Duminica a XXIX-a de peste an(C)

DUMINICA A XXIX-A DE PESTE AN

Invitatoriul

V. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm

cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre, aleluia. †

Psalmul 94 (95)Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu

Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 † Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm

cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre, aleluia.Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã

Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.

IMNUL

Isuse, din morþi înviat eºti întâiulªi moartea învinsã îþi simte cãlcâiul.Aceasta e ziua cea mare ºi sfântãÎn care te cântã chiar moartea înfrântã.Vezi sufletul nostru ucis de pãcate;Învie-l din moarte, slãvite-mpãrate,Ca-n ziua din urmã ºi trupul sã spereRãsplata cea dreaptã ºi sfânta-nviere.În clipa sosirii cu cetele sfinteDe îngeri, voioºi sã-þi ieºim înainte;Cununa primind-o, precum se cuvine,Pe veci sã domnim împreunã cu tine.În ziua aceea slãvitã ºi marePe nori glorios în vãzduh vei apare,

Duminica a XXIX-a de peste an2

ªi toþi vor putea sã te vadã la faþãPe tine, izvor de luminã ºi viaþã.Treimea Preasfântã în noi sã termineLucrarea-nceputã în lume de tine.Mãrire sã-þi fie, Cristoase-n vecie,În lume sã vie a ta-mpãrãþie! Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Pomul vieþii s-a arãtat în crucea Domnului.

Psalmul 1

Cele douã cãi ale oamenilorFericiþi cei care, nãdãjduind în cruce, au coborât înapã (Autor necunoscut din secolul al II-lea).

1 Fericit omul care nu umblã dupã sfatul celor rãi, †nu zãboveºte pe calea pãcãtoºilor *ºi nu se aºazã în adunarea celor care batjocoresc,

2 dar îºi gãseºte plãcerea în legea Domnului *ºi la legea lui cugetã ziua ºi noaptea.

3 El este ca pomul sãdit pe malul apei, *care aduce rod la timpul potrivit;

frunzele lui nu se veºtejesc *ºi tot ce începe duce la bun sfârºit.

4 Nu tot aºa este cu cei rãi, nu tot aºa; *ei sunt ca pleava pe care o spulberã vântul.

5 De aceea nu se vor ridica cei rãi la judecatã, *nici pãcãtoºii în adunarea drepþilor.

6 Cãci Domnul cunoaºte calea celor drepþi, *iar calea celor rãi duce la pieire.

Ant. Pomul vieþii s-a arãtat în crucea Domnului.

Ant. 2 Eu l-am uns pe regele meu peste Sion.

Psalmul 2

Mesia, rege ºi învingãtor

Oficiul lecturilor 3

S-au adunat împreunã împotriva slujitorului tãu sfânt,Isus, pe care tu l-ai uns (Fap 4,27).

1 Pentru ce se frãmântã neamurile *ºi pentru ce cugetã popoarele lucruri deºarte?

2 Regii pãmântului se rãscoalã †ºi cei puternici se sfãtuiesc împreunã *împotriva Domnului ºi împotriva Unsului sãu:

3 „Sã rupem legãturile lor *ºi sã scãpãm de jugul lor!”

4 Cel care locuieºte în ceruri surâde, *Domnul îi face de ruºine.

5 Apoi în mânia sa le vorbeºte *ºi în furia sa îi înspãimântã:

6 „Eu sunt acela care l-am uns pe regele meu în Sion, *pe muntele meu cel sfânt!”

7 Voi vesti hotãrârea Domnului; †el mi-a zis: „Tu eºti Fiul meu, *eu astãzi te-am nãscut.

8 Cere-mi ºi-þi voi da popoarele ca moºtenire *ºi marginile pãmântului în stãpânire!

9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier *ºi le vei sfãrâma ca pe vasul olarului!”

10 Acum, dar, regilor, purtaþi-vã cu înþelepciune,*trageþi învãþãturã, judecãtori ai pãmântului!

11 Slujiþi-i Domnului cu fricã, *bucuraþi-vã cu teamã!

12 Luaþi aminte, ca nu cumva sã se mânieºi sã pieriþi pe cale, *

cãci mânia lui se aprinde degrabã.Fericiþi toþi aceia *

care nãdãjduiesc în el.Ant. Eu l-am uns pe regele meu peste Sion.

Ant. 3 Tu, Doamne, eºti scutul meu, tu îmi înalþi capul.

Psalmul 3

Domnul este ocrotitorul meu


Isus a adormit ºi s-a trezit din somnul morþii, cãci Dom-nul l-a sprijinit (sf. Irineu).

2 Doamne, cât de mulþi sunt vrãjmaºii mei! *Mulþi se ridicã împotriva mea!

3 Mulþi spun despre mine: *„Nu mai este scãpare pentru el la Dumnezeu!”

4 Tu însã, Doamne, eºti scutul meu, *tu eºti gloria mea, tu îmi înalþi capul.

5 Cu glasul meu strig cãtre Domnul *ºi el îmi rãspunde din muntele sãu cel sfânt.

6 Mã culc ºi adorm ºi mã trezesc iarãºi *pentru cã Domnul mã susþine.

7 Nu mã tem de mulþimile de popoare *care mã împresoarã din toate pãrþile.

Ridicã-te, Doamne, mântuieºte-mã, Dumnezeul meu; †8 pentru cã tu ai lovit peste obraz

pe toþi duºmanii mei; *tu ai zdrobit dinþii pãcãtoºilor.

9 A ta, Doamne, este mântuirea *ºi binecuvântarea ta peste poporul tãu.

Ant. Tu, Doamne, eºti scutul meu, tu îmi înalþi capul.

V.Cuvântul lui Cristos sã locuiascã în voi din plin.R. Îndemnându-vã unii pe alþii cu toatã înþelepciunea.

LECTURA ÎNTÂI

Începutul cãrþii Esterei1,1-3.9-13.15-16.19; 2,5-10.16-17

Repudierea reginei Vasti ºi alegerea Esterei1,1 Era pe vremea lui Asuer, a acelui Asuer care dom-

nea de la India pânã în Etiopia, peste o sutã douãzeci ºiºapte de provincii. 2 Împãratul Asuer ºedea atunci pescaunul lui împãrãtesc, în cetatea Susa. 3 În al treilea anal domniei lui, a dat un ospãþ tuturor principilor ºi sluji-torilor sãi. Cãpeteniile oºtirii perºilor ºi mezilor, mai-mariiºi capii þinuturilor s-au strâns înaintea lui.


9 Împãrãteasa Vasti a dat ºi ea un ospãþ femeilor, înpalatul regal al împãratului Asuer.

10 În ziua a ºaptea, pe când inima împãratului eraveselã de vin, le-a poruncit lui Mehuman, Bizta, Harbonaºi Bigta, Abagta, Zetar ºi Carcas, cei ºapte eunuci careslujeau înaintea împãratului Asuer, 11 sã o aducã în faþalui pe împãrãteasa Vasti, cu cununa împãrãteascã, pentrua arãta frumuseþea ei popoarelor ºi mai-marilor sãi, cãciera foarte frumoasã.

12 Dar împãrãteasa Vasti n-a vrut sã vinã, când a primitprin eunuci porunca împãratului. Împãratul s-a supãratfoarte tare, s-a aprins de mânie. 13 Atunci, împãratul avorbit cu înþelepþii care cunoºteau obiceiurile vremii.Cãci aºa era obiceiul, ca orice problemã a împãratuluisã se punã înaintea tuturor celor ce cunoºteau legile ºidreptul. 15 „Ce trebuie, a zis el, sã i se facã împãrãteseiVasti, dupã lege, pentru cã n-a împlinit ce i-a poruncitîmpãratul Asuer prin eunuci?”

16 Memucan a rãspuns înaintea împãratului ºi a princi-pilor: „Nu numai faþã de împãrat s-a purtat rãu împãrã-teasa Vasti, ci ºi faþã de toþi principii ºi faþã de toatepopoarele care sunt în toate þinuturile împãratului Asuer.19 Dacã tu, împãrate, gãseºti cu cale, sã se dea poruncãdin partea ta ºi sã se scrie în legile perºilor ºi mezilor cãnu trebuie sã se calce o poruncã împãrãteascã ºi caVasti sã nu se mai arate înaintea împãratului Asuer. Iarîmpãratul sã dea demnitatea de împãrãteasã alteia, maibunã decât ea”.

2,5 În cetatea Susa era un iudeu numit Mardoheu, fiullui Iair, fiul lui ªimei, fiul lui Chiº, bãrbat din tribul luiBeniamin, 6 care fusese luat din Ierusalim printre robiistrãmutaþi împreunã cu Iehonia, regele lui Iuda, de Nabu-codonosor, împãratul Babilonului. 7 El o creºtea peHadasa, adicã Estera, fiica unchiului sãu; cãci ea nu aveanici tatã, nici mamã. Fata era frumoasã la staturã ºiplãcutã la vedere. Dupã moartea tatãlui ºi a mamei sale,Mardoheu a adoptat-o. 8 Când s-a auzit porunca împãra-tului ºi hotãrârea lui, au fost strânse un mare numãr defete în capitala Susa, sub supravegherea lui Hegai. O


datã cu ele a fost luatã ºi Estera ºi adusã în casa împã-ratului, sub supravegherea lui Hegai, pãzitorul eunucilor.9 Fata i-a plãcut ºi a cãpãtat trecere înaintea lui. El s-agrãbit sã-i dea cele de trebuinþã pentru îmbrãcãminte ºihranã, i-a dat ºapte slujnice alese din casa împãratului,ºi a pus-o împreunã cu slujnicile ei în cea mai bunãîncãpere din casa femeilor. 10 Estera nu ºi-a fãcut cunos-cut nici poporul, nici familia, cãci Mardoheu o oprisesã vorbeascã despre aceste lucruri. 16 Estera a fost dusãla împãratul Asuer, în casa împãrãteascã, în luna a zecea,adicã luna Tebet, în al ºaptelea an al domniei lui. 17 Împã-ratul a iubit-o pe Estera mai mult decât pe toate celelaltefemei, ºi ea a cãpãtat trecere ºi iubire înaintea lui maimult decât toate celelalte fete. I-a pus cununa împãrã-teascã pe cap ºi a fãcut-o sã domneascã în locul împãrã-tesei Vasti.

RESPONSORIUL Ps 112 (113),5-8a; Lc 1,51b-52R. Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru, care

locuieºte atât de sus ºi care îºi pleacã privirea sã vadãce se petrece în cer ºi pe pãmânt? * El îl ridicã pe celslab din þãrânã, îl înalþã din mizerie pe cel sãrac, ca sã-laºeze alãturi de conducãtori.V. Risipeºte pe cei care sunt mândri în inima lor, îi

dã jos de pe tron pe cei puternici ºi îi înalþã pe ceismeriþi. * El îl ridicã.

LECTURA A DOUA

Din Scrisoarea cãtre Probaa sfântului Augustin, episcop

(Scris. 130, 8, 15.17 – 9, 18: CSEL 44, 56-57.59-60)

Aspiraþiile inimii sunt sufletul rugãciuniiAtunci când ne rugãm, nu trebuie sã ne pierdem nicio-

datã în atâtea consideraþii, încercând sã ºtim ce trebuiesã cerem ºi temându-ne cã nu reuºim sã ne rugãm aºacum se cuvine. De ce nu spunem mai curând împreunãcu psalmistul: Un lucru cer de la Domnul, ºi pe acesta


îl caut: sã locuiesc în casa Domnului în toate zilelevieþii mele, ca sã privesc frumuseþea Domnului ºi sãvizitez sanctuarul sãu? (Ps 26,4). Acolo nu existã succe-siune de zile, ca ºi cum fiecare zi ar trebui sã soseascãºi apoi sã treacã. Începutul uneia nu marcheazã sfârºitulalteia, pentru cã ele toate sunt prezente în acelaºi timp.Viaþa cãreia îi aparþin acele zile nu are sfârºit.

Pentru a dobândi aceastã viaþã fericitã, însãºi Viaþaadevãratã, în persoanã, ne-a învãþat sã ne rugãm nu cumulte cuvinte, ca ºi cum am fi ascultaþi cu atât mai multcu cât suntem mai vorbãreþi. În rugãciune noi ne adresãmaceluia care, aºa cum spune chiar Domnul, ºtie deja ceeace avem trebuinþã, înainte sã-i cerem (cf. Mt 6,7-8).

Ar putea sã parã straniu cã Dumnezeu ne porunceºtesã-i facem cereri pe care el le cunoaºte de mai înainte,ca sã-i cerem ceea ce ne este de trebuinþã. Însã trebuiesã reflectãm cã pe el nu-l intereseazã atât manifestareadorinþei noastre, ceea ce el cunoaºte foarte bine, ci, maidegrabã, ca aceastã dorinþã sã reînvie în noi prin interme-diul cererii, ca sã putem obþine ceea ce el este dejadispus sã ne dea. Într-adevãr, acest dar este aºa de mare,iar noi suntem aºa de mici ºi limitaþi pentru a-l primi.De aceea, ni se spune: Lãrgiþi-vã inimile! Nu vã înjugaþila acelaºi jug cu cei necredincioºi! (2Cor 6,13-14).

Darul este cu adevãrat mare (aºa încât nici ochiul nul-a vãzut, pentru cã nu este culoare; nici urechea nu l-aauzit, pentru cã nu este sunet; nici la inima omului nus-a suit, pentru cã acolo trebuie sã se urce inima omului[cf. 1Cor 2,9 ]), îl vom primi cu o capacitate cu atât maimare, cu cât va fi mai trainicã credinþa noastrã, maisolidã speranþa noastrã, mai arzãtoare dorinþa noastrã.

Aºadar, noi ne rugãm mereu în aceastã credinþã, spe-ranþã ºi dragoste, cu dorinþã neîntreruptã. Însã, în anumiteore ºi în circumstanþe determinate, ne adresãm lui Dum-nezeu ºi prin cuvinte, pentru ca, prin aceste semne, sãne putem stimula pe noi înºine ºi, în acelaºi timp, sã nedãm seama de cât de mult am înaintat în aspiraþiilesfinte, strãduindu-ne cu ardoare mai mare ca sã le inten-sificãm. Cu cât va fi mai vie dorinþa, cu atât va fi mai


bogat efectul. De aceea, ce altceva vor sã spunã cuvinteleApostolului: Rugaþi-vã fãrã încetare (1Tes 5,17), dacãnu: Doriþi, fãrã încetare, de la cel care singur poate sãvã dea acea viaþã fericitã, care n-ar avea nici o valoaredacã nu ar fi veºnicã.

RESPONSORIUL Ier 29,13.12b.11bR. Mã veþi cãuta ºi mã veþi gãsi, dacã mã veþi cãuta

cu toatã inima. * Mã veþi ruga ºi vã voi asculta.V. Eu am gânduri de pace, ºi nu de nenorocire, ca sã

vã dau un viitor ºi o speranþã. * Mã veþi ruga.

IMNUL TE DEUMPe tine, Dumnezeule, te lãudãm,Pe tine, Doamne, te mãrturisim.

Pe tine, veºnicul Pãrinte,Tot pãmântul te cinsteºte.

Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile,Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare:

Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot!Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale!

Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor;Pe tine te slãveºteNumãrul vrednic de laudã al profeþilor;

Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor;Pe tine te mãrturiseºte sfânta BisericãPe toatã faþa pãmântului:

Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit,ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare,

ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul.Tu eºti regele mãririi, Cristoase,

Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui.Pentru mântuirea noastrãTu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei.

Tu ai biruit ghimpele morþiiªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor.

Tu stai de-a dreapta lui DumnezeuÎntru mãrirea Tatãlui.


Noi credem cã vei veni ca judecãtor,Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor talePe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump.

Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãiÎn slava ta cereascã.¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu

ªi binecuvânteazã moºtenirea ta.Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac.

În toate zilele te binecuvântãmªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor.

Binevoieºte, Doamne, în ziua aceastaSã ne fereºti de pãcat.

Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne.Fie, Doamne, mila ta asupra noastrãPrecum am nãdãjduit ºi noi în tine.

În tine, Doamne, am nãdãjduitªi nu voi regreta în veci.

¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule atotputernic ºi veºnic, dã-ne, te rugãm,

harul sã voim întotdeauna ceea ce voieºti tu ºi sã slujimmãririi tale cu inimã neîmpãrþitã. Prin Domnul nostruIsus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunãcu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt,în toþi vecii vecilor. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Laudele





IMNUL

Creatorule a toate, þinta laudei supreme,Tu, Stãpân atotputernic peste om ºi peste vreme,Ce-ai voit ca dupã muncã tihna nopþii sã ne vinã,Împãrþind a noastrã viaþã între beznã ºi luminã,S-a sfârºit acuma tihna, vestitorul zilei, iatã,Sfâºiind tãcerea nopþii, tuturora le aratãCã-n curând se lumineazã ºi-i invitã sã se scoale,Renunþând la somnul dulce ºi la visele domoale.Sus luceafãrul sclipeºte ºi vesteºte tuturoraCã-n curând el va dispare, cã apare aurora.Bucuros e marinarul care-n port se-ntoarce teafãr,Cãlãuz-având în noapte raza blândului luceafãr.Liniºtitã-i faþa mãrii, nu sunt semne de furtunãªi lumina-nfruntã bezna; în curând o s-o rãpunã.Este ceasul când cocoºul îºi sloboade-a lui cântareªi când Petru, cu cãinþã, varsã lacrime amare.Nu suntem mai buni, Isuse, decât Petru, dimpotrivã;Cãtre noi întoarce-þi faþa ºi privirea milostivã.Pãcãtoºi ne recunoaºtem, întinaþi de fapte rele;Dã-ne lacrimi de cãinþã, ca-ntinarea sã ne-o spele.Tu eºti soarele dreptãþii; te rugãm acum fierbinte:Izgoneºte-ne, Cristoase, întunericul din minte.Las-o razã sã ne vinã, tu, luminã din luminã,Sã ne fie noua ziuã fericitã ºi seninã.Slavã, cinste, preamãrire ºi prinos de închinareÎþi aducem, Tatã veºnic, cu iubire fiecare.Preamãrit sã fii, Cristoase, milostive împãrate,ªi primeascã cinstea noastrã Duhul dragostei curate.

Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Pe tine te caut dis-de-dimineaþã, Dumnezeule,ca sã vãd puterea ta, aleluia.

Psalmul 62 (63),2-9Sufletul însetat de Dumnezeu

Laudele 11

Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pen-tru Dumnezeu.

2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, *pe tine te caut dis-de-dimineaþã.

Sufletul meu e însetat de tine, †pe tine te doreºte trupul meu, *ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã.

3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, *ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta.

4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, *de aceea buzele mele te laudã.

5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea *ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu.

6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, *aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã,

7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu *ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea.

8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, *la umbra aripilor tale tresalt de bucurie.

9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul *ºi dreapta ta mã ocroteºte.

Ant. Pe tine te caut dis-de-dimineaþã, Dumnezeule,ca sã vãd puterea ta, aleluia.

Ant. 2 Cei trei tineri strigau într-un glas în cuptorulde foc ºi cântau: Binecuvântat sã fie Dumnezeu, aleluia.

Cântarea Dan 3,57-88.56

Toatã creatura sã-l laude pe Domnul

Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitoriilui! (Ap 19,5).57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, *

lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, *59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul!


60 Binecuvântaþi-l, toate apelecare sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, *

61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul!62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, *63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul!64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, *65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul!66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, *67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul!68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, *69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul!70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, *71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul!72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, *73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul!74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, *

sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci!75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, *76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul!77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, *78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul!79 Binecuvântaþi-l, balene

ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, *80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul!81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, *82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul!83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, *

lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, *85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul!86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor,

pe Domnul, *87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima,

pe Domnul!88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael,

pe Domnul, *lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!

Laudele 13

Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiulºi pe Duhul Sfânt, *

sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci!56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, *

vrednic de laudã ºi preamãrit în veci!La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.Ant. Cei trei tineri strigau într-un glas în cuptorul de

foc ºi cântau: Binecuvântat sã fie Dumnezeu, aleluia.Ant. 3 Fiii Sionului sã se bucure de regele lor, aleluia.

Psalmul 149Noua cântare a sfinþilor

Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucuriepentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius).

1 Cântaþi Domnului un cântec nou, *lauda lui în adunarea credincioºilor sãi.

2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, *sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor.

3 Sã laude numele lui în dansuri, *sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera.

4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu *ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire.

5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, *sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor.

6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; *ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor,

7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor *ºi pedeapsã asupra popoarelor;

8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri *ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier,

9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; *aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui.

Ant. Fiii Sionului sã se bucure de regele lor, aleluia.

LECTURA SCURTÃ Ap 7,10b.12Mântuirea este de la Dumnezeul nostru, cel care ºade

pe tron, ºi de la Miel! Binecuvântarea, gloria, înþelep-


ciunea, mulþumirea, cinstea, puterea ºi tãria sã fie Dum-nezeului nostru în vecii vecilor! Amin!

RESPONSORIUL SCURT

R.Cristoase, Fiul Dumnezeului celui viu, * miluieº-te-ne pe noi. Cristoase.V.Tu, care ºezi de-a dreapta Tatãlui, * miluieºte-ne

pe noi. Slavã Tatãlui. Cristoase.

Ant. la Benedictus: Dumnezeu va face dreptatealeºilor sãi, care strigã cãtre el zi ºi noapte, ºi va avearãbdare faþã de ei.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu

68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,

69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *în casa lui David, slujitorul sãu,

70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *care au fost în vechime,

71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.

72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.

73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,pãrintele nostru, *

cã ne va dãrui harul,74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *

sã-i slujim fãrã teamã,75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *

în toate zilele vieþii noastre.76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *

cãci vei merge înaintea Domnuluisã pregãteºti cãile sale,

77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *întru iertarea pãcatelor,

78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime

Laudele 15

79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întunericºi în umbra morþii *

ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.Slavã Tatãlui ºi Fiului *

ºi Sfântului Duh.Precum era la început ºi acum ºi pururea *

ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Dumnezeu va face dreptate aleºilor sãi, carestrigã cãtre el zi ºi noapte, ºi va avea rãbdare faþã de ei.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã-l lãudãm pe Cristos Domnul, ziua ºi soarele nostrufãrã de asfinþit, care lumineazã pe tot omul:

Doamne, tu eºti viaþa ºi mântuirea noastrã!Dumnezeule, care ai creat stelele cerului, noi primim curecunoºtinþã de la îndurarea ta începutul acestei zile– ºi sãrbãtorim învierea ta.Duhul tãu bun sã ne înveþe astãzi sã împlinim cele plã-cute þie– ºi înþelepciunea ta sã ne cãlãuzeascã pururi.Dã-ne harul sã luãm parte cu mare bucurie la adunareaduminicalã– împrejurul mesei cuvântului ºi a trupului tãu.Sufletele noastre îþi aduc mulþumire– pentru nenumãratele tale binefaceri.Tatãl nostru.



Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:


Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de oricerãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Ora medie




IMNUL

O, Dumnezeule preasfânt,Luminã tu ne dai în zori,Iar la amiazã ne cobori,De sus, cãldurã pe pãmânt.Al patimii nãvalnic focTu stinge-l, Doamne, în noi toþi;Din inimi ura sã o scoþiªi dragoste sã pui în loc.Sã fie Tatãl lãudat,ªi Fiul cel nãscut din el,ªi Duhul dragostei, la fel,Primeascã cinste ne-ncetat. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Bine este sã cauþi adãpost la Domnul; în veaceste îndurarea lui, aleluia.

Psalmul 117 (118)

Glas de bucurie ºi de mântuireAceasta este piatra pe care aþi dispreþuit-o voi, cons-tructorii, ºi care a ajuns piatrã unghiularã (Fap 4,11).

I1 Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: *

veºnicã este îndurarea lui!

Ora medie 17

2 Sã spunã acum Israel cã este bun: *veºnicã este îndurarea lui!

3 Sã spunã acum casa lui Aron cã este bun: *veºnicã este îndurarea lui!

4 Sã spunã acum cei care se tem de Domnul: *veºnicã este îndurarea lui!

5 În strâmtorare am strigat spre Domnul: *Domnul mi-a rãspuns ºi m-a scos în larg.

6 Domnul este de partea mea *ºi nu mi-e teamã de nimic: ce poate sã-mi facã omul?

7 Domnul este de partea mea, el îmi vine în ajutor, *iar eu mã uit cu dispreþ la duºmanii mei.

8 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul *decât sã te încrezi în oameni.

9 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul *decât sã te încrezi în cei puternici.

Ant. Bine este sã cauþi adãpost la Domnul; în veaceste îndurarea lui, aleluia.

Ant. 2 Tãria mea ºi lauda mea e Domnul, aleluia.

II10 Toate neamurile m-au înconjurat: *

în numele Domnului le-am nimicit.11 M-au înconjurat, m-au împresurat: *

în numele Domnului le-am nimicit.12 M-au înconjurat ca roiurile de albine, †

s-au aprins ca un foc de spini: *în numele Domnului le-am nimicit.

13 M-au îmbrâncit cu putere, ca sã cad, *dar Domnul mi-a venit în ajutor.

14 Domnul este tãria ºi lauda mea: *el este mântuirea mea.

15 Strigãte de bucurie ºi de biruinþã *se aud în corturile celor drepþi:

16 „Dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate, †dreapta Domnului m-a înãlþat, *dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate”.


17 Nu voi muri, ci voi trãi *ºi voi istorisi faptele Domnului.

18 Domnul m-a pedepsit, da, m-a pedepsit, *dar nu m-a lãsat pradã morþii.

Ant. Tãria mea ºi lauda mea e Domnul, aleluia.

Ant. 3 Te laud, Doamne, pentru cã m-ai ascultat,aleluia.

III19 Deschideþi-mi porþile dreptãþii, *

ca sã intru ºi sã aduc mulþumire Domnului.20 Aceasta este poarta Domnului: *

cei drepþi vor intra printr-însa.21 Te laud pentru cã m-ai ascultat *

ºi ai fost salvarea mea.22 Piatra pe care au aruncat-o zidarii *

a ajuns în capul unghiului.23 Domnul a fãcut acest lucru *

ºi este minunat în ochii noºtri.24 Aceasta este ziua pe care a fãcut-o Domnul, *

sã ne bucurãm ºi sã ne veselim într-însa.25 Doamne, mântuieºte-mã, *

Doamne, dã-mi biruinþã!26 Binecuvântat este cel care vine

în numele Domnului. *Vã binecuvântãm din casa Domnului.

27 Domnul este Dumnezeu ºi ne lumineazã. *Alcãtuiþi alaiul cu ramuri înverzite

pânã la treptele altarului.28 Tu eºti Dumnezeul meu, pe tine te laud; *

Dumnezeul meu, pe tine te preamãresc.29 Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: *

veºnicã este îndurarea lui!Ant. Te laud, Doamne, pentru cã m-ai ascultat, aleluia.

Ora medie 19

LECTURA SCURTÃ Gal 6,7-8

Ceea ce seamãnã omul, aceea va ºi culege. Cine sea-mãnã în trup va culege din trup putrezire; dar cine sea-mãnã în duh va culege din duh viaþa cea veºnicã.

V.Cuvântul tãu, Doamne, este în veac.R. Fidelitatea ta, din neam în neam.


harul sã voim întotdeauna ceea ce voieºti tu ºi sã slujimmãririi tale cu inimã neîmpãrþitã. Prin Cristos, Domnulnostru. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Vesperele II




IMNUL

Doamne, tu eºti creatorul, de la tine totul vine,Ai aprins pe boltã stele, luminând în nopþi senine.Cu lumina sa plãpândã, steaua mãrii, când rãsare,Cãlãuzã-i ºi salvare cãlãtorului pe mare.Ne-a-nsoþit o zi întreagã, cu lumina sa cea dulce,Soarele ce-acum se duce dupã dealuri sã se culce.Cu-nserarea vine teama, de aceea,-n rugãciuneNe-ndreptãm spre tine, Doamne; tu eºti soare ce n-apune.Coborâm în somn ºi beznã; cãtre noi trimite-o razã,Mâna ta ocrotitoare sã ne fie scut ºi pazã.


Ne vegheazã, Minte treazã, tu, lumina necreatã.Sã ne fie tihna nopþii ne-ntinatã, fãrã patã.Cât timp zace trupu-n pace, minþile-s de gânduri goale.Neputând striga spre tine, duhul rãu ne dã târcoaleªi, ascuns în întuneric, pune cursele-i la cale;Izgoneºte-l, nimiceºte-l cu suflarea gurii tale.Te rugãm cu umilinþã ºi cu fruntea jos plecatã;Ne ascultã rugãciunea, milostive, veºnic Tatã,Tu ce-n cer domneºti cu Fiul cel cu tine de o fireªi cu Duhul Sfânt ce-n lume e izvorul de iubire. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Domnul va întinde din Sion sceptrul puteriisale ºi va domni în veci, aleluia!

Psalmul 109 (110),1-5.7Mesia - rege ºi preot

El trebuie sã domneascã pânã ce Dumnezeu îi va punetoþi duºmanii sub picioare (1Cor 15,25).

1 Aºa vorbeºte Domnul cãtre Domnul meu:„ªezi la dreapta mea *

pânã voi pune pe duºmanii tãiaºternut picioarelor tale”.

2 Domnul va întinde din Sion sceptrul puterii tale: *„Domneºte în mijlocul duºmanilor tãi!”

3 În ziua puterii tale, †tu domneºti strãlucind de sfinþenie; *din sânul aurorei, ca roua, te-am nãscut.

4 Domnul s-a jurat ºi nu-i va pãrea rãu: *„Tu eºti preot în veci

dupã rânduiala lui Melchisedec!”5 Domnul este la dreapta ta, *

el va zdrobi regi în ziua mâniei sale.7 Va bea din pârâu pe cale *

ºi, de aceea, îºi va înãlþa capul.Ant. Domnul va întinde din Sion sceptrul puterii sale

ºi va domni în veci, aleluia!

Vesperele II 21

Ant. 2 În faþa Domnului s-a cutremurat pãmântul,aleluia!

Psalmul 113 A (114)Eliberarea lui Israel din Egipt

Voi, care aþi renunþat la lumea aceasta, aþi împlinit ºivoi ieºirea voastrã din Egipt (sf. Augustin).

1 Când a ieºit Israel din Egipt, *casa lui Iacob din mijlocul unui popor barbar,

2 Iuda a devenit sanctuarul sãu *ºi Israel, stãpânirea sa.

3 Marea a vãzut ºi a fugit, *Iordanul s-a întors înapoi;

4 munþii au sãltat ca berbecii *ºi dealurile ca mieii unei turme.

5 Mare, ce ai tu de fugi? *ªi tu, Iordanule, pentru ce te întorci înapoi?

6 Munþilor, pentru ce sãltaþi ca berbecii? *ªi voi, dealurilor, ca mieii unei turme?

7 Cutremurã-te, pãmântule, în faþa Domnului, *în faþa Dumnezeului lui Iacob,

8 care preface stânca într-un lac *ºi piatra în izvoare de apã!

Ant. În faþa Domnului s-a cutremurat pãmântul,aleluia!

Ant. 3 Domnul, Dumnezeul nostru cel atotputernic,ºi-a arãtat domnia, aleluia!

Urmãtoarea cântare se spune cu Aleluia în toate locurileunde este notat, atunci când se cântã; la recitare este suficientsã se spunã Aleluia la începutul ºi sfârºitul fiecãrei strofe.

Cântarea Cf. Ap 19,1-2.5-7

Nunta MieluluiAleluia.

1 Mântuirea ºi gloria ºi putereasunt ale Dumnezeului nostru, *

(R. Aleluia)


2 cãci judecãþile lui sunt adevãrate ºi drepte.R. Aleluia (aleluia).Aleluia.

5 Daþi laudã Dumnezeului nostru, toþi slujitorii lui, *(R. Aleluia)voi, care vã temeþi de el, mici ºi mari.R. Aleluia (aleluia).Aleluia.

6 Cãci Domnul, Dumnezeul nostru cel atotputernic,ºi-a arãtat domnia *

(R. Aleluia).7 Sã ne bucurãm ºi sã ne veselim ºi sã-i dãm slavã.R. Aleluia (aleluia).Aleluia.Cãci a început nunta Mielului *(R. Aleluia)ºi mireasa lui s-a pregãtit.R. Aleluia (aleluia).Ant. Domnul, Dumnezeul nostru cel atotputernic, ºi-a

arãtat domnia, aleluia!

LECTURA SCURTÃ 2Cor 1,3-4Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nos-

tru Isus Cristos, Tatãl îndurãrilor ºi Dumnezeul oricãreimângâieri, care ne mângâie în orice necaz al nostru, casã putem ºi noi sã-i mângâiem pe cei care se aflã în oricenecaz cu mângâierea cu care noi înºine suntem mângâ-iaþi de Dumnezeu.

RESPONSORIUL SCURT

R.Binecuvântat eºti, Doamne, * în tãria cerului.Binecuvântat.V. ªi lãudat ºi preamãrit în veci, * în tãria cerului.

Slavã Tatãlui. Binecuvântat.

Ant. la Magnificat: Când va veni Fiul Omului, vagãsi oare credinþã pe pãmânt?

Vesperele II 23

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul

46 Sufletul meu *îl preamãreºte pe Domnul

47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *în Dumnezeu, mântuitorul meu,

48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,

49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *ºi numele lui e sfânt.

50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *peste cei ce se tem de el.

51 A arãtat puterea braþului sãu, *i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,

52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;

53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.

54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *amintindu-ºi de îndurarea sa,

55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Când va veni Fiul Omului, va gãsi oare credinþã

pe pãmânt?

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃAdorându-l pe Cristos Domnul, care este capul nostru

ºi ale cãrui mãdulare suntem, sã-l rugãm cu bucurie:Doamne, vie împãrãþia ta!

Mântuitorul nostru, fã ca Biserica ta sã se arate tot mailimpede ca sacrament al unitãþii neamului omenesc– ºi mister de mântuire pentru toate neamurile.Fii alãturi de Sfântul Pãrinte papa ºi de întreg colegiulepiscopilor


– ºi dãruieºte-le unitate, iubire ºi pace.Dã creºtinilor harul de a fi tot mai strâns uniþi cu tine,capul lor dumnezeiesc,– ºi de a vesti împãrãþia ta prin mãrturia vieþii lor.Binevoieºte a dãrui lumii pace,– ca sã înfloreascã pretutindeni liniºtea ºi buna rânduialã.Dãruieºte celor rãposaþi gloria învierii de apoi– ºi fã-ne ºi pe noi pãrtaºi de fericirea lor.Tatãl nostru.



Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Completoriul




IMNUL

Acum, când e timpul de mers la culcare,În rugã mai cerem o datã-ndurare:Privirile tale ce pururi sunt trezeAsuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze.În vis mintea noastrã te aibã pe tineIar inima noastrã de doru-þi suspine,Te cânte pe tine, te simtã aproape,Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape.

Completoriul 25

Ne fie odihna ºi somnul în pace;Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface,ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã,Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fireªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin.

PSALMODIA

Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme despaima nopþii.

Psalmul 90 (91)Sub ocrotirea Celui Preaînalt

Iatã, v-am dat putere sã cãlcaþi peste ºerpi ºi pestescorpioni (Lc 10,19).

1 Cel care locuieºte sub ocrotirea Celui Preaînalt *ºi se odihneºte la umbra Celui Atotputernic

2 îi spune Domnului: †„Tu eºti locul meu de refugiu ºi fortãreaþa mea, *Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”.

3 Cãci el te va elibera din laþul vânãtorului *ºi de ciuma pustiitoare.

4 El te va acoperi cu aripile lui †ºi vei gãsi refugiu sub penele sale; *fidelitatea lui îþi va fi scut ºi pavãzã.

5 Nu te vei teme nici de spaima nopþii,nici de sãgeata care zboarã ziua, †

6 nici de ciuma care se rãspândeºte în întuneric, *nici de molima care bântuie în plinã zi.

7 Vor cãdea alãturi de tine o mie, †ºi zece mii la dreapta ta, *dar de tine nimic nu se va apropia.

8 E de ajuns cu ochii sã priveºti *ºi vei vedea rãsplata pãcãtoºilor.


9 Pentru cã ai spus: „Tu, Doamne, eºti locul meu de refugiu” *

ºi pe Cel Preaînalt þi l-ai ales adãpost,10 nici un rãu nu te va lovi, *

nici o nenorocire nu se va apropia de locuinþa ta,11 pentru cã el le va porunci îngerilor sãi *

sã te pãzeascã pe toate cãile tale.12 Ei te vor purta pe mâini, *

ca nu cumva sã-þi loveºti piciorul de piatrã;13 vei pãºi peste lei ºi peste vipere *

ºi vei cãlca în picioare pui de lei ºi balauri.14 Pentru cã nãdãjduieºte în mine, îl voi salva, *

îl voi ocroti, pentru cã îmi cunoaºte numele.15 Când el mã va chema, eu îi voi rãspunde, †

voi fi alãturi de el în necazuri. *Îl voi elibera ºi-l voi preamãri.

16 Îi voi dãrui viaþã lungã *ºi îi voi arãta mântuirea mea.

Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme despaima nopþii.

LECTURA SCURTÃ Ap 22,4-5Ei vor vedea faþa Domnului, iar numele sãu va fi pe

frunþile lor. Nu va mai fi noapte acolo ºi nu vor maiavea nevoie nici de lumina candelei, nici de luminasoarelui, pentru cã Domnul Dumnezeu îi va lumina iarei vor domni în vecii vecilor.

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.V.Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-

rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteº-te-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Completoriul 27

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel

29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *dupã cuvântul tãu, în pace,

30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,

32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Rugãciunea de încheiereSã se înalþe spre tine, Doamne, glasul nostru, care te

roagã cu umilinþã ca, dupã ce am celebrat astãzi tainaînvierii Fiului tãu, sã ne odihnim în pacea ta feriþi detoate relele ºi sã ne trezim bucuroºi de a-þi aduce laudã.Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã MariaApoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Bucurã-te, Regina cerului, aleluia,cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia

a înviat precum a zis, aleluia!Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia!

Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!


Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei,viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!

Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm,sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu.

Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre,ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile,

Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 29

Date post:	15-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	arcbro
View:	227 times
Download:	0 times

Duminica a XXIX-a de peste an(C)

Documents