti cu totii! Inca odata! Acum c stie sa-mi arate in aces! tablou litera invatata? ... P! V! G! I!

IV. Rezumat. Ce litera v'am aratat astazi?... Pe care linie scrie? ... Din ce se compune ? . . . Incotro se face linia subtire ? . . . · ce se mai compune ?, .•. Cine poate sa lac a a cum litera •s• pe tabla? .. E! X! G! Z! I! Le impart Ia liecare $i celelalte 2 litere necesare Ia I marea cuv. •urs•, adica: u si r, tot din glass-papier pe carton. Acum vad daca vefi putea sa a~ezati literele ce v'am dat, pentruca sa lor cuvantul: urs ! (li corectez pe cei cari gre~esc).

Cine poate acum sa scrie cuvantul pe tabla? (Scot cat mai mulfi). V. Aplicarea. Deschideti acum abecedarele Ia bucata: urs. Ce ve

acolo? Ce mai vedeti?... (Le citesc model. Elevii urmaresc. Citesc ada cu elevif in cor. Din cand in cand mai numesc pe cate unul care sa tiasca singur, iar ceilalti sa urmariasca, apoi iar cu tofii $. a. m. d. Du fiecare propozitie ,ii intreb ce-au inteles, pentru a evitil citirea mecani .

(Controlez desemnele Ia cl. II. a.). Teodor $t. Vicol . . inviitiitor Ia ~c. de apllcaUe a ,c. normale de biile(t,

.,.,.,_,, ........ ....,, .. ,,..

'

Anul I - Nr. 3 _________ $_SO_r\~A VREM;;I;;l========= Pag 25

DIN VIATA )COLARA. - _ ..

DeJa cercurile culturale. Dl losif Mariescu, invatator in Mini>el, ne scrie o scrisoare, in care

arata ca Ia >edinta cercului cultural $ilindia, tinuta Ia 2 Noembrie a. c, ·d-sa a facut o expunere din domeniul pedagogiei, sub .titlul: •lmportanta unei pedagogii najionale >i cum s'ar putea ea forma•. Dam aci unele parti .din aceasta scrisoare:

•Metoda testelor, intrebuintata pentru masurarea gradului de desvol­tare mintala, a aratat ctiferente intre copii cu mull mai mari dtkat s'ar fi putut banui. Deci nimic mai absurd dedit a parcurge cu loti copiii aceea> programii, a avea toti acelea>i carji, a se supune toti acelea>i discipline, - cum spune d-na Elisa Alexandrescu. - -

fiecare copil are o individualitate proprie deosebita. $i iil >colile de azi individualitatile se trateaza Ia fel - zice dl. A. Sachehirescu. Se con· tinua a se considera copilul ca un material brut, ce intra in fabrica pentru a fi Iuera! >i fasonat dupa acela> tipar.' l;;viltarr.imtul colectiv - de masse omene>ti· - nu cunoa~1e -aecarun-singur tip aproximativ: acela al norma­lilor. El pune pe toate individualitatile pe aceea> linie orizontala >i con-· damna tot ce se ridica deasupra sau se coboara de desuptul acestei linii.

Problema educatiei, care se impune in epoca in care tr<iim, are doua aspecte: I) Din pun<;,! de vedere al colectivitajii se cere, pentru o munca, aleg•rea individului celui mai apt. Este problema selecfiun{i profesiona/e. 2) Din punct de vedere individual este necesar ca fiecare individ sa fie in­drumat spre felul de activitate care-i va putea reu>i mai bine >i unde el va putea produce mai mull. Este problema orienliirii profesionale. Aman­doua lac necesara cunoa>terea cat mai precisa >i mai obiectiva a indivi­dualitatilor. lar studierea individualitatii se poate face prin metoda teste/or >i prin cea a observafiei.

Am dori ca ><aala romana sa lie un Iaborator psihic pentru studiul individualitatilor. Constatarile culese, sa lie totalizate pe judete ~i regiuni. Apoi datele regionale sa fie centrahzate pe intreaga tara. In chipul acesta s'ar putea forma o pedagogie nationala, dupa principiile careia sa se reor­ganizeze invajamantul, care trebue sa -satisfaca toate necesitatile acestei natiuni. Sa fie a noastra proprie. Atunci coiile progresului vor ii deschise ~i pentru neamol nostru.

Pag. 2:;;6=~- SCOALA VREM!l Anul I. Nr. 1 ==~ .:~~ . -·· ·--~- -- -· ...

Acestea au lost ideile ce le-arn !rata! in conlerinta mea. lJnul din colegii asistenti ins~. mi-a imputat ca a tare subiect nu. e pentru cercuril · culturale; sa-l ctiscut Ia o desbatere a re!ormei invajamantului. Deoca data avem legi, regulamente, programe, etc; a vern un invajamant, ca a~a cum e, este bun. Astea-s lucruri cari nu intereseaza.

Din parte-mi. erect ca rostul acestor $edinje ale cercurilor cultura este de a ne pune Ia curent cu problemele mari ce se !ramanta asta iar nu de a idolatriza in vecii vecilor pedagogia lui Adam. Pana Ia adoptar

• metodei experimentale, psiho'ogia n'a lost o $tiin(ii. Abia acum incepe devina. $i numai atunci va ·a tinge apogeul, cand ne va putea inl2!i>a i treaga structura psihica a copilului, ca intr'o oglinda•.

In sliir>it, dl Mariescu cere parerea noastra. $i cere sa i o dam i revista, pentruca - spune d-sa - •sa ne convingem >i subsemnatul persoana amintita •.

Daca numai de atata ar fi rost vorba, nu mai era nevoe sa raspunde Despre vederile noastre s'au putut convinge >i dl Mariescu $i •persoa amintita• $i toata lumea, cetind programul de munca al revistei precum materialul publica! pana acum. .

Daca raspundem, o lacem pentru motivul ca intamplarea dela $ilind' i nu este un caz izolat. fa pte similare s'au mai prod us ,i in alte locuri. A; lei, tot Ia un cere cultural, un conlrate - !iind vorb1 tot de acelea$i I cruri, de cari pomene$1e dl Mariescu - spunea ca in $COala noastra •sea de masura a inteligenlii• este ... nuiaua $i, drept concluzie. numitul co Irate susjinea inutilitatea preocupanlor de a schimba ceva din situatia tuala, sau din cuvant in cuviint: •Aceste discutii nu a due nici un !olos $C03

noastre•. Cum vedeji, cazul este aproape indentic cu eel dela $ilina· Cu alta ocazie, alt conlrate, fiind vorba de •psihanaliza•, a decla

ritos: •Prostii !•. Toate acestea or li fiind ele •prostii•, dar cu aceste •prostii• se oc

deja o lume intreaga. Ba pe baza rezultatelor objinute prin cercetan · direcjia aceasta se lac >i aplicari practice, cu realizari pe cari nici nu banuesc cei ce nu vor sa se ocupe cu as tiel de • prostii •. dar cari ar a totu$ datoria sa o faca. Un dasclil care nu-~i dll silinja sli cunoas

. sufletul elevului sliu, nu poate face o muncli serioasli. Cazurile pomenite dovedesc o mentalitate care trebue modilicata.

mai ales dovedesc cat de mare este puterea rutinei, care anchilozeaza eel ce nu se da in ritmul progresului $i-l lac refractar oricaror idei de i noiri lolositoare. Aceste fapte mai arata cat de mare nevoe era de inlii tarea unei reviste pedagogice, care - cum a calauzit steaua pe magii de rasarit - sa lumineze drumul invajatorimii din aces! jude!, ajutandu·i ga>iasca •ieslea• adevarului.

ul I. - Nr. 3. ""='~== $COALA VREM~ll======~~ PB{l. 27

~"" Sli. ne ajutorli.m! 0 propunere.

lnvatatorul, sortit sa traiasca intre cele mai grele condijiuni, cand e rba sa se ingrijasca ~~ de educajia propriilor sai copii, se vede in iaja. ei situajii ioarte diiicile. Pentru a ne u~ura macar o parte din aceasta I • vara ce ni-e data s'o purtam, erect ca ar ii ioart.e necesar sa iniiinjam,;' ' judeje, cate un fond destinat ajutorarii copiilor de invajatori cari studiazij/ vreo ~coala superioara. - -~~- ~ · J

Mijloacele, prin- cari-s'ar putea iniiripa ~~ augmenta aces! fond, Jr~ utea ii urmatoarele:

I) Sa se ceara Ministerului autorizajie de a incassa dela elevi Ia in· eputul iiecarui an ~colar o anumita taxa de inscriere, destinata acestui nd. (De ex .. incassandu·se cate 5 L1i dela iiecare elev ~i !lind in jud. rad aproximativ 60 mii elevi,·· suma· ob.jinuta anualar_ii 300 mii LeL

2) Toate $COalele sa aranjeze, in iavorul acestui fond, Ia Cr~·,.Jun $1. Pa$1i cate o serbare $COlara, iar Ia 1 Maiu cate o petrecere campeneasca. ----- --- -- -- - . -

3) Sa se ceara - in acela~ scop - un anumit procent din bugetul omitetului ~colar judejean.

4) Sa se iaca loterii cu obiecte coniecjionate in atelierele ~colare. Pe langa aceste mijloace erect ca s'ar mai putea gasi ~~ altele. La tot

cazul insa se recere multa bunavoinja din partea invajatorilor, caci numait prin aceasta se va putea realiza scopul urmarit.

Cei ce consimt, au cuvantul. · Petru Zojiu.

Nota Redacjiel. Negre$il, cii fondul propus de dl P. Zojiu ar fi foarte ne­cesar. Cit prive~tc mijlot~J;:ele insa, credem ci singura cale dreaptil $i demna de nu­mele ce .. l purtflm, este de a ne cree.i ooi in;;ine acest fond, prin mijloace proprii.

Un apel. facem un nou ape! catre toji invatatorii ~~ mai ales catre cei '"'

ne-au returat revista, sa cumpaniasca din nou situatia, cu toata obiectivitatea. $i sa se alature toji in jurul acestei reviste. Din programul ei ~~ din mate­rialul publica! se poate veiiea atat de clar scopul ei. Nu se poate spune ca ea ar ii o publicatie politica, care ar servi un anumit partid sau anumite grupari de interese personale. Dimpotriva, preo:uparile ei sunt de natura put profesionala ~i culturala $i scopul ei este oa iniormeze ~i sa apere pe invatatori ~i sa s'erviasca interesele $Coalei. De alta parte ea i$i propune sa solidarizeze invajatorimea acestui jude), spre a forma un bloc compact ~~ puternic, devenind astfel un factor social de care sa se tina sea rna. Ori, loate aceste preocupari coincid cu interesele iiecarui invatator $i cine nu.

··'

l!'ag. 28 $COALA VREMII ==

Anul I - Nr. ==~

·vrea sa lnteleaga aces! lucru, pacatue$1e chiar ln contra intereselor ,proprii $i in contra intereselor tagmei din care lace parte.

Nu este deci nici un motiv just care sa poata scuza gestul celor ·s'au grabit sa respinga revista. Sa-$i cerceteze liecare con$tiinja, dar ·Obiectivitate, ~i va trebui sa recunoasca ca lapta lor a lost determinata motive cari nu fac cinste unui invdfiilor.

Rugdm deci pe loti cu stdruinfd sd·$i calce pe inimii, sa uite .tiicirile trecutului # sii riispundd cu aceea~ bundvointd indemnu de infratire pe cari le facem in interesul tuturora. Trebue sa intelea .odata loti ca • Unde·i unul, nu-i put ere; unde-s doi puterea cre,te" $i I

~Pieirea Ia din tine, lzraile I"

Carti ~· reviste. $ SOIMESCU. ldealul moral in filozofia ~; pedagogia lui .':/. 'J.

Vniver~ata. Lei 1 00. 0 lucrdfe · menitii si umplti un gol in literatura pedagogici romini,

,siiraca in r.semenea opere. Asupra marelui pedagog J. J. Rousseau s'a scris foarte mult, dar nu s'a

.indeajuns. Operele acestui om genial au Cost !li liudate, dar mai rnult criticate vehement.

Dar, fieca a fost tiudat, f1ec8. i·s'a fi~ut critici, ---:- dupi cum spune aut - .nici chiar criticii autorizati din secolul nostru, cari, totu!li, Ia distants Ia -se gisesc de interesele zilnice ale vremii cind scriil R., e evident, cii nu pot fi influi .in judecata lor de pasiuni personate, n'au izbulit, in fond, sa vorbiasci despre d

Autorul prt·zintii in pH~fala acestei lucrliri pe R. ca om, ariitind, ca. Ia -1uturor scrierilor lui stii preocuparea de adevii.r ~i bme El n'a urmiirit decAt bi moral. iar acesta l·a urmlirit cu ardoare.

Scopul lucririi a fast: si aleagii din cugetarea falozofici alui R. prin.:ipii1e, ·1-au condus in opera pedagogicS. $i in aceasta sa stlldiezc tema • care i·a servit continuA cii.IBuzB., • i~a dat o unitate profundii ei anume aceea a idealului mo

Ac_est scop a fast urmirit ~i deplin atins de autor in cursul celor 11 capit Jn cite se imrarte lucrarea propriu zisli

Constata, ci marile sisteme pedagogice i!}i au origina in practicUe Qi ideile ristice ale unui moment evolutiv distinct. ·

Un sistem pedagogic e totdeauna legat, intr'un sens sau altul, de o idee ;minantA in mediul social.

Ori epoca lui R. se poate. ConsiderS. ca epocii de marl prefaceri sociale. Tema pusi Ia concurs de Academia dela Dijon a dat prilej lui R

ideea fundamentali a sistemului siu pedagogic, ca 1}1 a celui social, intr'o for ,general&.

Au mai contribuit insi Ia aceasta fir& indoial8. 'i conflictele culturale ale secol .a! XVlll.

ul I. - Nr. 3 $COALA VREMII ~----~~--- _ . ..;..=--~-~=-==~ ---· ·- ..... Pag. 29

.. ="-·-"-=

ln acest timp in pedagogie intelectualismul ia intiiu orientarea rational-spiritualisti., poi pe cea ernpirico·materialisti, care in moralii favorizase hedonismul.

Educatia se redusese la instruc1ie1 raporturile sociale Ia interesul material egoistic .. Un individualism anarhic i~i fAcuse Ioc in moralii ~i in politic8.. ln contra acestor stiri se ridicA R., ciutind si restabiliascB prestigiul ide­

ului moral. Face coostatarea, ci instructia nu trebue confundali cu educatia ~i ci moral­

ente putini bun8.voin\i inseamn8 mai mult dec3.t oriclit de inalti !lliintil. Respinge interpretarea materialist.ii a ~tiintei, ca Uind primejdioasi pentru moral&· .. Absorbirea factorului moral al culturii de cB.tre factorul intelectual ~i eel material

nomic, duce Ia cultura unilaterali a spiritului, iar aceasta sirice~te pe om d~

ntiment !}i ideal uri, eliminind moralitatea din vointi.

R. dedl.lce liniile moralei naturale din premisa bunB.titii originare a omului El1 nstatii, cB. societatea nu·i rea fiindci ar fi nenaturali, ci a devenit nenaturata prin riutate.

Drept condi\ii ale idealului siiu moral, R. pune problema individualismului !1i> moniamului, adedi cultura intelectului in armonie cu celelrute func?uni suflete!1ti, in. cial cu sentimentele de sociabilitate.

Cu individualismul !}i armonismul pune problema perSonalititii morale. • Au1orul urmeazi apoi si arate roadele ob\inute In ordinea socialS. intemeiati pe:

ementele primordiale ale moralititii, mai apoi idealul moral al lui R. fat& cu conditiile I acopul unei educatu democratice.

Dupice arati condit{unile formirii unei con!Jtiinte integrate dupii concepti& lui­' trateazi criteriile generate educative ~ti relatiile ps1hologice in formarea individului,..

blai apoi legil1ura pe care trebue s'ci stabiliasci idealul moral intre instructic ~i educatie. In fine incheie lucrarea cu capitolul valorii comparative lti relative a idealuluit

lloral 8 R., in intreaga lui sintezi. Acuta ar fi in linii generate cuprinsul lucririi dlui ~imescu.

E foarte natural, ca intr•un rezumat a~a de scurt si nu putem da tot ceea<* ' intereseazi pe inviltitori

Ill aceste randuri no-am mlrginlt doar sl le atragem atenliunea asupra lucrlrii.

s. i 1 RADU PETRE, profesor de pedagogie, Pite~tl : Rolul inv41410f'ului c11 factor de-'Wu/n.,nare social4; ed. Scrisul Romii.neac, Craiova 1929 ; pretul 20 Lei.

. In !recut mlolunea inv•lltorului era sA transmltii viitoarelor generatii capltalul , de euno~tm~ al inainta~lor. Astizi i se cere mai mutt. lnstrucfia trebue impletiti cu ', o educatie moraU., in scopul .de a fonnil din fiecare tltv o personalilale", con~ttienti , de valoarea sa ,; pitrunsii de dorinl& de a ae perfection& mereu • Acesui ar fi rolul" proftsio"'" al invi'\itorului•.

, Dar Ia nol rolul invi!ltorulul nu ae poate llmlta numal Ia actlvitatea aa din clasii. In mediW nostru social atit de lipsit de indrumB.tori culturali, invi\itorul trebue si faci ,; educa~a ,1 culluralizarea satului siu ; adecA inviitAtorul are 'i un rol social··

~- cuUural, pe care il poate indeplini prin serbB.ri ~i ~ezitori ~colare, cercuri culturale, ; biblioteci, cursuri complimentare $i de adulti. etc. Cu acesto prilejuri se va

1 face ~·

icduca~a •ociatd ,; naJionald a poporului · I Necesitiijile apecifice ale vietii noaatre social• if cer inviijitorulul eforturi de muncii ,1 in direcjja social-economicd. Aceste indeletniciri insi trebue sA so lacA cu rezerva.

Pag. 30·~~==··==== $COALA VREMII======A=n~-"=1=1=. =~,N=r"J .

. de a nu stiinjeni mersul ~coalei. lar in scopul acesta ar trebui sd i-se asigure irw· torului retributiuni onorabile, pc cari ctansul sa nu fie constrfl.ns a le ciiutO. in alte pli

Inviitiitorul are de indeplinit $1 un rol social politic. Insa politica pe care of inviitiitorul, trebue sa fte politica sinceri/t1fii $i a biueltti Ob$1esc, COndusii de 0 1111

l}tiinta obiectiva, iar nu impusii de statutelc unui _club politic". lndeosebi sa se feri invlitlitorii "de a face pe propagandi$Jii $i ageu{ii electorali, fiiudc4 acest tucn' ti gradeo.zii ln fafa mul{imii." . .

In capitolul ultim se dau cUteva citate privind pe .invatirtorul idea:l", despre d·l N. Iorga spune cii trebue sa fie o .,individualitate creatoare•. .

Bi-o~ura d·lui Radu Petre, cuprinz8.nd orientiiri privitoare Ia activitalea lara a invlitiitorului, este foarte bine venitii ~i folositoare celor (\C vor cii.ut3. de d8.nsa cctindu·o $i urm8.ndu-i indemnurile. ·

ELlSA ALEXANDRESCU,. Selecfionarea elevilor ln $COala primard, tinuta Ia societatea institutorilor ~i institutoarelor din RomUnia, Ia 15 Feqruarie 19 -ed. Inst de arte grafice ,Emines~u", Bucure~ti, 1930; pretul 25 Lei.

Chestiunea cea mare, care preocupA pcdagogi~ nouii, este cunoa$terea indivi litiitii copilului ~.::oala actualci nu tine searnli. de aceasta indi\•idualitate, intruc3.t -sidera pe toti copiii ca, f<ia8.nd parte din grupe omogcne ~i de.ci trate~za pe toti Ia Ceeace ingreuiaza suc~!3{1_1.11 ~coatei, _ este deOS~hi-ea d.ntre elementclc .unci c!aSe, cari . incurc8. unele pe allele r)f.O.- cauza aceasta num~rul rcpetcnfiiOr edte fO-ute- mare ( ·; in vechiul regat ~i 54, 7 °/0 in Basarabia}, iar elevii prom.ovati tree din clasS. in cu o pregli.tire necompletii.

D-rul Paul Godin a descoperit c3.~cva legi noi priyitoare Ia Inviitiitorul trebue sa tinii. seamii ~i de aceste Iegi, pentruci ritmul unui copil influenteazii $i starca lui psihidi ,

Autoarea prezmtii ciiteva constatiiri proprii, f8.cute - pe baza expe~ientii - la ~ de fete Nr. 17 din B4cure$ti (undc funclioneazii .d.sa) pnvind .felul cum se pre· copiii in ~colile primare din pun<;:t de vcdere fizic, psihic !Ji sociai. Dcasemeni rezultatele IIi cari s'a ajuns introduC8.nd' rentru c!. ·1 siste.mi.ll cia:seloi' p~ralele, fo din copii selectionati pe baza ex!l!lle.nulul psiho f1zic. .

Dacil n'u n'e in$cliim, · $COal a d·nei E Alexandres'cu 'este unici $CoaiB in tara noastni - ori eel putin cea dintti.i, - Ia care se Iucreazil. cu ststemul paralele IJeasemeni aceasta ~coalii tine locul de frunte lntre $Coalele noastre pri in privinta studierii i.ndi\'idualitiitd elevului, avS.nd $i lm Jaborator psiho-medical; .elevii sunt exminati din toate punctele de vcdere ale ind•vidualit<itii -lor.

· Bro~ura .. d-nei Alexandresou intereseazii foa.cte mu1t prin iniiiti~area reati · practice: ob,inute .d~ .d-sa in aqeasta direct•e.

• ' . ~1 ' ; c.' '' t ; ~ .. :

* * . .' REV!STA GENERALA '1\,· INiTATAMANTULlJ'l Nr. 8' din' 1930 aduce un

,aJ Dlili' 1 Gabrea:·:' · "Psihoiogla a do lui" tip uTi ~e :copii: copilul de sai ~i coP'iiut de _AUtorui operei, .,I~ctiVictuU.Iiza~.ea inViitB.m<irituTU.i" duCe prob!em'a cat mai ap

de fealitate Inv8tlimantul, indrUmat de nouile difeC1ii. ale 'psihologiei, si ·_ se . t prin adaptarea la cele douii tiPuri de Copii: de sat ~i de Ora!}: ,. · ' ·

01 I. Gabrea conclude cii satul &i ora&ul, aceste · doua f0rmat1i sociale, munpa lor distinCt&, prin viata! ~e se. desfii~oar~ in ele, CoriJOrm cerintelor ~i im

nul I.- Nr. 3 ~ ~CO~LA _\TREMl! Pag. 31

"rilor specifice, intluinteaz<i atit de mutt asupra indivizilor, incit putem consideni ca istente douii structuri .suflete~ti distincte: u s<itcanului ~i a ora~eanului; deci $i doui

sihologii: a t8ranului (consen'alor) !?i a or:'i~eanului (progres.ist) ~i prih urmare ~i

ouii psihologii a copilului: de sat ~i de oraf?. Este in interesul educaliei. ca programele 8 tinii seamii de aceste deosebiri dintre copii.

Punerea acestei probleme se face in timpul eel mai potrivit. Stucliul copilului man fiind Ia inceputul desvoltiirii sale, e bine sii tinii seamii de aceasta justa rintii psihologic8.

REVISTA ~COI\LA ~I FAMILIA DE MAINE in Nr. 28-29, 1930, intre alte icole phne de interes pentru ~coala romin.ii, publicii un articol ,Jurnalul de zi al

le\•ilor" al Dnei M Passello, institutoare in Geneva. Dna Passello bazatA pe o vastii. xperientft in domeniul pedagogiei noui, pledeaz<i pentru pun, rea in practicci a "Jur· alului de zi al elcvilo,", in care aceetia sii-!;n inlroducii notele lor personate Acesta

fi un mozaic de int<lmpliiri ·din VJata copilului. Inviitiitorul va accepta tot ce·i oferi opilul ~i va dis~utit cu copilul as<Jpra continutului Jurnalului. Jurnalul poate conttne · anumite desemne. de ex portretul unui mic biiiat, cu mentiunea: ,Prietenul meu X 4

u constata.ri de acestea: ,Copiilor li·e frici de piirin~ii cari tipB.", sau "Toatc gri­ini!e sunt azi arate ~i serniinatc, afar.!i de a noastra, c<ici tatii ii place mai bine sa se limbe". Pentru a nu face sii aparii jurnalul ca o ocupatie ecoladi.. care ar pute3. pri manifestarea spontanii a copilului, inv<itiitorul, nu va corecta, decit in mod discret; e$elile de ortografie, ·

lata rezultatul ce se poate obtine dela Jurnalele elevilor dupii autoare: "(n re­umat, jurnalul de zi este cea mai minunati sursa de informatiune ce o poate avea stitutorul; el fljutii invatamintul compu~erii, ortografia &i dcsenuL ~i aceaSta cu a tit

mat mu'It ~i_ mai eficace, cu c5.t este. un lucru indi\'idual. El deprinde pe copil sa fie franc cu el insu~i . sa' reflecteze asupra actelor sale; el ~ugereaza piirintilor dorinta de a-~i perfectionil obiceh.rlle, ca sii aparlt mai buni, mai drepti in notele cop1ilor lor"~

· Chestiunea mentit toatil atentia ei rccomand8.m cifitorilor no~td Sa incerce apli­(:area ei, cu tittu de f'Xperientd, in clasele superioare ale cursului primar (111 - Vll)' Asemenea notRri. in jurnal pot ·r~ce in locul uneia din lectiile indirel.!te ce diim ac'estor c·l~se

"'· REV!STE. SOS!TE._LA REDACT!E: Caledra, . Gal~ti, An. IV Nr. 1 :._~ 'li 3 -4; Friim&ntiiri /)idactice, ,Foc9ani, An. VI Nr. 7· !;ii 8; Scoala $i Familia de m&ine, Buc~re~11, An. Ul Nr. 28. 29; R.euis~a $colii, Boto~ani, ,An. VB Nr. 9-10; Vld~-Jarul, Buziiu, An. VH 8-9; Ctdtura Popor~fllli, Cetatca-Albii, An. I, Nr. 2. 'r

.lN F.'b R'M AT'J UN I. ,.~ 0 tn hma ·trecu'tii· '8. a·piirut Ia Arad o noui gazetii romineascB., "Aradul•, -cQ.

aparifie' sS.ptAminnla. E!te o·gazetii serioasa, scris8. de cei mai de seam& intelectua1i ai' Aradi.Jlui.,-' 0 ret!Ortmndam atentiunei &i !;prijinului i'nvAtiitorilor.

... ; O Lib.r8.ria Ke,rpel .din Arad a editl:lt har.ta ora!;iului Ar8d, irf tr.aSd P.e ·panza,. ~u p'r-etul' de ISO Lei; precu~ ~i in rnafime de cu prejul de 20 .Lei. · ·. . · ·

in~rime de'l25/1 oo', ~0/60, ·pentru ~~~vi·, . . .

. .0. Ciitre £wvdftit?rii, ab~oi'i.letiti Craipveni,, seria 19 26, c'el'e/:41te serii $i prieteni. Frat· lor, am intalmt_ pr. col!! gut nostru de clasa, MititA Cismaru, in~r·un spital din Ara~ suterind de boatel !iii ducind cumplite lipsuri.

I

P ;,;•;--g:;,· o::3c;:;2======="'S,;;;:COAL~~VREM!l Anul I.- Nr.

Fac un apel cilduros citre voi de a contr1bui cu cit puteti, Ia amelior suferintelor fratelui nostru, care de!?i merge spre bine, mai are mult de stat in spi

Ajutoful il veti trimite pe adresa mea. Am deplini incredere in inimile voastre. Alex, Burticalii inv.

Ga!~a Arad.

0 Po~la redac!iei. Manuscrisele intrate ~i bune do publica! so vor blid. pe r8nd.

Dlui I. Muslea, Directorul ,Arhivei de folklor" a Academiei Romine: ,Apel 0-v., sosind prea t3.rziu, pentru acest No, se va publici~. in No. viitor.

Dlui I. Mariesw, inv }rfini$el: La p. I, al scrisorii 0-v. Vi-am rispuns corpul revistei, Cu p. 2. poate ne vom ocupa - dacii vom avea riigaz ~i lo~ intr'un numi'ir viitor. Deocamdati nu avem spatin. Cit prive~te p. 3., dupii. mo ce ni-ati trimis·o s'ar pire3. cii elevul D·v. are in adeviir incliniiri spre desen. B inteles ci aprobii.m $i noi preocuparea D-v. de a cultivi:l aceste incliniri

Dlor A. Afolica, Jnv. Leasa $i G Deta, inv Dud: Mu}\umim pentru cuvin frumoase ce ne·ati adresat,

Mai nmlJora. Revista • ~coals Vremii • s'a infiintat pentru a servi un scop !j:tesc bine def1mt, Cei ce. muncim Ia aceastii. revistii., totdeauna a vern inaintea oc acest unic scop al ei, pc care ciiutii.m sil.-1 servim cit se poate de bine. Prin ur dacii dorim - ~i credem cA aceasta este dorinta tuturor celor ce o citesc Qi o jinesc - si o ment1nem Ia nivelul unet publicatii serioS.se fli utile (cici alt£el nu mai avea indreptii.lirea Ia viati), atunci, evident, ea nu poate f1 intrebuin\atii. in scopuri streine destinatiei sale (de pildi in scopul afi!j:ajului personal).

Cine scrie Ia revisti, trebue sA o facii. · numai cu gd.ndul de a servi. scopul trattlod lucruri folo~itoare. $i nu ·numai atat. lnten\iunea singurli, oricit de lauda nu eite suficientli pentru reu!?ita unei lucriri publicabile. Forma de realizare a i #ei ·lncd este o conditie foarte esenjiald Deci este clar cl nu putem publica in re · orUe !j:i oricum ar ft scris. 0 spunem aciasta, pentrucii. s'au ridicat preten\ii i ciudate. S'au gbit adeci. oameni cari sii. sustinii c8. odata ce autorul semneazi c a scris, el singur este rAspunziitor de scrisul aAu ~ti cii. deci RedacJia trebue s4 pu tol ce i se lrimile $i chiar a$ti cum i se lrillfile, f4r4 nici o modificare(!).

0 fi el rispunziitor autorul, dar noi $tim un lucru : dacd am Nrmti sjalwl cesta, am reu$i foarle repede s4 omorim tevista chiar de Ia inceput. Ori, ni se dea voe si n'o facem. Cine i~i poate luil rispunderea sd fac4 treabd decit noi, si se anunte, ~ti·i cedlril imcdiat locul.

Com•RicAri oficiale. Min. lnstr. Dlr. I Inv. prim. Bir. B, Nr. 144421/1930: Jnviilitorii sa spriji

actiunea Ligei "Temperanta • din RomS.nia - at ciirei scop este lupta in contra olismului, - inscfiindu-se cit mai multi ca membril ~i innintind in flocare sat o filiali a aceatei ligi. Statutele, precum !Ji orice limuriri, se pot cere Ja sed.iul el Bucure~ti, Bulev. Elisabeta Nr. 55.

Direc1erat. Min. Vll Timl~oara, Sorv. Instr Nr. 21435/1930: Toato ~ primare ~i griidinile de copii din jud. Arad si·~i procure pentru proceso!e verhalo inspectli, registre compactate cuprinzind 100 foi, formatul coalei regulate de hirtic liniati ori neliniati. Foile vor fi perforate spre a putea fi !j:nuruite, sigitate !Ji cia late. CJauzula se va apnea de organul de control care va ajunge mai iotiiu la dupi procurarea registruluf.

•.z-.-"'"·"··!·7:-'""~. ""=·c.,,. _,.t'-':~·c· ~------------

0 ABO:i'AME~TE achitate in cursu! lunii Noembrie. Cale 200 Lei au pliitit: d Aron Injreiu, iflv.·dir. $ilindia; J...-\•iu Dublea, inv ~c. No 1 .\rad; lulian Paguba, subrev'zor &~ Socodor; lo;m Belle, inv dir. $!clii.u.

Cate 100 Lei au pliitit: P. 0 D. ProcOt'iu Givutescu, prolopop, Radna; Marin I. B<i.lli, inviit8tor, Uddova; $.;oala primari de stat, Plincota; Teod,.or Mari$. profesor, Arad; Dumitru F11ipescu, inv Nadii$i HJ.ralambie S1<ivaru, inv Luguzilu; luliu Blaj, inv ~~!india; Ana Fi)'des, in\'. la. $-:! israeli!<l, Arad; P. 0, D. Traian Vat1an, proto­ro;-, Arad; Gizela SzUn1,·), Ernilia Tonesz, Zelma Hoffmann, lolanda Lustinszk', Maria lh6 ~~ Cornelia Halalaf, invli.tiitoare Ia $COala primara cte·stat No. 17 din Arad; Cons· tantin. Penta, Hortensia Marian, Eugenia lordanescl): Elena Olinescu ~i Anastasia Po­pescu, inv Ia ~coala primarii No 7 Arad; Letitia Rnzu, inv. Miciilaca·Nouii; Oeme­tra Balaban ~i Ann Cornea, inv. ~e. No. 2. Arad; Patriciu CoVaci, im•. $ebi&; loan Marica ~i Oimitrie Manate, inv Paulian; Ma·rin Stiinescu, i:nv. Dezna: loan Dobrc, inv. Slalina ($ebi~); Pavel Ageu, inv. Buhani; Ecaterina Dasciil, inv Nlidiilbr~?li; Veturia O.tean, inv Susani; Teodor Laza, inv. Re\•eti!?; Lazar loj ,, inv. 5aliljeni; Marton Pa­Vel, inv. ~c. No 21 Arad (incii tOO Lei, pe 18.ngii 100 Lei pliiti\i luna trecutii). D. Capitan Nicolae Popovici, Arad; Dimitrie Ciobota, inv dir, MicD.laca; {inca 100 Lei, pe 15.n~ii 200 Lei pllititi luna trecutil);. Vasilie Stoiu, Stefania Constantinescu, George Nmi

. ei Maria Rodeanu, inv, Mic8laca; D. Capitan Dimitric Nedescu, Arad; $.;oala prim. de

. de stat No 9, Ar. d losi( Heim !?i losif Szen1gy0r}!yi inv.' eye No. 9 Arad; Irma Bi· ; rU ~i Andrei Piipureanu, inv. !}C.. No. 22_ Arad; Valeda Chirici, Vetur;a Paguba ~i

, Aurelia Titiriga, inv &c No 3 Arad; Gizela Sztojkovits $i Emilia Vladii.r, inv. !iC. No. 14 Arad; $-:=oala primarii de stat No. 22 Arad; 0. D. -Florea Codrean, preot, Arad;

·Wi1ioara Avram, cond. gdict. de copii sir. Gr. Alexandrescu Arad; D. Ciipitan Nico· ac Barbu, Arad; Mihaiu lonescu &i Teodor Vicol, inv. !?C de aplicatie Arad·Gaiu; l!ie a~ariu inv. Macea; Aurelia Paguba, loan Caba, Emilia Papp, Delia Papp, Sofia Mla­in, Dlmitrie Dasciil !?i loan Lascu, inv. Socodor; Radu Draia, loan Ma.ndii, George edi$ $i loan Crivlit. inv Griiniceri; Vasilie Codrean. Sever Ponta &i M1hail Popescu

nv. ~;c!liu; loan Ludo~an, Elena Balint ~i Florea Capra, inv. V<ir~and; Carol Nagy, aria Nedelcu $i Hostil Pop, inv. PHul; Traian Cilmpian, inv. Ciala; loan Babu&cov, ir·~c. Varia~ul; Pr. George Marcu, iov Seli&te (Petri!?) • ..J

C!Jte 50 Lei au pl8tit: d Florica B:una, cond grid. de copii str. L!e Barna, rad; Traian Givulescu, dir. !i'!. (Inca 50 Lei pe lilng8 200 Lei p18ti\i luna trecutli), a PQ!ila, Serena PatkO, Elisaveta Balla ~i Klisaveta TCger, inv. !;lC No. 16 Arad.

TIPARUL TIPOORAI:'IEI DIECEZANE, ARAD; 1930.

'