A N U L X X I X . ARAD. 19 Iunie (2 Iulie) 1905. Nr. 25 .

Biserica ţi Scoală F o a i e b i s e r i c e a s c ă s c o l a s t i c ă , l i t e r a r ă şi e c o n o m i c ă .

Apare odată in săptămână : DUMINECA.

PREŢUL ABONAMENTULUI. Pentru Austro-Ungaria:

Pe un an 10 cor. — pe V 2 an 5 cor. Pentru România şi străinătate :

Pe un an 14 fr. : pe jum&tate an 7 fr.

PREŢUL INSERŢIUN1L0R : j Corespondentele să se adreseze Redacţiunei

Pentru publicaţiunile de trei ori ce conţin \ „BISERICA ş i ŞCOALA" ' cam 150 cuvinte 6 cor.; până la 200 cuvinte J E a r b a n i i de p r e n u m e r a ţ i u n e a

8 cor.; şi mai sus 10 cor. v. a. ] TIPOGRAFIA DIECESANĂ In ARAD.

Aviz! Cei ce au abonat foaia numai pe 1/2 an ori că au

plătit abonamentul numai pe acest timp — tnce-pânduse semestrul al doilea, sunt rugaţi a solvi si abonamentul acestui semestru, la din contra, celor ce au negii gat aceasta solvire, cu numărul viitor li-se sistează espediţia.

Abonamentul pe an e 10 coroane. „ 7 2 an 5

„ „ 1fidean2 „ 50 fii.

Administraţia foaiei „Biserica si Scoală"

' i * T i T i r i " * —ir r r i i - i r r ' — i j v J" r u T i — r r.ru~i r i ' -i|--i.-i.-|i'i_ri.riri-ir-u .r.ri_n.iu'i r .1'

O conferinţă. Domnul Horia P e t r a Petrescu ţinu de curând

în Viena la o serată a »României June« o con­ferinţă publică. Obiectul conferinţei sale este iu-bileul ce să pregă teş te în memoria alor două per­sonagii grandioase, alor doi genii şi bărbaţi, a că­ror spirit planează deasupra neamurilor şi cari la timpul lor, cu peana n mână, desinteresaţi şi aprinşi de focul entuziazmului au luptat pentru dreptu­rile popoarelor dripite în picioare şi 'ncătuşate în lanţurile nedreptăţi i . Aceşti doi bărbaţi sunt Schiller şi Cervantes. Primul, mândria şi fala poporului german iar al doilea, nemuritorul şi idolul popo­rului Spaniol.

Sărbă toarea măiestoasă ce se aranjază pen­tru aceşti doi nemuritori din par tea popoarelor din a căror sânge si carne au fost, nu ne miră nici de cât zice domnul Petrescu, deoarece aceasta însufleţire au existat la amintitele popoare şi a-tunci, când aceşti bine meritaţi scrietori erau încă în t re cei vii. Osteneala şi glasurile lor nu a su­nat în pustiu, căci cum neam şi putea închipui ca Schiller să fi scris cu a tâ ta patimă, cu a tâ ta dra­

gos te adevărată , primele lui tragedii î „Intrigă şi amor", „Fiesco", „Don Carlos" dacă n'ar fi simţit îndreptate asupra lui privirile întregei societăţi intelectuale de pe .atunci? Şi el eră conştiu, că un neam în t r eg — neamul său — ascultă cu ră­suflarea reţ inută la celea ce spune.

Acesta a fost sprijinul şi mâna de ajutor ce a dat poporul german marelui ei fiu şi ace­stora să şi poate mulţămi activitatea l i terară a-proape supranaturală a acestui bărbat .

In necs cu amintitele calităţi ale popo­rului german, să vedem cum să practică a c e a s t a la noi şi cum sprijineşte publicul român mica noa­stră l i teratură română? La acest punct cu d r e p t cuvânt esclamă d-1 Petrescu, că a plânge ne vine pentru atâta desinteresare la maioritatea zisei in-tiligenţei române. Căutaţi şi veţi vedea că pa r t ea cea mai mare a tineretului nostru nici două vorbe nu-ţi va şti spune despre cel mai dă căpetenie poet al nostru despre Eminescu. Care e cauza? Să poate zice ca studierea în şcoalele străine însă răul^cel mai mare zace în sânul familiilor române. In celea mai multe familii dulcea noastră limbă să neglijază şi să 'nlocueşte cu alta, după concepţiile şi ideile lor, poate de mai cultă —• notă caracteristică a sărăciei noastre sufleteşti. Stând lucrurile astfel cum ne şi putem închipui sprijinul publicului faţă de l i teratura noas t ră iar în urma acestora, voia şi dragos tea de muncă a. scrietorilornostrii părăsiţ i aproape cu totul de publicul cetitor. Mulţi vor fi şi de aceia, cari nici n'or fi ştiind că esită un N. Iorga, M. Sadovean, St. Iosif, Oc-tavian Goga şi alţii şi alţii.

Sulevând aici ideile conferinţiarului, ca unul ce destul debine cunosc referinţele noastre locale, aflu de bine a mă opri puţin şi la publicul nostru, pe care nul pot numi chiar de nepăsător dar cam tot pe aceiaşi t r eap tă a imboldului de-a sprijini l i teratura noastră locală caşi peste to t în t reg nea-

mul nostru de pretutindenea. Nu merg mai de­par te decât la inteligenţa noastră din loc şi jur fie ei advocaţi, medici, preoţ i sau învăţători — unul şi acelaşi lucru. Li teratura nici pomenire sau dacă chiar şi afli ceva, sunt lucrări clasice de «crietori străini, compactate frumos şi procurate numai şi numai din lues pentru înfrumseţarea lo­cuinţelor.

Asemenea păţeş te şi ziaristica. Bieţii redac­tor i muncesc din greu — iar glasul respective zi­sele lor sună în pustiu — sprijinul material ase­menea publicului.

Să încheiu cu conferenţiarul dela »România Jună« sperând că fiorul plăcut ce par'-că totuşi a început să se simtă în timpul din urmă în viaţa românească nu va înceta, contând în viitor, în interesul comun la o acţiune şi o sprijinire mai vie din par tea publicului faţă de l i teratură şi pe s t e tot faţă de tot, ce a fost şi este r o m â n e s c .

diaconul Cornel Laznr.

„I -a Carte a copiilor". de

St. C. Alexandru.

— Recenziune —

( U r m a r e şi fine.)

Aceasta îmi permit a afirmă şi pe mot ivul , c ă nu e absolut necesar ca de pildă toate sune­tele unui cuvânt normal să fie în nex absolut cunoscu t cu celea precedente fie chiar şi d u p ă metodul figurilor şi cuvintelor normale .

în acelaş t imp însă constatez, că sunt b ine şi corect dezvoltate sune te le : »a,« »1,«- şi »(/,« din cuvin te le : ac, cal şi jug (pag : 10 , 11 şi 18).

Resunări le dlui autor făcute pe la finea su­netelor desvoltate sunt recomandabi le şi la l o c ;

p e n t r u c â : ^Repetiţia e m a m a s tudiului« . Relativ la modul de procedare al compunere i

cărfii r ă m â n e să mai amintesc, că în frontispi­ciul paginelor şi la celealalte locuri cuvenite tre­buia să ocupe pr imul loc nu elementele consti­tut ive ale literei arătate , ci î n t o r s : întâiu însăşi litera şi numai apoi elementele ei.

împre jurarea , că facem analiza întregului, a zicerei , cuvântului şi a silabei, nu ne indr i tueşte a face analiza literei nainte de ce le p u n e m ele­vilor în vedere litera în intregitatea sa, căci în­tâiu vine impresia generală a obiectului şi nu­mai atunci cea specială, ceea ce altmintrelea şi însuşi metodul urmăr i t la scrierea acestei cărţi c e r e , ca să începem dela întreg la părţi şi nu de l a părţi la întreg.

Desvoltarea vocalelor scur te , desvol tarea vo­ca le lor derivate (pag : 2 2 — 2 6 ) şi desvol tarea con­

sonante lor derivate (pag: 2 7 — 3 0 ) sunt reuşi te iar materialul de cetit aci apar ţ inător e var ia t şi b ine ales.

La par tea I a acestei cărţi , ca lucru vred­nic de atenţ iune, ţin a face amint i re despre mij ­locul meni t a in t roduce pe elevii începător i în o scriere frumoasă şi regulată.

Acel mijloc în cartea dlui Alexandru sunt liniuţele ajutătoare puse la fiecare lecţiune a su­netului învăţat, ceea ce în alte abecedare lipse­şte cu desăvârşire .

în modul acesta elevul (şi acasă) îşi poa te acvira suficientă dexteri tate în executarea uni­formă dar şi caligrafică totodată a literilor scr i inde.

De priveşte însă executarea uno r figuri, a m de odiecţionat .

Icoana tunului şi a racului (pag: 1 4 — 1 5 ) vor induce pe elevi în eroare înt ru cât ccei care n ' au văzut tun de singuri îşi vor face j u d e c a t a : tunul poate fi mare dar racul e mai m a r e ca tunul pe când ştiut este că lucrul s tă chiar în­t o r s ; ba racul nici nu poa te veni în compara ­ţie cu tunul .

Falsă idee îşi vor câştiga elevii şi din dis­propor ţ ia ce ese la iveală dintre figura »sac« şi iarăşi »rac«. Aici încă racul ni-se înfăţişează aşa de mare ca sacul. Dar cine a văzut rac m a r e cât un »sac« ?

Mărimea acului *şi figura cal p a g : ( 1 0 — 1 1 ) încă sunt n u se poate mai false. Aci acul e m a r e cât piciorul calului de nu ceva mai m a r e ! (lung).

Copiii aci, ce-i drept cunosc şi vor afla ade­vărul din propria-le experinţă, vorba e însă, că falzitatea avem s'o alugăm din laboratorul nos t ru ori în ce s 'ar ivi, că şi aşa este destulă în l u m e .

în par tea II aflăm propoziţi i c a : »Apa e clară şi curată« »Nalba creşte în d r u m « »Peş­tele e m u t « .

Eu ştiu că clară poate fi numai o idee ori alt ceva exlusiv de domeniu l intelectualului .

Cred şi aceea că dl au tor a înţeles pr in cu­vântul »clară« că apa e »limpede« va să zică d-sa a voit să facă un fel de metaforă numai cât (de se poate spune aşa) nu e corectă fiindcă la metaforă ne avân tăm cu spiritul de jos în sus şi nu din sferele mai înalte j o s .

Nalbă creşte nu numa i în d r u m , ci şi a iurea! Deci corect era să se z i că : Nalbă creşte şi în d r u m .

Tuturor animalelor , e de s ine înţeles le l ipseşte darul vorbir i i , E pr in u r m a r e nelogic a zice, că »Peştele e m u t « . Plecând de aici con­secvent a m mai fi îndrept a spune , că sun t ani­male şi nemute , cari adecă pot v o r b i !

Atari construcţi i sunt deci de abandona t . Piesele de cetire cupr inse în par tea IlI-a

sun t aranjate şi alese d u p ă cerinţele didact ice metodice , r eze rvându-mi unele observăr i mai j o s .

Acestea bucăţ i se încep cu o frumoasă ru­găc iune : „îţi aducem Doamne sfinte« şi se con­t inuă cu şcoal părintească, obiecte şi ani­male aflătoare în şi pe lângă casă, ciasornic, m â ţ a şi cânele, cocoşelul, calul etc.

De un deosebit conţinut mora l şi instruct iv sunt bucăţ i le : s-Stejarul mândru« şi »Mâţa şi câ­nele* în pr ima prin m â n a sorţii se pedepseş te aspru superbia şi deşertăciunea iar în ceastă­laltă se răsplăteşte credinţa şi fidelitatea cu dis­preţuirea şi reprobarea vicleniei şi a înşălăciunei din par tea s tăpânei casei.

»Povestea criveţului« de Kur tman şi »Pică-tură de roauă« de Biuthgen exerciazâ o influenţă binefăcătoare asupra desvoltării fantaziei şi inte­ligenţei copilului.

Un lucru însă nu e lămuri t in secţ iunea aceasta.

Aproape după fiecare bucată de cetire, la fine separat şi independent u rmează câte un a-ver t isment precept cu fond moral iza tor consta­tator din 2 sau 3 şire.

Pr imul (pag: 46) sună astfel: »Copii, Cioara se hrăneş te cu stârvuri , şoareci, gândaci şi vermi stricâcioşi. Nu omorâţ i cioara !«

Observând aceasta am eruat a n u m e să d a u de nex dar n ' am aflat căci pomeni tu l «avertis­ment* nu stă în legătură nici cu penzul prece­dent , dar nici cu cel următor .

Tot astfel stă lucrul şi cu celealalte »pre­cepte* ori cum să le n u m i m ?

Sigur, dl autor în aceasta privinţă îş are procedeul său special şi ni-1 putea şi noauă face cunoscut , măcar prin o simplă noti ţă în m a n u ­alul d-sale.

La finea cărţii se află şi o lecţie practică de m o d e l : »Copilul mincinos« prelucrată după trep­tele : analiza, sinteza şi aplicarea.

Aceasta lecţiune nu e tractată complet , a-sociaţia şi sistemizarea, cari la olaltâ cu acele trei cupr inse în lecţiunea presentă formează celea 6 t repte formale, au fost cu totului uiate.

Aplicarea făcută de dl au tor încă nu e co­rectă. Aplicarea t rebuia făcută cu totului din alt punc t de vedere . Pe treapta aceasta se impunea a aplica, nu »că învăţă torul să îndemne pe şco­lari ca să înveţe să cetească bine lecţia« ci ca auzind odată din cuprinsul istorioarei să cău­tăm a aplica preceptul moral odată estras la di­ferite jurs tăr i din cercul de experiinţă al copii­lor, foarte natural luând tot cazuri analoage.

Să admi tem însă, că istorioara era bine pre­lucrată , neescepţ ionabilâ din punctul de vedere al tractări i , şi atunci avea loc obiecţiunea, că abe­cedarul nefiind legendar pentru ce dl au tor nu a preferit să tracteze în locul acelei is tor ioare o l e c ţ i u n e ' d e model din legografie ori chiar din scriptologie ? Aceasta la tot cazul ma i mul t valora.

Vorba fiind de abecedar mai mult ne p u t e a captiva dl autor cu aceea că ne arată, cum în­vaţă d-sa copii săi a ceti şi a scrie şi n u m a i apoi a povesti ,

Adecă d-sa intercalând şi lecţiuni de mode l aceasta t rebuia s'o facă pr imo loco desvol tând de model cutare ori cutare sunet . Asta e p r i m a iar cealaltă e ul t ima »raţie« a abeceda ru lu i !

în privinţa ortografică semnalez, că dl au to r comite o m a r e greşală prin uzarea de apostrof (» '«) punându-1 la cuvinte, ce nu-i simt t rebu­inţa, b u n ă o a r ă : »nu 's om. . . să'-i iubesc. . . s p u -ne 'mi . . . câ'ţi voiu da... auzindu- ' i . . . ţină-'i cerul« .

înţeleg, că d-sa în cazurile premise prin a-postrof voeşte a suplini elidarea lui »î» de lângă respectivele p r o n u m e personale prescurta te şi verbe auxil iare abreviate .

* * *

»I-a Carte a copiilor« însă cu stricta obser­vare a modulu i său de compunere satisface con-diţiunilor, cari t rebue să le înt runească un abe­cedar meni t a se folosi în şcoala elementară.

Aceasta părere individulă ţin de dator ia mea a o expune şi până dl autor va veni cu unele şi altele lămurir i în aceasta mater ie .

Bujecanul

C R O N I C A . j Zeno Mocsonyi de Foen. Ne soseşte

trista veste a încetări i din viaţă a unui membru din ilustra familie Moesonyi . Cu capete le plecate cerem Tatălui ceresc odihna sufletului acestui distins vlăstar al neamului românesc , a cărui familie ne vesteşte t r e ­cerea lui la cele e te rne prin următoru l nec ro log : Mă­r ia Mocsonyi de Foen născută baroneasa Măria F i sche r de Nagy-Szlathnya, Budamer şi Bacsko în numele său precum şi în numele fiului ei Antoniu Mocsonyi de Foen , al copiilor ei din pr ima căsătorie văduva Martha B e r -zeviczy de Kakas-Lomnicz şi Berzevicze născu tă c o n -teasa Sztâray, Agatha Sehudawa născu tă conteasa Sztâ-ray şi contele Tassilo Sztâray de Sztâra şi Nagy-Mihâly, cu soţia sa conteasa Irma Grimaud d'Orsay, al vărului său Alexandru de Mocsonyi şi al tu turor rudenii lor cu in ima frântă de durere aduc la trista cunoşt in ţă moar t ea soţului ei Zeno Mocsonyi de Foen care le în Budapesta la 13 Iunie st. v. în etate de 63 ani şi în anul a l 26-lea al fericitei sale căsători i după un morb greu şi îndelungat şi-a dat nobilul său suflet în mani le Creatorului . Rămăşi ţe le pământeş t i ale ferici­tului reposa t a fost depus după ritul greco-or iental î n 16 Iunie st. v. în cripta familiară la Feny la odihna e ternă . Paras tase le se vor celebra în 25 Iunie st. v. în capela familiară din Feny precum şi în biserica p a t r o ­na lă din Bulei şi în bisericile din Batta, Ţella, Ohaba sârbească, Bruznic şi Prisaca. Budapesta, în 13 Iunie st. v. 1905. Fie-i ţe r ina uşoară şi memoria b inecuvânta tă 1

P r e l e g e r i n u m a i d i m i n e a ţ a în ş c o a l e l e p o p o ­r a l e , în rapor tul despre s tarea învăţământulu i i n spec ­torul reg. de scoale din comitatul Nograd a ră tând că deja de pe la începutul primăveri i nu se mai po t ţ inea prelegeri ap roape în toa te şcoalele popora le , din c a u s ă

C o n c u r s e . Nr. 327 /905

Spre scopul conferirii de stipendii din „Fun-daţ iunea lui Gozsdu" pe anul şcolar 1905/6 pent ru şcoalele medii, facultăţi, universităţ i şi şcoale le de cădeţi militari Ia armata comună şi honvezi — se scrie concurs pe lângă următoare le condiţiuni :

1. Concurenţi i sâ documenteze cu documente o -riginale sau autent ícate de notar i p u b l i c i : a) că sunt fii de cetăţeni ungari şi apar ţ in bisericei

or todoxe orientale române , spre care scop se r ece re estrasul din matr icula botezaţilor, provăzut cu clasuala parohului competent , că şi de present apar ţ ine la biserica greco-or ienta lă r o m â n ă —

b) că studiază cu succes bun la vre-un institut public din patr ie , spre care scop au să subş tearnă studenţi i de la şcoalele medii atestatul despre anul şcolar 1903/4, ear cei dela facultăţi şi universităţ i indicele despre toate cursuri le ascul ta te şi respect ive d o ­cumentul despre progresul făcu t ; că nici ave rea

c) propr ie , nici a părinţ i lor nu ajunge să acopere toate* t rebuinţele pent ru creş terea concurentului , spre c a r e scop e a se produce atestatul diregătoriei pol i t ice competente . Atestatul să cupr indă şi date posi t ive despre aceas tă avere şi t rebue să fie subscris şi de preotul locului, ear dacă nu ar fi acolo preot ori a r fi înrudit cu concurentu l , t rebue să fie subscr is din par tea protopopului concernent .

2. Dacă concurentul a înt rerupt studiile, a tunci a re să producă şi atestat oficios despre ocupa ţ iunea sa întru t imp şi despre pur ta rea sa mora lă pe acest — timp.

y. F iecare concuren t a re să are te în pet i ţ iunea sa, special i ta tea la care , şi locul unde voeşte a con­t inua studiile, cum şi aceea dacă a re şi alt s t ipendiu .

4. Cei ce voesc să studieze în s t ră inăta te au să are te neces i ta tea de a face studii în s t ră inăta te ca în caşul dacă li-se va vota st ipendiul să se poată îndată esopera conces iunea ministerială prescr isă .

5. Cu privire la concurenţ i i pen t ru dobândi rea de stipendii spre absolvarea şcoalelor mil i tare de c ă ­deţi, se observă, că stipendiile aces tea pe lângă d o ­cumenta rea condiţ iunilor s taveri te în acest concurs (p. a) c), 2, 3, 6, 8, şi 9) numai a tunci se vor es t rada comandei şcoalelor militare dacă concuren tu l va do ­cumenta că este privit de elev regulat la respec t iva şcoală de cădeţi .

6. Peti ţ iunile instruâte cu documente le necesa re sunt a se adresa la represen tan ţa fundaţiunei lui Gozsdu Budapest VII, Holló utez 8. sz. până la 5 Au­gust n. c.

7. Totodată se provoacă toţi stipendiştii actual i , pr in u rmare şi cei absolvenţi , cari cer a ju toare pen t ru depunerea r igoroaselor şi câşt igarea gradului de doctor , că până Ia terminul susindicat, să are te resul ta tul s tu­diilor din anul şcolar 1904/5 căci a l tcum li-se va sista st ipendiul, resp. nu vor căpă ta a jutorul .

8. Peti ţ iunile cari nu sunt instruâte cu d o c u m e n ­tele susamint i te sau sosite după terminul eşeris, nu se vor lua în considerare .

9. in interesul espedări i regulate, fiecare concu ­ren t să indice în pet i ţ iune locul şi pos ta ultimă, unde este a i-se t r imite reso lu ţ iunea represen tan ţe i .

Din şedinţa comitetului fundaţiunei lui Gozsdu ţ inută în Iunie 1904 /5 . Comitetul. 1—3 - • — ..

Conform înal tei dispoziţiuni Consistoriale dela 1/14 Iunie a. c. Nr. 2255 ex. 1905 pr in aceas ta s e e s -crie coucurs pen t ru s ta ţ iunea vacan tă învâ ţă to rească

« ă copiii nu cercetează şcoala, a făcut comisiunii ad-ministat ive a comitatului propunere , ca în şcoalele de la sate p r imăvara şi vara prelegeri le să se înceapă la 5, eventual la 6 ore dimineaţa şi să se închee deja la 9 ore, pent ru-ca peste zi copii să poată fi luaţi de • părinţ i la lucru fărâ-ca prin aceas ta să neglige c e r c e ­t a r ea şcoalei. Comis iunea s'a declara t de acord cu propunerea .

î n ş t i i n ţ a r e . Se aduce la cunoşt inţă onoratului public r omân , că „Şcoala pent ru economia şi industr ia •de casă" , proiecta tă de Reuniunea noastră , se va des ­chide cu începerea anului şcolar 1905/6. Inaugurarea aces te i scoale se va face în mod festiv în 28 August n. a. c , la orele 11 a. m., după ce lebrarea sfintei l i-turgii , acea zi de sărbă toare . în anul 1905/6 va funcţi­o n a numai secţ iunea economică a şcoalei. Instrucţ iu­n e a va cupr inde ; a) învă ţământ practic : pregăt i rea b u ­cate lor şi a pâne i ; conservarea legumelor şi a p o a m e ­lor ; spălatul , călcatul şi îngrijirea rufelor; curăţ i rea şi ţ i ne rea în ordine a locu in ţe i ; g răd ină r i tu l ; confecţio­na rea rufelor; b) învă ţământ t e o r i e : economia de casă, chemia bucătăr iei , contab i l i t a tea ; igiena, îngrijirea bol­navilor ; l i teratura română . Elevele, ai căror păr inţ i sau îngrijitori nu sunt în Sibiiu, au să locueascâ în edificiul şcoalei, S t rada Baier Nr. 1 (edificiul „Albinei"). Se vor primi numai eleve cari au împlinit 15 ani şi a u te rmina t cel puţ in şcoala e lementară . Instrucţ ia va fi exclusiv în limba română . Se va conserva însă şi în ^ilte limbi, îndeosebi în limba maghiară şi germană, dar numai în pauză şi la masă. ' Taxele p resc r i se : 1. Fiecare e levă in te rnă va avea să solvească o taxă lu ­na ră maximală de 50 cor., din care se vor achi ta spe ­sele efective ale şcoalei, cu excepţ iunea r e m u n e r a -ţ iuni i instructoarelor , pe care le achită Reuniunea din al s ă u ; când spesele efective vor fi mai mici, dife­ri nţa se va restitui elevei. 2. F iecare elevă ex ternă va avea să solvească o taxă lunară de 40 cor., pen t ru care va primi şi ameaza şi ojina. Taxele sunt a se solvi tot pen t ru trei luni anticipativ. în caz, că o elevă înscr isă deja în t rerupe cursul fără motive acceptabi le , e da toare a despăgubi r eun iunea pent ru fiecare lună a anului şcolar cu câte 10 cor. Elevele in te rne au să a d u c ă cu s i n e ; saltea, plapomă, 2 perini, 2 schimburi pen t ru pat, 1 ' 2 duzină din rufele necesare , 6 ştergare pen t ru bucătăr ie , piepten, per ie pen t ru cap, per ie p e n ­t ru dinţi, hainele necesa re . Şorţur i le pen t ru bucă tă r ie ş i - le vor face elevele înseş i ; dar şorţuri pent ru casă a u să aducă cu sine. Cursul se începe în mod regu­lat la 1 Septemvrie n. şi se termină la 51 Iulie n. In-formaţiuni mai detaiate se pot primi dela conducă toa ­rea şcoalei, domnişoara Vetur ia Papp , Sibiiu, S t rada Baier Nr. 1. Comitetul „Reuniunea femeilor r o m â n e din Sibiiu".

M u l ţ ă m i t ă p u b l i c ă . Evlavioasa creşt ină D-na văd. p reo teasă Sofia Popovici , ca re de mai mul te ori ş i-a a ră t a t iubirea sa faţă de biserică luând pildă dela fe­ricitul ei soţ preotul Aurel Popoviciu, ca re a testat sf. biserici de aici 8 jugbere pământ , a donat sf. b i se ­r ic i din Chişoda u n rând de orna te , u n st ihar preoţesc , o cruciul i ţă de argint şi un steag, toate în preţ de p r e -s te 500 co roane . Pen t ru aceas ta jer tfă şi prin aceas ta în numele comunei bisericeşti îi esprim cea mai m a r e mul ţămită , rugând pe bunul D-zeu ca aceas tă jer tfă să i-o răsp lă tească cu bogatele sale darur i dâru indu- i s ă ­n ă t a t e şi ferieire, ea să poa tă fi şi mai depar t e model d e viaţă creş t ină înaintea credincioşi lor noştri . Chişoda l a 5/18 Iun ie 1905. Victor Aga, pa roh .

dela clasele inferioare a şcoalei gr. or. r o m â n e din Checia-română (Român-Kecsa) protoprezbri teratul Banat-Comloş cu termin de 3 0 zile dela pr ima pu ­blicare . Emolumente le împreuna te cu acest post sunt :

1. Salar în bani gata 440 cor. 2. D o a u ă j u g . cat . pămân t a râ tor 100 cor. 3 . Doauâzeci chible grâu p r e ­ţuit â 6 cor. 120 cor. 4. Cinci chible cucuruz preţui t â 4 cor. 20 cor. 5. Pen t ru conferinţă peste tot anul 15 cor. 6. Pen t ru scripturist ică 10 cor. 7. Pen t ru că l -z imen t din care alegândul învăţă tor este obligat a în­călzi şi şcoala sa 80 cor. 8. După ce învăţătorul nu a r e cvartir p â n ă ce c o m u n a biser icească va edifica, pr imesc rebonificare de 80 cor. anualminte . In cât p r i ­veşte cvincvenalul alegândul învăţător '1 va primi numai după ce a servit cinci ani ne în t re rupt în c o ­m u n a noas t ră ca ales şi definitizat.

Doritorii de a recurge la aceas ta s taţ iune sunt poftiţi ca în terminul legal să se prezinte în sf. b ise­r ică din Chec ia - română pen t ru a-şi a ră t ă dester i tâ tea în cant şi tipic, ear recurse le adjustate după toa tă r e ­gula şi adresate comitetului parohial din Checia- rom. să le înainteze P . O. D. ppresbi ter Pau l Miulescu, în Nagy-Komlos (Torontâl megye) în terminul mai sus i n ­dicat. Se notifică în u r m ă că alegândul învăţător după pămân tu l beficiat de dâsul este obligat a solvi toate sarcini le publice, nu alt cum şi a conduce şi s t rana stângă fără al tă remunera ţ iune . Cântăreţ i buni şi con­ducă tor i de cor sunt preferiţi.

Dat în şedinţa comitetului parohia l din Chec ia -. r o m â n ă ţ nu tâ la 25 Maiu 7 Iunie 1905.

Comitetul parohial In absenţa şi din încred in ţa rea P. O. D. ppresb .

t rac tua l . Cu consensul ppreb . t rac . Silviu Bichicean par . Nereu.

— • - 1 - 3 Pen t ru ocuparea postului învăţă toresc la şcoala

confesională gr. or. rom. din comuna Groşi să e s ­cr ie concurs cu terminul de recurgere de 3 0 zile dela p r ima publ icare în Organul oficios „Bis. şi Ş c " .

Emolumente le împreuna te cu acest post s u n t : 1) Salar în bani gata 600 cor. 2) Pauşal pen t ru con­fer inţă 16 cor. 3) Pauşal pen t ru scripturist ică 10 cor. 4) Pauşal pentru familiat 20 cor. 5) Pauşal pen t ru lemne, din cari a re a se încălzi şi sala de învă ţământ 72 cor. 6) Pămân tu l învăţă toresc . 7) Cvartir cu gră ­d ină de legume. 8) Cvincvenalul prescr is i-se va e-zopera învăţătorului dela înal tul guvern după serviciul d e 5 ani în comună.

Reflectanţii la acest post sâ-şi ins t rueze docu­mente le necesa re şi subş tearnă P. On. Domn ppresbi ter t rac tua l Procopie Givulescu în M.-Radna şi să se p r e -zenteze în s. biserică din loc spre a-şi a ră ta des ter i ­tâ tea în cant şi tipic.

Groşi, ia 29 Maiu 1904. Comitetul parohial .

In conţelegere c u : Procopie Givulescu ppresbi ter inspec to r de scoale.

— • — 1—3 Pent ru îndepl ini rea definitivă a sta ţ iunei î nvă ţ ă -

toreşti dela şcoala noas t ră din Valemare (filia la Feniş) se escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela p r ima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le împreuna te cu acest post s u n t : 1) Sa la r în bani gata 270 cor. 2) Pen t ru buca te 130 cor. 3) Pen t ru lemne 80 cor. din care a re a se încălzi şi şcoala , 4) Pen t ru scripturis t ică 20 cor. Spese de 5) conferinţă 16 cor. 6) Pen t ru cura tora t 10 cor. Cât ră c a r e salar, se at inge s u m a de 800 cor. comuna b i se ­r i c e a s c ă a pet i ţ ionat la înal tu l guvern pen t ru o în t r e ­g i r e cu 400 cor.

201

Dela recurenţ i s ă cere cvalificaţiunea prescr i să în §. 60 din „Regulament" fiind avisaţi că toa te d o ­cumente le legale adresate comitetului parohia l din Va­lemare să le subştearnă până la terminul susindicat Of ppresb. al Hălmagiului (Nagyhalmâgy) precum şi a se prezeta în biserica din Valemare în vre-o dumi ­necă ori să rbă toare spre a-şi a ră ta des ter i tea în c â n ­ta re şi tipic după ce alesul a r e să îndepl inească şi cantora tu l a tât în biserică cât şi afară de biser ică .

Valemare , la 6/19 Iunie 1905.

Ioan Ser ac Mihai Oarce preş. corn. par. not. corn. par.

In conţelegere cu m i n e : Cornel Lazar pp re sb . inspector şcolar.

— • — 1—3

P e n t m îndepl inirea în mod definitiv a ambelor posturi de învăţă tor i şi anume la şcoala infer ioară cu clasele I—II. şi la şcoala super ioară cu clasele III-IV dela şcoalele noas t re din comuna Alioş ppresb . Li -povei , se escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela pr ima publ icare în foaia „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le înpreuna te cu acest post s u n t : I. Pen t ru învăţă torul dela şcoala inf. 1. în bani gata 720 cor. 2 . Grădina din satul bă t rân . 3 . 16 metr i de l emne pent ru folosinţa proprie . 4. 10 cor. pen t ru confer inţă . 5. 10 . co r pen t ru scripturist ică. îvă ţă toru l es te î n d a t o ­ra t a conduce s t rana stângă şi a ins t rua e levele ş c o a ­lei de repeti ţ ie fără al tă r emunera ţ i e . Se observă că conform înaltei rezoluţ iuni Consist. Nr. 4701/1904 la postul dela şcoala inf. se admite r ecurge rea şi de î n ­văţă toare şi în caz când ar deveni a leasă o învă ţă toa re , aceea va fi îndatorată , a se îngriji dânsa d in al s ău pent ru p rovederea cu un cantor în s t rana stângă. II. Pen t ru învăţă torul dela şcoala super ioară . 1. In ban i 720 cor. 2. 16 m. lemne pen t ru folosinţa propr ie . 3 . învăţă torul să înfiinţeze şi conducă cor vocol şi în fiecare an să inst rueze 2 elevi în cântăr i le bisericeşt i ; p e n t r u acest serviciu va beneficia 2 jug. pământ . 4. Dela în ­mormântă r i unde va fi poftit, va avea stola usua tă . î n ­vă ţă toru l ,este îndatora t a c o n d u c e s t rana d r eap t ă şi a inst rua elevii şcoalei de repet i ţ ie fără a l tă r emunera ţ i e . F iecare înv. a re cortel liber în edificiul şcolar c o n s t a ­ta tor din 2 chiţii, cuină, c ămară şi supra-edificatele din cur tea şcoalei, grădina şi podrumul şcoalei le vor folosi în părţi egale-frăţeşte. Cvincvenalele se vor pr imi dela stat. Contribuţia reg. o va soli fiecare învăţă tor din al său.

Recurenţ i i la aces te posturi sunt avizaţi, ca r e ­cursele lor, adjustate cu documente le legale de cval i -ficaţiune, şi a ră tând în recursul lor anumit pen t ru ca r e post recurg î np reună cu declara ţ iunea c ă de când şi p â n ă când îşi formează dreptul la cvincvenal , şi a d r e ­sate comitetului par . au a le subş terne P. T. Dlui presb . Voicu Hamsea în Lipova (Lippa) p recum şi a se p r e ­zentă p â n ă la terminul sus indicat , în vre -o Duminecă ori sărbă toare în sf. biser ică din Alioş, spre a-şi a ră t ă dester i tâ tea în eant şi t ipic.

Alioş, în 7/20 Iunie 1905. In conţelegere eu m i n e : Voicu Hamsea p ro toprezbi te r

• - • — 1 - 3

Pent ru vacanta parohie de clasa pr imă din Răpsîg în protoprezbi tera tul Ienopolei , prin aceasta se escr ie concurs cu dura tă de 3 0 zile dela pr ipa publ icare în foaia oficială.

Venitele încopcia te de aceas tă paroh ie sunt : fo­losirea unei sesiuni p ă m â n t arător, birul parohial ş i stolele preoţeşt i usuate, cvartir şi grădină şi întregirea dela stat.

Recurenţ i i sub durata concursului 'şi vor subşterne pet i tele că t ră subscrisul protoprezbi ter şi se vor p r e ­zen ta vre-o dată în sf. biserică ca să se facă cunoscut naintea poporului .

Ienopolea, la 10/23 Iuniu 1905. Din însărc inarea Venerabi lului Consistor a rădan :

Constantin Gurban, p ro topop . . — • — 2 - 3

Pent ru îndeplinirea postului învăţă toresc vacant , dela şcoala popora lă gr. or. r o m â n ă inferioară centra lă din IVădlae se escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela pr ima pul icare în organul oficios „Biserica şi Şcoala" . Emolumente le s u n t : . Salar anual în bani 800 (opt sute) c o r o a n e ; 2. 4 (patru) stângeni lemne tari , ori 6 (şasă) stângeni lemne moi, din care se va îcălzi şi ş coa l a ; 3 . Scripturist ica în n a t u r ă ; 4. Spese de conferinţe învăţătoreşt i 4 (patru) coroane de zi şi spesele de pre junctură şi 5. Locuinţă şi grădină.

Dela recurenţ i se pre t inde să aibă cvalificaţiune cu calcul general cel puţin „bun" , es t ras de botez şi atestat despre serviciul de până acum.

Competenţi i au a-şi înainta documente le adjustate conform legii şi adresa te comitetului parohial , subsem­natului p ro topop din Arad, ca inspector de şcolă, iar în vre-o Duminecă ori să rbă toare să se prezinte în sf. biser ică , spre a-şi a ră ta dester i tatea în tipic şi în cele cantora le . Alesul e obligat a conduce s t rana fără a l tă r emunera ţ iune .

Dat din şedinţa comitetului parohial ţ inută la 14 Iunie şt. n. 1905.

Nicolau Chicin Georgiu Petroviciu preot, presed. corn. par. dir. şcol. not. corn. par.

In conţelegere cu m i n e : Vasile Beleş protoprezbi ter şi inspector şcolar.

— • — 2 - 3 Pen t ru îndeplinirea definitivă a staţiunei învă ţă to­

reşt i vacan te din Guravale din inspectoratul Hăl­magiului , se escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Beneficiul încopciat cu acest post e s t e : 1. In bani gata din casa cultuală 260 cor. 2. In na tura le 12 şinice cucuruz, 6 şinice grâu în na tu ră (preţuite în 156 cor.) . 3 . 6 stângeni de lemne preţui te în 96 cor., d in care este a se încălzi şi sala de învăţământ . 4. Spese de conferinţă în 6 cor. 5. Scripturist ica 6 cor. 6. venitele cantora le care fac HO cor. 7. Cvartir liber cu grădina. 8. întregirea la 800 cor. conform disp. Ven. Cons. Nr. 2255/1905 cerându-se , alegândul în­văţă tor poate spera că diferenţa de 384 cor. să o ca ­pete dela stat pe calea organelor bisericeşti . Cvincve-nalul se va dă numai după împlinirea celor 5 ani în comună . Alegândul a re să îndepl inească şi serviciul cantora l .

Recurenţ i i sunt avizaţi ca recurse le lor adjustate cu toa te documente le receru te , legalizate şi adresate comitetului parohial din Guravale, să le suş tearnâ până la terminul sus indicat P. T. oficiu protoprezbi teral al Hălmagiului (Nagyhalmâgy), precum şi să se prez in te , în vre-o duminecă ori să rbă toare în sf. biserică din Guravale spre a-şi a ră tă dester i ta tea în cântare şi tipic.

Guravale , 2/15 Iunie 1905. Comitetul parohial ,

î n conţelegere cu m i n e : Cornel Lazar, protoprezbi ter şi inspector şcolar.

— • — , 2—3 Pent ru îndepl inirea definitivă a staţiunei învăţă­

toreşt i din c o m u n a Lazuri inspectoratufHălmagiului , se escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela pr ima publ ica re în foaia „Biserica şi Şcoala" .

Dotaţia împreuna tă cu acest post es te : 1. In bani gata din casa cul tuală dela Lazuri ş i .

filia Groşi 490 cor . 2- Dela Lazuri 4 stângeni l e m n e pent ru învvăţător , iar dela filia Groşi pent ru î n v ă ţ ă t o r 24 cor. 3 . Pent ru conferinţele învăţătoreşt i 24 co r . 4. Scripturis t ica şcoalei 10 cor. 5. După ce toată do ­taţia sigură face numai 524 cor., în sensul ord. cons . Nr. '2255/1901, s'a cerut întregirea cu ajutor dela stat la 800 cor., adecă diferenţa de 286 cor. alegândul î n ­văţător poate spera că o va primi dela stat pe ca l ea organelor bisericeşti . 6. Cvartir acomodat şi grădină. Cvincvenlul se va da numai după serviciul de 5 ani împliniţi in aceas ta eomună.

Alpgândul învăţător este îndatorat a îndeplini şi serviciile de cantorat şi a provedea instrucţ ia şi în şcoala de repeti ţ ie, fără altă remunera ţ ie .

Recurenţi i sunt avisaţi, ca recurse le ' lo r adjustate cu documente legale de cvalificaţie şi adresate c o m i ­tetului paroh , din Lazuri, să le suştearnă până la t e r ­minul sus indicat P. T. Oficiu protoprezbi teral al H ă l ­magiului (Nagyhalmâgy) şi să se prezinte în vre-u du­minecă ori sărbă toare sub durata concursului în biser ica din Lazuri spre a-şi a ră ta desteri tatea în cântare şi tipic.

Lazuri , 31 Mai (13 Iunie 1905. Comitetul parohial .

In conţelegere cu m i n e : Cornel Lazar, protoprezbi ter şi inspector şcolar.

— • - 2 — 3 .

Pentru îndeplinirea definitivă a staţiunei învă ţă ­toreşti din comuna Crocna inspectoratul Hălmagiu­lui, se escrie conçus cu termin de 3 0 de zile dela pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Dotaţia împreuna tă cu acest post este : 1. In bani gata 357 coroane 64 fii. 2. In buca te

12 hl. grâu, 12 hl. cucuruz . 3. 24 metri de lemne pent ru încălzirea salei de învăţământ . 4. 5 jug. pământ a ră tor în preţ de 100 cor. după care pămân t învă ţă ­torul e deobligaţ a solvi dările. 5 Pent ru conferinţă 20 cor. 6. Pentru scripturist ica 6 cor. 7. Pentru c u r a -torat 28 cor. 8. Pent ru manipularea gradinei de pomi,, dela comuna politică 60 cor. 9. Cortel cu grădină de V 2 jug-, grajd, colnă şi cămară . 10. Dela înmormântă r i unde va fi poftit, dela cei mari 1 cor., dela cei mici 40 fii. 11. cei ce vor fi în stare de a înfiinţa cor vor fi preferiţi şi vor căpăta o remunera ţ iune de 100 cor.

Alegândul învăţător va fi îndatorat a îndeplini ş i serviciul de cantorat în şcoală şi biserică fără al tă r e ­munera ţ iune .

Doritorii de a ocupa acest post sunt avizaţi , c a recursele lor adjustate cu toate documente le n e c e s a r e adresate comitetului parohial din Crocna să le sub-ştearnă Prea On. oficiu protoprezbi teral al Hălmagiului (Nagyhalmâgy) la terminul indicat mai sus, având a se prezenta în Crocna într 'o Duminecă ori să rbă toa re în sf. biserica spre a-şi a ră tă desteri tatea în cân ta re ş i tipic. Se notează că cvincvenalul se va da numai după s e rv i c iukde 5 ani în aceas tă comună.

Dat în şedinţa comitetului parohial , ţ inută în 2 9 Maiu 1905. Pent ru comitetul parohial

Teodor Bodea preot, preş.

In conţelegere cu m i n e : Cornel Lazar, protoprezbi ter şi inspector şcolar.

— • — 2 — 3 • Pent ru îndeplinirea definitivă a postului învă ţă ­

toresc din comuna Topa de sus (protoprezbi tera-tul Beiuşului, comit. Bihor), conform circularului Ven. Consistor din Oradea-mare cu datul 28 Aprilie 190 i Nr. 721 Şc - a. c , pe lângă următoare le beneficii : Cortel*

acomodat , grădină de 1000 orgii Q , 600 coroane , 15 metri de lemne din care se va încălzi şi sala de învă­ţământ , venitele cantorale delà mort mic 40 fileri şi delà mort mare 1 coroană . Recurenţ i i până la 2 / I 5 Iulie au a-şi insinua recursuri le cu documente le r e -ceru te dlui protoprezbi ter Elia Moga în Răbăgani şi atunci a se prezenta la sfânta biserică la serviciul divin. Ce priveşte decretul , alesul după funcţiune de un an îl va primi, iară cvincvenalele comuna biser i ­cească la t impul său le va cere delà stat. Alegerea se va ţ inea în 3/16 Iulie a. c.

Comitetul parohial din Topa de sus, în şedinţa ţ inu tă la 26 Maiu (8 Iunie) 1905.

Vasilie Papp George Pogan par., près. corn. par. not. cont. par.

în conţelegere cu m i n e : Elia Moga, protoprezbi ter gr.-or. rom. al Beiuşului.

- • — 2—3 Pent ru îndeplinirea postului învăţătoresc vacant

delà şcoala gr.-or. r omâna din Surduc, t'ractul Peşteş se escrie concurs cu termin de alegere 6 / 1 9 August, l y 0 5 a. c , cu următoare le venite : 1. Locuinţă şi g ră ­d ină de legume ; 2. Extravilan învăţă toresc— — 60 cor. ; 3 . 10 cubule cucuruz sfărâmat à 10 cor. = 100 cor. ; 4. Bani gata dictaţi pe locuitori — = 360 cor. ; 5. 16 m. lemne cu crer j i cu tot — = 40 cor. ; din aces tea se va încălzi şi sala de învă ţământ ; 6. t v e n t u a l în t re ­gire delà stat, dacă se va acorda ca întregire la 800 cor . Alegândul învăţă tor va fi îndatorat a îndeplini şi pos tu l can tora l în şi afară de sf. biserică, pent ru care va beneficia stolele usuate . făr' de a pret inde altă sa-larisare.

Recurenţ i i sunt poftiţi a se présenta în cutare Dumineca sau sărbă toare în sf. bis. din loc, pent ru a-şi a r ă t a decster i ta tea în cant şi t i p i c ; ear ' recursele in ­strui te conform dispoziţiunilor legale şi adresa te comi­tetului par . din Surduc, au a-le înainta în t imp de 3 0 zile, delà pr ima publicare, oficiului ppresb . din Ur­g e t e g u. p . Eletd.

Dat în şed. comitetului parohial din Surduc, ţ i ­n u t ă la 25 Maiu st. v. 1905.

Comitetul parohial . Cu concursul meu : Iosif Moldovan, adm. ppresb. ca insp.

subst. de scoale . — • - 2 - 3

Pen t ru îndepl inirea postului de paroh vacant din parohia Brusturi, ppresb. Peşteş comit. Bihor, cu te rmin de alegere 1 7 / 3 0 Iulie, 1905, cu urmă toa ­re le benef ic i i : 1. Cvartir cu 2 chilii, cuină, s u p r a e d i ­ficatele necesare şi grădină de circa 400 • ; . Es t ra-vilan de cl. I. a ră tor şi fânaţ 14 jugăre cath. ; 3. Bir (cucuruz) sfărâmat delà 1 0 viei à 2 viei ; 4. Delà 1 0 numere de case, delà cari au jug, jumăta te zi cu plu­gul, delà cei ce nu au boi, cu palma jumă ta t e zi lucru vipt preotul e îndatorat a da ; 5. Stolele usuate ; 6. intregirea delà stat, conform cvalificaţiunei recurentu lu i .

Recurenţi i , în vre-o Duminecă ori să rbă toare au a se présenta în sf. bis. din loc spre a-şi a ră t a d ibă­cia în cant şi tipic, conform dispoziţiunei regulamen­tului pentru parochii ; ear ' recurse le adjustate conform prescr iere i legale, au ale adresa comit, parochia l din Brusturi până la terminul normal şi ale înainta oficiu­lui ppresbi teral din Ortiteag p. u. Êlesd.

Dat în şedinţa comitetului parohial ţ inută în Brus­tur i la 21 Maiu v. 1905. Comitetul parohial . C u consensul meu : Iosif Moldovan, adm. ppresbi teral .

- • — 2—3 Pent ru îndepl inirea vacantului post invăţă toresc

de là şcoala g r - o r . r omână din Copăcel, protopresb .

Peşteş, se escrie concurs cu termin de alegere 6 / 1 9 August 1905 p. m., cu următoare le beneficii : 1. L o ­cuinţă cu grădină de legume; 2. Extravi lan de circa 5 jug. cat . fânaţ 120 co r . ; 3. 10 cubule buca te 120 cor.; 4. bani gata eiectaţi pe locuitori 360 c o r . ; 5. e v e n ­tuala întregire dela stat la 800 cor., care se va cere .

Alegându-1 invăţă tor va fi deobligat a îndepl ini şi postul cantoral in şi afară de sf. biserică, pen t ru stolele usuate, fără a pret inde pent ru aceas ta alt salar .

Recurenţi i sunt poftiţi până la alegere a se p r e -sentâ în sf. biser ică din loc, pen t ru a-şi a ră t ă dibăcia în cant şi t ip ic ; iar recurse le ins t ruate conform dispo­ziţiunilor legale şi adresa te comitetului parohia l din Copăcel, au a le îna in ta în termin de 30 zile dela pr ima publ icare , oficiului protoprezbi tera l din Urgeteg p. u. Elesd.

Dat în şedinţa comitetului parohial din Copăcel , ţ inută la 20 Maiu st. v. 1905.

Comitetul parohial . Cu consensul m e u I o s i f Moldovan, adm. pro tppresb ,

ca inspector subst. de scoale. — • — 2 — 3

Pent ru îndepl ini rea vacantului post învă ţă toresc dela şcoala gr.-or. r o m â n ă din Bănlaca t rac tu l Peşteş, se escrie concurs cu te rmin de alegere în 2 o Iulie st. v. 1905, cu următoare le veni te : l. Locuin ţă deplin corăspunză toare , supraedi t icatele necesa re şi grădină de legume; 2. Bani gata repar t ia ţ i p e locuitori 580 cor . ; 3 . 1 jugăr mic int ravi lan 20 c o r . ; 4. 24 metr i lemne de foc, din cari şe va încălzi şi sala de învăţământ . Şi even tua la întregire dela stat la 800 cor. p r in 2OO cor. ajutor.

Doritorii de a ocupa acest post sunt poftiţi a se prezentă în sf. biserică din loc, spre a-şi a r ă t ă des te -ri tatea în cant şi t ip ic ; iar recursele adjustate conform dispoziţiunilor legale şi adresa te comitetului parohia l din Bănlaca au a le înainta în termin de 30 zile dela pr ima publ icare , oficiului p ro topresb . din Urgeteg p. u. Elesd.

Dat în şedinţa comitetului parohial din Bănlaca , ţ inută la 19 Maiu st. v. 1905.

Comitetul parohia l . Cu consensul m e u : Iosif Moldovan, adm. pro topresb .

ca inspector subs. de scoale. - • - 2—3

Pentru îndeplinirea vacantului post învă ţă toresc dela şcoala gr.-ort. r o m â n ă din Măgeşti, ppresb. Peş teş se escrie concurs cu termin de alegere în 2 0 Iulie, st. v. a. m. cu următoare le venite : 1. Locuinţă co ră s ­punzătoare şi grădină de l egume ; 2. Bani gata eiectaţ i pe locuitorii din Măgeşti-Butan şi Iosan 600 cor. ; 3 . Eventual 200 cor. ca întregire dela stat, dacă se va vota. Alesul înv. va fi deobligat a îndeplini şi agen­dele cantora le în şi afară de sf. bis. pent ru care v a beneficia stolele usuate : dela î nmormân ta re m a r e 2 cor., mică 1 cor.

Doritorii de a ocupa acest post sunt rugaţi a se prezenta în cu ta re Duminecă sau să rbă toare în sf. bis. din loc pent ru a-şi a ră ta dibăcia în cant şi t i p i c ; e a r recurse le adjustate conform dispoziţiunilor legale şi adresa te comitetului parochia l din Buteni-Măgeşti şi Iosani, au ale înainta în termin d« 30 zile dela p r i m a publ icare oficiului ppresb. din Urgeteg p . u. Elesd.

*Dat în şed, comit , parohial din Măgeşti ţ inu tă în 29 Maiu v. 1905.

Comitetul parohial . Cu consensul meu : Iosif Moldovan, adm. ppresbit . c a

inspector subst. de scoale . - • - 2—a

ţ iune de cl. I. se vor admite la candidare şi r ecuren ţ i cu cvalificaţiune de cl. Il-a ear în lipsa aces tora şi competenţ i de cl. IlI-a.

Recurenţ i i sunt avizaţi ca recurse le lor instrui te cu documente le de cvalificaţiune în original şi a d r e ­sa te comitetului parohial din Şiştaroveţ, să le subş tearnă până la terminul sus indicat subscrisului protopresbi t . în Lipova (Lippa), p recum şi cu observarea disposiţ iu-nilor §. 18 din Regulament să se presenteze în vre -o Duminecă ori să rbă toare în sf. biserică din Şiştaroveţ , , spre a-'şi a ră tă dester i ta ţea în cele r i tua le .

Lipova, 29 Maiu (11 Iunie) 1905. Din autor izarea consist, diecesan Voicu Hamsea,

m. p. ppresbi ter rom. gr. or. în Lipova.

— • — 3—3

Licitaţiune mi nuc 11 dă. P e baza concluzului Venerabilului Consitor gr. or

rom. din din Arad de dto 24 Martie 6 Aprilie 1905 Nr. 1470/1905 prin aceas ta se publ ică l ici taţ iune minu-endă p e n t r u edificarea unei scoale gr. or. rom. din c o m u n a Seleuş (pprezb. B. Ineu.) pe ziu de 2 0 Iu­nie 3 Iulie a. c. la 9 ore a. m în locali tatea şcoa-lei I de aici.

Pre ţu l de esc lamare e statorit în suma de 8282 cor. 94 fll. Licitanţii vor avea să depună înainte înce ­pe rea licitaţiunei vadiul de 1 0 % din preţul esclamărei , în bani gata sau în papire de valoare acceptabi le .

P lanul şi proiectul de spese p recum şi condi ţ iu-nile se pot vedea la ofiiciul parohial din loc.

Seleuş, la 29 Maiu 11 Iunie 1905. Ioan Sărâdan

paroh. — • — 3 — 3

Cancelar ia arhitectului r o m â n

Ioan ^Jiga ARAD, Strada Jozse f fdherczei-i i t Nr- 1.

(lângă „Victoria").

Pregăteş te planuri şi specificări de spese pentru, edificii publice şi private, pr imeşte lucrăr i în sfera a r -hi tecturei mai înalte, cenzurăr i , colaudări . Ca specialist în ritul nost ru oriental edifică şi res taurează biserici în mod artistic, din care cauză îl r ecomandăm îndeo­sebi dlor parohi . Trimite planuri , schiţe, specificări ş i serveşte în lucrăr i arhi tectonice cu desluşiri gratuit.

SO—52

Pent ru îndepl ini rea vacantului post învăţă toresc dela şcoala gr. ort. r o m â n ă din Sabolciu tractul Peşteş se escrie concurs cu termin de alegere în 2 4 Iulie şt. v. a. cu următoare le v e n i t e : 1. Locu­inţă deplin corespunză toare cu superedificatele n e c e ­sare . 2, 1 juger cat. grădină 40 cor. 3, 10 jugere ex­travi lan păm. ară tor 200 cor. 4, Bani gata eiectaţi pe locuitori 360 cor.

Alegândul învăţă toru va fi îndatora t fără a p r e ­t inde alt salar — a îndeplini agendele cantora le în şi afară de biserică, pen t ru car ie va beneficia stolele usu-a t e : dela mormân ta re mare 1 cor., mică 60 fii. la cu­nun ie 1 cor. sf. apei 40 fileri. Contr ibuţ iunea după pămân t o va solvi alegândul învăţător .

Recurenţi i sunt poftiţi a se prezentă în cu ta re Duminecă sau sărbâ tore în sf. biserică din loc, pen t ru a-şi a ră tă dester i taţea în cant şi tipic, ear ' recurse le adjustate conform dispoziţiunilor legale şi adresa te co ­mitetului parohial din Sabolciu a-le înainta în ter ­min de 30 zile dela pr ima publ icare oficiului ppresb. din Ürgeteg p. u. Élesd.

Dat din şed. cttului parohial din Sabolciu ţ inută la 28 Maiu v. 1905.

Comitetul parohia l Cu consesul m e u : losif Moldovan adm. pprebi ter ca

inspector sub. de scoale. — • - '2—3

Pent ru îndeplinirea parohiei din Şicula, rămasă vacan ta pr in t recerea la cele e te rne a parohului F l o -r ian Monţia, se escrie concurs cu termin de 3 0 zile, socotit dela pr ima publ icare în org. „Biserica şi Şcoala" , cu u rmătoare le emolumente :

a) O sessiune de p ă m â n t cons ta ta toare din 32 jug. b) Folos i rea unui intravilan. c) Despăgubire din păşunat . d) Stolele uzuate şi e) Birul preoţesc stabilit în 29 şinici de cucuruz -

Dările publice le plăteş te a legândul preot . Dela concurenţ i se r ece re cvalificaţiune de clasa

pr imă şi se avizează, ca recurse le lor adjustate cu documente le prescr ise prin §-ul 15 p. a) din Regulam, pen t ru parohi i , adresate comitetului parohial din Şi-cula, să le suş tearnă protopopului concernen t în t e r -minul regulamentar , iar pen t ru aă t a r ea dexteri tăţ i i lor în cân ta re şi oratorie să se prezinte în biserica din Şicula în vre-o Duminecă sau sărbă toare până incu l -zive 8 zile nainte de alegere.

Şicula, la 2/15 Iunie 1905. Comitetul parochial .

In conţelegere cu mine : C. Gurban, ppresbi ter . - • — 3—3

Pe basa înaltului decis consistorial cu datu de 25 Maiu (7 Iunie) 1905. Nr. 2134/905 pent ru îndepl inirea parohie i vacan te din Şiştaroveţ, •— în pro topres -bi teratul Lipovei, se escrie din oficiu concurs , cu te r ­min de 3 0 zile dela pr ima publ icare în foaia „Bi­ser ica şi Şcoala" .

Emolumente le împreuna te cu acees ta parohie s u n t : Una sesiune de pământ , par te fânaţ, pa r te arâtor , b i ­rul preoţesc şi stolele usuate , cari toate la olaltă com­púta te în bani după calculul mediu de 5 ani , dau un veni t de 531 cor. 48 fii.

Se notează , eâ deşi paroh ia după venitul ei este de cl. III., totuşi conform înaltelor decisiuni consist . N-rii 7399 şi 7794/1904, având în vedere întregirea dela stat după evalificaţiunea alegândului preot , con ­form legei, parohia Şiştaroveţ se st ipulează de c. 11-a, cu acel adaus , că în lipsa de recuren ţ i cu cvalifica-