GÂNDIREA ANUL XXI Nr. 5 MAI 1942

U M R U L :

D E S P R E V O C A Ţ I A P O E T I C A IOAN COMAN : Athenagora Athenîanuî despre în

vierea morţilor 2 2 5 V. VOICULESCU : Comoara 2 3 4 PAN M . VIZIRESCU : Va veni şi ziua 2 3 5 VICTOR ION POPA : Moş Calistrat Hogaş glumeşte cu

tâlc : 2 3 6 GEORGE DUMITRESCU : Oglinda 2 3 9 GHERGHINESCU VANIÀ : Mers în primăvară . . . . 2 4 0 OLGA CABA : Scoici 2 4 1 VALERIU ANANIA : Poesii 2 4 8 LUCIAN EMANDI : Sobolul 2 4 9 MARIA GOLESCU : Cioburi de oglindă 2 5 8 VALERIU ŞTEFAN CIOBANU : Poesii 2 5 5 PETRU P. IONESCU : A fi sau a nu fi... poet ! . . . . 2 5 8

IDEI, OAMENI, FAPTE

ALEXANDRU CONSTANT : Politică şi războiu . . . . 267 ŞT. ZISSULESCU : Sociologia pastorală 2 6 8 MARIELLA C O A N D A : Profesorul Giovanni Villa . . 2 7 1

CRONICA LITERARĂ

NICOLAE ROŞU : Const.-Virgil Gheorghiu : Ard malurile Nistrului ; Ion Dragomir : Disperaţii . . . . 273

CRONICA DRAMATICĂ

DRAGOŞ PROTOPOPESCU : C. Ollănescu-Ascanio : Pe malul gârlei ; Ion Petrovici : O sărutare ; Vittorio Alfieri ; Mirra ; Bernard Shaw : Pygmalion . . . 2 7 6

CRONICA MĂRUNTĂ

EMILIAN VASILESCU : N. Bagdasar ; Geneza mitului ; Nostalgia Paradisului în ediţia I l -a . . . . . . 2 7 8

E X E M P L A R U L 4 0 L E I

GÂNDIREA ATHENAGORA ATHENIANUL DESPRE ÎNVIEREA MORŢILOR

D E

I O A N C O M A N

(Urmare şi sfârşit)

C A P I T O L U L II

A r g u m e n t e an t ropo log ice

1) Existenţa nesfârşită ca sens al creaţiunii omului. Ca re este sensul creaţiunii omului? , se în t reabă filosoful A thenagora . D u m n e z e u a c r ea t o m u l la în tâmplare şi zadarnic, s au pen t ru o pr ic ină oarecare? L a această în t rebare sunt posibi le două răs punsuri , dar numa i u n u l d in e le es te adevăra t . Iată (răspunsurile: omul a fost crea t sau pen t ru a t ră i ş i a dura po t r iv i t na tur i i după caire a fost făcut , sau pen t ru t r ebuinţa c u i v a 2 6 ) . D a c ă omul a fost c rea t pen t ru o t rebuinţă , a tunc i aceas ta n u poate fi decât sau t rebuin ţa Crea to ru lu i sau a a l t cu iva dintre ce i ce - i apar ţ in şi ca re sunt î n vrednic i ţ i de E l c u m a i mare g r i j ă 2 7 ) . D u m n e z e u a făcut p e o m n u pent ru t rebuinţa sa, căc i E l este fără t rebuinţe , E l n u a re absolut n ic io nevo ie şi n ic iuna din creaturi le sale nu - i serveş te la v reo l ipsă. D a r E l n ' a făcut p e om nic i pen t ru v r e u n a d in c rea tur i le sa le , deoarece c rea tur i le nu-s z idi te una pen t ru t rebuinţa cele i la l te 2 8 ) .

: r Ra ţ iunea nu găseş te cauza creăr i i omulu i în v reo t rebuinţă oarecare. N e m u r i torii (îngerii) sunt fără t rebuinţ i , şi n ' au n e v o i e de concursul oameni lor pen t ru a ex is ta 2 9 ) . Ace la ş i lucru se poa te spune despre animale , care, p r in f irea lor, sun t su puse şi fac serv ic i i pen t ru oameni , aşa c u m e 'dat în ch ip na tura l f iecăruia, dar e le n 'au fost create să se rvească o a m e n i l o r 3 0 ) . C u a tâ t mai pu ţ in sunt crea ţ i oameni i să servească animalelor : „ N u e pe rmis ca c e l c e comandă şi conduce să a jungă în s i tuaţ ia umi lă de a s e rv i inferiori lor , sau c a o fiinţă ra ţ ională să se supună fi inţelor iraţ ionale,

26) Atheraagara, op. cit., 12, 51 D. 27) Idem, op. cit, 12, 51 D. 28) Idem, op . cit., 12, 52 C. 29) Idem. op. cit, 12, 52 C. 30) i d e m , op. cit., \2. 52 r>,

225

care inii sun t c a p a b i l e să c o m a n d e " 3 1 ). T o t c e e a c e e c r e a t pen t ru a l t c ineva înce tează de a ex i s t a , de îndată ce înce tează «acel a l t c ineva ; în c a z u l acesta, în ch ip firesc, c rea tur i le ar înce ta să e x i s t e şi n ' a r imiai p u t e a dă inu i zadarnic , în t rucâ t în ope ra d iv ină n u e loc pen t ru luc ru r i l e i n u t i l e 3 2 ) . E a d e v ă r a t ică d in to t ce este, D u m n e z e u s ingur cont inuă a ex is ta la infinit , ş i ipoteza , men ţ iona tă m a i sus , că omul a pu tu t fi c r ea t p e n t r u Făcă to ru l l u i pa re a s e i m p u n e ca u n coro la r necesar . A t h e n a g o r a însuşi p r e c i zează în această p r iv in ţ ă : „ D u p ă o p r i m ă şi c o m u n ă judeca tă , se pa re c ă D u m n e z e u a făcut pe o m pen t ru E l însuşi şi p e n t r u bună ta tea şi în ţe lepc iunea ca re pot fi c o n templa te c u m i rad iază d i n în t reaga sa operă ; dar după o r a ţ iune m a i p ropr ie şi m a i in t imă c rea tu r i lo r umane , se v e d e că aces tea au fost f ăcu te pen t ru v i e a ţ ă l o r însăşi , v i ea ţă ca re n 'a fost apr insă pen t ru pu ţ i n t imp , pen t ruca apo i să se s t ingă c u t o t u l " 3 3 ) . Coro la ru l , deş i oapţios, n ' a de t e rmina t pe A t h e n a g o r a să-1 accep te . A l ţ i gândi tor i c r e ş t ini v o r deduce ex i s t en ţa lu i D u m n e z e u d in opera L u i . Dar această operă — din ca re face pa r t e şi o m u l — n u impl i că neces i ta tea c reăr i i o m u l u i c a a r g u m e n t a l ex is ten ţ i i lu i D u m n e z e u . A c e s t a a fost D u m n e z e u şi îna in tea de c rea rea l u m i i şi d u p ă dispari ţ ia aces teea . D e c i d iv in i ta tea nu face p e o m p e n t r u ea .

D a r D u m n e z e u n 'a făcut zadarnic pe om, c ă c i E l e în ţe lep t ş i l u c r u l î n ţ e l ep c iuni i n u e zădărn ic ie 3 4 ) . D u p ă c u m o m u l f ace copii n u p e n t r u t rebuin ţa sa p ropr ie sau pen t ru aceea a lo r săi , c i pen t ru a ex is ta şi a se pe rpe tua p r i n e i a tâ t c â t v a fi c u p u t in ţă 3 5 ) , to t aşa şi c rea tura u m a n ă e făcută pen t ru propria ei vieaţă şi perpetuitate 36). Ooameni i ca r i poar tă în e i ch ipu l Crea to ru lu i însuşi , cari sunt înzes t ra ţ i c u m i n t e şi cu judeca ta ra ţ ională , au p r imi t delà Z id i to r lo tu l perpetuităţii, pen t ruca ei cunoscând p e Făcă to ru l lor, p r e c u m şi pu te rea şi în ţe lepc iunea Aces tu i a , ş i u r m â n d legi i ş i d rep tăţ i i L u i , ei să con t inue a trăi veşnic şi fără sufer inţă cu co rpur i l e în care ş i - au p e t recu t v ia ţ a anter ioară , deş i aceste co rpur i a u fost s t r icăcioase şi pământeş t i 3 7 ) . C e e a c e a fost c rea t pen t ru fap tu l de a fi şi d e a t ră i v i a ţ a propr ie , n ic iodată n ' a r pu tea să î n ce teze de a fi , pen t rucă pr ic ina însăşi a v ie ţ i i este organic l ega tă cu ex is ten ţa si p e n t ruca aceas tă pr ic ină es te considerată n u m a i s u b r apor tu l e x i s t e n ţ i i 3 8 ) .

M o t i v u l e rea ţ iun i i f i ind ex is ten ţa , t r ebue ca f i inţa crea tă să fie păs t ra tă în p e r petui ta te , să a c t i v e z e şi să sufe re ce le c e - i sunt propri i , f iecare d i n e l emen te l e c o m ponen te purtându-^şi a l e sa l e : suf le tu l să fie şi să r ămână con t inuu deopot r ivă în n a tu ra în ca re a fost c rea t , ostenindu^se c u luc ru r i c a r e - i sun t propr i i , adică să în f râneze porn i r i l e t rupulu i , ş i să j u d e c e şi s ă m ă s o a r e c u judeca t ă şi măsu ră po t r iv i t ă or ice se în tâmplă ; t r u p u l să fie mişcat , po t r iv i t na tu r i i sale, spre l u c r u r i oare- i sunt p ropr i i . ş i să p r imească sch imbăr i l e ca re - i sun t sorti te, p r in t re a l te le ce l e ce ru te d e vârs tă , de înfă ţ işare şi de m ă r i m e , i a r la u r m ă să cape te c e a m a i m a r e sch imbare ca re e î n v i e rea 3 9 ) . M o d u l sch imbăr i i , î n deosebi a l u l t ime i , c a r e es te înv ie rea , se face înspre m a i b ine 4 0 ) .

D u m n e z e u a f ăcu t p e o m d i n suf le t nemur i t o r ş i d in corp , s i 1-a ech ipa t c u min te

31) A t h e n a g o r a , op. cit., 12, 52 D . 32) I d e m , op . cit., 12, 53 B C. 83) I d e m , op.. cit., 12, 53 A . 34) I d e m , op. cit. 12, 52 B , 35) I d e m , op . cit., 12, 52 B . 36) I d e m , op. cit, 12, 52 C. 37) I d e m , op. c i t , 12, 53 B . 38) Idem., op . cit., 12, 53 C. 39) I d e m , o p . cit., 12, 53 C. D 40) I d e m , op. cit. , 1.2, 53 D .

226

?i cu lege înnăscută pentru păstrarea şi paza lucrur i lor ce i-

ieetuale , mu n u m a i a esenţelor , c i ş i a bunătăţ i i , în ţe lepciuni i şi d rep tă ţ i i C e l u i ce le -a dat, e necesa r c a a tâ ta t i m p cât durează ace l e l uc ru r i p e n t r u ca re a fost da tă judeca ta raţ ională, să d u r e z e şi această judeca tă 4 7 ) . Or i , aceas tă j udeca t ă n u durează decâ t în na tura ca re a primit-^o ş i în ca re rez idă .

N u suf le tu l în sine, c i o m u l — adică uni ta tea u m a n ă ps iho-f iz ică — e ace la care p r imeş te min t ea şi ra ţ iunea . Iată dece o m u l trebuie să dureze e t e r n din a m b e l e e le men te componente . D a r aceas tă dă inu i r e e ternă este c u nepu t in ţă fără înv ie re . N a tura oameni lor ca o a m e n i n u p o a t e dă inu i fă ră î n v i e r e 4 8 ) . D a c ă na tu ra oameni lo r n u durează , a tunc i în zadar suf le tu l s'a un i t c u n e v o i l e şi c u sufer in ţe le t rupulu i , în zada r t rupu l a fost împiedeca t să a t i ngă obiec tu l dor inţe lor sa le , r e ţ inu t şi condus de f rânele suf le tului , zadarn ică e min tea , zadarn ică în ţe lepciunea , zadarn ică respec ta rea d rep tăţ i i , zadarn ică p rac t i ca rea or icărei v i r tu ţ i , zadarn ice ins t i tu i rea şi dispoziţ ia leg i lor , zadarnic tot c e a fost f rumos î n oameni şi pen t ru oameni , zada rn ice c r ea r ea şi na tura oameni lor . D a c ă însă n imic nu e zadarnic în toate luc ru r i l e ş i da ru r i l e lu i D u m n e z e u , t r ebue c a t rupu l să se pe rpe tueze c u perpe tu i ta tea suf le tu lu i 4 9 ) .

E adevă ra t că în t re du ra t a f i in ţe lor e u to tu l nes t r icăc ioase ş i nemur i toare , care sunt înger i i , ş i d u r a t a oameni lo r , sun t deosebir i . î n g e r i i sunt nemur i to r i şi pe rpe tu i de là început , p r i n v o i n ţ a Crea to ru lu i , p e c â n d oamen i i capă tă perpe tu i ta tea n e s c h i m -babi lă p e n t r u suf le t d i n m o m e n t u l ereaţ iuni i , i a r nes t r icăc iunea t rupu lu i o p r imesc p r in p re face rea aces tuia 5 0 ) . După, c u m moar t ea noas t ră n u e e g a l ă cu aceea a a n i m a lelor , tot aşa dura te noas t ră pe rpe tuă n u e ega lă c u aceea a nemur i to r i lo r . D i n aceas tă diferenţă n u se poa t e t r age o concluz ie î m p o t r i v a înv ie r i i . F a p t u l că dura ta oameni lor este inega lă fa ţă de aceea a înger i lo r ş i c ă separa rea su f l e tu lu i d e m e m b r e l e t rupu lu i şi dezagrega rea pă r t i ce le lo r în t re rup con t inu i ta tea v ie ţ i i , n u în seamnă c ă t r e b u e să nu m a i c r e d e m î n î n v i e r e 5 1 ) . P e n t r u a în lă tura t e a m a că moa r t ea n u p re jud ic i ază cu n imic durata ex i s t en ţ i i u m a n e , A t h e n a g o r a se foloseş te d e compara ţ ia somnulu i . D e gajarea , în somn, z ice el , a s imţur i lor şi a pu te r i lo r na tu r a l e pa re că în t r e rupe v i a ţ a sensor ia lă ; în rea l i ta te , d u p ă u n a n u m i t t imp de somn, oameni i se scoală c a r e înv ia ţ i şi n u t ăgăduese că ei t răesc aceeaş i v ia ţ ă ca înaintea somnulu i . D e aceea somnul şi •moartea sun t n u m i ţ i fraţ i : mor ţ i i şi ce i adormi ţ i t r ec p r i n aceleaş i înce rcă r i : l iniş te , absen ţa s imţ i r i i c e lo r p r e z e n t e sau a c e l o r ce s e în tâmplă , m a i m u l t ch ia r : insens ib i l i ta tea a însăşi ex i s t en ţ i i ş i a p ropr ie i sa le v i e ţ i 5 2 ) . Inega l i t a tea v ie ţ i i ş i a dura te i rez idă î n însăş n a t u r a u m a n ă , sor t i tă as t fe l p r i n vo in ţ a Crea to ru lu i ; somnul , s ch imbăr i le vâ r s t e i şi m o a r t e a sunt agen ţ i i p r inc ipa l i a i u n e i as t fe l de inega l i tă ţ i . C i n e a r c rede , de p i ldă , dacă n ' a r ş t i d i n exper ien ţă , c ă în t r 'o s ămân ţă a lcă tu i tă d in păr t ice le a semănă toa re îşi înzes t ra tă cu pu t e r ea p lăsmui r i i s t au la tente aşa d e m u l t e şi aşa de m a r i pu ter i , s au că înt re e l emen te l e can t i t a t ive ca re s e r id ică şi se a lcătuesc d i n a c e a stă s ă m â n ţ ă ex is tă deoseb i r i ? ; e v o r b a de oase, d e n e r v i , de car t i lagi i , de muşchi ; . de cărnur i , d e v i s c e r e şi ide ce l e l a l t e păr ţ i a le co rpu lu i 5 3 ) - In sămânţa umedă- n u se poa te d is t inge n imic d i n aces tea ; n i c i în cop i i n u se poa t e v e d e a c e l i se v a î n t â m p l a t ine r i lor, n i c i là vâ r s t a tinerilor n u se p r e v e d e c e v a f i la vâ r s t a matur i tă ţ i i , n ic i l a aceas ta d i n .u rmă c e v a f i l a b ă t r â n e ţ e 5 4 ) . D u p ă c u m în sămân ţă n u ş e vede; n ic i v ieaţa , n ic i

47) Atihienatgor», o p . oit., 15, 57 A. — - * - — — ~ — 48) Idem, op . cit. , 15, 57 A . 49) I d e m , op . cit., 15, 57 B C. Ii - .; v. . 50) I d e m , o p . cit . , 16;, 58 A « ' * " v 51) Iidiem, op . cit., 16, 58 B . 52) I d e m , op . cit., 16, 58 B C .:. «'••' .?..v' 53) I d e m , o p . cit., 17, 58 D , 59 A. '54) I d e m , op . cit., 17, 53 A B. -, ,- v , J , j

228

forma şi n ic i disoluţia oamenilor , tot aşa înlănţuirea fenomenelor na tura le încredinţează despre e l e înşi le p e ce i oare n u se încred în aceste fenomene p r in s impla lo r pr iv i re . In orice caz , na tura ne oferă conv ingerea despre înv ie re p r in în lă turarea fenomenelor ei 5 5 ) .

Uni ta tea na tur i i umane es te u n putern ic şi f rumos a rgumen t filosofic în f avoarea învier i i . A t h e n a g o r a este cel dintâi care-1 în t rebuin ţează în c reş t in i sm c u o forţă demonst ra t ivă unică . Legă tu r i l e dintre corp ş i suflet sunt aşa de numeroase , de p u ternice şi de organice, încâ t nemur i rea suf letului n u poa te r ămâne u n a t r ibu t exc lus iv al acestuia d in u rmă . O m u l n u e n ic i n u m a i suflet , n ic i n u m a i t rup, c i o uni ta te din acestea amândouă. Aceas tă uni ta te e aşa d e tare şi de indisolubi lă , încât n imic n 'o poate sdruncina fără a ameninţa ex i s ten ţa omului însuşi. Ce le două e lemente , suf le tul şi t rupul , separa te n u sunt şi n u înseamnă nimic . E l e nu au ex is ten ţă ş i sens decât împreună. A d i c ă aşa c u m le-

a u t o r u l nostru , nu sunt n u m a i laie suf le tu lu i , f i indcă acesta n u se t e m e de moar te , de răni re , de t ă ie rea membre lo r , d e pedeapsă , de mal t ra ta re , de dure r i l e c a r e însoţesc asemenea în tâmplăr i , de sufer in ţa impl i ca t ă în ele . L a fe l c u m p ă t a r e a şi cast i ta tea n u apar ţ in n u m a i suf le tu lu i , pen t rueă pe e l nu-1 t r age n ic io poftă, n ic i sp re hrană , n ic i spre împreunare , n ic i sp re a l te p lăce r i şi desfătări , n imic nu-1 t u rbură înăuntru , n imic nu-1 p r o v o a c ă în afară m ) . Nic i p ruden ţa n u e numa i a suf le tului , pen t rucă n u lu i sunt supuse l uc ru r i l e care t rebuesc făcute şi c a r e n u t rebuesc făcute , n ic i ce le c a r e n u t r e -buese a lese ş i c a r e t rebuesc e v i t a t e 6 1 ) , f i indcă suf le tu l n u are în e l inicio mi şca re în gene re s au v r e o po rn i r e na tu ra l ă spre ce t r ebue făcut ! D u p ă A t h e n a g o r a , dec i , suf le tu l n u a r e n ic i l i b e r a a l ege re , n ic i hotăr î rea . Ps iho log ia con temporană admi tea to tuş i că ce le două a t r ibu te aşa d e impor tan te e rau ale suf le tu lu i ; d a r au toru l nostru , p r e o c u pa t să a t r i bue t rupu lu i m a i m u l t e funcţ iuni decâ t a r e in real i ta te , pen t ru a-1 î n v r e d nic i d e conv i e ţu i r e e ternă cu suf le tu l , in fer ior izează pe acesta d in u r m ă dezech ipân-du-1 d e a t r ibu te ş i funcţ iuni impor tan te , c u m sunt ce le două menţ iona te . A t h e n a g o r a se spr i j ină, în t re a l t e le , şi pe faptul , n u m a i în aparenţă exac t , c ă t r upu l nu su f l e tu l este fac toru l p r inc ipa l în ac t iv i t a t ea u m a n ă cont ro labi lă p r in s imţur i . D e a c e e a e l m e r ge şi ma i depar te c u p a r a d o x u l . Suf le te le , z ice au to ru l nostru , n u a u drepta tea înnăs cută f ie faţă de ele, f ie fa ţă de c e v a la fe l c u e le sau fa ţă de c e v a deosebit , f i indcă ele nu au n ic i de unde , n ic i p r in c ine , n ic i c u m împăr ţ i d repta tea d u p ă mer i t sau p ropor ţ ional, c u e x c e p ţ i a c inst i r i i lu i D u m n e z e u 6 2 ) . Es te , în aceas tă a f i rmaţ ie , cea m a i m a r e e roare a doct r in i i an t ropologice şi mora l e a lu i A t h e n a g o r a . Drep ta t ea e u n a din v i r tu ţ i l e ca rd ina le

căsător ie ; nef i ind împreunare legi t imă, n u exis tă nic i poftă sau împreunare ne l eg i t imă c u femeia altuia, ad ică adulter . T o t aşa cu furtul , cu pofta de a v e r e ş. a. 6 T ) .

Judeca ta faptelor oameni lor es te o mare necesi tate. Necesară în v i a ţ a noastră t recătoare d e .aici, ea este c u m u l t m a i necesară pen t ru v i a ţ a veşnică . Fă ră aceas tă judecată , oameni i nu vor a v e a n imic ma i mul t decât an imale le . In sch imb, ei vor sufer i ma i m u l t decât acestea, î n deosebi ce i c e supun pat imi le şi se îngri jesc d e pietate , de drepta te şi de ce le la l te v i r tu ţ i . Fă ră perspec t iva une i judecăţ i , v i e a ţ a animale lor v a t rece d rep t c e a m a i bună, v i r tu tea v a f i p r iv i tă ca o neghiobie , amenin ţa rea c u p e deapsa v a fi r idicolă, supunerea l a toate p lăcer i le v a fi socotită drept c e l ma i m a r e bun ; s ingura hotăr î re şi l ege pr ie tene .ale nesătui lor şi desfrânaţi lor v a f i : „ S ă m â n căm şi să bem, căc i mâ ine v o m m u r i " 6 8 ) . Dacă v ia ţa oameni lor s 'ar sfârşi def ini t iv odată eu moartea , suf le tul degajându-ise şi .dispărând odată cu t rupul , a tunc i n 'ar m a i f i gr i ja de cei mor ţ i şi .nici judeca tă a ce lor c e a u trăi t î n v i r tu te sau în v i ţ iu ; a r r e v e n i c ic lu l vie ţ i i ne leg iu i te şi ro iu l absurdi tă ţ i lor respec t ive , cu lminând în ateism. D a c ă t rupul s 'ar nimici şi s'ar dezagrega , şi a r r ămâne n u m a i suf le tu l în sine, ca nemur i tor , judeca ta n ' a r m a i a v e a loc, f i indcă n 'ar fi drept. O judeca tă nu poate fi dreaptă, dacă n u se păs t rează în t reg ace la ca re a făcut dreptatea sau a prac t ica t v i ţ i u l 6 9 ) .

Crea to ru l a re însă gr i jă de opera sa şi păs t rează deosebirea înt re cei ce au t răi t v i r tuos şi oei c e au t ră i t v i ţ ios . A c e a s t ă deosebire are loc sau î n t impu l aceste i v ie ţ i — câ t t răesc cei c e fac v i r tu tea s au r ău l — sau după moar te 7 0 ) . In v iea ţă însă nici cei d rep ţ i nu pr imesc răsplata vir tuţ i i , n ic i ce i răi pe aceea a v i ţ iu lu i . D e aceea j u decata n u a r e loc în t impul exis tenţ i i de aici , pen t rucă — repetă A t h e n a g o r a — n u se păs t rează p e pămân t si tuaţia răsplăt i r i i după mer i t : mul ţ i atei, făptaşi a tot f e lu l de ne leg iu i r i şi de v i ţ i i t răesc până l a sfârşi tul v ie ţ i i neat inşi de suferinţă, pe când ce i care-ş i fac d i n v iea ţă o pales t ră a v i r tu ţ i i t răesc în dureri , încercări , calomnii , mal t ra tă r i ş i tot fe lu l de s u f e r i n ţ i 7 1 ) . Judecata n u are loc însă nic i după moar te , în t rucât omul i r i m a i este o uni ta te a lcă tu i tă din ce l e două e lemente , suf le tu l des-păr ţ indu-se de t rup şi t rupu l r is ipindu-se în c e l e din ca re fusese a lcătui t ; nema i -r amânând nimic din p r ima na tu ră şi formă şi păs t rându-se c u atât m a i pu ţ in amin t i rea faptelor, se în ţe lege că o m u l n u poate fi j udeca t în aceas tă stare. D e aceea e nevo ie — pot r iv i t cuvân tu lu i Apos to lu lu i P a v e l 7 2 ) — ca s t r icăciunea şi r is ipirea să î m brace nes t r icăciunea, pent ruca , p r in înviere , făcându-se v i i ce le ce e r a u moar t e şi reunindu-se cele c e e rau separa te şi dezagregate , f iecare să-şi ia pe drep t ce le ce-a făcut c u t rupul , f ie bune, f ie re le 7 3 ) . î nv i e rea corpur i lo r este , a şa dar , u n postulat fundamenta l a l d rep tă ţ i i şi a l judecă ţ i i d ivine. Judecata nu poa te a v e a loc decât după înviere , c â n d o m u l v a r e d e v e n i uni ta tea care a t ră i t ş i a ac t iva t î n v iea ţa pă mântească .

D a r , aşa c u m s'a .spus m a i sus , î nv ie rea v a confer i corpur i lor o na tură ne -str icăcioasă, deosebită de c e a a corpuri lor pământene . Dacă înv ie rea a r r eaduce na tu ra u m a n ă actuală , această na tu ră mur i toare n 'a r fi în s ta re să supor te o pedeapsă ech iva len tă c u păca te m a i m u l t e sau m a i g rave . U n hoţ, sau u n rege , s au u n t i ran

67) Athienagora, op. cit, 23, 66 A B . 68) Idem, op. cit., 19, 62 A B ( = Isaia. 22, 13; A p . PiaiveU, I Cor., 15, 32). 69)

care iau uc i s p e ned rep t n e n u m ă r a ţ i oamen i n ' a r p u t e a p lă t i pedeapsa pen t ru aceş t ia c u o s ingură m o a r t e 7 4 ) . C e l ce n ' a c r e z u t n imic a d e v ă r a t despre D u m n e z e u , c e l ce a t ră i t în insul tă ş i în b las femie , ce l c e a d i spre ţu i t l uc ru r i l e d iv ine , a c ă l ca t l eg i le , a pângăr i t f emei le şi copii i , a dis trus pe ned rep t cetă ţ i , a incendia t case c u ce i ce e rau în t r 'ânsele , a devas ta t ţara , a supr imat popoare ş i n e a m u r i ş i a pâr jol i t î n t r eaga lume , c u m iar pu tea e l e u u n corp s tr icăcios să ispăşească o pedeapsă ech iva len tă cu aces te ne leg iu i r i c â n d m o a r t e a î i sup r imă ou an t ic ipa ţ ie osânda mer i t a t ă şi când na tu ra m u r i toare n u e suf ic ientă m ă c a r p e n t r u u n a s ingură d in t re t ică loş i i le lu i ? Judeca ta dreaptă pen t ru mer i t e l e f iecăruia n u poa te dec i a v e a loc n i c i în v i e a ţ a aceasta, n ic i după moar te , ci numa i după înv ie re 7 B ) .

Judeca ta din u r m ă c a ve r i f i ca re sup remă a va lo r i i mora l e a v ie ţ i i omeneş t i pos tu lează î n m o d ca tegor ic înv ie ra . O înv i e r e în oare să n u se res tab i lească dreptatea i reproşabi lă a gândur i lo r şi fap te lor noas t re e u n n o n sens. Iată dece A t h e n a g o r a i nvocând ş i sus ţ inând c u m o face a rgumen tu l judecă ţ i i f inale , fundamen tează pu te rn ic ide ia ş i fap tu l înv ie r i i morţ i lor . D a r şi aci , ca şi în ce le la l te a r g u m e n t e ant ropologice , e l emen tu l pre ţ ios a l demonst ra ţ ie i sa le es te un i ta tea indisolubi lă a na tu r i i umane . N u m a i p e această un i t a t e : t rup-suf le t , se în temeiază a tâ t j udeca t a d in u r m ă câ t şi înv ie rea . Su f l e tu l n ' a r e nevo ie să înv ieze , f i indcă el e, p r in na tu ra lu i , nemur i tor . Ş i n ic i j udeca t n u poa te f i s ingur , f i indcă e l împa r t e fap te le şi (răspunderile c u t rupul . Mate r ia t rupu lu i î nv ia t v a fi nes t r icăc ioasă ; a l t fe l e l n u va pu t ea d u r a în veşnic ie în tovărăş ia suf le tu lu i nemur i to r .

4. Scopul vieţii umane : trăirea în fericire şi în contemplarea lui Dumnezeu. O r i c e f i inţă, orice p lantă , or ice l u c r u au u n scop b ine de terminat . S c o p u l omului se deosebeş te însă de a l ce lor la l t e . N u e (îngăduit să a d m i t e m că a u ace laş i scop cei ce nu par t ic ipă la judeca ta ra ţ iona lă c u cei ce l uc rează d u p ă o l e g e ş i o r a ţ iune în născută şi car i duc o v iea ţă în ţe leap tă şi dreaptă . 7 6 ) . Oare este scopul v ie ţ i i omulu i ? A c e s t scop n u este n ic i apatia, dar n ic i gus ta rea şi m u l ţ i m e a p l ă c e r i l o r 7 T ) . A c e s t scop ieste t ră i rea în veşn ic i e cu a c e l e l uc ru r i e u c a r e este în a rmon ie sup remă ra ţ iunea natura lă , adică în con templa rea rea lu lu i şi în ves t i r ea ne înce t a t ă a hotăr î r i lor l u i 7 8 ) . T i ă i r e a în r ea l şi con templa rea r ea lu lu i înseamnă t ră i rea în D u m n e z e u şi con temp la rea l u i D u m n e z e u . Dai* aceas tă fer ic i re n u apar ţ ine n u m a i suf le tului , c i ş i t r u pulu i , căc i o m u l e a lcă tu i t d in aces tea amândouă . A m â n d o u ă a u t ră i t împreună , amândouă a t ing ace laş scop împreună . S c o p u l v a f i u n u l s ingur n u m a i dacă f i inţa v a exis ta în a l că tu i rea e i p r o p r i e 7 9 ) . O r i l u c r u l aces ta n u e pas ib i l fără înv ie rea corpurilor..

C O N C L U Z I E

T r a t a t u l l u i A t h e n a g o r a A t h e n i a n u l Despre învierea morţilor es te cea ma i o r i g ina lă l uc ra re a aces tu i autor ş i una dintre ce le m a i o r ig ina le d in î n t r eaga l i t e ra tură patr is t ică . Desbă tând u n a din d o g m e l e fundamenta le ale credinţe i creşt ine şi în ace laş t imp o p r o b l e m ă d e îna l tă gând i r e .filosofică, au toru l a p u s în joc n u n u m a i ce le m a i subs tan ţ ia le şi m a i p rofunde e l emen te a l e une i c u g e t ă r i desăvârş i te , d a r şi toate r ezu l t a t e l e con temporane a le unor şt i inţ i poz i t i ve c a biologia , f iz io logia şi m e -

74) A t h e n a g a r a , op. cit., 19, 62 C. 75) (Idem, op . cit., 19, 62 C D . 76) I d e m , op. cit. , 24, 67 A B . 77) I d e m , op. cit. , 24, 67 B . 78) I d e m , op. cH„ 25, 68 A 79) I d e m , op. cit. , 15, 56 D.

232

dicina. Es te c e l d in tâ i gândi tor creş t in c a r e prez in tă şi desbate dogma î n v i e r i i mor ţilor în cad ru filosofic şi c u ma te r i a l e x c l u s i v filosofic. în t repr inderea n u era uşoară. A d v e r s a r i e rau mul ţ i ş i age r i l a minte . T rebu ia p roceda t ou tac t ş i metodic . A t h e n a gora s'a ach i ta t cu măes t r ie de aceas tă mis iune del icată . E aproape un icu l scri i tor patrist ic care odată c e ş i -a stabil i t p l anu l desvol tăr i i subiectului , î l respectă c u sf inţenie. Deaoeea c i t i torul său v a res imţ i o deosebită p lăcere în în lănţui rea strânsă a ideilor, în t ra tarea sobră şi ordonată a esenţialului , în evi tarea aproape totală a digresiunilor .

A thenagora e u n gândi tor s igur . Nicio ezitare, n ic io încurcătură , n ic io jongler ie sofistică în t ra ta tul său, c i to tul compact , masiv , tare. E l cunoaşte l a perfecţ ie gândirea profană ş i teologia creşt ină. E l e aşa d e s tăpân pe subiec t şi p e mate r ia lu l de lucru, încât dacă n ' a m şti că înv ie rea este u n punc t de doctrină creşt ină, am af i rma c ă e l este au toru l une i teori i aşa de închega te şi d e originale. Uni ta tea şi sol idi ta tea filosofiei lu i A t h e n a g o r a despre înv ie re arată că gândi rea lu i lucrase de mul t şi l impede această problemă. E l medi tase înde lung asupra e lemente lor aces te i teme ri l e soluţionase într 'o per fec tă a rmonie . A r g u m e n t e l e teologice sun t desvol ta te c u o seamă de e lemente noui , or iginale şi p las t ice c a r e dau tezei susţ inute o tăr ie de nebănuit, î n v i e r e a este u n fapt n u numa i inerent puter i i , ş t i inţei şi voinţ i i l u i D u m n e zeu, c i ş i împl ini rea desăvârş i r i i umane , e l ement consubstanţ ia l desăvârşir i i d iv ine . Notăm accentul , d e nuan ţă e lenică , pe ca re A t h e n a g o r a î l pune pe atotşt i inţa lu i Dumnezeu . A r g u m e n t e l e antropologice sunt pa r tea cea ma i or ig ina lă d in t ra ta tu l Despre învierea morţilor. Idei le şi .demonstraţ ia l u i A t h e n a g o r a despre sensul c r ea ţiei omulu i şi a uni tăţ i i u m a n e n'iau fost, filosofioeşte, în t recute d e n imen i până a s tăzi. Ev iden t că sunt ş i ide i c iuda te în opera au toru lu i nostru, în deosebi când e vorba de funcţ iuni le suf le tului ; după Athenagora , susţ inătorul înv ie r i i t rupur i lor r e s ponsabi le de mul t e fapte, su f le tu l n 'a r avea , ca e lement specific, decât cinstirea lui D u m n e z e u ! Liberia a legere , hotăr îrea, dreptatea şi alte facul tăţ i spir i tuale ar depinde exc lus iv , sau aproape exc lus iv de corp ! Ps ihologia stoică, peripatet ică, platonică şi A t h e n a g o r a însuşi n u rareor i decretaseră suf le tu l ca e lement conducător şi rega l a l f i inţei umane . Dar de d ragu l une i teze se a junge de atâtea ori la ant i teză !

In or ice caz , t ra ta tu l Despre învierea morţilor a l lu i A t h e n a g o r a Athen ianu l este o operă de profundă c red in ţă şi d e înal tă şti inţă care face onoare gândir i i creşt ine şi pe care a tâ ţ ia d in contemporani i moştri a r pu tea -o c i t i c u folos.

233

O M O A R D E

V . V O I C U L E S C U

Popoa re l e n u sânt p ă m â n t Ş i d ragos tea nu e ţărână, D a r o 'ngropăm în t r 'un mormân t . Pă r in ţ i şi moş i ne duc de mână . C a n iş te t repte , 'n z ă c ă m â n t . C ă t r e obârş ia bă t rână : D i n l u t u r c ă m în ce ru l sfânt .

S u b pa j i ş te le d e sen in S t a u l u m i l e zămis l i toare D i n în tuner ioul depl in. N ă m e ţ i de oase, sub ogoare O m ă t u l lor e te rn îşi ţ in ; D i n asprul suc n u iese f loare C i dor de spa ţ iu şi des t in .

S t răbuni i , pu ru r i rodi tor i , S â n t s ingura fa ta l i ta te Nel in iş t i ţ i ş i -asupri tor i , P o r u n c a lo r genuini s t răbate Ş i înc leş tează pe feciori . P ă m â n t u l , l a c o m de drepta te î ş i scoală 'n v e c i Răzbună to r i .

î na l t e l i m b i de foc grăesc Despre comor i le de oase A s c u n s e ' n l u tu l s t rămoşesc. C u m v i n din ta ine le mănoase Ş i din adâncur i s cumpe cresc C u g r â n e noi , mis ter ioase , A c e s t e f lăcăr i n e hrănesc .

C â n d s lab i şi tu lbur i ş o v ă i m C u duhu l scurs de-a tâ ta rană Ş i p r in t re z i le d ibuim, S o r b i m pu te rn ica lor h rană Ş i ' n s e v a s ac r ă ne u n i m C u veşn ic ia sub te rană D i n fundul căre ia su im,

234

V A V E N I Ş l Z I U A

P A N . M . V I Z I R E S C U

Va v e n i ş i z iua de p lecare , Poate mâinie z iua mea v a fi . . . In ima aceasta c e mă doare, Poate mâ ine n u v a m a i svâcn i .

V a fi poa te în t r 'o p r imăvara , Poa t e într 'o toamnă c u gu tu i Ş i ou marşu l f runzelor de ceară Pes te l u m e a ' n ca re m ă sbătui. . .

C ine ştie, poa te resemnarea î m i v a s t rânge b ra ţ e l e pe piept, T o c m a i când îmi v a zâmbi chemarea Visu lu i pe ca re î l aştept .

Poa te vo iu c ă d e a de oboseală, Undeva , la marg ine de drum, C u nă luca m e a ca o sfială luneca tă n ipulbere şi fum.

Insă dacă paşi i m e i s tăpâne, V o r cădea sub g r e u l unu i v i s , Pes te amint i rea oe-o rămâne , Lasă-imi cân tecu l c e m ' a ucis !

L 'o i s imţi în f lor i le u m i l e P e sub p lo i la marg in i de Cetăţi Ş i ' n pa loarea t r is tă-a a l to r z i le C u amurgu r i d e .singurătăţi.

D E

2 3 5

M O Ş ^ C A L I S T R A T H G G A Ş G L U M E Ş T E C U T Â L G

D E

V I C T O R I O N P O P A

Drag m i - a fost bă t râne lu l m e u profesor de l i m b a română . Ş i v i i m i - a u r ămas amint i r i le delà el. D a r d in c â t e pă ţani i a m a v u t cu dânsul , î n orele de c lasă d in L i c e u l In te rna t a l l aşu lu i , pa rcă n i c i una n u m i - i a şa de s c u m p ă c u m rni^a fost, de là început , a c e e a c â n d m o ş Cal i s t ra t Hogaş m i - a p u s no ta u n u l a r omână şi m ' a făcut de râsu l şcolii .

M a i în tâ i se c a d e să vorbesc d e profesoru l c a r e m 'a pedeps i t ş i m ' a ruş inat . Să spun a n u m e că , or icâ t e r a m no i d e mic i , ş i or icât d e c iuda tă e r a înfăţ işarea, de neobiş nui t f e lu l d e a se pu r t a a l l u i m o ş Cal i s t ra t , î i /purtam toţi o dragoste fără n ic i u n a s cunziş ş i p e care ne -o .mărturiseam în toa te fe lur i le , ch i a r fă ră să m a i ţ i n e m seama de îndator i r i le s eve re , c e ru t e îndeobşte de respect . E ra aceas ta o d ragos te pe c a r e ai pu tea -o n u m i vese lă . Insfârşit , d ragos te d e copi i zburda ln ic i şi ga ta m e r e u de râs , p e n -t rucă .aveam în fa ţă u n bursuc d e o m ehisnovat , care ştia g l u m i fără conteni re . Ba , chiar când îi părea a sp r imea m a i ap r igă ş i supărarea m a i c run tă , och i i m i c i şi v i i ca ai d iho-rului , î i s t ic leau aşa d e r âză re ţ i în cap , încâ t până şi c e a m a i g r e a dojana ori osândă se uşura de p o v a r ă şi o p r i m e a m .cu bucur ie . Uneor i , ce l pedeps i t ori ocăr i t pufnea în râs şi se l ăuda în r ec rea ţ i e că t ră ce le l a l t e c lase , V e z i că moş Ca l i s t ra t era u n poznaş de m o l d o v e a n bă t rân şi hâ t ru , de pa rcă î l despr insese c i n e v a a i d o m a din pag in i l e d iaconu lu i C r e a n g ă . A s t a î n seamnă că ş t ia să facă d in ş f ich iu l b i c iu lu i m â n g â e r e de catifea. Ş i m a i înseamnă că , n ' a v e a s trop de r ău ta te s a u d e a c r i m e în i n ima lui , c i i ubea oa meni i , i a r pe cop i i m a i c u seamă . C e e a c e ştiind, e l e sne de în ţe les .pentru care pr ic ină a n u m e pu tea , ş i ch i a r ţ inea, să f i e a s p r u 'doar c u b lânde ţe ş i c u vese l i e .

236

In z iua aceea avusesem t emă scoaterea idei lor pr inc ipale din buca ta „ S u r u g i u l " de Vas i l e Alecsandr i .

După obice iu moşteni t de l à ta tă -meu, om migă los l a îndele tn ic i r i le sa le şi m e r e u îndemnat să facă tot l u c r u l d i n v r e m e , i m i scr isesem t ema c u două zi le înainte. Drep t e însă că, ma i a v e a m şi alte pr ic ini pen t ru asemenea grabă . A n u m e , ia tă- le .

Noi, ce i din L i c e u l Internat , şedeam toată z iua în şcoală. î nvă ţ a i câ t învăţa i , te juca i cât t e jucai , dar tot m a i r ămânea v r e m e şi pen t ru a l te le : să c i teş t i o car te din mica bibl iotecă a clasei , să desenezi, să cân ţ i şi să stai de vorbă c u colegi i .

Când n ' a v e a i ' c h e f să faci n ic i una d in toate astea, î ţ i învă ţa i lec ţ i i le înainte şi îţi serial t emele ; doar n u putea i sta c u mani le în sân, odată ce repet i toarele erau l i niştite, i a r colegi i tăi l u c r a u toţi câ t e ceva , sub p r iveghe rea pedagogu lu i de pe catedră şi în zumze tu l pr ietenos, de bondar molcom, a l l ămpi lo r c u arc vol ta ic , spânzura te sub tavan.. .

Decâ t , a d e v ă r a t vorbind, pr ic ina cea ma i ide seamă n u e r a nic i u n a d in câ te l e - a m înşirat . E ra punga noastră sărăcuţă de copi i nevoiaşi , c a burs ier i c e ne af lam. Ş i -a tunci tema, făcută înainte, pu tea să t reacă sub ochi i so lven tu lu i deraiatur i , băia t eu buzunaru l pl in. Iar pen t ru scut i rea de os teneală pe care i-o aduceai , co legul boga t îţi netezea calea spre o chiflă proaspătă , u n corn, u n pache t de şocolată cu c r e m ă sau o bucăţ ică de rahat d in coşul l u i D u v i d , ovre iu l bă t rân ca re ne a ţ inea d r u m u l l a ieşirea în recrea ţ ie .

Negreş i t , îndeobşte, t eme le noas t re s lu jeau n u m a i de p i ldă şi îndrumare . D i băcia e r a să n u n i se copieze c u v â n t cu c u v â n t aceea c e scr iam.

Ei , d a r uneor i se ma i pe t rece şi a l t fe l decât e învoia la . A ş a e şi acum, aşa era şi pe v r e m e a aceea. D e a l tminter i , Ia o g r a bă mare , n u m a i a v e a t imp b ie tu l so lven t să cugete l a schimbări . Copia c u v â n t c u cuvân t . Iar când avea v r e m e şi ma i puţină, copia p e sărite.. .

Manolescu , băe ţaşu l ca re „ se inspi ra" d i n t eme le m e l e e r a însă foar te sârguitor . î ş i dădea o osteneală ne închipui tă să sch imbe câ t m a i mu l t . Ba , uneori , atâta schimba, că se pr icopsea c u note m a i r e le decâ t dacă ş i -ar f i făcut t eme le s ingure l .

De là o v r e m e însă, a început a lua note m a i bunişoare . — „ A m pr ins merechezu l , frate, v e z i ? " m n a zis e l t r iumfător , în z iua când u n

profesor s'a mi ra t de „p rog re se l e " l u i . Dar zadarnic l - am ruga t să-rni arate şi m i e caetul .

— „ N u ! " a hotăr î t el ritos.. . C ă p e u r m ă î m i a f l i ş i t u merechezu l ş i -mi cer i două cornur i la Duv id , în loc de unul . . ."

Moş Cal i s t ra t Hogaş a punc ta t c u cre ionul p e mi j locu l ca ta logu lu i ş i a chema t la lec ţ ie :

— „Manolescu, . . Popa.., A m ieşit, şi eu şi e l , l ângă catedră, ducând ca ie te le de teme. E r a m foar te l in iş

tiţi amândoi . Eu, f i indcă ş t iam c u m copiaiză d e .dibaci Manolescu , ad ică cu „merechez" , i a r e l .fiindcă totdeauna era l inişti t .

M o ş Hogaş r idică după u n t imp capu l d e pe ca ie tu l lu i Mano lescu şi-1 p r iveş te c u ochi m i c i ş i vese l i , p r in ochelar i . Tuşeş te d e două o i i încet , uscat , apoi spune ou g lasu l l u i subţ i ra tec ş i şugubă ţ :

— „ B r a v a m ă i Manolescu le ! " C e e a c e 1-a f ăcu t p e tovarăşu l m e u să^şi umf le p ieptul , apoi să cate l a m i n e c u coada ochiu lu i , în t r 'un fe l anume, în care eu a m ci t i t l impede cuvin te le :

23:7

— „Văzuş i ? . . . merecbezul ! . . . " A c u m î m i bă tea in ima. M o ş Ca l i s t ra t u m b l a c u c re ionul de-a-lunguil r ândur i lo r

d in ca ie tu l meu. . . Ş i la f iecare f ăcea ascuţ i t ş i c iudat : — „ H m ! Pof t im! M ţ ! M ţ ! Mţ! . . ." C â n d a i sprăv i t , s'a întors c u scaun c u tot că t r e m i n e şi m ' a p r i v i t pes te oche

lar i i coborâţi p e vâ r fu l năsucu lu i câ t u n v â r f de dege t : — „Ha la l , Popa!.. . A ş a de r ă u ai a juns?" A m înghi ţ i t î n sec şi a m s t râns uşor d in umer i . — „ N a ! " îmi zic e u în g â n d : „ M ' a m făcut d e râs . Ş i t ocmai l a l imba r o m â n ă

unde, deh!. . ." A s t f e l cuge tând , .am s imţi t r e c e în c reş te tu l capu lu i , pen t rucă e ra ş i de m a i m a r e ruşine, odată ce M a n o l e s c u fusese lăudat . . .

D a r moş Hogaş m ' a l impez i t înda tă : — „Mano le scu l e , ţ ie î ţ i dau nouă . Ia r tu , Popa , aa nota unu. . ." C l a s a î n t r eagă a r id ica t c a p u l nedumer i t ă , în v r e m e ce profesorul a încheia t : — „ pen t rucă n u ţ i -a fost ruş ine să cop iez i c u v â n t c u c u v â n t d e l à Manolescu . .

sch imbând doar vo rbe l e . D e pi ldă , t u scr i i u r î t ş i ţ ă răneş te : „Surugiul mână diligenta, biciuindu-şi roibii asudaţi"... aco lo unde e l a scr is pe

gra i a şa de ales ş i de subţ i re : „Vizitiul conduce trăsura cravaşând caii transpiraţi"... Ş i scrii banal , c u v o r b e de r ând : „Insfârşit se face schimbul cailor..."

acolo u n d e e l a găs i t fo rma asta, aşa de ar i s tocra t ică şi îna l tă : „In fine se procedează la modificarea echipajului..."! Băie ţ i i d in bănc i au p ier i t s u b pupi t re . E u ? C e era să fac? î m i v e n e a să sar

la m o ş Ca l i s t ra t Hogaş , să-1 i au de g â t şi să-1 sărut , să-J. săru t nebuneş te , p e f runtea lată, pe nasu l l u i c â m , p e bă rbu ţa lu i ţepoasă şi surie. . . Dar, m a i ales, pe ochişor i i ce i de d ihor , c a r i c l i p e a u m ă r u n t şi m u r e a u de râs în dosu l oche la r i lo r mari . . .

A ş a am căpă ta t no ta u n u l a română . Ş i aşa m ' a făcu t d e ruş ine m o ş Ca l i s t ra t Hogaş , bă t r âne lu l şolt ic ş i bun , care ş t ia să g l u m e a s c ă cu tâlc.. .

238

O G L I N D D E

G E O R G E D U M I T R E S C U

Ogl indă v e c h e , zare aburită, C â n d mă cufund în ochiul t ău de ghiaţă , Nă luc i l e t recutu lu i i au v ia ţă , C u m pâlpâe , d in spuza adormită ,

Jăra tecul sub c leş te . C a din ceaţă, Tresa re iar, în magioa- ţ i orbită, O l u m e moartă , numa i bănui tă D e fantazia minţ i i îndrăsneaţâ .

Ca 'n t r ' un hipnotic lac, în afunzime, Innoată gându l şi pr iv i rea , bete, P r in apele cu lca te în vech ime .

î n v i e iar, d in somnul lor, discrete, C a ' n jocu l v a g al une i pan tomime, Bă t r âne v r emi , surâsur i ş i regrete . .

Ce s t răbunică te-

M E R S I N P R I M Ă V A R A

A m m e r s p r i n oraş, a iur i t , v i s â n d u - m ă ' n câmp, C u in ima s t rânsă şi pasu l t â r î t ; O a m e n i sănătoşi r âdeau pl in , r â d e a u t â m p . Dure r i l e m e l e creşteau. . . Ş i - a m ur i t .

H e r u v i m i făceau să r ă sune tă r ia D e cân tec de e v l a v i e şi s lavă , P e n t r u nun ta soare lu i c u gl ia Ş i pen t ru in ima bo lnavă .

D in bol ţ i , l u m i n a c ă d e a c a o f lacără 'n toarsă , Imensă, s tărui toare , purif icatoare. . . D a r l u m e a n ' a r f i în ţe les c ă c e r u l p e n t r u ea se revărsa , Ch ia r dacă D u m n e z e u însuşi a r fi îndrăsni t să coboare .

P â n ă şi e u t r eceam, de toate străin, Ee r indu-mă de oameni , c u s i lă înch izând în suf le t o t ravă şi c h i n — Uneori , copleşi t , plângândù-nrri de ralia.

C ă c i pe s t e toa te — dincolo de ce le ce pier , Dinco lo de p r i m ă v a r a hohot ind î n c reng i ca 'n t r ' un f laut , Dinco lo de l u m e , de soare ş l c e r — E u n u m a i p e t ine t e caut , ' , - •-•

D E

G H E R G H I N E S C U V A N I A

240

s c o 1 C I D E

O L G A C A B A

C a l e ma i v i i p lăce r i p e care rni l e -a dăru i t v i a ţ a asta ciudată ş i minuna tă până acum, erau toate în l egă tură c u marea , înnotul şi c u aquar i i le .

S u n t o fi inţă p rea pu ţ in căr turărească şi savantă . N u - m i aduc aminte de a fi c i t i t v reoda tă a l t ceva decât Oartea Jung le i ş i romanţe spaniole, v re -o două, cul tura n u se l ipeş te de mine d e loc, pe Richard In imă de L e u î l confund m e r e u cu Freder i ch Barbarossa şi bănueso că t rebuiau să fie ver i , sau cel pu ţ in cumnaţ i , c u ş t i inţele n u e ram în legă tură decât la vârs ta de c inc isprezece ani, când v o i a m să descopăr serul anticaneeros şi pe rpe tuum mobi le şi fo rmula de fabr icat aur . N u a m reuşi t însă de a dărui l umi i n ic iuna idin aces te minuni , d a r m ă consolez c u gându l că nici a l ţ i i n ' au făcut-o .în locul meu , aşa c ă n u t r ebue să le por t p i zmă . Deal t fe l , î n savanţ i n u a m nic i -un pic de încredere, munca lor îmi pa re m u l t m a i inut i lă , decâ t a m e a acum, când încerc să v ă îmbă t capu l cu poveşt i .

T i m p de 150 d e .ani după m a r e l e Lavois ier , toţ i g rav i i învă ţa ţ i îmbrăca ţ i în negru , por t re tu l cărora formează az i obiectul de venera ţ i e a t inere tu lu i din sute de şcoli ş i colegi i , au c rezu t că n imic n u se pierde, n imic n u se crează, to tul se t ransformă. A u supt această credinţă împreună cu lapte le matern , a u c rezu t în ea, au de veni t ce lebr i pr in ea, pen t ru ca într 'o bună zi , să v ie o famil ie de polonezi , tată, m a m ă şi f i ică, şi să a f i rme tocmai contrarul , să s t r ige în .gura mare , că nu, n u este aşa, că mater ia n u este a l t ceva , decât o energ ie a tacată de ca r iu l descompuner i i şi că tot un i ve r su l nostru se subţ iază şi se toceşte încont inuu, ca o ta lpă . Pes t e a l t e două su te de ani, şi aceas tă af i rmaţie v a d e v e n i tot atât de copilăroasă, c u m n e pa re nouă a c u m formula chimis tu lu i f rancez din secolu l X V I I I .

24* #

D a r poe tu l de azi, c â n d stă s i ngu r p e m a l u l m ă r i i în t r o dupămiasă d e va ra , poa te să des luşească din m u r m u r u l va lu r i lo r cân tecu l s i renelor lu i V i r g i l i u , iar dacă a re norocul de a găs i o c l ae de fân în t r 'o c â m p i e însori tă , n u depar t e de locu l unde v â n t u l se 'nmlădie în susur p ie rdu t d e tresti i , ce-1 opreşte să c readă în apropie rea fauni lor lu i Teoori t , cu g u r a înroşi tă de m u s t u l proaspăt? Poe ţ i v o r ex i s t a mereu , şi m e r e u v o r c rede în sirene, fauni şi n imfe , ceeace însemnează că n u m a i s i renele , n i m fele şi fauni i ex i s tă c u adevă ra t pe c â n d ceeace ne îndrugă savanţ i i nu sun t decâ t p o veş t i , poveş t i e f emere î n c a r e nu m a i c r ede n imeni , decât ei înşişi, ş i n u m a i as tăzi .

D a r să- i l ă s ă m p e savan ţ i p e s e a m a snobilor , e i sunt a c u m l a modă , ne în ţe leş i şi admiraţ i , n u ca noi poeţ i i c a r e n e - a m complăcu t mu l t ă v r e m e în a tmosfera gen t i l ă a curţ i lor , sa loanelor şi buduoare lo r din c e l e t r ecu te v r e m u r i — a c u m n imen i n u m a i v r e a să ştie de noi , l u m e a ne dispreţueş te şi a v e m .reputaţia de i aca niş te p i e rde -va ră acolo c u c iorapi i rupţ i şi ungh i i l e murda re . Ş i asta pent rucă , or ice v io l a m comite a s u p ra l i re i noas t re del icate , n u v o m pu tea ţ ipa n ic ioda tă aşa d e ta re ca şi g ramofoane le şi mi t r a l i e re l e şi r e c l a m e l e de pas tă de dinţ i . N u v o m pu tea .decât să şop t im încet de tot şi g l a su l nostru nu v a fi desluşi t decâ t d e ce i c e s tau foar te aproape, ch ia r l ângă noi , c u u rech i l e ap leca te asupra condee lor ba t jocor i te i noas t re l i re , tocmai pe in ima însângera tă a n imfei care n 'a fost n ic iodată ma i mişcă toare şi m a i iub i tă decâ t acum, tocmai acum când e răni tă de moar t e şi goni tă de pre tu t indeni . A m a juns c a răposa tu l t rubadur provensa l , P i e r r e Ca rdena l , D u m n e z e u să-1 ier te , ca re , încă d e a c u m 700 d e ani se m i r a as t fe l :

Dar singur cânt şi singur fluer > Şi singur graiul mi-l pricep...

Dar este b ine ven i t ă pen t ru noi aceas tă per ioadă . S ă m a i î n v ă ţ ă m puţ ină u m i l in ţă şi să n e în toa rcem în noi înşine, adânc, m a i .adânc, până î l descoper im pe D u m nezeu . P r e a a m u m b l a t c u nasu l sus în seco le le t recute . S ă n e dăm odată s eama de fap tu l că a f i poet , n u este o g lor ie , ci o p o v a r ă şi nici no i n u sun tem a l t c e v a decâ t oameni , doar m a i vu lne rab i l i ş i m a i v i i decât semeni i noştr i .

G l o r i a l i t e ra ră es te az i o g lo r i e de va loa re dubioasă , s im ţu l nos t ru d e m â n d r i e o refuză, căc i c ine v r e a să fie l ăuda t c u j u m ă t a t e g u r ă în fa ţa unu i g lor ios c a m p i o n de box? E u una ştiu că n u c u l e g monede de pe t rep te le biser ic i i şi m i - a r fi g roază dacă aş şti că m e r g â n d p e stradă, doi t ipi d in spa te m 'a r a ră ta c u dege tu l şopt ind: u i te , t r ece o poetă . B a n u sunt poetă , l ă sa ţ i -mă în pace , n u sun t pen t ru v o i poetă , pen t ru vo i n u sunt n imic . S u n t ceeace sunt , pen t ru D u m n e z e u , p e n t r u mine şi ace la că ru ia reuşesc, poate , să- i t ransmi t u n fior pe v ib ra ţ i a unu i v e r s b ine găs i t şi mlădios . Ş i m a i ş t iu că versu l , dacă a fost in a d e v ă r b ine găsi t , a m a v u t drepta te şi vo i avea p r in e l d r e p tate mâ ine şi po imâ ine şi to tdeauna, n u c a L a v o i s i e r şi toţi savan ţ i i . C ă c i cine m ' a r pu tea contrazice v reoda tă? Ş i c ă ex is tă ondine şi fauni şi tot ce este mister ios şi i n e x pl icabi l , că nu ex i s tă decât ceeace es te mis ter ios şi i nexp l i cab i l şi exp l i ca ţ i a c la ră este i luz ia cea ma i absurdă, ma i p rezumţ ioasă şi m a i e femeră dintre toate încercăr i le de a ne însuşi s ec re tu l Un ive r su lu i . In ignoran ţa noastră , noi poeţ i i ş t im o sumeden ie de lucrur i şi nu l e p u t e m spune n ic i pe jumă ta t e , şi v a i de p o e t u l ace la care poate spune tot ce ş t ie : ace la ştie foar te puţ in .

Ş i dacă a i sup rav ie ţu i t aceste i lung i in t roducer i , o c i t i to ru le idea l , t u c a r e s ta i ou u rechea ap leca tă a supra in ime i însângera te de n imfă , poa te m ă v e i c rede c â n d îţ i vo i poves t i c u m am v ă z u t eu o s i renă în insu la Capr i , între , s tânci le Farag l ion i , c a m p e aco lo unde e r a u să nau f rag ieze corăb ie r i i l u i U l y s s e .pe v r e m u r i , bu imăc i ţ i d e c â n -

242

t ece le l impez i şi ademeni toare ou c a r e aceste perf ide f i ice ale măr i i — tot femei e rau la u rma u rmei — turburau armonia inocentei lor camarader i i v i r i l e . A ş a l e t rebuia , în definit iv n u au p leca t e i oare în cău ta re de aventur i?

C u m ţ i -am mai spus-o, eu sun t o f i inţă s implă şi e lementa ră şi ţ i -o repe t în m o d sincer şi gratui t , fără in tenţ ia ascunsă de a te seduce şi de a m ă măr i t a cu t ine — sunt o fiinţă foar te ignorantă , care n u ţ i-aş pu tea face niciodată is tor icul cruciadei Alb igenz i lo r n ic i să- ţ i repar vreodată g ramofonu l — şi al m e u s'a stricat, de curând, i -am rupt arcul când ani v r u t să învă ţ o f igură de dans. Căr ţ i le m i - a u spus prea puţin, oamenii n u m i - a u spus n ic i atât. A l t e femei au deven i t în ţe lepte p r in dragoste. Ş i eu a m a v u t o dragos te şi a m uitat-o, sunt foar te distrată, îmi p ie rd m e r e u mănuşi le în t r amva i şi odată c ând am v ru t să mă prez in t unu i personaj i lustru, am ui ta t c u m m ă chiamă. M a i în ţe leaptă n 'ani deven i t n ic i p r in dragoste însă. Sun t complec t ineduca-bilă, u n caz fără speranţă . Toa te reve la ţ i i l e profunde, adevăra te , durab i le m i - a u ven i t delà mare , de là înnot ş i delà contemplarea aquari i lor .

A m înnotat în Marea Neag ră şi în Marea d e Nord, în Adr ia t ieă şi Tireniană, î n canalul Mânec i i , ş i faptul că n u am înnotat nic iodată î n Oceanu l Paci f ic se datoreşte amănuntu lu i că n u sunt bogată — şi cred că p r in aceas tă d in u r m ă măr tur is i re , ţi-^am tă ia t defini t iv pofta de a t e ma i însura c u mine vreodată . A m înnotat pe ploaie şi pe t imp frumos, în or ice oră a zi lei şi a nopţ i i şi celui ca re provoacă e lemente le c u a tâ ta insistenţă şi neruşinare , ca şi mine , î i este da t să vadă m a i mu l t e decâ t burghez i lo r care dormeau noaptea la două c u ca tap lasmă şi muş ta r şi cărămidă caldă la pic ioare în t imp ce e u p l u t e a m suspendată p e coasta u n u i v a l negru , cine ş t ie p e ca re mare îndepărtată .

Nic i n 'aş pu tea spune că sunt dotată c u o prea v ie imaginaţ ie , decât, poate, în scris. N u m i s'a în tâmpla t niciodată să aud voci misterioase, nici să v ă d str igoi c iufuliţ i în fundul dulapului şi sub pat, n ic i s te le pe cer z iua 'n amiaza mare . P e n t r u mine. masa este o masă şi oglinda, oglindă, ca şi pent ru or icare d in t re d-voas t ră ş i c u atât ma i cur ios v i s 'ar putea părea cele ce a m de gând să v ă poves tesc a c um .

In va ra aceea, Capr i era aceeaşi , ca şi pe v r e m e a împăra tu lu i T iber iu . Niciodată n u ploua, n imen i n u p lângea , nu era bătrân, inval id , îngri jorat , preocupat , ur î t . Toată lumea era tânără . A te scu la 'dimineaţa, a te răcor i c u u n duş şi a m â n c a f ructe pie v re -o terasă însorită suspendată asupra mări i , a- ţ i croi d rumul pr int re roze ş i oleandri până la nis ipul aur iu de p e coastă, a te t rânt i în cu lcuşu l cald şi moa le c u faţa scăldată în lumina albă, a u m b l a câ t se poate de gol de dimineaţă până seara, cu pic ioarele în flori, cu umer i i în soare, c u f iecare fir de p ă r pr ins în azur, ca o harfă — toate acestea te aduceau a tâ t de aproape de paradis încât adesea sufereai de r eg re tu l v a g d e a nu putea dor i m a i mul t , cum erai obişnuit de acasă.

Mica piaţetă d in u m b r a s t răvechei biser ici cu u n ceas ur iaş de faianţă colorată în turnul său pă t ra t şi înnegr i t de v r eme , adăpostea cafenele şi bazarur i . Intre două înnoturi sau împerecher i , lumea v e n e a a ic i să bea o oranjadă, să c u m p e r e coralur i şi c ingător i de mătase pestr i ţă şi păpuşi — aici n imeni n u cumpăra aţă şi c iorapi , l ingur i şi che i — cingător i le şi păpuşi le devenind art icole de p r i m a necesitate, împreună cu mărge le l e şi ş i ragur i le de coralur i , ca l a să lbateci . E r a m în adevă r o colonie de fericiţ i sălbateci , cu feţele mlăd ia te în cont inuu joc între l ăc rămi şi zâmbet , două expres i i de sent imente cont rare în orice ţară c iv i l iza tă , a ic i aduse aproape d e u n n u ş t iu ce suav şi g ingaş şi .prea frumos, numit , poate , fericire. Până şi cocote le — şi erau mul t e c o cote în Capr i în va r a aceea , f ranceze în spec ia l — îşi luară vacan ţă şi n u ma i pă reau a f i ,în cău tare de bărbaţ i . U i t a u să se fardeze şi gol ic iunea lo r pă rea a c u m proaspătă

243

şi inocentă , sâni i f rumoşi şi rumen i ţ i de soare erau sâni pu r şi s implu , a şa c u m i-a c rea t D u m n e z e u , f ructe m a i deg rabă , decâ t m o m e l i ş i p rovoca re . P â n ă şi cocote le au î nvă ţ a t să u m b l e goa le , cu c a p u l în sus! Era o esenţă suavă şi totuşi p u t e r n i c ă în ae ru l c a r e ne îmbrăţ işa , o esenţă oare n e des lega de păca te .

Amin t i r i l e , g r i j i l e şi iubi ţ i i de eri d^am lăsa t să pu t rezească u n d e v a în por tu r i depăr ta te — n u ma i î n ţ e l egeam n imic d in z iua de eri , s t ă team pe p iedes ta lu l c a ld şi moa l e a l une i c l ipe de aur , pa rad i su l n e - a fost promis , a ş t ep t am l a g a r d u r i l e sa le ch ia r şi a u z e a m desluşi t c ân t ecu l înger i lo r şi z â m b e a m .

P e te rase le cafenele lor m i c e i pieţ i , s tă teau f eme i de toa te na ţ ional i tă ţ i le , î m brăca te sau desb răca te după fan tez ie — aici n u ex i s tau conven ţ i i de îmbrăcămin te , considera ţ i i de t imp, de loc, şi a şa m a i depar te . O tânără or ig ina lă c u p ă r u l lăsa t pe spa te ca înger i i lu i Bot t i ce l l i , in t ră pe scenă în pan ta lon i l u n g i d e f lanelă , p u r t â n d pe u m e r i o m a i m u ţ ă ca re m â n c a o por toca lă .

„ C e amuzan tă este, m y deer!" cons ta tară două amer icane , fără pic de ven in , N u m a i aveau v e n i n în ele, a v e a u m i e r e sub l imbă ş i în v i n e ş i f lori în sân. T i n e r i p e s cari , b ronza ţ i în j e r seur i l e lor c u d u n g i a l b e şi v ine t e , se a şezau fami l i a r în t re noi sau s tă teau în mi j locu l minuscu le i pieţ i , c u b ra ţ e l e încruc işa te la p i ep t şi p r i v e a u z â m b i n d feme i l e s t răine. Dinco lo de terasa însori tă 'din co l ţ d r u m u l conducea în jos î n s e rpent ine întor tochiate , p r in t re c a se a lbe c u por ta lur i răcoroase , pardosi te ou fa ianţă a l b a s tră, sub oleandri c u f lori mar i ca pumnu l , p r in t re fec ioare şi sfinţi făcător i de minuni , dormi tând în n işe le potec i lor în tor tochiate , acoper i ţ i c u f lor i . L a p i c ioa re l e insule i , p la ja se îmbia caldă şi au r ie .

D a r m a r e a era m a i rece şi m a i a lbastră decât m ă aş tep tasem — e r a d o a r d imi nea ţă — şi m ă îndemnase la c â t e v a t empour i repez i .şi v i i până m ' a m încă lz i t îndeaj u n s ca să pot t rândăvi , l ung ind înnotu l pr in ges tu r i v a g i ş i leneşe , fă ră al tă ţ in tă decâ t de a m ă îndepăr ta de ţ ă r m c â t se poate de m u l t .

„ B u n ă 'dimineaţa!!" s t r igă o v o c e tânără în u r m a mea . E ra u n n e c u n o s c u t c u och i i a lbaştr i şi pă ru l n e g r u . A r fi pu tu t fi şi i ta l ian . D a r nu , e ra englez ,

„ B u n ă d iminea ţa ! " i-ani răspus p e ace laş i ton., „ H a i să p r i ndem ar ic i de mare !" A v e a nouăsprezece ani, eu a v e a m douăzec i ş i c inc i , d a r n u a v e a m m a i m u l t ă

min t e decât dânsu l . C e - a m m a i pescu i t la a r i c i în d iminea ţa aceea , n ' a m s'o u i t c â t v o i t ră i . A m

înnotat în aprop ie rea s tânc i lor ca re se în t indeau în m a r e 'departe d e p la je , c a o l imbă de piat ră , acolo u n d e a p a e sub ţ i re şi s t r ăvez i e şi soa re le dansează în r e ţ ea uşoară de- aur pe fundul nis ipos. N e scufundam şi n e a s v â r l e a m asupra a r ic i lo r p i t i ţ i în gropi , sub pietre , pa rcă a m fi fost n i ş te păsăr i de pradă . A m pr ins v r e - o pa t ruzec i şi i - am î n şirat f rumos pe s tâncă, u n u l l â n g ă al tul . P e u r m ă i - a m n u m ă r a t p e n t r u c ă să f im î n r e g u l ă c u contab i l i t a tea şi i^am lăsat să se u suce l a soare . A m aranjat apoi u n g r a n dios concurs de înnot de v r e - o 200 de me t r i în care l-aim bă tu t p e L i o n e l — aşa î l c h e m a — c u ce l pu ţ in t re izec i d e tempour i . Eng lez i i n u p r e a sun t înnotă tor i de forţă. P e u r m ă n e - a m că ţăra t p e s tânc i ş i a m u m b l a t încoace ş i încolo m u l t ă v r e m e — n ic i az i n u în ţe leg , c u m a m pu tu t u rca cu p ic ioare le g o a l e s tânc i le ace l ea p l e ş u v e şi c o l ţuroase , care a rdeau înc inse în soare le de amiaz , c a n i ş te cup toa re . A i c i , L i o n e l m ă în t recuse . M e r g e a m u l t m a i iu te şi n u se u i t a în u rmă , ia r e u e r a m p r e a m â n d r ă c a să c e r a ju to ru l lu i c ând e r a v o r b a de a u r c a u n pisc în deoseb i de prăpăs t ios şi s g r u n -ţuros . A s t f e l , l a u n m o m e n t dat , m ' a m pomen i t s ingură . D e L i one l nici u r m ă nu era , p l a j a n u s e v e d e a d e loc , în j u r u l m e u n u e r a u decâ t s tânci ş i e r a m c u d e s ă v â r ş i r e ră tăci tă .

244

„ B u n ă dimineaţa!" m ă apostrofă a tunci o v o c e străină, d e u n d e v a d e jos. S e părea c ă în d iminea ţa aceea e r a m sorti tă să f iu acostată de necunoscuţ i . D e data acea sta, c h e m ă o v o c e d e femee. M ' a m ap leca t peste prăpast ie şi am v ă z u t în m a r e o f e -mee c u p iep tu l gol , r ezemată cu coatele p e o s tâncă.

„ B u n ă d iminea ţa !" i - am răspuns mira tă . U n d e îţ i es te cos tumul de b a e ? " „ N ' a m cos tum de bae, s t r igă ea . V i n o jos !" „ O u m să v iu? N u m ă mai pot mişca n icăer i d e laici". „ A p u c ă p iscu l c u mâin i l e ş i pune- ţ i p ic ioru l în g roapa de l ângă cac tusu l acela

de sub dumneata!" „ C a r e p ic io r?" „ P i c i o r u l s tâng, sau pe ca re v r e i dumneata , e indiferent" . M ' a m pr ins bine c u amândouă mâin i le d e pisc, apoi, cu m a r e precauţ ie a m

pipăi t c u u n picior g roapa indicată, -am găsi t -o , m i - a m înfipt t a lpa şi am rămas aşa c u celă la l t picior a târnat deasupra prăpast ie i . Cac tusu l şi-a înt ins o l imbă ve rde şi m 'a lins dea lungul genunchiu lu i e u toţi spinii . S i tua ţ i a e r a îngr i joră toare .

„ Ş i acuma c e să f a c ? " „ C a l c ă pu ţ in sp re d reap ta c u pic iorul l iber şi ve i da de o s tâncă ieşită î n afară" . M a i mul t în mâini decât în p ic ioare , a m ajuns însfârşi t jos , jupui tă şi t r emu

rând din toate încheie tur i le — n u sunt o a lpinis tă — şi m ' a m aşezat în umbra unui morman de s tânci să răsuf lu puţ in . N u m a i a tunc i .am băga t de seamă ce f rumoasă era in ter locutoarea mea . A v e a u n ten a lb , ne t ed şi t ransparent , sub ca re se gh iceau v ine le a lbastre . Pă r ea ter ibi l de l inişt i tă c u m stă tea îngândurată , împle t indu-ş i o salbă de scoici mic i ş i t randafir i i în păr . C a ş i c u m a r fi u i ta t de p rezen ţa m e a acolo, stătea c u pr iv i rea .aiurea, u n d e v a sus, foarte depar te . A v e a ochi verz i , ca s t rugur i i în soare. A m căuta t să v ă d l a ce se u i tă şi m i - a m întors capul . In a m i a z a senină n u plu tea nicio pa săre, n ic i -un nor; domnea o tăcere surdă împrejur , în m i c u l golf în formă de semi lună n u c l ipocea n ic i va lu l .

N u v o i a m să- i t u r b u r f i ru l gândur i lo r şi aş f i aşteptat ca e a să -mi vorbească întâi, dacă n'aş f i observa t u n peş te mare svâcn ind în apropierea ei . D a c ă n u sare imedia t pe ţărm, a r e să o înhaţe de picioare .

„ A i gr i je dudue, u i te c e peş te m a r e a i l ângă dumneata!" Necunoscu ta p r i v i în apă ş i răspunse neg l i j en t : „ E coada mea" . A c e a s t ă constatare s implă şi lap idară m ă înmărmur i se c a o confidenţă ruşinoasă.

Să poţi vo rb i c u p r i m u l ven i t c u a tâ ta na tu ra le ţe şi uşur in ţă despre propr ia ta coadă! Totuşi , cur iozi ta tea mă îndemnă să m ă scol în p ic ioare şi să cobor până la s tânca

ei. N u minţ ise . A v e a în t r ' adevăr coadă. T r u p u l fără g r e ş era acoper i t cu solzi mici şi foarte sclipitori delà mijloc în jos şi se subţ ia spre capăt într 'o coadă bifurcată a lbastră ve rzue . L in ia p iep tu lu i şi a bra ţe lor frumos arcui te i eşeau ca o f loare a lbă d in pot i ru l lucios a l cozii . N u te izbea în făptura ei n ic i -un contrast supărător de linii şi culori , îşi pur ta coada cu perfec tă e legan ţă şi des invol tură , c u m şi-ar pu r t a bunăoară t rena o mare ducesă cu ocazia u n u i ba l Ia .curte.

„ V o i a m să te t rag la răspundere" , îmi zise apoi , fără să dea impor tanţă cur iozităţi i mele . „ A r i c i i , domnişoară, a r ic i i de mare ! Ş t i i ce zi a v e m as tăz i?"

Ui t a sem cu desăvârş i re de ar ic i i lăsa ţ i afară pe s tâncă.

„ A z i e miercur i . N u v ă d ce l egă tu ră a r a v e a acest amănunt c u arici i de mare" . „D in t r e toa te z i le le anulu i , tocmai pe aceas ta a i .ales-o pen t ru a săvârş i o ase -

2 4 5

menea c r u z i m e ! S ă laş i ar ic i i m e i s â se pră jească l a soare , să c rape ea rapace îe d e p e e i ! Pa t ruzec i de inşi, a leşi pe cape te d in t re c e i m a i f rumoşi şi sg lobi i ! Eş t i o brută!"

„ N u eu, L ione l . . . " „ L i o n e l e u n copi l . Dumnea t a a r f i t rebui t să ai m a i m u l t ă min te . U n d e es te

m u l t l ăuda tu l ins t inc t ma te rn? O s i renă, deş i a r e coadă, n ' a r f i capab i l ă de a semenea barbar ie !"

„ Ins t inc t ma te rn ! P e n t r u a r i c i ? " „ Ş i pen t ru guzgan i ! C e - a i î nvă ţ a t la ş coa l ă?" „ S ă dansez şi să pr ind m u ş t e " . „Fe l i c i t ă r i l e mele . D a r î n v i a ţ ă ce -a i î n v ă ţ a t ? " M ' a m gândi t p rofund dar n u m i - a m adus aminte d e n imic . î m i e ra foar te ruş ine . „ A z i s 'au împl in i t două su te d e ani , d e c â n d a m u r i t ma re l e P a n " , z ise s i rena c u

v o c e a înnecată . „ D u p ă P lu t a r ch , două i m i i ! " a m s t r iga t t r iumfătoare , c a să - i arăt că totuşi am

î n v ă ţ a t c e v a la şcoală . „ D u m n e a t a vorbeş t i d i n căr ţ i , eu î ţ i s p u n c e e a c e a m v ă z u t c u ochii m e i . M a r e l e

P a n a mur i t î n a n u l când s 'a înfi inţat p r i m a fabr ică î n A n g l i a . E r a o a m i a z ă l impede ca şi c e a de acum. O .linişte de moar te , surdă şi fe rmecată , î n c r e m e n e a v a l u r i l e pe loc. Inchegându-se poteci le măr i i , o co rab ie s e opri pe loc în aprop ie rea insule i acesteia . C ă p i t a n u l ieş i pe bord. E ra înfr icoşetoare l in iş tea as ta p r e a înal tă , de pa rcă soare le a r f i suspendat c ân t a ru l t i m p u l u i pen t ru o c l ipă fă ră sfârşi t . S i m ţ e a m c u g roază n e s pusă c ă u n d e v a în aprop ie rea noas t ră se pe t rece c e v a înspăimântă tor , că se sfâşie, se r u p e c e v a în m ă r u n t a e l e pământu lu i , c ă se sfârşeş te c e v a şi se s m u l g e şi se duce şi s t ă t eam nemişca ţ i c u toţ i i a ş tep tând c a ceru l să s e p răbuşească a sup ra noastră . L a capă tu l tăceri lor , o v o c e c l a ră se p r ă v ă l i d i n v ă z d u h deasupra ape lor :

„ G i o v a n n i de S a v o i a ! "

C ă p i t a n u l se în toarse . N u se mi şca n ic i -o u m b r ă d e n o r pe cer s a u p e apă , în depăr ta re , n ic i -o pânză n u p lu tea , ţ ă rmur i l e e r a u pus t i i .

„ G i o v a n n i de S a v o i a ! " r ă sună ia răş i s t r igă tu l , î na l t c â t a m i a z a înal tă . V o c e a m a i c h e m ă odată ş i apoi se f ăcu tăcere . In t r 'un tâ rz iu r e v e n i iarăş i , d a r p a r c ă d i n de păr tă r i m a i mar i , d i n p r a g u l nemărg in i r i i :

„ G i o v a n n i d e Savo ia , du- te şi spune- le t u tu ro r că m a r e l e P a n a mur i t ! " Ş i c e r u l se aburi , se în tunecă în t r 'o c l ipă. C o r a b i a lu i G i o v a n n i avusese tocmai

a tâ ta t imp c a să poa tă a junge la ţ ă r m când a i zbucn i t o fur tună groaznică . A svâcn i t odată toată insu la .asta în mi j locu l măr i i , de pa rcă n u era decâ t o coa je de nucă în v â r ful u n u i ta laz . M u g e a u ape l e n e g r e şi umf l a t e până l a nour i , ridicând rămăş i ţ e de c o răb i i scufunda te ş i ancore şi tufe de madrepo ră şi co ra lu r i smul se d in rădăcin i ş i tot c e dormea oda tă adăpos t i t în fundu l măr i i , i zb indu- i de s te le , b ic iu ind bol ta cu n ă va ln i că porni re , u m p l â n d cupa or izontu lu i până sus c u năprazn ică moar te şi turbur . A t u n c i i - am v ă z u t pe t r i toni îngă lben i ţ i de spa imă şi pe mor ţ i i măr i lo r r id icându-se în capul oaselor c u ochii deschiş i şi pă ru l desplet i t . „ D e c e t r e m u r i acum? N u - ţ i f ie frică, aceas ta este poves t e foar te v e c h e . T e ui ţ i în j u r ş i t e gândeş t i , c e l in iş te e acum? Da, e l iniş te , dar d e - a e u m a n u m a i m o a r e n imeni . N u m a i e s t e cine să m o a r ă " .

„ I a r i ă - m ă dacă ţ i - am făcut v r e - u n rău . Eşt i atât de frumoasă. . ." „ V o r b e ş t i despre a r ic i i de m a r e ? A m a v u t e u g r i j e de .ei şi i^am lua t îndă ră t p e

toţi . Ş i a c u m t r ebue să plec . R ă m â i c u b ine" . „ S t a i , n u p l eca aşa. D ă - m i o amint i re" . „ C e v r e i să - ţ i d a u ? "

246

„ Ş t i u şi eu! Orice . t)ă-rni o scoica" . S i r ena îşi desprinse din păr o minusculă stea de mare , de culoarea safirului, şi

mi -o prinse la umăr , de bre teaua cos tumulu i de bae. C â n d mi -am ridicat capul să-i mul ţumesc , nu e ra nicăer i . N u ştiu când şi c u m a dispărut. S tânc i le d in ju r răsunau surd de paşi sprinteni şi repezi . M ' a m întors. Era Lione l .

„ A i c i erai? D e când te s t r ig? D e ce n u mi-a i răspuns nic iodată? Inch 'pue- ţ i c e s'a în tâmpla t : a u dispărut toţi ar ic i i de mare d e pe s tânca unde i -am pus să se usuce. C e draculu i d e besti i v ic lene şi încăpăţânate! Ha i să m e r g e m să- i cău tăm!"

„ S ă - i l ă săm în pace că au p leca t Ia o înmormântare" . „ Ş t i i că ai haz . Dar ce frumoasă stea ai pe umăr ! Ad ineau r i când m ă apropiam de dumneata îmi pă rea că- ţ i aud vocea . Vorbea i

c u c i n e v a ? " „ P r o b a b i l v o r b e a m singură . N u m a i pot scăpa d e obice iu l acesta, ca să spun

drept, n ic i nu v r e a u să scap de e l . E a tâ t de g r e u să vorbeşt i c u al ţ i i , a tâ t de obositor, a tâ t de fără speranţă!"

„ A t u n c i de ce vorbeş t i c u m i n e a c u m ? " „ N u te supăra Lione l , dar nu vo rbe a m c u d-ta. Ţ i se părea numai . V o r b e a m tot

s ingură . Ş i a c u m ha i să m a i f acem .un concurs de înnot . V r e i ? "

247

O E S I D E

V A L E R I U A N A N I A

L U M I N Ă L I N Ă

L u m i n ă l ină , l u m i n ă senină, L icoa re nouă din s l ava divină , L u c i n d î n a p e d e cerur i , t e c e r n e Plrin g l a su r i ca lde , în c â n t de v e c e r n e .

C â n d tainic — v r a j ă de înge r i — t u susur i , In c â m p u r i roş i i de 'nt inse apusur i S m e r i t e in imi î n c o r ţ i se 'nchină, L u m i n ă l ină , l u m i n ă senină .

Pă t runde as tăz i î n suf le tu-ni i iară , S ă l aud s l a v a d in ceasu l de sară , L u m i n ă l ină , l u m i n ă senină!

D e T ine , D o a m n e , m i - i i n i m a pl ină .

I N N O P Ţ I . . .

In nopţ i r i d i c a - v o i u mâ in i l e m e l e S p r e l u m e a de s t e le -a t ăcer i lo r g r e l e Ş i ' n v r a j ă de ta ină opr i - se -va v â n t u l — S u b f l acă ra rug i i v a g e m e p ă m â n t u l —•

In nopţ i r i d i c a - v o i u m â i n i l e m e l e S p r e mor ţ i l e g r e l e din l u m e a d e s te le Ş i 'n s t ropi s loboz i -vo iu susp in ghetsiimanic — Depar t e , a rg in t i i v o r r â d e satanic —

In nopţ i r i d i ca -vo iu mâ in i l e m e l e S p r e l u m e a d e stele^a t ăcer i lo r g r e l e Ş i l una ţ â şn i -va 'ntr 'a ză r i lo r g ro tă — A p u s u l p ă r e a - v a u n v â r f de Go lgo tă —

248

S O B O L U D E

L U C I A N E M A N D I

D i n besnă rni-am ţesut v ia ţă şi rnorrnânt Şi -adeseor i a ic i mi se năza re C ă - m i int ră 'n carne aşchii mar i de soare, C a r e mă 'ndeamnă 'n l u m e să m 'avân t .

A t u n c i a în tunereeul m ă doare Ş i -aş v r ea să mi se 'nalte fruntea 'n v â n t S ă pot ieşi afară din pământ , D i n aspra şi e te rna m e a 'nchisoare.

Iar al teori , în noaptea mea amară , C â n d s tau s 'aştept gângania nălucă, A u d chemarea lumi i dinafară.

Mă 'ndrep t a tunci spre câte-o rădăcina P l ângând amarnic , pent rucă m 'apucă O sete nesfârşi tă de lumină .

249

C I O B U R I D E O G L I N D Ă y D E

M A R I A G O L E S C U

! Valuri foşnesc — din t i m p în t imp, c â t e o ca isă v e r d e se despr inde de c r a c ă , rostogol i tă p e lespedea ide p ia t ră ca re , l in , coboară în mare—noaptea , furiş, in t ră pe geam.

C a va lu r i l e , dor in ţe le c resc ş i c a p o a m e l e c r u d e c a d ne împl in i t e . P e g e a m , noaptea înfrântă iese afară.. .

* T i m p u l n u e m o ş n e a g usca t pu r t ând coasa v redn ic ie i în m â n ă ; s ' au înşe la t z u

g r a v i i cei v e c h i . E l e t ânăr sburdalnic , râză tor şi voios . B u n u r i l e abia le a t i nge şi ia tă c ă ' n g r a b ă le lasă, depar t e a l e rgând — r ă m â n e doar z â m b e t u l în co l ţ d e buze prel ins . No i ş t im c ă n u m a i spini şi noroa ie a v â n t u l i-1 c u r m ă , l enea s t ră ină trezindiu-i; s ing u r e du re r i l e izbutesc p i edec i să - i pună , si l indu-1 să în tâ rz ie .

* L u m i n ă d e S c h i m b a r e l a faţă , de m i n u n e p e m u n t e l e T a b o r : 'din s â m b u r e de

foc a lb , ascuţ iş de săbi i a rgint i i spintecă m a r e a de cenuşe . Or izon tu l s 'a făcut lăptos ca mărgăr i t a ru l , s t ră luci tor c a d iamantu l . Pă t runs p r in f i l t ru l nori lor , soare le se j oacă pe p l anu r i d e n iche l , de oţe l şi de ogl inz i .

* Grăd ină s u b p loa ie : l a c r ă m i l e spa lă de p ra fu l u i tă r i i a m m t i r i l e că ţ ă r a t e c a

f runze luc ioase şi v e r z i pe z id i rea f i in ţe i . *

U n t e m p l u e înf ipt î n coas ta m u n t e l u i roşcat ; u r m a t ă de ha i ta 'de câ ini , o b a b ă în sdrenţe cerni te cu la ţe c ă run t e răscol i te de vân t , s t r ânge i e rbur i de leac pe l ângă soc lu l de tuf, şoşot ind ne în ţe lese cuv in t e .

* Foar fecă , ru ina croieş te pe t ece a lbas t re de cer . F o r u l r o m a n s'a î m b r ă c a t în

v e r d e , l i l i ach iu şi g a l b e n ; doar în cu r t ea ves ta l e lo r înf loresc , învoi ţ i , roşi i t randafir i . *

O făp tu ră d r a g ă a junge t runch i o log şi c iung — v r a c i i constată că pac i en tu l

250

scapă c u v ia ţă — mut i l a tu l t răieşte CU spect ru l mădu la ru lu i p ierdut î n care pulsează, închipuit , s imţ i r i le d e m a i nainte. Svâcnesc c iotur i le ţări i d e v r e m e ce medic i i fac t cema .

* Ninsor i le p r imăver i i : cad fu lg i i plopilor, i a r f loarea de s a l c â m se aş te rne m o

latec pe drumuri . *

Cleş t a r al v iz iuni lor Elade i cu surâsul arhaic, v o l u m e a le pie t re lor romane, săge ţ i got ice de catedrale şi v i t ra l i i asemănătoare curcubee lor , mătase a va lu r i lo r scă-moşată î n spumă de ne re ide harn ice că lă r i pe delf ini , amarn ic do r a l c l ipelor scurse!

C u m ştie, c u m poate, f iecare să-ş i cau te uni ta tea câ t m a i curând! P r i n sate, goarna adună mu l ţ imea ves t ind porunca stăpânir i i . D u p ă cum a pr imi t foaie roşie, a lbă s au ga lbenă , f lăcăul , bă rba tu l ma i matur , c u mer inde le în t rais tă porneşte la d r u m s igur de ţel .

D a r eu de c ine a tâ rn? C u cine sun t leat? D i n ce gloată fac par te? M ă cobor că t re ce i m ic i c ând sunt chema tă spre c u l m e ; p r ivesc tot în sus de m ă t rag alţii în jos. C u cine sun t lea t? D e c ine s 'ascult?

* O r a ş c u răspânt i i unde se na l ţ ă c â t e u n col ţ luc i tor de că rămiz i viş ini i , compacte ,

mărunte . P e canale cu apă lâncezândă, fa ţadele ascuţ i te adăpostesc mărfur i de tot soiul, p r iv ind din ochiul lor de c ic lop p r in ca re iese o pârghie c u funii sau lanţur i . S t r ă zi le întunecoase, cot i te , unde m a i ier i pocneau scur t r evo lve re l e lup te lor c iv i le , s t răzi le compl ice a le destrăbălări i , răsună az i sub târnăcoapele hotăr î te să le t ransforme î n „car t ie re sa lubre" . In vecinăta te , altă p r ive l i ş te : gr inz i afumate; v in t re le corăbi i lor m u r a t e odată în apă, uscate a c u m î n şantiere; pe cer , scr i je lăr i oblice, u rzea la m a c a r a lelor se ţese cu bă tea la ca targelor drepte; burduhoase bur lane când aspira, când varsă , zahere le şi grâne; ş l epur i încărca te c u f ie r vech i , încâlci t ş i p l i n de rugină , din care v o r ieşi va se mândre şi noi ; t runchiur i vânjoase, c u cape te le uni te de otgoane puternice f ixa te solid în m â l sau nis ip. U r m â n d legea firii, es tuar i i le v o r c h e m a ne înce ta t n a v l o sire pen t ru neobosi te prefacer i ş i sch imbur i . .

P e u l i ţa unde t rec ma i în f iecare zi , a tâ t de des încâ t u m b l u c a î n somn, nimic n u ma i îmi t rezeşte lua rea aminte , n ic i magaz ine ce ca tă să îmbie, n ic i t recători, mereu alţii , deşi par aceiaşi , s imţământu l că se pe t rece în prea jmă ceva neobic i nuit mă opreşte pe da tă în loc.

V ă d o ţ igancă cu traista d e umăr , în sdrenţe (bulendre c â n d v a arătoase ce pa r a f i fost tăvăl i te în cenuşe) , p leca tă pe drugul de f ier care ocroteşte vi t r ina.

P r iveş t e ţintă, ou ochi l acomi şi totodată uimiţ i , l a g r u p u l c e l m a r e de porţe lan, fala negus toru lu i de .antichităţi.

M ă u i t şi eu la t ânăru l v i con te în ha ine vişini i , c u ga loane d e aur, ca re şopteşte cuvin te dulcege de dragoste march ize i în fuste învoa l te , p resăra te c u funte. B a n c a pe care sunt aşezaţ i e umbr i t ă de pomi i din parc .

S ta tue te le d e S a x a , intacte , st icloase, contras tează puternic a lă tu r i d e făptura v ie , să lbatecă, s t răbătu tă din tă lpi până 'n creş te t de porni r i e lementare .

C u c â t întârzi i , în ţe leg j indul suf le tu lu i .ei c a r e m i - o a ra ta crescută , (preschimbată , men i t ă fără de ş t i rea- i să-îmi în tărească m i e u n e l e ta in ice c red in ţ i .

* D i n v a l u r i c a de sc robea lă îmi răsare în ochii min ţ i i o insulă c u păşun i pet ic i te

de t r i foi purpur iu , c u c i rez i de vac i negre , taur i vu lp i i , c ap re a l b e is te ţe şi b lânz i m ă găruş i c a d e sc rum. A p o i , co r t eg iu l une i nun ţ i ţă răneş t i undu ind c a u n şarpe d e a l u n g u l d r u m u l u i pr ins în t re ga rdu r i v i i de muşca t e înf lor i te .

* T r e c e r e noap tea c u t r enu l p r i n ţ inu tu l furna le lor apr inse : voioş ia c run tă a j ă r a

t ecu lu i i zbucneş te în hoho te roşi i de râs p e suib c l ip i rea c u m p ă t a t ă a s te le lor mici , î n depăr ta te şi reci . Oraş se l e a g ă de oraş, uz ină de uz ină ; p e toată depana rea ş inelor numa i f lăcăr i ş i fier, t r eapăd şi u ră .

T r e m u r ă a p a mor ţ i lo r în c a p de tar la ; unduiesc .spicele coapte .şi t â râ ie m u s t ă ţi le g r âu lu i c u m târâ ie g re ie r i i firacândiu-şi p ic io ru l subţ i re de ar ipi . P â i n e a ieşi tă d in cuptoru l var i i se înfră ţeş te c u f loarea ide i n a ce ru lu i ca re pr ipeş te .

R i tmice mi şcă r i adună , re tează , a şează şi l eagă . Munci tor i lo r , ca ş i 'n za le f ie r binţi , l e c u r g şiroaie pe faţă, pe bra ţe , p e spe te . D u d u i t u l maş in i i se 'nal ţă şi scade cont inu; mi rosu l d e p l e a v ă încarcă v ă z d u h u l u n d e pu lbe rea se urcă şi scânteie mereu .

Dar nor i pân tecoş i se adună acum, c i reada în c a r e t rosneşte b ic iu l d e foc. C a sub capac de oa lă p e p l i t ă zăpuşa la înnăbuşe , i a r fu lgeru l , d i n o ţe lu l său a lbas t ru căl i t , într 'o c l ip i re de ochi, seceră za rea din nou . D u d u i t u l maş in i i e s u p u s de tune t şi t răz-net . T r e c e p e p o d d e .aramă, o ş t im d i n băt râni , I l ie cu caii de f lăcări , să smu lgă l a c ă te le c e ţ in apa în băier i . Nor i i î i rupe p lesn ind încă odată d in b ic i ş i ropotu l ploi i , m â nată să lba tec de vân t , înneacă v r e m e l n i c t r eapădu l ve r i i .

Eg ip ten i i ma r i l o r .dinastii aşezau în mormin te păpuşe l e de lut , t re i su t e şa izeci de m i c i f igurne , u n a de f iecare z i d in an, men i t e să s lu jească în locu l ce lu i î m b ă l sămat , pen t ru c a să n u f ie c u m v a si l i t să îndep l inească e l sarc ini le i s tov i toare când v a f i chema t în Ia lù , pen t ru co rvadă , să .brăzdeze în tuneca te le lanur i .

I n c o l ţ u l m e u de ţară a m şi e u a rga ţ i c redinc ioş i c a r e - m i adas tă porunc i le ca mic i i uşebti depe m a l u r i l e Ni lu lu i . U n u l a l e a r g ă la cuhn ie s ă - m i a d u c ă buca te , toate cu gus tu l la f e l ; laltul scotoceş te pr ip i t în cămara l ipsi tă d e ta ine; a l t re i lea , f lor i î m i cu lege d i n g răd ina cură ţa tă de p i r şi burueni , f lor i ca re an p ă r e a u m a i f rumoase . V i zit i i a m d e m ă p l i m b ă pe d r u m u r i cu cot i tur i p rea b ine ş t iute c a să v ă d l u m e albă la muncă , r id icând snopi sau prăş ind Ia p o r u m b . C e r u l pare 'a r f i zug răv i t , chiar no ru l e, de z i le , acelaşi , î n tocma i c a ba rca c e poar tă p e soare le R a să l umineze împără ţ i a tă cută , i a r r ândun ica s a întors la c u i b u l c e l v e c h i u .

A f a r ă , f ra te le v i n d e p e frate , o m o a r t e în so lz i d e oţel , to todată greoa ie şi iute , roteşte .unelte «ucigătoare 'deasupra v ie ţ i i p l ăpânde ca re ' n zada r ca tă apăra re .

Dar , aici . n imic nu se s ch imbă , toate durează , c r âmpe iu l de v i a ţ ă mi-1 s cu rg m a i depar te p r in t re l uc ru r i ş i gândur i p e de ros t învă ţa te , c a în t re z idu r i p ic ta te c u i e r o -g l i f e ş i f r ize de m o r m â n t eg ip tean .

* Ala l t ă i e r i , l a amiază , soare le ca luna , p r in nor i ; seara, p e c e r u l senin, l una ca

soarele . *

Iată d ina in te amnaru l , c r e m e n e ş i iască . D i n e l e poate ieş i scânte ia genera toa re

252

de lumină ş i foc — dar şi incendiu mistui tor . A v e m oare dreptul , d e t eama răului , să n u le folosim, ca să r ămână buca tă informă de oţel, p ia t ră col ţura tă şi c iupercă uscată?

U n mun te cenuş iu şi m o v se ogl indeşte c u nesaţ în apele odihnite a le mul t ip le lor sânuri de mare .

S c a r a monumen ta l ă u rcă spre in t ra rea pr incipală a c lădir i i po l ic rome. D e ob i cei, este o scară moar tă , ca u n mădu la r s t runi t în ca re n u ma i râureş te v a l u l darnic a l sângelui , c i rcula ţ ia făcându^se p e o port i ţa lă turalnica. A z i însă, t sărbătoare : adunaţ i ca de c impoie ru l din H a m m e l n care a vră j i t poşidicul , două m i i ide copi i ai Odesei , c u obraji îmbujoraţ i de ge r ş i c u pic ioarele în c i zmul i ţ e de pâslă, coboară să l tând d in t reaptă în treaptă, după ce a u pr imi t , l a p o m u l de Crăc iun al Pr imăr ie i , darur i le t r i mise din România . Inchizându-ş i bucur i a ca să nu scape, ei s t râng pacheţe le le la piept cu och i s t răluci tor i .

N u ştiu care era no rma distriburii , căc i e u p r i v e a m d in s t radă împreună cu alţi t recător i aduşi de vo ia în tâmplăr i i , dar observam c u m se m a i fo rmau batal ioane de copi laşi p e trotuar, ca re porneau în răspăr la asal tul scări i de marmoră , din cu lmea căreia ereau respinşi de sentinele, c u părere de rău, grabnic în jos.

Spec taco lu l era c â t se poate ide hazl iu , ş i aş fi r â s d in toată in ima, dacă n u m'ar fi oprit gându l la speranţele nărui te 'din suf le ţe lu l lor naiv , capabi l de .a res imţ i o adevăra tă amărăc iune de adult .

* Zăpada proaspătă p e străzi , lăsată în pâ lcur i pufoase pe acoperişuri , e luminoasa

faţă de sc rumul cerului în ca re nu ştii de se sfârşeşte noaptea, s au dacă abia a început . S u m e d e n i e de g lasur i împlet i te , c u rezonanţă străină, mă t rag spre fereastră.

In lumina ve rzu ie a ie rne i se desluşeşte o grădină cu tuf işuri le v ă d u v i t e de u l t ima frunză uscată, smulsă d e v i fo ru l ukrainian, grădină publ ică, u n d e mişună puzder ia unor mogâ lde ţe întunecate . Bă rba ţ i ş i femei , bă t rân i şi copii , c u şepci ide p ie le ro tunde şi broboade a lbe , în zăbune vă tu i te c u c iubuce t ighel i te , în b lănur i pur ta te c iu pi te de moli i , în haine prea uşoare care poves tesc de lungă mizer ie , popula ţ ia în t reagă a ieşi t să s t rângă zăpadă.

C u polonice uriaşe, c u lopă ţe le de joacă, toarnă fulgi i în căzănele, îndeasă crista le le a fânate în găleţ i , în căni şi în vase feluri te , t rase apoi târ îş de o toartă, f ixa te p e săniuţe de copi l , duse în mer s descumpăni t din pricina greută ţ i i .

N u este v iz iunea unui B r u e g h e l îng rămădind mu l ţ imea în pr ivel iş t i olandeze d e iarnă, e o real i ta te d in z i le le noas t re a ră tând pe locui tor i i Odese i când strâng, ca pe o mană cereasca din povest i r i bibl ice , b inecuvân ta ta ninsoare ca re se v a p res ch imba ca p r in m i n u n e în apa dulce de care e atât de dorită.

* Surpr ind în t reacă t cuv in t e l e u n u i soldat t inerel c u expres i a şi g lumea ţă şi

tristă: „ A m pr ie teni câ t frunza... dacă le spun: haideţ i să b e m împreună!"

V i s e deslânate , o i le mele , c u g â n d u l icioban care v ă adună, v ă îndrumează şi v ă paş te din poeni d e m u n t e îmbrobonate icu f lor i şi până în şesul c u mir iş t i ierboase, cu r a r e pâr loage şi scaeţ i în tocmai ca roata mânaţ i în pr ipă de vân t !

Iată că v ă tund mi ţ a că tând să îmbrac şi pe alţ i i cu t r âmbe în i ţe mu l t e şi s t răbătute de râur i (n 'am ş i ac mănăst i resc) , păs t rând pen t ru m i n e doar cojocul l u n g şi lă ţos ca re m ă fereş te d e v i for şi de -a lacrămi lor ploaie, oiţe, v ise le me le !

253

I n t u rmă , c â t e u n (berbec m â n d r u îşi ro teş te sp i ra la coarne lo r c a Jup i te r A m o n ; de el ma i s 'apropie al tul , în ţepen indu-ş i p ic ioare le p â n ă ' n copi ta mărun tă , bo tu l î l duce l a p ă m â n t ş i e g a t a d e ha r ţ ă — m u l t îmi p l ace să - i v ă d înfruntaţ i !

O i ţ e l e b l ânde şi a lbe , p u ţ i n cam prostuţe , l uându - se une l e după a l te le c ine ş t ie unde ar a junge, de n u l e - a r închide păs to ru l î n ţarc! P e c e l e neg re , m a i m a i c ă l e -a ş i v inde , ca să nu-nai s t r ice t u r m a la fa ţă , da r l âna se ină vădeş t e m a i b ine i zvodu l . O sumă de mie lu şe i jucăuş i sbu rdă a t â t de g l u m e ţ n u m a i c a să -mi smulgă , ch ia r fără de v re re , u n zâmbe t . D a r i a t ă c ă u n e l e r ă m â n m a i în u r m ă , a ra tă mâhn i t e , tânjesc şi de -oda tă pr ind a s e învâr t i , s t r ângând ce rcu l , orbite, p â n ă c a d î n g e n u n c h i — bie te oi căpiate , de gr i j a voas t r ă l e u i t p e toa te ce le vo ioase!

Câ in i i , aspre pr incipi i , neprecupe ţ i t d a u c iobanulu i spr i j in şi î ndeamnă la